. Rolul Activitatii Trezoreriei Statului Si Mecanismele Moderne Utilizate
Introducere
Finanțele publice ale României reprezintă un sistem complex de relații economice, prin intermediul cărora se asigură formarea și repartizarea fondurilor publice de resurse financiare în scopul dezvoltării economico-sociale a țării, precum și satisfacerea nevoilor obștești. Cu ajutorul finanțelor publice statul român, în condițiile economiei de tranziție, repartizează o parte însemnată a produsului intern brut generând odată cu aceasta unele efecte utile societății românești în general, unor grupuri sociale sau unor persoane luate individual.
În condițiile de aplicare a procesului de reformă în toate domeniile de activitate, pentru trecerea de la economia hipercentralizată la economia de piață s-au produs importante modificări și în sistemul financiar, cu consecințe deosebite asupra finanțelor în sectorul public. O astfel de modificare intervenită în structura sistemului bancar precum și schimbările de concepție privind administrarea și utilizarea resurselor financiare în sectorul public, o reprezintă înființarea Trezoreriei statului concepută într-un sistem unitar de organizare la nivel central și teritorial.
Astfel, Trezoreria apare ca o necesitate a sistemului finanțelor publice în condițiile economiei de piață, deschizând noi perspective de integrare a acesteia la nivel european și mondial.
Lucrarea este structurata pe patru capitole principale:
In primul capitol am prezentat modul de organizare a Trezoreriei Finanțelor Publice, principalele sale funcții, având în vedere că aceasta este concepută ca un sistem operațional în cadrul Ministerului Finanțelor Publice prin care se efectuează în principal operațiunile financiare si bănești, bugetare și extrabugetare ale sectorului public cu asigurarea echilibrului financiar.
Prin Trezorerie se exercita si controlul fiscal asupra incasarii la termen a veniturilor, precum si controlul asupra finantarii cheltuielilor institutiilor publice; tot prin trezorerie se realizeaza refinantarea deficitului bugetar, lansarea imprumuturilor de stat si plasarea disponibilitatilor sectorului public.
Capitolul al doilea evidentiaza principalul rol al Trezoreriei și anume acela de casier al statului, apreciind că trezoreria finanțelor publice generează o adevărată rețea de fluxuri monetare la nivelul căreia se asigură legătura dintre intrări (încasări) și ieșiri (plăți), în permanență trebuind să existe disponibilități care să facă față scadențelor. Pornind de la aceste considerații, rolul trezoreriei este pus în evidență de rapiditatea, operativitatea circuitelor realizate, precum și de cunoașterea, previzionarea urmărirea și menținerea echilibrului acestora în execuție.
Fluxurile informationale si reflectarea in contabilitatea trezoreriei a operatiunilor financiare bugetare sunt prezentate in capitolul al treilea.
Sistemul informational se creeaza pe baza datelor furnizate de contabilitatea publica tinuta prin unitatile Trezoreriei Statului. Acestea trebuie sa asigure constituirea unui tablou de bord minimal, pe baza caruia conducerea Trezoreriei de la toate nivelurile poate stabili masuri si actiuni menite sa asigure echilibrul bugetar.
Evidenta informatiilor operativ – financiar – contabile trebuie sa permita calcularea unor coordonate precise privind volumul platilor si cel al incasarilor, in functie de care Trezoreria angajeaza imprumuturi publice, atribut ce reprezinta cheia de bolta a scopului si menirii informatiilor contabile din cadrul Trezoreriei Statului.
Informatiile contabile trebuie sa asigure integritatea si corecta administrare a fondurilor publice pe care le gestioneaza Trezoreria.
In ultimul capitol am prezentat piața primară a titlurilor de stat în România – respectiv prezentarea organizării activității privind fluxurile financiare legate de emisiunea certificatelor de trezorerie.
Deficitul bugetului de stat aprobat prin lege se finanțează în cursul execuției și din împrumuturi de stat lansate către populație sub forma certificatelor de trezorerie.
Prin acest sistem statul urmărește protejarea economiilor bănești ale populației de riscurile economiei de piață, garantând rambursarea la scadență a sumelor subscrise și plata dobânzilor la un nivel acoperitor față de gradul inflației.
Activitatea privind emisiunea certificatelor de trezorerie către populație, mecanismele de încasare, rambursare, plata dobânzilor și contabilitatea operațiunilor se elaborează și coordonează de către Unitatea de Management a Trezoreriei Statului din cadrul Ministerului Finanțelor Publice.
Bugetul public contribuie la realizarea echilibrului intre nevoile colective si mijloacele cu care se acopera. In acest sens se stabileste un raport intre mijloacele financiare publice, provenite, in principal din impozite si taxe si nevoile sociale, astfel pe baza puterii de contributie a subiectilor impozabili se stabileste capacitatea de satisfacere a nevoilor generale (utile, necesare si indispensabile).
CAPITOLUL I
ORGANIZAREA ȘI CONDUCEREA TREZORERIEI FINANȚELOR PUBLICE – OBIECTIV AL ECONOMIEI DE PIAȚĂ
1.1. Necesitatea înființării Trezoreriei Statului
Măsurile întreprinse după anul 1989 pentru trecerea la economia de piață, au determinat în primul rând, modificări esențiale în domeniul finanțelor publice fără de care nu se putea asigura trecerea la noua economie.
La începutul anului 1990, primele măsuri cu caracter financiar au fost cu privire la modificarea relațiilor dintre unitățile economice și stat respectiv vărsămintele de profit. Este pentru prima data când, în România, se stabilește obligația de a vira către stat o parte din profitul realizat, înlocuindu-se sistemul de regularizare totalitar cu bugetul de stat.
În continuare au fost perfecționate pârghiile financiare de mobilizare la buget a unei părți din produsul intern brut, astfel încât să se realizeze o centralizare a repartizării resurselor. Sunt de menționat actele normative care reglementează impozitul pe profit, impozitul pe venitul din salarii, precum și renunțarea la impozitul pe circulația mărfurilor și înlocuirea acestuia cu taxa pe valoarea adăugată.
Au fost stabilite noi raporturi între autoritatea centrală și locală pe linia sprijinului financiar ce urmează a fi acordat bugetelor locale. Astfel bugetele locale au fost echilibrate cu sume defalcate din impozitul pe venit, din TVA și s-au introdus subvențiile cu destinație specială și anume pentru investiții privind soluționarea problemelor de interes public (apă, termoficare, transporturi în comun, etc) precum și pentru protecție socială.
După anul 1989 a fost adoptată de urgență Legea nr. 10/1991 a finanțelor publice publicată în Monitorul Oficial nr. 23/1991, lege ce a constituit o adevărată carte financiară a României. Legea instituie noțiunea de buget de stat în loc de buget unic național. Pentru prima dată, legea conferă o adevărată autonomie bugetelor ce compun bugetul general. Până la adoptarea acestei legi execuția de casă a bugetului de stat era efectuată de către Banca Națională a României, Ministerului Finanțelor îi revenea numai rolul de conducere a execuției bugetare și de încheiere a contului general anual de execuție bugetară.
Datorită schimbărilor intervenite în organizarea și funcționarea sistemului bancar în România, statul și-a revizuit, în funcție de interesele pe care le are modul de organizare și funcționare a execuției bugetare.
Astfel s-a trecut de la execuția de casă, prin Banca Națională la execuția de casă prin sistemul trezoreriei statului integrat în activitatea Ministerului Finanțelor. Termenul de trezorerie este folosit în două sensuri. Astfel pe de o parte el servește la desemnarea casieriilor propriu-zise ale statului, atunci când se vorbește de „situația trezoreriei” sau de „deficitul trezoreriei”, iar pe de altă parte, el servește la desemnarea unei administrații publice, ca instituție.
Trezoreria are un rol foarte important în cadrul sistemului finanțelor publice și este determinat în primul rând de atribuțiile ei principale care se referă la: asigurarea execuției bugetului public național privind încasarea veniturilor și efectuarea plăților dispuse de ordonatori în limita creditelor acordate; casier al sectorului public prin care se asigură încasarea veniturilor, efectuarea plăților și păstrarea disponibilităților; asigurarea evidenței contabile privind execuția de casă pentru toate operațiunile de încasări și plăți, asigurarea controlului fiscal asupra încasării veniturilor și a celui financiar preventiv asupra efectuării plăților.
Întreaga execuție bugetară se realizează prin trezorerie, volumul operațiunilor ajungând la cifre importante ce pun în evidență rolul trezoreriei. Referindu-se la unul din principalele roluri și anume acela de casier al statului, apreciem că trezoreria finanțelor publice generează o adevărată rețea de fluxuri monetare la nivelul căreia se asigură legătura dintre încasări și plăți, în permanență trebuind să existe disponibilități care să facă față scadențelor.
Prin trezorerie se asigură exercitarea în mai bune condiții a atribuțiilor Ministerului Finanțelor Publice și unităților sale teritoriale ca urmare a reorganizării și îmbunătățirii aparatului financiar-fiscal, urmărindu-se întărirea rolului și importanței unității fiscale teritoriale în cadrul căreia funcționează un compartiment destinat cu activitate de trezorerie. Trezoreria asigură organizarea celor mai bune condiții pentru exercitarea controlului prin organe proprii ale Ministerului Finanțelor Publice privind realizarea veniturilor.
Premisele înființării Trezoreriei Statului
Premisele care au creat cadrul favorabil înființării trezoreriei, în România, au fost:
1. reorganizarea băncilor și consecințele acesteia asupra finanțelor publice;
2. schimbarea concepțiilor privind administrarea și utilizarea resurselor financiare publice;
3. cerințele și posibilitățile reale de asigurare a echilibrului finanțelor publice, prin intervenirea in fazele de urmărire a execuției bugetare;
4. autonomia bugetului asigurărilor în contextul prevederilor Legii Finanțelor Publice;
5. întărirea autonomiei finanțelor locale, la nivelul bugetelor acestora pe subdiviziunile administrației teritoriale, în cadrul județelor, potrivit legii administrației publice locale;
6. înființarea și funcționarea fondurilor speciale;
7. creșterea și diversificarea sistemului veniturilor proprii.
Până în anul 1990 execuția de casă a bugetului de stat se efectua prin Banca Nationala a Romaniei, care avea stabilite prin lege, următoarele atribuții;
încasarea veniturilor bugetare și evidențierea acestora pe capitole, subcapitole si plătitori, efectuarea plăților de casă pe capitole de cheltuieli, pe ministere și instituții subordonate ;
exercitarea controlului asupra eliberării fondurilor de la bugetul de stat în numerar și din conturi către instituțiile publice pentru acoperirea cheltuielilor aprobate, în limita creditelor bugetare deschise pe destinații de Ministerul Finanțelor Publice ;
păstrarea conturilor de disponibilități ale bugetelor locale, ale instituțiile publice, ale agenților economici ce au conturi deschise la trezorerie ;
transmiterea informațiilor către Ministerul Finanțelor Publice privind execuția bugetară.
În reorganizarea sistemului bancar cele mai importante momente sunt:
crearea cadrului juridic pentru separarea activității Băncii Naționale, ca bancă centrală cu un înalt grad de independență. Astfel, începând cu anul 1991, BNR a devenit instituția unică de emisiune monetară a statului, de stabilire a politicii monetare, de credit și valutară, de gestionare a rezervelor valutare oficiale și de supraveghere a activității celorlalte bănci.
înființarea Bancii Comerciale a Romaniei prin Legea 31/16.XI.1990 privind societățile comerciale, care a preluat de la Banca Națională conturile de disponibilități și de credite pe termen scurt ale agenților economici, conturile de venituri și de cheltuieli ale bugetelor de stat, casării veniturilor și a celui financiar preventiv asupra efectuării plăților.
Întreaga execuție bugetară se realizează prin trezorerie, volumul operațiunilor ajungând la cifre importante ce pun în evidență rolul trezoreriei. Referindu-se la unul din principalele roluri și anume acela de casier al statului, apreciem că trezoreria finanțelor publice generează o adevărată rețea de fluxuri monetare la nivelul căreia se asigură legătura dintre încasări și plăți, în permanență trebuind să existe disponibilități care să facă față scadențelor.
Prin trezorerie se asigură exercitarea în mai bune condiții a atribuțiilor Ministerului Finanțelor Publice și unităților sale teritoriale ca urmare a reorganizării și îmbunătățirii aparatului financiar-fiscal, urmărindu-se întărirea rolului și importanței unității fiscale teritoriale în cadrul căreia funcționează un compartiment destinat cu activitate de trezorerie. Trezoreria asigură organizarea celor mai bune condiții pentru exercitarea controlului prin organe proprii ale Ministerului Finanțelor Publice privind realizarea veniturilor.
Premisele înființării Trezoreriei Statului
Premisele care au creat cadrul favorabil înființării trezoreriei, în România, au fost:
1. reorganizarea băncilor și consecințele acesteia asupra finanțelor publice;
2. schimbarea concepțiilor privind administrarea și utilizarea resurselor financiare publice;
3. cerințele și posibilitățile reale de asigurare a echilibrului finanțelor publice, prin intervenirea in fazele de urmărire a execuției bugetare;
4. autonomia bugetului asigurărilor în contextul prevederilor Legii Finanțelor Publice;
5. întărirea autonomiei finanțelor locale, la nivelul bugetelor acestora pe subdiviziunile administrației teritoriale, în cadrul județelor, potrivit legii administrației publice locale;
6. înființarea și funcționarea fondurilor speciale;
7. creșterea și diversificarea sistemului veniturilor proprii.
Până în anul 1990 execuția de casă a bugetului de stat se efectua prin Banca Nationala a Romaniei, care avea stabilite prin lege, următoarele atribuții;
încasarea veniturilor bugetare și evidențierea acestora pe capitole, subcapitole si plătitori, efectuarea plăților de casă pe capitole de cheltuieli, pe ministere și instituții subordonate ;
exercitarea controlului asupra eliberării fondurilor de la bugetul de stat în numerar și din conturi către instituțiile publice pentru acoperirea cheltuielilor aprobate, în limita creditelor bugetare deschise pe destinații de Ministerul Finanțelor Publice ;
păstrarea conturilor de disponibilități ale bugetelor locale, ale instituțiile publice, ale agenților economici ce au conturi deschise la trezorerie ;
transmiterea informațiilor către Ministerul Finanțelor Publice privind execuția bugetară.
În reorganizarea sistemului bancar cele mai importante momente sunt:
crearea cadrului juridic pentru separarea activității Băncii Naționale, ca bancă centrală cu un înalt grad de independență. Astfel, începând cu anul 1991, BNR a devenit instituția unică de emisiune monetară a statului, de stabilire a politicii monetare, de credit și valutară, de gestionare a rezervelor valutare oficiale și de supraveghere a activității celorlalte bănci.
înființarea Bancii Comerciale a Romaniei prin Legea 31/16.XI.1990 privind societățile comerciale, care a preluat de la Banca Națională conturile de disponibilități și de credite pe termen scurt ale agenților economici, conturile de venituri și de cheltuieli ale bugetelor de stat, ale bugetelor asigurărilor sociale, ale bugetelor locale, precum și conturilor instituțiilor publice.
înființarea în anul 1992 a Trezoreriei Statului care prin sistemul trezoreriilor locale a preluat atribuțiile execuției de casă a bugetului public de la Banca Comercială, la care s-au adăugat noi atribuții rezultate din reorganizarea finanțelor publice.
Importanța organizării Trezoreriei Statului
Importanța organizării Trezoreriei Statului a Finanțelor Publice în România rezultă din următoarele:
– este considerat cel mai potrivit sistem de organizare a execuției finanțelor publice, protejându-le de toate riscurile;
– permite soluționarea unor probleme importante financiare prin mijlocirea operațiilor specifice și anume:
Gestionarea creditelor externe primite de către Guvern pentru sprijinirea programelor de reformă ;
Mobilizarea resurselor financiare din economie pentru acoperirea deficitului bugetar și pentru serviciul datoriei publice ;
Finanțarea obligațiilor statului asumate prin acorduri guvernamentale cu decontare în conturile de clearing, borter și cooperare economică, în vederea echilibrării importurilor cu exporturile.
Înființarea trezoreriei finanțelor publice în România a completat cadrul instituțional prin care statul și-a creat posibilitatea de a-și stabili și aplica politica de venituri și cheltuieli. Astfel a devenit posibilă creșterea răspunderii utilizării banilor publici, cât și asupra asigurării finanțării obiectivelor și utilizării banilor publici, cât și asupra asigurării finanțării obiectivelor și acțiunilor aprobate. Ca urmare, prin Trezorerie este posibilă cunoașterea și rezolvarea implicațiilor specifice gestiunii financiare publice. În plus Trezoreria facilitează folosirea de către Ministerul Finanțelor Publice cu ocazia întocmirii aprobării și execuției bugetului public, a instrumentelor de analiză fundamentală și de supraveghere a realizării echilibrului financiar, monetar, voluntar și a datoriei publice.
1.2. Sistemul de organizare și funcționarea Trezoreriei Statului
Organizarea in Romania a Trezoreriei Statului, ca un sistem integrat, centralizat la nivelul Ministerului Finantelor Publice, si descentralizat, in plan teritorial, a fost asigurata printr-un cadru legislativ adecvat, respectiv Legea contabilitatii nr.82 din 1991, Hotararea Guvernului nr. 78 din 15.02.1992, Normele metodologice date in aplicarea acesteia, a Ordonantei Guvernului nr.146 din 31.10.2002, privind formarea si utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si Legea nr.201 din mai 2003.
Prin infiintarea Trezoreriei Statului, Ministerul Finantelor Publice dispune de mijloace specifice de analiza in toate etapele de elaborare, aprobare si executie a bugetului general consolidat, in vederea crearii conditiilor necesare asigurarii echilibrului financiar, valutar, monetar si a gestionarii corespunzatoare a datoriei publice.
In Romania, Trezoreria este conceputa ca un sistem integrat, centalizat, la nivelul Ministerului Finantelor Publice, si descentralizat, in plan teritorial, cu unitati functionale si de gestiune financiara la nivel de municipii (inclusiv municipiul Bucuresti, coordonarea activitatii acestora fiind asigurata in judete de directiile de trezorerie si contabilitate publica judetene.
Functionarea Trezoreriei Statului la nivel central este asigurata de Directia Generala a Contabilitatii Publice si Unitatea de Management a Trezoreriei Statului.
In Romania, trezoreria generala functioneaza in cadrul Ministerului Finantelor Publice, reprezentata prin Directia Generala a Contabilitatii Publice, in cadrul careia sunt organizate servicii si compartimente, care se ocupa cu probleme legate de metodologie privind contabilitatea publica, si in mod deosebit a contabilitatii Trezoreriei Statului, alocarea si executarea bugetului Trezoreriei Statului, elaborarea conturilor generale de executie si verificarea bilanturilor contabile ale institutiilor publice, etc., precum si de catre Unitatea de Management a Trezoreriei Statului, in cadrul careia functioneaza compartimente care au atributii referitoare la prognoza, echilibrul trezoreriei, serviciul datoriei publice, produse de trezorerie, garantii interne, piata primara a titlurilor de stat, etc.
Directiile trezorerie si contabilitate publica judetene functioneaza in cadrul Directiilor generale ale finantelor publice judetene. Aceste unitati nu au relatii directe cu ordonatorii de credite sau alti subiecti din economie care efectueaza operatiuni de incasari si plati prin trezorerii. Ele sunt menite, in primul rand, sa coordoneze activitatea unitatilor operative ale trezoreriilor din subordine, sa execute operatiunile de incasari si plati prin contul curent al Trezoreriei Statului la Banca Nationala a Romaniei dispuse de acestea si, nu in ultimul rand, sa realizeze sistemul informational cu Trezoreria generala din care motiv directiile judetene sunt mai degraba unitati de sinteza si coordonare si mai putin unitati operative de lucru.
Trezoreriile municipale, orasenesti, comunale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, organizate in cadrul administratiilor finantelor publice judetene si al Directiei Generale a Finantelor Publice a Muncipiului Bucuresti, efectueaza, in mod practic, operatiunile propriu-zise de constituire si utilizare a resurselor financiare publice din cadrul sistemului bugetar din Romania, operatiuni care se deruleaza prin contul curent deschis la Banca Nationala a Romaniei ( TransFonD) si prin casieriile proprii ale trezoreriilor operative, care se balanseaza cu casieria Bancii Nationale a Romaniei, in cazul insuficientei sau a surplusului de numerar.
Organizarea unei trezoreii judetene, se prezinta astfel:
In cadrul directiilor trezorerie si contabilitate publica judetene exista patru compartimente functionale prin atributiile carora se asigura cuprinderea intregii problematici a acestor unitati, respectiv:
Serviciul buget si contabilitate publica;
Serviciul administrarea contului curent al Trezoreriei;
Serviciul urmarirea activitatii de vanzare si gestionare a titlurilor de stat si a certificatelor de trezorerie;
Serviciul Indrumarea si Verificarea activitatii trezoreriilor locale.
Si numai din examinarea titulaturii acestor compartimente rezulta suficient de bine atributiile pe care acestea le pot avea, respectiv:
– a coordona activitatea trezoreriilor operative din subordine, in care sens conduc evidenta conturilor corespondente privind fluxurile determinate de incasarile si platile din fondurile publice prin contul curent al Trezoreriei Statului deschis la Banca Nationala a Romaniei, in relatiile cu sistemul bancilor comerciale si cu trezoreriilor din alte judete;
– urmaresc asigurarea numerarului necesar trezoreriilor operative, in functie de graficul de plati, si iau masuri pentru asigurarea securitatii privind pastrarea acestuia;
-intocmesc lucrarile de sinteza privind conturile de executie ale bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetului local si ale celorlalte componente ale sistemului bugetar, bilantului contabil al trezoreriei judetene si a altor documente informative, pe care le solicita Ministerului Finantelor Publice.
Directiile judetene de trezorerie, in conformitate cu prevederile legale, exercita si alte atributii referitoare la creditele bugetare dischise si repartizate, intocmesc bugetul local centralizat, precum si analize si propuneri referioare la asigurarea realizarii resurselor publice preconizate si incadrarii platilor de casa in nivelul creditelor bugetare deschise si repartizate, etc.
Trezoreriile municipale, orasenesti, comunale ale sectoarelor municipiului Bucuresti si Directia Trezorerie si Contabilitate Publica a Municipiului Bucuresti sunt unitatile operative de lucru unde sunt deschise conturile de venituri si cheltuieli ale bugetului de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetului local si cele de de disponibil pe numele ordonatorilor de credite prin intermediul carora se executa componentele intregului sistem bugetar. La aceste unitati se prezinta agentii economici, insitutiile publice si persoanele fizice care isi achita obligatiile catre stat, aici au loc intalnirile intre toti actorii participanti la constituirea si utilizarea fondurilor publice. Prin aceste unitati se deruleaza activitatea de baza cu consecinte majore asupra formarii si utilizarii fondurilor bugetare, a celor speciale si extrabugetare din economie.
In unitatile operative, municipale, orasenesti, comunale, ale sectoarelor municipiului Bucuresti si directia de Trezorerie si Contabilitate Publica a Municipiului Bucuresti se finalizeaza fluxurile financiare pornite spre bancile comerciale, unde agentii economici sau ceilalti contribuabili isi au deschise conturile, pentru achitarea obligatiilor acestora catre buget. Tot prin aceste unitati, institutiile publice initiaza platile pe care le au de efectuat catre diversi subiecti din economie pentru aprovizionari de bunuri, prestari servicii sau executari de lucrari, in vederea indeplinirii sarcinilor si atributiilor pe care le au potrivit legii.
De modul in care, in aceste unitati lucrative, se desfasoara o activitate corespunzatoare si responsabila, referitoare la Controlul fiscal asupra fluxurilor financiare de intrare a resurselor finaciare in trezorerie si de control preventiv asupra celor de iesire, depinde „nota” pe care autoritatile statului o pot acorda activitatii acestei institutii. Daca in acesta faza a derularii fluxurilor finaciare de resurse si plati, organele Trezorerie Statului actioneaza cu profesionalism si responsabilitate, veniturile publice vor fi corect evidentiate pe clasificatia indicatorilor privind finantele publice si pe platitori in functie de natura si provenienta lor, iar cheltuielile fara baza legala, neoportune sau neeconomicoase, stopate.
Dintre unitatile operative ale Trezoreriei Statului, centrul de greutate il au trezoreria operativa muncipala resedinta de judet, a sectoarelor municipiului Bucuresti, care prin compartimentele lor de specialitate desfasoara o activitate determinanta privind constituirea si utilizarea fondurilor publice ale tarii.
Comparativ cu trezoreriile operative municipale resedinta de judet si Directia de Trezorerie si Contabilitate Publica a Muncipiului Bucuresti, trezoreriile muncipale neresedinta de judet, orasenesti, comunale si ale sectoarelor muncipiului Bucuresti au atributii mai restranse pe linia executarii bugetului asigurarilor sociale de stat si chiar a bugetelor fondurilor cu destinatie speciala, referitor la incasarea contributiilor provenite de la agentii economici, institutiile publice si alti contribuabili, precum si al platilor de casa care se efectueaza prin aceste bugete. Potrivit reglementarilor in domeniu, incasarile bugetului asigurarilor sociale de stat si bugetului fondurilor speciale sunt transferate periodic trezoreriei municipale-resedinta de judet si Directiei Trezorerie si Contabilitate Publica a Municipiului Bucuresti pentru a se crea posibilitatea unitatilor beneficiare din cadrul Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei si altor institutii centrale beneficiare de a-si organiza sistemul informational de o asemenea maniera, incat sa le permita acestora constituirea unui tablou de bord corespunzator factorilor de decizie din aceste sectoare pentru executarea bugetului in bune conditii.
Figura 1.1 – Schema organizatorică generală a sistemului Trezoreriei în România.
Principiile de bază privind funcționarea Trezoreriei Statului.
– realitatea informației. Până la organizarea Trezoreriei, informația cu privire la structura veniturilor publice era deformată din cauza greșelilor de înregistrare a încasărilor pe subdiviziunile clasificației bugetare ca urmare a controlului insuficient a documentelor prin care se efectua vărsămintele către buget. De asemenea, în cazul plăților de casă neajunsul constă în aceea că datorită inexistenței controlului platile nu se incadrau pe subdiviziunile clasificației bugetare pentru care erau aprobate creditele bugetare; practic se realizau în multe situații, deturnări importante de fonduri.
– realizarea actului de control, respectiv un control fiscal din punct de vedere al încadrării corecte a veniturilor bugetare pe subdiviziunile clasificației bugetare și al altor criterii urmărite și un control preventiv asupra tuturor documentelor de plăți, cu sau fără numerar, privind execuția componentelor, bugetului general consolidat.
– universalitatea. Se referă la faptul că activitatea de trezorerie se extinde la nivel național. În aceleași sens referindu-ne la o universalitate în plan teritorial, această instituție, prin organele sale operative, întocmeste execuția bugetară atât la nivel județean cât și local.
– unicitatea. În sensul că toate bugetele se execute numai prin Trezorerie; instituțiile publice au obligația de a păstra disponibilitățile numai în conturi deschise in trezorerie, fiind exclusă posibilitatea de a avea conturi și la băncile comerciale. Excepție fac numai disponibilitățile virate pentru procurarea valutei, păstrarea acesteia, inclusiv a încasărilor în această monedă provenite din activitate proprie, donații sau sponsorizări. Unicitatea se referă la metodologia de lucru și la mecanismele implementate, la documentele care circulă prin Trezorerie, la obiectivele de control, la tehnica de prelucrare a datelor și de elaborare a situațiilor de sinteză, ceea ce facilitează funcționarea unitară a sistemului informațional instituit.
– operativitatea informației. Asigurarea operativității informațiilor cu privire la execuția componentelor bugetului general consolidat, în plan județean, cât și național, se realizează prin sistemul informațional propriu.
– corelația totală a veniturilor și cheltuielilor cu bugetul din care acestea fac parte. Impune ca veniturile să fie vărsate în întregime bugetului din care fac parte, iar cheltuielile, de asemenea în totalitatea lor să fie suportate din bugetul unde au fost prevăzute, regula generală fiind aceea că o cheltuială nu poate fi finanțată decât dintr-un singur buget. De asemenea ordonatorii de credite să nu efectueze plăți direct din încasări, pentru a nu se elimina posibilitatea controlului fiscal asupra colectării veniturilor și a celui preventiv asupra efectuării cheltuielilor prin obligativitatea înregistrării în totalitate a încasărilor și plăților.
– echilibrarea fluxurilor Trezoreriei. Obligativitatea Trezoreriei publice de a-și echilibra intrările de fluxuri financiare cu ieșirile reprezintă regula de fier care nu poate fi încălcată sub nici o formă, întrucât această instituție nu poate funcționa cu cont descoperit. Fluxurile financiare de intrări trebuie să acopere în întregime, în orice moment al exercițiului financiar, plățile. Dacă nu se colectează suficiente resurse proprii din impozite și taxe pentru acoperirea plăților, se apelează la întregirea acestora prin împrumuturi.
Prezentarea activităților desfășurate de Trezoreria Statului
Funcționarea Direcției Generale a Trezoreriei Statului din cadrul Ministerului Finanțelor Publice asigura desfășurarea următoarelor activități:
– elaborarea instrucțiunilor privind organizarea și funcționarea Trezoreriilor teritoriale, precum și a celor de îndrumare a activității lor;
– asigurarea evidenței contabile privind tranzacțiile derulate din fondurile statului;
– deschiderea creditelor bugetare pentru principalii ordonatori de credite;
– efectuarea operațiunilor de decontare între Trezoreriile județene.
– administrarea fondurilor speciale;
– administrarea transferurilor de lichidități legate de cooperările economice barter și clearing;
– efectuarea de plasamente;
– contractarea, gestionarea și evidența împrumuturilor pentru finanțarea deficitului bugetar;
– asigurarea echilibrului dintre resursele contului curent general al Trezoreriei Statului și necesitățile de finanțare prin utilizarea echivalentului în lei al unor sume vândute la rezerva valutară a statului, din conturile de disponibilități în valută;
– atragerea de depozite pe termen scurt de la bănci sau alte instituții financiare cu dobânzi stabilite în condițiile cererii și ofertei pieței financiare, emisiunea de certificate de trezorerie;
– gestionarea datoriei publice;
– elaborarea lucrărilor de execuție bugetară și a contului trezoreriei în structurile și la termenele stabilite;
– elaborarea raportului public și a conturilor anuale de execuție.
Direcțiile județene și a municipiului București ale Trezoreriei Statului, ca organe de specialitate exercită, în mod curent, controlul asupra eliberării sumelor în numerar sau prin virare din contul instituțiilor publice. Funcționarea acestor direcții se referă la:
– organizarea și coordonarea activități trezoreriilor operative si luarea măsurilor ce se impun pentru îmbunătățirea activității;
– organizarea execuției de casa pe bugete, fonduri speciale și disponibilitati, pe baza conturilor deschise potrivit normelor metodologice;
– administrarea conturilor curente ale trezoreriilor județene și a municipiului București deschise la sucursalele județene ale BNR, prin intermediul cărora se asigură efectuarea de decontari între trezoreriile locale;
– gestionarea conturilor corespondente ale trezoreriilor din subordine;
– elaborarea bilanțului trezoreriei și a altor lucrări de sinteză privind execuția bugetară care se raportează operativ și periodic la Ministerul Finanțelor Publice.
– asigurarea centralizării operațiunilor derulate prin conturile bugetare, conturile instituțiilor publice și ale agenților economici;
– organizarea la toate trezoreriile din județ a activității de lansare a emisiunilor de certificate de trezorerie asigurând funcționarea casieriilor;
– analizarea periodică a activitatii fiecărei trezorerii; principalele rapoarte se transmit lunar Direcției Generale de Trezorerie a Statului;
– examinarea funcționării sistemului informațional al bazei tehnice de dotare și propunerea Direcției Generale de Trezorerie a Statului măsurilor necesare pentru eliminarea neajunsurilor constatate.
La nivelul municipiilor, orașelor, sectoarelor în municipiul București și comunelor funcționează Trezoreriile operative organizate ca servicii aflate în subordinea Direcțiilor județene ale Trezoreriilor Statului. Prin aceste unități teritoriale se derulează operațiuni privind:
– bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale, bugetele locale, fondurile speciale prin conturile de venituri, cheltuieli, disponibilități;
– instituțiile publice, prin conturile de disponibilități ale acestora;
– regiile autonome, societățile sau companiile naționale, prin conturile deschise la trezorerii;
– agenții economici prin conturile de disponibilități ale acestora;
– certificate de trezorerie și/sau depozit.
Instituțiile publice, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, sunt obligate să aibă conturi deschise la trezoreriile operative în scopul efectuării operațiunilor de încasări și plăți prin conturile lor de disponibilități. Deschiderea se face în funcție de domiciliul fiscal unde sunt inregistrate acestea.
Prin operațiunile în numerar instituțiile publice organizează activitatea de casierie, astfel încât încasările și plățile în numerar să fie efectuate în condiții de siguranță.
Institutiile publice efectueaza operatiuni de incasari si plati in valuta prin conturi deschise la banci selectate de catre acestea, urmarindu-se obtinerea celor mai avantajoase conditii, in sensul minimalizarii riscului si costurilor suportate de stat.
În plus, pentru operațiunile în valută, instituțiile publice pot deschide cu avizul Ministerului Finanțelor Publice, conturi escrow la o bancă agreată de institutiile finanțatoare externe sau interne, în care să se colecteze veniturile si alte disponibilități încasate în limita unor sume în lei sau în valută.
De asemenea instituțiile publice, indiferent de sistemul de finanțare, au dreptul să emită bilete la ordin în vederea garantării plăților anumitor sume la date fixe.
În ceea ce privește regiile autonome, societățile sau companiile naționale acestea au conturi deschise la Trezoreria Statutului în a căror rază sunt înregistrate fiscal. Prin aceste conturi se derulează:
– operațiunile de încasări, reprezentând transferurile și subvențiile alocate acestora de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetele fondurilor speciale și de la alte bugete.
– operațiuni ce vizează utilizarea lor potrivit destinațiilor aprobate prin lege.
Relațiile dintre instituțiile publice și agenții economici legate de achiziționarea de bunuri; prestarea de servicii sau executarea de lucrări au generat obligația ca și agenții economici să deschidă conturi la unitățile trezoreriei statului în raza carora aceștia sunt înregistrați fiscal.
Prin aceste conturi de disponibilități ale agenților economici se realizează încasarea contravalorii bunurilor, serviciilor sau lucrărilor efectuate institutiilor publice. Sumele existente în aceste conturi pot fi utilizate pentru:
– achitarea drepturilor de natura salariala prin transferul sumelor aferente în conturile agentilor economici deschise la bănci.
– achitarea obligațiilor către bugetul de stat și celelalte bugete.
– virarea sumelor rămase disponibile în conturile deschise la bănci.
Agentii economici pot achita in conturile deschise la unitatile trezoreriei statului si alte sume, cum sunt:
– sumele aferente obligatiilor bugetare ale altor contribuabili, in conditiile legii;
-sumele aferente, constituirii sau reintregirii garantiilor pentru inlesniri la plata obligatiilor bugetare;
– sumele aferente garantiilor pentru participarea la licitatii;
– sumele aferente cautiunilor depuse pentru contestatii la executare;
– obligatiile de plata catre furnizori sau creditori, care au cont deschis la aceasi unitate a trezoreriei statului, cu acceptul scris al acestora;
Prin unitățile teritoriale ale Trezoreriei Statului se realizează și operațiunea de lansare a emisiunilor de certificate de trezorerie prin vânzarea acestora populației. Totodată, trezoreriile operative sunt cele care asigură și rascumpararea acestora titularilor care au subscris, precum și transformarea certificatelor de trezorerie în certificate de depozit, dacă acestea nu au fost rascumparate la scadenta.
Pentru disponibilitățile existente în conturile instituțiilor publice finanțate integral din venituri proprii si pentru disponibilitatile aflate in conturile agentilor economici, unitatile Trezoreriei Statului acorda dobanzi la vedere, la nivelul ratelor dobanzilor aprobate prin ordin al ministrului finanțelor fublice.
1.3. Funcțiile Trezoreriei Statului
Funcțiile Trezoreriei Statului sunt astăzi influențate de diversificarea și complexitatea rolului statului modern, care a impus regândirea și redimensionarea fluxurilor monetare prin instituția trezoreriei.
Funcția originară a trezoreriei este cea atribuită de către finanțele clasice care considerau trezoreria ca o casierie, unde sunt depuse și gestionate fondurile statului și ca la o bancă cu o activitate de credit pe termen scurt, însărcinată să echilibreze în orice moment intrările și ieșirile de fonduri.
În finanțele moderne, la funcțiile de casă și de bancă ale Trezoreriei se adaugă și cea a controlului asupra ansamblului de activități financiare ale statului. Trezoreria tinde să devină un instrument de procurare a resurselor, alături de resursele bugetare și de cele de împrumut. Astăzi vorbim în mod curent de o categorie specială a resurselor financiare publice, care se formează în cadrul activității trezoreriei și se reflectă numai în contabilitatea publică.
Activitatea care se manifestă distinct în exercitarea funcțiilor tradiționale ale trezoreriei se bazează pe două principii, si anume: centralizarea și gestionarea fondurilor publice.
În ceea ce privește centralizarea fondurilor, s-a demonstrat deja că un stat nu poate să-și exercite pe deplin suveranitatea financiară decât, dacă reușește să centralizeze totalitatea serviciilor financiare, dacă încasează toate veniturile la care are dreptul si care sunt necesare pentru a finanța toate cheltuielile la care s-a angajat, a le efectua pe întreg teritoriul țării.
În acest scop, pentru funcționarea mecanismului centralizării fondurilor s-a instituit Trezoreria Publică Centrală, ca o etapă importantă în planul separării finanțelor publice, de finanțele private. Mecanismul centralizării fondurilor a presupus crearea unei administrații speciale insarcinate cu execuția bugetului având mai multe funcții contabile; ceea ce a presupus separarea sa în raport cu autoritățile care iau decizii privind execuția bugetului.
În ceea ce privește gestionarea fondurilor aceasta se efectuează atât în timp cât și în spațiu.
Gestionarea fondurilor în timp se realizează în cadrul anului financiar, iar previziunile excepționale pe perioade mai lungi pot fi efectuate prin conturi speciale. Previziunea anuală a încasărilor și cheltuielilor bugetare este necesară deoarece nu există paralelism între ritmul încasărilor și cel al plăților, rolul trezoreriei este să ajusteze astfel în timp încasările cu cheltuielile, împrumutând pe termen foarte scurt în așteptarea încasării veniturilor prevăzute in buget.
Gestionarea în spațiu se referă la compensațiile dintre diferitele casierii din teritoriu, unele fiind excedentare, iar altele fiind deficitare. Mișcarea generală a fondurilor se realizeaza prin intocmirea unor documente specifice, iar raporturile între trezoreriile locale și trezoreria centrală rezidă, din acest punct de vedere mai ales în ținerea unei „contabilități a mișcării fondurilor publice”, care se realizeaza prin contabilitatea trezoreriei.
Analiza funcțiilor de bază ale trezoreriei.
Trezoreria prin funcția de casier public asigura:
toate operațiunile propriu-zise de încasări și plăți privind fondurile publice, atat în numerar, cat si prin virament;
– controlul asupra cheltuielilor efectuate din fondurile de la bugete și asigurarea informațiilor necesare privind execuția de casă a acestora în vederea întocmirii conturilor de execuție a bugetului și a elaborării rapoartelor periodice asupra acestora;
– gestiunea poziției de casă, zilnica, a bugetului;
– lichiditățile necesare prin cunoașterea fluxurilor de încasări și plăți, elaborarea de prognoze cu privire la cerințele de plată, la sincronizarea plăților și încasărilor, inclusiv a acelora privind finanțarea deficitului și serviciul datoriei publice interne si externe.
Însărcinată cu execuția efectivă a operațiilor de încasări și plăți prevăzute prin legea anuală a bugetelor de stat si celorlalte bugete, Trezoreria este casierul statului. Mișcările de fonduri, din cadrul Trezoreriei, rezultă din operațiunile permanente, vizând pe de o parte resursele permanente ale statului, în cadrul cărora impozitele, taxele si contributiile ocupă un loc esențial, iar pe altă parte, cheltuielile permanente, care cuprind cheltuielile ordinare, cheltuielile de capital, transferurile, subventiile, s.a.
Operațiunile de casă ale Trezoreriei Statului sunt clasificate având în vedere trei criterii:
– criteriul juridic: operațiuni privind bugetul de stat, bugetele locale, bugetele instituțiilor publice, bugetele fondurilor speciale, bugetul trezoreriei statului, disponibilitățile agenților economici titulari ai conturilor deschise in trezorerii;
– criteriul financiar: operațiuni cu caracter definitiv sau cu caracter temporar.
– criteriul economic: cheltuieli ordinare, cheltuieli de capital, cheltuieli de transfer.
Funcția de casă a Trezoreriei implică doua aspecte:
execuția de casă a operațiunilor de încasări și plăți efectuate de stat.
vegherea la existența disponibilităților pentru a face față angajamentelor statului.
a) Execuția de casă a operațiunilor de încasări și plăți.
Obiectul execuției îl reprezintă operațiunile autorităților publice (centrale și locale) și ale corespondenților acestora.
Trezoreria efectuează, in calitatea sa de casier al statului un număr mare de încasări și plăți. Acestea sunt operațiuni prevăzute în Legea bugetară anuală.
În calitate de casier al statului, Trezoreria are ca sarcină si emisiunea titlurilor de împrumut public și gestionarea datoriei publice. În acest scop poate beneficia de concursul băncilor care folosesc ghișeele lor pentru plasarea împrumuturilor. Pentru împrumuturile pe termen scurt, Trezoreria are un rol important în emisiunea titlurilor de stat destinate onorării obligațiilor exigibile, precum si asigurarii disponibilitatilor banesti necesare.
b) Vegherea la existența disponibilităților pentru a face fata angajamentelor statului.
Sarcina fundamentală a Trezoreriei este de a veghea în fiecare moment să existe fonduri disponibile într-un anumit cuantum pentru a face față cheltuielilor statului și ale corespondenților săi.
Procurarea de bani, în casieria publică este prima dintre operatiile Trezoreriei. Aceasta operatie este legată de mișcarea fondurilor în timp, in functie de termenele la care devin exigibile încasările și plățile. Aceste mișcări ale veniturilor și cheltuielilor sunt influentate de mișcările fondurilor excepționale și de mișcările datorate operațiunilor corespondenților. Pentru asigurarea echilibruluiu soldului contului curent general al trezoreriei statului, se poate apela la trei categorii de resurse si anume:
fondurile corespondenților;
certificatele de trezorerie;
credite primite de la Banca Nationala Centrală.
Rolul Trezoreriei ca bancă a statului are două forme.
– Trezoreria acționează ca o bancă de depozit, bancă de afaceri, care asigura plasarea disponibilitatilor sectorului public;
– Trezoreria acționează ca o bancă de emisiune și în acest fel intervine în domeniul circulației monetare.
În calitate de bancă Trezoreria asigură următoarele servicii:
este banca la care instituțiile publice precum și o parte a agențiilor economici își au deschise conturi de disponibilități, prin care se efectuează operațiuni de încasări și plăți, realizând, astfel, gestionarea disponibilităților bănești ale sectorului public și integrarea acestora în politica de lichidități;
gestionează datoria publică, respectiv, operațiunile de contractare a împrumuturilor de către Guvern pentru finanțarea deficitului bugetar, precum și de refinanțare a datoriei publice;
efectuează și operațiunile în care statul apare în calitate de garant sau de coparticipant la acordarea de împrumuturi agențiilor guvernamentale care la rândul său pot acorda împrumuturi.
Funcțiile moderne ale Trezoreriei Statului.
În plus față de funcțiile tradiționale ale trezoreriei, casierie și bancă, trezoreria se află în strânsă legătură cu piața financiară și, mai ales, cu piața monetară. Pe măsură ce statul a evoluat, a fost posibilă exercitarea unui anumit control asupra acestor piețe. Trezoreria publică a fost însărcinată cu acest control. Astfel, ea joacă un rol de prim plan în exercitarea uneia dintre funcțiile esențiale ale finanțelor publice moderne: menținerea echilibrului monedei și al economiei.
Rezultat al unei evoluții complexe și adesea contradictorii, mult mai diversificate decât un plan a-priorii, funcțiile actuale ale trezoreriei nu sunt ușor de delimitat. Totuși, se pot regrupa într-o abordare generică, cinci funcții principale:
1. Administrator al banului public, în sensul de gardian al echilibrului bugetar și casier al statului.
2. Intermediar financiar în sensul că împrumută pentru a acoperi diversele deficite și acordă împrumuturi din disponibilitățile sale.
3. Mandatar al puterii publice întrucât exercită numeroase misiuni de autoritate, specifice statului, în sectoarele economico-financiare.
4. Agent al intervenției financiare publice în economie în vederea reducerii costului resurselor financiare furnizate.
5. Gardian al marilor echilibre ce pot fi definite ca raporturi de egalitate între nevoile și capacitățile de finanțare, ele exprimând chiar obiectul politicii financiare, înțeleasă ca ajustarea capacităților de finanțare la nevoile de finanțare și plasarea acestor finanțări în serviciul acțiunii economice.
1.4. Politica statului privind trezoreria finanțelor publice
Încă de la începutul perioadei de tranziție, în cadrul procesului de restructurare a economiei un rol important a revenit finanțelor publice, acestea constituind pârghia prin care se mobilizează resursele pentru acoperirea cheltuielilor statului. Astfel, statul, prin cadrul nou instituțional și-a creat posibilitatea de a stabilii politica de venituri și cheltuieli, organizându-și activitatea financiară atât la nivel central cât și în teritoriu.
În noile condiții create în economia de tranziție se impuneau măsuri care să conducă la întărirea răspunderii în utilizarea banului public precum și asigurarea finanțării obiectivelor și acțiunilor aprobate. Totodată, prin Legea finanțelor publice, aprobată în anul 1991 s-a definit activitatea generală a finanțelor publice prin includerea elaborării și execuției bugetului public național cu cele trei componente principale ale sale: bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat si a fondurilor extrabugetare.
Cu toate că, prin Legea finanțelor publice se reflectă relațiile financiare ale statului cu agenții economici nu au putut fi cuprinse toate implicațiile care se pot ivi în economia de piață în legătură cu gestiunea publică.
De asemenea, la elaborarea Legii finanțelor publice nu s-a avut în vedere necesitatea și rolul Trezoreriei statului în sistemul relațiilor financiare ale României, mai ales că începând cu anul 1991, Banca Națională a României a renunțat la efectuarea operațiunilor privind execuția de casă a bugetului, la urmărirea realizării veniturilor de stat și a efectuării cheltuielilor, cu respectarea prevederilor legale.
Prin Legea finanțelor publice, printre sarcinile de bază ce-i revin Ministerului Finanțelor cu ocazia întocmirii, aprobării și execuției bugetului public național, s-a prevăzut posibilitatea folosirii de către acesta a instrumentelor de analiză fundamentală în fazele de elaborare și execuție, precum și posibilitatea de supraveghere a realizării echilibrului financiar, monetar și valutar și a datoriei publice interne și externe a statului.
În acest sens, se afirmă pe bună dreptate că „Ministerul Finanțelor întocmește, coordonează și folosește în condițiile legii pentru conducerea trezoreriei naționale, documente de analiză fundamentală, cum sunt: balanța de plăți externe, balanța creanțelor și angajamentelor externe pe țării,” etc. De altfel, în țările cu economie dezvoltată este statuată atât necesitatea cât și locul și rolul Trezoreriei Naționale în sistemul relațiilor financiare, valutare și monetare ale statului avându-se în vedere gradul și sfera cuprinzătoare a acesteia.
În România, pentru protejarea finanțelor publice de influențele rezultate din inflație, trecerea la privatizare, evoluția cursului valutar, modificările importante survenite în rolul și structura sistemului financiar și bancar, și din necesitatea asigurării alocării fondurilor în conformitate cu destinațiile prevăzute de lege, începând cu anul 1993 a fost organizată derularea execuției financiare a sectorului public prin trezoreria statului, de fapt, încă din anul 1992, s-a trecut la înființarea „trezoreriei centrale” și a „trezoreriilor finanțelor publice” în cadrul direcțiilor generale ale finanțelor publice, administrațiilor financiare, circumscripțiilor fiscale orășenești și percepțiilor rurale.
Trezoreria este un sistem nou creat, care reprezintă în fapt o coordonată a reformei sistemului financiar în România și prin care statul își mobilizează disponibilitățile de fonduri utilizate direct sau indirect. Prin trezorerie se asigură exercitarea în mai bune condiții a atribuțiilor Ministerul Finantelor și unităților sale teritoriale, urmare reorganizării aparatului din subordinea sa și a modificărilor survenite în sistemul bugetar prezentate în subcapitolul al doilea.
De asemenea, prin trezoreria finanțelor publice se asigură utilizarea resurselor statului cu eficiență sporită de către instituțiile din sectorul public sub controlul permanent al organelor financiare, respectarea destinației fondurilor aprobate prin „Lege” de către Parlamentul României, precum și întărirea răspunderii ordonatorilor de credite în gestionarea banului public. Astfel, s-a realizat organizarea exercitării controlului prin organele proprii ale Ministerului Finanțelor asupra urmăririi și îndeplinirii obligațiilor cuvenite bugetului de către agenții economici, persoane fizice sau juridice prin asigurarea evidenței pe plătitori; efectuării cheltuielilor de către instituțiile publice din creditele bugetare aprobate, din mijloacele speciale extrabugetare și fondurile speciale.
Trezoreria, în condițiile economiei de piață, este concepută la prima vedere ca o bancă a finanțelor publice. În fapt, ea reprezintă un sistem operațional prin care Ministerul Finanțelor efectuează operațiunile de încasări și plăți privind bugetul public național și fondurile extrabugetare, cu asigurarea echilibrului financiar. Prin Trezoreria finanțelor publice se exercită și controlul fiscal asupra încasării la termen a veniturilor, precum și controlul asupra finanțării cheltuielilor instituțiile publice și tot prin ea se realizează: refinanțarea deficitului bugetar, lansarea împrumuturilor de stat și plasarea disponibilităților sectorului public.
Analizând astfel lucrurile, se ajunge la concluzia că trezoreria constituie sistemul cel mai potrivit de organizare a execuției care asigură protejarea finanțelor sectorului public de toate riscurile. De asemenea, odată cu înființarea Trezoreriei au fost soluționate importante probleme financiare care se vor derula în continuare și anume: gestionarea creditelor externe primite de la instituțiile financiare internaționale în scopul sprijinirii programului de reformă al Guvernului; mobilizarea resurselor financiare din economie pentru acoperirea deficitului bugetar, precum și pentru plata dobânzilor la datoria publică internă și externă; finanțarea obligațiilor statului asumate prin acorduri Guvernamentale cu decontare în conturile clearing, barter și cooperare economică, urmărindu-se echilibrarea importurilor cu exporturile pe astfel de relații.
Deficitul bugetar poate fi finanțat prin emisiuni de certificate de trezorerie, vândute populației, garantate de stat, cu dobanda urmărindu-se în viitor extinderea acestei activități, pe măsura câștigării încrederii populației în cumpărarea acestora. Totodată, Ministerul Finanțelor împreună cu Banca Națională caută sa realizeze măsuri de perfecționare a operațiunilor de trezorerie, care să permită crearea unui sistem de cunoaștere permanentă a resurselor publice și de previziune a nevoilor de împrumuturi pentru finanțarea deficitului bugetar.
Trebuie să remarcăm că Trezoreria publică cuprinde totalitatea resurselor de care dispune statul, iar aceasta nu se limitează numai la execuția bugetului de stat.
Prin sistemul Trezoreriei s-a reușit separarea finanțelor sectorului public în conturi distincte deschise la Banca Națională, de resursele comerciale care prezintă în fond avantaje favorabile.
De asemenea, o problemă foarte importantă o constituie și politica de plasamente financiare din disponibilitățile temporare ale trezoreriei statului, care prin mecanismele create trebuie să sprijine procesul de tranziție și restructurare economică, asigurând în același timp, fructificarea disponibilităților temporare ale sectorului public. Fructificarea superioară a disponibilităților fondului public a fost posibilă prin colaborarea Ministerului finanțelor cu Banca Națională a României, lucru ce a permis definirea politicii generale a B.N.R. și a băncilor comerciale.
În acest context, pentru implementarea noului mecanism, specialiștii din Trezoreria centrală a Ministerului Finanțelor au fost sprijiniți de specialiști ai Băncii Mondiale, ținând cont de prevederile Memorandumului de politică economică convenit cu Fondul Monetar Internațional.
Este semnificativă politica statului în domeniul Trezoreriei privind elaborarea și punerea în aplicare a mecanismului „emisiunii” de titluri de stat destinate populației pentru acoperirea deficitelor bugetare.
În concepția politicii statului activitatea de trezoreria se va perfecționa, urmărindu-se generalizarea acestui sistem.
CAPITOLUL II
FLUXURILE FINANCIARE PRIVIND ÎNCASAREA VENITURILOR BUGETARE, FINANȚAREA CHELTUIELILOR BUGETARE ȘI REFLECTAREA LOR ÎN CONTABILITATE
2.1. Încasarea veniturilor bugetare și extrabugetare prin Trezorerie
2.1.1. Veniturile bugetului de stat
Veniturile bugetului de stat sunt resurse banesti constituite din impozite și taxe încasate de la agenții economicii și contribuabili, precum și din vărsămintele instituțiilor publice și alte venituri aprobate prin legea bugetara anuala de către Parlament.
Odată cu legea anuală a Bugetului de Stat se aprobă si veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat, care este administrat de către Ministerul Muncii Solidaritatii Sociale si Familiei.
Veniturile lăsate la dispoziția bugetelor locale sunt aprobate prin legea anuală a bugetului de stat, însă în fiecare buget local sunt prevăzute și aprobate de către organele competente acele venituri care se realizează în unitatea administrativ teritorială. În toate cazurile veniturile prevăzute în bugetele locale trebuie să se încadreze în lista aprobată prin anexa la legea anuală a bugetului de stat.
Veniturile sunt prevăzute în bugete pe capitole și subcapitole corespunzător subdiviziunilor clasificatiei bugetare, aprobată prin ordin al Ministrului Finanțelor Publice.
Obligația calculării și vărsării la termen a impozitelor, taxelor, contribuțiilor la asigurările sociale și a altor vărsăminte datorate statului, revine agenților economici indiferent de forma de proprietate, precum și instituțiilor publice. Persoanele fizice varsă impozitele și taxele datorate în baza comunicării organelor fiscale cu privire la debitele stabilite pentru anul fiscal respectiv.
Veniturile bugetului se încasează în contul Trezoreriei astfel:
în numerar, direct la casieria Trezoreriei, precum si încasarea prin agenți fiscali;
virarea din inițiativa agenților economici, instituțiilor publice din conturile deschise la bănci comerciale, respectiv la trezorerii, în contul Trezoreriei în raza căreia aceștia își au domiciliul fiscal.
Veniturile încasate prin trezorerie sunt urmărite și evidențiate distinct pe bugete și anume:
veniturile bugetului de stat ;
veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat ;
veniturile bugetelor locale.
Pentru veniturile instituțiilor publice și cele provenite din fondurile externe rambursabile sau nerambursabile se utilizează conturi de disponibilități.
Fluxurile de încasări pentru fondurile speciale sunt derulate tot prin trezorerii și înregistrate în conturile acestora (conturi de disponibilități).
În cadrul fiecărui buget se asigură evidența realizării veniturilor pe surse de venituri – capitole și subcapitole, conform clasificatiei bugetare, precum și pe plătitori.
Delimitarea și ordonarea veniturilor bugetare încasate pe bugete și subdiviziuni se asigură cu ajutorul conturilor deschise la trezoreriile teritoriale. Astfel, sistemul informatic de codificare permite cunoașterea încasărilor în funcție de cerințele realizării veniturilor.
2.1.2. Încasarea veniturilor bugetare de la agentii economici, institutii publice si contribuabili
Încasarea veniturilor bugetare este operația ce constă în primirea de către trezorerie, a unei sume de bani de la agenții economici, instituții publice, populație, reprezentând venituri bugetare.
A. Agenții economici își achită impozitele și taxele datorate către buget, astfel:
a) prin depunere in numerar la casieria Trezoreriei a sumelor reprezentând impozite și taxe.
Agentul economic se prezintă la compartimentul control și evidență veniturilor în vederea stabilirii sumelor datorate și a termenului de plată, după care se întocmește nota de plată care se prezintă casieriei. Casierul încasează suma pe baza foii de vărsământ și eliberează chitanța corespunzătoare.
Figura 2.1. – Încasarea veniturilor în numerar
Notă
* – verifică și stabilește suma de plată, bugetul, capitolul și subdiviziunea clasificatiei bugetare
** – verifică documentele, încasează suma și eliberează chitanța
b) decontare prin virament – prin ordin de plată, pe baza căruia banca comercială virează din contul clientului în contul Trezoreriei sumele datorate (figura 2.2.) sau, în cazul în care agentul economic are cont deschis la trezorerie, acesta pe baza ordinului de plată emis de agentul economic, efectuează plata în contul de venituri aferent. (figura 2.3.)
Figura 2.2. – încasarea veniturilor prin plata din cont
Notă:
* – Trezoreria locală verifică extrasul de cont și înregistrează veniturile încasate pe bugete, subdiviziuni și plătitori
Legendă
1 – agentul economic trimite ordinul de plată la banca comercială la care are deschis contul curent
2 – Banca Comercială – debitează contul clientului său
– creditează contul său la BNR
3 – Sucursala județeană BNR – debitează cont banca comercială
– creditează contul Trezoreriei Județene
– trimite extrasul de cont Trezoreriei Județene
– instiinteza BNR(centrala)
4 – Trezoreria Județeană – transmite electronic la Trezoreria Locală de încasarea sumei înscrisă în ordinul de plată
5- Trezoreria Judeteana – înregistrează încasarea sumei în contul corespondent al trezoreriei
6- Trezoreria Judeteana – informează Trezoreria Centrală cu privire la încasarea venitului
7 – BNR – înregistrează venitul în contul Trezoreriei Centrale (creditează contul)
Figura 2.3. – Incasarea veniturilor bugetare de la agenți economici ce au cont deschis la Trezorerie
Înainte de depunerea efectivă a sumei, plătitorul se prezintă la ghișeul compartimentului controlului și evidenței veniturilor cu înștiințarea de plată de la organele fiscale.
În cazul în care plătitorul se prezintă din proprie inițiativă la acest ghișeu se stabilește:
suma de plată
destinația plății
încadrarea corectă în termenele de plată, calculându-se dobânzi pentru întârziere în cazul depășirii acestor termene
Toate aceste date sunt menționate în nota de plată de lucrătorul respectiv și se predă împreună cu actele însoțitoare privind plata, casierului încasator care le semnează, în vederea notificării și soldării debitelor. Casierul în schimbul sumei primite eliberează chitanta pentru incasarea impozitelor, taxelor si contributiilor, ca act doveditor al achitării sumei.
Chitanta pentru incasarea impozitelor, taxelor si contributiilor este trimisă la casierie pe bază de borderou pe cale internă, fiind interzisă trimiterea ei prin intermediul plătitorului. La primirea ei, casierul verifică dacă suma din chitanta pentru incasarea impozitelor, taxelor si contributiilor corespunde cu suma înscrisă în monetarul inscris pe verso, apoi primește și numără banii de la depunători, semnează pe cele două documente și eliberează un exemplar al chitantei. Toate chitantele pentru incasarea impozitelor, taxelor si contributiilor se înregistrează în „jurnalul de casă” întocmit în trei exemplare.
Documentul de plată (ordin de plată) completat cu toate elementele necesare se depune de plătitor la unitatea bancară la care își are deschis contul curent. Decontarea privind încasarea veniturilor bugetare se realizează prin transmiterea electronica a ordinelor de plată de la băncile comerciale unde agenții economici își au conturile, la sucursala județeană a Băncii Naționale care gestionează contul curent general al Trezoreriei Statului.
La filiala băncii comerciale, pe baza disponibilului din contul agentului economic se acceptă plata, după care se înregistrează în contul contribuabilului diminuarea disponibilului cu suma înscrisă în ordinul de plată. Banca îi emite contribuabilului un extras de cont pentru această operațiune. În același timp, expediază suma din contul său către buget, la sucursala județeană a băncii comerciale, cu dispoziții centralizatoare. Mai departe suma parcurge traseul înspre sucursala Băncii Naționale care evidențiază suma în contul curent al Trezoreriei Statului. În același timp după evidențierea tuturor încasărilor de această natură emite extrasul de cont.
B. In cazul instituțiilor publice, încasarea veniturilor se poate realiza în numerar și prin virament.
Instituțiile publice sunt finanțate:
integral de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, după caz;
din venituri proprii și subvenții acordate de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, după caz;
integral din venituri proprii.
Instituțiile din categoria a au veniturile transferate în totalitate în conturile deschise la trezorerie venituri care servesc la acoperirea cheltuielilor. Veniturile instituțiilor din categoria b sunt încasate numai prin trezorerie, în timp ce veniturile celor din categoria c trebuie raportate nu și încasate prin trezorerie, cu toate că nu provin de la buget.
În principiu, o instituție publică finanțată integral de la buget, varsă veniturile proprii realizate în contul bugetului din care este finanțată reducând efortul bugetar.
În funcție de regimul legal al destinației veniturilor instituțiile publice, operațiunile de încasare a veniturilor proprii se realizează astfel:
1) Incasarea veniturilor proprii în numerar prin casieria trezoreriei. Mecanismul de încasare a veniturilor în numerar este similar cu cel al agenților economici. Veniturile încasate prin casierie pe baza chitantei pentru incasarea impozitelor, taxelor si contributiilor , se depun în conturile deschise la trezorerie, potrivit destinației stabilite de dispozițiile legale.
Astfel, instituțiile publice depun la casieria trezoreriei numerarul ridicat din cont și rămas nefolosit, încasările provenite din activitatea proprie precum și numerar în contul datoriilor pe care le au către buget. Depunerea numerarului trebuie să se facă conform prevederilor legale, zilnic sau periodic. În acest scop, instituția comunică trezoreriei prin adresă scrisă, suma în numerar ce urmează a fi depusă în conturi potrivit destinației legale.
Adresa de comunicare se prezintă serviciului control și evidența veniturilor din cadrul Trezoreriei, care după verificare și stabilirea contului în care se varsă, întocmește ordinul de încasare pe care îl transmite casierei în vederea încasării sumei. Acest ordin este controlat de casier, care îl semnează și îl înregistrează în registrul de casă. Pentru numerarul încasat se eliberează chitanță.
Figura 2.4. – Incasarea veniturilor proprii instituțiilor publice
2) Încasarea prin virament bancar, pe baza documentelor justificative:
a) ordinul de încasare, reprezintă contravaloarea serviciilor prestate, lucrărilor executate de către instituțiile publice, este completat de instituție și se pre-intă trezoreriei.
b) ordinul de plată întocmit de un agent economic sau o instituție publică în favoarea unei instituții publice beneficiară a sumei.
c) cecul barat completat în favoarea instituției beneficiare.
Documentele, după verificare și înregistrare în contabilitatea trezoreriei, se transmit unităților bancare la care agenții economici au conturi deschise pentru înregistrarea operațiunilor de plată. Contul de venituri este deschis pe subcapitole din cadrul capitolului „vărsămintele din veniturile instituțiile de stat” cu desfășurare pe instituțiile publice.
Fluxul acestor operațiuni se prezintă în figura 2.5.
Figura 2.5. – Incasarea veniturilor de la instituțiile publice
C. Impozitele și taxele datorate de persoanele fizice din municipii și orașe se încasează:
a) în numerar prin casieria trezoreriei.
Pentru achitarea acestora, persoanele fizice prezintă serviciului control și evidența veniturilor, înștiințările de plată primite de la organele fiscale, prin care sunt comunicate debitele din impozite, taxe, amenzi, etc, care urmează a fi achitate în anul fiscal respectiv.
În lipsa înștiințărilor de plată, contribuabilii pot prezenta:
chitanțele de plată din perioadele precedente ;
declarații de impunere ale organelor fiscale;
procese verbale de contravenții, amenzi, etc;
alte documente din care să rezulte natura și felul obligației de plată către buget, precum si
informatii verbale, pe baza carora se poate stabili natura, impozitele si taxele de plata.
b) prin virament, pe baza ordinului de plată completat de contribuabil
În orașe și comune unde nu există o evidență pe calculator, populația își poată plăti impozitele și taxele în numerar prin intermediul agenților fiscali încasatori, care eliberează chitanțe pentru sumele încasate.
Agenții fiscali au obligația depunerii sumelor la casieria trezoreriei în baza unui borderou, care este însoțit de sumele încasate și chitanțele aferente anexate în vederea depunerii lor în casierie. Casierul elibereaza agentului o chitanta pentru suma totala din borderou.
Casierul, la sfarsitul zilei intocmeste registrul de casa. Acesta este întocmit în trei exemplare dintre care unul este predat șefului serviciului casierie-tezaur împreună cu numerarul încasat în acea zi, cel de-al doilea exemplar este predat compartimentului de control și evidență a veniturilor, iar al treilea exemplar se arhivează la casieria de încasări.
Sumele încasate prin casieria de incasari a trezoreriei se înregistrează în casieria-tezaur a Trezoreriei în aceeași zi. Încasările aduse după terminarea programului casieriei – tezaur se înregistrează în conturile respective cu data zilei următoare.
c) plata electronică a creanțelor bugetare
Persoanele fizice au posibilitatea plății impozitelor, taxelor și a altor creanțe datorate la bugetul local al municipiilor și orașelor sau datorate unor instituții publice urbane prin mijloace electronice de plată începând cu următoarele date:
1 februarie 2003 – pentru plata impozitelor și taxelor locale în municipii și sectoare ale Municipiului București ;
1 noiembrie 2003 – pentru plata impozitelor și taxelor locale în orașe
1 ianuarie 2004 – pentru plata oricăror creanțe bugetare datorate de persoanele fizice, către orice instituție publică cu sediul într-un municipiu sau oraș.
Suplimentar, primariile trebuie sa ofere si posibilitatea consultarii debitelor datorate acesteia de persoanele fizice, prin intermetiul paginii de internet a primariei. Fiecare cotribuabil poate cere primariei acordarea unui nume de utilizator si a unei parole, pe baza careia sa poata consulta in conditii de securitate maxima informatiile confidentiale cu privire la debitele sale fata de primarie si lista platilor efectuate.
Modalitățile de plată electronică sunt:
Plata cu cardul la POS-ul instalat la Direcția de Impozite și Taxe Locale, din cadrul Primăriei.
Plata la unul din bancomatele unei bănci agreate de Primărie. Avantajul acestei metode îl reprezintă posibilitatea plății din orice colț al țării al sumelor datorate unei Primării
Plata prin intermediul serviciilor de internet–banking sau home-banking.
Fiecare trezorerie are obligația de a exercita controlul asupra încasării la termen a veniturilor datorate bugetului de stat, bugetelor locale și bugetului asigurărilor sociale de stat. Controlul se exercită de către compartimentul control și evidență a veniturilor pe baza documentelor de plată sau intrate în trezorerie. Astfel se verifică și se analizează:
temeiul legal prin care s-a stabilit obligația vărsării de impozite și taxe către buget;
respectarea reglementărilor în vigoare privind vărsarea impozitelor și taxelor pe bugete și încadrarea veniturilor pe capitole și subcapitole prevăzute de clasificația bugetară;
respectarea termenelor de vărsare a impozitelor, taxelor și a altor venituri.
Se consideră ziua efectuării plății:
ziua depunerii sumei pentru încasările în numerar prin casieria trezoreriei;
ziua virării sumei din contul plătitorului când plata de face cu ordin de plată din inițiativa agentului economic ;
ziua de ștampila a poștei, când plata de face prin mandat poștal.
Dacă nu se respectă termenele, se aplică majorări de întârziere prevăzute de reglementările în vigoare.
D. Încasarea veniturilor bugetare prin executare silită
În cazul în care debitorul nu-și achită „la termen” obligațiile de plată, organul de executare silită îi va transmite o înștiințare de plată prin care i se notifică suma de plată datorată.
Prin expresia „la termen” se înțeleg termenele legale de plată prevăzute pentru diferite tipuri de impozite și taxe, iar în cazul în care termenul de plată a unei obligații bugetare expiră într-o zi nelucrătoare, plata se consideră în termen dacă este efectuată în ziua lucrătoare imediat următoare.
Pentru plătitorii care au cont bancar, data plății este data la care băncile debitează contul plătitorului pe baza instrumentelor de decontare specifice confirmate prin ștampila și semnătura autorizată a acestora.
Orice obligație bugetară neachitată la scadență generează plata unor majorări de întârziere, calculate pentru fiecare zi de întârziere până la data achitării sumei datorate, inclusiv.
Băncile sunt obligate să vireze sumele reprezentând venituri bugetare în aceeași zi în care a debitat contul plătitorului. În caz contrar, majorările de întârziere datorate pentru neplata în termen sunt suportate de către bănci.
2.1.3. Amânarea, esalonarea si restituirea veniturilor bugetare
Agenții economici și contribuabilii pot solicita, în anumite situații, amânarea sau eșalonarea plății unor impozite sau taxe. Amânarea veniturilor bugetare reprezintă operațiunea prin care plata impozitelor, taxelor, contribuțiilor urmează a se realiza într-un moment ulterior celui stabilit inițial, în timp ce eșalonarea veniturilor bugetare reprezintă operația prin care se realizează repartizarea impozitelor, taxelor, contribuțiilor ce trebuiesc plătite, în mai multe părți la intervale succesive dinainte stabilite.
Cererile de amânare sau eșalonare se depun organelor fiscale potrivit procedurilor din normele stabilite de Ministerul Finanțelor Publice.
Dacă rezolvarea este favorabilă, aprobarea de eșalonare sau amânare a plății impozitelor și taxelor se comunică trezoreriei de către compartimentele de urmărire fiscală din cadrul Direcțiilor Generale ale Finanțelor Publice judetene. Pentru sumele amânate nu se percep majorări de întârziere pe perioada respectivă.
Compartimentul control și evidența veniturilor din cadrul trezoreriei, verifică documentul primit, urmărind cuprinderea tuturor elementelor și existența semnăturilor autorizate, după care se transmite contabilității pentru a fi înregistrate în evidența analitică pe plătitori.
Pentru sumele situate sub un anumit plafon stabilit prin ordin al Ministrului Finanțelor Publice, aprobarea amânării sau eșalonării poate fi dată de către directorul executiv al Direcției Generale a Finanțelor Publice Județene, iar pentru sumele care depășesc plafonul, aprobarea amânării sau eșalonării la plată se dă de către conducerea Ministerului Finanțelor Publice.
Contribuabilii pot solicita ca, în cazul în care, sumele virate pentru impozite și taxe sunt mai mari decât cele datorate legal, sumele vărsate în plus să fie trecute în contul altor impozite și taxe datorate și care nu au fost achitate de către același plătitor. Operațiunea se numește compensare între impozite și taxe.
Cererile de compensare se prezintă de către contribuabilii unităților teritoriale ale Ministerul Finanțelor Publice, care prin compartimentul control și evidența veniturilor verifică și analizează:
existența plusului în unele debite din impozite și taxe ale plătitorului rezultat din evidența analitică, la care nu mai apar termene de plată;
existența unor debite din impozite și taxe ale aceluiași plătitor, la care urmează să se efectueze încasări în sume.
Rezultatul verificării se înscrie sub formă de referat pe cererea contribuabilului, se semnează de șeful compartimentului control și evidența veniturilor și de lucrătorul care a efectuat verificarea, după care se aprobă de către directorul Trezoreriei, în cazul municipiilor; de catre șeful administratiei financiare în cazul orașelor si comunelor.
Compensarea la aceeași sursă de venit a sumelor plătite în plus se efectuează de către plătitor prin reținerea lor din sumele datorate la termenele de plată următoare, cu condiția să comunice și trezoreriei.
Dacă agenții economici, instituțiile publice și contribuabilii au vărsat la buget unele venituri care ulterior se constată că nu au fost vărsate necuvenit sau în sume mai mari decât prevăd reglementările în vigoare și nu au de compensat cu alte impozite și taxe datorate au dreptul să solicite restituirea lor.
Restituirea impozitelor, și taxelor reprezintă operațiunea de înapoiere a sumelor plătite de contribuabil, necuvenite sau de valoare mai mare decât cea datorată potrivit reglementărilor în vigoare, în condițiile în care nu au alte obligații fiscale de onorat.
Restituirea are loc în toate cazurile la cererea justificată a plătitorilor, cererea care este depusă la trezorerie și care trebuie să cuprindă:
suma solicitată a fi restituită;
scopul și documentele din care rezultă încasarea sumei în conturile bugetului de stat; bugetelor locale și bugetului asigurărilor sociale de stat;
temeiul legal privind cererea de restituire sau dovada din care rezultă că suma a fost vărsată ca necuvenită bugetului.
Cererea justificată se verifică și se analizează de către compartimentul control și evidență a veniturilor din cadrul Trezoreriei, care examinează elementele conform figurii 2.6.
Figura 2.6. – Solicitarea restituirii veniturilor bugetare
temeiul legal în baza căruia s-a efectuat vărsarea sumelor la buget
dacă suma solicitată a fost efectiv încasată în conturile de venituri bugetare inclusiv în partizi nominale
cererea de restituire să fie prezentată în cadrul termenelor de prescripție prevăzute de dispozițiile legale în vigoare
stabilirea elementelor din care să rezulte că sumele au fost vărsate ca necuvenite bugetului de stat sau sunt mai mari decât limita stabilită prin dispozițiile legale
Rezultatul verificării și analizei se consemnează într-un referat, în care propunerea de restituire se fundamentează pe elemente legale.
În cazul în care s-a aprobat restituirea unor venituri, se procedează astfel:
în cazul agenților economici și instituțiilor publice pe baza referatului aprobat se întocmește o notă contabilă prin care se debitează contul de venituri sintetic și analitic al bugetului de stat, bugetelor locale sau bugetului asigurărilor sociale de stat, după caz, în care s-a înregistrat inițial primirea sumei și se creditează contul corespondent al trezoreriei; suma se virează în contul agentului economic la banca comercială la care îl are deschis; nota contabilă se semnează de directorul sau înlocuitorul său de drept și șeful serviciului contabilitate;
în cazul contribuabililor – persoane fizice – sumele aprobate a fi restituite se achita prin casieria trezoreriei direct persoanei în cauză pe baza referatului aprobat.
Schematic, fluxul operațiunilor de restituire a veniturilor de către agenții economici este prezentat în figura 2.7.
Figura 2.7. – Solicitarea și aprobarea restituirii
2.1.4. Prognoza veniturilor bugetare
Prognoza veniturilor bugetare este operațiunea de prevedere a desfășurării în timp a veniturilor bugetare bazată pe studiul împrejurărilor care le determină apariția și evoluția, prevederea valorilor pe care le vor lua în viitor unele mărimi din prezent.
Prognoza veniturilor bugetare se efectuează începând cu data de 1 septembrie 2001 astfel:
a) Prognoza veniturilor bugetului de stat
Obligația prognozării veniturilor de încasat la bugetul de stat în conturile corespunzătoare deschise la unitățile teritoriale de Trezoreriei și Contabilitate Publică revine Direcțiilor metodologice și administrative a veniturilor statului și respectiv, Direcției de administrare mari contribuabili organizate în cadrul Direcțiilor generale ale finanțelor publice județene, respectiv și a municipiului București, după caz:
La întocmirea formularului direcțiile menționate mai sus au în vedere:
termenele de plată, cuantumul obligațiilor agenților economici față de bugetul de stat influențate cu informațiile furnizate de către aceștia în legătură cu data și cu cuantumul obligațiilor bugetare care pot fi achitate în mod concret în decada pentru care se întocmește prognoza respectivă precum și cu orice alte informații care pot contribui la o bună fundamentare a prognozei veniturilor de încasat la bugetul de stat.
data încasării veniturilor este data la care se estimează încasarea veniturilor respective în conturile corespunzătoare deschise la unitățile teritoriale de Trezorerie și contabilitate publică, determinată astfel:
Direcțiile de metodologie și administrare a veniturilor statului și direcția de administrarea a marilor contribuabili din cadrul Direcțiilor Generale ale Finanțelor Publice județene, respectiv a municipiului București, transmit Direcțiilor de Trezorerie și Contabilitate Publică județene, respectiv a municipiului București, după caz, situația prevăzută tabelul de mai sus, cu trei zile înaintea începerii fiecărei decade.
b) Prognoza veniturilor bugetului asigurarilor sociale de stat
Pentru estimarea veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat se întocmește de decadal de casele de pensii județene, respectiv a municipiului București și se depune la Trezoreriile municipiilor reședință de județ sau la Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a municipiului București după caz, cu trei zile lucrătoare înainte de începutul fiecărei decade.
Fundamentarea datelor se efectuează în funcție de termenele de plată și de cuantumul obligațiilor față de bugetul asigurărilor sociale de stat din evidența unităților descentralizate ale Casei Naționale de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale menționate mai sus, care pot fi influențate cu orice date furnizate de către plătitori în legătură cu ziua achitării de către aceștia a obligațiilor bugetare, precum și cu orice alte informații care pot contribui la o bună fundamentare a prognozei respective.
c) Prognoza veniturilor bugetelor locale
În scopul prognozării veniturilor bugetelor locale, ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale întocmesc decadal, prognoza care se depune la unitățile teritoriale de Trezorerie și Contabilitate Publică la care acestea au conturi deschise, cu trei zile înainte de începutul fiecărei decade.
Fundamentarea sumelor se efectuează în funcție de termenele și de cuantumul obligațiilor față de bugete locale din evidența organelor fiscale ale unităților administrativ-teritoriale, care pot fi influențate cu orice informații comunicate de către plătitori în legătură cu data plății efective a obligațiilor care sunt achitate în decada respectivă.
d) Prognoza veniturilor din alte surse
Instituțiile publice (indiferent de sistemul de finanțare) care gestionează fonduri speciale, venituri extrabugetare sau realizează venituri din alte fonduri publice decât cele ale bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale au obligația de a estima sumele care urmează să fie încasate decadal completând datele corespunzătoare în coloana 6 din situația prevăzută în figura 2.1., care se depune la unitățile teritoriale de Trezorerie și contabilitate publică la care acestea au conturi deschise, cu trei zile lucrătoare înainte de începutul fiecărei decade.
2.2. Sistemul finanțării cheltuielilor din bugetul public, bugetul local, mijloace extrabugetare prin Trezoreria finanțelor publice
2.2.1 Sistemul de deschidere si repartizare a creditelor din bugetul public
Efectuarea cheltuielilor institutiilor publice reprezinta un proces pe care il parcurg ordonatorii de credite in vederea indeplinirii actiunilor si sarcinilor pentru care au fost aprobate creditele bugetare.
Cheltuielile bugetare sunt sume prevazute si aprobate in bugetele componente ale bugetului general consolidat, in limitele si potrivit destinatiilor stabilite prin bugetele respective.
Vincentude si Jean Claude Pagat in „Cour sur les regels de la compatibilite publique”, Ecole Nationale des services du tresor, Paris, 1991, defineste ordonatorul de credite bugetare ca fiind persoana care are calitatea, in numele statului a unei colectivitati sau institutii publice, de a contracta, constata, lichida o creanta sau de a o ordona fie incasarea unei creante, fie plata unei datorii.
Din aceasta definitie, ordonatorii de credite nu sunt atasati notiunii de incasari si cheltuieli, ci celei de „creante” si „datorii”.
Dictionarul explicativ al Limbii Romane, Editura Univers Enciclopedic, Bucuresti, 2001, defineste ordonatorul de credite ca fiind conducatorul unei institutii bugetare, centrale sau locale, care are dreptul sa dispuna de creditele bugetare aprobate prin bugetul de venituri si cheltuieli al institutiei.
Fluxul finantarii cheltuielilor din bugetul public prin Trezoreria Statului cuprinde doua faze, si anume:
deschiderea creditelor bugetare;
angajarea si utilizarea creditelor.
Creditul bugetar (suma aprobata prin buget) reprezinta limita maxima pana la care se pot ordonanta si efectua plati in cursul anului bugetar pentru angajamentele contractate in cursul exercitiului bugetar si/sau din exercitii anterioare pentru actiuni multianuale, respectiv se pot angaja, ordonanta si efectua plati din buget pentru celelalte actiuni.
Deschiderea de credite bugetare este aprobarea comunicata ordonatorului principal de credite, de catre Ministerul Finantelor Publice prin Trezoreria Statului, in limita careia se pot efectua repartizari de credite bugetare si plati.
2.2.2. Sistemul de deschidere de credite din bugetul de stat
Prin legea bugetară anuală se aprobă creditele bugetare ca limită maximă pentru cheltuielile fiecărui exercițiu bugetar, pe capitole de cheltuieli cum sunt : acțiuni social-culturale, apărare națională, ordine publică, autoritate publică, acțiuni economice, etc, iar în cadrul lor, repartizarea se face conform figurii 2.8. pe categorii de cheltuieli astfel:
Figura 2.8. – Categorii de cheltuieli prevăzute și aprobate prin lege în cadrul fiecărui capitol
Pe baza bugetului aprobat, ordonatorii principali de credite repartizează instituțiilor din subordine creditele bugetare necesare finanțării cheltuielilor pentru întregul an.
Creditele bugetare aprobate pe subdiviziunile clasificației bugetare prin bugetul fiecărei instituții reprezintă limita maximă, deci nu pot fi depășite. Potrivit reglementărilor în vigoare, cheltuielile se pot angaja și efectua de către ordonatorii de credite numai pe baza creditelor deschise de către ordonatorul principal de credite. De asemenea, orice cheltuială din sumele alocate prin bugetul de stat se poate aproba de către coordonatorul de credite și efectua numai dacă a fost în prealabil avizată, potrivit legii, de către conducătorul compartimentului financiar-contabil sau alte persoane însărcinate cu exercitarea controlului financiar preventiv.
Ordonatorii principali de credite solicită Ministerului Finanțelor Publice – Direcția Generală a Trezoreriei Publice – deschiderea de credite bugetare pentru activitatea proprie și a unităților subordonate pentru cheltuieli curente și cheltuieli de capital.
Elemente pe baza cărora se stabilește volumul creditelor bugetare sunt:
gradul de utilizare a creditelor acordate anterior;
disponibilitățile rămase la finele anului la cheltuielile curente și de capital;
cheltuielile necesare ce urmează a se efectua în perioada următoare pentru activitatea curentă și pentru investiții;
veniturile proprii prevăzute a se realiza și care potrivit legii se folosesc la acoperirea cheltuielilor aprobate ordonatorilor principali de credite stabilite pentru unități subordonate, termenele la care să prezinte cererile de fonduri și modul de justificare a solicitării creditelor bugetare, cereri care urmează a fi analizate de către aceștia.
Creditele bugetare privind cheltuielile aprobate pe capitole în buget, se deschid trimestrial în doua tranșe:
prima tranșă între 20-25, din ultima lună a trimestrului în curs pentru primele 2 luni ale trimestrului următor, fără a depășii 65% din prevederea trimestrului ;
a doua tranșă, pentru diferență, între 20-25 din a doua lună a trimestrului în curs pentru creditele bugetare aferente ultimei luni a trimestrului.
Cererile de deschidere a creditelor bugetare se întocmesc la nivel de capitol de cheltuieli. Pe verso-ul cererii pentru deschidere de credite bugetare se menționează separat suma creditelor cu defalcare pe cheltuieli curente, din care – cheltuieli de personal, cheltuieli materiale și subvenții – detaliate potrivit structurii aprobate prin buget și pe cheltuieli de capital.
Direcția Generală a Trezoreriei, după ce analizează și verifică documentele aprobă deschiderea creditelor bugetare, le dă avizul de deschidere. In caz contrar, documentele se restituie.
O dată cu cererile pentru deschiderea de credite, ordonatorii principali prezintă Ministerului Finanțelor Publice nota justificativă precum și dispozițiile bugetare pentru repartizarea creditelor pentru:
cheltuieli proprii;
cheltuielile ordonatorilor secundari din subordine;
cheltuielile instituțiilor publice direct subordonate ordonatorilor secundari, ai căror conducători sunt ordonatori terțiari.
Cererile de credite se verifică în vederea deschiderii creditelor avându-se în vedere principalele aspecte, prezentate in figura 2.9.:
Figura 2.9. – Aspecte ale cererii de credite verificate pentru deschiderea creditelor bugetare
Cererile de credite neîntocmite corect sunt restituite.
Direcția Generală a Trezoreriei Statului, după primirea și verificarea documentelor procedează astfel:
Figura 2.10. – Etape privind deschiderea creditelor bugetare realizate de Direcția Generală a Trezoreriei Statului
Documentele se transmit cu un borderou întocmit în dublu exemplar, din care exemplarul 2 se restituie Trezoreriei Centrale pentru confirmarea primirii documentelor respective.
La primirea dispozițiilor bugetare Direcția Județeană de Trezorerie și Contabilitate Publica a municipiului București verifică existența tuturor documentelor înscrise în borderou, semnează de primire exemplarul 2 al borderoului pe care îl înapoiază Trezoreriei Centrale. În cazul în care se constată unele nereguli între documente și borderou se sesizează telefonic Trezoreriei Centrale pentru clarificare și se procedează potrivit celor stabilite de catre Trezoreria Centrală.
În continuare, Direcția Trezoreriei Județene procedează astfel:
grupează dispozițiile bugetare pe localitățile în care își au sediul instituțiile respective (județ, municipiu, orașe, comune);
intocmește borderoul în dublu exemplar pentru dispozițiile bugetare aferente fiecărei localități din județ;
expediază prin poștă sau curier, după caz, trezoreriei municipale, orășenești și administratiilor financiare comunale dispozițiile bugetare împreună cu borderoul întocmit pentru instituțiile publice care au la acestea conturi deschise
reține dispozițiile bugetare pentru instituțiile publice care au conturi deschise la Direcția Trezoreriei Județene
Trezoreriile municipale, orășenești și administratiile financiare comunale verifică dispozițiile bugetare transmise în baza borderoului, semnează exemplarul doi al borderoului după care îl transmite înapoi la Direcția Trezoreriei Județene și a municipiului București pentru confirmarea dispozițiilor bugetare. În cazul în care au fost repartizate de către ministere credite bugetare ordonatorilor secundari de credite (inspectorate școlare județene, direcții sanitare), aceștia au obligația ca, în termen de doua zile, să prezinte dispozițiile bugetare pentru repartizarea creditelor instituțiilor din subordine aflate în localitatea din județul respectiv, cât și pentru nevoile proprii.
Ordonatorii principali după primirea comunicării privind deschiderea creditelor, procedează la repartizarea creditelor la instituțiile din subordine. Repartizarea are loc pe baza următoarelor elemente de fundamentare:
necesarul de finanțat în limita creditelor aprobate și repartizate pe trimestre;
disponibilul de credite rămas din perioadele precedente.
Repartizarea se efectuează pe baza întocmirii documentului „dispoziție bugetară” care cuprinde:
denumirea instituției;
conturile bugetare;
trezoreria prin care își derulează operațiile de plăți;
creditele bugetare repartizate atât în sumă totală cât și pe subdiviziuni ale clasificației bugetare.
Pe verso-ul dispoziției bugetare se înscrie repartizarea creditelor bugetare pe conturi analitice care se formează din următoarele:
cod 01 – credite deschise și repartizate bugetului de stat;
cod capitol cheltuieli, conform clasificatiei bugetare ;
cod 00 – câmp rezervat pentru codificări specialel;
cod titlu cheltuieli și anume: – 02- „cheltuieli de personal”
– 20- „cheltuieli materiale și servicii”
cod fiscal al instituției publice.
Creditele deschise se înregistrează în contabilitatea Trezoreriei de la toate nivelele pe baza cererilor de deschidere și a dispozițiilor bugetare în contul din afara bilanțului 01 „Credite deschise și repartizate pe seama ordonatorilor de credite finanțați din bugetul de stat”. Acest cont se conduce în analitic pe trezorerii, pe capitole de cheltuieli și pe subcapitole, pe categorii de cheltuieli și el este utilizat în execuția bugetară si reprezintă limita maximă până la care pot fi admise plăți către instituțiile publice respective.
2.2.3. Deschiderea de credite din bugetele locale
Potrivit legii, fiecare comună, oraș, municipiu, judet, sector al municipiul București întocmește buget propriu în condiții de autonomie. Administrația bugetelor locale este asigurată de către consiliile locale potrivit legii finanțelor publice. Primarii îndeplinesc atribuțiile de ordonatori principali de credite.
Plățile dispuse de ordonatorii de credite au loc prin trezorerii numai după deschiderea creditelor bugetare din bugetul local respectiv. În vederea derulării și executării bugetelor locale deschiderea creditelor din bugetul local este prezentată mai jos:
Ordonatorii principali de credite (primarii) și președintele Consiliului Județean stabilesc lunar cheltuielile ce urmează a se efectua din bugetul propriu.
Ordonatorul principal de credite stabilește volumul creditelor bugetare în limita cărora urmează să se facă plățile prin trezorerii, atât pentru nevoile bugetului local cât și pentru instituțiile publice din subordine.
În acest scop, fiecare ordonator principal de credite întocmește necesarul de credite ce urmează a se deschide pentru luna respectivă completând formularul „Comunicare de deschidere a creditelor”. Acest document se întocmește în doua exemplare și se transmite până în ziua de 20 în fiecare lună pentru creditele aferente lunii următoare. Documentele se prezintă compartimentului „Elaborare bugetelor locale și dări de seamă” din cadrul Administrației Financiare și Trezoreriei. După analiză și verificare acest compartiment transmite documentul vizat serviciului (biroului) control și evidența cheltuielilor după care se înregistrează operațiunile în contul din afara bilanțului 02 „Credite deschise și repartizate pe seama ordonatorilor finanțați din bugetele locale”.
Acest cont se desfășoară în analitic pe fiecare unitate administrativ teritorială.
Repartizarea creditelor are loc pe baza documentului „dispoziție bugetară”, care se întocmește pe capitol de cheltuieli cu defalcarea acestora pe categorii de cheltuieli, document care se prezintă odată cu comunicarea de deschidere a creditelor. Aceste dispoziții bugetare, după ce sunt verificate de compartimentul control și evidența cheltuielilor se vizează, iar creditele deschise sunt înregistrate pe seama unităților administrativ teritoriale.
În limita creditelor deschise și înregistrate, ordonatorii de credite pot dispune efectuarea de cheltuieli.
Deschiderile de credite pentru transferurile către bugetele locale, în cadrul limitelor prevăzute în bugetul de stat, se efectuează de Ministerul Finanțelor Publice prin direcțiile generale ale finanțelor publice, la cererea ordonatorilor principali de credite ai bugetelor locale și în funcție de necesitățile execuției bugetare, cu respectarea destinației.
2.2.4. Deschiderea si repartizarea creditelor din bugetul asigurarilor sociale de stat
Potrivit legii finanțelor publice, Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei administrează bugetul asigurărilor sociale de stat, care se aprobă prin lege de Parlament o dată cu bugetul de stat.
Cheltuielile aprobate se acoperă din veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat și se execută prin subordonatorii de credite din sistemul asigurărilor sociale de stat.
Plățile prin Trezorerie din bugetul asigurărilor sociale de stat se efectuează numai în limita creditelor deschise sau repartizate instituțiilor din subordine de către Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, procedându-se astfel:
Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei stabilește lunar, pe baza bugetului aprobat, necesarul de cheltuieli ce urmează a se efectua de la buget în luna respectivă și pentru care urmează să se deschidă credite după care se întocmește „cererea de deschidere a creditelor bugetare”. Acest document se întocmește în doua exemplare, pe fiecare subcapitol de cheltuieli aprobat în bugetul asigurărilor sociale de stat, cu respectarea elementelor din formular și se prezintă Trezoreriei Centrale până în ziua de 20 din fiecare lună pentru creditele aferente lunii următoare ;
Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei întocmește „dispoziția bugetară” pentru repartizarea creditelor pe seama instituțiilor subordonate care se prezintă la Trezoreria Centrală o dată cu cererea de deschidere a creditelor.
Trezoreria Centrală verifică și analizează:
1. încadrarea creditelor bugetare deschise pe subcapitole în prevederile aprobate prin bugetul asigurărilor sociale de stat;
2. repartizarea creditelor la instituțiile din subordine să se efectueze în limita creditelor deschise;
3. completarea documentului cu toate elementele și existența semnăturilor.
După analiză și verificare, documentele se înregistrează în contul din afara bilanțului 03 „Credite bugetare deschise și repartizate din bugetul asigurărilor sociale de stat”.
2.2.5. Angajarea si utilizarea creditelor bugetare
Angajamentul bugetar este orice act prin care o autoritate competentă potrivit legii, repartizeaza fonduri publice unei anumite destinații, în limita creditelor bugetare aprobate.
Instituțiile publice centrale și locale își asigură fondurile de bază necesare acționării lor pe seama bugetului general consolidat și într-o anumită măsură pe cea a fondurilor speciale și din mijloace extrabugetare. Pentru finanțarea unor acțiuni și obiective de interes public prin bugetul de stat și bugetele locale se susțin financiar și unele regii autonome naționale sau locale și în unele situații, chiar societăți comerciale (acoperirea unor diferențe de preț, prime, dobânzi subvenționate).
În această situație, instituțiile publice care efectuează plățile din resurse bugetare, varsă integral la bugetul din care sunt finanțate veniturile pe care le obțin din diferite surse. Agenții economici obțin surse bugetare numai dacă execută și realizează servicii publice de interes național sau local.
Finanțarea de la buget, destinată acoperirii cheltuielilor instituțiilor publice centrale și locale, se caracterizează prin următoarele trăsături:
este nerambursabilă, în general;
nu se face automat, ci pe măsura îndeplinirii sarcinilor pe care le au instituțiile în cauză și în funcție de gradul de folosire a resurselor puse la dispoziția lor;
finanțarea se face de la un singur buget în funcție de importanța instituției respective.
Finanțarea propriu-zisă a cheltuielilor se face numai pe baza bugetelor de venituri și cheltuieli, aprobate de către organele în drept, a căror prevederi, pentru respectarea principiului specializării bugetare trebuie încadrate pe subdiviziunile clasificației bugetare. Pentru ca o cheltuială să fie efectuată, trebuie să aibă o bază legală, să fie oportună, necesară și economicoasă.
Prin contul general al Trezoreriei Statului sunt derulate plățile determinate de cheltuielile publice privind instituțiile și acțiunile economice de interes public, învățământul, ocrotirea și asigurările sociale, sănătate, cultura, tineretul și sportul, ordinea publică și siguranța națională, apărarea, finanțarea administrației publice centrale și locale și a altor cheltuieli prevăzute de lege.
Este interzis să se efectueze plăți direct din încasările cuvenite bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat sau bugetelor locale și din veniturile fondurilor speciale și mijloacelor extrabugetare, cu excepția cazurilor prevăzute expres de lege.
Ordonatorii principali de credite pot dispune retragerea creditelor bugetare deschise și neutilizate din conturile proprii sau ale instituțiilor subordonate numai în cazuri temeinic justificate, cu avizul Ministerului Finanțelor Publice, anterior datei de 25 a fiecărei luni.
În situațiile în care, în timpul exercițiului bugetar, pe baza dispozițiilor legale au loc treceri de unități, acțiuni sau sarcini de la un ordonator principal de credite la altul, Ministerul Finanțelor Publice este autorizat să introducă modificările corespunzătoare în bugetele acestora și în structura bugetului de stat, fără afectarea echilibrului bugetar și a fondului de rezervă bugetară.
Creditele bugetare aferente fondurilor externe nerambursabile au caracter previzional și se derulează conform acordurilor încheiate cu partenerii externi. Fondurile externe nerambursabile sunt acumulate într-un cont distinct și sunt cheltuite numai în limita disponibilităților existente în acest cont și în scopul pentru care au fost acordate.
Creditele bugetare trebuie utilizate de ordonatorii de credite cu eficiență și economicitate, cu respectarea destinației acestora.
În ceea ce privește controlul asupra executării bugetului general consolidat, acesta se realizează la nivel central prin intermediul Direcției Generale a Trezoreriei Statului, și local prin trezoreriile operative din cadrul Direcțiilor Generale ale Finanțelor Publice județene și a municipiului București.
Astfel, Direcția Generală a Trezoreriei Statului elaborează metodologia privind procedeele tehnice de lucru referitoare la operațiunile derulate prin Trezoreria Statului. Trezoreria Centrală stabilește metodele de lucru pentru prelucrarea și transmiterea informațiilor contabile către și/sau între unitățile operative ale Trezoreriei statului.
În cazul bugetului de stat, Direcția Generală a Trezoreriei Statului, ca organ central, verifică dacă cererile de deschidere a creditelor se încadrează în volumul și structura celor aprobate pe subdiviziunile clasificației bugetare și dacă clasificarea acestor cheltuieli s-a realizat în conformitate cu clasificația bugetară și cu planul de conturi al Trezoreriei.
Pentru bugetul asigurărilor sociale de stat, Trezoreria centrală verifică propunerile pentru credite, repartizarea pe trimestre a prevederilor și conturile de execuție.
În legătură cu bugetele locale Direcția Generală a Trezoreriei verifică și aprobă deschiderile de credite pentru transferurile către bugetele locale de la bugetul de stat.
De asemenea, Direcția Generală a Trezoreriei Statului:
controlează și îndrumă trezoreriile operative;
asigură acoperirea deficitelor bugetare;
rambursează împrumuturile interne și externe;
acoperă temporar golurile de casă ale bugetelor locale;
efectuează plasamente financiare pe termen scurt prin BNR.
Plățile din creditele bugetare deschise se efectuează în toate cazurile din inițiativa ordonatorilor de credite care poartă răspunderea asupra utilizării mijloacelor bugetare în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Plățile pot fi dispuse:
în numerar, respectiv la cererea instituției publice în cauză, trezoreria eliberează numerarul solicitat;
prin decontare din cont în favoarea agenților economici care au prestat servicii sau au livrat bunuri unor instituții publice. În acest caz, trezoreria, pe baza ordinului de plată emis de subordonatorul de credite și a verificărilor de vigoare, dispune plata din contul instituției către furnizorul de servicii.
Plățile prin trezorerie se realizează pe baza următoarelor documente:
cecuri pentru eliberarea numerarului;
ordin de plată prin care ordonatorul de credite dispune efectuarea plăților;
factura cu dispoziție de încasare întocmită de furnizor pentru instituția publică pentru plata energiei electrice, telefoane și alte servicii.
La documentele de plăți efectuate prin trezorerie, ordonatorii de credite bugetare au obligația să prezinte fundamentări din care să rezulte necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor propuse.
Organele trezoreriei execută controlul financiar preventiv asupra plăților dispuse de către ordonatorii de credite bugetare, urmărind încadrarea plăților în credite bugetare deschise și repartizate în structura clasificației bugetare.
CAPITOLUL III
REFLECTAREA IN CONTABILITATEA TREZORERIEI A FLUXUIRILOR FINANCIARE PRIVIND IINCASRILE SI CHELUIELILE BUGETARE
3.1. Fluxurile informationale care se creeaza in unitatile trezoreriei statului
Fluxurile informationale contabile si operative din cadrul Trezoreriei Statului sunt organizate si functioneaza pe trei paliere principale, respectiv:
– pe orizontala, in cadrul fiecarei unitati a trezoreriei (generala, judeteana, a municipiului Bucuresti, municipale, orasenesti, comunale si a sectoarelor municipiului Bucuresti);
– in cadrul trezoreriilor din cadrul unui judet, unde se formeaza o anumita piramida informationala;
– pe verticala, intre trezoreriile judetene si unitatile sale, a municipiului Bucuresti si ale sectoarelor municipiului Bucuresti, pe de-o parte si trezoreria generala, reprezentata de Directia Generala a Contabilitatii Publice si Unitatea de Management a Trezoreriei Statului, pe de alta parte, unde se formeza o informatie contabila pe sistem piramidal.
Cele mai dense fluxuri informational-contabile se formeaza in cadrul unitatilor operative ale trezoreriei statului, respectiv sectoarele municipiului Bucuresti, Directia de Trezorerie si Contabilitate Publica a municipiului Bucuresti si trezoreriile operative din judete (municipale, orasenesti si comunale), unde de fapt se realizeaza operatiunile de baza privind constituirea si utilizarea majoritatii resurselor financiare publice.
O organizare anume si atributii specifice fata de situatia existenta in judete cu privire la unitatile Trezoreriei Statului se intalnesc la unitatile Trezorerie din cadrul municipiului Bucuresti, in sensul ca trezoreriile sectoarelor municipiului Bucuresti au un grad de independenta, in multe privinte fata de Directia Trezorerie si Contabilitate Publica a Municipiului Bucuresti, comparativ cu situatia existenta in raportul dintre trezoreriile operative din judete (municipale, orasenesti si comunale) si directiile de trezorerie si contabilitate publica judetene.
Astfel, pe numele trezoreriilor sectoarelor municipiului Bucuresti este deschis cate un cont curent la Banca Nationala a Romaniei, ca si in cazul Directiei Trezorerie si Contabilitate Publica judetene si a municipiului Bucuresti, ceea ce le confera acestora prerogative mai insemnate fata de cele pe care le au trezoreriile operative din cadrul judetelor pe linia constituirii si utilizarii fondurilor publice.
Sistemul informational care se creeaza pe baza datelor furnizate de contabilitatea publica din cadrul unitatilor Trezoreriei Statului trebuie sa asigure date si informatii care sa permita constituirea unui tablou de bord minimal conducerii unitatilor Trezoreriei Statului, de la toate nivelurile, pe baza caruia sa se poata stabili masuri si actiuni menite sa duca la echilibrarea intrarilor cu iesirile de resurse financiare din cadrul unitatilor Trezoreriei Statului.
Sistemul informational trebuie sa permita calcularea unor coordonate precise cu privire la volumul platilor si cel al incasarilor, functie de care apoi trebuie pregatite masurile pentru angajarea imprumuturilor publice, atribut ce reprezinta cheia de bolta a scopului si menirii informatiilor contabile din cadrul Trezoreriei Statului.
Al doilea obiectiv major al informatiei contabile din cadrul Trezoreriei Statului trebuie sa fie acela de a asigura integritatea si corecta administrare a fondurilor publice pe care le are in gestiune. In acest sens, sistemul informational al Trezoreriei Statului este necesar sa fie organizat de o asemenea maniera incat sa fie in masura de a prezenta in orice moment situatia patrimoniala activa si pasiva a institutiei, precum si rezultatele globale privind constituirea resurselor publice si utilizarea lor pe intregul exercitiu financiar, pe bugete componente, iar in cadrul acestora pe institutiile publice beneficiare.
Crearea Trezoreriei Statului in Romania a contribuit mult la imbunatatirea sistemului informational privind executarea componentelor sistemului bugetar, dar despre o ameliorare evidenta a informatiei operativ-financiar-contabile se va putea vorbi in termeni reali numai in contextul introducerii pe scara larga a infrastructurii tehnice performante la nivelul standardelor internationale privind operatiunile de incasari si plati.
Informatica si telecomunicatiile au facut ca distanta si viteza de comunicare intre intermediari sa fie rezolvate, dialogul intre acestia efectuandu-se direct prin moneda care, asa cum evolueaza lucrurile in Europa si pe alte meridiane, va fi „unica”. Euro sau USD, nu are importanta, tendinta este irevocabila spre o internationalizare a operatiunilor de plati si incasari, cu urmatoarele conditii:
– trebuie avute in vedere fluxurile previzibile ale fondurilor in devize, care vor intra si iesi din casa societatii;
– de a gestiona (gira) activitatea propriu-zisa a trezoreriei firmei o data cu realizarea fluxurilor;
– serviciile de trezorerie sa fie organizate de-o asemenea maniera incat sa asigure optimizarea circuitelor transferurilor de fonduri, beneficiindu-se de utilizarea compensatiilor si crearea unor societati specializate pentru refacturarea operatiunilor.
Daca in relatiile dintre firmele societatilor interstatale, solutia cea mai viabila pentru reglementarea platilor a fost crearea unor servicii si unitati specializate care sa organizeze si sa inlesneasca efectuarea platilor pe plan international, cu atat mai mult in cadrul relatiilor care se statornicesc intre guverne sau reprezentantii acestora, in cadrul operatiunilor de decontari si imprumuturi intra-guvernamentale, se impune crearea unor servicii si entitati specializate pentru a solutiona aceste operatiuni.
Crearea acestor fluxuri informational-contabile, care traverseaza hotarele statelor nationale se impune tot mai puternic, in primul rand datorita amplificarii relatiilor financiare dintre state, pe de-o parte, precum si tendintei de extindere a utilizarii euro, pe de alta parte. Dar chair si fara aceasta, pana acum, decontarile internationale determinate de relatiile financiare interstatale s-au putut efectua aproape fara oprelisti, aducandu-se la un numitor comun (dolar SUA, Euro) monedele nationale.
De aceea consideram ca, foarte curand, sistemul trezoreriilor publice nationale se va metamorfoza complet, acesta fiind obligat sa se adapteze procesului fara intoarcere, de mondializare, ca de altfel a tuturor institutiilor publice importante ale statelor, pana mai ieri nationale.
Subscriem, de asemenea, la parerea acelor specialisti romani care socotesc ca Trezoreriei Statului, alaturi de intregul sistem bancar, poate constitui un sprijin real aspiratiilor declarate deja de autoritatile romanesti privind necesitatea integrarii depline a tarii noastre in structurile economice europene, care si ele ar putea fi asezate pe baze mai noi, acum, la inceput de mileniu.
3.2. Trezoreria statului in relatia cu Banca Nationala a Romaniei
Trezoreria Statului (inclusiv unitatile sale teritoriale), in calitate de banca a statului, are cont deschis la Banca Nationala a Romaniei, astfel:
– Directia Generala a Trezoreriei Statului este titulara contului curent general al Trezoreriei Statului deschis la centrala B.N.R.;
– Directiile judetene si a municipiului Bucuresti ale Trezoreriei Statului au conturi curente deschise la sucursalele judetene ale B.N.R.
Trezoreriile operative (municipale, orasenesti, comunale, inclusiv ale sectoarelor municipiului Bucuresti) au conturi de corespondent deschise la trezoreriile judetene si a municipiului Bucuresti.
Contul curent general al trezoreriei statului functioneaza la Banca Nationala a Romaniei, care are rolul de:
– agent pentru efectuarea de plasamente din disponibilitatile aflate in contul curent general al Trezoreriei Statului;
– administrator al contului curent general al Trezoreriei Statului, asigurand evidenta tranzactiilor statului care se deruleaza prin acest cont, precum si informarea periodica a titularului contului (Directia Generala, Directiile judetene si a municipiului Bucuresti ale Trezoreriei Statului).
Deci, conturile curente sunt deschise pe seama Ministerului Finantelor Publice si a unitatilor trezoreriei statului din cadrul directiilor generale ale finantelor publice judetene, a municipiului Bucuresti si administratiilor finantelor publice ale sectoarelor municipiului Bucuresti. Prin aceste conturi ale trezoreriei statului, se deruleaza operatiuni de incasari si plati in limita disponibilitatilor existente in cont.
Disponibilitatile contului curent general al trezoreriei statului se pot utiliza pentru finantarea temporara a deficitelor:
– bugetului de stat din anii precedenti, nefinantate prin imprumuturi de stat;
– bugetului asigurarilor sociale de stat, din anii precedenti, pana la alocarea de sume cu acesta destinatie;
– bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat si bugetului trezoreriei statului din exercitiul curent.
Disponibilitatile din contul curent general al trezoreriei statului ramase dupa finantarea deficitelor bugetare sunt utilizate pentru:
– acordarea de imprumuturi pentru rascumpararea la scadenta sau inainte de scadenta, dupa caz, a titularilor de stat emise pentru finantarea sau refinantarea datoriei publice, cu conditia asigurarii disponibilitatilor necesare pentru efectuarea cheltuielilor aprobate potrivit legii;
– acordarea de imprumuturi pentru acoperirea golurilor temporare de casa, ca urmare a decalajului dintre veniturile si cheltuielile bugetelor locale, precum si ale bugetelor fondurilor speciale, cu termen de rambursare in cursul aceluiasi exercitiu bugetar;
– efectuarea de plasamente prin operatiuni specifice la banci si institutii financiare autorizate sa efectueze astfel de operatiuni, garantate cu titluri de stat detinute de acestea sau prin soldul creditor al depozitelor in valuta liber convertibila;
– acordarea altor imprumuturi pe baza de hotarare a Guvernului;
– efectuarea de cumparari reversibile repo;
– efectuarea de plasamente in titluri de valoare cu risc zero, in conditiile pietei.
In Romania, sistemul actual de plati este rezultatul evolutiei cadrului legal dintre 1992-2004 si se bazeaza pe noile legi bancare. Noua legislatie bancara confera bancilor comerciale si Trezoreriei Statului dreptul de a emite si de a gestiona instrumente de plati. In mod explicit atribuie Bancii Nationale a Romaniei calitatea de autoritate de reglementare si control asupra platilor.
Fiind rezultatul modificarilor care au avut loc in sistemul bancar si financiar din Romania, noile legi servesc la implementarea obiectivelor politicii monetare. Ca urmare, s-a modificat importanta relativa a instrumentelor si serviciilor de plati din sistemul bancar.
3.3. Sistemul electronic de plati (SEP)
Incepand cu anul 2005, pentru o decontare mai rapida a documentelor de plata bancare, in cadrul Trezoreriei statului, a fost introdus sistemul electronic de plati, sau mai pe scurt SEP. In cadrul acestui sistem nu mai circula documentele bancare, ci informatii care contin elementele de pe un document bancar.
Acest sistem electronic de plata se compune din doua entitati importante prin intermediul carora se deruleaza schimbul de informatii asa cum este aratat in figura 3.1.
Figura 3.1 Sistemul electronic de plati
SDP = serviciul de decontare a platilor
SDT = serviciul de decontare al TransFonD
In acest sens au fost create patru tipuri de plati grupate pe tipuri de operatiuni, respectiv:
a) plati locale initiate (mica si mare valoare): cuprind operatiunile efectuate prin virament intre unitati ale trezoreriei statului din cadrul aceluiasi judet;
b) plati interjudetene initiate (mica si mare valoare): cuprind operatiunile de plati efectuate prin virament intre unitati ale trezoreriei statului situate in judete diferite;
c) plati mici initiate – cuprind operatiunile efectuate prin virament reprezentand plati de mica valoare efectuate in relatia cu sistemul bancar;
d) plati mari initiate – cuprind operatiuni efectuate prin virament reprezentand plati de mare valoare efectuate in relatia cu sistemul bancar.
Pe scurt, conform schemei de mai sus, mecanismul de functionare a sistemului electronic de plati se desfasoara astfel : plecand de la nivelul cel mai de jos, care este reprezentat de trezoreria operativa, se introduc datele prin intermediul aplicatiei TREZOR (realizata in ORACLE), date care cuprind informatiile esentiale de pe un ordin de plata (documentul de plata ramanand la Trezoreria operativa).
La anumite intervale de timp aceste documente sunt validate si daca sunt corecte se creaza un fisier de tip DMP, care este transmis la Trezoreria judeteana prin intermediul postei electronice (sistem de E-mail LOTUS). Aceste fisiere de tip DMP se pot realiza si transmite la Trezoreria judeteana pana la orele 14. La randul ei trezoreria judeteana colecteaza de la toate trezoreriile operative containere de tip DMP. Tot odata la Trezoreria judeteana ajung si containere trimise de SDP din cadrul M.F.P., containere care contin informatii de la alte Trezorerii din tara sau de la banci.
In cadrul Trezoreriei judetene se strang atat containere de la Trezoreriile operative cat si de la SDP; aici se realizeaza distributia informatiei catre trezoreriile operative (care poate contine informatii de la trezorerii din acelasi judet, de la trezorerii din alte judete sau de la banci), precum transmiterea catre SDP a informatiilor (care contine informatii de la trezoreriile operative din cadrul judetului).
In cadrul Serviciului de Decontare a Platilor (SDP) din cadrul MFP se strang containere din toate judetele tarii, precum si cele venite prin reteaua TransFonD de la banci, care apoi sunt redistribuite in functie de destinatar catre trezoreriile judete sau catre banci.
Documentele de plati depuse de catre institutiile publice si agentii economici la unitatile operative ale trezoreriei statului precum si documentele de plati initiate de catre unitatile trezoreriei statului din cadrul administratiilor finantelor publice ale oraselor si comunelor care in prealabil au fost grupate in pachete de catre seful Serviciului trezorerie si contabilitate publica sau o alta persoana desemnata de seful administratiei finantelor publice a orasului sau comunei, sunt preluate in sistem informatic.
In categoria “platilor locale initiate” nu sunt cuprinse operatiunile care se efectueaza in cadrul aceleiasi unitati a trezoreriei statului intre conturile de cheltuieli sau de disponibilitati si conturile de venituri bugetare. Aceste operatiuni nu se transmit la DGFP judeteana – Activitatea de trezorerie si contabilitate publica si ca atare se preiau separat in sistemul informatic.
Documentele de plati prezentate la Serviciul trezorerie si contabilitate publica de catre ordonatorii de credite si agentii economici vor fi verificate formal si legal de o persoana din cadrul acestui serviciu si vor fi preluate in sistem informatic de catre alta persoana din cadrul serviciului.
Inainte de transmiterea fisierelor catre DGFP judeteana – Activitatea de trezorerie si contabilitate publica , seful Serviciului trezorerie si contabilitate publica sau o alta persoana desemnata de acesta are obligatia validarii corectitudinii preluarii documentelor de plati. Validarea se realizeaza cu ajutorul unui program informatic si consta in confruntarea vizuala, de catre persoanele responsabile cu aceasta activitate, a datelor inscrise in documentele de plati pe suport hartie, care au fost predate acestora de catre salariatii din cadrul serviciului, cu cele preluate in sistem informatic.
3.4. Principii de organizare și funcționare a contabilității Trezoreriei finanțelor publice
3.4.1. Planul de conturi pentru activitatea Trezoreriei
Activitatea privind contabilitatea Trezoreriei finanțelor publice se organizează în cadrul Ministerului Finanțelor Publice și a unităților sale subordonate. Aceasta cuprinde operațiile privind:
execuția de casă a bugetului de stat, a bugetelor locale, a bugetului asigurărilor sociale de stat;
constituirea și utilizarea mijloacelor extrabugetare și a fondurilor cu destinație specială;
gestiunea și utilizarea mijloacelor extrabugetare și a fondurilor cu destinație specială;
gestiunea datoriei publice interne și externe;
alte operații financiare efectuate în cadrul organelor administrației publice centrale.
Contabilitatea trezoreriei este organizata pe baza planului de conturi specific. Planul de conturi este un tablou ce cuprinde toate conturile utilizate în contabilitatea trezoreriei care se identifică prin cod și denumire, fiind încadrate în clase și grupe de conturi specifice dupa cum urmează:
Figura 3.2. – Operații realizate prin Trezorerie pe baza conturilor sintetice
Conturile prevăzute în planul de conturi sunt folosite îi contabilitatea trezoreriei potrivit regulilor generale de debitare și creditare, ele putând fi modificate, adaptate și îmbunătățite numai de către Direcția Generală de Trezorerie și Contabilitate Publică din cadrul Ministerul Finanțelor Publice.
Planul de conturi pentru activitatea trezoreriei conține următoarele clase de conturi:
Clasa I "Mijloace bănești și alte valori"
Clasa II "Venituri și cheltuieli bugetare"
Clasa III "Disponibil din fonduri cu destinație specială"
Clasa IV "Titluri și certificate de trezorerie"
Clasa V "Disponibilități și depozite"
Clasa VI "Decontări"
Clasa VII "Venituri și cheltuieli din activitatea de trezorerie"
Clasa VIII "Excedente / deficite"
Clasa IX "Conturi în fața bilanțului"
Clasa I – "Mijloace bănești și alte valori"
Conturile clasei I au funcția de activ, deci își încep funcțiunea prin a se debita și prezintă sold debitor. Din această clasă fac parte conturile:
10 "Casa"
11"Efecte și titluri de valoare"
12 "Disponibil al Trezoreriei la bancă, pentru efectuarea de plăți în numerar"
13 "Casa Trezoreriei"
Dintre conturile clasei I de conturi, vom analiza contul 10 "Casa", acest cont fiind important deoarece prin intermediul lui se înregistrează disponibilitățile bănești existente în casieria Trezoreriei. Contul are funcție contabilă de activ și reflectă încasările și plățile efectuate în numerar, astfel:
Clasa II "Venituri și cheltuieli bugetare"
Conturile clasei II asigură:
evidența încasării veniturilor bugetului de stat, bugetelor locale, și bugetului asigurărilor sociale de stat.
evidența plăților dispuse de ordonatorii de credite din creditele deschise sau repartizate, după caz, evidențiate pe tipuri de bugete.
Din această clasă fac parte conturile:
20 „venituri ale bugetului de stat”
21 „venituri ale bugetului local”
22 „venituri ale bugetului asigurărilor sociale de stat”
23 „cheltuieli ale bugetului de stat”
24 „cheltuieli ale bugetului local”
25 „cheltuieli ale bugetului asigurărilor sociale de stat”
De asemenea, în această clasă de conturi sunt cuprinse și conturi de cheltuieli, respectiv venituri cu destinație specială ale bugetului local (26, 28) și contul de venituri încasate pentru bugetul capitalei (27).
Conturile din această clasă se închid la sfârșitul anului în vederea stabilirii rezultatelor execuției bugetare, la Direcția Județeană de Trezorerie, pe baza raportarilor trezoreriilor teritoriale; virează Trezoreriei Centrale veniturile bugetului de stat și ale bugetului asigurărilor sociale de stat, întocmind totodată dispozițiile de încasare pentru cheltuielile bugetului de stat și bugetul asigurărilor sociale de stat.
Conturile de venituri au funcție contabilă de pasiv, își încep funcțiunea prin a se credita și prezintă sold final creditor, după cum urmează:
Conturile de cheltuieli au funcție contabilă de activ, își încep funcțiunea prin a se debita și prezintă sold final debitor, după cum urmează:
Conturile sintetice de venituri și cheltuieli sunt dezvoltate în conturile analitice astfel:
conturile de venituri – pe capitolele și subcapitolele clasificației bugetare și în cadrul acestora, pe plătitori;
conturile de cheltuieli – pe instituții și în cadrul acestora, pe capitole și titluri de cheltuieli, potrivit clasificației bugetare.
Structura codificată a unui cont analitic de venituri cuprinde:
simbolul contului sintetic de venituri (20, 21, 22);
capitolul și subcapitolul clasificației bugetare;
codul fiscal al plătitorului (la sursele de venituri ce se urmăresc pe plătitori) sau în cazul bugetelor locale, codul fiscal al unităților administrativ-teritoriale.
Clasa III "Disponibil din fonduri cu destinație specială"
Conturile acestei clase asigură evidența constituirii și utilizării fondurilor din afara bugetului de stat aprobate prin lege.
Execuția acestor fonduri se urmărește prin contabilitatea trezoreriei, potrivit principiului execuției de casă care constă în contabilizarea încasării veniturilor și a efectuării cheltuielilor în conturi distincte, soldul de casă al fiecărui fond fiind stabilit prin compararea soldului contului de venituri cu soldul contului de cheltuieli.
Prin planul de conturi al trezoreriei sunt instituite atâtea conturi de disponibil din fondurile speciale câte bugete anexe sunt aprobate de legea anuală a bugetului de stat. Aceste conturi privesc cu predilecție ministerele și instituțiile centrale care gestionează aceste fonduri.
Conturile speciale ale trezoreriei funcționează după trei reguli:
1) totalul cheltuielilor nu poate depășii nivelul veniturilor, cu excepția perioadelor de început a exercițiului, când trezoreria poate acorda avansuri rambur-sabile;
2) când veniturile depășesc cu 10% nivelul evaluărilor, prin decrete se aprobă majorarea cheltuielilor;
3) excedentele acestor conturi, de regulă, se varsă la bugetul de stat.
Conturile din această clasă se creditează și se debitează, după cum urmează:
Clasa IV "Titluri și certificate de trezorerie"
Din această grupă fac parte următoarele conturi de pasiv:
41 „certificate de trezorerie de la populație pentru finanțarea deficitului bugetului de stat”.
42 „certificate de depozit”.
43 „depozite ale agenților economici”.
44 „depozite ale instituțiilor publice”.
Clasa V "Disponibilități și depozite"
În această clasă sunt cuprinse conturi cu ajutorul cărora se asigură evidența disponibilităților bănești ale instituțiilor publice, altele decât cele de la buget, aflate în conturi deschise la Trezorerie. Acestea sunt evidențiate în conturile 50 „disponibil al instituțiilor publice”.
Pe numele instituțiilor publice de subordonare centrală și locală sunt deschise conturi de disponibilități prin care se gestionează trei mari categorii de fonduri publice:
fonduri cu destinații speciale ale instituțiilor publice centrale și locale;
fonduri din mijloace extrabugetare ale acelorași unități;
fonduri constituite pe baza unor acte normative.
Toate aceste fonduri publice se constituie în bugete separate, care se aprobă de către fiecare ordonator principal de credite și nu sunt supuse controlului parlamentar.
Clasa VI "Decontări"
În această clasă sunt cuprinse următoarele conturi:
60 „cont curent al Trezoreriei la Banca Nationala a Romaniei”
61 „cont corespondent al Trezoreriei”
62 „decontări cu Banca Nationala a Romaniei din operațiuni inițiate”
63 „decontări privind execuția bugetului capitalei”
64 „decontări privind bugetul Trezoreriei Statului”
66 „decontări privind efecte și titluri de valoare”
67 „decontări cu Trezoreria Generală a Statului, privind operațiunea de transferare a soldului contului curent al Trezoreriei Statului, județene
68 „decontări cu numerar cu alte Direcții de Trezorerie și Contabilitate Publică
69 „debitori”
Cu ajutorul acestor conturi se asigură evidența operațiunilor de decontare conform figurii 3.3.
Figura 3.3. – Evidența decontărilor cu ajutorul conturilor din clasa VI
Dintre conturile care alcătuiesc clasa a VI-a de conturi, ne oprim asupra conturilor 60 „cont curent al Trezoreriei la BNR” și 61 „cont corespondent al Trezoreriei”.
Contul 60 „cont curent al Trezoreriei la BNR” funcționează la Banca Națională și este deschis pentru Trezoreria centrală, Trezoreriile județene și Trezoreria municipiului București. Funcționarea lui și înregistrarea operațiilor în acest cont sunt stabilite pe baza unor convenții încheiate între Ministerul Finanțelor Publice și Banca Națională a Romaniei, iar soldul acestui cont este cuprins în bilanțul băncii.
Disponibilitățile acestui cont pot fi folosite pentru:
acoperirea temporară a deficitului curent al bugetului de stat și bugetului asigurărilor sociale de stat;
acoperirea golurilor de casă ale bugetelor locale și deficitelor temporare ale fondurilor speciale;
acordarea de împrumuturi pe termen mediu și lung pentru finanțarea și refinanțarea deficitelor anuale ale bugetului de stat, pe seama disponibilităților pe termen mediu și lung din contravaloarea în lei a împrumuturilor externe.
Pentru soldul zilnic al acestui cont, Banca Națională plătește dobânzi, în baza convențiilor încheiate, acestea constituindu-se sub formă de venituri la bugetul Trezoreriei Statului.
Golurile temporare de casă care se înregistrează pe parcursul execuției de casă a contului curent pot fi acoperite prin atragerea de depozite pe termen scurt de la bănci sau alte persoane juridice pentru care se plătesc dobânzi.
Ministerul Finanțelor Publice intervine pentru menținerea unui sold corespunzător al contului curent al Trezoreriei Statului prin emisiunea de titluri de stat, purtătoare de dobândă, pe care le răscumpără la scadență.
Contul 61 „cont corespondent al Trezoreriei” este deschis la Trezoreria Județeană, pentru trezoreriile municipale și orășenești. Este un cont de activ, funcțiunea lui fiind redată mai jos:
Soldul debitor al acestui cont reprezintă disponibilul din Trezorerie la un moment dat.
Clasa VII "Venituri și cheltuieli din activitatea de trezorerie"
Cu ajutorul conturilor din această clasă se ține evidența veniturilor și cheltuielilor care privesc activitatea Trezoreriei, cum ar fi:
dobânzi și comisioane încasate;
plăți de dobândă pentru împrumuturi de stat interne și externe;
Din această clasă fac parte conturile:
70 „veniturile bugetului Trezoreriei Statului”
71 „cheltuielile bugetului Trezoreriei Statului”
72 „diferențe de curs valutar”
Clasa VIII "Excedente / deficite"
În această clasă se cuprind conturile cu ajutorul cărora se evidențiază rezultatele execuției bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale, etc.
Din această clasă fac parte conturile:
80 „excedent/deficit al bugetului de stat”
81 „excedent/deficit al bugetului asigurărilor sociale de stat
82 „soldul bugetului local”
83 „disponibil din venituri cu destinații specială”
84 „fond de rulment propriu al unității administrativ teritoriale”
85 „excedent/deficit al bugetului de venituri și cheltuieli al Trezoreriei Statului.
Clasa IX "Conturi în fața bilanțului"
Prin clasa a IX-a de conturi "Conturi în fața bilanțului" se înregistrează operațiuni privind evidența (în partidă simplă) creditelor deschise și repartizate pe seama ordonatorilor de credite finanțați din bugetul de stat, bugetele locale și din bugetul asigurărilor sociale de stat.
Din această clasă fac parte următoarele conturi:
01 „credite deschise și repartizate pe seama ordonatorilor de credite finanțați din bugetul de stat”
02 „credite deschise și repartizate pe seama ordonatorilor de credite finanțați din bugetele locale”
03 „credite deschise și repartizate din bugetul asigurărilor sociale de stat”
04 „garanții bugetare acordate instituțiilor publice”
06 „credite deschise din bugetul Trezoreriei Statului”
07 „materiale consumabile pentru activitatea de trezorerie”
09 „dobânzi constate ulterior răscumpărării”
010 „venituri realizate din stingerea obligațiilor conform cu O.U.G. nr. 151/1999 și nr. 187/1999”
Cele mai frecvente conturi folosite în contabilitatea trezoreriei la nivelul unităților operative sunt cele de venituri și cheltuieli, care funcționează la unitățile teritoriale operative (municipii, orașe, comune) în numele bugetului de stat, al asigurărilor sociale de stat și al bugetelor locale.
3.4.2. Deschiderea conturilor sintetice si analitice
Conturile sintetice de gradele 1, 2 și 3 se deschid în contabilitatea trezoreriei potrivit codurilor și structurilor prevăzute în planul de conturi, precum și în funcție de natura operațiunilor specifice ce urmează a se înregistra în contabilitate.
Conturile analitice se formează astfel:
conturile analitice pentru conturile sintetice de venituri și cheltuieli ale bugetului de stat, bugetelor locale și bugetului asigurărilor sociale de stat; se formează în cadrul conturilor sintetice respective pe capitole, subcapitole și plătitori, ministere, instituții;
conturile analitice pentru conturile sintetice ale fondurilor cu afectație speciale, se formează pentru fiecare fond, distinct pentru venituri și pentru cheltuieli;
conturile analitice pentru conturile sintetice de disponibilități și depozite ale instituțiilor publice se formează pe ministere, organe locale și instituții subordonate acestora. Conturile încep să funcționeze cu prima depunere de sumă în contul respectiv.
Conturile analitice pe seama instituțiilor publice se deschis astfel:
conturile analitice pentru finanțarea cheltuielilor din bugetul de stat, bugetele locale și bugetul asigurărilor sociale de stat se deschis pe seama „cererii de deschidere de credite”.
conturile analitice de disponibilități din cadrul contului sintetic 50 „disponibil al instituțiilor publice” se deschid numai la cererea instituțiilor publice, pe baza prezentării următoarelor documente:
cererea de deschidere a contului;
actul de confirmare a legalității funcționării instituției, precum și a reglementărilor în vigoare care îi permit să gestioneze mijloace extrabugetare și fonduri cu destinație specială;
documentele privind numirea în funcție a conducătorului instituției și contabilului șef;
fișa cu specimenele de semnături pentru persoanele autorizate de a angaja cheltuieli.
Cererea de deschidere a contului se examinează de serviciul controlului cheltuielilor, se avizează de catre seful serviciului contabilitate și se aprobă de către conducătorul unității trezoreriei.
Conturile astfel deschise se pot închide de trezorerii astfel:
la cererea instituției publice;
în momentul când instituția publică nu mai îndeplinește condițiile stabilite cu privire la deschiderea și funcționarea contului.
Conform normelor metodologice de organiza și funcționare a trezoreriei s-a stabilit un cadru general de codificare a conturilor de venituri și cheltuieli ale bugetului se stat, bugetelor locale, bugetului asigurărilor sociale de stat, a conturilor în afara bilanțului și a celor din afectații speciale.
3.4.3. Sistemul de înregistrare în contabilitate
Documentele justificative de încasări și plăți prin trezorerie se înregistrează în contabilitatea trezoreriei cronologic și sistematic în conturile de activ și pasiv, precum și în conturile analitice deschise.
În cadrul fiecărei trezorerii documentele se înregistrează zilnic, interzicându-se amânarea pentru evidențierea operațiilor în ziua următoare.
Sistemul de contabilitate al trezoreriei se asigură pe baza următoarelor situaților prezentate in figura 3.4, acestea sunt:
jurnalul de înregistrare ;
fișele sintetice ;
fișele de cont analitic și extrasele de cont ;
balanțele de verificare ;
Jurnalul de înregistrare
se întocmește de către compartimentele de trezorerie („casierie”, „control și evidența veniturilor”, „control și evidența cheltuielilor”) prin care se efectuează operații de încasări și plăți;
se deschide și se închide zilnic pentru fiecare cont sintetic de bilanț separat pentru operațiile de creditare și separat pentru cele de debitare.
Documentele care au stat la baza înregistrării rămân anexate la jurnalul de inregistrare și se arhivează de catre compartimentul care l-a elaborat.
La finele fiecărei zile din jurnalul de înregistrare se totalizează sumele în coloanele în care s-au înregistrat operații pe conturi sintetice, înscriindu-se pe un rând separat rulajul zilei respective, după care acesta se cumulează cu rulajul zilei precedente rezultând rulajul cumulat de la începutul anului, al contului respectiv.
Figura 3.4. – Situațiile folosite în contabilitatea trezoreriei
Pe baza rulajului zilnic centralizat prin Jurnalul de înregistrare se întocmește jurnalul sinteză al contului sintetic de bilanț, care se transmite sub semnătură serviciului „contabilitate” al trezoreriei.
Fișele de cont sintetic se întocmesc în cadrul contabilității Trezoreriei pe primul rând înscriindu-se soldul contului sintetic din anul precedent, iar în continuare se înscriu operațiile curente.
Zilnic se stabilește rulajul contului sintetic precum și rulajul cumulat în care se cuprinde și soldul contului la începutul anului. Pe baza fișelor conturilor sintetice se întocmește balanța de verificare.
Fișele de cont analitic :
pentru venituri – se deschid pe subcapitole, în cazul veniturilor încasate de la instituțiile publice pentru sumele primite la buget se eliberează acestora extras de cont;
pentru cheltuielile bugetare – fișe de cont analitice se deschid pe capitole și categorii de cheltuieli cu desfășurarea acestora pe instituții.
pentru fondurile cu afecție specială – se deschid distinct fișe de cont analitic pentru fiecare fond de afecție specială;
pentru disponibilitățile instituțiilor publice se deschis fișe de cont analitic pe ordonatorii principali de credite cu desfășurarea pe instituțiile subordonate.
În conturile analitice se înregistrează operațiile de încasări și plăți pe măsura efectuării lor și numai pentru cheltuieli bugetare și pentru venituri, fondurile cu afecție specială și disponibilitățile instituțiilor publice se eliberează extrase de cont.
Operațiile înregistrate în conturile analitice se verifică și trebuie să corespundă cu conturile sintetice corespunzătoare.
Balanța de verificare este de doua feluri:
balanța de verificare analitică ;
balanța de verificare sintetică.
Balanța de verificare analitică – se întocmește de către compartimentele „venituri” și „cheltuieli”, care conduc evidența pe conturi analitice de venituri, cheltuieli si disponibilități.
Balanța analitică a conturilor analitice privind cheltuielile bugetului de stat, bugetului local, bugetului asigurărilor sociale de stat, disponibilitățile și fondurile cu afecție specială se întocmește zilnic.
Rulajele debitoare, rulajele creditoare și soldul trebuie să corespundă cu aceleași date ale contului sintetic din balanța de verificare sintetică.
Balanța de verificare sintetică – se întocmește de către serviciul Contabilitate pe baza fișelor de cont sintetic. După verificarea exactității datelor se procedează la confruntarea conturilor sintetice cu balanța de verificare analitică întocmită pentru fiecare cont sintetic care, de asemenea trebuie să cuprindă rulaje debitoare, creditoare și soldul contului.
În vederea asigurării înregistrării zilnice a operațiilor în contabilitatea trezoreriei, fiecare trezorerie își organizează activitatea astfel încât la finele zilei să fie întocmită balanța de verificare sintetică și balanțele de verificare analitice.
3.5. Raportările periodice ale execuției bugetare și ale contului curent al Trezoreriei
În realizarea unei funcții de bază a trezoreriei, respectiv aceea de a asigura funcționarea corespunzătoare a sistemului informațional contabil privind raportarea execuției bugetului public, pentru toate componentele sistemului, fiecare trezorerie are obligația să întocmească periodic pe baza datelor din contabilitate, situații de execuție atât pentru raportarea pe verigi superioare, cât și pentru necesitățile propriilor atribuții.
Lucrările de execuție financiară se intocmesc la finele trimestrului și periodic, potrivit normelor stabilite Direcția Generală a Trezoreriei Statului din cadrul Ministerului Finanțelor, acestea sunt:
a) pentru raportarea execuției trimestriale:
bilanțul contabil al Trezoreriei Statului cu anexele;
soldul contului curent al trezoreriei la finele trimestului;
contul de execuție al bugetului de stat;
contul de execuție al bugetelor locale;
contul de execuție al bugetului asigurărilor sociale de stat;
situația disponibilităților instituțiilor publice.
Bilanțul contabil al trezoreriei însoțit de raportul explicativ și anexe se prezintă de către Direcțiile Județene de Trezorerie, după centralizarea datelor raportate de către trezoreriile operative, în termen de 6 zile lucrătoare de la expirarea trimestrului pentru care se face raportarea la Directia Generala de Trezorerie si Contabilitate Publica din cadrul Ministerului Finantelor Publice.
b) Pentru raportarea execuției lunare ce se efectuează în același termen (6 zile lucrătoare de la expirarea lunii pentru care se face raportarea):
soldul contului curent al Trezoreriei statului;
contul de execuție al bugetului de stat;
contul de execuție al bugetelor locale;
contul de execuție al bugetului asigurărilor sociale de stat.
Execuția pentru luna a treia din trimestru constituie execuția la finele trimestrului de raportare.
c) La raportarea execuției semidecadale, care se efectuează în termen de doua zile lucrătoare de la expirarea semidecadei pentru care se face raportarea, se întocmește „execuția operativă a contului Trezoreriei”
d) Lucrările zilnice de raportare cuprind:
1) execuția operativă a contului general al Trezoreriei Statului, care are ca anexe:
bugetul de stat (cu detaliere pe trezorerii județene);
bugetul local (cu detaliere pe trezorerii județene);
bugetul asigurărilor sociale de stat (cu detaliere pe trezorerii județene);
situația certificatelor de trezorerie și depozit;
situația disponibilităților aflate în casierie și a disponibilului aflat la băncile comerciale;
situația creditelor deschise și a cheltuielilor privind datoria publică;
bugetul Trezoreriei Statului;
situația fondurilor speciale;
situația disponibilităților instituțiilor publice.
2) situația documentelor de plăți ce se decontează a doua zi, situație necesară pentru previzionarea soldului contului general și al Trezoreriei Statului.
Raportările zilnice, lunare, trimestriale și anuale se realizează atât pe suport de hârtie, cât și pe suport informatic în două zile lucrătoare de la expirarea termenului calendaristic de raportare. Raportările pe suport informatic se fac prin sistemul de poștă electronică utilizându-se modulele de programe specifice. Documentele de intrare, cât și situațiile finale pentru fiecare din lucrările menționate mai sus sunt actualizate periodic de către serviciile de Metodologie și Urmărirea Execuției Financiare. Aceste lucrări sunt legate din punct de vedere logic ceea ce a dus la realizarea unui pachet de programe informatice unitar bazat, în principal, pe codificarea indicatorilor și titularilor. Pachetul informatic creat este parametrizat pentru a asigura independența programelor de schimbarea codurilor de indicatori sau titulari.
Bilanțul contabil al trezoreriei cuprinde indicatori cu privire la soldul la începutul anului și la finele trimestrului de raportare pentru posturile de activ și pasiv (figura 3.5.)
Figura 3.5. – Elementele de activ și pasiv ale bilanțului
În completarea datelor cuprinse în activul și pasivul bilanțului sunt luate în considerare și conturile în afara bilanțului, respectiv creditele deschise și repartizate pe seama ordonatorilor de credite (finanțați din bugetul de stat, distinct de cei finanțați de bugete locale sau bugetul asigurărilor sociale de stat).
Situația contului curent al trezoreriei – fiecare trezorerie își întocmește, pentru analiza proprie, situația contului trezoreriei, în care se reflectă prin indicatori sintetici execuția bugetului de stat, bugetelor locale, precum și situația disponibilităților aflate în contul trezoreriei. Pe baza datelor cuprinse în acest cont conducerea fiecărei trezorerii examinează zilnic situația de execuție bugetară comparativ cu disponibilitățile din conturi.
Lunar se întocmesc si transmit la Ministerului Finantelor Publice urmatoarele situatii de raportare :
Executia operativa a contului trezoreriei ;
Situatia disponibilitatilor aflate in contul trezoreriei statului ;
Executia de casa a bugetului de stat ;
Executia de casa a bugetului local ;
Executia de casa a bugetului asigurarilor sociale de stat ;
Executia de casa a bugetului asigurarilor pentru somaj;
Executia de casa a bugetului fondului national unic de asigurari sociale de sanatate ;
Executia de casa a bugetului trezoreriei statului ;
Executia de casa a cheltuielilor bugetului de stat in profil economic ;
Executia de casa a cheltuielilor bugetelor locale in profil economic ;
Contul de executie a cheltuielilor bugetului trezoreriei statului detaliat pe capitole, titluri, articole si aliniate de cheltuieli ;
Situatia analitica a platilor de dobanzi din bugetul trezoreriei statului .
CAPITOLUL IV
PIAȚA PRIMARĂ A TITLURILOR DE STAT
ÎN ROMÂNIA
4.1. PIAȚA PRIMARĂ A TITLURILOR DE STAT ÎN ROMÂNIA
4.1.1. Veniturile bugetului de stat
Piața primară a titlurilor de stat cuprinde totalitatea operațiunilor legate de vânzarea pentru prima dată a titlurilor de stat, în scopul atragerii pe termen scurt, mediu și lung a capitalurilor financiare disponibile.
În cadrul pieței primare întâlnim următorii participanți:
intermediarii pieței primare;
intermediarii pieței secundare;
persoane fizice și juridice care pot să desfășoare operațiuni cu titluri de stat.
Cumpărarea titlurilor de stat se realizează numai prin intermediarii autorizați ai pieței primare, respectiv: bănci și societăți de valori mobiliare autorizate să funcționeze pe teritoriul României, de către Banca Națională a României, cu avizul Ministerului Finanțelor Publice. În vederea obținerii autorizației, intermediarii trebuie să respecte următoarele cerințe:
cont curent deschis la Banca Națională a României, pentru bănci, sau la o bancă autorizată ca intermediar al pieței primare, pentru societățile de valori mobiliare.
capital social minim, care în cazul băncilor comerciale este capitalul social minim subscris și vărsat prevăzut în reglementările Băncii Naționale a României, iar pentru societățile de valori mobiliare este nevoie de jumătate din capitalul social minim subscris și vărsat prevăzut în reglementările Băncii Naționale a României pentru băncile persoane juridice române;
existența unei structuri organizatorice și a unor operații specifice (ghișee de lucru cu clienții, sală de tranzacționare, etc) necesare în vederea derulării operațiunilor cu titlurile de stat;
reglementarea prin norme proprii a procedurilor de lucru cu clienții, a relației cu alți intermediari ai pieței a sistemului de evidență contabilă specific, precum și a controlului operațiunilor cu titlurile de stat;
dotări tehnice specifice activităților de tranzacționare: echipamente informatice, de suport informațional (Reuters, Telerate, etc), de comunicații specifice (linii telefonice, fax, telex, SWIFT, etc);
desemnarea personalului implicat în activitățile de pe piața primară a titlurilor de stat;
avizul Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare pentru societățile de valori mobiliare solicitante;
dotări tehnice specifice de custodie: sisteme informatizate de evidență, gestiune și control de baze de date securizate, sisteme de stocare și arhivare a informațiilor.
Selectarea și autorizarea intermediarilor pieței primare a titlurilor de stat sunt realizate de Banca Națională a României, care analizează activitatea și performanța solicitanților pe piața titlurilor de stat pe o perioadă de un an anterioară solicitării autorizației, urmărind:
frecvența participării la licitații de titluri de stat;
totalul valorii ofertelor la licitațiile de titluri de stat;
totalul valorii ofertelor la licitațiile de titluri de stat;
volumul tranzacțiilor încheiate pe piața secundară a titlurilor de stat, rezultate în urma monitorizării acestor piețe de Banca Națională a României.
Pentru instituțiile financiare, care solicită pentru prima dată autorizarea ca intermediar al pieței primare a titlurilor de stat, se ia în considerare și volumul tranzacțiilor încheiate pe piața secundară a titlurilor de stat.
În plus, după autorizare, intermediarii pieței primare trebuie să îndeplinească următoarele obligații minime:
să depună ofertele de cumpărare într-un cuantum minim din totalul emisiunii;
să mențină la nivel propriu registrele secundare, beneficiind de toate drepturile și îndeplinind toate obligațiile ce decurg din calitatea de custode de titluri de stat;
să contribuie la dezvoltarea pieței secundare și la menținerea unui nivel corespunzător de lichiditate al acesteia;
să prezinte Băncii Naționale orice informație, documente sau registre pe care aceasta le solicită în legătură cu supravegherea titlurilor de stat;
să organizeze și să participe la campanii promoționale referitoare la emisiunile de stat;
să participe la discuții cu Ministerul Finanțelor Publice și cu Banca Națională a României, în vederea funcționării pieței titlurilor de stat.
4.1.2. Modalitati de plasare si vânzare a titlurilor de stat
În funcție de condițiile pieței, de experiența intermediarilor pieței primare a titlurilor de stat, precum și în funcție de tipul titlurilor de stat emise, Banca Națională a României organizează și conduce activitatea de plasare/vânzare a emisiunii de titluri de stat, care se realizează prin:
subscripție: publice și publică garantată;
licitații;
Definițiile acestor două modalități de plasare a titlurilor de stat pe piața primară sunt prezentate în figura 4.1.
Operațiunile de plasare sunt organizate și conduse de către agentul desemnat de Ministerul Finanțelor Publice.
Comisia de plasare a emisiunii este numită de către agentul desemnat și este formată din: președinte, secretar, cel puțin doi specialiști din cadrul compartimentului de specialitate, agent desemnat și un membru numit de Ministerul Finanțelor Publice.
Figura 4.1. – Definirea modalităților de plasare a titlurilor de stat pe piața primară
Subscripția publică
Vânzarea prin subscripție publică a titlurilor de stat se realizează de către intermediarii pieței primare a titlurilor de stat și de către alți participanți agreați de Banca Națională a României, astfel:
Ministerul Finanțelor Publice, în conformitate cu prevederile convenției încheiate cu Banca Națională a României, anunță elementele emisiunii. Prețul emisiunii, exprimat ca rată a dobânzii, este stabilit pe baza unor consultări prealabile cu Banca Națională a României.
Intermediarii pieței primare a titlurilor de stat și alți participanți agreați de Banca Națională a României depun oferte de cumpărare, în contul lor și al clienților lor, până la subscrierea integrală a emisiunii de titluri de stat, considerată a fi data vânzării, sau până la ora 12oo din ultima zi a perioadei de subscriere, dacă nu se specifică altfel în documentele de lansare a emisiunii.
Ofertele de cumpărare sunt transmise în plic sigilat sau prin alte modalități considerate acceptabile de Banca Națională a României (telex cifrat, SWIFT, modem, etc) la comisia de plasare începând cu ora 13oo din ultima zi a perioadei de subscriere. Ofertele de subscriere depuse nu pot fi retrase, întrucât acestea constituie angajamente ferme din partea participanților.
Formularul ofertei de cumpărare prin subscripție publică cuprinde: emisiunea pentru care este prezentată oferta, data completării; valoarea totală subscrisă, defalcarea sumei totale subscrise în suma solicitată în cont propriu și în contul clienților; elementele de identificare a intermediarului pieței primare, denumirea și sediul social, semnăturile autorizate și ștampila oficială; numărul contului curent și numărul contului de evidență a titlurilor de stat.
Secretarul comisiei deschide, în prezența celorlalți membri, plicurile cu ofertele de cumpărare ale participanților;
Secretarul și membrii comisiei verifică respectarea condițiilor conform regulamentului privind operațiunile cu titluri de stat. Sunt declarate nule de drept ofertele care nu îndeplinesc aceste condiții. Președintele comisiei poate decide corectarea pe loc a erorilor de formă și validarea ofertelor.
Se întocmește centralizatorul ofertelor de cumpărare. În cazul în care cererile depășesc valoarea emisiunii de titluri de stat, subscripția se închide la sfârșitul zilei în care valoarea cererilor depășește valoarea titlurilor de stat emise. Toate cererile din acea zi sunt acceptate proporțional și/sau cu acordul Ministerului Finanțelor Publice emisiunea este majorată; titlurile de stat rămase nesubscrise, până la ora 12oo din ultima zi a perioadei de subscriere, sunt anulate și emisiunea se închide la valoarea subscrisă.
Subscripția publică garantată de stat se realizează, de regulă, de către intermediarii pieței primare a titlurilor de stat care, în conformitate cu obligațiile asumate, garantează plasarea întregii valori a emisiunii de titluri de stat pe piață, respectiv își asumă obligația de a cumpăra, în cont propriu, titlurile de stat pe care nu le plasează la clienți și pe piață.
Spre deosebirea de subscripția publică în cazul subscripției publice garantată a titlurilor de stat Ministerul Finanțelor Publice stabilește prețul, exprimat ca rata dobânzii, prin consultări cu Banca Națională a României, la care participă și intermediarii pieței primare a titlurilor de stat, participanți la plasarea titlurilor de stat.
În plus, în cazul subscripției publice garantate, intermediarii pieței primare a titlurilor de stat pot primi de la Ministerul Finanțelor Publice un comision procentual pentru titlurile de stat plasate pe piață. Nivelul comisionului este stabilit pe baza negocierilor anterioare dintre Ministerul Finanțelor Publice, Banca Națională a României și reprezentanții intermediarilor pieței primare.
Licitația
Vânzarea titlurilor de stat prin licitație se face de Banca Națională a României, ca agent al Ministerului Finanțelor Publice, astfel:
Ministerul Finanțelor Publice în conformitate cu convenția încheiată cu Banca Națională a României, anunță elementele emisiunii cu titluri de stat; elemente tehnice ale licitației și data desfășurării a acesteia sunt stabilite după consultări cu Banca Națională a României;
Banca Națională a României comunică data și locul desfășurării licitației, precum elementele de identificare a emisiunii ce urmează să fie plasată prin licitație;
Intermediarii pieței primare a titlurilor de stat depun oferte de cumpărare, în cont propriu și în contul clienților lor, în ziua desfășurării licitației, oferte de cumpărare pot fi depuse și de alți participanți agreați de Banca Națională a României, în nume și cont propriu.
Formularul cererii de cumpărare folosit în licitație cuprinde următoarele elemente: emisiunea pentru care este prezentată oferta; data completării; data licitației; valoarea totală și rata dobânzii licitate (se admite defalcarea valorii în maximum 5 tranșe valorice la rate diferite ale dobânzii); defalcarea sumei totale licitate în suma solicitată în contul propriu și în contul clienților; elementele de identificare a intermediarului pieței primare: denumirea și sediul social, semnătura autorizată și ștampila oficială etc; numărul contului corespondent atât în numerar cât și de titluri de stat.
Ofertele, indicând o valoare multiplu a valorii nominale a titlului de stat, sunt transmise în plicuri sigilate, cu ștampila și antetul participanților, direcției de specialitate din cadrul Banca Națională a României, iar secretarul comisiei de licitației va elibera o adeverință; după eliberarea adeverinței plicul nu mai poate fi retras. Ofertele pot fi transmise de asemenea, prin alte modalități considerate acceptabile de către Banca Națională a României (telex cifrat, SWIFT, modem, etc).
Ofertele de cumpărare depuse pot fi atât competitive (concurențiale), cât și necompetitive (neconcurențiale), figura 4.2. spre deosebire de ofertele concurențiale, cele necompetitive sunt executate la prețul (rata dobânzii) mediu ponderat al ofertelor de cumpărare competitive acceptate în licitațiile adjudecate pe baza prețului multiplu sau la prețul (rata dobânzii final al licitației adjudecate pe baza metodei prețului uniform).
Figura 4.2. – Definirea ofertelor de cumpărare depuse în cadrul licitațiilor de titluri de stat pe piața primară
Ședința de licitație începe, la ora 13oo, prin deschiderea plicurilor în prezența tuturor membrilor comisiei;
Comisia verifică respectarea condițiilor de formă privind întocmirea ofertelor de cumpărare;
Secretarul comisiei întocmește centralizatorul ofertelor de cumpărare și în baza grilei de cotare, determină nivelul la care cererea, cumulată crescător din punct de vedere al ratei dobânzii sau cumulată descrescător din punct de vedere al prețului, satisface oferta anunțată de Ministerul Finanțelor Publice, stabilindu-se:
a) valoarea emisiunii oferite ce și-a găsit contrapartida în cerere;
b) prețul sau rata dobânzii maxime, minime și medii la care au fost adjudecate ofertele de cumpărare.
Licitația se derulează pe tranșe de preț, al căror număr maxim se stabilește de către Ministerul Finanțelor Publice și se anunță prin prospectul de emisiune. Ministerul Finanțelor Publice poate stabili limite minime pentru oferta unui intermediar al pieței primare a emisiunii, precum și limite minime pentru valoarea unei tranșe de preț. De asemenea, Ministerul Finanțelor Publice poate majora, diminua sau anula suma împrumutată aferentă unei serii, în funcție de necesitățile și de nivelul randamentului obținut în urma licitației.
Licitația se încheie prin stabilirea prețului putându-se folosi, în acest sens, metoda prețului multiplu și metoda prețului uniform (figura 4.3.).
Figura 4.3. – Definirea metodelor de stabilire a prețurilor în cadrul licitațiilor de titluri de stat pe piața primară.
4.2. FLUXURILE FINANCIARE PRIVIND CERTIFICATELE DE TREZORERIE
PENTRU POPULAȚIE
4.2.1. Emisiunea certificatelor de trezorerie catre populatie prin unitatile Trezoreriei statului
Activitatea privind emisiunea certificatelor de trezorerie către populație, mecanismele de încasare, rambursare, plata dobânzilor și contabilitatea operațiunilor este elaborată și coordonată de către Unitatea de Management a Trezoreriei Statului, prin organizarea unui compartiment distinct, care are următoarele atribuții:
stabilește normele de emisiune a certificatelor de trezorerie (materializate și nematerializate);
elaborează prospectul de emisiune a certificatelor de trezorerie;
concepe forma și structura certificatelor de trezorerie materializate, elementele de identificare și de gestiune și asigură tipărirea în timp util al acestora, inclusiv repartizarea acestora;
asigură publicitatea lansării emisiunii certificatelor de trezorerie către populație;
elaborează și asigură aplicarea mecanismelor de încasare, rambursare, plată a dobânzilor și contabilitatea operațiunilor într-un cadrul unitar;
examinează evoluția dobânzilor pasive în lei practicate de băncile comerciale la depozitele persoanelor fizice și juridice;
organizează sistemul informațional, încasarea, rambursarea, plata dobânzilor;
elaborează lucrări de sinteză privind emisiunile de certificate de trezorerie, rezultatele obținute și problemele de soluționat;
asigură deschiderea creditelor bugetare din bugetul de stat pentru plata dobânzilor aferente certificatelor de trezorerie ajunse la scadență si pentru certificatele de depozit ;
elaborează și transmite precizări la unitățile trezoreriilor judetene cu privire la efectuarea operațiunilor privind emisiunile de certificate de trezorerie;
La nivelul Direcțiilor de Trezorerie si Contabilitate Publica județene și a municipiului București funcționează serviciul „Titluri și certificate de trezorerie” care are următoarele atribuții:
asigură aplicarea strictă a Normelor metodologice ale Ministerului Finanțelor Publice cu privire la derularea prin unitățile trezoreriei statului a operațiunilor legate de certificatele de trezorerie emise;
dispune de măsuri pentru organizarea la trezoreriile din subordine a operațiunilor privind vânzarea certificatelor de trezorerie către populație, inclusiv a răscumpărării și plății dobânzilor, în condițiile de siguranță și securitate;
inițiază acțiuni pentru informarea populației cu privire la emisiunile certificatelor de trezorerie și pentru stimularea persoanelor fizice de a subscrie;
supraveghează permanent la trezoreriile subordonate activitatea de vânzarea a certificatelor de trezorerie către populație, precum și modul de încasare a sumelor, răscumpărarea certificatelor de trezorerie, calculul și plata dobânzilor, întocmirea documentelor, conducerea evidențelor operative și contabile, propune măsuri pentru eliminarea neajunsurilor constatate;
întocmește situațiile privind vânzarea și răscumpărarea certificatelor de trezorerie către populație precum și plata dobânzilor pe structura și termenele stabilite de Ministerul Finanțelor Publice;
înregistrează potrivit regulilor de evidenta a formularelor cu regim special certificatele de trezorerie primite de la Trezoreria Centrală, a celor distribuite trezoreriilor locale, cât și a celor restituite din diferite cauze;
elaborează rapoarte cu privire la modul de derulare a operațiunilor aferente emisiunilor certificatelor de trezorerie.
La nivelul trezoreriilor municipiilor reședință de județ și al sectoarelor Municipiului București funcționează serviciul „Titluri și certificate de trezorerie”, iar la celelalte municipii un birou „Titluri și certificate de trezorerie”, care asigură efectuarea operațiunilor de încasare a contravalorii certificatelor de trezorerie, a răscumpărării acestora, calculul și plata dobânzilor, asigurarea contabilității certificatelor de trezorerie și de depozit, întocmirea balanțelor de verificare, precum și celelalte lucrări prevăzute de normele Ministerului Finanțelor Publice.
Trezoreriile statului municipale și orășenești au obligația de a organiza încasarea sumelor din vânzarea certificatelor de trezorerie către populație precum și răscumpărarea acestora.
Certificatele de trezorerie pentru populație se emit în formă:
materializată pe suport de hârtie (anexa 1), în care valoarea, scadența, dobânda și celelalte elemente precum și forma acestora se stabilesc de către Ministerului Finanțelor Publice, prin Unitatea de Management a Trezoreriei Statului; se emit nominale la purtător, după caz. Evidența certificatelor de trezorerie este asigurată de către toate trezoreriile operative prin completarea ,,Registrului pentru evidenta certificatelor de trezorerie” (anexa 2);
dematerializează pe baza de conturi deschise pe beneficiari și anume: titularii subscriu la emisiunea titlurilor prin depunerea sumelor la casieria Trezoreriei statului, primind în schimb chitanța care atestă cumpărarea certificatelor de trezorerie.
În contabilitatea trezoreriei se deschid conturi contabile pentru fiecare emisiune de certificate de trezorerie pentru populație, cu desfășurarea în conturi analitice deschise pe fiecare persoană fizică, pe baza codului numeric personal (CNP).
Certificatele de trezorerie se emit în valori nominale diferite (1 mil, 5 mil, 10 mil, 20 mil, 50 mil.) precum și pe scadențele, prevăzute în prospectul de emisiune care pot fi: termen 90 zile; termen 180 zile; termen 360 zile; termen peste 1 an.
Emisiunile certificatelor de trezorerie pot fi cu:
dată fixă – ziua în care certificatele de trezorerie se pun în vânzare, iar operațiunile de încasări se încheie în aceeași zi;
dată deschisă – reprezintă punerea în vânzare a certificatelor de trezorerie în mai multe zile consecutiv, limitată la o anumită perioadă de timp stabilită în prospectul emisiunii. Data scadenței se stabilește începând cu ziua în care a avut loc încasarea la casierie a contravalorii certificatelor de trezorerie. De exemplu: pentru emisiunea deschisă de certificate de trezorerie pe o perioadă de 5 zile începând cu ziua de 15 februarie 2002, se efectuează încasări în zilele 18, 19, 20, 21, 22 când se închid operațiunile de vânzare.
Prospectul de emisiune a certificatelor de trezorerie pentru populație se elaborează de către Ministerului Finanțelor Publice, Unitatea de Management a Trezoreriei Statului, și cuprinde: baza legală și forma emisiunii, codul și data emiterii; valoarea nominală a emisiunii și certificatelor de trezorerie, termen de subscriere (de 90, 180 și 360 zile); rata dobânzii; data scadenței (zi lucrătoare); închiderea emisiunii (zi lucrătoare) și condițiile de răscumpărarea. Aceasta se aprobă prin ordin al Ministerului Finanțelor Publice și se publică în Monitorul Oficial.
Unitatea de Management a Trezoreriei Statului transmite prospectul de emisiune a certificatelor de trezorerie Direcțiilor de Trezorerie si Contablitate Publica judetene și a municipiului București, în scopul punerii în execuție a lansării emisiunilor de certificate de trezorerie.
Închiderea emisiunilor de certificate de trezorerie are loc la data prevăzută în prospectul de emisiune.
4.2.2. Încasarea sumelor provenite din vânzarea certificatelor de trezorerie catre populatie prin casieria trezoreriei statului
Vânzarea certificatelor de trezorerie este operația de plasare a certificatelor de trezorerie concretizata prin încasarea contravalorii acestora de la titulari – persoane fizice – ce achită valoarea titlurilor achiziționate casieriilor organizate la nivelul unităților de trezorerie.
Trezoreriile statului, care funcționează la nivelul municipiilor, orașelor și comunelor au obligația să organizeze încasarea certificatelor de trezorerie astfel:
a) încasarea contravalorii certificatelor de trezorerie se efectuează la ghișeele de casierie organizate în spații speciale amenajate după regulile casieriei, in conditii de securitate.
Casierii sunt persoane angajate pe funcții de casieri ai trezoreriei, al căror număr a fost suplimentat pentru această acțiune.
În municipiile reședință de județ unde se înregistrează o afluență mai mare de cumpărători de certificate de trezorerie, conducerea trezoreriei poate folosi pentru vânzarea certificatelor de trezorerie în perioada respectivă și casieri ce în prezent se ocupă cu încasarea impozitelor și taxelor.
b) persoanele care efectuează încasări din vânzarea certificatelor de trezorerie vor fi instruite temeinic în legătură cu operațiile pe care lor vor executa: întocmirea documentelor, a registrelor, încheierea casieriei, etc.
In vederea încasării contravalorii certificatelor de trezorerie de la populație prin ghișeul casieriei trezoreriei, fiecare casier, primește un număr suficient de certificate de trezorerie pe valori nominale și scadente de la compartimentul care conduce evidența formularelor cu regim special cu aprobarea personalului de drept, după care se procedează astfel:
1. la solicitarea persoanelor fizice prezente la ghișeul casieriei, casierul decupează din carnet certificatul de trezorerie în valoarea nominală solicitată și pe termenul solicitat respectiv (90, 180, 360, zile) după care completează: numele și prenumele titularului, elementele actului de identitate, data subscrierii și data scadenței, rata dobanzii precum și suma absoluta dobânzii aferente sumei subscrise.
În același mod se completează și datele pe cotorul certificatului de trezorerie cu elementele respective care rămân la casierie precum și în „Registrul pentru evidența certificatelor de trezorerie” (anexa 2).
2. certificatul de trezorerie completat așa cum s-a arătat mai sus se înmânează persoanei fizice respective după ce casierul a primit suma înscrisă în document, a semnat de primire în spațiul rezervat casierului trezorier și s-a aplicat ștampila trezoreriei. Certificatele de trezorerie fără semnătura casierului trezoreriei sunt nule.
3. sumele încasate se înscriu de casier în registrul de casă (modelul aflat în uz) care se întocmește distinct pentru încasările din vânzarea certificatelor de trezoreriei în care se înscriu: seria certificatului de trezorerie, codul emisiunii, numele titularului, suma subscrisa;
4. la sfârșitul zilei casierul procedează la închiderea registrului de casă astfel:
sumele încasate și înregistrate în registrul de casă se adună, se confruntă cu numerarul aflat in casă, precum și cu și coloana „Încasări din vânzarea certificatelor”;
întocmește la sfârșitul zilei „Situația certificatelor de trezorerie vândute către populație in ziua de….” (anexa 3), care se anexează la fila registrului de casă, după care se predă compartimentului de decontări – contabilitate pentru înregistrare;
copia registrului de casă rămâne ca document justificativ la casier.
5. directorul adjunct al trezoreriei (șeful serviciului trezoreriei), împreună cu șeful compartimentului Titluri și certificate de trezorerie verifică zilnic operațiunile de încasări rezultate din vânzarea certificatelor de trezorerie înscrise în registrul de casă, cu cotorul carnetului certificatelor de trezorerie;
6. sumele încasate la trezoreriile cu tezaur se păstrează în casa tezaur și se utilizează la efectuarea plăților în numerar de către instituțiile publice sau se depun în cont curent al trezoreriei statului deschis la sucursala Băncii Naționale a României, în cazul în care soldul din tezaur este excedentar;
7. în cazul trezoreriilor fără tezaur, sumele se depun în contul trezoreriei statului depus la o bancă comercială pentru efectuarea de cheltuieli. În cazul în care soldul contului deschis la banca comercială depășește plafonul cuvenit, diferența se virează în contul curent al Trezoreriei statului deschis la sucursala BNR pe seama Direcției de Trezorerie si Contabilitate Publica judeteana respectiv a municipiului București și a sectoarelor acestuia.
În cazul în care emisiunea de certificate de trezoreriei este dematerializată, încasarea în numerar a contravalorii certificatelor de trezoreriei, verificarea operațiunilor și destinația sumelor se efectuează potrivit mecanismului prezentat anterior, cu următoarea deosebire: în locul certificatelor de trezoreriei casierul eliberează chitanța – foaie de vărsământ care se completează cu:
numele și prenumele persoanei care face subscrierea, precum și adresa exactă, seria și numărul documentului de identitate;
codul numeric personal;
la scopul plății se specifică: subscris …. Certificat de trezorerie a ….. lei valoarea nominală;
data încasării și data scadenței;
contul contabil în care se înregistrează subscrierea certificatelor de trezorerie.
4.2.3. Rascumpararea certificatelor de trezorerie si plata dobanzilor aferente acestora
Mecanismul răscumpărării certificatelor de trezorerie
Răscumpărarea reprezintă operațiunea prin care unitățile trezoreriei statului rambursează la scadență valoarea nominală a certificatelor de trezoreriei vândute către persoanele fizice care au subscris la emisiunea de certificate de trezoreriei la aceeași unitate de trezorerie.
O dată cu răscumpărarea la scadență a certificatelor de trezorerie, unitățile de trezoreriei plătesc persoanelor respective și dobânzile aferente.
Operațiunea privind răscumpărarea certificatelor de trezoreriei și plata dobânzilor se efectuează prin ghișeele de casierie ale trezoreriei astfel:
1. Fiecare trezorerie va asigura, în ziua scadenței emisiunii certificatelor de trezoreriei sumele necesare în numerar la nivelul certificatelor de trezorerie vândute și scadente la care se adaugă și sumele pentru dobânzile aferente;
Trezoreriile care au tezaur vor asigura în ziua scadenței sumele în numerar păstrate în casele de bani care se constituie din:
încasările din impozite și taxe din ziua respectivă;
ridicări din contul deschis la banca comercială pentru efectuarea de cheltuieli;
redistribuiri la trezoreriile care înregistrează surplus de numerar, operațiune care se efectuează sub coordonarea Direcției Județene de Trezorerie si Contabilitate Publica judetene;
aprovizionarea cu numerar direct din contul curent al trezoreriei de la BNR, operațiune care se efectuează de către Direcția de Trezorerie si Contabilitate Publica judeteana;
2. Răscumpărarea certificatelor de trezoreriei în formă materializată, nominale sau la purtător, se efectuează de către casierul trezorier astfel:
titularul prezintă în ziua scadenței la compartimentul ,,titluri și certificate de trezorerie” certificatul de trezorerie solicitând răscumpărarea acestuia;
salariatul primește certificatul de trezorerie și verifică dacă este în forma inițială de cumpărare, adică fără ștersături și adăugiri.
Certificatele de trezorerie care conțin modificări sau ștersături sunt respinse de la răscumpărare;
salariatul verifică elementele de identificare a certificatului de trezorerie cu cele înscrise în „Registrul pentru evidența certificatelor de trezorerie”, care trebuie să corespundă, după care certificatul de trezorerie avizat de exactitate este transmis casierului trezoreriei;
casierul completează elementele pe verso ale certificatului de trezorerie, cu suma absoluta a dobânzii acordate după care titularul semnează de primire a sumei nominale a certificatului de trezorerie la care se adaugă și dobânda aferentă, iar casierul semnează pentru efectuarea plății și concomitent înmânează suma beneficiarului;
pentru operațiunea de răscumpărare se întocmește în zilele respective registrul de casă distinct, adaptându-se formularul aflat în uz astfel: coloanele de „încasări” și „plăți” se modifică în „plăți pentru răscumpărare” și „plăți pentru dobânzi de la bugetul statului”.
Certificatele de trezorerie răscumpărate rămân la casier ca documente justificative de plăți.
La sfârșitul zilei, casierul încheie registrul de casă procedând astfel: determină totalul coloanelor din registrul de casă; totalul plăților se scade din soldul disponibil aflat în casierie la începutul zilei, aceasta trebuie să corespundă cu soldul casieriei de la sfârșitul zilei, respectiv cu numerarul aflat în casierie.
După încheierea casieriei, casierul întocmește „Situația zilnică a răscumpărării certificatelor de trezorerie (anexa 5), care împreună cu prima filă din registrul de casă, întocmită pentru ziua respectivă, se transmite serviciului de contabilitate pentru înregistrarea operațiunilor în contabilitate.
Certificatele de trezorerie neprezentate de titulari la răscumpărare în ziua scadenta se transforma in certificate de depozit. Acestea se răscumpără la trezoreria statului în următoarele condiții:
I certificatele de depozit prezentate, de catre titulari în maxim 30 de zile la data expirării termenului de răscumpărare, sunt răscumpărate astfel:
se achită suma nominală plus dobânda aferentă perioadei subscrise;
pentru perioada de maximum 30 de zile, stabilită în ziua fixată pentru răscumpărare (inclusiv) și ziua prezentării la ghișeul casieriei (exclusiv) se calculează pentru suma subscrisă, dobânda la vedere comunicată de Ministerul Finanțelor Publice. Dobânda se calculează de către compartimentul „Titluri și certificate de trezorerie” astfel:
D =
unde: VN = valoarea nominală a certificatului de trezorerie;
nr. zile = numărul de zile calculat de trezoreria statului din ziua prevăzută pentru răscumpărare până în ziua prezentării la ghișeul trezoreriei
cota de dobândă = cota de dobândă stabilită și comunicată de către Ministerul Finanțelor Publice.
Exemplu:
Un certificat de trezorerie în valoarea nominală de 1.000.000 lei și dobândă în sumă de 150.000 lei are scadența de răscumpărare la data de 24 februarie ac titularul se prezintă pentru răscumpărare în ziua de 12 martie 2003.
Rezolvare:
Se răscumpără de la titulari valoarea nominală a certificatelor de trezorerie în sumă de 1.000.000 lei și se plătește și dobânda de 150.000 lei care se suportă din bugetul de stat.
Pentru perioada 24 februarie 2003 (inclusiv) și 12 martie 2003 (exclusiv), adică 16 zile se calculează dobânda la vedere de exemplu: cota de dobândă de 10% anual, după formula:
D =
Suma de 4.444 lei se plătește titularului cu chitanță, în care se menționează că suma reprezintă dobânda la vedere pentru certificatele de depozit suportată din bugetul de stat.
II. certificatele de depozit prezentate de titulari în termen de peste 30 de zile de la data expirării termenului de răscumpărare, sunt răscumpărate astfel:
la suma rezultată din valoarea nominala a certificatului de trezorerie șa care se adaugă dobânda aferentă perioade de subscriere, se calculează dobânda la termen pentru perioada de depozit, adică de la data scadenței pentru răscumpărarea certificatelor de trezorerie (inclusiv) până în ziua prezentării la ghișeul trezoreriei (exclusiv);
dobânda se calculează pe baza formulei și modul stabilit mai sus, pentru care se întocmește fișa de calcul (anexa 4) de către compartimentul de control și evidența cheltuielilor, iar la trezoreria municipiilor de către compartimentul „Titluri și certificate de trezorerie”;
la efectuarea operațiunii de răscumpărare, casierul înscrie pe verso certificatului de trezorerie (depozit) dobânda aferentă sumei subscrise pentru care titularul semnează de primire a sumei.
Pentru dobânda acordată la termen se întocmește dispozitie de plata pe numele titularului, în care se înscrie numărul certificatului de depozit, cota de dobândă, suma cuvenită, se semnează de casier, aceasta se suportă din bugetul de stat, potrivit noilor reglementări.
la sfârșitul zilei, compartimentul titluri și certificate de trezorerie, întocmește „Situația certificatelor de trezorerie răscumpărate la scadență” și a certificatelor de trezorerie devenite certificate de depozit, conform anexei 5, care o dată cu jurnalul de casă întocmit
pentru ziua respectivă, se transmite compartimentului decontări-contabilitate pentru înregistrare.
4.2.4. Raportarea realizarii emisiunilor certificatelor de trezorerie
Direcțiile de Trezorerie si Contabilitate Publica județene și a municipiului București, inclusiv trezoreriile sectoarelor acestuia sunt obligate să raporteze la Unitatea de Management a Trezoreriei Statului din Ministerul Finanțelor Publice situația certificatelor de trezorerie vândute către populație. În acest scop se efectuează următoarele raportări (electronic cu ajutorul programelor informatice si pe suport de hartie):
zilnic: trezoreriile operative raportează situația certificatelor vândute populatiei, pana la ora 1400 conform anexei nr. 3; Direcțiile de Trezorerie județene și a municipiului București, inclusiv a sectoarelor, transmit situatia centralizata a certificatelor de trezorerie vandute la nivel de judet la Ministerul Finantelor Publice, pana la ora 900 a doua zi pentru realizările din ziua precedenta, conform anexei nr. 6.
periodic:
situația definitivă a vânzării certificatelor de trezorerie la închiderea emisiunii (anexa 7). Trezoreriile operative transmit la Direcțiile de Trezorerie judetene situația respectivă pana la ora 1500 din ziua încheierii emisiunii. Direcțiile de Trezorerie judetene transmit situatiile centralizatoare la nivel de judet , la Ministerului Finanțelor Publice (anexa 7) a doua zi, la orele 1000.
Situația definitivă a răscumpărării la scadența a certificatelor de trezorerie (anexa 9). Trezoreriile operative transmit această situație în ziua încheierii răscumpărării la ora 1400, iar Direcția de Trezorerie a doua zi la ora 1000.
3. trimestrial: la bilanțul contabil întocmit pentru activitatea trezoreriei statului se anexează situația certificatelor de trezorerie aflate în sold (anexa 8).
CONCLUZII
Lucrarea își propune să realizeze derularea și înregistrarea constantă a activității desfășurate în Trezorerie și să evidențieze urmatoarele aspecte:
Trezoreria Finanțelor Publice are un rol foarte important în cadrul finanțelor publice, determinat în primul rând de atribuțiile ei principale. Întreaga execuție bugetară se realizează prin trezorerie, volumul operațiunilor ajungând la cifre importante ce pun în evidență rolul trezoreriei.
Rolul Trezoreriei Finanțelor Publice este pus în evidență de operativitatea circuitelor realizate prin fluxurile de intrare și de ieșire, precum și de posibila cunoaștere, previzionare, urmărirea echilibrului acestora în execuție, pentru a avea în permanență disponibilități. Prin trezorerie se asigură exercitarea în mai bune condiții a atributelor Ministerului Finanțelor Publice și unitățile sale teritoriale, ca urmare a reorganizării și îmbunătățirii structurii aparatului financiar-fiscal.
Importanța Trezoreriei este marcată și de faptul că prin aceasta se realizează la nivel central de către Ministerul Finanțelor Publice gestionarea datoriei publice interne și externe, lansarea și rambursarea împrumuturilor contractate și plata dobânzilor.
Trezoreria Statului in Romania, fata de Trezoreriile publice din tarile dezvoltate are atributii mai restranse, acest fapt reprezinta tot atatea posibilitati reale de diversificare, multiplicare si amplificare a acestora, dintre care amintim:
diversificarea formelor si tehnicilor pentru lansarea imprumuturilor de stat;
permanentizarea eliberarii certificatelor de trezorerie la purtator; sub aceasta forma acestea ar putea face obiectul tranzactiilor pe piata valorilor mobiliare, ceea ce ar favoriza amplificarea si accelerarea circulatiei capitalurilor financiare;
diversificarea tehnicilor lansarii emisiunilor bonurilor de tezaur, dupa sistemul practicat si in alte tari (mecanismul plafonului, al coeficientului de trezorerie, rezervelor obligatorii, emisiunea bonurilor in raport cu nivelul resurselor);
diversificarea instrumentelor de interventie a statului in economie prin intermediul bugetului propriu al Trezoreriei Statului care ar trebui mai bine structurat si consolidat.
Crearea Trezoreriei Statului in Romania a contribuit mult la imbunatatirea sistemului informational privind executarea componentelor sistemului bugetar. De de o ameliorare evidenta a informatiei operativ – financiar –contabile se va putea vorbi in termeni reali numai in contextul introducerii pe scara larga a infrastructurii tehnice performante la nivelul standardelor internationale privind operatiunile de incasari si plati.
BIBLIOGRAFIE
Legea nr. 201 din 16 mai 2003 pentru aprobarea Ordonantei nr.146/2002 privind formarea si utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului, MO nr. 351/2003
Legea nr. 10 din 29 ianuarie1991, privind finanțele publice, publicată în M.O. nr. 23 din 30 ianuarie 1991
Finanțele și moneda – Guvernul României, Departamentul Informațiilor Publice, august 1944, p.29
Legea bugetară anuală (Legea nr. 23/1.03.1991, Legea 34/07.04.1992, Legea nr. 21/06.05.1993, Legea nr. 36/08.06.1994, Legea nr. 22/20.03.1995)
Punctul 3 al Art. 10 din Ordonanța de urgență nr. 146/31.10.2002 privind formarea și utilizarea resurselor derulate prin Trezoreria Statului publicată în Monitorul Oficial Partea I nr. 824/14 noiembrie 2002.
Anexa 1
CERTIFICATUL DE MATCA TREZORERIE PROPRIU-ZIS
Anexa 2
Registru pentru evidenta certificatelor de trezorerie
Anexa 3
Trezoreria ………………..
Situația certificatelor de trezorerie vându-te către populație
În ziua de ………..
Emisiunea ………………
Întocmit, Verificat,
Anexa 4
Trezoreria ……………………….
Fișa de calcul a dobânzii pentru certificatul de depozit seria ………. Nr. ……… al titularului ……………………………….
Valoarea nominală ………………………..
dobânda aferentă ………………………..
data stabilită pentru răscumpărare ………………………..
data prezentării pentru răscumpărare ………………………..
Nr. zile calculate de la data stabilită
pentru răscumpărare (exclusiv ziua
prezentării și efectuării răscumpărării) ………………………..
6. Dobânda la vedere, cota ………………………..
7. Dobânda la termen, cota ………………………..
8. Dobânda la vedere cuvenită, lei ………………………..
9. Dobânda la termen, cuvenită,lei ………………………..
Întocmit, Verificat,
Anexa 5
Trezoreria ……………
Situația certificatelor de trezorerie răscumpărate la scadență și a certificatelor de trezorerie devenite certificate de depozit,
în ziua de …………….
Emisiunea ……………..
Întocmit Verificat,
Anexa 6
Direcția de trezorerie a județului ………………..
Situația certificatelor de trezorerie vându-te populației în ziua de ………………
Emisiunea ……………………
Șef serviciu titluri și certificate de trezorerie
DIRECTOR
Anexa 7
Trezoreria ………….
Situația răscumpărării certificatelor de trezorerie în ziua de …………… din emisiunea cod …………….., din data de …………………….., cu scadența în ziua de ………………….
Casier, Verificat,
Anexa 8
Direcția de Trezorerie a județului …………………………..
Situația emisiunilor certificatelor de trezorerie aflate în sold la finele lunii
Casier, Verificat,
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: . Rolul Activitatii Trezoreriei Statului Si Mecanismele Moderne Utilizate (ID: 132827)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.