ROConsilier pe probleme economice și om politic francez, Jean Monnet și-a dedicat [618582]

ROConsilier pe probleme economice și om politic francez, Jean Monnet și-a dedicat
viața cauzei integrării europene. A fost sursa de inspirație a planului Schuman,
care prevedea unificarea industriei grele a Europei occidentale.
Monnet provenea din regiunea franceză Cognac. După terminarea studiilor, la
vârsta de 16 ani, a călătorit în întreaga lume datorită profesiei sale de distribuitor de coniac și, ulterior, de bancher. În timpul celor două războaie mondiale, a ocupat
poziții înalte în domeniul producției industriale, în Franța și în Regatul Unit.
În calitate de prim consilier al guvernului fracez, a fost omul care a inspirat
faimoasa „Declarație Schuman”, pronunțată la 9 mai 1950. Aceasta a condus la
crearea Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului (CECO), considerată a fi la
originea Uniunii Europene de astăzi. Între 1952 și 1955, a fost primul președinte al comitetului executiv al CECO.Jean Monnet: forța unificatoare aflată la
originea Uniunii Europene
Jean Monnet 1888 – 1979
© Uniunea Europeană
Primii ani de viață
Jean Omer Marie Gabriel Monnet s-a născut la 9 noiembrie 1888, în
orașul Cognac din Franța. După terminarea studiilor, la vârsta de 16
ani, tatăl său l-a trimis la Londra pentru a lucra într-o întreprindere
a familiei, care se ocupa cu comercializarea coniacului, după ce
și-a dat seama că fiul său are abilități interpersonale extraordinare,
adecvate pentru o carieră în afaceri internaționale. Într-adevăr,
începând cu această experiență timpurie, Monnet a călătorit în întreaga lume, ca om de afaceri respectat și de succes.
Primul Război Mondial
Cererea sa de înrolare în armată a fost refuzată pe motive de
sănătate, în 1914. Pentru a putea să-și servească țara altfel,
Monnet a contactat guvernul francez, înaintându-i o propunere privind o mai bună coordonare a proviziilor de război cu Marea
Britanie. Propunerea a fost aprobată, iar președintele francez l-a
desemnat intermediar economic între Franța și aliații săi. După ce a dat dovadă de aptitudini profesionale deosebite în
timpul războiului, la vârsta de 31 de ani a fost numit Secretar
General Adjunct al Ligii Națiunilor la înființarea acesteia, în 1919.
S-a întors în Cognac în anul 1923, după moartea tatălui său
și a relansat afacerea de familie aflată în declin. În următorii
ani, datorită experienței acumulate în domeniul finanțelor
internaționale, s-a implicat îndeaproape și în reorganizarea
finanțelor naționale din mai multe țări est-europene, precum
România și Polonia. În plus, a consiliat guvernul chinez, a ajutat
la reorganizarea rețelei de cale ferată din China și a ajutat la
înființarea unei bănci în San Francisco.
Al Doilea Război Mondial
La începutul celui de-al Doilea Război Mondial, Monnet și-a
oferit din nou serviciile țării sale, devenind președintele unui
comitet franco-britanic înființat pentru a coordona capacitățile
Părinții fondatori
ai UE

Jean Monnet inaugurează prima producție de fontă în cadrul Comunității
Europene a Cărbunelui și Oțelului.
de producție ale celor două țări. I-a convins pe cei doi lideri ai
Marii Britanii și Franței, Winston Churchill și Charles de Gaulle,
să formeze o uniune politică între cele două țări pentru a lupta
împotriva nazismului, dar planul a eșuat în ultimul moment.
Planul Monnet
Ulterior, Monnet a lucrat pentru guvernul britanic, care l-a trimis în Statele Unite pentru a supraveghea achiziționarea de provizii de război. Impresionându-l pe președintele american Roosevelt, în scurt timp a devenit unul dintre consilierii săi de încredere și
i-a cerut să extindă capacitatea de producție de echipament
militar a Statelor Unite, încă înainte de intrarea în război a SUA.
În 1943, Monnet a devenit membru al Comitetului Francez de
Eliberare Națională, adevăratul guvern francez în exil la Alger.
Atunci și-a exprimat în mod clar, pentru prima dată, viziunea privind
o uniune a Europei prin care să se recâștige și să se mențină
pacea. În timpul unei reuniuni a acestui comitet, la 5 august 1943,
Monnet a declarat: „Nu va exista pace în Europa, dacă statele
sunt reconstituite pe baza suveranității naționale… Țările din
Europa sunt prea mici pentru a le putea garanta popoarelor lor prosperitatea și dezvoltarea socială necesare. Statele europene trebuie să se constituie într-o federație …”. În 1944, și-a asumat
răspunderea pentru planul național de modernizare și dezvoltare
care viza revigorarea economiei franceze și reconstrucția țării
după război. Declarația Schuman
Cu toate acestea, după ce planul său a fost acceptat și executat, a
început să-și dea seama că reconstrucția și integrarea europeană
nu se conturează în ritmul în care și-ar fi dorit și în modul pe care
îl considera optim. În condițiile unor presiuni internaționale în
creștere, Monnet a recunoscut că era timpul să ia măsuri reale în
vederea unificării europene și astfel, alături de echipa sa, a început
să lucreze la conceptul de Comunitate Europeană. La 9 mai 1950,
Robert Schuman, ministrul francez al afacerilor externe, a rostit
așa-numita „Declarație Schuman” în numele guvernului francez.
Această declarație, inițiată și pregătită de către Monnet, propunea
plasarea întregii producții germano-franceze de cărbune și oțel sub o Înaltă Autoritate. S-a pornit de la ideea că, odată făcut acest pas de către cele mai puternice două țări de pe continent,
războaiele vor putea fi prevenite în viitor. Primind un răspuns
favorabil din partea guvernelor din Germania, Italia, Țările de Jos,
Belgia și Luxemburg, această declarație a pus bazele Comunității
Europene a Cărbunelui și Oțelului, predecesoarea Comunității
Economice Europene și ulterior a Uniunii Europene.
După ce crearea unei Comunități Europene de Apărare a eșuat în
1954, Monnet a fondat „Comitetul de Acțiune pentru Statele Unite
ale Europei”. Comitetul a fost înființat pentru a revigora spiritul
integrării europene și s-a aflat la originea multor progrese făcute
în direcția integrării europene, printre care se numără crearea
pieței comune, a sistemului monetar european, a summiturilor Consiliului European și organizarea de alegeri prin vot universal pentru Parlamentul European.
În ciuda faptului că și-a încheiat educația formală la vârsta de
16 ani, Jean Monnet a îndeplinit roluri diverse: om de afaceri
internațional, bancher, diplomat și politician. Cu toate acestea, nu a
fost niciodată ales într-o funcție publică și, prin urmare, nu a avut
niciodată puterea politică necesară pentru a-și pune în aplicare
punctele de vedere. Doar prin capacitatea sa de argumentare și
convingere i-a determinat pe liderii europeni să lucreze în interes
comun, făcându-i să înțeleagă beneficiile cooperării.
Părinții fondatori
ai UE
© Uniunea Europeană