Rogociu Carmen -Adriana [628051]
1
Universitatea ”Constantin Brâncu și” din Târgu Jiu
Facultatea de Științe Medicale și Comportamentale
Program de studii: Asisten ță Medicală Generală
LUCRARE DE LICEN ȚĂ
ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATIT Ă ACUTĂ
NECROTICO -HEMORAGIC Ă
Coordonator științific:
Lector univ. dr. M ălăiuș Vasile.
Absolvent: [anonimizat]
2019
2
MOTTO:
Boala este, în esen ță, rezultatul conflictelor dintre suflet și minte, atâ ta timp cât sufletele și
personalitatea sunt în armonie, totul este bucurie și pace, fericire și sănătate. Conflictele apar,
atunci când mintea (personalitatea) se abate de la drumul ales de suflet, indiferent dacă alegerea a
fost făcută din propria iniția tivă, sau că am fost forțați din exterior spre respectiva alegere.
3
CUPRINS
PARTEA GENERAL Ă
INTRODUCERE
CAPITOLUL I: NO ȚIUNI DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE A
PANCREASULUI
ANATOMIA PANCREASULU I
1.1. A șezarea pancreasului
1.2. Raporturile pancreasu lui
1.3. Vasculariza ția pancreasului
1.4. Inerva ția pancreasului
1.5. Structura pancreasului
1.6. Ultrastructura pancreasului
FIZIOLOGIA PANCREASULUI
CAPITOLUL II:PANCREA TITA ACUT Ă NECROTICO -HEMORAGICĂ
2.1 Defini ție
2.2. Forme clinice
2.3. Etio logie
2.4. Patogenie
2.5. Anatomie patologic ă
2.6. Fiziopatologie
2.7. Simptomatologie
2.8. Diagnostic
2.9. Complica ții
2.10. Evolu ție,pro gnostic
2.11. Tratament
5
6
7
8
8
8
11
12
13
15
16
19
19
19
19
20
21
21
22
24
25
26
27
4
PARTEA SPECIAL Ă
MOTIVA ȚIA
CAPITOLUL III: STUDIU OBSERVA ȚIONAL
3.1. Material și metodă
3.2. Rezultate și discuții
CAPITOLUL IV: PREZENTARE CAZURI CLINICE
4.1. Cazul nr.1
4.2. Cazul nr.2
4.3. Cazul nr.3
4.4. Cazul nr.4
4.5. Cazul nr. 5
CAPITOLUL 5: ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA
PACIENTULUI CU PANCREATIT Ă ACUTĂ NECROTICO –
HEMORAGICĂ
5.1. Rolul asistentei medicale în profilaxie și educație sanitară
5.2. Rolul asistentei medicale în asigurarea condi țiilor de mediu
5.3. Rolul asistentei medicale în îngrijirile acordate și conduita terapeutică
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE 31
32
33
33
39
40
40
48
61
76
83
93
93
94
95
97
99
5
PARTEA GENER ALĂ
6
INTRODUCERE
Acordarea de îngrijiri bolnavilor se pierde în negura timpului, în trecutul
îndepartat când femeile pansau r ănile bărbților întorși din luptă sau de la vânătoare. Istoria
profesiunii de îngrijire a bolnavului începe odată cu î nființarea primei școli de către
Florence Nightingale. Cu toată vechimea pe care o are, misiunea sa socială nu este
întotdeauna clară, astfel rolul asistentei medicale este perceput și descris divers.
Autonomia asistentei în procesul de îngrijire demonstre ază că asistentele sunt
capabile de o judecată independentă în ceea ce privește îngrijirile de bază. Asistenta
medicală colaborează cu medicul și are obligația să execute tratamentul prescris de acesta,
chiar dacă are și responsabilități și activități inde pendente cu rol propriu. Pentru aceasta,
asistenta trebuie să se perfecționeze, să posede cunoștințe tehnice temeinice, să dea
dovadă de multă înțelegere, devotament și dăruire profesională.
Toți cei ce lucrează în spitale cu bolnavii și pentru bolnavi, tr ebuie să rămână
oameni, să înțeleagă sufletul omului, suferința sa fizică, dar și cea psihică.[1]
7
CAPITOLUL I.
NOȚIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A PANCRE ASULUI
ANATOMIA PANCREASULU I
Pancreasul este un organ -gland ă, anexă a tubului digestiv, av ând atât o funcție exocrină
cât și o funcție endocrină cu rol în digestie și metabolismul hidrocarbonatelor.
Figura 1. Pancreasul
Anterior este acoperit de peritoneu, fiind situat pe peretele posterior al cavit ății
abdominale. Are forma literei "J" dispu s orizontal cu cârligul orientat inferior. Are greutate
de 80 -100 g., lungime de 15 -20 cm. și o grosime de 2 cm. Pancreasul este un organ friabil,
rupându -se ușor.
8
1.1. A ȘEZAREA PANCREASULUI
Figura 2. A șezarea pancreasului
Pancreasul este situat în eta jul superior al abdomenului, posterior stomacului,
întinzându -se transversal de la potcoava duodenal ă până la splină, este un organ
retroperitoneal dispus anterior coloanei vertebrale, proiectat la nivelul L 1 – L2, fiind în cea
mai mare parte lipit de pere tele abdominal posterior prin fascia treiz la dreapta, pe o zonă
transversală, dispusă între epigastru si hipocondrul stâng , iar coada pancreatică este mobilă
în ligamentul pancreatico -splenic.
1.2. RAPORTURILE PA NCREASULUI
Pancreasului i se disting patr u por țiuni: capul, gâtul sau colul, corpul, coada.
CAPUL PANCREASULUI : este cea mai voluminoas ă parte a pancreasului, care
înconjoară ca o fantă fața internă a potcoavei duodenale. În afară de raporturile ventrale,
9
respectiv cu ficatul și stomacul, sunt de reținut cele dorsale, pancreasul acoperind în această
zonă: aorta, vasele mezenterice superioare, plexul solar, vena cavă, originea venei porte si vena
splenică, iar canalul coledoc este așezat pe un șanț săpat în spatele capului pancreasului, numit
inciz ura pancreasului.
Circumferin ța capului prezintă un șanț determinat de duoden, la acest nivel țesutul
pancreatic se mulează pe duoden și cele două aderă strâns unul de altul prin tracturi
conjunctive, vase, nervi care merg prin ansa duodenală. Din această cauză, și din faptul că
ductul pancreatic se deschide în partea descendentă a duodenului, cele două organe nu pot fi
desparțite în intervențiile pe duoden sau pancreas, fără fisuri de necroză duodenală.
GÂTUL sau COLUL PANCREASULUI: situat între cap și cor p, este marcat de
marginea inferioară a organului de o scobitură numită incizura pancreasului, prin care trece
inapoia pancreasului vena mezenterică superioară și iese artera mezenterică superioară.
CORPUL PANCREASULUI: situat anterior de coloana vertebral ă și aortă, are pe
secțiunea transversală feruia triunghiulară. El prezintă o față anterioară, o față posterioară și una
inferioară delimitată de marginea anterioară și marginea inferioară. Corpul pancreasului
prezintă în vecinătatea capului o proeminență în bursa amentală determinată de coloana
vertebrală numită tubercul amental.
COADA PANCREASULUI: reprezint ă extremitatea stangă a organului, este mobilă
fiind cuprinsă în ligamentul pancreatico -splenic și ajunge până pe fața anterioară a rinichiului și
la hilul splinei.
a) Raporturile capului
Anterior capul pancreasului este întret ăiat transversal de rădăcina mezocolonului,
încât partea inferioară a capului împreună cu procesul uncinat corespunde regiunii
inframezocolice, dând raport prin intermediul perito neului cu ansele jejunale. Raporturile
posterioare ale capului pancreasului se realizează cu formațiuni situate la dreapta coloanei
vertebrale, dintre care unele sunt cuprinse între parenchimul pancreatic și fascia de
covalescență duodeno -pancreatică, iar altele posterior de fascie. Între fascie și pancreas are
raporturi cu canalul coledoc, ce trece oblic spre peretele postero -medial al duodenului
ascendent, printr -un șanț sau chiar canal săpat în parenchim.
10
Tot la acest nivel se afl ă arcada vasculară poste rioară a capului de pancreas, ganglionii
limfatici, iar spre stânga triunghiul venei porte și originea ei. Posterior de fascie, vine în raport cu
vena cavă inferioară, vena renală dreaptă, partea terminală a venei renale stângi și ganglionii.
b) Raporturi le corpului
Corpul pancreasului se proiecteaz ă pe vertebra L 1 dintre cele trei fețe care le posedă, cea
anterioară și posterioară sunt mai late, iar cea inferioară mai îngustă. Foița inferioară a rădăcinii
mezocolonului tranvers se continuă pe fața inferi oară a pancreasului și la nivelul marginii
inferioare se continuă cu peritoneul posterior al spațiului inframezocolic.
Fața anterioară a corpului are raporturi prin amentală cu fața posterioară a stomacului.
Acest raport explică aderențele care se fac înt re cele două organe, în ulcerul gastric, precum și în
fistulele gastro -pancreatice.
Fața inferioară a corpului, cea mai îngustă, vine în raport prin intermediul peritoneului
care o învelește cu ansele jejunale și cu flexura duodeno -jejunală, situată infer ior de ea.
Fața posterioară a corpului are raporturile cele mai complexe, deoarece transversează
coloana vertebrală și toate formațiunile situate anterior și latero -vertebral.
De la dreapta la stanga, corpul pancreasului are raporturi cu aorta și arterel e mezenterice
superioare, precum și cu plexul solar. Urmează raporturile cu partea inferioară a glandei
suprarenale stângi și cu fața anterioară a rinichiului stâng. Pancreasul vine în contact cu vena
renală stângă, ea fiind situată cel mai anterior în hil ul rinichiului. Vena splenică trece printr -un
șanț în parenchimul pancreatic. Artera splenică, situată superior de venă, are un traiect sinuos și
merge cu aproximație în lungul marginii superioare a pancreasului și parțial pe fața posterioară a
corpului.
11
Figura 3. Raporturile pancreasului
c) Raporturile cozii pancreasului:
Coada pancreasului este singura parte mobil ă a acestui organ, fiind cuprinsă în ligamentul
splino -renal. Coada, ajunge împreună cu vasele splenice în contact cu partea infer ioară a splinei.
Vasele splenice se găsesc pe fața anterioară a cozii pancreasului. Pancreasul se proiectează pe
peretele anterior abdomenului în epigastru, iar coada ajunge până la hipocondrul stâng.
1.3.VASCULARIZA ȚIA PANCREASULUI
Originea pancreasului și a căilor biliare din ansa duodenală, arată nu numai raporturile de
legatură dintre duoden, pancreas și coledoc, ci și vascularizația lor în parte comună. Capul
pancreasului, duodenul și coledocul au aceleași surse vasculare.
A. ARTERELE
Pancreasul are tr ei surse arteriale:
– două din trunchiul celiac: artera hepatică comună și artera lienală.
12
– una din artera mezenteric ă superioară.
a) Arterele supraduodenale superioare – au ramuri pancreatice și ramuri
duodenale.
b) Arterele retro -duod enale – sunt tot ramuri din artera gastro -duodenal ă cu
originea posterior de prima porțiune a duodenului. .
c) Arterele pancreatico -duodenale inferioare -sunt în num ăr de două și au
originea separată sau prin trunchi comun.
Arterele corpului și cozii panc reasului – sunt ramuri ale arterei splenice (lienale):
a. Artera pancreatic ă dorsală ;
b. Artera pancreatic ă inferioară ;
c. Artera pancreatic ă mare ;
d. Artera cozii pancreasului ;
e. Artera lienala .
B. VENELE
Retropancreatic, organul are bogate ra porturi cu venele extrinseci. La acest nivel se
formeaz ă vena portă din vena mezenterică superioară și vena mezenterică și vena lienală.
Venele intrinseci ale pancreasului sunt afere ți care indirect duc sângele în ficat prin vena
portă.
C. LIMFATICELE
Dren ajul limfatic al pancreasului se realizeaz ă prin vase care pleacă din rețeaua limfatică
perilobulară și prin colectare de calibru crescând, formează vasele aferente ale ganglionilor mai
multor grupuri ganglionare.
1.4. INERVA ȚIA PANCREASULUI
Inerva ția panc reasului este asigurată de sistemul nervos autonom și este de mare
importanță în fiziologia, chirurgia pancreasului. Interceptorii sunt reprezentați de terminții
nervoase libere și de corpusculi WALTER -PACINI care sunt abundenți în țesutul conjunctiv al
pancreasului. Fibrele simpatice și parasimpatice provin din ganglionii celiaci și din plexul
13
mezenteric superior. Există și fibre parasimpatice care provin din trunchiul Vagal atât pentru
cap, cât și pentru corpul și coada pancreasului. Ele asigură inervați a excito -secretorie a
pancreasului, cu acțiune asupra acinilor glandulari și insulelor pancreatice.
1.5. STRUCTURA PANCREASULUI
Pancreasul este învelit de o capsul ă fibro -conjunctivă, laxă ce conține corpusculi de tip
KRAUS si WALTER PACINI. Din capsulă se desprind trame subțiri ce acompaniază
parenchimul pancreatic în lobuli.
Parenchimul pancreatic este format din dou ă tipuri de elemente secretoare: exocrine si
endocrine.
PANCREASUL EXOCRIN : este alc ătuit din acini secretori care reprezintă unitatea
morfofuncțională a pancreasului. Fiecare acin are un perete propriu subțire și două tipuri de
celule: celule acinoase și celule centro -acinoase. Ele au o citoplasmă clară și omogenă dispusă
continuu.
Produsul de secre ție este vehiculat spre duoden printr -un sistem de canale colectoare:
1. canale intercalare, de la acini, la canale interlobulare;
2. canale interlobulare, situate în lobulii glandulari care formeaz ă canale interlobulare;
3. canale interlobulare sau canale colectoare situate în intervalul care sep ară lobulii.
Canalul colector principal (Wirsung) străbate glanda pe toată lungimea ei. Există și un
canal colector accesor , Santorini, care se varsă în duoden prin papila mică. Canalul colector
principal, Wirsung, conține în peretele său abundente fibre m usculare netede, în tunica sa
conjunctivă. Se deschide în duoden la nivelul papilei mari. La nivelul orificiului de deschidere se
găseste Sfincterul Oddi.
14
Figura 4. Structura pancreasului
PANCREASUL ENDOCRIN este format din Insulele Langherhans, reduse c a num ăr la
nivelul cozii și numeroase în corpul și capul pancreasului. Ele sunt formate din cordoane de
celule prismatice, anastomozate între ele și înconjurate de o bogată rețea capilară. Cordoanele
sunt formate din două tipuri principale de celule: α si β. Celulele β secretă hormonul numit
insulina iar celulele α secretă glucagonul . Insulele Langherhans nu posedă canale de excreție, ci
își varsă produsul direct în sânge.
15
1.6. ULTRASTRUCTURA PANCREASULUI
Celulele acinoase și centro -acinoase din acela și acin sunt separate prin două membrane
foarte osmiofile și un spațiu intercelular.
Figura 6. Organizarea acinului
16
FIZIOLOGIA PANCREASULUI
A. PANCREASUL EXOCRIN este alc ătuit din lobuli. Lobulii sunt alcătuiți din acini
glandulari și ducturi. Este g landa digestivă fundamentală pentru procesele de digestie și
absorbție. Prin conținutul său bogat în bicarbonat , sucul pancreatic contribuie împreună cu bila
și cu secrețiile intestinale, la neutralizarea acidității chimului gastric, prevenind lezarea celu lelor
mucoasei intestinale.
Secre ția glandei este reglată pe cale umorală și vagală. Cea mai importantă este reglarea
umorală, prin doi hormoni duodenali: secretina si pancreozimina . Secretina este produsă sub
forma de prosecretină și activată de HCl.
Enzimele elaborate de pancreas sunt cele proteolitice: tripsina și chimotripsina , cu rol
important în digestia proteinelor. Alături de proteaze, pancreasul secretă amilaze, lipaze,
fosfolipaze, nucleaze și elastaze, toate elaborate ca precursori inactivi, a ctivate în duoden în
contact cu sucul enteric.
AMILAZA este o enzim ă glicolitică sintetizată în ribozomi și transferată în vezicule
microzaniale. Acțiunea hidrolitică a amilazei este foarte rapidă și foarte puternică. Amilaza se
elimină pe cale urinară.
Creșteri exprimate ale amilazei serice de cinci ori peste valoarea normală se constată în
pancreatita acută și în uremie (perturbarea eliminării pe cale urinară).
Creșteri moderate sunt în cancerul de cap de pancreas și în afecțiuni abdominale acute:
ulcer perforat, ocluzie intestinală, colecistită acută, sarcină extrauterină, dar și în afecțiuni ale
glandelor salivare: parotidita și calculii salivari.
Creșteri trecătoare se pot observa după administrarea de morfină sau în intoxicații cu alcool.
Creșteri ale activitații amilazice ale serului se constată în afecțiunea macroamilazemie ,
caracterizată prin molecule anormal de mari ale amilazei care nu pot fi excretate de rinichi. Ea
transformă amidonul în maltoză și care va fi transformată din maltoză în g lucoză.
LIPAZA intervine în saponificarea gr ăsimilor. Sucul pancreatic conține lipazii , enzima
care catalizează reacția de scindare hidrolitică a grăsimilor neutre în glicerol si acizi grași în
prezența bilei. Lipaza pancreatică este cea mai activă enzim ă lipolitică din tractul digestiv. În
absența ei, grăsimile trec nedigerate în fecale.
17
ENZIMELE PROTEOLITIC E din sucul pancreatic sunt reprezentate de dou ă proteinoze
distincte: tripsina și chimotripsina, ambele fiind ENDOPEPTIDAZE. Tripsina este secretat ă sub
formă inactivă tripsinogen.
Chimotripsina se g ăsește sub formă inactivă de chimotripsinogen și este activată de
tripsină. Posedă și proprietatea de a coagula laptele. Ambele enzime sunt activate la un pH = 8.
Tripsina are o puternică și rapidă acți une proteolitică.
PEPTIDAZELE din sucul pancreatic sunt EXOPEPTIDAZE.
Celulele pancreatice con țin: polinucreotidaze, ribonucleaze, dezoxiribonucleaze care trec în
sucul pancreatic. Aceste peptidaze sunt: carboxipeptidaza, aminopeptidaza și depeptidaza.
Primele au proprietatea de a transforma polipeptidele în dipeptide eliberând în același timp și o
seamă de aminoacizi. Dipeptidaza acționează asupra dipeptidelor, scindează în aminoacizi, din
care sunt alcătuite. este format din insulele lui Langherhans. A cestea reprezintă la om
aproximativ 1 -2% din greutatea totală a pancreasului. Ele sunt diseminate în întreg pancreasul,
dar reduse la nivelul cozii și numeroase la capul și corpul pancreasului.
B. PANCREASUL ENDOCRIN secret ă insulina, glucagonul, somatos tatina și
polipeptidul pancreatic.
INSULINA este un hormon deosebit de important secretat de celulele pancreatice β ale
insulelor Langherhans. Insulina este implicat ă într -o serie de etape importante ale metabolismului
intracelular.
Reglarea secre ției de insulină
Glucoza reprezint ă agentul insulinotrop cel mai important. O ușoară hiperglicemie
constituie nucleul pentru sinteza și eliberarea de insulină. Descărcarea insulinică accelerează
tranzitul de glucoză din compartimentul extracelular în țesuturile insulino -dependente.
Insulina ac ționează asupra metabolismului glucidic:
– la nivelul ficatului, unde cre ște sinteza de glicogen și diminuează glicogeneza .
– la nivelul mu șchiului, unde glucoza este transformată în energie sau depozitată sub
formă de glicogen.
18
– la nivelul tesutului adipos, unde glucoza este transformat ă în acizi grași și este
depusă sub formă de trigliceride de rezervă.
Insulina stimuleaz ă atât transportul de aminoacizi în celulă, cât și încorporarea lor în
proteine, ambele acțiuni fiind independente față de efectele asupra transportului de glucoză.
Mușchiul este principalul loc de acțiune al insulinei nu numai pentru utilizarea glucidelor, dar și
pentru metabolismul proteic. Insulina este principalul hormon care provoacă stocajul energet ic în
țesutul adipos și în alte țesuturi. Ea crește formarea de acizi grași și glicerol în celula grasă
adipoasă.
GLUCAGONUL este un hormon polipeptidic format dintr -un șanț de 29 reziduuri de
aminoacizi. Are acțiune antagonică cu a insulinei. Secreția lu i este declanșată de hipoglicemie.
Reglarea secreției de glucagon se realizează de către nivelul glicemic în mod normal existând un
raport invers între eliberarea de glucagon și concentrația plasmatică a glucozei, în sensul că
hiperglicemia o mărește. Este efectul inhibitor al hiperglicemiei asupra secreției de glucagon,
necesită prezența insulinei dovedind că celulele sunt țesuturi insulino -dependente. El intervine în
mecanismul homeostaziei glicemice , prin stimularea glicogen -fosforilazei din ficat, astfe l că
întreaga secvență de reacții de la glucogen hepatic la glucoză este accelerată și crește afluxul
hepatic de glucoză .[2]
19
CAPITOLUL II
PANCREATITA ACUT Ă NECROTICO -HEMORAGICĂ
2.1. DEFINI ȚIE
Pancreatita acut ă este o afecțiune caracterizată an atomo -patologic prin inflamații acute
necrotico -hemoragice și/sau edematoase ale pancreasului. Se caracterizează clinic prin marea
dramă pancreatică Triada Dieulafay: contractură,durere și hiperestezie.
2.2. FORME CLINICE
– Forma edematoas ă – frecvent ă, benignă și se remite în cateva zile.
– Forma necrotic ă – prezentă în leziuni necrotice.
– Forma hemoragic ă – tromboze vasculare, viscer mărit și indurat.
– Forma supraacut ă (mixtă) – grevată de o mare mortalitate.
– Pancreatita supurat ă sechelară.
– Pancreatita cronic ă – cu diabet.
2.3. ETIOLOGIE
Pancreatitele acute sunt frecvent asociate cu litiaza biliar ă. Pancreatitele acute sunt
generate, mai ales, de leziunile distale ale căilor biliare.
Etilismul este al doilea factor cauzal major, intoxica ția acută cu alcool producând necroză
hemoragică pancreatică, iar etilismul cronic fibroză pancreatică.
În etiologie mai sunt incriminate : hiperlipemia, hiperparatiroidismul, diabetul zaharat,
sarcina, unele medicamente (cortizon, izoniazid ă, anticoagulante), unele infecții virotice
(paratiroida urliana, hepatita epidemica), factorii vasculari, ereditari, intervenții chirurgicale,
traumatisme abdominale.
Două sunt dereglările principale care declanșează pancreatita acută:
a) extravazarea sucului pancreatic.
b) activarea enzimelor (proteolitice și lipolitice) în urma agresiunii factorilor etiologici.
Alți factori favorizanți : ateroscleroza, obezitatea, abuzul alimentar.
20
Teren favorizant : litiaza biliar ă, alcoolismul.
2.4. PATOGENIE
Pancreatitele a cute pot fi nesupurate, supurate și hemoragice.
PANCREATITA ACUT Ă NECROTICO -HEMORAGICĂ: este o necroză acută a
pancreasului, realizând clinic sindromul de abdomen acut cu debut brusc, uneori în plină sănătate.
Este vorba de o autodigestie, ca urmare a en zimelor activate în interiorul organismului.
Viscerul este m ărit, indurat, cu zone mari de ramolisment, uneori sub formă de chisturi de culoare
roșie, alteori pancreasul apare cenușiu, marmorat, cu pete de steatonecroză, cu eliberarea de acizi
grași și for marea de săpunuri (pete albicioase cunoscute sub denumirea de "pete de spermantet" )
reprezentând procesul de citosteatonecroză a pancreasului și hemoragii mai mult sau mai puțin
întinse. Acinii, stroma, vasele și canaliculii prezintă necroză difuză, dila tări ancinoase și
canaliculare, obstrucții de canaliculi prin dopuri (calcuri, metaplazii de mucoasă.)
Elastaza (enzima proteolitic ă) acționează asupra mediei arteriorale și venulare și produce
tromboze vasculare, astfel încât ischemia exacerbează necroza . Pete albicioase se pot observa și
în afara organismului, pe peritoneu fiind vorba de o difuziune a enzimelor ca urmare a unei
permeabilizări excesive, situație ce apare prin deschiderea structurilor canaliculare ale organului.
PATOGENEZ Ă:
a) Reflux bili ar prin obstruc ții realizate de calculi în ampula Vater, bila activează sucul
pancreatic înăuntrul organului.
b) Hipersecre ția – obstrucție.
c) Alter ări ale vaselor sanguine, când prezența hematiilor activează sucul pancreatic, ca și
bila.
d) Reflux duod enal, când bacteriile ajunse în canalicule activeaz ă enzimele pancreatice.
e) Rolul alcoolului (pancreatita alcoolic ă) pare să fie un factor important.
MICROSCOPIC : se constat ă alterări distrofice proteice, infiltrat inflamator, necrozele pot fi
focare iz olate, uneori confluente, interesează pancreasul exocrin și cel endocrin.
21
Precipitatele opace (s ăpunurile) apar datorită faptului că prin lipoliză, glicerolul este
absorbit, iar acizii grași se combină cu Ca (saponificare), formând săruri insolubile.
Perit oneul este alterat: apar și aici depuneri de săpunuri, prin supraadăugare bacteriană se
poate instala o peritonită supurată.
Forma supra acut ă este grevată de o mare mortalitate prin severitatea șocului și a toxemiei.
Pancreatita acut ă recidivantă are cr ize repetate de intensitate variabilă, separate de
perioade asimptomatice.
Pancreatita postoperatorie este, de obicei, edematoas ă și adesea nediagnosticată.[3]
2.5. ANATOMIE PATOLOGIC Ă
Leziunile constatate în pancreas sunt: edemul, hemoragiile, zonele de citosteatonecroz ă, se
mai pot întalni supurații sau cangrenă.
Pancreasul este m ărit, indurat, hiperemiat și edemațiat.
De obicei, exist ă două tipuri de leziuni: edemul și necroza hemoragică. În realitate, acestea
reprezintă două stadii cu gravitate crescândă. Edemul apare în formele cu gravitate mai redusă,
iar necroza în formele severe. Citosteatonecroza apare în formele cele mai grave.
2.6. FIZIOPATOLOGIE
Pancreatita acut ă se manifestă prin:
– dureri epigastrice iradiate posterior;
– intoleranță alimentară (sindrom dispeptic);
– pierderi digestive (sindrom dispeptic);
– pleurezia stâng ă;
– tumor ă palpabilă supraombilical.[4]
Mecanismul durerii este incomplet clarificat. Una din cauzele durerii aici, ar fi obstruc ția
ductală (dopuri, calculi , stricturi), cu ocazia meselor abundente ori a consumului de alcool,
secreția pancreatică crește masiv, dar ducturile obstruate nu permit drenajul ei și apare durerea.
22
În sprijinul acestei p ăreri se înscrie ameliorarea durerii la sistarea alcoolului și la
administrarea de extracte pancreatice orale, care inhibă secreția pancreatică prin răspunsul
negativ asigurat de excesul de proteaze din intestinul proximal.
În geneza durerii ar putea interveni, afectarea de vecin ătate a peritoneului ori a duodenului,
eventual obstrucția duodenului sau a coledocului prin inflamație și fibroză cefalică. Se susține că
sursa durerii ar fi inflamația perineurală sau/și fibroza nervilor intrapancreatici. Inflamația
perineurală duce la distrugerea barierei perinervului, permițâ nd influxul de mediatori inflamatori
sau enzime pancreatice active.
Uneori durerea dispare numai la pancreatectomie. Alteori durerea dispare mai curând la
distrugerea progresiv ă a pancreasului ("autocombustie") pe parcursul bolii, decât la rejecția
pancre atică.[5]
MALABSORB ȚIA apare când distrugerea masei exocrine a pancreasului depașește 90%.
La această etapă durerea se accentuează sau dispare, secreția de lipaze și proteaze scade la un
prag care explică maldigestia lipidelor și proteinelor cu creatoree, streatoree, pierdere ponderală.
Deficitul de lipaze se constituie mult mai repede decât cel de proteaze. De aceea prima care apare
este maldigestia lipidelor cu steatoree.
DIABETUL apare prin sc ăderea masei endocrine, el se însoțește de scăderea paralelă a
glucagonului, deoarece insulele pancreatice sunt în totalitate distruse prin fibroză. Deficitul de
glucagon explică anumite caracteristici ale diabetului în pancreatite, răspunsul hipoglicemic
prelungit, insensibilitate frecventă la antidiabetice orale, f recvente atacuri hipoglicemice, necesar
de insulină mai mic.[3]
2.7. SIMPTOMATOLOGIA PANCREATITELOR ACUTE
Pancreatitele acut e sunt frecvente atât la b ărbați, cât și la femei. Debutul bolii este în medie
in jur de 45 de ani, adesea după un exces alimentar sau alcoolic, la persoane obeze sau gurmande
sau la vechi biliari, după o colică biliară sau angiocolită.
Boala se manifest ă prin: durere, tulburări dispeptice, uneori icter, șoc pancreatic.
Simptomatologia pancreatitelor acute este foarte dramatic ă. Debutul este în plină sănătate,
cu durere epigastrică foarte violentă. Bolnavul este în stare de agitație, anxios, cu facies
23
contorsionat, cu buze livide. Durerea epigastrică este prezentă, insuportabilă, aduce bolnavul la
medic. Este de mare intensitate și tenace (rebelă la analgezicele uzuale), iradiază de partea
stângă: hipocondru, baza hemitoracelui, umăr. Este comparată cu un " pumnal", o "torsiune", o
"compresiune violentă", mai rar ca o arsură.
Vărsăturile precedă sau survin concomitent cu durerea și pot fi alimentare, bilioase,
negricioase, hemoragice sau poracee, spoliind organismul de lichide și electroliți.
La examenul fizi c, destul de s ărac, se constată uneori icter.
Durerea foarte intens ă la palpare, coincide cu sediul descris de bolnav. La percuție
matitatea hepatică este prezentă. Abdomenul este balonat, mai pronunțat in etajul superior, și
prezintă sau nu, o ușoară apăs are musculară. La palpare se constată sensibilitatea epigastrică sau
sensibilitate în hipocrondrul stâng.
Inițial se instalează o retenție de fecale și gaze, pentru ca mai târziu să apară un ileus cu
peritonită. Uneori, putem descoperi revărsat peritoneal, iar în lichidul extras, amilaza se găsește
în concentrație crescută.
Temperatura crește moderat (în afara stării de șoc). Petele echimotice periombilicale
(semnul Cullen), sau pe flancuri, mai ales în stânga (semnu Grey -Turner ), sunt rar găsite și de
obicei tardive, (dupa 5 -7 zile).
Frecvent, în cazurile severe se instaleaz ă după debut o insuficiență circulatorie acută , care
ulterior se transformă în șoc clar exprimat prin dezechilibru electrolitic, toxemie enzimatică și
iritație neurovegetativă.
Bolnavul are facies tras , ochi încerc ănați , nas subțiat , transpirații reci , puls mic și
rapid, scăderea tensiunii arteriale (maxim sub 90 mm Hg), agitație și confuzie. Mai pot
apărea tulburări de tranzit, dispnee și tahipnee.
Tulbur ările metabolismului glucidic po t îmbrăca fie forma hiperinsulinismului (amețeli,
lipotimii, transpirații reci, senzații de foame), fie a hipoinsulinismului.
Simptomatologia determinat ă de suferința organelor vecine: sindrom solar de dureri
permanente sau în crize, vărsături, tendința la sincopă, stări de colaps, icter mecanic, stază
duodenală, hipertensiune portală, simpt ome vasculare sau pulmonare.[5]
24
2.8. DIAGNOSTIC
Un diagnostic precoce al pancreatitei nu este posibil, deoarece testele folosite pentru
diagnosticare devin pozitive înt r-o etap ă când modificările morfologice sunt avansate și uneori
ireversibile.
Diagnosticul pozitiv – se bazeaz ă pe: durere violentă cu sediul și iradierile descrise,
vărsături, meteorism, stare de șoc (în absența contracțiilor abdominale). Prezența exudate lor
bogate în amilază constituie un argument important. Confirmarea o dau investigațiile de
laborator.
O propunere de abordare în trepte a diagnosticului de pancreatit ă, forme cu durere, a fost
adoptată după propunerea sugerată de Steingerg.S.
Treapta I : se efectueaz ă o radiografie abdominală simplă post -anterioară și de profil și
o ecografie, pentru depistarea calcificărilor pancreatice.
Treapta II : – se apreciaz ă tripsinogenul seric;
– se evalueaz ă produșii proteici și lipidici din scaun;
– se practic ă timp de o lună terapie de probă -enzime pancreatice oral.
Dacă durerea dispare ori se ameliorează, se consideră durere de origine
pancreatică.
Treapta III : – daca probele 1,2 nu au permis diagnosticul și durerea nu dispare, se
practi că tomografie computerizată, CPRE și/sau testul la secretină, secretină –
colecistochinină, ori testul LANDH, apoi biopsia pancreatică sub ghidare ecografică ori
T.C.
Diagnosticul diferen țial
1. Deși contractura abdominală lipsește, este obligatoriu să eli minăm abdomenul acut
chirurgical produs prin:
a) Ulcer gastro -duodenal perforat, în care exist ă pneumo -peritoneu clinic
(dispariția matității hepatice) și radiologic (aer subdiafragmatic).
b) Ocluzia intestinal ă, caz în care durerile au caracter coli cativ, intermitent, iar
radiologic se descoperă niveluri hidroaerice.
25
c) Obstruc ția arterială mezenterică aparută în fond aterosclerotic și mai rar prin
embolie, ca și infarctul venos (post operator, în inflamații sau tumori abdominale) sunt
mai greu de diferențiat de pancreatita hemoragică.
d) Colecistita acut ă se poate asocia cu pancreatita.
e) Apendicita acut ă, chiar când apendicele este situat subhepatic, se confundă rar
cu o pancreatită acută: sediul durerii este diferit, iar apărarea muscular ă clar exprimată.
f) Sarcina tubar ă ruptă asemănătoare cu debut brutal a stării de șoc.
g) Porfiria acut ă, uneori mai greu de recunoscut (în special în forma abdominală
pură) poate fi confundată cu o pancreatită.
2. În al doilea r ănd trebuie elim inat un infarct miocardic acut, deoarece între această
afecțiune și pancreatita acută există asemănări:
– șocul;
– durerea precordial ă (iradiată de la pancreas) și epigastrică (iradiată de la un
infarct diafragmatic) ca și unele semne ische mice miocardice.
Diferen țierea se sprijină pe determinările enzimatice și evoluția în timp a traseului
electrocardiografic .
3.Hernia diafragmatic ă încarcerată este recunoscută foarte rar (atunci cănd nu se
efectuează examen radiologic). Probleme pot rid ica și acele situații care afectează intestinul
subțire proximal. Pentru trasare se impune uneori biopsia jejunală prin sondă orală.
Diagnosticul diferen țial al unor manifestări mai rare sau al unor complicații poate ridica
numeroase probleme. Așa este di agnosticul icterului, diagnosticul ascitei ori al pleureziei
pancreatice, diagnosticul paniculitei, diagnosticul arteritelor.[4]
2.9. COMPLICA ȚII
Complic țiile cele mai frecvente ale pancreatitei acute sunt de natură infecțioasă: abcese
pancreatice, abce se subfrenice, peritonita purulentă.
26
În formele mai prelungite se pot ivi colec ții sangvinolente (hematocel pancreatic) și
pseudochisturi pancreatice . Se mai poate întâlni și un icter prin ocluzie. Obstrucția coledociană
cronică prin inflamarea cronică com portă nișe de colangită și de acidoză biliară secundară.
Procesele inflamatorii și fibrozante pancreatice pot determina obstrucție duodenală,
construcția antrului ori a colonului transvers. Există o frecvență crescută a ulcerului peptic, prin
deficitul de secreție de bicarbonați pancreatici, ceea ce permite ca agresiunea clorhidropeptică să
se exercite în duoden.
Nu este o raritate tromboza de ven ă splenică cu varice gastrice secundare ce pot explica o
hemoragie digestivă superioară.
Diabetul secundar din p ancreatit ă poate genera complicații vasculare, retinopatie vasculară
diabetică, nefropatie, neuropatie, ceea ce invită la explorări pentru depistarea unui diabet
concomitent cu pancreatita acută sau cronică.
Inciden ța cancerului pancreatic, este crescută l a cei cu calcificare pancreatică.[4]
2.10. EVOLU ȚIE. PROGNOSTIC
După o evoluție progresivă (12 -72 ore) semnele și simptomele încep să retrocedeze lent (in
7-8 zile) deoarece sucul pancreatic bogat în enzime proteolitice nu mai difuzează în țesutul di n
jur. In unele cazuri însă, prin complicațiile care apar: insuficiență circulatorie, insuficiență
respiratorie, insuficiență hepatică, hemoragii digestive, stare septică, se prelungește procesul
agresiv (forma subacută) suferințele bolnavului dureaz ă mai mult de 72 de ore, persistă un fel de
tumoare chistică hemoragică.[3]
În forma supraacut ă evoluția este mortală, prin sincopă în primele șase ore. În forma acută
gravă, evoluția decurge în trei faze: faza de debut brutal , apoi dupa 6 -12 ore faza de i leus
paralitic , faza a treia cu infecție și necroză care se termină letal în 24 -48 ore sau după 7 -8 zile,
prin peritonită și stare de colaps.
Prognosticul este sever în forma hemoragic ă. Mortalitatea pana la 50% depinzând de
antecedentele bolnavului: vârst a, obezitatea.
Severitatea procesului este dat ă de vărsături, stare de șoc, hipertermie, echimozele peretelui
abdominal, hiperleucocitoză, hipocalcemie accentuată.
27
Șocul constituie cauza principală a deceselor care survin în primele zile. Ulterior, bolnavi i
pot muri prin dezechilibru electrolitic sau prin complicații.
Bolnavii de pancreatit ă acută pot rămâne cu sechele ca: pancreatită cronică, chisturi
pancreatice, supurații pancreatice, diabet secundar.[4]
2.11. TRATAMENT
Tratamentul Pancreatitei ac ute e complex, în general utilizeaz ă atât mijloace
medicamentoase cât și chirurgicale, în funcție de caz și evoluție. Pentru a facilita orientarea
practică în conduita terapeutică, evoluția clinică a fost sistematizată în trei etape:
– urgen ța imediată: pr imele 12 -24 ore de la internare;
– urgen ța amânată: prima săptămână de la internare;
– etapa complica țiilor: între 7 -10 zile și următoarele săptămâni.[3]
2.11.1. Tratamentul igieno -dietetic const ă în: combaterea obezitații și alcoolismului,
evitarea prânzu rilor copioase, a excesului de băuturi alcoolice, a băuturilor reci, tratamentul
infecțiilor căilor biliare, a litiazei biliare, al bolilor gastro -duodenale (ulcer, diverticuli),
tratamentul infecțiilor biliare acute sau cronice pancreato -trope.
Episoadele acute se trateaz ă cu: internare urgentă în spital, oprirea alimentației orale pentru
punerea pancreasului "în repaus", aport de lichide intravenos. Aportul nutrițional mediu este de
40-50 kcal./Kgc./zi. Se asociază preparate de aminoacizi cu soluții gluco zate izotone sau
hipertone.[4]
2.11.2. Tratamentul medicamentos : urm ărește calmarea durerii, combaterea șocului,
corectarea dezechilibrelor volemice și hidroelectrolitice, înhibarea secreției pancreatice,
neutralizarea acțiunii enzimelor proteolitice și a excesului de histamină, reducerea inflamației
organului și prevenirea suprainfecțiilor. Acest tratament se face în spital în secțiile de terapie
intensivă, fiind un tratament complex.
a). Medica ția durerii – antialgică : se face cu analgetice:
Mialgin – 100 mg./6 ore I.M./S.C.
Novocain ă – 200-400 mg.
28
Xilin ă – în perfuzie, asociată cu atropină sulfurică (0,5 mg.) sau Scobutil (100 mg.) la 4 -6
ore.[5]
Intraoperator se pot utiliza infiltra ții peripancreatice ( la baza mezourilor, a ligamentului
rotund hepatic, a splahnicului stâng ). Morfina nu se folosește având efect spastic asupra
sfincterului Oddi.[4]
b). Combaterea șocului:
– prin refacerea volemiei. Se corecteaz ă prin administrarea soluțiilor izotone saline
sau glucozate, substituenți p lasmatici, plasmă, sânge sau masă eritrocitară.
Glucoz ă 5-10% soluții fiziologice, dextran până la 3000 de ml. în perfuzie
endovenoasă.
1000 ml. sânge total sau albumin ă umană (are acțiune antihipsinică).
HHC (200-400 mg.) se recomand ă în ș ocul foarte sever datorită
proprietăților sale antiinflamatoare, antihistaminice și vasopresoare.
– insuficien ța respiratorie și hipoxia: oxigenoterapie pe sonda endonazală și chiar
prin intubație în formele grave.
– insuficien ța renală acută: prin men ținerea volemiei, dopamină și diuretice.
– reechilibrarea hidroelectrolitic ă și metabolică: glucoza tamponată cu insulină, Ca
si Mg., perfuzii i.v.[5]
c). Inhibarea secre ției pancreatice: aspirația gastrică permite controlul pierderilor de
lichide și com pensarea acestora și previne apariția ulcerului de stres. Repausul pancreatic este
obligatoriu, alimentația pe gură fiind total interzisă, aspirația gastrică eventual asociată cu
spălătură gastrică cu trisilicat de Mg . Se administreză atropină în perfuzie sau s.c. și/sau
probantină . Se poate practica și refrigerație gastrică cu lichide reci pe sonda nasogastrică
permanentă sau pungă cu gheață pe epigastru, care scad tonusul vagal.[4,5]
d). Terapia antienzimatic ă e controversată deoarece rezultatele obținute de diferiți
autori sunt contradictorii. Acești inhibitori previn hiperamilazemia, edemul pancreatic, inhibând
cathepsina B. Se face cu – Trasylol , (inactivatori de tripsină si kalikreină) – 1 f.=100.000 U.I./zi,
în perfuzie endovenoasă continuă în primel e 48 ore.
29
e). Prostaglandinele: administrate i.v. au rol protector celular.
f). Tratament antiinfec țios: este necesar deoarece se consideră că orice necroză se
poate infecta pe parcursul evoluției bolii. Administrarea antibioticelor se face preventiv încă de
la începutul bolii. Pe lângă protecția împotriva infecției a focarelor autolitice pancreatice,
antibioticele au și rolul de a preveni complicatiile septice la distanță. Se folosesc antibioticele cu
spectru larg: Ampicilina 2-6 g./zi.
Odat ă obținută ame liorarea, se oprește aspirația gastrică și se administrează oral la fiecare
60 min.: trisilicat de Mg, iar ulterior de 72 -96 de ore se începe prudent alimentația: cu regim
hidrozaharat, cu suc de fructe, glucide ușor hidrolizabile, apoi gris cu lapte, past e făinose, orez
fiert, supă de morcovi, pâine albă prajită.
Alcalinizarea medicamentoas ă continuă.
În covalescen ță (dupa 7 -10 zile) se adaugă treptat proteine ușor digerabile cum ar fi: lapte
degresat, derivate lactate proaspete, albuș de ou, carne slabă f iartă etc. Numai după trei săptamâni
pot fi permise grăsimile (unt, gălbenuș de ou, smântână, untdelemn) progresiv, după
toleranță.[3,4
2.11.3. Tratament chirurgical : este de multe ori impus de semnele de peritonit ă, ocluzie
sau hemoragie, de litiază bilia ră, litiază Wirsungiană care indică laparatomia de urgență. În
această situație se procedează în modul următor:
– evacurea colec țiilor hematoamelor și degajarea pancreasului destins prin
capsulotomie, aspirația secrețiilor din peritoneu și drenajul larg al lojii pancreatice și dinglusului;
– colecistotomie sau coledocotomie pentru suprimarea tensiunii din calea biliar ă
principală, eventual extragerea calculilor din colecist sau coledoc;
– extirparea sechestrelor de necroz ă pancreatică;
– afecțiunile biliare asociate se tratează după ieșirea bolnavului din faza acută de
pancreatită după 2 -3 luni, pentru a evita apariția recidivelor;
– pseudochistul de pancreas se trateaz ă prin chisto -gastro -anastomoză, chisto -duodeno
sau jejuno -duodeno sau jejuno -anastomoză;
30
– după deșocare, la minim 5 zile de la debut, se pune indicația operatorie pentru un
icter persistent, supurații, hematom perirenal compresiv. Mai rar este necesară calmarea durerii
prin splahnicectomie stâng și/sau papilotomie.
Acestea fac parte din trata mentul complica țiilor.[3,4,5]
31
PARTEA SPECIAL Ă
32
MOTIVA ȚIA
Mi-am îndreptat aten ția asupra acestei teme deoarece Pancreatita acută necrotico –
hemoragică este o entitate patologică cu evoluție și prognostic sever. Diagnosticul d e gravitate
trebuie pus cât mai precoce. Pancreatita acută necrotico -hemoragică are o incidență de 30 -50
cazuri/100000 locuitori pe an.
Pancreatita acut ă este denumită impropriu astfel, deoarece ea nu este o inflamație.
Pancreatita acută înseamnă, manife stările declanșate prin auto digestia pancreasului de către
propriile sale enzime care devin activate brusc, în interiorul glandei, prin cauze variate.
Deoarece la 80% din cazuri eviden țiază în antecedentele bolnavului afecțiunile
biliare și abuzul de alc ool, este bine să știm cu toții despre efectele nocive ale alcoolului
(mai ales în rândurile tinerilor) și a unei alimentații necorespunzătoare (lipide, glucide în
exces).
Este bine ca oamenii s ă cunoască cât mai multe despre corpul lor, despre unele
boli care apar datorită unor greșeli sau proaste obiceiuri alimentare, pentru a -i ajuta să aibă
o viață sănătoasă cât mai mult timp cu putință. Educația sanitară are un rol de o importanță
covârșitoare pentru oameni.
Însănătoșirea unui pacient cu pancreatită acută necrotico -hemoragică este un lucru
destul de rar, dar este unul din motivele pentru care oamenii aleg să lupte cu boala: cu cât
este mai greu de obținut victoria în lupta aceasta, cu atât este mai apreciată de către fiecare
în forul său interior.
De aceea, cred c ă este nevoie să cunoaștem cât mai multe despre această afecțiune,
pentru a putea oferi pacienților noștri întregul sprijin medical și moral. Cunoașterea este una
dintre armele pe care asistenta medicală le are la dispoziție în lupta cu boal a, alături de
competență, empatie și răbdare, care împreună cu colaborarea deplină a pacientului pot
aduce rezultatele dorite ale activității noastre, recupaerarea sănătății pacientului.[6]
33
CAPITOLUL III
STUDIU OBSERVA ȚIONAL
3.1. MATERIAL ȘI METODĂ
Am realizat un studiu observa țional privind incidența Pancreatitei acute necrotico –
hemoragice în Spitalul Județean de Urgență Tg jiu, pe un lot de 19 pacienți diagnosticați cu
pancreatită acută necrotico -hemoragică internați în perioada 2018 -1019. În aces t studiu am
urmărit parametrii:
– dispozi ția pe sexe;
– distribu ția pe grupe de vârst ă;
– mediul de provenien ță al pacienților;
– în func ție de formele clinice;
– în func ție de evoluție.
34
Tabel I: Reparti ția cazurilor pe sexe
Bărbați Femei
Num ăr de cazuri 13 6
Procente 68,42% 31,58%
Grafic nr.1: Reparti ția cazurilor pe sexe
Se observ ă că în raportul pe sexe predominanța o are sexul masculin 13 (68,42%) din
totalul numărului de pacienți s tudiați.
35
Tabelul II: Distribu ția cazurilor pe grupe de vârstă
Vârsta 20-30 30-40 40-50 50-60 60-70 70-80
Num ăr
pacienți 1 2 4 9 2 1
Procent 5,26% 10,52% 21,05% 47,36% 10,53% 5,26%
Grafic nr.2 -Distribu ția cazurilor pe grupe de vârstă
Deceniul de vârst ă cel mai frecvent afectat la lotul studiat este de 50 -60 de ani, adică 9
cazuri (47,36%
36
Tabelul III:Reparti ția cazurilor în funcție de mediul de proveniență
Mediu urban Mediu rural
Nr.cazuri 14 5
Procent 73,68% 26,32%
Grafic nr.3 -Reparti ția cazurilor în funcție de mediul de proveniență
Majoritatea pacien ților au provenit din mediul urban reprezentând 73,68% din totalul
pacienților studiați.
37
Tabelul IV: Distribu ția lotului în funcție de formele clinice
Pancreatita
edematoas ă Pancreatita
necrotico –
hemoragic ă Pancreatita supurat ă
Nr.cazuri 3 15 1
Procent 15,78% 78,94% 5,28%
Grafic nr.4 – Distribu ția lotului în funcție de formele clinice
Pancreatita necrotico hemoragic ă s-a întălnit la majoritatea pacienților și anume la 15
(78,94%)pacienți din lotul studiat
38
Tabelul V: Reparti ția cazurilor în funcție de evoluție
Evolu ție favorabilă E volu ție
nefav orabilă Deces
Nr.cazuri 13 5 1
Procent 68,42% 26,31% 5,27%
Grafic nr.5 – Reparti ția cazurilor în funcție de evoluție
Majoritatea cazurilor studiate au prezentat evolu ție favorabilă, întâlnindu -se la 68 ,42% de
pacienți din lotul studiat, decesul survenind doar la 1 (5,27%) caz.
39
3.2.REZULTATE ȘI DISCUȚII
În urma interpret ării datelor statistice acumulate am constatat următoarele:
– se observ ă că în raportul pe sexe predominanța o are sexul masculin: 1 3(68,42%)
cazuri din totalul numărului de pacienți studiați;
– deceniul de vârst ă cel mai frecvent afectat la lotul studiat este 50 -60 ani, adică
9(47,36%) cazuri;
– majoritatea pacien ților au provenit din mediul urban, reprezentând 73,68% din
totalul pacienților studiați;
– pancreatita acut ă necrotico -hemoragică s -a întâlnit la majoritatea pacienților: 15
(78,94%) din lotul studiat;
– majoritatea cazurilor studiate au prezentat evolu ție favorabilă întâlnindu -se la
68,42% de pacienți din lotul studi at, decesul survenind doar la 1 (5,26%) caz.
Aceste date confirm ă în general ceea ce știm despre epidemiologia normală a pancreatitei
acute necrotico -hemoragică și nu se înregistrează diferențe majore față de statistica națională sau
multianuală.
Obiecti vele stabilite în îngrijirea bolnavilor cu Pancreatit ă acută necrotico -hemoragică au
contribuit la reintegrarea pacienților în familie și societate, reîntoarcerea pacienților la viața
normală.
Pe parcursul spitaliz ării pacienții au acumulat o serie de cun oștințe care le sunt folositoare
în îngrijirea la domiciliu.
Persoanele cu Pancreatit ă acută necrotico -hemoragică necesită o atenție deosebită,
particulară, specială, atât psihică cât și fizică, de care trebuie să se țină cont în îngrijirea
pacienților.
40
CAPITOLUL IV.
PREZENTARE CAZURI CLINICE
4.1. Cazul nr.1
Surse : pacient, familie, foaie de observa ție, literatură de specialitate.
Date relativ stabile :
Numele: V.I.;
vârst ă: 32 ani;
sex: masculin;
naționalitate: română;
religie: ortodo xă;
domiciliu: urban;
salariat la C.E.O.;
nivelul studiilor: mediu;
stare civil ă: căsătorit;
obiceiuri: consum ă alcool, nefumător.
Elemente fizice: grup sanguin: O; R h: pozitiv;
Antecedente medicale: heredocolaterale: nu se cunosc.
personal e: apendicectomie la 12 ani, neag ă afecțiuni cronice.
Data intern ării: 18.04.2018
Date variabile:
Temperatur ă: 37,3 grade C;
Puls: 84 b ătăi/minut;
Respira ții: 20 respirații/minut;
T.A.. 130/70 mm Hg;
Diurez ă: 1200 ml;
Scaun: 1/2 zile;
Motivele intern ării: pacientul afirmă că în urmă cu 2 zile au apărut intoleranță
alimentară, grețuri, vărsături la început alimentare apoi bilioase, dureri abdominale difuze de
intensitate crescută localizate în e tajul supramezocolic, balonări, tranzit încetinit. La durere
pacientul spune ca lua poziții antalgice (cu antebrațele pe abdomen apăsând regiunea dureroasă),
41
dar la administrarea de calmante (algocalmin, bicarbonat de sodiu) durerile treceau. Pacientul
afirmă că are insomnii și anxietate. Nu prezintă alergii.
Examene biochimice:
Hemoleucogram ă completă: HGB: 14,3g/dl; HCT: 32,5%; L.9300 mmcub;
Glicemie: 107 mg/dl;
Uree: 0,61 mg/dl;
Amilaze: 1033 u.;
Examen sumar urin ă: fără modificări;
Urocultur ă: steril;
EKG: normal. Cord în limite normale.
Examene paraclinice:
Ecografii abdominale: ficat u șor neomogen, lob drept la rebord, colecist cu
dimensiuni normale, fără calculi; splină de volum normal; pancreasul nu
se vede;
Radiografii: – abdominal ă simplă: fără nivele hidro -aerice;
– pleuro-pulmonar ă: unghiul costo -diafragmatic drept obstruat; diafragm cu mobilitate
redusă.
CT: eviden țiază zona necrozată și extensia zonei extrapancreatice.
Diagnostic medical: Pancreatit ă acută necrotico -hemoragică.
Tratament: alimenta ție hidrică în prime le zile; Algocalmin: 3 fiole/zi; Papaverină: 2
fiole/zi, Vitamina C 500: 4 fiole/zi; Cefobid: 2 g/zi; Metronidazol: 2x1flacon/zi; HHC: 1g/zi;
Calciu: 2 fiole/zi; Ser fiziologic: 1500 ml/zi; Ringer: 1500ml/zi; Glucoză 5%: 100ml/zi.
Evolu ție: În urma îngrij irilor acordate, evoluția este favorabilă. Bolnavul se externează la
14 zile de la internare cu recomandările: regim alimentar de cruțare, excluz ingestia de alcool, se
va continua tratamentul cu Scobutil: 3cp/zi; Metroclopramid: 4cp/zi;
Bilan țul de depe ndență: Din analiza și interpretarea datelor se constată că pacientul are
nevoie de ajutor (pe parcursul celor 3 zile de urmărire) pentru satisfacerea următoarelor nevoi
fundamentale:
1. Nevoia de a respira și a avea o bună circulație;
2. Nevoia de a se a limenta și a se hidrata;
3. Nevoia de a elimina;
42
4. Nevoia de a se mi șca și a avea o bună postură;
5. Nevoia de a men ține temperatura corpului în limitele normale;
6. Nevoia de a înva ța cum să -ți păstrezi sănătatea.
PLAN DE ÎNGRIJIRE ȘI DIAGNOSTIC NURSIN G
LA INTERNARE
Nevoia
afectat ă Diagnostic
de nursing Obiective Interven ții Evaluare
1.Nevoia
de a respira
și a avea o
bună
circulație Dificultatea
de a respira:
-durere;
-diminuarea
mobilit ății;
-Pacientul s ă
respire liber;
-Menținerea
unei
oxigenări a
țesuturilor. Rol delegat: -Administrez
pacientului, la indica ția
medicului, calmante pentru
ușurarea durerilor.
Rol autonom: -așez
pacientul în pat în poziție
semișezândă. -pacientul
respir ă liber;
-Num ărul de
respirații
ajunge la
18/min.
2.Nevoia
de a se
alimenta și
a se hidrata Dificultate
de a se
alimenta și
hidrata:
-dureri la
nivelul
etajului
abdominal
inferior;
-vărsături;
-greață. -Pacientul s ă
fie echilibrat
nutrițional;
-Pacientul s ă
aibă o stare
de bine, fără
grețuri șă
vărsături;
-Pacientul
să-și pună în
repaus
absolut tubul
digestiv
timp de 7
zile. Rol delegat: -Administrez
bolnavului solu ții
macromoleculare și glucidice
i.v.;
-Administrez medicamentele
prescrise de medic.
Rol autonom: -Opresc
aportul oral de alimente și
lichide;
-Institui o sond ă de respirație
nasogastrică pentru
evacuarea conținutului
stomacal;
-Încurajez bolnavul;
-Bolnavul
reușește să
își mențină
greutatea
normală;
-Bolnavul î și
regăsește
starea de
bine și
echilibrul
nutrițional.
3.Nevoia
de a
elimina. -Oligurie;
-Vărsături;
–
Transpira ții;
-Constipa ție:
ileus
dinamnic
datorat
iritației -Pacientul s ă
nu prezinte
complicații
cutanate,
urinare;
-Pacientul s ă
aibă tranzit
intestinal în
limite Rol delegat :- Administrez
medicamentele prescrise de
medic;
-Administrez intravenos o
cantitate suficient ă de lichide
pentru susținerea diurezei.
Rol autonom: -Instalez o
sond ă vezicală pentru golirea
vezicii urinare și -Pacientul nu
prezint ă
semne de
infecție
urinară și
urocultu ra de
control este
negativă;
-Pacientul
43
peritoneale;
fiziologice;
-Pacientul s ă
aibă
tegumente și
mucoase
perianale
curate și
integre;
-Pacientul s ă
fie echilibrat
fizic și
psihic. monitorizarea diurezei;
-Asigur un climat cald,
comfortabil;
-Stabilesc cu pacientul un
orar regulat de eliminare;
-Urmăresc și notez în foaia
de observație consistența și
frecvența scaunelor;
-Curăț și usuc regiunea
perineală după fiecare scaun,
-Aplic crem ă protectoare,
-Dau dovad ă de înțelegere și
răbdare, menajez pudoarea
pacientului;
-Îl lini ștesc și îl încurajez să –
și exprime emoțiile și
sentimentele în legătură cu
stare asa. are
tegumentele
intacte și
uscate;
-Pacientul
are scaun
regulat;
-Diureza
ajunge la
2200ml/24h;
-Pacientul
are o stare de
bine.
4.Nevoia
de a se
mișca și a
avea o
bună
postură -Dificultate
de deplasare:
-durere si
oboseal ă
musculară. -Pacientul s ă
aibă postura
adecvată;
-Pacientul s ă
nu prezinte
complicații
ca: escare de
decubit,
anchiloze,
contracturi. Rol delegat: – Administrez
medicamentele prescrise de
medic;
-Instalez pacientul în pat
respectând pozi țiile
anatomi ce ale diferitelor
segmente ale corpului;
-Recoltez analize,înso țesc
pacientul la serviciul de
radiologie, cardiologie.
Rol autonom: -Schimb
poziția pacientului la interval
de 2 ore;
-Asigur igiena tegumentelor
și a lenjeriei de pat și de
corp;
-Învăț pacie ntul care e
poziția adecvată;
-Suplinesc pacientul în
satisfacerea nevoilor sale;
-Redau încrederea
pacientului și îi explic că
starea sa e trecătoare și că își
va putea relua mersul
normal. -Pacientul
are postur ă
adecvată;
–
Tegumentele
pacientului
sunt i ntegre;
-Pacientul
este curat și
îngrijit.
5. Nevoia
de a
menține Febră
moderată -Pacientul
să-și
mențină Rol delegat: -Administrez
antitermice și antibiotice la
indicația med icului; -Pacientul
are
temperatura
44
temperatura
corpului în
limitele
normale. temperatura
corpului în
limite
normale Rol autonom: -Aerisesc
periodic înc ăperea;
-Asigur îmbr ăcăminte lejeră;
-Asigur igiena corporal ă,
vestimentară și a lenjeriei de
pat.
normal ă din
a doua zi.
A TREIA ZI DE BOAL Ă
Nevoia
afectat ă Diagnostic
de nursing Obiective Interven ții Evaluare
1.Nevoia
de a respira
și a avea o
bună
circulație Dificultatea
de a respira:
-durere;
-diminuarea
mobilit ății; -Pacientul s ă
respire liber;
-Menținerea
unei bune
oxigenări a
țesuturilor. Rol delegat: -Administrez
medicamentele prescrise
de medic.
Rol autonom: -Ajut
pacientul s ă se așeze în pat
în poziție semișezândă; -Pacientul
respir ă liber;
-Num ărul de
respirații este
de 18/min
2.Nevoia
de a se
alimenta și
a se
hidrata. Dificultate
de a se
alimenta și
hidrata:
-durere la
nivelul
etajului
abdominal
inferior;
-greață. -Pacientul s ă
fie echilibrat
nutrițional;
-Pacientul s ă
aibă o stare
de bine, fără
grețuri;
-Pacientul
să-și pună în
repaus
absolut tubul
digestiv timp
de 7 zile. Rol delegat :-Administrez
bolnavului solu ții
macromo leculare și
glucidice i.v.;
-Administrez
medicamentele prescrise
de medic.
Rol autonom :-Mențin
oprit aportul oral de
alimente și lichide;
-Încurajez bolnavul;
-Rehidratez pacientul dup ă
scoaterea sondei, cu
creșterea treptată a
cantității de lichide
ingera te. -Bolnavul
reușește să își
mențină
greutatea
normală;
-Bolnavul î și
regăsește
starea de bine
și echilibrul
nutrițional.
3.Nevoia
de a
elimina. -Oligurie;
-Vărsături;
-Transpira ții;
-Constipa ție:
ileus
dinamnic
datorat
iritației
peritoneale;
-Pacientu l să
nu prezinte
complicații
cutanate,
urinare;
-Pacientul s ă
aibă tranzit
intestinal în
limite
fiziologice;
-Pacientul s ă Rol delegat :- Administrez
medica mentele prescrise
de medic;
-Administrez intravenos o
cantitate suficient ă de
lichide pentru susținerea
diurezei.
Rol autonom :
-Asigur un climat cald,
comfortabil;
-Stabilesc cu pacientul un
-Pacientul are
tegumentele
intacte și
uscate;
-Pacientul are
scaun regulat;
-Diureza se
menține la
2200ml/24h;
-Pacientul are
45
aibă
tegumente și
mucoase
perianale
curate și
integre;
-Pacientul s ă
fie echilibrat
fizic și
psihic. orar regulat de eliminare;
-Urmăresc și notez în foaia
de observa ție consistența și
frecvența scaunelor
precum și diureza;
-Curăț și usuc regiunea
perineală după fiecare
scaun;
-Aplic crem ă protectoare,
-Dau dovad ă de înțelegere
și răbdare, menajez
pudoarea pacientului;
-Îl lini ștesc și îl încurajez
să-și exprime emoții le și
sentimentele în legătură cu
starea sa. o stare de
bine.
4.Nevoia
de a se
mișca și a
avea o
bună
postură. -Dificultate
de deplasare:
-durere si
oboseal ă
musculară. -Pacientul s ă
aibă postura
adecvată;
-Pacientul s ă
nu prezinte
complicații
ca: escare de
decubit,
anchiloze,
contracturi. Rol delegat :- Administrez
medicamentele prescrise
de medic;
-Urmăresc poziția în pat a
pacien tului.
Rol autonom :-Solicit
pacientului s ă schimbe
poziția la interval de 2 ore;
-Asigur igiena
tegumentelor și a lenjeriei
de pat și de corp;
-Învăț pacientul care e
poziția adecvată;
-Ajut pacientul în
satisfacerea nevoilor sale;
-Redau încrederea
pacie ntului și îi explic că
starea sa e trecătoare și că
își va putea relua mersul
normal. -Pacientul are
postur ă
adecvată;
-Tegumentele
pacientului
sunt integre;
-Pacientul este
curat și
îngrijit;
-Pacientul se
mobilizeaz ă
singur.
46
LA EXTERNARE
1.Nevoia
de a se
alimenta și
a se
hidrata. Dificultate
de a se
alimenta și
hidrata:
-dure la
nivelul
etajului
abdominal
inferior;
-greață. -Pacientul s ă fie
echilibrat
nutrițional;
-Pacientul s ă aibă
o stare de bine,
fără grețuri;
-Pacientul s ă
continue
alimentația
conform regimul
impus de
pancreatită. Rol autonom :-Încurajez
bolnavul;
-Explorez gustul și
obiceiurile alimentare
ale pacientului;
-Alimentez pacientul cu
alimente potrivite
regimului indicat pentru
pancreatit ă;
-Mențin cantitatea mică
de alimen te și măresc
numărul de mese cu
mărirea timpului scurs
de la accesul acut;
-Învăț pacientul
categoriile de alimente
din ghidul alimentar și
echivalențele cantitative
și calitative ale
principiilor alimentare. -Pacientul
este echilibrat
hidroelectroli
tic, înțelege
principiile
alimentației
echilibrate,nu
consumă
alcool, nu
fumează;
-Pacientul
regăsește
starea de bine
și echilibrul
nutrițional;
2.Nevoia
de a se
mișca și a
avea o
bună
postură. -Dificultate
de
deplasare:
-durere si
oboseal ă
musculară -Pacient ul să aibă
postura adecvată;
-Pacientul s ă nu
prezinte
complicații ca:
escare de decubit,
anchiloze,
contracturi. Rol autonom: –
Recomand pacientului
să stea în pat în poziție
semișezândă;
-Sfătuiesc pacientul să –
și păstreze igiena
tegumentelor, a lenjeriei
de pat și de corp;
-Pregătesc psihic
pacientul pentru a cere
ajutor ori de câte ori
este nevoie.
-Sfatuiesc pacientul s ă
efectueze plimbări
scurte;
-Redau încrederea
pacientului în for țele
proprii. -Pacientul are
postur ă
adecvată;
-Tegumentele
pacientului
sunt integre;
-Pacientul
este curat și
îngrijit;
-Pacientul se
mobilizeaz ă
singur.
3.Nevoia
de a înv ăța
cum să -ți
păstrezi
sănătatea. -Lipsa de
cuno ștințe,
deprinderi
pentru
recuperarea -Pacientul s ă
acumuleze noi
cunoștințe și să
dobândească
atitudini,obiceiuri Rol autonom:
-Conștientizez bolnavul
asupra propriei
responsabilități privind
sănătatea; -Pacientul
este receptiv,
cooperant, î și
însușește
noile
47
sănătății. și deprinderi noi. -Verific dac ă bolnavul a
înteles corect mesajul
transmis și dacă și -a
însușit noile cunoștințe;
-Corectez deprinderile
dăunătoar e sănătății;
-Încurajez bolnavul și îl
ajut la dobândirea noilor
deprinderi alimentare. deprinderi și
obiceiuri.
[7,8,9]
NEVOI FUNDAMENTALE
1. Nevoia de a respira și a avea o buna circulație.
Pacientul prezint ă evoluție favorabilă, respiră liber și nu prezintă dureri.
2. Nevoia de a se alimenta și a se hi drata.
Pacientul reu șește să își mențină greutatea normală, își regăsește starea de bine și echilibrul
nutrițional.
3. Nevoia de a elimina.
Pacientul are tegumentele intacte și uscate, are scaun regulat și diureză normală. Are o stare de
bine.
4. Nevoia d e a se mi șca și a avea o bună postură.
Pacientul are postur ă adecvată și tegumentele integre. Se mobilizează singur.
5. Nevoia de a men ține temperatura corpului în limitele normale.
După administrarea tratamentului medicamentos și acordarea îngrijirilor co respunză –
toare pacientul are temperatura normal ă.
6. Nevoia de a înva ța cum să -ți păstrezi sănătatea.
Pacientul este receptiv și respectă sfaturile acordate. Este cooperant.
48
Tabel cu gradele de dependen ță ale pacientului privind nevoile fundamental e
Nevoi fundamentale La
internare La trei
zile de la
internare La
externare
1.Nevoia de a respira și a avea o bună circulație. 3 1 1
2.Nevoia de a se alimenta și a se hidrata. 4 3 2
3.Nevoia de a elimina. 4 3 1
4.Nevoia de a se mi șca și a avea o bună postură. 4 3 1
5.Nevoia de a dormi și a se odihni. 1 1 1
6.Nevoia de a se îmbr ăca și dezbrăca. 1 1 1
7.Nevoia de a fi curat, îngrijit,de a proteja
tegumentele și mucoasa. 1 1 1
8.Nevoia de a men ține temperatura corpului în limite
normale. 3 1 1
9.Nevo ia de a evita pericolele. 1 1 1
10.Nevoia de a comunica. 1 1 1
11.Nevoia de a ac ționa conform propriilor convingeri
și valori, de a practica religia. 1 1 1
12.Nevoia de a fi preocupat în vederea realiz ării. 1 1 1
13.Nevoia de a se recrea. 1 1 1
14.Nev oia de a înv ăța cum să -ți păstrezi sănătatea. 3 2 1
Total valori dependen ță 29 21 15
Grad de dependen ță majoră moderată ușoară
4.2. Cazul nr. 2
Surse : pacient, familie, foaie de observa ție, literatură de specialitate.
Date relativ stabile :
Numele : G.A.;
vârst ă: 49 ani;
sex: feminin;
naționalitate: română;
religie: ortodox ă;
domiciliu: urban; salariat;
nivelul studiilor: mediu;
stare civil ă: căsătorit;
49
obiceiuri: m ănâncă condimentat, bea la ocazii un pahar cu vin, fumează un pa chet de
țigări pe zi.
Elemente fizice: grup sanguin: B; R h: pozitiv;
Antecedente medicale: heredocolaterale: nu se cunosc.
personale: bolile copil ăriei, neagă afecțiuni cronice.
Data intern ării: 28.09.2018
Date variabile:
Temperatur ă: 37,8 gra de C;
Puls: 90 b ătăi/minut;
Respira ții: 16 respirații/minut;
T.A.. 100/70 mm Hg;
Diurez ă: 1100 ml;
Scaun: 1/1 zile;
Motivele intern ării: pacienta G.A.declară că de trei zile prezintă dureri în hipo condrul
drept cu caracter colicativ cu iradiere în bară și în regiunea lombară. Durerile sunt însoțite de
grețuri și vărsături cu caracter bilios. Pacienta afirmă că are o stare de epuizare nervoasă, că se
simte obosită, are ochii încercănați și în ultimul timp a slabit foarte mult.
Examene biochimice:
Hemoleucogram ă completă: HGB: 14,4g/dl; HCT: 35%; L.11000 mmcub;
Glicemie: 109 mg/dl;
Uree: 0,65 mg/dl;
Amilaze: 1374 u.;
Examen sumar urin ă: fără modificări;
Urocultur ă: steril;
EKG: normal. Cord în limite normale.
Examene paraclinice:
Ecografii abdominale: ficat omogen, dimensiuni normale. Colecist u șor destins, pereți subțiri fără
calculi; pancreas hiperecogen, contur relativ regulat care prezintă o lamă
de lichid în fața lui și în spațiul subhepatic, diametrul antero -posterior la
nivelul capului, canalul Wirsung vizibil pe 2/3 din lungimea lui.
Meteori sm abdominal.
50
Radiografie pulmonar ă:- fără modificări pulmonare.
Diagnostic medical: Pancreatit ă acută necrotico -hemoragică.
Tratament: No-spa: 3 fiole/zi; Scobutil: 2fiole/zi; Algocalmin: 3fiole/zi; Xilin ă: 1
fiolă/zi; Gordox: 3 fiole/zi; Penicilină: 2milx4/zi; Ser fiziologic: 1000 -3000ml/zi; Glucoză 1000 –
2000ml/zi; Calciu: 2 fiole/zi; Metronidazol: 2x1flacoane/zi; HHC: 2g/zi;
Evolu ție: În urma îngrijirilor acordate, evoluția este favorabilă. Bolnavul se externează la
14 zile de la internare cu recom andările: regim alimentar de cruțare, excluz ingestia de alcool și
tutun, se va continua tratamentul cu Scobutil: 3cp/zi; Metroclopramid: 4cp/zi;
Bilan țul de dependență: Din analiza și interpretarea datelor se constată că pacientul are
nevoie de ajutor ( pe parcursul celor 3 zile de urmărire) pentru satisfacerea următoarelor nevoi
fundamentale:
1. Nevoia de a respira și a avea o bună circulație;
2. Nevoia de a se alimenta și a se hidrata;
3. Nevoia de a elimina;
4.Nevoia de a dormi și a se odihni;
5. Nevo ia de a se mi șca și a avea o bună postură;
6. Nevoia de a men ține temperatura corpului în limitele normale;
7. Nevoia de a se îmbr ăca și dezbrăca.
PLAN DE ÎNGRIJIRE ȘI DIAGNOSTIC NURSING
LA INTERNARE
Nevoia
afectat ă Diagnostic de
nursing Obiective Inter venții Evaluare
1.Nevoia
de a respira
și a avea o
bună
circulație. -Durere;
-Tahicardie;
-Hipotensiune
arterial ă;
-Anxietate. -Pacientul s ă
respire liber;
-Pacientul s ă
mențină o
bună
oxigenare a
țesuturilor;
-Pacientul s ă
declare
ameliorarea Rol delegat :-
Administrez
medicamentele
prescrise de medic
respectând regulile de
administrare;
-Observ efectul
medicamentelor asupra
organismului.
Rol autonom: -Instalez -Pacientul
respir ă
liber cu 16 resp
/min;
-Pacientul are o
postur ă
adecvată;
-Pacientul este
liniștit,
încrez ător
51
disconfortul ui
;
-Pacientul s ă
prezinte o
circulație
adecvată. pacientul în pat în
poziție semișezân dă;
-Identific nivelul și
cauza anxietății;
-Asigur un mediu de
protec ție psihică
adecvat starii de boală a
pacientului prin
înlăturarea excitanților
psihici;
-Ajut pacientul s ă
descrie corect durerea
și să sesizeze
momentele de remisie
sau exacerbare;
-Rog pacientul s ă
descrie durerea în
termeni ca:
ușoară,moderată,intens
ă,
insuportabil ă. în viitor;
-Pacientul
declar ă că
nu mai simte
discom fort;
-T.A. ajunge la
115/70 mm Hg.
2.Nevoia
de a se
alimenta și
a se
hidrata. -Alterarea
alimenta ției;
-Dietă
dezechilibrată
;
-Grețuri; -Pacientul s ă
fie echilibrat
nutrițional;
-Pacientul s ă-
și pună în
repaus
absolut tubul
digestiv timp
de 5 zile;
-Pacientul s ă
aibă o stare
de bine fără
grețuri;
-Pacientul s ă
urmeze o
dietă potrivit
regimului
indicat pentru
pancreatită. Rol delegat: –
Administrez
medicamentele
prescrise de medic
respectând regulile de
administrare;
-Institui o sond ă de
aspirație nasogastri că
pentru evacuarea
conținutului stomacal;
Rol autonom: –
Încurajez bolnavul;
-Opresc aportul oral de
lichide și alimente;
-Administrez
bolnavului solu ții
macromoleculare și
glucidice i.v. -Pacientul
reușește să -și
mențină
greutatea
normală;
-Pacientul
regăsește starea
de bine și
echilibrul
nutrițional;
3.Nevoia
de a
elimina. -Eliminare
neadecvat ă;
-Constipa ție;
-Transpira ții
abundente;
-Diurez ă -Pacientul s ă
aibă tranzit
intestinal în
limite
fiziologice;
-Pacientul s ă Rol delegat: –
Administrez
medicamentele
prescrise de medic;
-Observ efectul
medi camentelor asupra -Pacientul are
tegumente
le intacte și
uscate;
-Pacientul are
scaun regulat și
52
scăzută;
-Vărsături. aibă o diureză
normală;
-Pacientul s ă
aibă o stare
de bine fără
vărsături;
-Pacientul s ă
aibă
tegumentele
și mucoasele
perianale
curate și
integre;
-Pacientul s ă
fie echilibrat
fizic și psihic. organismului;
Rol autonom: -Asigur
un climat calm,
confortabil;
-Stabilesc cu pacientul
un orar regulat de
eliminare;
-Administrez i. v. o
cantitate suficient ă de
lichide pentru
susținerea diurezei;
-Urmăresc și notez în
FO consistența și
frecvența scaunelor;
-Curăț și usuc regiunea
perineală după fiecare
scaun;
-Aplic o crem ă
emolientă în regiunea
perineală după fiecare
eliminare;
-Dau dovad ă de
înțelegere și răbdare,
menajez pudoarea
pacientului;
-Îl lini ștesc și îl
încurajez să -și exprim e
emoțiile și sentimentele
în legătură cu starea sa; nu prezintă
vărsături;
-Diureza ajunge
la 2000ml/24
ore;
-Pacientul are o
stare de bine.
4.Nevoia
de a dormi
și a se
odihni . -Insomnie;
-Nelini ște;
-Disconfort
abdominal. -Pacientul s ă
beneficieze
de somn
cantitativ și
calitativ;
-Pacientul s ă
beneficieze
de confort
fizic și psihic; Rol delegat: –
Administrez
medicamentele
prescrise de medic;
-Observ efectul
medicamentelor asupr a
organismului.
Rol autonom: -Identific
nivelul și cauza
anxietații;
-Antrenez bolnavul în
activit ăți recreative;
-Aplic tehnicile de
îngrijire curent ă,
necesare obținerii stării
de satisfacție;
-Observ și notez -Pacientul este
liniștit,
încrezător în
viitor;
-Pacientul are
un somn
odihnitor;
-Pacientul
prezint ă o stare
de bună
dispoziție;
-Pacientul este
odihnit.
53
calitatea, orarul
somnului, gradul de
satisfa cere a celorlalte
nevoi;
-Învăț bolnavul tehnici
de relaxare;
-Încerc s ă aflu ce
activități recreative îi
produc plăcere
pacientului și în ce
măsură pot fi realizate
în cadrul secției
noastre.
5.Nevoia
de a se
mișca și a
avea o
bună
postură. -Postur ă
inadecvată
datorită
durerii
violente. -Pacientul s ă-
și mențină
integritatea
tegumentelor,
-Pacientul s ă-
și mențină
funcția
respiratorie;
-Pacientul s ă
fie echilibrat
psihic;
-Pacientul s ă
aibă o postură
adecvată. Rol delegat: –
Administrez
medicamentele
prescrise de medic;
-Observ efectul
medicamentelor asupra
organismului;
Rol autonom: -Instalez
pacientul în pat în
poziție semișezândă;
-Asigur igiena
tegumentelor, a
lenjeriei de pat și de
corp;
-Redau încrederea
pacientului c ă
imobilitatea sa e o stare
trecătoare;
-Suplinesc pacientul în
satisfacerea nevoilor
sale,
-Pregătesc psihic
pacientul în vederea
orică rei tehnici de
îngrijire. -Pacientul are o
postur ă
adecvată,
-Tegumente
le pacientului
sunt integre;
-Pacientul se
odihne ște
corespunză
tor;
-Pacientul este
relaxat.
6. Nevoia
de a
menține
temperatur
a corpului
în limitele
normale. -Hipertermie,
37.8 grade C. -Pacientul s ă-
și mențină
temperatura
corpului în
limite
normale;
-Pacientul s ă
prezinte Rol delegat: –
Administrez
medicamente la
indica ția medicului;
-Urmaresc efectul
medicamentelor asupra
organismului.
Rol autonom: -Aerise sc -Pacientul are
temperatura
normal ă;
-Pacientul are
tegumente și
mucoase curate;
-Pacientul este
liniștit,încrezăto
54
tegumente și
mucoase
curate. încăperea;
-Asigur temperatura
adecvat ă, atmosferă
calmă;
-Asigur îmbrac ăminte
lejeră;
-Schimb lenjeria de
corp și de pat de câte
ori este necesar;
Efectuez toaleta pe
regiuni a bolnavului. r în viitor;
-Pacientul
declar ă că nu
simte
disconfort.
7. Nevoia
de a se
îmbr ăca și
dezbrăca. -Dificultate
de a se
îmbr ăca și
dezbrăca;
-Durere
violent ă;
-Tremur;
-Agita ție. -Pacientul s ă
se poată
dezbră ca și
îmbrăca
singur;
-Pacientul s ă
beneficieze
de siguranță
psihologică
pentru
înlăturarea
stării de
agitatie;
-Pacientul s ă
declare
ameliorarea
disconfortului
. Rol delegat: –
Administrez medica ție
la indicația medicului,
-Urmăresc efectul
medicamentelor as upra
pacientului.
Rol autonom: -Abordez
pacientul cu calm;
-Pregătesc lenjeria la
îndemâna pacientului;
-Îi explic gesturile ce
urmeaz ă a fi efectuate;
-Îi acord timp suficient
pentru a se îmbr ăca și
dezbrăca;
-Asigur un mediu de
protec ție psihică
adecvat s tării de boală a
pacientului prin
înlăturarea excitanților
psihici;
-Asigur aerisirea
camerei, temperatur ă
adecvată, atmosferă
calmă. -Pacientul este
curat, îngrijit, a
deprins
manevrele de
îmbr ăcare ți
dezbracare;
-Pacientul este
liniștit,
încrezător în
viitor;
-Pacientul
declar ă că nu
mai simte
disconfort;
A TREIA ZI DE BOAL Ă
Nevoia
afectat ă Diagnostic de
nursing Obiective Interven ții Evaluare
1.Nevoia
de a -Durere;
-Tahicardie; -Pacientul s ă
respire liber; Rol delegat: -Administrez
medicamentele prescrise Pacientul
respir ă
55
respira și a
avea o
bună
circulație. -Hipotensiu
ne arterial ă;
-Anxietate. -Pacientul s ă
mențină o
bună
oxigenare a
țesuturilor;
-Pacientul s ă
declare
ameliorarea
disconfortului;
-Pacientul s ă
prezinte o
circulație
adecvată. de medic respectând
regulile de administrare;
-Observ efectul
medicamentelor asupra
organismului.
Rol autonom: –
Supraveghez pacientul s ă
stea în pat în poziție
semișezândă;
-Identific nivelul și cauza
anxietății;
-Asigur un mediu de
protec ție psihică adecvat
starii de boală a pacientului
prin înlăturarea excitanților
psihici;
-Ajut pacientul s ă descrie
corect durerea și să
sesizeze momentele de
remisie sau exacerbare;
-Rog pacientul s ă descrie
durerea în termeni ca:
ușoară,moderată,intensă,
insuportabil ă. liber cu 16
resp /min;
-Pacientul
are o
postur ă
adecvată;
-Pacientul
este lini știt,
încrez ător
în viitor;
-Pacientul
declar ă că
nu mai
simte
discomfort;
-T.A.
ajunge la
115/70 mm
Hg.
2.Nevoia
de a se
alimenta și
a se
hidrata. -Alterarea
alimenta ției;
-Dietă
dezechilibrată;
-Grețuri. -Pacientul s ă
fie echilibrat
nutrițional;
-Pacientul s ă-
și pună în
repaus absolut
tubul digestiv
timp de 5 zile;
-Pacientul s ă
aibă o stare de
bine fără
grețuri;
-Pacientul s ă
urmeze o dietă
potrivit
regimului
indicat pentru
pancreatită. Rol delegat: -Administrez
medicamentele prescrise
de medic respectând
regulile de administrare;
-Rehidratez pacientul dup ă
scoaterea sondei
nasogastrice.
Rol autonom :-Încurajez
bolnavul;
-Opresc aportul oral de
lichide și alimente;
-Administrez bolnavului
soluții macromoleculare și
glucidice i.v. -Pacientul
reușește să –
și mențină
greutatea
normală;
-Pacientul
regăsește
starea de
bine și
echilibrul
nutrițional;
3.Nevoia
de a
elimina. -Eliminare
neadecvat ă;
-Constipa ție;
-Transpira ții -Pacientul s ă
aibă tranzit
intestinal în
limite Rol delegat :-Administrez
medicamentele prescrise
de medic;
-Observ efectul -Pacientul
are
tegumente
le intacte și
56
abundente;
-Diurez ă fiziologice;
-Pacientul s ă
aibă o diureză
normală;
-Pacientul s ă
aibă o stare de
bine fără
vărsături;
-Pacientul s ă
aibă
tegumentele și
mucoasele
perianale
curate și
integre;
-Pacientul s ă
fie echili brat
fizic și psihic. medicamentelor asupra
organismului;
Rol autonom :-Asigur un
climat calm, confortabil;
-Stabilesc cu pacientul un
orar regulat de eliminare;
-Administrez i. v. o
cantitate suficient ă de
lichide pentru susținerea
diurezei;
-Urmăresc și notez în FO
consistența și frecvența
scaunelor;
-Urmăresc ca pacientul să –
și mențină curată și uscată
regiunea perineală.
-Dau dovad ă de înțelegere
și răbdare, menajez
pudoarea pacie ntului;
-Îl lini ștesc și îl încurajez
să-și exprime emoțiile și
sentimentele în legătură cu
starea sa; uscate;
-Pacientul
are scaun
regulat și nu
prezintă
vărsături;
-Diureza
ajunge la
2000ml/24
ore;
-Pacientul
are o stare
de bine.
4.Nevoia
de a dormi
și a se
odihni. -Insomnie;
-Nelini ște;
-Disconfort
abdominal. -Pacientul s ă
beneficieze de
somn
cantitativ și
calitativ;
-Pacientul s ă
beneficieze de
confort fizic și
psihic. Rol delegat :-Administrez
medicamentele prescr ise
de medic;
-Observ efectul
medicamentelor asupra
organismului.
Rol autonom :-Identific
nivelul și cauza anxietații;
-Antrenez bolnavul în
activit ăți recreative;
-Aplic tehnicile de îngrijire
curent ă, necesare obținerii
stării de satisfacție;
-Observ și notez calitatea,
orarul somnului, gradul de
satisfacere a celorlalte
nevoi;
-Învăț bolnavul tehnici de
relaxare;
-Încerc s ă aflu ce activități
recreative îi produc plăcere
pacientului și în ce măsură
pot fi realizate în cadrul -Pacientul
este lini știt,
încrezător în
viitor;
-Pacientul
are un somn
odihnitor;
-Pacientul
prezint ă o
stare de
bună
dispoziție;
-Pacientul
este odihnit.
57
secției noastre.
5.Nevoia
de a se
mișca și a
avea o
bună
postură. -Postur ă
inadecvată
datorită
durerii
violente. -Pacientul s ă-
și mențină
integritatea
tegumentelor,
-Pacientul s ă-
și mențină
funcția
respiratorie;
-Pacientul s ă
fie echilibrat
psihic;
-Pacientul s ă
aibă o postură
adecvată. Rol delegat: -Administrez
medicamentele prescrise
de medic;
-Observ efectul
medicamentelor asupra
organismului;
Rol autonom: -Ajut
pacientul s ă stea în pat în
poziție semișezândă;
-Asigur p ăstrarea igienei
tegumentelor, a lenjeriei de
pat și de corp;
-Redau încrederea
pacientului c ă imobilitatea
sa e o stare trecătoare;
-Suplinesc pacientul în
satisfac erea nevoilor sale,
-Pregătesc psihic pacientul
în vederea oricărei tehnici
de îngrijire. -Pacientul
are o
postur ă
adecvată,
-Tegumente
le
pacientului
sunt integre;
-Pacientul
se odihne ște
corespunză
tor;
-Pacientul
este relaxat.
6. Nevoia
de a se
îmbr ăca și
dezbrăca. -Dificultate de
a se îmbr ăca
și dezbrăca;
-Durere
violent ă;
-Tremur;
-Agita ție. -Pacientul s ă
se poată
dezbrăca și
îmbrăca
singur;
-Pacientul s ă
beneficieze de
siguranță
psihologică
pentru
înlăturarea
stării de
agitatie;
-Pacientul s ă
declare
ameliorarea
disconfortului. Rol delegat: -Administrez
medica ție la indicația
medicului,
-Urmăresc efectul
medicamentelor asupra
pacientului.
Rol autonom: -Abordez
pacientul cu calm;
-Pregătesc lenjeria la
îndemâna pacientului;
-Urmăresc gesturile ce
urmează a fi efectuate;
-Îi acord timp suficient
pentru a se îmbr ăca și
dezbrăca;
-Asigur un mediu de
protec ție psihică adecvat
stării de boală a pacientului
prin înlăturarea excitanților
psihici;
-Asigur aerisirea camerei,
temperatur ă adecvată,
atmosferă calmă. -Pacientul
este curat,
îngrijit, a
deprins
manevrele
de
îmbr ăcare ți
dezbracare;
-Pacientul
este lini știt,
încrezător în
viitor;
-Pacientul
declar ă că
nu mai
simte
disconfort;
58
LA EXTERNARE
Nevoia
afectat ă Diagnostic de
nursing Obiective Interven ții Evaluare
1.Nevoia
de a
respira și
a avea o
bună
circulație. -Durere;
-Tahicardie;
-Hipotensiu
ne arterial ă;
-Anxietate. -Pacientul s ă
respire liber;
-Pacientul s ă
mențină o
bună
gestionare a
țesuturilor;
-Pacientul s ă
declare
ameliorarea
disconfortului ;
-Pacientul s ă
prezinte o
circulație
adecvată. Rol autonom: -Sfătuiesc
pacientul să stea în pat
în poziție semișezândă;
-Identific nivelul și
cauza anxietății;
-Recomand un mediu de
protec ție psihică adecvat
starii de boală a
pacientului prin
înlăturarea e xcitanților
psihici;
-Rog pacientul s ă
descrie durerea în
termeni ca:
ușoară,moderată,intensă,
insuportabil ă. Pacientul
respir ă
liber cu 16 resp
/min;
-Pacientul are o
postur ă
adecvată;
-Pacientul este
liniștit,
încrez ător
în viitor;
-Pacientul
declar ă că
nu mai simte
discomfort;
-T.A. se
menține la
115/70 mm Hg.
2.Nevoia
de a se
alimenta
și a se
hidrata. -Alterarea
alimenta ției;
-Dietă
dezechilibrată;
-Grețuri. -Pacientul s ă
fie echilibrat
nutrițional;
-Pacientul s ă
aibă o stare de
bine fără
grețuri;
-Pacientul s ă
urmeze o dietă
potrivit
regimului
indicat pentru
pancreatită. Rol autonom :-Încurajez
bolnavul;
Explorez gustul și
obiceiurile alimentare
ale pacientului;
-Alimentez pacientul cu
alimente potrivite
regimului indicat pentru
pancreatit ă;
-Mențin cantitatea mică
de alimente și măresc
numărul de mese cu
mărirea timpului scurs
de la accesul acut;
-Învăț pacientul
categoriile de alimente
din ghidul alimentar și
echivalențele cantitative
și calitative ale
principiilor alimentare.
-Pacientul este
echilibrat
hidroelectrolitic,
înțelege
principiile
alimentației
echilibrate,nu
consumă alcool,
nu fumează;
-Pacientul
regăsește starea
de bine și
echilibrul
nutrițional;
3.Nevoia
de a -Eliminare
neadecvat ă; -Pacientul s ă
aibă tranzit Rol autonom :-
Recomand pacientului -Pacientul are
tegumente
59
elimina. -Constipa ție;
-Transpira ții
abundente;
-Diureză intestinal în
limite
fiziologice;
-Pacientul s ă
aibă o diureză
normală;
-Pacientul s ă
aibă o stare de
bine fără
vărsături;
-Pacientul s ă
aibă
tegumentele și
mucoasele
perianale
curate și
integre;
-Pacientul s ă
fie echilibra t
fizic și psihic. un climat calm,
confortabil;
-Stabilesc cu pacientul
păstrarea orarului
regulat de eliminare;
-Sfătuiesc ca pacientul
să-și mențină curată și
uscată regiunea
perineală.
-Îl lini ștesc și îl
încurajez să -și exprime
emoțiile și sentimentele
în legătură cu starea sa; le intacte și
uscate;
-Pacientul are
scaun regulat și
nu prezintă
vărsături;
-Diureza se
menține la
2000ml/24 ore;
-Pacientul are o
stare de bine.
4.Nevoia
de a
dormi și
a se
odihni. -Insomnie;
-Nelini ște;
-Disconfort
abdominal. -Pacientul s ă
beneficieze de
somn
cantitativ și
calitativ;
-Pacientul s ă
beneficieze de
confort fizic și
psihic. Rol autonom :
-Recomand bolnavului
activit ăți recreative;
-Explic pacientului sa
continue tehnicile de
îngrijire curent ă,
necesare obținerii stării
de satisfacție;
-Învăț bolnavul tehnici
de relaxare;
-Încerc s ă aflu ce
activități recreative îi
produc plăcere
pacientului și în ce
măsură pot fi realizate
având în vedere
afecțiunea de ca re
suferă. -Pacientul este
liniștit,
încrezător în
viitor;
-Pacientul are
un somn
odihnitor;
-Pacientul
prezint ă o stare
de bună
dispoziție;
-Pacientul este
odihnit.
5.Nevoia
de a se
mișca și a
avea o
bună
postură. -Postur ă
inadecvată
datorită
durerii
violente. -Pacientul s ă-
și mențină
integritatea
tegumentelor,
-Pacientul s ă-
și mențină
funcția
respiratorie; Rol autonom: –
Recomand pacientului
să stea în pat în poziție
semișezândă;
-Sfătuiesc pacientul să –
și păstreze igiena
tegumentelor, a lenjeriei
de pat și de corp; -Pacientul are o
postur ă
adecvată,
-Tegumente
le pacientului
sunt integre;
-Pacientul se
odihnește
60
-Pacientul s ă
fie echilibrat
psihic;
-Pacientul s ă
aibă o postură
adecvată. -Pregătesc psihic
pacientul pentru a cere
ajutor ori de câte ori este
nevoie. corespunză
tor;
-Pacientul este
relaxat.
[8,9,10]
NEVOI FUNDAMENTALE
1. Nevoia de a respira și a ave a o bună circulație;
Pacientul prezint ă evoluție favorabilă, respiră liber și nu prezintă dureri.
2. Nevoia de a se alimenta și a se hidrata;
Pacientul este echilibrat hidroelectrolitic, în țelege principiile alimentașiei echilibrate, nu consumă
alcool, nu fumează.
3. Nevoia de a elimina;
Pacientul are tegumentele intacte și uscate, are scaun regulat și diureză normală. Are o stare de
bine.
4.Nevoia de a dormi și a se odihni;
În urma îngrijirilor acordate starea de disconfort s -a ameliorat, pacientul reu șind să doarmă 7 -8
ore/zi.
5. Nevoia de a se mi șca și a avea o bună postură;
Pacientul are postur ă adecvată și tegumentele integre. Se mobilizează singur.
6. Nevoia de a men ține temperatura corpului în limitele normale;
După administrarea tratamentului medica mentos și acordarea îngrijirilor corespunză –
toare pacientul are temperatura normal ă.
7. Nevoia de a se îmbr ăca și dezbrăca.
Pacientul a deprins obiceiurile de a se îmbr ăca și dezbrăca.
61
Tabel cu gradele de dependen ță ale pacientului privind nevoile f undamentale
Nevoi fundamentale La
internare La trei
zile de la
internare La
externare
1.Nevoia de a respira și a avea o bună circulație. 4 2 1
2.Nevoia de a se alimenta și a se hidrata. 4 3 2
3.Nevoia de a elimina. 4 3 1
4.Nevoia de a se mi șca și a av ea o bună postură. 4 3 1
5.Nevoia de a dormi și a se odihni. 3 2 1
6.Nevoia de a se îmbr ăca și dezbrăca. 2 2 1
7.Nevoia de a fi curat, îngrijit,de a proteja
tegumentele și mucoasele. 1 1 1
8.Nevoia de a men ține temperatura corpului în limite
normale. 3 1 1
9.Nevoia de a evita pericolele. 1 1 1
10.Nevoia de a comunica. 1 1 1
11.Nevoia de a ac ționa conform propriilor convingeri
și valori, de a practica religia. 1 1 1
12.Nevoia de a fi preocupat în vederea realiz ării. 1 1 1
13.Nevoia de a se recrea. 1 1 1
14.Nevoia de a înv ăța cum să -ți păstrezi sănătatea. 1 1 1
Total valori dependen ță 31 23 15
Grad de dependen ță major ă moderat ă ușoară
4.3. Cazul nr. 3
Surse : pacient, familie, foaie de observa ție, literatură de specialitate.
Date relativ stabi le:
Numele: P.I;
vârst ă: 41 ani;
sex: masculin;
naționalitate: română;
religie: ortodox ă;
domiciliu: urban; salariat;
nivelul studiilor: mediu;
stare civil ă: căsătorit;
obiceiuri: consum ă alcool, fumator 1 -2 pachete de țigari/zi.
62
Elemente f izice: grup sanguin: A; R h: pozitiv;
Antecedente medicale: heredocolaterale: mama: HTA,DZ; tata: s ănătos.
personale: obezitate gradul III 2015; etilism cronic 2016, criz ă de
pancreatită acută 2017.
Data intern ării: 28.01.2019
Date variabile:
Temperatur ă: 38 grade C;
Puls: 88 b ătăi/minut;
Respira ții: 21 respirații/minut;
T.A.. 130/75 mm Hg;
Diurez ă: 1000 ml/24 h;
Scaun: 1/1 zile;
Motivele intern ării: Boala actuală a debutat brusc, în urmă cu 2 zile cu durere violentă în
epigastru,constantă și iradiind în spate; Este accentuată de tuse, strănut, inspiră adânc. Durerea a
fost urmată de grețuri, vărsături, febră, tahicardie, tahipnee. Pacientul este anxios, agitat, prezintă
tremur și transpir ații abundente.
Examene biochimice:
Hemoleucogram ă completă: HGB: 14g/dl; HCT: 34%; L.10000 mmcub;
Glicemie: 127 mg/dl;
Uree: 0,65 mg/dl;
Amilaze: 179 UW/ml ser;
Examen sum ar urin ă: prezente hematii, cilindrii granuloși;
Urocultur ă: steril;
EKG: normal. Cord în limite normale.
Examene paraclinice:
Ecografii abdominale: Pancreas m ărit de volum cu focare de necroză vizibile la suprafața glandei;
ușoară hepatomegalie, nu sunt prezenți calculi biliari și nici pancreatici,
splină de volum normal.
Radiografie pulmonar ă: – fără modificări pulmonare.
CT: pancreas m ărit de volum cu contur șters.
Diagnostic me dical: Pancreatit ă acută necrotico -hemoragică.
63
Tratament: No-spa: 3 fiole/zi; Scobutil: 2fiole/zi; Algocalmin: 3fiole/zi; Xilin ă: 1
fiolă/zi; Gordox: 3 fiole/zi; Cefobid: 2gr/zi; Ser fiziologic: 1000 -3000ml/zi; Glucoză 1000 –
2000ml/zi; Calciu: 2 fiole/zi; Metronidazol: 2x1flacoane/zi; HHC: 2g/zi; Fenobarbital: o fiolă
seara; Trasylol; Refen 2 fiole 2 ml/zi.
Evolu ție: În urma îngrijirilor acordate, pacientul și -a depășit faza gravă a primelor zile
spre atenuarea simptomatologiei. După 7 zile pacientul își r eia alimentația lichidă, apoi cea solidă
și a rămas internat 3 săptămâni. Evoluția este favorabilă. Bolnavul se externează cu
recomandările: regim alimentar de cruțare, excluz ingestia de alcool și tutun, se va continua
tratamentul cu Scobutil: 3cp/zi; Met roclopramid: 4cp/zi;
Bilan țul de dependență: Din analiza și interpretarea datelor se constată că pacientul are
nevoie de ajutor (pe parcursul celor 3 zile de urmărire) pentru satisfacerea următoarelor nevoi
fundamentale:
1. Nevoia de a se alimenta și a se hidrata;
2. Nevoia de a elimina;
3.Nevoia de a dormi și a se odihni;
4. Nevoia de a se mi șca și a avea o bună postură;
5. Nevoia de a men ține temperatura corpului în limitele normale;
6. Nevoia de a comunica .
7.Nevoia de a respira și a avea o bună circ ulație.
PLAN DE ÎNGRIJIRE ȘI DIAGNOSTIC NURSING
LA INTERNARE
Nevoia
afectat ă Diagnostic de
nursing Obiective Interven ții Evaluare
1.Nevoia
de a se
alimenta și
a se
hidrata. -Alterarea
alimenta ției;
-Dietă
dezechilibrată
;
-Grețuri;
-Durere la
nivelul -Pacientul s ă
fie echilibrat
nutrițional;
-Pacientul s ă-
și pună în
repaus
absolut tubul
digestiv timp Rol delegat: –
Administrez
medicamentele
prescrise de medic
respectând regulile de
administrare;
-Institui o sond ă de
aspirație nasogastrică -Pacientul scade
ușor în greutate;
-Pacientul este
echilibrat
hidroelectrolitic
, înțelege
principiile
alimentației
64
etajului
abdominal
inferior. de 6 zile;
-Pacientul s ă
aibă o stare
de bine fără
grețuri;
-Pacientul s ă
urmeze o
dietă potrivit
regimului
indicat pentru
panc reatită. pentru evacuarea
conținutului stomacal;
Rol autonom: –
Încurajez bolnavul;
-Opresc aportul oral de
lichide și alimente;
-Administrez
bolnavului solu ții
macromoleculare și
glucidice i.v.;
-Protejez lenjeria
patului cu mu șama și
aleză. echilibrate, nu
consumă alcool,
nu fumează.
2.Nevoia
de a
elimina. -Eliminare
neadecvat ă;
-Constipa ție;
-Transpira ții
abundente;
-Diurez ă
scăzută;
-Vărsături. -Pacientul s ă
aibă tranzit
intestinal în
limite
fiziologice;
-Pacientul s ă
aibă o diureză
normală;
-Pacientul să
aibă o stare
de bine fără
vărsături;
-Pacientul s ă
aibă
tegumentele
și mucoasele
perianale
curate și
integre;
-Pacientul s ă
fie echilibrat
fizic și psihic. Rol delegat: –
Administrez
medicamentele
prescrise de medic;
-Observ efectul
medicamentelor asupra
organismului;
Rol autonom: -Asigur
un climat calm,
confortabil;
-Stabilesc cu pacientul
un orar regulat de
eliminare;
-Administrez i. v. o
cantitate suficient ă de
lichide pentru
susținerea diurezei;
-Urmăresc și notez în
FO consistența și
frecvența scaunelo r;
-Curăț și usuc regiunea
perineală după fiecare
scaun;
-Aplic o crem ă
emolientă în regiunea
perineală după fiecare
eliminare;
-Ajut pacientul s ă facă
mici plimbări de câteva
ori pe zi;
-Dau dovad ă de
înțelegere și răbdare,
menajez pudoarea -Pacientul are
tegumente
le intacte și
uscate;
-Pacientul are
scaun regulat și
nu prezintă
vărsături;
-Diureza ajunge
la 2000ml/24
ore;
-Starea
pacientului s -a
înbunătățit
vizibil.
65
pacientului;
-Îl lini ștesc și îl
încurajez să -și exprime
emoțiile și sentimentele
în legătură cu starea sa;
3.Nevoia
de a dormi
și a se
odihni. -Insomnie;
-Nelini ște;
-Disconfort
abdominal. -Pacientul s ă
beneficieze
de somn
cantitativ și
calitativ;
-Pacientul s ă
beneficieze
de confort
fizic și psihic; Rol delegat: –
Administrez
medicamentele
prescrise de medic;
-Observ efectul
medicamentelor asupra
organismului.
Rol autonom: –
Identific nivelul și
cauza anxietații;
-Antrenez bolnavul în
activit ăți recreative;
-Aplic tehnicile de
îngrijire curent ă,
necesare obținerii stării
de satisfacție;
-Observ și notez
calitatea, orarul
somnului, gradul de
satisfacere a celorlalte
nevoi;
-Învăț bolnavul tehnici
de relaxare;
-Încerc s ă aflu ce
activități recreative îi
produc plăcere
pacientului și în ce
măsură pot fi realizate
în cadrul secției
noastre;
-Facilit ez contactul cu
alți pacienți și cu
membrii familiei.
-Pacientul este
liniștit,
încrezător în
viitor;
-Pacientul are
un somn
odihnitor;
-Pacientul
prezint ă o stare
de bună
dispoziție;
-Pacientul este
odihnit.
4.Nevoia
de a se
mișca și a
avea o
bună
postură. -Postur ă
inadecvată
datorită
durerii
violente. -Pacientul s ă-
și mențină
integritatea
tegumentelor;
-Pacientul s ă-
și mențină
funcția Rol delegat: –
Administrez
medi camentele
prescrise de medic;
-Observ efectul
medicamentelor asupra
organismului; -Pacientul are o
postur ă
adecvată;
-Tegumente
le pacientului
sunt integre;
-Pacientul se
66
respiratorie;
-Pacientul s ă
fie echilibrat
psihic;
-Pacientul s ă
aibă o postură
adecvată. Rol autonom: -Instalez
pacientul în pat în
poziție semișezândă;
-Schimb periodic
poziția pacientului
pentru prevenirea
escarelor de decubit;
-Asigur igiena
tegumentelor, a
lenjeriei de pat și de
corp;
-Redau încrederea
pacientului c ă
imobilitatea sa e o stare
trecătoare;
-Suplinesc pacientul în
satisfacerea nevoilor
sale,
-Pregătesc psihic
pacientul în vederea
oricărei tehnici de
îngrijire. odihne ște
corespunză
tor;
-Pacientul este
relaxat.
-Durerea s -a
diminuat.
5. Nevoia
de a
menține
temperatur
a corpului
în limitele
normale. -Disconfort
termic
manifestat
prin
hipertermie; -Pacientul s ă-
și mențină
temperatura
corpului în
limite
normale;
-Pacientul s ă
prezinte
tegumente și
mucoase
curate. Rol delegat: –
Administrez
medicamente la
indica ția medicului;
-Urmaresc efectul
medicamentelor asupra
organismului.
Rol autonom: –
Aerisesc înc ăperea;
-Asig ur temperatura
adecvat ă, atmosferă
calmă;
-Asigur îmbrac ăminte
lejeră;
-Schimb lenjeria de
corp și de pat de câte
ori este necesar;
-Efectuez toaleta pe
regiuni a bolnavului;
-Notez în FO valoarea
temperaturii masurate;
-Măsor temperatura de
câte ori este nevoie și
iau măsuri în -Pacientul are
temperatura
normal ă;
-Pacientul are
tegumente și
mucoase curate;
-Pacientul este
liniștit,încrezăto
r în viitor;
-Pacientul
declar ă că nu
simte
disconfort.
67
consecință.
6. Nevoia
de a
comunica -Comunicare
deficitar ă la
nivel
senzorial și
motor.
-Pacientul s ă
depășească
această stare
afectivă
dăunătoare
stării de
sănătate.
Rol delegat: –
Administrez medica ție
la indicația medicului,
-Urmăresc efectul
medicamentelor asupra
pacientului.
Rol autonom: -Învăț
pacientul să se
relaxeze, să -și
orienteze gândurile și
activitățile spre lucruri
bune;
-Sfătuiesc pacientul să
citească o carte sau
niște ziare;
-Îi recomand
pacientului s ă
comunice cu ceilalți
bolnavi din salon;
-Încurajez pacientul
pentru a avea încredere
în echipa de în grijire. -Pacientul
reușește să
comunice cu
familia și
echipa de
îngrijire;
-Pacientul s -a
mai lini știt și a
căpătat
încredere în
sine;
-Pacientul și-a
ameliorat
vizibil moralul
căpătând
încredere în
ziua de mâine.
7.Nevoia
de a
respira și a
avea o
bună
circulație. -Durere;
-Tahicardie;
–
Hipotensiune
arterial ă;
-Anxietate;
-Tahipnee;
-Agita ție.
-Pacientul s ă
respire liber;
-Pacientul s ă
mențină o
bună
oxigenare a
țesuturilor;
-Pacientul s ă
declare
ameliorarea
disconfortului
;
-Pacientul s ă
prezinte o
circulație
adecvată;
-Să
beneficieze
de siguranță
psihologică,
pentru
înlăturarea
stării de Rol delegat: –
Administrez
medicamentele
prescrise de medic
respectând regulile de
administrare;
-Observ efectul
medicamentelor asupra
organismului.
Rol autono m:-Instalez
pacientul în pat în
poziție semișezândă;
-Identific nivelul și
cauza anxietății;
-Asigur un mediu de
protec ție psihică
adecvat starii de boală
a pacientului prin
înlăturarea excitanților
psihici;
-Asigur aerisirea
camerei, temperature
adecvat ă, atmosferă -Pacientul
respir ă
liber cu 16 resp
/min;
-Pacientul a re o
postur ă
adecvată;
-Pacientul este
liniștit,
încrez ător
în viitor;
-Pacientul
declar ă că
nu mai simte
discomfort;
-T.A. ajunge la
115/70 mm Hg.
68
anxietate. calmă;
-Ajut pacientul s ă
descrie corect durerea
și să sesizeze
momentele de remisie
sau exacerbare;
-Rog pacientul s ă
descrie durerea în
termeni ca:
ușoară,moderată,intens
ă,
insuportabil ă.
A TREIA ZI DE BOAL Ă
Nevoia
afectat ă Diagnostic de
nursing Obiective Interven ții Evaluare
1.Nevoia
de a se
alimenta
și a se
hidrata. -Alterarea
alimenta ției;
-Dietă
dezechilibrată
;
-Grețuri;
-Durere la
nivelul
etajului
abdominal
inferior. -Pacientul s ă
fie echilibrat
nutrițional;
-Pacientul s ă-
și pună în
repaus absolut
tubul digestiv
timp de 6 zi le;
-Pacientul s ă
aibă o stare de
bine fără
grețuri;
-Pacientul s ă
urmeze o
dietă potrivit
regimului
indicat pentru
pancreatită. Rol delegat: –
Administrez
medicamentele
prescrise de medic
respectând regulile de
administrare;
-Institui o sond ă de
aspirație n asogastrică
pentru evacuarea
conținutului stomacal;
Rol autonom: –
Încurajez bolnavul;
– Mențin întreruperea
orală de lichide și
alimente;
-Administrez bolnavului
soluții macromoleculare
și glucidice i.v.;
-Protejez lenjeria
patului cu mu șama și
aleză. -Pacientul scade
ușor în greutate;
-Pacientul este
echilibrat
hidroelectrolitic
, înțelege
principiile
alimentației
echilibrate, nu
consumă alcool,
nu fumează;
-Durerea s -a
diminuat.
2.Nevoia
de a
elimina. -Eliminare
neadecvat ă;
-Constipa ție;
-Transpira ții
abundente; -Pacientul s ă
aibă tranzit
intestinal în
limite
fiziologice; Rol delegat: –
Administrez
medicamentele
prescrise de medic;
-Observ efectul -Pacientul are
tegumente
le intacte și
uscate;
-Pacientul are
69
-Diurez ă
scăzută;
-Vărsături. -Pacientul s ă
aibă o diureză
normală;
-Pacientul s ă
aibă o stare de
bine fără
vărsături;
-Pacientul s ă
aibă
tegumentele și
mucoasele
perianale
curate și
integre;
-Pacientul s ă
fie echilibrat
fizic și psihic. medicamentelor asupra
organismului;
Rol autonom: -Asigur
un climat calm,
confortabil;
-Stabilesc cu pacientul
un orar regulat de
eliminare;
-Administrez i. v. o
cantitate suficient ă de
lichide pentru susținerea
diurezei;
-Urmăresc și notez în
FO consistența și
frecvența scaunelor;
-Urmăresc pacientul să –
și mențină regiunea
perineală curată și
uscată după eliminare;
-Sfătuiesc pacient ul să
aplice o cremă
emolientă în regiunea
perineală după fiecare
eliminare;
-Ajut pacientul s ă facă
mici plimbări de câteva
ori pe zi;
-Dau dovad ă de
înțelegere și răbdare,
menajez pudoarea
pacientului;
-Îl lini ștesc și îl
încurajez să -și exprime
emoțiile și sentimentele
în legătură cu starea sa; scaun regulat și
nu prezintă
vărsături;
-Diureza se
menține la
2000ml/24 ore;
-Starea
pacientului s -a
înbun ătățit
vizibil.
3.Nevoia
de a
dormi și
a se
odihni. -Insomnie;
-Nelini ște;
-Disconfort
abdominal. -Pacientul s ă
beneficieze de
somn
cantitativ și
calitativ;
-Pacientul s ă
beneficieze de
confort fizic
și psihic; Rol delegat: –
Administrez
medicamentele
prescrise de medic;
-Observ efectul
medicamentelo r asupra
organismului.
Rol autonom: -Identific
nivelul și cauza
anxietații;
-Antrenez bolnavul în -Pacientul este
liniștit,
încrezător în
viitor;
-Pacientul are
un somn
odihnitor;
-Pacientul
prezint ă o stare
de bună
dispoziție;
70
activit ăți recreative;
-Aplic tehnicile de
îngrijire curent ă,
necesare obținerii stării
de satisfacție;
-Observ și notez
calitatea, orarul
somnului, gradul de
satisfacere a celorlalte
nevoi;
-Învăț bolnavul tehnici
de relaxare;
-Încerc s ă aflu ce
activități recreative îi
produc plăcere
pacientului și în ce
măsură pot fi realizate
în cadrul secției noastre;
-Facilitez contactul cu
alți pacienți și cu
membrii fam iliei.
-Pacientul este
odihnit.
4.Nevoia
de a se
mișca și
a avea o
bună
postură. -Postur ă
inadecvată
datorită
durerii
viole nte. -Pacientul s ă-
și mențină
integritatea
tegumentelor;
-Pacientul s ă-
și mențină
funcția
respiratorie;
-Pacientul s ă
fie echilibrat
psihic;
-Pacientul s ă
aibă o postură
adecvată. Rol delegat: –
Administrez
medicamentele
prescrise de medic;
-Observ efectul
medicamentelor asupra
organismului;
Rol autonom: –
Urmăresc poziția
pacientul în pat;
-Sfătuiesc pacientul să
schimbe periodic
poziția în pat pentru
prevenirea escarelor de
decubit;
-Asigur igiena
tegumentelor, a lenjeriei
de pat și de corp;
-Redau încrederea
pacientului c ă
imobilitatea sa e o stare
trecătoare;
-Suplinesc pacientul în
satisfacerea nevoilor -Pacientul are o
postur ă
adecvată;
-Tegumente
le pacientului
sunt integre;
-Pacientul se
odihne ște
corespunză
tor;
-Pacientul este
relaxat.
-Durerea s -a
diminuat.
71
sale,
-Pregătesc psihic
pacientul în vederea
oricărei tehnici de
îngrijire.
5. Nevoia
de a
comunica -Comunicare
deficitar ă la
nivel
senzorial și
motor.
-Pacientul s ă
depășească
această stare
afectivă
dăunătoare
stării de
sănătate.
Rol delegat: –
Administrez medica ție
la indicația medicului,
-Urmăresc efectul
medicamentelor asupra
pacientului.
Rol autonom: -Învăț
pacientul să se relaxeze,
să-și orienteze gândurile
și activitățile spre
lucruri bune;
-Sfătuiesc pacientul să
citească o carte sau
niște z iare;
-Îi recomand
pacientului s ă comunice
cu ceilalți bolnavi din
salon;
-Încurajez pacientul
pentru a avea încredere
în echipa de îngrijire. -Pacientul
reușește să
comunice cu
familia și
echipa de
îngrijire;
-Pacientul s -a
mai lini știt și a
căpătat
încre dere în
sine;
-Pacientul și-a
ameliorat
vizibil moralul
căpătând
încredere în
ziua de mâine.
6.Nevoia
de a
respira și
a avea o
bună
circulație
. -Durere;
-Tahicardie;
-Hipotensiune
arterial ă;
-Anxietate;
-Tahipnee;
-Agita ție.
-Pacientul s ă
respire liber;
-Pacientul s ă
mențină o
bună
oxigenare a
țesuturilor;
-Pacientul s ă
declare
ameliorarea
disconfortului
;
-Pacientul s ă
prezinte o
circulație
adecvată;
-Să
beneficieze de
siguranță
psihologică, Rol delegat: –
Administre z
medicamentele
prescrise de medic
respectând regulile de
administrare;
-Observ efectul
medicamentelor asupra
organismului.
Rol autonom :-Sfătuiesc
pacientul să -și găsească
o poziție comodă în pat;
-Recomand schimbarea
poziției cât mai des;
-Identific nive lul și
cauza anxietății;
-Asigur un mediu de
protec ție psihică
adecvat starii de boală a
pacientului prin -Pacientul
respir ă
liber cu 16 resp
/min;
-Pacientul are o
postur ă
adecvată;
-Pacientul este
liniștit,
încrez ător
în viitor;
-Pacientul
declar ă că
nu mai simte
discomfort;
-Pulsul a sc ăzut
la 65 bătăi/min;
72
pentru
înlăturarea
stării de
anxietate. înlăturarea excitanților
psihici;
-Asigur aerisirea
camerei, temperatur ă
adecvată, atmosferă
calmă;
-Ajut pacientul s ă
descrie corect durerea și
să sesizeze momentele
de remisie sau
exacerbare;
-Rog pacientul s ă
descrie durerea în
termeni ca:
ușoară,moderată,intensă
,
insuportabil ă.
LA EXTERNARE
Nevoia
afectat ă Diagnostic de
nursing Obiective Interven ții Evaluare
1.Nevoia
de a se
alimenta
și a se
hidrata. -Alterarea
alimenta ției;
-Dietă
dezechilibrată;
-Grețuri;
-Durere la
nivelul
etajului
abdominal
inferior. -Pacientul s ă
fie echilibrat
nutrițional;
-Pacientul s ă-
și pună în
repaus absolut
tubul digestiv
timp de 6 zile;
-Pacientul s ă
aibă o stare de
bine fără
grețuri;
-Pacientul s ă
urmeze o dietă
potrivit
regimului
indicat pentru
pancreatită. Rol autonom :-
Încurajez bolnavul;
Explorez gustul și
obiceiurile alimentare
ale pacientului;
-Alimentez pacientul
cu alimente potrivite
regimului indicat
pentru pancreatit ă;
-Mențin cantitatea
mică de al imente și
măresc numărul de
mese cu mărirea
timpului scurs de la
accesul acut;
-Învăț pacientul
categoriile de
alimente din ghidul
alimentar și
echivalențele
cantitative și calitative -Pacientul scade
ușor în greutate;
-Pacient ul este
echilibrat
hidroelectrolitic,
înțelege
principiile
alimentației
echilibrate,nu
consumă alcool,
nu fumează;
-Pacientul
regăsește starea
de bine și
echilibrul
nutrițional;
73
ale principiilor
alimentare.
2.Nevoia
de a
dormi și a
se odihni. -Insomnie;
-Nelini ște;
-Disconfort
abdo minal. -Pacientul s ă
beneficieze de
somn
cantitativ și
calitativ;
-Pacientul s ă
beneficieze de
confort fizic și
psihic; Rol autonom: –
Identific nivelul și
cauza anxietații;
-Antrenez bolnavul în
activit ăți recreative;
-Aplic tehnicile de
îngrijire curent ă,
necesare obținerii
stării de satisfacție;
-Învăț bolnavul
tehnici de relaxare;
– Activit ățile
recreative care îi
produc plăcere
pacientului să fie
continuate și acasă;
-Sfătuiesc pacientul să
facă plimbări zilnice.
-Pacientul este
liniștit,
încrezător în
viitor;
-Pacientul are
un somn
odihnitor;
-Pacientul
prezint ă o stare
de bună
dispoziție;
-Pacientul este
odihnit.
3.Nevoia
de a se
mișca și a
avea o
bună
postură. -Postur ă
inadecvată
datorită
durerii
violente. -Pacientul s ă-
și mențină
integritatea
tegume ntelor;
-Pacientul s ă-
și mențină
funcția
respiratorie;
-Pacientul s ă
fie echilibrat
psihic;
-Pacientul s ă
aibă o postură
adecvată. Rol autonom: –
Recomand pacientului
o pozi ție cât mai
comodă în pat;
-Sfătuiesc pacientul să
schimbe periodic
poziția în pat pe ntru
prevenirea escarelor
de decubit;
-Sfătuiesc pacientul să
mențină o igienă
corporală riguroasă;
-Redau încrederea
pacientului c ă
imobilitatea sa e o
stare trecătoare;
-Pregătesc psihic
pacientul în vederea
oricărei situații
neprevăzute. -Pacientul ar e o
postur ă
adecvată;
-Tegumente
le pacientului
sunt integre;
-Pacientul se
odihne ște
corespunză
tor;
-Pacientul este
relaxat.
-Durerea s -a
diminuat.
4. Nevoia
de a
comunica -Comunicare
deficitar ă la
nivel senzorial
și motor.
-Pacientul s ă
depășească
această stare
afectivă
dăunătoare Rol autonom: -Învăț
pacientul să se
relaxeze, să -și
orienteze gândurile și
activitățile spre lucruri -Pacientul
reușește să
comunice cu
familia și echipa
de îngrijire;
74
stării de
sănătate.
bune;
-Sfătuiesc pacientul să
citească o carte sau
niște ziare;
-Îi recomand
pacientului s ă
comunice cu familia și
prietenii;
-Încurajez pacientul
pentru a avea
încredere în echipa de
îngrijire, s ă ia legătura
cu noi pentru orice
stare necunoscută ce
ar putea să apară. -Pacientul este
liniștit și a
căpătat
încredere în
sine;
-Pacientul și-a
ameliorat vizibil
moralul
căpătând
încredere în
ziua de mâine.
5.Nevoia
de a
respira și
a avea o
bună
circulație. -Durere;
-Tahicardie;
-Hipotensiune
arterial ă;
-Anxietate;
-Tahipnee;
-Agita ție.
-Pacient ul să
respire liber;
-Pacientul s ă
mențină o
bună
oxigenare a
țesuturilor;
-Pacientul s ă
declare
ameliorarea
disconfortului;
-Pacientul s ă
prezinte o
circulație
adecvată;
-Să
beneficieze de
siguranță
psihologică,
pentru
înlăturarea
stării de
anxietate. Rol autonom :-
Sfătuiesc pacientul să –
și găsească o poziție
comodă în pat;
-Recomand
schimbarea pozi ției
cât mai des;
-Identific nivelul și
cauza anxietății;
-Recomand familiei s ă
asigure un mediu de
protecție psihică
adecvat stării de boală
a pacientului prin
înlăturarea excitanților
psihici;
-Îi recomand aerisirea
camerei, temperatur ă
adecvată, atmosferă
calmă;
-Pacientul
respir ă
liber cu 16 resp
/min;
-Pacientul are o
postur ă
adecvată;
-Pacientul este
liniștit,
încrez ător
în viitor;
-Pacientul
declar ă că
nu mai simte
discomfort;
-Pulsul a sc ăzut
la 65 bătăi/min;
[7,8,10
75
NEVOI FUNDAMENTALE
1. Nevoia de a se alimenta și a se hidrata;
Pacientul este echilibrat hidroelectrolitic, în țelege principiile alimentașiei echilibrate, nu consumă
alcool, nu fumează.
2. Nevoia de a elimina;
Pacientul are tegumentele intacte și uscate, are scaun regulat și diureză nor mală. Are o stare de
bine.
3.Nevoia de a dormi și a se odihni;
În urma îngrijirilor acordate starea de disconfort s -a ameliorat, pacientul reu șind să doarmă 7 -8
ore/zi.
4. Nevoia de a se mi șca și a avea o bună postură;
Pacientul are postur ă adecvată și teg umentele integre. Se mobilizează singur.
5. Nevoia de a men ține temperatura corpului în limitele normale;
După administrarea tratamentului medicamentos și acordarea îngrijirilor corespunză –
toare pacientul are temperatura normal ă.
6. Nevoia de a comunica .
Pacientul este receptiv și reușește să comunice cu familia și priietenii.
7.Nevoia de a respira și a avea o bună circulație.
Pacientul prezint ă evoluție favorabilă, respiră liber și nu prezintă dureri.
Tabel cu gradele de dependen ță ale pacientului pri vind nevoile fundamentale
Nevoi fundamentale La
internare La trei
zile de la
internare La
externare
1.Nevoia de a respira și a avea o bună circulație. 4 2 1
2.Nevoia de a se alimenta și a se hidrata. 4 2 2
3.Nevoia de a elimina. 4 3 1
4.Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură. 4 4 1
5.Nevoia de a dormi și a se odihni. 3 2 1
6.Nevoia de a se îmbr ăca și dezbrăca. 1 1 1
7.Nevoia de a fi curat, îngrijit,de a proteja 1 1 1
76
tegumentele și mucoasele.
8.Nevoia de a men ține temperatura corpului în lim ite
normale. 3 1 1
9.Nevoia de a evita pericolele. 1 1 1
10.Nevoia de a comunica. 4 3 1
11.Nevoia de a ac ționa conform propriilor convingeri
și valori, de a practica religia. 1 1 1
12.Nevoia de a fi preocupat în vederea realiz ării. 1 1 1
13.Nevoia de a se recrea. 1 1 1
14.Nevoia de a înv ăța cum să -ți păstrezi sănătatea. 1 1 1
Total valori dependen ță 33 24 15
Grad de dependen ță major ă moderat ă ușoară
4.4. Cazul nr.4
Surse : pacient, familie, foaie de observa ție, literatură de specialitate.
Date relativ stabile :
Numele: B.I.;
vârst ă: 35 ani;
sex: masculin;
naționalitate: română;
religie: ortodox ă;
domiciliu: rural;
profesie: tinichigiu auto
nivelul studiilor: mediu;
stare civil ă: căsătorit;
obiceiuri: consum ă alcool, fumător înrăi t.
Elemente fizice: grup sanguin: A II; R h: pozitiv;
Antecedente medicale: heredocolaterale: f ără importan ță.
personale: puseu de pancreatit ă acută cu 10 luni în urmă.
Data intern ării: 18.06.2018
Date variabile:
Temperatur ă: 37,0 grade C;
Puls: 78 b ătăi/minut;
77
Respira ții: 20 respirații/minut;
T.A.. 130/90 mm Hg;
Diurez ă: 1200 ml;
Scaun: 1/2 zile;
Motivele intern ării: Boala debutează insidios în urma unui consum îndelungat de alcool,
prin dureri moderate epigastrice, care în evolu ție cresc în intensitate și devin insuportabile, cu
iradiere în hipocondrul stâng. Se adaugă și vărsături de aspect alimentar, care însă nu u șurează
durerea. Conco,itent se alterează și starea generală, fară a urm a un tratament medicamentos motiv
pentru care se prezintă la serviciul de urgen ță al spitalului nostru pentru investiga ții și tratament
de specialitate.
Examene biochimice:
Hemoleucogram ă completă: HGB: 14,3g/dl; HCT: 32,5%; L.8600 mmcub;
Glicemie: 147 mg/dl;
Uree: 0,63 mg/dl;
Amilaze: 1055 u.;
Examen sumar urin ă: fără modificări;
Urocultur ă: steril;
EKG: normal. Cord în limite normale.
Examene paraclinice:
Ecografii abdominale: ficat m ărit cu 3 cm, sub rebordul costal, are o suprafa ță netedă, margine
ascuțită, consisten ță de organ fără calculi, splină de volum normal,
pancreasul nu se vede.
Radiografii : – abdominal ă simplă: fără nivele hidro -aerice;
– pleuro -pulmonar ă: unghiul costo -diafragmatic drept obstruat; diafragm cu mobilitate
redusă.
CT: eviden țiază extensia zonei extrapancreatice.
Diagnostic medical: Pancreatit ă acută necr otico -hemoragică.
Tratament: alimenta ție hidrică în primele zile; Ampicilină 4×1 g/24 ore; Xilină 1% 20
ml. i.v.; Atropină 2×1/2 fiole; HHC 3x100mg.; Scobutil 3×1 fiole; Papaverină 3×1 fiole; Solu ții
perfuzabile.
78
Evolu ție: În urma îngrijirilor acordate, evoluția este favorabilă. Bolnavul se externează la
14 zile de la internare cu recomandările: regim alimentar de cruțare, excluz ingestia de alcool, se
va continua tratamentul cu Scobutil: 3cp/zi; Metroclopramid: 4cp/zi;
Bilan țul de dependență: Din anal iza și interpretarea datelor se constată că pacientul are
nevoie de ajutor (pe parcursul celor 3 zile de urmărire) pentru satisfacerea următoarelor nevoi
fundamentale:
1. Nevoia de a respira și a avea o bună circulație;
2. Nevoia de a se alimenta și a se hidrata;
3. Nevoia de a elimina;
4. Nevoia de a se mi șca și a avea o bun ă postură;
5. Nevoia de a înv ăța cum să -ți păstrezi sănătatea.
PLAN DE ÎNGRIJIRE ȘI DIAGNOSTIC NURSING
LA INTERNARE
Nevoia
afectat ă Diagnostic
de nursing Obiective Interven ții Evalu are
1.Nevoia
de a respira
și a avea o
bună
circulație Dificultatea
de a respira:
-durere;
-diminuarea
mobilit ății;
-Pacientul s ă
respire liber;
-Menținerea
unei
oxigenări a
țesuturilor. Rol delegat: -Administrez
pacientului, la indica ția
medicului, calman te pentru
ușurarea durerilor.
Rol autonom: -așez
pacientul în pat în poziție
semișezândă. -pacientul
respir ă liber;
-Num ărul de
respirații
ajunge la
17/min.
2.Nevoia
de a se
alimenta și
a se hidrata Dificultate
de a se
alimenta și
hidrata:
-dureri la
nivel ul
etajului
abdominal
inferior;
-vărsături;
-greață. -Pacientul s ă
fie echilibrat
nutrițional;
-Pacientul s ă
aibă o stare
de bine, fără
grețuri și
vărsături;
-Pacientul
să-și pună în
repaus
absolut tubul
digestiv Rol delegat: -Administrez
bolnavului solu ții
macromoleculare și glucidice
i.v.;
-Administrez medicamentele
prescrise de medic.
Rol autonom: -Opresc
aportul oral de alimente și
lichide;
-Institui o sond ă de respirație
nasogastrică pentru
evacuarea conținutului
stomacal; -Bolnavul
reușește să
își mențină
greutatea
normală;
-Bolnavul î și
regăsește
starea de
bine și
echilibrul
nutrițional.
79
timp de 7
zile. -Încurajez boln avul;
3.Nevoia
de a
elimina. -Oligurie;
-Vărsături;
–
Transpira ții;
-Constipa ție:
ileus
dinamnic
datorat
iritației
peritoneale;
-Pacie ntul s ă
nu prezinte
complicații
cutanate,
urinare;
-Pacientul s ă
aibă tranzit
intestinal în
limite
fiziologice;
-Pacientul s ă
aibă
tegumente și
mucoase
perianale
curate și
integre;
-Pacientul s ă
fie echilibrat
fizic și
psihic. Rol delegat :- Administrez
medicamentele prescrise de
medic;
-Administrez intravenos o
cantitate suficient ă de lichide
pentru susținerea diurezei.
Rol autonom: -Instalez o
sond ă vezicală pentru golirea
vezicii urinare și
monitorizarea diurezei;
-Asigur un climat cald,
comfortabil;
-Stabilesc cu pacientul un
orar regulat de eliminare;
-Urmăresc și notez în foaia
de observație consistența și
frecvența scaunelor;
-Curăț și usuc regiunea
perineală după fiecare scaun,
-Aplic crem ă protectoare,
-Dau dovad ă de înțelegere și
răbdare, menajez pud oarea
pacientului;
-Îl lini ștesc și îl încurajez să –
și exprime emoțiile și
sentimentele în legătură cu
stare asa. -Pacientul nu
prezint ă
semne de
infecție
urinară și
urocultura de
control este
negativă;
-Pacientul
are
tegumentele
intacte și
uscate;
-Pacien tul
are scaun
regulat;
-Diureza
ajunge la
2200ml/24h;
-Pacientul
are o stare de
bine.
A TREIA ZI DE BOAL Ă
Nevoia
afectat ă Diagnostic
de nursing Obiective Interven ții Evaluare
1.Nevoia
de a respira
și a avea o
bună
circulație Dificultatea
de a respir a:
-durere;
-diminuarea
mobilit ății; -Pacientul s ă
respire liber;
-Menținerea
unei bune
oxigenări a
țesuturilor. Rol delegat: -Administrez
medicamentele prescrise
de medic.
Rol autonom: -Ajut
pacientul s ă se așeze în pat
în poziție semișezândă; -Pacientul
respiră liber;
-Num ărul de
respirații este
de 18/min
2.Nevoia
de a se
alimenta și Dificultate
de a se
alimenta și -Pacientul s ă
fie echilibrat
nutrițional; Rol delegat :-Administrez
bolnavului solu ții
macromoleculare și -Bolnavul
reușește să își
mențină
80
a se
hidrata. hidrata:
-durere la
nivelul
etajului
abdominal
inferior;
-greață. -Pacientul s ă
aibă o stare
de bine, fără
grețuri;
-Pacientul
să-și pună în
repaus
absolut tubul
digestiv timp
de 7 zile. glucidice i.v.;
-Administrez
medicamentele prescrise
de medic.
Rol autonom :-Mențin
oprit apor tul oral de
alimente și lichide;
-Încurajez bolnavul;
-Rehidratez pacientul dup ă
scoaterea sondei, cu
creșterea treptată a
cantității de lichide
ingerate. greutatea
normală;
-Bolnavul î și
regăsește
starea de bine
și echili brul
nutrițional.
3.Nevoia
de a
elimina. -Oligurie;
-Vărsături;
-Transpira ții;
-Constipa ție:
ileus
dinamnic
datorat
iritației
peritoneale;
-Pacientul s ă
nu prezinte
complicații
cutanate,
urinare;
-Pacientul s ă
aibă tranzit
intestinal în
limite
fiziologi ce;
-Pacientul s ă
aibă
tegumente și
mucoase
perianale
curate și
integre;
-Pacientul s ă
fie echilibrat
fizic și
psihic. Rol delegat :- Administrez
medicamentele prescrise
de medic;
-Administrez intravenos o
cantitate suficient ă de
lichide pentru susținerea
diurezei.
Rol autonom :
-Asigur un climat cald,
comfortabil;
-Stabilesc cu pacientul un
orar regulat de eliminare;
-Urmăresc și notez în foaia
de observație consistența și
frecvența scaunelor
precum și diureza;
-Curăț și usuc regiunea
perineală după fiecare
scaun;
-Aplic crem ă protectoare,
-Dau dovad ă de înțelegere
și răbdare, menajez
pudoarea pacientului;
-Îl lini ștesc și îl încurajez
să-și exprime emoțiile și
sentimentele în legătură cu
starea sa.
-Pacientul are
tegumentele
intacte și
uscate;
-Pacientul ar e
scaun regulat;
-Diureza se
menține la
2200ml/24h;
-Pacientul are
o stare de
bine.
81
LA EXTERNARE
1.Nevoia
de a se
alimenta și
a se
hidrata. Dificultate
de a se
alimenta și
hidrata:
-dure la
nivelul
etajului
abdominal
inferior;
-greață. -Pacien tul să fie
echilibrat
nutrițional;
-Pacientul s ă aibă
o stare de bine,
fără grețuri;
-Pacientul s ă
continue
alimentația
conform regimul
impus de
pancreatită. Rol autonom :-Încurajez
bolnavul;
-Explorez gustul și
obiceiurile alimentare
ale pacientului;
-Alim entez pacientul cu
alimente potrivite
regimului indicat pentru
pancreatit ă;
-Mențin cantitatea mică
de alimente și măresc
numărul de mese cu
mărirea timpului scurs
de la accesul acut;
-Învăț pacientul
categoriile de alimente
din ghidul alimentar și
echival ențele cantitative
și calitative ale
principiilor alimentare. -Pacientul
este echilibrat
hidroelectroli
tic, în țelege
principiile
alimentației
echilibrate,nu
consumă
alcool, nu
fumează;
-Pacientul
regăsește
starea de bine
și echilibrul
nutrițional;
2.Nev oia
de a se
mișca și a
avea o
bună
postură. -Dificultate
de
deplasare:
-durere si
oboseal ă
musculară -Pacientul s ă aibă
postura adecvată;
-Pacientul s ă nu
prezinte
complicații ca:
escare de decubit,
anchiloze,
contracturi. Rol autonom: –
Recomand pacientului
să stea în pat în poziție
semișezândă;
-Sfătuiesc pacientul să –
și păstreze igiena
tegumentelor, a lenjeriei
de pat și de corp;
-Pregătesc psihic
pacientul pentru a cere
ajutor ori de câte ori
este nevoie.
-Sfatuiesc pacientul s ă
efectueze plimbări
scurte;
-Redau încrederea
pacientului în for țele
proprii. -Pacientul are
postur ă
adecvată;
-Tegumentele
pacientului
sunt integre;
-Pacientul
este curat și
îngrijit;
-Pacientul se
mobilizeaz ă
singur.
3.Nevoia
de a înv ăța
cum să -ți
păstrezi
sănătatea. -Lipsa de
cunoștințe,
deprinderi
pentru
recuperarea -Pacientul s ă
acumuleze noi
cunoștințe și să
dobândească
atitudini,obiceiuri Rol autonom:
-Conștientizez bolnavul
asupra propriei
responsabilități privind
sănătatea; -Pacientul
este receptiv,
cooperant, î și
însușește
noile
82
sănătății. și deprinderi noi. -Verific dac ă bolna vul a
înteles corect mesajul
transmis și dacă și -a
însușit noile cunoștințe;
-Corectez deprinderile
dăunătoare sănătății;
-Încurajez bolnavul și îl
ajut la dobândirea noilor
deprinderi alimentare. deprinderi și
obiceiuri.
[7,8,9]
NEVOI FUNDAMENTALE
1. Nevoia de a respira și a avea o buna circulație.
Pacie ntul prezint ă evoluție favorabilă, respiră liber și nu prezintă dureri.
2. Nevoia de a se alimenta și a se hidrata.
Pacientul reu șește să își mențină greutatea normală, își regăsește starea de bine și echilibrul
nutrițional.
3. Nevoia de a elimina.
Pacient ul are tegumentele intacte și uscate, are scaun regulat și diureză normală. Are o stare de
bine.
4. Nevoia de a se mi șca și a avea o bună postură.
Pacientul are postur ă adecvată și tegumentele integre. Se mobilizează singur.
5. Nevoia de a înva ța cum să -ți păstrezi sănătatea.
Pacientul este receptiv și respectă sfaturile acordate. Este cooperant.
Tabel cu gradele de dependen ță ale pacientului privind nevoile fundamentale
Nevoi fundamentale La
internare La trei
zile de la
internare La
externare
1.Nevoia de a respira și a avea o bună circulație. 3 1 1
2.Nevoia de a se alimenta și a se hidrata. 4 3 2
3.Nevoia de a elimina. 4 3 1
4.Nevoia de a se mi șca și a avea o bună postură. 4 3 1
83
5.Nevoia de a dormi și a se odihni. 1 1 1
6.Nevoia de a se îmbr ăca și dezbrăca. 1 1 1
7.Nevoia de a fi curat, îngrijit,de a proteja
tegumentele și mucoasa. 1 1 1
8.Nevoia de a men ține temperatura corpului în limite
normale. 1 1 1
9.Nevoia de a evita pericolele. 1 1 1
10.Nevoia de a comunica. 1 1 1
11.Nevoia de a ac ționa conform propriilor convingeri
și valori, de a practica religia. 1 1 1
12.Nevoia de a fi preocupat în vederea realiz ării. 1 1 1
13.Nevoia de a se recrea. 1 1 1
14.Nevoia de a înv ăța cum să -ți păstrezi sănătatea. 3 2 1
Total valori dependen ță 27 21 15
Grad de dependen ță major ă moderat ă ușoară
4.5. Cazul nr. 5
Surse : pacient, familie, foaie de observa ție, literatură de specialitate.
Date relativ stabile :
Numele: T.C;
vârst ă: 43 ani;
sex: feminin;
naționalitate: română;
religie: catolic ă;
domiciliu: urban; salariat ă;
nivelul studiilor: mediu;
stare civil ă: căsătorită;
obiceiuri: fumatoare 1 -2 pachete de țigari/zi.
Elemente fizice: grup sanguin: B III; R h: pozitiv;
Antecedente medicale: heredocolaterale: f ără importan ță.
person ale: puseu de colecistită acută litiazică în urmă cu 6 luni
Data intern ării: 26.02.2019
Date variabile:
Temperatur ă: 38 grade C;
Puls: 89 b ătăi/minut;
84
Respira ții: 21 respirații/minut;
T.A.. 140/75 mm Hg;
Diurez ă: 1050 ml/24 h;
Scaun: 1/1 zile;
Motivele intern ării: Boala actuală a debutat brusc, în urmă cu 24 -36 ore cu dureri de
mare intensitate în etajul abdominal superior în plină sănătate aparentă, alterarea stării generale,
ulterior gre țuri, vărsături, distensie abdominală moderată, simptome ce au persistat și s-au agravat
progresiv, determinând bolnava să se prezinte de urgen ță în clinica noastră.
Examene biochimice:
Hemoleucogram ă completă: HGB: 14g/dl; HCT: 34%; L.11000 mmcub;
Glice mie: 132 mg/dl;
Uree: 0,68 mg/dl;
Amilaze: 1114 u/L;
Examen sumar urin ă: prezente hematii, cilindri granuloși;
Urocultur ă: steril;
EKG: normal. Cord în limite normale.
Examene paraclinice:
Ecografii abdominale: Colecist cu pere ții îngro șați locuit de un calcul de aproximativ 1/2 cm. ,
pancreas m ărit edema țiat, lamă de lichid în fundul de sac Douglas.
Radiogr afie pulmonar ă: – fără modificări pulmonare.
Radiografie abdominal ă: – eviden țiază aerocolie.
CT: pancreas m ărit de volum .
Diagnostic medical: Pancreatit ă acută necrotico -hemoragică.
Tratament: No-spa: 3 fiole/zi; Scobutil: 2fiole/zi; Algocalmin: 3fiol e/zi; Xilin ă: 1
fiolă/zi; Gordox: 3 fiole/zi; Cefobid: 2gr/zi; Ser fiziologic: 1000 -3000ml/zi; Glucoză 1000 –
2000ml/zi; Calciu: 2 fiole/zi; Metronidazol: 2x1flacoane/zi; HHC: 2g/zi; Fenobarbital: o fiolă
seara; Trasylol; Refen 2 fiole 2 ml/zi.
Evolu ție: În urma îngrijirilor acordate, pacientul și -a depășit faza gravă a primelor zile
spre atenuarea simptomatologiei. După 7 zile pacientul își reia alimentația lichidă, apoi cea solidă
și a rămas internat 3 săptămâni. Evoluția este favorabilă. Bolnava se extern ează cu
85
recomandările: regim alimentar de cruțare, excluz ingestia de alcool și tutun, se va continua
tratamentul cu Scobutil: 3cp/zi; Metroclopramid: 4cp/zi;
Bilan țul de dependență: Din analiza și interpretarea datelor se constată că pacientul are
nevoi e de ajutor (pe parcursul celor 3 zile de urmărire) pentru satisfacerea următoarelor nevoi
fundamentale:
1. Nevoia de a se alimenta și a se hidrata;
2. Nevoia de a elimina;
3.Nevoia de a dormi și a se odihni;
4. Nevoia de a se mi șca și a avea o bun ă postu ră.
PLAN DE ÎNGRIJIRE ȘI DIAGNOSTIC NURSING
LA INTERNARE
Nevoia
afectat ă Diagnostic de
nursing Obiective Interven ții Evaluare
1.Nevoia
de a se
alimenta și
a se
hidrata. -Alterarea
alimenta ției;
-Dietă
dezechilibrată
;
-Grețuri;
-Durere la
nivelul
etajul ui
abdominal
superior. -Pacientul s ă
fie echilibrat
nutrițional;
-Pacientul s ă-
și pună în
repaus
absolut tubul
digestiv timp
de 6 zile;
-Pacientul s ă
aibă o stare
de bine fără
grețuri;
-Pacientul s ă
urmeze o
dietă potrivit
regimului
indicat pentru
pancreat ită. Rol delegat: –
Administrez
medicamentele
prescrise de medic
respectând regulile de
administrare;
-Institui o sond ă de
aspirație nasogastrică
pentru evacuarea
conținutului stomacal;
Rol autonom: –
Încurajez bolnavul;
-Opresc aportul oral de
lichide și ali mente;
-Administrez
bolnavului solu ții
macromoleculare și
glucidice i.v.;
-Protejez lenjeria
patului cu mu șama și
aleză. -Pacientul scade
ușor în greutate;
-Pacientul este
echilibrat
hidroelectrolitic
, înțelege
principiile
alimentației
echilibrate, nu
consumă alcool,
nu fumează.
2.Nevoia
de a -Eliminare
neadecvat ă; -Pacientul s ă
aibă tranzit Rol delegat: –
Administrez -Pacientul are
tegumente
86
elimina. -Constipa ție;
-Transpira ții
abundente;
-Diurez ă
scăzută;
-Vărsături. intestinal în
limite
fiziologice;
-Pacientul s ă
aibă o diureză
normală;
-Pacientul s ă
aibă o stare
de bine fără
vărsături;
-Pacientul s ă
aibă
tegumentele
și mucoasele
perianale
curate și
integre;
-Pacientul s ă
fie echilibrat
fizic și psihic. medicamentele
prescrise de medic;
-Observ efectul
medicamentelor asupra
organismului;
Rol autonom: -Asigur
un climat calm,
confortabil;
-Stabilesc cu pacientul
un orar regulat de
eliminare;
-Administrez i. v. o
cantitate suficient ă de
lichide pentru
susținerea diurezei;
-Urmăresc și notez în
FO consistența și
frecvența scaunelor;
-Curăț și usuc regiunea
perineală după fiecare
scaun;
-Aplic o crem ă
emolientă în regiunea
perineală după fiecare
eliminare;
-Ajut pacientul s ă facă
mici plimbări de câteva
ori pe zi;
-Dau dovad ă de
înțelegere și răbdare,
menajez pudoarea
pacientului;
-Îl liniștesc și îl
încurajez să -și exprime
emoțiile și sentimentele
în legătură cu starea sa; le intacte și
uscate;
-Pacientul are
scaun regulat și
nu prezintă
vărsături;
-Diureza ajunge
la 2000ml/24
ore;
-Starea
pacientului s -a
înbun ătățit
vizibil.
3.Nevoia
de a dormi
și a se
odihni. -Insomnie;
-Nelini ște;
-Disconfort
abdominal. -Pacientul s ă
beneficieze
de somn
cantitativ și
calitativ;
-Pacientul s ă
beneficieze
de confort
fizic și psihic; Rol delegat: –
Administrez
medicamentele
prescr ise de medic;
-Observ efectul
medicamentelor asupra
organismului.
Rol autonom: –
Identific nivelul și
cauza anxietații; -Pacientul este
liniștit,
încrezător în
viitor;
-Pacientul are
un somn
odihnitor;
-Pacientul
prezint ă o stare
de bună
87
-Antrenez bolnavul în
activit ăți recreative;
-Aplic tehnicile de
îngrijire curent ă,
necesare obținerii stării
de satisfacție;
-Observ și notez
calitatea, orarul
somnului, gradul de
satisfacere a celorlalte
nevoi;
-Învăț bolnavul tehnici
de relaxare;
-Încerc s ă aflu ce
activități recreative îi
produc plăcere
pacientului și în ce
măsură pot fi realizate
în cadrul secției
noastre;
-Facilitez c ontactul cu
alți pacienți și cu
membrii familiei.
dispoziție;
-Pacientul este
odihnit.
A TREIA ZI DE BOAL Ă
Nevoia
afectat ă Diagno stic de
nursing Obiective Interven ții Evaluare
1.Nevoia
de a se
alimenta
și a se
hidrata. -Alterarea
alimenta ției;
-Dietă
dezechilibrată
;
-Grețuri;
-Durere la
nivelul
etajului
abdominal
inferior. -Pacientul s ă
fie echilibrat
nutrițional;
-Pacientul s ă-
și pună în
repaus absolut
tubul digestiv
timp de 6 zile;
-Pacientul s ă
aibă o stare de
bine fără
grețuri;
-Pacientul s ă
urmeze o
dietă potrivit Rol delegat: –
Administrez
medicamentele
prescrise de medic
respectând regulile de
administrare;
-Institui o sond ă de
aspirație nasogastrică
pentru evacuarea
conținutului stomacal;
Rol autonom: –
Încurajez bolnavul;
– Mențin întreruperea
orală de lichide și
alimente; -Pacientul scade
ușor în greutate;
-Pacientul este
echilibrat
hidroelectrolitic
, înțelege
principiile
alimentației
echilibrate, nu
consumă alcool,
nu fumează;
-Durerea s -a
diminuat.
88
regimului
indicat pentru
pancreatită. -Administrez bolnavului
soluții macromoleculare
și glucidice i.v.;
-Protejez lenjeria
patului cu mu șama și
aleză.
2.Nevoia
de a
elimina. -Eliminare
neadecvat ă;
-Constipa ție;
-Transpira ții
abundente;
-Diurez ă
scăzută;
-Vărsături. -Pacientul s ă
aibă tranzit
intestinal în
limite
fiziologice;
-Pacientul s ă
aibă o diureză
normală;
-Pacientul s ă
aibă o stare de
bine fără
vărsături;
-Pacientul s ă
aibă
tegumentele și
mucoasele
perianale
curate și
integre;
-Pacientul s ă
fie echilibrat
fizic și psihic. Rol delegat: –
Administrez
medicamentele
prescrise de medic;
-Observ efectul
medicamentelor asupra
organismului;
Rol autonom: -Asigur
un climat calm,
confort abil;
-Stabilesc cu pacientul
un orar regulat de
eliminare;
-Administrez i. v. o
cantitate suficient ă de
lichide pentru susținerea
diurezei;
-Urmăresc și notez în
FO consistența și
frecvența scaunelor;
-Urmăresc pacientul să –
și mențină regiunea
perineală c urată și
uscată după eliminare;
-Sfătuiesc pacientul să
aplice o cremă
emolientă în regiunea
perineală după fiecare
eliminare;
-Ajut pacientul s ă facă
mici plimbări de câteva
ori pe zi;
-Dau dovad ă de
înțelegere și răbdare,
menajez pudoarea
pacientului;
-Îl liniștesc și îl
încurajez să -și exprime
emoțiile și sentimentele
în legătură cu starea sa; -Pacientul are
tegumente
le intacte și
uscate;
-Pacientul are
scaun regulat și
nu prezintă
vărsături;
-Diureza se
menține la
2000ml/24 ore;
-Starea
pacientului s -a
înbun ătățit
vizibil.
89
3.Nevoia
de a
dormi și
a se
odihni. -Insomnie;
-Nelini ște;
-Disconfort
abdominal. -Pacientul s ă
beneficieze de
somn
cantitativ și
calitativ;
-Pacientul s ă
beneficieze de
confort fizic
și psihic; Rol delegat: –
Administrez
medicamentele
prescrise de medic;
-Observ efectul
medicamentelor asupra
organismului.
Rol autonom: -Identific
nivelul și cauza
anxietații;
-Antrenez bolnavul în
activit ăți recreative;
-Aplic tehnicile de
îngrijire curent ă,
necesare obținerii stării
de satisfacție;
-Obse rv și notez
calitatea, orarul
somnului, gradul de
satisfacere a celorlalte
nevoi;
-Învăț bolnavul tehnici
de relaxare;
-Încerc s ă aflu ce
activități recreative îi
produc plăcere
pacientului și în ce
măsură pot fi realizate
în cadrul secției noastre;
-Facilitez contactul cu
alți pacienți și cu
membrii familiei.
-Pacientul este
liniștit,
încrezător în
viitor;
-Pacientul are
un somn
odihnitor;
-Pacientul
prezint ă o stare
de bună
dispoziție;
-Pacientul este
odihnit.
LA EXTERNARE
Nevoia
afectat ă Diagnosti c de
nursing Obiective Interven ții Evaluare
1.Nevoia
de a se
alimenta
și a se
hidrata. -Alterarea
alimenta ției;
-Dietă
dezechilibrată;
-Grețuri;
-Durere la
nivelul -Pacientul s ă
fie echilibrat
nutrițional;
-Pacientul s ă-
și pun ă în
repaus absolut
tubul digestiv Rol autonom :-
Încurajez bolnavul;
Explorez gustul și
obiceiurile alimentare
ale p acientului;
-Alimentez pacientul
cu alimente potrivite -Pacientul scade
ușor în greutate;
-Pacientul este
echilibrat
hidroelectrolitic,
înțelege
principiile
90
etajului
abdominal
inferior. timp de 6 zile;
-Pacientul s ă
aibă o stare de
bine fără
grețuri;
-Pacientul s ă
urmeze o dietă
potrivit
regimului
indicat pentru
pancreatită. regimului indicat
pentru pancreatit ă;
-Mențin cantitatea
mică de alimente și
măresc numărul de
mese cu mărirea
timpului scurs de la
accesul acut;
-Învăț pacientul
categoriile de
alimente din ghidul
alimentar și
echivalențele
cantitative și calitative
ale principiilor
alimentare. alimentației
echilibrate,nu
consumă alcool,
nu fumează;
-Pacientul
regăsește starea
de bine și
echilibrul
nutrițional;
2.Nevoia
de a
dormi și a
se odihni. -Insomnie;
-Nelini ște;
-Disconfort
abdominal. -Pacientul s ă
beneficieze de
somn
cantitativ și
calitativ;
-Pacientul s ă
beneficieze de
confort fizic și
psihic; Rol autonom: –
Identific nivelul și
cauza anxietații;
-Antrenez bolnavul în
activit ăți recreative;
-Aplic tehnicile de
îngrijire curent ă,
necesare obținerii
stării de satisfacție;
-Învăț bolnavul
tehnici de relaxare;
– Activit ățile
recreative care îi
produc plăcere
pacien tului să fie
continuate și acasă;
-Sfătuiesc pacientul să
facă plimbări zilnice.
-Pacientul este
liniștit,
încrezător în
viitor;
-Pacientul are
un somn
odihnitor;
-Pacientul
prezint ă o stare
de bună
dispoziție;
-Pacientul este
odihnit.
3.Nevoia
de a se
mișca și a
avea o
bună
postură. -Postur ă
inadecvată
datorită
durerii
violente. -Pacientul s ă-
și mențină
integritatea
tegumentelor;
-Pacientul s ă-
și mențină
funcția
respiratorie;
-Pacientul s ă
fie echilibrat
psihic; Rol autonom: –
Recomand pacientului
o pozi ție cât mai
comodă în pat;
-Sfătuiesc pacientul să
schimbe periodic
poziția în pat pentru
prevenirea escarelor
de decubit;
-Sfătuiesc pacientul să
mențină o igienă -Pacientul are o
postur ă
adecvată;
-Tegumente
le pacientului
sunt integre;
-Pacientul se
odihne ște
corespunză
tor;
-Pacientul este
91
-Pacientul s ă
aibă o postură
adecvată. corporală riguroasă;
-Redau încrederea
pacientului c ă
imobilitatea sa e o
stare trecătoare;
-Pregătesc psihic
pacientul în vederea
oricărei situații
neprevăzute. relaxat.
-Durere a s-a
diminuat.
[7,8,10]
NEVOI FUNDAMENTALE
1. Nevoia de a se alimenta și a se hidrata;
Pacientul este echili brat hidroelectrolitic, în țelege principiile alimentașiei echilibrate, nu consumă
alcool, nu fumează.
2. Nevoia de a elimina;
Pacientul are tegumentele intacte și uscate, are scaun regulat și diureză normală. Are o stare de
bine.
3.Nevoia de a dormi și a se odihni;
În urma îngrijirilor acordate starea de disconfort s -a ameliorat, pacientul reu șind să doarmă 7 -8
ore/zi.
4. Nevoia de a se mi șca și a avea o bună postură;
Pacientul are postur ă adecvată și tegumentele integre. Se mobilizează singur.
Tabel cu gradele de dependen ță ale pacientului privind nevoile fundamentale
Nevoi fundamentale La
internare La trei
zile de la
internare La
externare
1.Nevoia de a respira și a avea o bună circulație. 4 2 1
2.Nevoia de a se alimenta și a se hidrata. 4 2 2
3.Nev oia de a elimina. 4 3 1
4.Nevoia de a se mi șca și a avea o bună postură. 4 4 1
5.Nevoia de a dormi și a se odihni. 1 1 1
6.Nevoia de a se îmbr ăca și dezbrăca. 1 1 1
92
7.Nevoia de a fi curat, îngrijit,de a proteja
tegumentele și mucoasele. 1 1 1
8.Nevoia de a men ține temperatura corpului în limite
normale. 1 1 1
9.Nevoia de a evita pericolele. 1 1 1
10.Nevoia de a comunica. 1 1 1
11.Nevoia de a ac ționa conform propriilor convingeri
și valori, de a practica religia. 1 1 1
12.Nevoia de a fi preocupat în vederea realiz ării. 1 1 1
13.Nevoia de a se recrea. 1 1 1
14.Nevoia de a înv ăța cum să -ți păstrezi sănătatea. 1 1 1
Total valori dependen ță 26 21 15
Grad de dependen ță majoră moderată ușoară
93
CAPITOLUL V
ROLU L ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU
PANCREATIT Ă ACUTĂ NECROTICO -HEMORAGICĂ.
5.1. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN PROFILAXI A ȘI EDUCAȚIA
SANITARĂ
Asistenta medical ă este un cadru tehnic specializat în munca medico -sanitară, situată pe cea
mai înaltă treaptă a cadrelor medii sanitare.
Asistenta medical ă, a cărei sarcină de bază este asigurarea condițiilor de îngrijire a
bolnavilor, are atribuții: de îngrijire igienico -sanitară, de îngrijire medicală propriu -zisă, atribuții
organizatorice, edu cative, gospodărești.
Asistenta medical ă este un cadru care se află în permanență lângă bolnav, ea are legatură
directă și cea mai calificată dintre medic și omul suferind. Ramânând mai mult timp decât
medicul lângă bolnav, îngrijindu -l, asistând la felul cum acesta se alimentează, sau ajutându -l să
mănânce, administrându -i medicația zilnică, controlându -i temperatura și pulsul, tensiunea
arterială, observând cantitatea de urină pe care o elimină, caracteristicile urinei și ale scaunelor,
felul cum umblă, cum se odihnește, cum vorbește, cum reacționează și cum raționează, asistenta
medicală poate să -și facă o imagine asupra evoluției bolii.
Asistenta medical ă trebuie să dea dovadă de mare constiinciozitate profesională, să fie
apropiată, comunicativă, prie tenoasă cu bolnavii, să inspire încredere bolnavilor.
Asistenta trebuie s ă aibă cunoștințe temeinice de specialitate pe care să le perfecționeze în
permanență.
Asistenta medical ă cunoaște tehnicile curente ale examinărilor complementare necesare
stabilir ii diagnosticului. Ea execută recoltările de produse biologice și patologice, sondaje etc. și
pregătește bolnavii pentru examinările: radiologice, endoscopice, explorări funcționale.
Se știe că pacientul are pe toată durata bolii un moral și o psihologie deformate.
Asistentei îi revine sarcina s ă-l ajute pe bolnav cu tact, înțelegere, delicatețe, atenție.
94
Asistenta medical ă trebuie să manifeste solicitudine față de toți bolnavii, încurajându -i pe
cei triști, descurajați sau grav bolnavi.
Trebuie s ă-si păstreze întotdeauna demnitatea, să manifeste fermitate față de bolnavi în
îndeplinirea prescripțiilor, în respectarea disciplinei în spital.
Asistenta trebuie s ă-și cunoască și să -și îndeplinească obligațiile și față de aparținătorii
bolnavilor. Trebuie s ă fie atentă, binevoitoare față de aceștia, să -i informeze despre boală și ceea
ce trebuie făcut pentru a contribui la recăpătarea sănătații pacientului, dar să -și scurteze vizitele
obositoare.
Secretul profesional constituie o alt ă obligație fundamentală a asistentei medicale.
Respectarea secretului profesional este o datorie morală, o obligație, chiar dacă bolnavul nu a
cerut -o.
Bolnavii suport ă, de obicei, greu regimul de viața al spitalului.
Internarea este un prilej de a reeduca ritmul și felul de v iață al bolnavului, de a -l dezobișnui
de anumite deprinderi dăunătoare, în special de alimentație.
Bolnavii trebuie s ă-și însușească și să se obișnuiască cu igiena.
Regimul de via ță trebuie să fie ordonat, echilibrat, dar individualizat după natura bolii și
starea bolnavului și întotdeauna hotărât de medic, și pentru ca toate acestea să ducă la recuperarea
stării de sănătate a bolnavului, asistenta medicală trebuie să -și îndeplinească rolul său.[7]
5.2. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ASIGURAREA CONDI ȚIILOR DE
MEDIU
Asistenta medical ă are un rol important în asigurarea condițiilor de mediu favorabile, în
salonul bolnavului.
Astfel:
– va aerisi camera, temperatura optim ă în salon fiind cea de 18 -220 C;
– va urm ări ca lenjeria de corp și de pat s ă fie curate;
– va avea grij ă ca bolnavul să aibă o igienă corporală bună;
95
– va urm ări curațenia în salon, acesta să fie și bine luminat.
În vederea efectu ării vizitei, asistenta medicală va aerisi camera înaintea vizitei, va avea
grijă ca toate foile de observație să fie la patul bolnavului, bolnavul să se afle la pat, să aibă
lenjerie de pat și de corp curate. Toate urinarele și toate bazinetele aflate în salon vor fi curate
înainte de sosirea medicului.
În timpul vizitei asistenta medical ă va urmări și nota, toate recomandările medicului.
După efectuarea recoltărilor de produși biologici și patologici, asistenta medicală va strânge
materialele folosite, va aerisi camera și va asigura bolnavului o poziție comodă.
Va nota în foaia de observa ție, medicaț ia prescrisă și examenele de laborator și radiologice
cerute de medic.[7,10]
5.3.ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIRILE ACORDATE
ȘI CONDUITA TERAPEUTICĂ
Asistenta medical ă va acorda îngrijiri în funcție de simptomele întalnite la bolnav:
– greața, vărsăturile :
Vărsătura reprezintă eliminarea conținutului gastric prin actul reflex de vomă, prin
cavitatea bucală.
Voma este un act reflex cu centrul în bulbul rahidian și reprezintă o modalitate de apărare a
organismului față de un conținut dăunător.
Vărsăturile sunt alimentare, apoi biliare, dar nu fecaloide.
În timpul v ăsăturii, asistenta medicală trebuie să protejeze fizic și psihic bolnavul. Va așeza
bolnavul în poziție șezând la marginea patului îl va sprijini în timpul vărsătu rii, îi va oferi o tăviță
renală în care să vomeze.
Daca pozi ția bolnavului este culcat în pat îl va așeza cu capul într -o parte, pentru ca acesta
să nu se înece cu voma. După încetarea vărsăturii, asistenta medicală va oferi bolnavului un pahar
cu apă ca să-și clătească gura și la indicația medicului va administra medicație antiemetică.
O mare aten ție se va acorda vărsaturilor, pacientul este poziționat șezând sau decubit ventral
cu capul ușor ridicat pentru a impiedica aspirarea vărsăturilor.
96
– se efectue ază toaleta bucală;
– nu se administreaz ă pacientului cu vărsături, medicamente, alimente pe cale orală;
– se comunic ă de urgență medicului apariția vărsăturilor sangvinolente;
– lichidul de v ărsatură se păstrează și se transportă la laborator pentru inves tigații.
Fiecare v ărsătură se notează în foaia de observțtie, data și ora la care s -a produs:
– cu culoare albastr ă vărsăturile alimentare;
– cu culoare verde v ărsăturile bilioase;
– cu culoare ro șie vărsăturile sangvinolente.
Asistenta medical ă efectuează la indicația medicului bilanțul hidric și administrează pentru
corectarea tulburărilor electrolitice, parenteral, soluțiile perfuzabile, electroliții sau cantitatea de
sânge prescrisă (în cazul hemoragiilor).
Asistenta medical ă urmărește ca pacientul să n u prezinte semne de deshidratare, să nu aibă
glob vezical, să elimine urina, să capteze, să determine cantitatea de urină, să înregistreze diureza.
– durerea este intens ă, atroce, chiar sincopală și rezistentă la analgetice.
Bolnavii caut ă o poziție antalg ică. Sediul durerii este epigastrul, hipocondrul drept,
periombilical și iradierea este "în bară" sau "semicentură", către hipocondrul stâng și lomba
stanga.
Durerea va fi calmat ă la indicația medicului cu analgezice, iar rolul asistentei medicale va fi
de a liniști din punct de vedere psihic.
– constipa ția este caracterizată prin scaune rare, unul la două zile sau mai rar.
Asistenta medical ă va administra la indicțtia medicului laxative sau va efectua clismă
evacuatoare.
Durerea va fi calmat ă la indicați a medicului cu analgezice sau opiacee.
Aten ție la opiacee pentru că pot determina dependentă daca sunt folosite timp
îndelungat.[7]
Starea general ă a bolnavului este alterată, semnele sunt impresionante și se datorează
toxemiei enzimatice:
97
– encefalopatia pancreatic ă se manifestă prin stări confuze, anxietate și chiar delir;
– tahicardia care poate s ă ducă la pulsul filiform, prăbușirea tensiunii arteriale;
– dispneea și tahipneea;
– semnele de insuficien ță hepato -renală și anume: icter, oligoanurie;
– eritemul pome ților feței contrastează cu colapsul general al circulației sanguine.
Aceast ă boală reprezintă o urgență din punct de vedere medical și chirurgical.
În aceast ă situație asistenta medicală va lua tensiunea arterială, va măsura pulsul și
respirația pacientului. Îl va așeza în pat într -o poziție care să -i mai diminueze din dureri, salonul
va fi bine luminat și aerisit, așternuturile și lenjeria de corp curate.
Va observa și va nota, pentru a -i raporta medicului toate schimbările pe care le suferă
bolnavul pe parcursul bolii, pentru a se putea interveni la timp.
Asistenta medical ă observă, interpretează și notează eliminarea materiilor fecale, pacientul
urmând să aibă un scaun fără dificultate, să -și amelioreze disconfortul anal.
Metode folosite: sp ălaturi (lavaj peritoneal), clisme evacuatoare și terapeutice, drenaj.
Examinarea și controlul tegumentelor și mucoaselor pacientului, au rol de a descoperi
modificări patologice care trebuie adu se la cunostința medicului.[10]
CONCLUZII
1. Se observ ă că în r aportul pe sexe predominanța o are sexul masculin, 13 cazuri (68,42%)
din totalul numărului de pacienți studiați.
2. Decada de vârst ă cel mai frecvent afectată la lotul studiat este 50 -60 ani, adică 9 cazuri
(47,36%) .
3. Majoritatea pacien ților au proven it din mediul urban reprezentând 73,68% iar 68,42%
din totalul paciențienților au prezentat evoluție favorabilă, decesul survenind doar la 1 caz
(5,26% ).
4. O treime din cazurile de pancreatit ă acută se datorează consumului de alcool, iar 75 -80%
dintre pacien ții cu pancreatită acută au antecedente de consum continuu de alcool, inclusiv bere.
98
5. Pancreatita acut ă necrotico -hemoragică poate fi uneori perfidă și pune în pericol viața
pacienților. Cheia succesului în lupta împotriva ei este în primul rând cu noașterea bolii,
colaborarea dintre membrii echipei medicale și de îngrijire, dintre echipa medicală și bolnav.
6. Asistenta medical ă este cea care are un rol fundamental în tratament, prin faptul că este în
permanență alături de pacient, asigurând tratame ntul, îngrijirile și menținerea speranței, oferindu –
i atât suport medical cât și moral.
7. Prin contactul permanent cu pacien ții, asistenta medicală poate efectua activități de
profilaxie prin măsuri de aducație sanitară.
8. Pancreatita acut ă necrotico -hemoragică rămâne un inamic redutabil cu toate cuceririle
medicinii moderne, pe care îl putem cu greu învinge.
9. Uneori, îngrijirea pacientului cu pancreatit ă acută necrotico -hemoragică devine îngrijirea
pacientului în stare terminală, ceea ce reprezintă fap tul că echipa medicală a suferit o înfrângere
în lupta cu boala. Alteori bolnavul câștigă în lupta cu boala, ceea ce devine un motiv de bucurie.
99
BIBLIOGRAFIE
1.Titirc ă, Lucreția – '' Ghid de Nursing cu tehnici de evaluare și îngrijiri coresp unzătoare nevoilor
fundamentale, vol. II '' – Ed. Viața medicală Românească, București, 2006;
2.Papilian, Victor – '' Anatomia omului, vol. II '' – Ed. Didactic ă și Pedagogică, București.1982;
3. Borundel, Corneliu – '' Medicin ă internă pentru cadre medii '' , Ed. ALL 2010;
4.Harrison, -'' Principiile medicinii interne '', Ed. Teora, 2001;
5.Marin Fl.,Popescu C. – " Boli interne pentru cadre medii" , Ed. Medical ă, București, 1980;
6. Dobrescu, Dumitru – '' Memomed '', Ed. Universitar ă, 2011;
7.Titirc ă, Lucreți a – '' Îngrijiri speciale acordate pacienților de către asistenții medicali '', Ed. Viața
medicala Românească , București, 2008;
8.Carol ,Moses – '' Tehnica îngrijirii bolnavului '', Ed. Medical ă, București, 2003;
9. Chiru,Florian; Marcean, Crin; Chiru, A dela; – '' Urgen țe medicale, vol. I '' – Ed. R C R
Editorial,București, 2012;
10. Titirc ă Lucreția – "Tehnici de evaluare și îngrijiri acordate de asistenții medicali" , Ed. Viața
Medicală, București 2006.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Rogociu Carmen -Adriana [628051] (ID: 628051)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.