Rolul Activitatiilor DE Educare A Limbajului Pentru Insusirea Deprinderilor DE Scris Citit In Invatamantul Prescolar

=== Cuprins_studiu_de_caz ===

CAPITOLUL V. STUDIU DE CAZ (CERCETARE)

Motivația alegerii temei

2 Scopul proiectului

3.Descrierea problemei

4. Ipotezele cercetării

Anexa

=== Studiul_de_caz ===

CAPITOLUL V. STUDIU DE CAZ (CERCETARE)

Prin cercetarea pe care am realizat-o am urmărit importanța pe care o are însușirea deprinderilor de scris-citit în învățământul preșcolar în asigurarea succesului școlar. Am desfășurat cercetarea cu sprijinul a 3 cadre didactice, 53 de preșcolari și 53 de părinți, prin aplicarea de chestionare. Astfel am obținut date de la fiecare partener implicat în educația preșcolarilor, ceea ce m-a ajutat în determinarea importanței pe care o are învățarea scris-cititului cu copiii preșcolari pentru asiguraea succesului școlar. Titlul proiectului

Legatura dintre succesul școlar și însușirea deprinderilor de scris-citit în învățământul preșcolar.

Motivația alegerii temei

Succesul unei acțiuni depinde de motivarea interioară, de educarea voinței, de dezvoltarea capacității pentru învățare, de aptitudinile personale ale copiilor. Realizarea educației la vârsta preșcolară vizează dezvoltarea acestor calități voliționale, fiind obiective ale curriculum-ui oficial. Am ales această tema deoarece succesul școlar reprezintă un deziderat al învățământului. În același timp, orice cadru didactic, indiferent de ciclul la care își desfășoară activitatea, este interesat de asigurarea succesului școlar atăt le nivelul clasei, cât și al fiecărui copil/elev în parte. Deontologia profesională impune preocupare în cercetarea cauzelor care determină eșecul școlar și aplicarea unor măsuri pentru a asigura succesul școlar. În cadrul activității la grupă am observat că în obținerea rezultatelor la evaluările din domeniul limbă și comunicare, un rol important îl are modul în care preșcolarii operează cu cunoștințe, priceperi sau deprinderi dobândite în sfera citit-scrisului, atât cele aparținând curriculum-ui oficial, cât și cele care fac parte din curriculum ascuns. Pentru ca acest potențial, scris-cititul să fie pus în valoare, creez condiții optime de afirmare a individualității fiecărui copil, în situații personalizate de învățare. Am în vedere folosirea în activitatea didactică a unor diverse metode și procedee activ-participative, crearea unor situații de învățare bazate pe autonomia intelectuală și acțională a preșcolarilor, stimularea imaginației creatoare, a potențialului lor creator, a gândirii critice, dar și a gândirii divergente centrată pe strategii euristice. Am ales ca temă de cercetare Legatura dintre succesul școlar și însușirea deprinderilor de scris-citit în învățământul preșcolar având în vedere faptul că proiectarea pe care o realizăm la nivelul ariei curriculare de limbă și comunicare este cea prin care pregătim activitățile ce vor urma, iar într-o activitate nu se poate face o direcționare unilaterală a copiilor cu care lucrez, ci întreaga activitate pornește de la cunoscut spre noutate, de la simplu spre complex, sau de la concret spre abstract. Sub influența întregii activități didactice, a jocului, a procesului de învățământ în întregul său, în această perioadă are loc o intensă dezvoltare intelectuală a copiilor. Dezvoltarea psihică se realizează în stadii, fiecare fiind reprezentat printr-o configurație proprie de procese și însușiri psihice. În cursul perioadei preșcolare se dezvoltă atât limbajul oral, cât și cel scris. „Limbajul este activitatea psihică individuală de comunicare a mesajului prin intermediul unor ansambluri de coduri, semne și simboluri. Cu ajutorul limbajului, oamenii schimbă idei, informații, emoții, sentimente și imagini, își reglează comportamentele, interacționează în situații sociale și rezolvă diferite probleme.” (Dumitriu, Gheorghe, Sistemul cognitiv și dezvoltarea competențelor, Editura Didactică și Pedagogică, R.A., București, 2004, p. 94) În sfera limbajului oral, una din laturile importante este capacitatea de a asculta. Preșcolarul învață treptat să asculte explicațiile educatoarei și să respecte indicațiile primite. Odată cu intrarea în grădiniță și învățarea primelor elemente ale citit – scrisului, copilul dobândește „conștiința limbajului.”(apud Dumitriu, Gheorghe, Dumitriu, Constanța, Psihopedagogie, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2004, p.26) Acum se formează capacitatea de citit-scris, ceea ce impulsionează progresele limbajului. Dezvoltarea limbajului, ca și dezvoltarea intelectuală, este „produsul interacțiunii psihosociale, îndeosebi verbale, care se desfășoară continuu, sistematic între adulți și copii. De altfel, nu poate avea loc o achiziție a competențelor lingvistice, matematice, științifice, a procedeelor de gândire în afara procesului de comunicare interpersonală, a schimbului de mesaje cu părinții și educatorii.”( apud Dumitriu, Gheorghe, Dumitriu, Constanța, Psihopedagogie, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2004, p.26). Așa după cum am prezentat în capitolele inițiale ale acestei lucrări, la vârsta preșcolară apar frecvent unele erori de pronunție sau în exprimarea scrisă, specifică vârstei preșcolare. Aceste tulburări afectează profund conduita verbală a copiilor. Cele mai frecvente tulburări cu care se confruntă micii școlari sunt: dislalia, bâlbâiala, disgrafia, dislexia. Problemele se pot rezolva, în majoritatea cazurilor, apelând la sprijinul logopedului școlar sau al medicului. În funcție de caz, se va aplica o terapie educațională sau una psihomedicală. Pentru a determina legatura dintre succesul școlar și însușirea deprinderilor de scris-citit în învățământul preșcolar, părinților le-am aplicat chestionare după ce le-am prezentat cerintele programei la nivelul grupei pentru a identifica modul în care copiii grupei pe care o conduc își petrec timpul liber, aspecte ale exprimării de acasă, preocupările și jocurile în care se regăsesc activitățile din grădiniță. Cu ajutorul datelor culese de la părinți încerc să determin rolul pe care îl au deprinderile de scris-citit însușite de copiii preșcolari în grădiniță atât ca efect asupra rezultatelor în învățare, cât și ca nivel de practică uzuală, în activitățile din afara grădinitei. Așa după cum este definit de cercetătorii din domeniul educației, cunoștintele însușite de preșcolari în activitățile din grădiniță, împreună cu curriculum ascuns, pot afecta realizarea curriculumului formal, acțiune ce are o încărcătură morală puternică, prin care contribuim la socializarea elevilor, în spiritul unui set de valori. Dezvoltarea limbajului oral și scris are un rol deosebit în învățarea din grădiniță, având în vedere mai ales atitudinile și conduitele sociale: preferințele pentru anumite ținute, atitudini, influența informală și exemplul concret al educatoarei, relațiile și modalitățile de acceptare într-un grup de joacă, modalitățile de a relaționa cu adulții pentru a le câștiga bunăvoința. La nivelul proiectării curriculare am urmărit felul în care activitățile de limbă și comunicare influențează activitatea și progresul copiilor, prin evaluarea continuă cu funcție pronunțat formativă pe care am realizat-o pe parcursul desfășurării procesului didactic, având ca scop permanent verificarea sistematică a progresului înregistrat de copii. Reglarea/autoreglarea activităților de educație și instruire, pe unitati de învățare, în funcție de obiectivele specifice și generale, permite cunoașterea exactă a rezultatelor înregistrate sistematic, transparent. Am realizat evaluarea continuă, formativă, pe secvențe mici, cu probe orale, scrise, practice, pe care le-am aplicat la sfârșitul unei unități de învățare. Pentru realizarea acestei lucrări, în cadrul etapei de cercetare aplicativă, cercetarea pedagogică, am desfașurat-o respectând etapele agreate de cercetările în domeniu. Etapa constatativă a cercetării în cadrul căreia s-au aplicat copiilor testele de evaluare inițială, este cea prin care am urmărit determinarea gradului în care preșcolarii cu care lucrez operează cu cunoștințele cuprinse în curriculum oficial. În elaborarea conținutului probelor de evaluare inițială s-a ținut cont de ceea ce urmează să învețe preșcolarii pentru a putea anticipa demersul de continuare optimă a instruirii prin analiza rezultatelor. Am conceput și realizat în acest mod testarea inițială pentru a constitui instrument de diagnoză a stării inițiale de instruire și spre a indica cum să-mi concep demersul didactic viitor. Evaluarea inițială a fost organizată după perioada de reactualizare a cunoștințelor  prevăzută de programă, pe baza fișelor de evaluare. Fișele de evaluare au fost structurate în concordanță cu programa și au vizat toate conținuturile științifice menționate. Proiectarea activității didactice o realizez ghidându-mă după cerințele curriculum-ui oficial, în așa fel încât să valorific potențialul particular al fiecărui copil și să-i ofer posibilitatea de a se dezvolta individual. Am ales ca temă de cercetare „Legatura dintre succesul școlar și însușirea deprinderilor de scris-citit în învățământul preșcolar”și pentru a veni în întâmpinarea demersurilor pe care le fac părinții în vederea educării copiilor încă din perioada preșcolară.

2. Scopul proiectului

Principalul scop al acestui proiect este acela de a crește calitatea învățării prin corelarea cerințelor curriculum-ui oficial pentru domeniul limbă și comunicare cu aspectele de ordin practic. Prin testele și chestionarele aplicate am obținut date referitoare la particularitățile psihice individuale ale copiilor, capacitatea de percepere, spiritul de observație, posibilitatea de reactualizare a cunoștințelor, dar mai ales gradul în care operează cu cunoștințe apartinând limbajului oral sau scris. Aceste date le-am corelat cu cele obținute prin alte metode. Apelarea la metodele active în cadrul activităților de dezvoltare a limbajului, precum și în cadrul celorlalte activități, au contribuit la dezvoltarea abilităților de comunicare și de lucru în echipă, având în același timp un impact benefic asupra activizării a ceea ce au învățat în mod involuntar, adică ceea ce ține de domeniul curriculum-ului ascuns.

3.Descrierea problemei

În activitatea la grupă am încercat să stabilesc relații de colaborare și cooperare cu părinții copiilor, să țin cont de particularitățile de vârstă și individuale ale preșcolarilor pentru realizarea cu succes a procesului instructiv-educativ. Astfel, am constatat că rolul meu nu se reduce doar la educația la clasă, ci presupune și activitate de relaționare cu familiile copiilor, ce implică participarea acestora atât la activitățile din grădiniță cât și extrașcolare, o informare asupra evoluției micuților și practicarea toleranței față de un punct de vedere diferit. Aceste activități mi-au oferit datele despre evoluția psihologică a copiilor, în interdependență cu influența celorlalți factori (externi) ai dezvoltării. În activitatea cu copiii acord o atenție deosebită observării și analizării produselor activității, activitate prin care obțin informații despre procesele psihice și unele trăsături de personalitate ale preșcolarilor, prin prisma obiectivării lor în produsele realizate: desene, lucrări artistico-plastice, construcții și creații (în jocurile și activitățile libere). Prin aceste produse obținem informații importante legate de caracteristicile lor individuale. În activitatea la grupă, educatoarea recurge la cercetări pedagogice proprii, ori de câte ori constată piedici în abordarea unor noțiuni, scăderea randamentului copiilor sau orice alte neajunsuri în demersul instructiv-educativ pe care îl desfășoară. Am constatat că prin valorificarea elementelor de comunicare în celelalte activități desfășurate cu copiii, aceștia au înregistrat progres în receptarea mesajului oral sau cel exprimat în scris, în aplicarea în practică a cunoștințelor învățate, ceea ce duce la schimbări pozitive în atitudinea copiilor preșcolari în activități, precum și la creșterea stimei de sine și a încrederii în forțele proprii. „Educația autentică trebuie să plece întotdeauna în opera de modelare a naturii umane de la cunoașterea diversității caracteristicilor și forțelor pe care le posedă fiecare copil, elev sau individualizate în parte. Cunoașterea structurii și dinamicii caracteristicilor personalității, a nivelului de dezvoltare intelectuală, emoțională, atitudinală constituie, de fapt, piatra unghiulară a oricărui proces educațional care își propune formarea dirijată a omului, influențarea modului său de comportare, adaptare și integrare în viața socială.”( Dumitriu, Gheorghe, Sistemul cognitiv și dezvoltarea competențelor, Editura Didactică și Pedagogică, R.A., București, 2004, p.6)

4. Ipotezele cercetării

a) Dacă educatoarea folosește cunoștintele, priceperile și deprinderile de exprimare scrisă și orală însușite în activitățile de limbă și comunicare în celelalte activități cu preșcolarii, obiectivele curriculum-ui oficial vor fi mai ușor atinse;

b) Dacă se realizează interdependența între curriculum oficial prevăzut pentru limbă și comunicare cu cerințele curriculare pentru celelalte domenii, atunci va crește calitatea actului educativ;

c) Dacă dezvoltarea limbajului oral sau scris este neglijat, atunci rezultatele școlare și curriculum oficial pot fi influențate negativ;

Obiectivele cercetării

Identificarea așteptărilor pe care le au părinții privind educația copilului în grădiniță și familie;

Cunoașterea părerilor pe care le au preșcolarii despre activitatea din grădiniță;

Cunoașterea opiniilor altor cadre didactice care lucrează în învățământul primar despre importanța dezvoltării scris-cititului în grădiniță în vederea asigurării succesului școlar;

Urmărirea concordanței dintre opiniile formulate de părinți si celelalte educatoare privind dezvoltarea limbajului la preșcolari, ca premisă a însușirii cunoștintelor în celelalte domenii;

Identificarea relației de interdependență dintre însușirea citit-scrisului, pentru asigurarea succesului școlar;

Valorificarea concluziilor obținute pentru programele de intervenție personalizate, în vederea prevenirii eșecului.

Metodologia cercetării

În prezenta cercetare am folosit metoda anchetei, bazată pe chestionar.

Planul de cercetare

Pentru a derula cercetarea conform obiectivelor, am conceput un set de chestionare, câte unul pentru fiecare partener al actului educativ, respectiv pentru părinți, pentru copii si pentru cadrele didactice. Chestionarul aplicat copiilor are 4 întrebări, cel aplicat părinților are 6 întrebări, iar cel pentru cadrele didactice are 3 întrebări.

Chestionar aplicat preșcolarilor: (Anexa 1)

Chestionarul a fost aplicat unui număr de 53 de preșcolari. Întrebările au vizat identificarea preferințelor preșcolarilor atât la grădiniță, cât și acasă. De asemenea, am urmărit modul în care preșcolarii aplică în alte medii, adică acasă, ceea ce au învățat la grădiniță în domeniul exprimării scrise sau orale. Răspunsurile primite la fiecare întrebare sunt centralizate astfel:

1)Îți place la grădiniță?

R1: DA – 47 răspunsuri, adică 88,7% R2: NU – 6 răspunsuri – 11,3%

În reprezentarea grafică folosesc următoarea notație: R1: pentru primul răspuns de la fiecare întrebare, R2; pentru al doilea răspuns din întrebare (a doua opțiune); R3, R4, R5 sau R6, fiecare pentru opțiunea cronologică a întrebării.

Reprezentare grafică întrebarea 1

În reprezentarea grafică se observă faptul că preșcolarilor chestionați le place la grădiniță și numai un număr mic de copii au răspuns negativ. Printre cei cărora nu le place la grădiniță se regăsesc copiii care nu frecventează constant grădinița.

Ce îți place să faci cel mai mult, când ești la grădiniță?

R1: Să mă joc – 19 preferințe = 35,8% R2: Să ma uit la teatru de păpuși – 11 preferințe = 20,8% R3: Să ascult povești – 15 preferințe = 28,3% R4: Să desenez/ să scriu – 8 preferinte = 15,1 %

Reprezentarea grafică procentuală a rezultatelor :

Reprezentare grafică întrebarea 2

Răspunsurie sunt aproape echilibrate, cu excepția preferinței pentru joc. Este firesc să fie așa, având în vedere faptul că prin joc se organizează activitatea cu copiii de vârstă preșcolară. În ceea ce privește preferinta copiilor pentru povești, 28,3% manifestă interes, ceea ce dovedește atât înțelegerea mesajului acestora, cât și curiozitatea pentru cunoaștere de care dau dovadă preșcolarii.

Îi spui mamei sau tatălui ce faci tu la grădiniță?

R1: DA – 49 dintre răspunsuri = 92,4% R2: NU – 4 dintre răspunsuri = 7,6%

Reprezentare grafică întrebarea 3

Se observă că între copii și părinți există o bună comunicare, iar copiii împărtășesc părinților experiențele din grădiniță. Comunicarea dintre copii și părinți privind activitatea din grădiniță dovedește faptul că preșcolarii pot exprima liber și în mod individual ceea ce au învățat în grădiniță, că au încredere că se pot face înțeleși de părinți, chiar dacă aceștia nu au participat la activitățile despre care ei vorbesc.

Ce îți place să faci cel mai mult atunci când ești în familie?

R1: Să mă joc cum vreau eu – 11 copii = 20,8%

R2: Să mă joc ca la grădiniță – 19 copii = 35,8%

R3: Să vorbesc cu părinții despre grădiniță – 8 copii = 15,1%

R4: Să scriu, să desenez – 6 = 11,3%

R5: Să ascult povești sau întâmplări citite/spuse de părinți – 4 copii = 7.6%

R6: Să merg la bunici 5 copii = 9,4%

În reprezentare grafică aceste rezultate arată astfel:

Reprezentare grafica întrebarea 4

Din răspunsurile primite se observă că acasă copiii preferă în cea mai mare proporție să se joace ca la grădiniță (35,8%), ceea ce denotă faptul că activitatea din grădiniță este plăcută și importantă, este de fapt activitatea care li se potrivește la această vârstă. De asemenea, dacă adunăm procentele celor cărora le place să vorbească despre grădiniță sau să deseneze și să scrie, vom obține mai multe opțiuni decăt pentru răspunsurile în care nu se face trimitere la activitatea din grădiniță, respectiv 15,15%+11,3%=26,4%

Anexa 1

CHESTIONAR PENTRU COPII

Îți place la grădiniță?

R1: DA .

R2: NU .

Ce îți place să faci cel mai mult, când esti la grădiniță?

R1: Să mă joc –  R2: Să mă uit la teatru de păpuși –  R3: Să ascult povești –  R4: Să desenez/ să scriu – 

Îi spui mamei sau tatălui ce faci tu la grădiniță?

R1: DA .

R2: NU .

Ce îți place să faci cel mai mult atunci când ești în familie?

R1: Să mă joc cum vreau eu – 

R2: Să mă joc ca la grădiniță – 

R3: Să vorbesc cu părinții despre grădiniță – 

R4: Să scriu, să desenez – 

R5: Să ascult povești sau întâmplări citite/spuse de părinti – 

R6: Să merg la bunici 5 copii