,,Roata toamnei [305153]
[anonimizat]
1. Caracteristici și repere metodice în proiectarea integrată la învățământul preșcolar
1.1. Abordarea integrată a curriculum-ului
1.2. Paradigme și metode de integrare curriculară
1.3. Metodologia de aplicare a planului de învățământ pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 3-6/7 ani
1.4. [anonimizat]
1.5. Caracteristici definitorii ale unei activități integrate
1.6. Curriculum-[anonimizat]-ului
1.7. Valorifi[anonimizat] a curriculum-ului
1.8. [anonimizat], cooperare, prin modul de evaluare și planificare a programului
2. Metode educaționale actuale în învățământul preșcolar
2.1. [anonimizat]
2.1.1. Metoda Piramidei
2.1.2. Metoda cubului
2.1.3. Metoda Schimbă perechea
2.2. Metode și tehnici de fixare și sistematizare a cunoștintelor, priceperilor și deprinderilor
2.2.1 Explozia stelară
2.3. Metode si tehnici de rezolvare de probleme prin stimularea creativității
2.3.1. Brainstorming-ul (asaltul de idei)
2.3.2. Ciorchinele
2.3.3. Bula dublă
2.3.4. Metoda „Știu/Veau să știu /Am învățat
2.3.5. Metoda pălăriilor gânditoar
2.4.Metode complementare de evaluare din perspectiva interactivității de grup
2.4.1. Metoda R.A.I.
2.4.2. Diagrama Venn
2.4.3. Benzi desenate
3. [anonimizat], [anonimizat] -Anexe
INTRODUCERE
Finalități ale educației timpurii din Curriculum pentru învățământul preșcolar
▪ Fiecare copil are dreptul la o [anonimizat], [anonimizat], creativitatea acestuia;
▪ Prin comunicare copilul dobândește: cunoștințe, deprinderi, [anonimizat], [anonimizat] o de învățare autonome;
▪ Imaginea de sine constă în descoperirea propriei identități și a potențialului propriu al fiecare copil ;
▪ Încurajarea și sprijinirea copilului în achiziționarea de: aptitudini, deprinderi, cunoștințe, capacități, necesare acestuia pentru pregătirea pentru școală și pe tot parcursul vieții.
Finalitățile educației urmăresc dezvoltarea globală a copilului. [anonimizat].
Scopul lucrării: [anonimizat], lucrarea de față își propune să cerceteze modul în care poate fi stimulată comunicarea copiilor prin utilizarea motodelor moderne.
[anonimizat], este un ghid și se ocupă de educație. Pedagogia preșcolară stabilește metode și procedee pentru a ajunge la scopul urmărit ,,educație’’. [anonimizat] a deprinderilor specifice vârstei. Perioada dezvoltării intense este la vârsta preșcolară unde se dezvoltă fizic și pshic, influențând dezvoltarea ulterioară a copiilor. Educația ,,cea mai mare și mai grea ploblemă ce i s-a dat omului spre rezlovare’’.
În cadrul procesului instructiv-educativ se organisează și se desfășoare activități cu următoarele finalități: transfer de cunoștințe, infornații competente prin domeniile experiențiale, dezvoltând capacitatea de investigație și un stil de muncă indedendentă (a învăța cum să invețe) descoperirea, propriei identități și dezvoltarea unei imagini de sine pozitive;
Cadrul didactic inițiază dialogul, selectează și structurează, propune și organizează activitatea preșcolarului cu materialul, inclusiv fixarea acestuia în memorie, folosește cele mai eficiente căi și metode în activitatea cu copiii care să-i servească acestuia pentru pregătirea pentru școală și pe tot parcursul vieții.
Dorința de modernizare și perfecționare a metodologiei didactice se încadrează în ideea sporirii carecterului activ-participativ al metodei de învățare și aplicarea unor metode cu un pronunțat caracter formativ care să-l implice pe copil direct în procesul de învățare.
Didactica modernă pune în centu atenției copilul, împlicându-l direct în propria sa formare. Cadrul didactic are rolul de a proiecta, de a conduce și îndruma activitățile folosind cele mai adecvate motode.
Învățământul preșcolar a simțit nevoia unei schimbări, adoptarea unor metode moderne de învățare, mult mai ușoare și mai eficiente.
Astfel, m-am gândit să lucrez cu metodele moderne, să descopăr dacă sunt mai utile decât cele tradiționale. Cu ajutorul metodelor interactive, adordate în această lucrare, voi încerca să-i stimulez și pe copiii mai puțin dotați și să le trezesc interesul pentru învățare. Aceste metode interactive ajută copiii să selecteze informațiile, să comunice între ei, să desprindă idei și comportamente de învățare necesare în viața de școlar și adult. Metodele interactive acționează asupra modului de gândire și de manifestare a copilului. Aplicarea lor trebuie făcută sub forma unui joc cu reguli. Prezentate astfel, ele atrag copii în activitate, spre învățare activă, spre cooperare, îi determină să se consulte în grup pentru luarea deciziilor și să prevină sau aplanează conflictele. Așadar, pentru fiecare preșcolar, va trebui să-mi pregătesc optim: gestul, munca, interjecția, întrebarea, sfatul, orientarea, lauda, reținerea, aprecierea, entuziasmul în raport cu situația dată, pentru ca să obțin cele propuse. După ce voi lucra cu aceste metode interactive, sper să formez capacitatea copiilor de a aduna informații despre o temă singuri, nu în grup, de a face conexiuni între diferite elemente, să le stimulez gândirea și creativitatea copiilor, dar și gândirea critică, să le încurajez independența copilului, dar și promovarea cooperării în activitate.
TEMA/ Mi-am ales ca temă: ,,Proiectarea activităților integrate din perspectiva utilizării metodelor didactice moderne actuale, la grupa mare’’- având în vedere respectarea trăsăturilor individuale ale copiilor, aplicarea unor noi metode și forme de organizare a activităților integrate, destinate să asigure o însușire corespunzătoare a cunoștințelor prevăzute în Curriculum-ul actual. Pentru ca predarea activităților integrate să fie cât mai eficientă și atractivă, necesită o pregătire bună, în predare-învățare-evaluare.
Metodele active bazate pe cooperare, pot genera un climat afectiv- pozitiv, contribuind la obținerea unor performanțe școlare superioare, stimulând încrederea în forțele proprii, interacțiunea între copii, atitudinea pozitivă față de cadrele didactice și față de școală. Integrate, cu tact de către dascăl, aceste metode, aduc un plus în dezvoltarea personalității copilului preșcolar.
Tema aleasă vizează demersurile desfășurate de către educatoare pentru inovarea și modernizarea strategiilor de predare/învățare în vederea creșterii motivației și interesului copiilor pentru învățarea școlară, pentru valorificarea potențialului creativ și intelectual al fiecărui copil. În lucrare îmi propun să demonstrez că activitățile integrate îmbinate cu metodele moderne actuale accelerează însușirea cunoștințelor, formarea priceperilor, deprinderilor, a capacităților, contribuind la dezvoltarea tuturor proceselor psihice. Activitățile integrate îmbinate cu metodele moderne actuale este o forma eficientă de predare și sunt îndrăgită de preșcolari.
Activitatea integrată pune în valoare experiența didactică a cadrului didactic și tot odată dă mâna liberă creativității, desfășurându-se după un scenariu unic și personalizat de educatoare, raportat la nevoile și interesele copiilor respectiv: personaje îndrăgite, animale, întâmplări trăite, evenimente petrecute în familie.
Așadar activitatea integrată este o împletire a conținuturilor într-o formă flexibilă, atractivă care conduce activitatea copilului spre investigare, documentare, cercetare și aplicarea practică a celor învățate.
În proiectarea și desfășurarea activităților integrate, povestea poate fi utilizată ca organizator central al conținuturilor integrate, prin utilizarea inițială a ei ca pretext.
Scenariul, povestirea, asigură un mediu de învățare motivat și plăcut prin atracția pe care o exercită asupra copiilor preșcolari încă puternic ancorați în zona fabulației și a ficțiunii, adevărate comori ale sufletului, fermecând lumea copilăriei.
Strategiile de proiectare, organizare și realizare, a activităților didactice în grădiniță au rolul cel mai important în promovarea reușitei școlare și înlăturarea insucceselor. Precizarea obiectivelor generale și operaționale la fiecare lecție de către educator, folosirea metodelor activ-participative, organizarea pe baze moderne a procesului de predare-învățare-evaluare, interesul educatorului pentru randamentul școlar al copiilor, stilul didactic integrat, înlăturarea factorilor stresanți, studierea permanentă a cauzelor rămânerii în urmă a unor copii și colaborarea cu familia sunt doar câteva din modalitățile de creștere a eficienței procesului de predare-învățare.
Pentru ca activitățile să fie cât mai eficiente și atractive, este necesar să utilizăm în predare-învățare, metode active bazate pe cooperare, generând astfel un climat afectiv-pozitiv, contribuind la obținerea unor performanțe școlare superioare, stimulând încrederea în forțele proprii, interacțiunea între copii, atitudinea pozitivă față de cadrele didactice și față de școală. Dacă el traiește bucuria fiecărui succes mare sau mic, toate aceste trăiri cultivă interesul și dragostea pentru studiul pe mai departe.
Și vreau să închei cu un citat care motivează reușita copilului.
„ Eu sunt copilul. Tu ții în mâinile tale destinul meu. Tu determini, în cea mai mare măsură, dacă voi reuși sau voi eșua în viață! Dă-mi, te rog, acele lucruri care să mă îndrepte spre fericire. Educă-mă, te rog, ca să pot fi o binecuvântare pentru lume”. (Child’s Appeal)
Capitolul 1
Caracteristici și repere metodice în proiectarea integrată la învățământul preșcolar
1.1. Abordarea integrată a conținuturilor învățării
Integrarea curriculară reprezintă o strategie de proiectare și predare a curriculumului ce presupune crearea de conexiuni semnificative, relevante, între domeniile de cunoaștere și de dezvoltare, teme sau competențe, în vederea construirii unor viziuni holistice și interactive asupra lumii reale. (Educatie Timpurie Adina Glava, Paralela 45, pg. 38)
Integrarea curriculară presupune ancorarea învățării în contexte reale/realiste de viață
(problem cotidiene, teme de actualitate, preocupări ale preșcolarilor, nevoi cotidiene specifice vârstei) și armonizarea diferitelor aspecte ale cunoașterii, acțiunii umane în jurul unor nuclee interactive, disciplinare sau interdisciplinare.
Integrarea conținuturilor este considerată astăzi, una din provocările principale în domeniul proiectării programelor școlare. Aparent, un proces natural, presupune acțiuni de adaptare fină, date fiind implicațiile integrării curriculare pentru programul curricular în ansamblu său și pentru fiecare din componentele curriculare în parte. Activitățile integrate au o structură flexibilă și dă libertatea de decizie a educatoarei, privind maniera de abordare a acestora în grădiniță, eficiența acesteia a fost validată în timp. Deși ternimologie este nouă, practicile integrate la nivelul curriculumului preșcolar au o oarecare vechime și și-au dovedit eficiența. A fost exersată prin intermediul metodei proiectului.
Așadar integrarea curiculară reprezintă un concept actual de tip umbrelă, generic, paradigmatic, care include o varietate de manifestări didactice, de ipostaze ale integrării curriculare.
Nucleul de integrare este reprezentat de unitatea de coținut: tip de temă, concept, problemă, abilitate etc., în jurul căreia se organizează situațiile de învățare. (Educatie Timpurie Adina Glava, Paralela 45, pg. 38-41)
Activitatea din grădiniță este modalitatea cea mai importantă de a impune bazele formării personalității preșcolarului. O proiectare centrată pe obiective educaționale care să creeze posibilitatea abordării flexibile a conținuturilor, particularităților de vârstă și interesele copiilor. Proiectarea se face în funcție de obiectivele propuse pe zile, permițând crearea unor scenarii plăcute copiilor, antrenându-i în rezolvarea sarcinilor încredințate. Obiectivele vor fi de ordin formativ și informativ, nu prea numeroase, pentru a permite realizarea lor.
Proiectarea tematică presupune o viziune de ansamblu a tot ce se poate întâmpla în perioada derularii unui proiect, care cuprinde o activitate integrată cu un scenariu unic, cu secvențe zilnice alcătuite din una – două activități cum ar fii: activități pe centre de interes sau activități experiențiale.
Abordarea integrată, desfășurându-se după un scenariu unic, regizat și personalizat de educatoare, raportat la nevoile și interesele copiilor. Abordarea integrată ajută copiii să înțeleagă, să accepte, să spună opinii personale, emoții, sentimente, fiind parteneri în învățare.
Accentul pus la activitățile integrate este formarea de competențe practice, pe dezvoltarea gândirii critice, pe latura calitativă a formării (informații, valori, sentimente, atitudini, comportamente), pe feed-back-ul pozitiv, pe măsurarea și aprecierea competențelor. Se cultivă independența, deschiderea spre inovație, autocontrol, emoții pozitive. Obiectivele propuse trebuie urmărite în fiecare secvență didactică a celor două activități. Educatoarea stabilește cu claritate obiectivele și conținuturile activităților zilnice ca mai apoi să gândească un scenariu al zilei. Scenariul are o motivare care să canalizeze activitatea copiilor pentru elucidarea problemelor rezolvate. Repartizarea sarcinilor pe centre trebuie să fie realizabile, în funcție de obiectivele propuse. Programul unei zile reprezintă un tot, un întreg, eliminând departajarea pe discipline.
Așadar activitatea integrată este o împletire a conținuturilor într-o formă flexibilă, atractivă care conduce activitatea copilului spre investigare, documentare, cercetare și aplicarea practică a celor învățate. Programul se organizează prin joc, un joc organizat nu întâmplător cu sarcini indivibuale sau pe grup mic, având o gamă largă, variată de optiuni pentru realizarea celor propuse.
Prin metoda integrată copilul învață mai ușor, creativitatea copilului este lăsată să se manifeste în toate domeniile, se dezvoltă personalitatea copilului, motivația este DEVIZA. Proiectele tematice sunt și ele un plus, care stârnesc interesul copiilor.
Talentul, vocația, dorința de reușită, îmbinată cu metodele moderne și tehnicile clasice sunt un echilibru pentru binele copilului. (Activitatea integrată din grădiniță – Ghid DPH 2008)
Domeniile experiențiale sunt adevărate „câmpuri cognitive integrate” (L.Vlăsceanu) care transced granițele dintre discipline și care, în contextul dat de prezentul curriculum, se întâlnesc cu domeniile tradiționale de dezvoltare a copilului, respectiv: domeniul psihomotric, domeniul limbajului, domeniul socio-emoțional, domeniul cognitiv. (Curriculum pentru învățământul preșcolar între 3-6/7 ani 2008, pg. 9)
1.2 Paradigme și modele de integrare curriculară
Literatura pedagogică (Chiș, 2001, Glava și Glava, 2002, Ciolan, 2008 ș.a.) descrie patru paradigme de integrare curriculară și de obținere în grade diferite a conexiunilor între diferite domenii ale cunoașterii: integrarea monodisciplinară, multidisciplinaritatea, interdisciplinaritatea și transdisciplinaritatea. Fiecare din acestea poate fi aplicat în integrarea curiculumului preșcolar, desigur respectând proporțiile date de faptul că educația în grădiniță își propune cunoașterea de către copil a realității înconjurătoare în parametrii ei de bază, abilitarea individului pentru relaționarea social și activarea/dezvoltarea potențialităților psihofizice individuale într-un mediu puternic educogen și nu își propune aprofundarea unor domenii științifice fundamentale. (Educatie Timpurie Adina Glava, Paralela 45, pg. 41)
Paradigmele de integrare curriculară, pot fi drept concepții și dezvoltări teoretice, unitare și coerente, în legătură cu problematica conectării conținuturilor în vederea asigurării unității cunoașterii.
Paradigmele de integrare curriculară, pot fi:
Integrarea intradisciplinară/monodisciplinară
Paradigma multidisciplinară
Paradigma interdisciplinară
Paradigma transdisciplinară
A. Integrarea intradisciplinară/monodisciplinară este o primă treaptă a integrării curriculare, care presupune reorganizarea conținuturilor informaționale și procedurale ale unei discipline științifice, în vederea aprofundării unei teme, a rezolvării unei probleme și exersării complexe a unei abilități. Integrarea intradisciplinară în grădiniță este facilitată de tradiția planificării tematice a activităților didactice. În mod tradițional, predarea tematică implică, parcurgerea unei teme cu instrumentele și cunoașterea specifică mai multor domenii de studiu și dezvoltare, însă cadrele didactice din grădiniță pot opta și pentru teme disciplinare, pe care să le parcurgă eventual în unități mici de timp (o zi, o activitate) și care să integreze conținuturi specifice disciplinei. De exemplu, tema ,,Eroi” se poate parcurge doar cu referire la modelele eroilor din povești (cu referire la cunoștințe și abilități din domeniul limbă și comunicare), finalitatea formativă fiind structurarea portretului moral al ,,eroului”.
B. Paradigma multidisciplinară – implică rezolvarea unei teme curriculare care aparține în mod direct unui domeniu, din perspectiva mai multor domenii de cunoaștere. De exemplu, tema ,,Cele cinci simțuri.
Limbă și comunicare
Basmul Povestea lui Harap-Alb, cu accent pe profilul personajelor care excelează în utilizarea celor cinci simțuri: Gerilă, Setilă, Păsări-LățiLungilă, Flămânzilă, Ochilă.
Alcătuirea unor povești pornind de la recordurile în utilizarea celor cinci simțuri:
– construcția unui set de reguli de îngrijire a ochilor și a urechilor
– analiza unor situații din poveste/basm, din perspectiva informațiilor obținute prin cele cinci simțuri.
C. Paradigma interdisciplinară – în grădiniță, o temă de tipul ,,Să comunicăm cu și fără cuvinte”, în care finalitatea este exersarea unor modalități de comunicare a gândurilor prin căi specifice diverselor domenii de activitate (verbal, nonverbal: artistic, muzical, corporal, relațional etc.), se pretează la o astfel de abordare. O a doua accepțiune a interdisciplinarității este dată de atingerea unor așa-numite obiective de transfer precum ,,achiziția unor tehnici de memorare eficientă” se poate face printr-o abordare interdisciplinară.
D. Paradigma transdisciplinară – reprezintă o abordare holistică, globală, deplină a cunoașterii, nu se limitează la rezolvarea unei teme. Organizarea conținuturilor este aici axată pe demersurile celui care învață (a comunica, a reacționa la stimulii exteriori, a se adapta, a lua decizii, a prevedea, a crea, a transforma, a dovedi, a explica etc.). (Educatie Timpurie Adina Glava, Paralela 45, pg. 41- 46)
Modele ale integrării conținuturilor învățării
O parte din aceste modele sunt aplicabile și în proiectarea activităților integrate din grădiniță. Iată câteva din cele mai des utilizate în practica educațională contemporană:
Modelul integrării ramificate
Tema studiată, detalierea experiențelor de învățare se face, la un prim nivel, pe domeniile experiențiale prevăzute în programă.
Domeniul limbă și comunicare – achiziția de noi coduri de comunicare
Domeniul științe (cunoașterea mediului) Observarea schimbărilor din natură
Domeniul științe (activități cu conținut matematic) – compararea, gruparea și generalizarea relativ la diverse culori și nuanțe – colaje din bucăți colorate de forme geometrice diferite – măsurarea cantităților de culoare pentru obținerea nuanțelor.
Modelul integrării liniare (modelul hibridării). Acest model de proiectare integrată este aplicabil pentru perioade mai îndelungate de timp.
Domeniul limbă și comunicare /Comunicarea cu și fără cuvinte
povestire, repovestire, utilizând limbajul verbal și nonverbal- redactarea în coduri variate (verbal, grafic, desen) a jurnalului grupei, calendarului zilei, revistei grupei – joc de rol, mimă.
Domeniul științe (activități matematice)
– crearea de probleme în jurul unor exerciții cu cifre, figuri geometrice, desen ;
– înțelegerea vocabularului matematic (+, –, =) – comunicarea în vederea găsirii soluțiilor;
– povești și poezii cu numere, numărători;
Domeniul Psihomotoric
exprimarea prin mișcare și dans/indicarea ritmului cântecelor și poeziilor prin mișcare/înțelegerea și achiziția elementelor de limbaj corporal;
Domeniul om și societate
– cum vorbim în diverse situații;
– cum ne facem noi prieteni;
– când trimitem scrisori și felicitări;
– cum le spunem și celorlalți ce simțim.
Domeniul științe (cunoașterea mediului)
– intuirea semnificației unor cuvinte noi din vocabularul științelor – imitarea comportamentului animalelor și plantelor – atribuirea de cuvinte semnificative, caracteristice pentru un fenomen, animal, obiect din mediul înconjurător – ilustrarea prin limbaj nonverbal a unui fenomen al naturii și a stărilor sufletești pe care acesta le induce.
Domeniul estetic și creativ
– exprimarea prin desen, pictură, modelaj – citirea după imagini – ilustrarea povestirilor -comentarea asupra muncii artistice a colegilor și argumentarea părerii exprimate.
– exprimarea prin cântec și mișcare a stării sufletești create de muzică.
Modelul integrării secvențiale – Prin comentariile, întrebările, sarcinile date acest model de integrare se face pe discipline și pe domenii de cunoaștere.
Modelul curriculumului infuzionat – Constă în studierea unor teme diverse, centru de interes, (un proiect). Acest model este întâlnit în special în grădinițele muzicale sau grădinițele de limbă străină etc.
Modelul integrării în rețea – Este metoda proiectelor de investigare-acțiune. Copiii împreună cu educatoarea abordează o temă și așează la centru tematic toate resursele, imagini cu tema propusă. Temele transdisciplinare vor fi abordate ca atare. Toată activitatea din acea zi, este centrată pe tema propusă și abordată pe mai multe domenii experiențiale.
Modelul polarizării – Realizarea unor obiective specific, pentru un nou domeniu de cunoaștere (eventual opțional) sunt polarizate segmente din alte discipline. (Educatie Timpurie Adina Glava, Paralela 45, pg. 46-52)
1.3. Metodologia de aplicare a planului de învățământ pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 3-6/7 ani
Programul anual de studiu se va organiza în jurul a șase mari teme: Cine sunt/ suntem?, Când, cum și de ce se întâmplă?, Cum este, a fost și va fi aici pe pământ?, Cum planificăm/ organizăm o activitate?, Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim? și Ce și cum vreau să fiu? (ordinea prezentării nu are nici o legătură cu momentul din anul școlar când pentru o temă sau alta se pot derula cu copiii diferite proiecte). Pornind de la aceste teme, anual, pe grupe de vârstă, se stabilesc proiectele dorite, care urmează a fi derulate cu grupa de copii.
Numărul de proiecte pentru un an școlar, pot fi maximum 7 proiecte având o durată de maximum 5 săptămâni pe proiect sau mai multe proiecte, derulate între 1-3 săptămâni, în funcție de tema abordată și de interesul copiilor. Se mai pot derula și săptămâni independente care nu sunt legate de proiecte tematice ci, sunt proiecte de o zi.
Activitățile pe domenii experiențiale (nivel preșcolar) sunt activități integrate, desfășurate cu copiii în cadrul unor proiecte planificate în funcție de temele mari propuse de curriculum, precum și de nivelul de vârstă și de nevoile și interesele copiilor din grupă. Mijloacele de realizare sunt jocul cu toate valențele și sub toate formele sale (liber, dirijat, inițiat de copii, sau inițiat de cadrul didactic, jocul didactic, logic, de perspicacitate, de creativitate, muzical, de mișcare etc.), discuțiile libere, povestirea, exercițiile cu material individual, experimențele, construcțiile, lectura după imagini, observarea, convorbirea, povestirile create de copii, memorizările, precum și alte mijloace, specifice didacticii, în funcție de nevoile educaționale ale copiilor preșcolari.
Astfel, considerăm că se pot desfășura maximum 5 activități integrate pe săptămână, indiferent de nivelul de vârstă al copiilor. Așadar, educatoarea poate planifica activități de sine stătătoare, una din activitățile obligatorii (Domeniul știință- cunoașterea mediului și, activități matematice, Domeniul limbă și comunicare – educarea limbajului, Domeniul estetic și creativ- educație muzicală și activități artistico-plastice, Domeniul om și societate – a activități practice și educație pentru societate, Domeniul psihomotor de educație fizică).
Cunoștințele interdisciplinare sunt focalizate pe anumite domenii experiențiale. Este important să reținem faptul că ordinea desfășurării activităților (activitățile pe centrele de interes, activitățile commune și jocurile de mișcare etc.) nu au o ordine strict obligatorie.
O activitate cu copiii durează între 15 și 45 de minute (de regulă, 15 minute la grupa mică, 30-45 minute maximum la grupa mare). În funcție de nivelul grupei, de particularitățile individuale ale copiilor din grupă, de conținuturile și obiectivele propuse la activitate, educatoarea va decide care este timpul efectiv necesar pentru desfășurarea fiecărei activități.
Pentru grupele de vârstă cuprinse în intervalul 3-5 ani, categoriile de activități desfășurate cu copiii vor viza îndeosebi socializarea copilului (colaborare, cooperare, negociere, luarea deciziilor în comun etc.) și obținerea treptată a unei autonomii personale, iar pentru grupele de vârstă cuprinse în intervalul 5-7 ani, accentul se va deplasa spre pregătirea pentru școală. (Curriculum pentru învățământul preșcolar între 3-6/7 ani 2008, pg. 18 -22)
1.4. Activitățile integrate – Exigențe în proiectarea și desfășurarea lor în grădiniță
Descrise mai sus indică faptul că integrarea curriculară poate lua forme practice diverse, de la programe de conținuturi integrate, cum este, în fapt, actualul program curricular pentru învățământul preșcolar (organizat pe domenii experiențiale și pe teme integratoare) de mai largă sau mai mică întindere.
Curriculumul actual impune activitățile integrate ca tip de activitate didactică desfășurate pe activități experiențiale sau pe discipline/categorii de activitate. Structural, prezentul curriculum aduce în atenția cadrelor didactice următoarele componente: finalitățile, conținuturile, timpul de instruire și sugestii privind strategiile de instruire și de evaluare pe cele două niveluri de vârstă (3-5 ani și 5-6/7 ani). (Educatie Timpurie Adina Glava, Paralela 45, pg. 52-53)
Tipuri de activități integrate
Activitate didactică de sine stătătoare. Durata unei astfel de activități va fi aceea a unei activități didactice din grădiniță, conform vârstei copiilor (între 15 și 45 de minute).
Exemplu: ADE – DLC: Domeniu Limbă și comunicare
Tema: ,,Roata toamnei"
Mijloc de realizare: joc didactic/Cuvinte și propoziții simple ce exprimă fenomene/fructe, legume flori/păsări.
Scopul activității: Verificarea cunoștințelor copiilor despre legume, fructe și flori de toamnă. Consolidarea deprinderii de a formula propoziții corecte gramatical.
Reguli de joc: Copiii învârt de roată iar unde se oprește acul, alcătuiesc propoziții simple despre imagine, răspunzând la întrebarea: Ce ne-a adus toamna? Este recompensat copilul care dă cel mai complet răspuns.
Elemente de joc: Surpriza, aplauze, mânuirea materialului, mișcarea
Obiective operaționale: DLC: Domeniu Limbă și comunicare
O1- Să recunoască fructe, legume și flori prezentate de educatoare în imagini.
O2- Să identifice fructe, legume și flori , să le descrie în propoziții simple.
O3- Alăturarea (aranjarea) unor elemente într-un ansamblu.
Strategia didactică:
Metode si procedee: conversația, explicația, demonstrația, observația, exercițiul
Mijloace didactice: Panou – roata toamnei, jetoane (imagini fructe, legume și flori) recompense.
Forme de organizare: frontal, individual
Durata: 25-30 minute
Locul desfășurării: sala de grupă
Tema activității: Roata toamnei
Activitate integrată, din domeniile Științe și Om și societate
Exemplu: La tema zilei ,,În vizită la Polul Nord!”. Își va face apariția primul nostru prieten de la Poli: Ursul Polar (mascota cu plicul). Educatoarea va iniția o discuție despre tema studiată în această săptămână cu ajutorul unei imagini cu un urs polar/alb (scoasă de mascotă din plic), prin întrebarea ,,Unde îl întâlnim/unde trăiește ursul polar?”- Preșcolarii vor identifica locul unde trăiește ursul. Prin intermediul unei alte întrebări: ,,Ce știți voi despre Polul Nord?”, educatoarea va identifica lucrurile pe care copiii le știu despre Polul Nord.
Se desfășoară o activitate integrată, din domeniile Științe și Om și societate, la matematică unde numărăm urșii polari, mici și mari, poziți spațille, iar la Om și societate, evidențiem morale: ,,O mamă ursoaică și puiul ei în pericol. Pe baza materialului intuitiv se desfășoară activitatea. : Machetă, foci, pinguini, urși polari/albi, urși cafenii, ghețari, imagini din povestea ,,Ursul cafeniu”.
Activitate integrată care include mai multe secvențe didactice – sunt segvențe din categorii de activitate) situații de învățare, dedicate activităților comune.
Exemplu: În săptămână cu tema: ,,Zâmbet de primavară’’ am observat ,,Copacii înfloriți’’
La ,,Întâlnirea de dimineață’’ copiii au parte de o surpriză. Intră ,,Scufița Roșie”, care se prezintă. Ea ne povestește cât de mult își dorește să vină primăvara ca să poată ajunge la bunicuța, cerând ajutorul copiilor din grupa. Scufița Roșie prezintă copiilor ce are în coșuleț: cozonac pentru bunica, steluțe, precum și unele surprize. Ea le spune copiilor că, pentru a o putea ajuta trebuie să cunoască povestea din care face parte, așa că, pe steluțele galbene sunt scrise întrebările:
,,Cine se întâlnește cu lupul în pădure?”, ,,Unde locuiește bunicuța?”, ,,De ce a întârziat Scufița Roșie?”, ,,Când apar primele flori?”, ,,Ce flori poate culege Scufița Roșie primăvara pentru bunicuța ei?” metoda (Explozia stelară).
Jocuri și activități didactice alese (ALA1)
Construcții: «Copăcelul din pădure»- construcții tridimensionale/ mozaic
Artă: « Pomul înmugurit » dactilopictură
La activitatea matematică în cadrul jocului didactic ,,Prin poiană ne jucăm matematică noi învățăm’’ – copiii vor avea de așezat materialele propuse în funcție de poziții spațiale, formă și culoare, raportarea corectă a numărului la cantitate și invers. Jocul se va complica prin metoda ,,Piramidei ’’denumind elementele din pădure (personaje din poveste).
1.Câte femei, fete sunt în povestea noastră? Așează în primul rând al piramidei jos (3)
2.Spune câte case sunt în poveste? (2)
3.Denumește animalul care a vorbit cu Scufița Roșie în pădure. jos (1)
Program de activitate integrată care cuprinde o parte sau toate activitățile comune ale zilei și o parte sau toate activitățile alese.
Exemplu: Tema săptămânală independentă: Ridichea
Tema zilei: Ridichea uriașă
Scenariul zilei
Ziua începe cu -Întâlnirea de dimineață. Copiii sunt așezați în semicerc pentru a avea contact vizual cu toți membrii grupei.
Salutul de dimineață: „Bună dimineața, grădinari”. Copiii răspund salutului și se salută reciproc.
Prezența copiilor se consemnează în catalogul grupei și pe panoul de prezență.
Calendarul naturii este completat în urma unei discuții referitoare la anotimpul în care ne aflăm și starea vremii.
Noutatea zilei: Prezint copiilor o ridiche și discutăm despre leguma care ar dori fiecare să o planteze în grădină.
Tranziții: Prin tranziția „Luați seama bine, în piciare drepți” se face trecerea către activitățile liber-alese.
Activități liber alese: Copiii intuiesc materialele, îi anunț sarcinile de lucru și dau explicațiile necesare înțelegerii acestora, ajutându-i pe cei care au nevoie de sprijin.
Artă – Legume de primăvară: Copiii au pe masă fișe cu legume de primăvară, acuarele, pensule și apă. Îi anunț că au ca sarcină să picteze legumele într-un mod cât mai frumos, utilizând culorile adecvate.
Joc de rol – Salată de legume: Copiii au pe masă farfurii, castronele, tacâmuri și legume. Îi anunț că au ca sarcină să gătească o salată delicioasă de legume.
Joc de masă – Grădina de legume (mozaic): Copiii au pe masă tăblițe și piese de mozaic. Îi anunț că au ca sarcină să realizeze o grădină de legume.
Știință – Sortăm legume de primăvară: Copiii au pe masă jetoane cu legume de primăvară. Îi anunț că au ca sarcină să formeze grupe de legume de același fel.
La semnalul meu, copiii încetează lucrul și împreună vom evalua fiecare sector.
Rutine: După terminarea activității pe centre, copiii fac curat la locul de joacă, merg la baie să se spele pe mânuțe și apoi servesc gustarea.
Tranziții: Prin tranziția „Trenulețul grădinarilor” se face trecerea către activitățile pe domenii experiențiale.
Educarea limbajului – Ridichea uriașă: Prezint copiilor o grădină de legume și îi anunț că le voi spune o poveste despre o ridiche plantată în acea grădină. Reproduc cât mai expresiv conținutul poveștii, folosind intonația, mimica și gestica corespunzătoare. Fixarea cunoștințelor se va face cu ajutorul metodei ciorchinelui.
Tranziții: Prin tranziția „1, 2, 3, 4, 5,/ Ne plimbăm cu pașii mici./ Noi știm să numărăm,/ În grădină noi lucrăm./ 1, 2, 3, 4, 5,/ Ne plimbăm cu pașii mici./ Noi știm să numărăm,/ Pe scăunele ne așezăm.” se face trecerea la activitatea practică.
Activitatea practică – Ridichea: Înainte de începerea lucrului, realizăm exercițiile pentru încălzirea mâinilor. După intuirea materialelor, explic modul de lucru și pașii care vor fi urmați în realizarea produselor. Copiii lucrează folosind instrumentele și tehnicile necesare de lucru pentru realizarea activității practice. După finalizarea lucrărilor, acestea vor fi expuse pe panou.
Tranziții: Prin tranziția „Dacă vreau să fiu voinic,/ Fac gimnastică de mic./ Merg în pas alergător,/ Sar apoi într-un picior,/ Mă opresc, respir ușor,/ Întind brațele să zbor./ Toată lumea e a mea,/ Când m-așez jos la podea./ Ăsta-i doar un început/ Ia priviți cât am crescut!”, se face trecerea la activitățile de grup.
Joc de mișcare – Prinde ridichea: Așez copiii câte 2 față în față și între ei, pe covor, o ridiche. Copiii vor executa diferite mișcări și la semnalul „Prinde ridichea!”, vor încerca să prindă ridichea. Va câștiga din fiecare echipă, copilul care reușește să prindă primul ridichea.
Dramatizare – Ridichea uriașă: Ziua se încheie cu dramatizarea poveștii „Ridichea uriașă”.
1.5. Caracteristici definitorii ale unei activități integrate
Obiective-cadru și de referință sunt finalitățile atent selectate pentru domeniile experiențiale ale activității integrate, iar obiectivele operaționale, fac referire directă la experiențele de învățare vizate. Obiectivele operaționale pot fi patru-cinci la număr.
Conținuturile abordate: De exemplu, într-o situație în care ,,Tema săptămânii” este „Toamna cea bogată’’, iar tema activității integrate este ,,Ce ne aduce toamna în coș”, conținuturile didactice provenite din domeniile experiențiale sunt: Științe, Estetic și creative, Om și societate. Conținuturile pentru aceste activități sunt selectate cu atenție îndeplinind cerințelor impuse de tema.
Astfel, activitatea integrată trebuie să vizeze: utilizare a unor surse variate de informații, investigație, comunicare, cooperare, identificare de soluții, analiză, testare de ipoteze, rezolvarea temei etc. Copiii vor fi încurajați să caute informații privind fructele de toamnă: când culegem fructele, legumele, ce fel de fructe, legume, cunoaștem, cum le putem consuma, unde le depozităm. Material intuitive (legume, fructe de toamnă, castraveții în borcan, compot, plăcintă cu mere, cuburi, puzzle etc.)
Proiectul didactic al activității integrate va include un scenariu didactic integrativ, fără a delimita sau a distribui situațiile de învățare pe domenii experiențiale sau categorii de activitate.
Scenarii didactice integrative
Pentru a asigura caracterul integrat este util identificarea unui scenariu didactic integrativ. Scenariul integrativ reprezintă o structură unitară, închegată și coerentă de repere-nucleu, în jurul cărora se articulează situațiile de învățare integrată.
a. Povestea ca scenariu integrativ. Povestea reprezintă un mijloc educațional al cărui potențial formativ este astăzi frecvent teoretizat. Teme relevante pentru copii, dar și în raport cu realitatea pe care aceștia o explorează. Prin atracția pe care o exercită asupra copiilor preșcolari, încă puternic ancorați în zona fabulației și a ficțiunii, povestea asigură un mediu de învățare motivant și plăcut.
Povestea poate fi utilizată ca instrument operativ pentru proiectarea. Structura poveștii, componentele acesteia, dimensiunile de spațiu și timp în care povestea are loc pot reprezenta pretexte pentru integrarea unor conținuturi pentru explicitarea, aprofundarea, rezolvarea unor probleme pe care povestea le pune.
Povestea e completă, este o narațiune a cărei problematică a fost finalizată, ceea ce ne permite să analizăm, să apreciem dacă soluțiile identificate de personaje au fost eficiente, să formulăm concluzii și să oferim soluții alternative.
Povestea ilustrează: bine/rău, adevăr/minciună, sărăcie/bogăție, istețime/prostie, corectitudine/înșelătorie, viață și moarte, egoism și altruism, război și pace. Aceste valori evocate de poveste pot fi transpuse în planul realității curente.
Elementele-cheie ale poveștii suportă chestionări: timpul, spațiul, personajele, criza/problema, secvențele repetitive, sensul profund al poveștii – mesajul acesteia.
Poveștile simplifică realitatea personajele sunt fie bune, fie rele, problemele nu sunt rezolvate prin compromisuri sau complacerea în situația de criză, ci prin soluții radicale, toate elementele prezente au un rost în desfășurarea firului narativ etc. În proiectarea și desfășurarea activităților integrate, povestea poate fi utilizată ca organizator central al conținuturilor integrate, prin utilizarea inițială a ei ca pretext.
Transpunerea poveștii din planul ficțional, în care se desfășoară, în planul realității.
Aprofundarea profilului unui personaj al poveștii și, eventual, asocierea acestuia cu profile similare oferite de alte povești, pentru crearea ,,portretului-robot” al tipului de personaj respectiv.
Utilizarea unor elemente particulare ale poveștii ca pretext pentru aprofundarea acestora, dincolo de poveste.
Preluarea problemei puse de poveste și identificarea unor soluții alternative.
b. Problema reprezintă un organizator puternic structurat al activităților integrate, are caracteristicile unei probleme reale, de interes pentru copii. Iată câteva exemple de astfel de probleme: În curtea grădiniței urmează să fie amenajat un nou loc de joacă, cu aparate de joc, groapă de nisip etc. Copiii au sarcina de a ,, proiecta ” acel loc de joacă, conform dorințelor lor.
O astfel de activitate didactică permite integrarea unor conținuturi din domeniile curriculare: Științe, Om și societate, Estetic și creativ, Psihomotric.
c. Concursul Integrează sarcini de evaluare din diferite domenii acționale sau/și de cunoaștere, concursul reprezintă un context didactic integrativ, care asigură coerența integrării conținuturilor învățării. Educatoarea va crea un scenariu în care este nevoie de contribuția copiilor, care constă în rezolvarea de sarcini de evaluare pentru câștigarea unui premiu, pentru rezolvarea cât mai rapidă a unei probleme, pentru oferirea promptă de ajutor unui personaj imaginar.
d. Jocul didactic De exemplu, jocul ,,Spune ce nu e adevărat” le cere, pe rând, copiilor să se gândească la un obiect și să îl descrie prin patru afirmații, dintre care una nu este corectă, prin raportare la caracteristicile obiectului. Colegii trebuie să identifice obiectul pe baza descrierii și să spună care este afirmația incorectă.
e. Tema integratoare Permite articularea de conținuturi ale învățării, poate asigura un nivel crescut de fuzionare a conținuturilor. Experimentele permit parcurgerea de conținuturi informaționale și exersarea de abilități din domenii de cunoaștere variate, care ilustrează totuși un mod particular de raportare la cunoaștere. Ilustrative în acest context sunt și temele care impun proiectarea unor sisteme sau structuri complexe. (Educatie Timpurie Adina Glava, Paralela 45, pg.52- 60)
1.6. Curriculum-ul integrat- modalitate inovatoare de proiectare curriculum-ului
Educația reprezintă axul principal al formării personalității umane. Platon spunea că ,,nu este nimic mai dumnezeiesc decât educația, prin educație omul ajunge într–adevăr om’’.
Curriculum-ul integrat reprezintă noua abordare a psihopedagogiei moderne în ceea ce privește organizarea și proiectarea activităților de învățare. Curriculum-ul integrat reprezintă corelația legăturii dintre experiențele de învățare școlare și experiențele trăite în viața reală. Integrarea conținuturilor disciplinelor de studiu, precum și a ariilor curriculare este considerată astăzi principala provocare în domeniul proiectării programelor școlare. În grădiniță, această preocupare se prelungește la nivelul micropedagogic, dată fiind structurarea flexibilă a conținuturilor în documentele curriculare, oferind cadrelor didactice o libertate de decizie pentru a selecta conținuturile dorite.
Din punct de vedere psihopedagogic, dar și social grădinița este considerată ca fiind mediul propice pentru structurarea integrală a curriculum-ului. Acest demers al curriculum-ului integrat este posibil datorită faptului că în cadrul învățământului preșcolar cadrele didactice nu sunt constrânse de utilizarea auxiliarelor sau a manualelor școlare care să le proiecteze desfășurarea și organizarea activităților educative, dar nici a evaluarii periodice a cunoștințelor. Deși pentru elevii care iau parte la aceste activități, procesul instructiv-educativ devine mult mai interesant și mai benefic, pentru cadrele didactice implică o mai mare disponibilitate, deoarece întregul ansamblu de informații trebuie să fie structurat conform particularităților de vârstă ale elevilor, dar și a abilităților, intereselor, nevoilor de cunoaștere ale acestora (gradul de dificultate al sarcinilor de învățare propuse copiilor este sporit treptat, țintind zona proximei dezvoltări pentru fiecare copil); ancorarea în concret în crearea unor situații de învățare care să fie relevate pentru experiența de viață a copilului preșcolar; implicarea copiilor în procesul de cunoaștere, atât în alegerea tematicii și modalității de abordare ale acestuia, cât și în parcurgerea unei experiențe de învățare reale.
Activitatea integrată:
– este specifică noul Curriculum pentru învățământul preșcolar
– se desfășoară în cadrul unui proiect tematic
– se desfășoară în cadrul proiectării pe teme săptămânale
– educatoarea, pune în valoare experiența didactică
– activitatea integrată abordează conținuturi complexe
– granițele dintre categoriile de activități dispar
– se desfășoare un număr de trei activități integrate la vârsta de 3-5 ani și un număr cinci activități la la vârsta de 5-6/7 ani
– accentul va cădea pe activitățile de grup și nu pe cele frontale
– activitatea se desfășășoară după un scenariu unitar, în scopul investigării unei teme, gândite bine pentru întreaga zi.
Această activitate presupune o împletire de obiective care provin de la arii curriculare diferite, apelându-se la conținuturi din diferite domenii.
Clasificare:
Activitătile integrate se pot desfășura :
• activitate integrată pentru întreaga zi;
• activitate integrată care integrează activități liber alese și activități pe domenii experiențiale;
• activitate integrată care cuprinde activități pe domenii experiențiale dintr-o zi; două activități experiențiale;
• activitate integrată cu mai multe domenii experiențiale.
În activitatea integrată se va pune accentul pe dezvoltarea gândirii critice, pe latura calitativă a formării, pe feed-back-ul pozitiv. Așadar, o împletire a conținuturilor într-o formă atractivă, flexibilă, care conduce activitatea copilului spre investigare, documentare, cercetare și aplicarea practică a celor învățate. (Introducere în pedagogia preșcolară,Glava, A., Glava, C.,(2002), Editura Dacia,Cluj– Napoca, pg.119-125)
1.7. Valorificarea jocului ca modalitate de abordare integrată atât dezvoltării copilului, cât și a curriculum-ului
,,Omul nu este întreg decât atunci când se joacă” (Schiller)
În viața copilului jocul este o activitate deosebit de atrăgătoare care evoluează între ficțiunea pură și realitatea muncii (M. Debesse, 1967) și ne ajută să cunoaștem mai bine înclinațiile copilului, fiind cel mai bun turn de observație de unde putem avea o vedere de ansamblu asupra dezvoltării copilului. Jocul ne permite să urmărim copilul sub toate aspectele dezvoltării sale, în întreaga sa complexitate: cognitiv, motor, afectiv, social, moral. (Ghid de bune practici pentru educatie timpurie a copiilor între 3 și 6/7 ani pg. 26)
Jocul ca tip de activitate de învățare integrată
Prin joc copilul este stimulat din toate punctele de vedere ale dezvoltării sale! De aceea, jocul este cea mai eficientă formă de învățare integrată datorită naturaleței cu care copilul învață!. (Ghid de bune practici pentru educatie timpurie a copiilor între 3 și 6/7 ani pg. 37)
Prin joc copilul:
• desfășoară, identități personale, urmează cerințele și determinările de bază ale copilului;
• realizează mișcări de motricitate, de coordonare oculo-motorie;
• își dezvoltă limbajul, comunică, își îmbogățesc și exersează vocabularul;
• rezolvă probleme de viață din mediul lor fizic și social;
• rezolvă probleme, creează soluții, experimentează posibilități de adaptare;
• își dezvoltă gândirea abstractă și exprimă sentimentele;
• învață să recunoască sentimentele celorlalți, comunică cu sine, cu ceilalți, își exprimă sentimente, reacționează afectiv, recepționează;
• își dezvoltă creativitatea, atenția, motivația, interesul folosesc obiectele din jurul lor.
Condiții pentru ca jocul să contribuie cât mai semnificativ la dezvoltarea copilului:
• jocul să permită ocazia unor descoperiri, experimente sub supravegherea adultului ;
• materialele să solicite copilul și să-l antreneze în noi experiențe, să-i extindă cunoașterea,
să-i faciliteze formarea deprinderilor;
• prin joc, preocupările lui imediate să fie satisfăcute;
• să se stimuleze dezvoltarea socio-emoțională să se încurajeze interacțiunea,;
• abordarea jocului să se creeze în spațiu adecvat ca activitate complexă și completă;
• jocul copilului reprezintă feed-back-ul influenței educative a adultului asupra sa.
Jocul – declanșează mecanismul propice cultivării unor calități morale cum ar fi: influențează pozitiv dezvoltarea, perseverență, curaj, inițiativă, voința, stăpânirea de sine, autocontrolul. Astfel, în jocul ,,De-a vânzător: – vorbește frumos cu clienții, aranjează marfa în rafturi, stabilește prețurile.
• copilul așează jucăriile într-o ordine stabilită după criterii proprii își dezvoltă acuitatea vizuală, simțul ordinii;
• se dezvoltă sub aspect cognitiv, stabilește prețul, numără „banii” ;
• își îmbogățește vocabularul (utilizează cuvinte, expresii, apreciază, descrie, admiră, întreabă), comunică ușor, firesc, cu plăcere în joc;
• se dezvoltă sub aspect fizic: face mișcări de aplecare, întoarcere, ridicări și coborâri ale brațelor, răsuciri, prindere, aruncare, ghemuire;
• reacționează adecvat, se modelează procesele afectiv-emoționale (copilul este total convins că trebuie să joace cât mai fidel rolul pe care îl modelează cu maximă convingere, el este cu adevărat vânzătorul pe care l-a cunoscut și care l-a impresionat, adăugând la aceasta cum și l-ar dori) – învață să-și stăpânească emoțiile;
• în rolul interpretat are corespondență socială, realitatea nu este reprodusă identic, ci transfigurată respectându-se însă relațiile interumane: vânzătorul are acest statut atâta vreme cât există și un cumpărător cu care relaționează- plan social copilul învață prin joc să trăiască și să acționeze împreună cu ceilalți.
Jocul este o experiență naturală, face parte din viața de zi cu zi. Jocul copiilor, este individual sau în grupuri mici, își cunoște tovarășii, se descoperă pe sine, explorează mediul înconjurător, jocul servește pentru susținerea culturii autentice, este o experiență de învățare cu multiple valențe, încorporează povești populare, aniversări, tradiții, obiceiuri, teme universale.
Sugestii pentru cadrele didactice… și părinți privind jocul copilului:
– Participați la jocul copilului dacă vă acceptă;
– Jucați-vă efectiv cu copilul, stimulați-l să manipuleze obiecte, diversificându-i modurile și modalitățile de joc; nu vom folosi obiecte din sticlă, sârmă, nasturi, pioneze la 3-4 ani și nici cuburi grele sau alte jucării care presupun efort fizic ce depășește posibilitățile acestora;
– Complicăm jocul, solicitând copilul să rezolve sarcini cu un grad mai mare de dificultate;
– Atrageți copiii să se joace dacă este nevoie;
– Apreciați mereu pozitiv eforturile copilului în joc;
– Extindeți acțiunile copiilor și propuneți și altele;
– Lăsați copiilor destul timp să se gândească, să găsească soluții la problemele ivite, nu le răspundeți dumneavoastră;
– Îmbogățiți cunoștințele copilului cu materiale noi pe care el le poate folosi jucându-se, puneți la dispoziția lor semințe de mac sau susan și sugerați-le să modeleze;
– Creați copilului posibilități multiple de a se juca cu alții; stimulați copilul să stabilească relații de joc cu alți copii;
– Folosiți-vă întreaga dumneavoastră experiență și creativitate pentru a descoperi împreună cu copilul noi obiecte și materiale ce îi pot stimula și lărgi experiența prin joc;
– Îmbogățiți cunoștințele copiilor cu teme variate despre evenimentele, lucrurile, fenomenele din lumea înconjurătoare, lărgiți tematica și arealul de subiecte, folosiți toate ocaziile pentru a dirija atenția copilului spre obiectele și evenimentele naturale;
– Valorificați experiența personală a copilului și integrați-o cu noile cunoștințe și deprinderi prin situațiile de învățare pe care le creați;
– Implicați copii timizi, asigurați participarea tuturor copiilor în joc, îndeosebi a celor care sunt sau nu au încredere că pot să contribuie și ei la derularea jocului prin asumarea unui rol.
(Ghid de bune practici pentru educatie timpurie a copiilor între 3 și 6/7 ani pg.37-41)
1.8. Strategii educaționale de abordare integrată a dezvoltării copilului și centrarea procesului educațional pe copil
1. Strategii de învățare prin descoperire
2. Strategii de învățare prin cooperare
„A crește un copil este un lucru riscant; căci reușita depinde de multă trudă și grijă,
iar nereușita întrece orice altă durere”. (Democrit)
Învățarea, ca proces, abordată de către specialiștii în psihologie
Ea poate fi:
Orice activitate care dezvoltă noi cunoștințe și abilități. (Galperin, 1965)
Un proces de reorganizare prin feed-back, al paternurilor senzoriale ce asigură celui ce învață un control asupra propriului său comportament, când se află în relație cu
obiecte și evenimente din mediul înconjurător. (Smith, 1965)
Modificare a dispozițiilor organismului, care se menține în timp și care nu se datorează proceselor de creștere. (R.Gagne, 1975)
O alternare a comportamentului ca rezultat al experienței individuale.
(Ghid de bune practici pentru educatie timpurie a copiilor între 3 și 6/7 ani pg. 67)
Teoriile moderne spun că: Învățarea este experiențială; rolul cadrului didactic este de facilitator, dezvoltare potențialului fiecărui copil este esențial, cel mai importent – se ține cont de ritmului și vârsta intelectuală a copilului, puncte forte, temperament, și oferim un mediu educațional fizic și social propice.
În realizarea acestor scopuri, trebuie să gândim strategii, să selectăm metode, tehnici, procedee adecvate.
Principiul constructivismului: Aici se implică trei factori: copil, educator, părinte.
Respectăm: Învățare interactivă; semnificativă; învățare prin descoperire; învățare tematică: învățare integrată.
Comunicăm bine dacă: Lucrăm în grup; Ne acceptăm necondiționat; Ne încurajare; Suntem confidențiali; Suntem flexibili.
Copilul are noi roluri: Se implică activ, spune din experiența trăită, este partener, este responsabil, exprimă opinie personală, persoană reponsabilă rezolvă probleme, organizator ascultător, gânditor, evaluator, negociator, prieten, ia decizii, interacționează, comunică.
Rolul Educatorului: Partener; Observator; Prieten; Mentor; Evaluator; Motivator; Sursă de informare; Manager; Facilitator; Cel care încurajează; Are simțul umorului; Sensibil; Cunoaște nevoile specifice; Este sursa de informare.
Familia are roluri noi: Stimulează învățarea prin experiențe variate; Identifică interese, nevoi; Oferă mediu securizant, cald și stimulativ; Prieten; Partener; Expert; Educator; Mentor; Dă ascultare , afecțiune, toleranță, securitate;
Și vreau să inchei cu două citate:
„ Copiii știu să fie arbitrii norocului lor și stăpânii propriei fericiri, lucru pe care-l ignoră după aceea în decursul vieții.” („De l”homme”, ,,La Bruyerre”)
„Cu fiecare copil pe care-l educăm, câștigăm un om.” (Victor Hugo)
Strategii de învățare prin descoperire
Metodele noi, văzute dintr-un unghi al didacticii, pot căpăta noi aplicații „banalul” și „rutina” trebuie șterse din prima carte a copilăriei- „Grădinița”. Calitatea activității noastre la clasă este o „carte de vizită”. Rețeta este să avem mereu „curaj”, dorință, încredere în noi: ,,Schimb – mă schimb – mă schimb — reușesc!”
Educația modernă răspunde la întrebarea: „pentru ce înveți?” iar răspunsul este – „să știm ce să facem cu ceea ce am învățat.” (Ghid de bune practici pentru educatie timpurie a copiilor între 3 și 6/7 ani pg. 74)
Prin metodele interactive se constituie căutarea de idei, noul, necunoscutul, ca o secvență a cunoașterii în care copilul este participant activ. El întâlnește probleme, situații complexe pentru mintea lui de copil; lucrează în grup prin: analize, dezbateri. Descoperă răspunsurile, rezolvă sarcinile de învățare.
Învățarea prin descoperire implică patru componente:
Copilul – participant activ;
Educatorul – resursa de motivare, stimulare, clarificare, explicare;
Mediul – include familiaritate, libertate de acțiune;
Sarcina poate fi nouă; un adevăr exprimat pe care copilul trebuie să-l găsească, să-l folosească.
Concluzionăm:
– Copiii învață descoperind;
– Pornesc de la o întrebare, un obiect, o problemă, o ipoteză, observație, fenomen;
– Adultului sprijină învață independent, individual, în grup;
– Învățarea sw desfășurată sub forma unui algoritm;
– Rezultatele sistematizării sunt notate.
2. Strategii de învățare prin cooperare
Definim învățarea prin cooperare desemnează o situație de învățare în care copiii lucrează în grupuri având abilități și cunoștințe eterogene și împreună realizează o sarcină, un produs. Copiii sunt recompensați pe baza performanțelor grupului.
Reprezintă: – formă de învățare în grup (copiii lucrează împreună pentru a rezolva una și aceeași problemă).
– fiecare membru să-și îmbunătățească performanțele proprii
– învățarea prin cooperare facilitează învățarea reciprocă
Ce fac copiii?
Studiază individual situația prezentată, găsească soluții, se ajută unii pe alții să înțeleagă, își împărtășesc ideile.
Explică celorlalți ceea ce știu, stau unii lângă alții, discută împreună fiecare aspect al temei pe care o au de rezolvat.
Ce face educatoarea?
Stabilește reguli de lucru: Se vorbește pe rând; nu se atacă persoana, copiii se ascultă între ei, nu se monopolizează discuția, nu se rezolvă sarcina de unul singur, se lucrează cu culori diferite.
Explică sarcinile, obiectivele activității, timpul pe care îl au copiii la dispoziție.
Asigură ambianța proprie muncii în echipă, aranjând mobilierul în sala de grupă în mod corespunzător.
Ideale sunt grupurile de patru copiii, aranjați de-o parte și de alta a fiecărei măsuțe.
Stabilește criteriul de grupare (sex, prietenii, nivelul abilităților, diferite jocuri) și dimensiunea grupului (de la 2 la 6 copii).
Avantajele învățării prin cooperare:
Copiii învață să lucreze împreună, capătă mai mare încredere în sine alături de colegi, se dezvoltă socio-emoțional, prin comunicarea învăța lucruri noi unii de la ceilalți, învață să negocieze, să ia decizii împreună cu ceilalți, să își argumenteze un punct de vedere, se rezolvă conflicte de idei, se evidențiază discrepanțele între cunoștințele anterioare și cerințele sarcinilor, prin întrebări, dezbateri ei pot fi conduși să emită idei noi, discuțiile în grup ajută pe membrii grupului să-și fixeze noi cunoștințe, se realizează conexiuni logice, își organizează cunoștințele.
Elemente de bază ale învățării prin cooperare:
– copiii trebuie să lucreze împreună pentru a atinge scopul propus, au nevoie unul de celălalt;
– fiecare membru al grupului este răspunzător de propria contribuție la îndeplinirea scopului;
– copiii decid, reflectează, asupra modului de îmbunătățire a eficienței acestui tip de activitate;
– se dezvoltă deprinderi de comunicare.
Aplicație – realizarea unui poster „La Teatru”
Copiii își verifică ei înșiși cunoștințele despre teatru.
- Un grup decupează elemente componente, personaje, pentru realizarea imaginii;
- Un grup desenează și decupează decor copaci, flori;
-Un grup pregătește sunet, muzică;
-Un grup pregătește fundalul planșei.
(Ghid de bune practici pentru educatie timpurie a copiilor între 3 și 6/7 ani pg. 66-78)
Capitolul 2
2.1. Metode educaționale actuale în învățământul preșcolar
Educația modernă răspunde la întrebarea: „ pentru ce înveți?” iar răspunsul este –„ să știm ce să facem cu ceea ce am învățat.” (Ghid de bune practici pentru educatie timpurie a copiilor între 3 și 6/7 ani pg.74)
Prin metodele moderne se constituie căutarea de idei, noul, necunoscutul, ca o secvență a cunoașterii în care copilul este participant activ.
Rolul cadrului didactic este de facilitator în dezvoltare potențialului fiecărui copi. Cel mai importent și esențial – se ține cont de ritmului și vârsta intelectuală a copilului, puncte forte, temperament, și oferim un mediu educațional fizic și social propice. În realizarea acestor scopuri, trebuie să gândim strategii, să selectăm metode, tehnici, procedee adecvate.
Focalizarea pe acest aspect metodologic este impusă de nevoia de a utiliza munca în echipă ca mijloc și ca scop al formării elevilor, pe de o parte, iar pe de alta, pentru ca viziunea interdisciplinară și transcurriculară nu poate avea ca premisă de succes decât munca în echipă a educatorilor.
Beneficiile activitătilor de grup sunt deosebite în activitatea de formare:
– Pot fi realizate dezbateri, demonstrații, exersarea unor competențe, brainstorming, studii de caz etc./deci procedurile respective pot fi combinate, varietatea lor devenind astfel infinită.
– Comportamentul elevilor este mai ușor de modificat în și prin grup.
– Elevii au posibilitatea de a învăța de la ceilalți.
– Dezvoltarea personal- mai ales în plan atitudinal: respectul, toleranța, flexibilitatea, responsabilitatea.
– Deciziile luate în cadrul grupului sunt respectate mai mult decât deciziile individuale Probleme care pot fi generate în activitatea de grup:
– „Gândire de grup” (Groupthink) – posibilitatea alertării eficienței grupului pentru a păstra cadrul normativ existent;
– „Lene socială” (social loofing) – scăderea performanțelor individuale – realizarea sarcinilor și rezolvarea problemelor fiind lăsate pe seama grupului, scade implicarea individuală;
– ineficiența grupului în deciziile rutiniere sau luate sub presiunea timpului;
– lucrul cu indivizii dominanți sau foarte retrași.
Analizând comparativ cooperarea și competiția putem evidenția următoarele trăsături caracteristice: învățarea prin competiție, învățarea prin cooperare.
2.1. Metode și tehnici de predare – învățare interactive în grup
2.1.1. Metoda Piramida
Piramida pe scurt : Metoda poate fi integrată la începutul unei ativități pentru reactualizarea cunoștințelor, în vederea realizării feed-back-ului, ca variantă de desfășurare a unui joc didactic.
se decupează mai multe dreptunghiuri de culori diferite;
se construiește piramida după îndrumări verbale formulate (după culoare);
vizualizarea piramidei construite;
se poate lucra cu diverse imagini (jetoane cu fructe, animale, legume, etc.);
imaginile se clasifică după felul lor și copiii găsesc locul potrivit.
Avantajele: lucrul în perechi, stimuleaza învățarea prin cooperare, sporeste încrederea în forțele proprii prin testarea ideilor emise individual, capacitatea de a emite soluții inedite la problemele și sarcinile apărute și dezvoltarea spiritului de echipă și intrajutorare.
Dezavantajele: se poate stabili mai greu care și cât de însemnată a fost contribuția fiecărui participant. (Metode interactive de grup-ghid metodic, Editura Arves, 2002, Breben Silvia, Goncea Elena, Ruiu Georgeta, Fulga Mihaela Metoda Piramida pg. 185.)
Exemplu de activitate de învățare:
Animale de la noi din țară
1. Denumește animalul 3 animale domestice.
2. Spune care sunt animale sălbatice din poveste ,,Ursul păcălit de vulpe? (2)
3. Denumește animalul care a vorbit cu Scufița Roșie în pădure. (1)
2.1.2. Metoda cubului
Este încadrată în categoria celor mai utilizate metode pentru dezvoltarea gândirii critice și are ca scop explorarea unui subiect de discție din mai multe puncte de vedere. Această metodă, este o tehnică prin care se evidențiază activitățile și operațiile de gândire implicate în învățarea unui conținut. Sarcinile lansate copiilor sunt notate pe fețele unui cub confecționat din carton. Aceste sarcini sunt spre exemplu: descrie (Ce formă are?, Ce mărime?); compară (Prin ce se aseamănă și prin ce se deosebesc?……); asociază (La ce te face să te gândești?); analizează (Ce conține?, Din ce este alcătuit/ă?); aplică (Cum se poate folosi?, Ce se poate face cu?….); argumentează (Se solicită argumentarea pro sau contra, etc.).
În cadrul grupei de preșcolari metoda se poate adapta spre exemplu: educatoarea discută împreună cu copii pe o anumită temă sau citește o poveste, iar apoi cu ajutorul metodei cubului, se trece la consolidarea cunoștințelor. Cubul va avea pe fețele sale imagini, care să stimuleze copiii să vorbească, să descrie, să compare ceea ce știu cu ceea ce văd în imaginea respectivă.
Se propune și se lansează tema propusă, se împarte grupa de copii în șase subgrupe, care vor avea de rezolvat o cerință. Pot fi valorificate elementele de joc prin aruncarea cubului de către copii pentru împărțirea sarcinilor. Metoda se poate aplica și cu întreaga grupă, educatoarea lansând tuturor copiilor fiecare sarcină în parte, pentru a fi dezbătută, rezolvată.
Metoda cubului este una cu implicații formative ținând cont de faptul că presupune implicarea conștientă a copiilor în activitate, solicită gândirea și operațiile ei, dezvoltă limbajul și sprijină capacitatea de cooperare. Sarcinile de pe fețele cubului sunt invariabile din perspectivă acțională: (descrie, compară, asociază, argumentează, analizează, aplică). (Elemente de didactică aplicată în învățământul preșcolar, DPH, volum coordonat de Daniela Jeder, pg.121).
Categoria de activitate: Educarea limbajului
Tema acticității: ,,Curajosul Ghiocel’’
1. Descrie! (Ce este acesta? – un Ghiocel);
2. Compară! (Cum este Ghiocelul față de lalea?);
3. Asociază! (Cu ce se aseamănă Ghiocel?); clopoțel
4. Analizează! (Care sunt părțile componente ale Ghiocelului, Laleaua ?);
5. Aplică! (Cum îngrijim florile?)
Apa, se schimbă în fiecare zi pentru ca floarea să nu se vestejească.
6. Argumentează! (De ce trebuie să iubim și să ingrijim florile)
Îngrijirea florilor pentru a le prelungi durata de viață.
2.1.3. Schimbă perechea: este o metodă de predare- învățare interactivă de grup care constă în rezolvarea sarcinii de lucru în pereche. Are ca obiectiv stimularea comunicării și rezolvarea de probleme prin lucrul în pereche. Materialele folosite sunt: simboluri, fluturași, cifre, litere pentru constituirea perechilor. Se realizează astfel:
copiii se împart în două grupe egale și sunt așezați în 2 cercuri concentrice;
se comunică sarcina didactică sau problema propusă pentru rezolvare, cazuri pentru studiu din activitatea copiilor;
copiii lucrează în perechi, iar la un semnalul dat de educatoare schimbă perechea, perechile se schimbă mereu, având o nouă sarcină de învățare, până se termină și până se ajunge la perechea inițială;
la final are loc analizarea ideilor perechilor, pe o foaie educatoarea reține concluziile.
(Metode interactive de grup-ghid metodic, Editura Arves, 2002, Breben Silvia, Goncea Elena, Ruiu Georgeta, Fulga Mihaela pg. 123-129 Metoda Cubul, Schimbă perechea/pg.142)
Aplicare practică
Întâlnirea de dimineață: ,,Iarna a sosit în zori și ne-aduce sărbători!”
Activitatea debutează cu ,, Întâlnirea de dimineață’’. Salutul – Folosind metoda ,, Schimbă perechea”. Se formează două cercuri, unul în interiorul celuilalt , în funcție de bulgărele primit mare sau mic. Educatoarea împreună cu copiii va rosti versurile :
„Dimineața a sosit
Toți copiii au venit
În cerc să ne adunăm
Și frumos să salutăm’’.
La rândul lor, copiii din cercul interior se vor întoarce și îi vor saluta pe cei aflați în spatele lor din cercul exterior (bulgărele mare sau mic) prin strângere de mână. Jocul se repetă de 3 ori pentru a da copiilor posibilitatea de a se saluta cu cât mai mulți colegi. Pentru a-i așeza pe copii în cerc vom recita împreună ,Tranziția „Mâinile frumos le dăm”.
2.2.1. Metode și tehnici de fixare și sistematizare a cunoștintelor, priceperilor și deprinderilor
2.2.1 Explozia stelară
Este o metodă de dezvoltare a creativității individuale și în grup, care se bazează pe formularea de întrebări pentru rezolvarea de probleme. Această metodă cuprinde o stea mare și cinci steluțe mai mici (ramuri), fiecare având o întrebare: „cine”, „ce”, „când”, „unde” „de ce”, stimulându-se atât creativitatea în grup cât și cea individuală.
Etapele desfășurării sunt următoarele:
propunerea unei probleme, după care pe steluța mare se așează o imagine legată de tema abordată;
colectivul se organizează în grupuri preferențiale;
grupurile lucrează pentru a elabora cât mai multe întrebări și cât mai diverse;
rezultate se comunică în grup;
se evidențtiază cele mai interesante întrebări și se apreciază munca în echipă.
(Metode interactive de grup-ghid metodic, Editura Arves, 2002, Breben Silvia, Goncea Elena, Ruiu Georgeta, Fulga Mihaela pg. 123-129 Metoda Cubul, Schimbă perechea/pg.346)
Metoda Explozia stelara
Domeniul Limbă și comuicare (Educarea limbajului)
Tema acticității: Pasări călătoare
Obiectiv: fixarea conținutului despre – ,,Pasări călătoare”/ prin formularea de întrebări specifice exploziei stelare.
UNDE ?
Unde își face barza cuibul?
Unde își face rândunica cuibul?
CE ?
Ce mănâncă barza?
Ce mănâncă rândunica?
CÂND ?
Când plecă Pasările călătoare din țara noastră?
Când se întorc Pasările călătoare din țara noastră?
DE CE ?
De ce plecă Pasările călătoare în țările calde?
De ce pot păsările să zboare?
CINE ?
Cine se întorc din țările calde ?
Cine are penele negre ?
Aplicare practică
2.3 . Metode si tehnici de rezolvare de probleme prin stimularea creativității
2.3.1. Brainstorming-ul (asaltul de idei)
Brainstorming-ul își are originea într-o metodă didactică folosită în India, în urmă cu 400 de ani, numită Prai-Barshana (prai-în afara eului; barshana-discuții care nu admit critici)
Ca metodă intuitivă de creație în grup, brainstorming-ul a fost sistematizat, în 1948 de profesorul de la Universitatea din Buffalo (SUA), Alexander Osborn. Termenul de brainstorming se compune din cuvintele brain-creier și storn-furtună. În bibliografia de specialitate, metoda este cunoscută sub diferite denumiri: ,,furtună în creier’’. Brainstorming: ,,furtună în creier”, sau ,,multe idei”, această metodă stimulează creativittea ce constă în enunțarea spontană a cât mai multor idei pentru soluționarea unei probleme într-o atmosferă lipsită de critică. Prin această metodă se urmărește exersarea capacităților creatoare a copiilor în procesul didactic și transformarea acestora în copii activi, capabili să se concentreze mai mult timp, în grupuri creative.
Etapele acestei metode sunt:
– se alege tema și se anunță sarcina de lucru;
– se solicită exprimarea într-un mod cât mai rapidă tuturor ideilor, cum vin ele în minte legate de rezolvarea unei situații-problemă. Se pot face asociații în legătură cu afirmațiile celorlalți, se pot prelua, completa sau transforma ideile din grup, dar atenție, fără referiri critice. Se suspendă orice gen de critică, nimeni nu are voie să facă observații negative.
– totul se înregistreză în scris, pe tablă, flipchart, video, reportofon, etc.
– se lasă o pauză de câteva minute pentru „așezarea” ideilor emise și recepționate;
– se reiau pe rând ideile emise, iar grupul găsește criterii de gruparea lor pe categorii- imagini care reprezintă posibile criteria, cuvinte- cheie;
– dezbaterea se poate desfășura în grupul mare. În această etapă are loc evaluarea, argumentarea, analiza critică, și contraargumentarea ideilor emise anterior. Se selectează ideile originale sau cele mai aproape de soluții fevorabile pentru problema pusă în discuție. Se discută liber, spontan, riscurile și contradicțiile care apar.
– se afișează ideile rezultate în forme cât mai variate și originale: cuvinte, propoziții, imagini, desene, cântece. (Metode interactive de grup-ghid metodic, Editura Arves, 2002, Breben Silvia, Goncea Elena, Ruiu Georgeta, Fulga Mihaela pg. 277)
2.3.2. Metoda Ciorchinele
Ciorchinele este o metodă de brainstorming neliniară care organizează grafic cunoștințele învățate. Ciorchinele este utilizat pentru a stimula gândirea, dar poate fi folosită și în scopul de a sintetiza, rezuma ideile unei teme studiate. Este o corelare între cunoștințele cunoscute deja de copii și cele noi. Mai poate fi folosit ca mijloc de a rezuma ceea ce s-a studiat, ca modalități de a construi asociații noi, sau de a reprezenta noi sensuri. Este o strategie de găsire a căii de acces la propriile cunoștinte, înțelegeri sau convingeri legate de o anumită temă. Metoda are rol de stimulare a gândirii, dar poate fi folosită și în scopul de a sintetiza, rezuma ideile unei teme studiate. (Elemente de didactică aplicată în învățământul preșcolar, DPH, volum coordonat de Daniela Jeder, pg .117)
Aplicarea metodei
Etape: Se așează pe tabla magnetică o imagine, un cuvânt /nucleu reprezentativ pentru tema abordată
Copiii sunt îndemnați să comunice cuvinte, expresii sau chiar să caute jetoane cu imagini ajutătoare ce au legătură, cu tema pusă în discuție, cu imaginea nucleu. Acestea sunt notate, așezate sub tema centrală în formă de ciorchine. Se fac legături și se trag linii între aceste cuvinte/ imagini. Se notează toate cuvintele, ideile până la epuizarea timpului disponibil.
Pentru buna desfășurare și aplicare a acestei metode sunt și reguli care trebuiesc respectate: răspund pe rând, nu vorbesc neîntrebați, păstrează liniștea.
Exemplificări:
Această metodă am folosit-o în învățarea noțiunilor despre ,,Locuința mea’’ precum și în recapitularea lor.
Exemplu:
Alegerea grupelor s-a făcut aleatoriu astfel:
Le-am înmânat cartonașe cu numere pe ele (de la 1 la 3) apoi le-am solicitat ca cei cu numărul 1 să formeze o grupă, cei cu numărul 2 altă grupă până când s-au format toate grupele. Mai întâi copii au lucrat individual după care au comunicat noțiunile găsite și celorlalți membrii ai grupului.
Fiecare grupă și-a găsit un nume în concordanță cu tema propusă. La sfârșitul sarcinii de lucru s-au afișat „Ciorchinii” și s-au comparat noțiunile găsite.Cei care au găsit cele mai multe, au fost recompensați cu câte o diplomă.
Abordare practică
Grădinița: Colegiul Național Pedagogic ,, Regina Maria’’ Deva
Educatoare: Lăscuș Elena
Grupa: Mare
Tema anuală de studiu: Cum este/ a fost și va fi pe acest pământ?
Domeniul experiețial: DȘ
Disciplina: Cunoașterea mediului
Tema activitatii: ,,Ce știi despre locuința ta? ”
Mijloc de realizare: Convorbire
Tipul de activitate: Consolidarea și sistematizarea cunoștințelor insușite anterior
Strategii didactice:
Metode si procedee: Surpriza, brainstroming, ciorchinele, explicația, exercițiul, conversația, munca în echipă.
Mijloace de învățământ: tablă magnetică pe care este amplasată imaginea unui oraș; imagini sugestive despre elementele existente ale unui oraș; cartonașe de formă rotundă, cu magneți, care vor fi amplasate pe tabla magnetică.
Forma de realizare: Frontal, individual, pe grupuri
Etapa momentul activității: Reactualizarea cunoștințelor
Obiectiv operațional: să descrie elemente specifice orașului în care trăiesc, asociindu-le cu comportamente și atitudini potrivite vârstei copiilor.
Ilustrarea metodei
Educatoarea formulează o propoziție pe care o spune copiilor. Exemplu: ,, Deva este un oraș’’, după care invită copiii să găsească și să exprime cuvinte care le vin în minte la auzul cuvântului ,,oraș’’. Răspunsuri posibile ale copiilor: bloc, stradă, parc, loc de joacă, grădiniță, școală, Centrul Comercial ,,Iulius Moll’’, oameni, mașini, copii. etc.
Copilul identifică imaginea corespunzătoare temei centrale, și se așează în cerculeț pe tabla magnetică. La fel se procedează cu celelalte imagini, până la epuizarea tuturor răspunsurilor copiilor.
Cadrul didactic adresează copiilor următoarea întrebare:
Ce ați aflat despre locuința voastră ? Exemplu:
Ființe
Construcții
Instituții
Locuri de agrement
Insușiri
Gruparea cerculețelor pe tablă, în jurul locuinței, formează imaginea unui ciorchine. Pornind de la imaginea ciorchinelui, educatoarea, pe baza unui plan de întrebări bine structurat, poate dezvolta o activitate de cunvorbire reușită și atractivă.
2.3.3. Bula dublă
Metodă de predare-învățare, ușor de aplicat, care grupează asemănările și deosebirile dintre două obiecte, fenomene, idei, concepte etc.
Este reprezentată grafic prin cercuri în care se specifică imaginea care denumește subiectul. Între cercurile mari se află alte cercuri/dreptunghiuri mici, care sunt relaționate prin linii de cercurile mari și specifică asemănările. În cercurile/dreptunghiurile situate în exterior la dreapta și la stânga termenilor cheie se înscriu caracteristicile sau deosebirile dintre cei doi termeni sau cele două concepte.
Această tehnică se poate realiza, de exemplu, într-o activitate de cunoașterea mediului, unde copiii pot acumula informații despre păsări călătoare.
2.3.4. Metoda „Știu/Veau să știu /Am învățat”.
Scopul folosirii acestei metode este formarea unui stil de învățare eficient prin conștientizarea legăturii dintre experiența cognitivă și noile achiziții.
Etapele metodei:
– colectivul se organizează în perechi și fiecare pereche primește ca sarcină realizarea unei liste cu ceea ce știu sau cred că știu despre o anumită temă (brainstorming);
– în timp ce copii realizează lista educaroarea desenează pe tablă un tabel cu 3 coloane.
– fiecare pereche va completa propriul tabel și se vor nota apoi, în tabelul de pe tablă, în coloana din stânga, informațiile cu care toată clasa e de acord;
– copii vor formula întrebările generate de noua temă, iar educatoarea le va scrie în a doua coloană a tabelului; aceste întrebări vor evidenția nevoile de învățare ale elevilor în legătură cu tema aflată în discuție;
– educatoarea citește copiilor; după lectura textului se revine asupra întrebărilor din a doua coloană și se analizează la care dintre întrebări s-a găsit răspunsul în text; răspunsurile elevilor vor fi notate în coloana "Am învățat";
– copii compară ceea ce știau deja în legătură cu tema respectivă (informațiile din prima coloană a tabelului) cu ceea ce ei au învățat (informațiile din a treia coloană a tabelului); unele dintre întrebări pot rămâne fără răspuns sau pot genera întrebări noi, ca punct de plecare pentru investigații personale.
Pasul 1 – Se face un tabel cu 3 coloane:
a) ceea ce știm/credem că știm;
b) ceea ce vrem;
c) ceea ce am învățat.
Pasul 2 – copii spun ce știu și educatoarea scrie:
a) ce știu deja despre o anumită temă;
b) întrebări care evidențiază nevoile de învățare legate de temă;
Pasul 3 – Se citește textul;
Pasul 4 – Se revine asupra întrebărilor (coloana a II-a ceea ce vrem să știm;) și copii fac o listă cu răspunsurile la întrebările din coloana I, scriindu-le în coloana a III-a cu ajutorul educatoarei;
Pasul 5 – Compararea a ceea ce știau înainte cu ceea ce au dorit să afle și au aflat;
Pasul 6 – Discuția finală va conține mesajul central.
Știu / Vreau să știu / Am învățat este o metodă de învățare prin descoperire prin care copii realizează un inventar a ceea ce știu deja despre o temă și apoi formulează întrebări legate de tema nouă la care vor găsi răspunsuri prin valorificarea cunoștințelor anterioare.
Rezolvarea problemelor poate fi efectuată atât sintetic (de la date spre întrebare), cât și analitic (de la întrebare spre date), pentru a solicita mai mult gândirea copiilor, pentru a nu aplica mecanic algoritmul de rezolvare, pentru a se asigura că elevii au înțeles foarte bine datele și condiția fiecărei probleme, că au raportat datele cunoscute la cerințe și condiții, ceea ce îi ajută să construiască șirul de judecăți ce conduce la găsirea soluției, stimulând în acest fel exersarea gândirii logice la copii. Am rezolvat în clasă, împreună cu elevii, următoarea problemă:
Metoda constă în completarea unei fișe de lucru, prin activități de grup sau individual.
TOAMNA- Observare în natură
Metoda a oferit feedback continuu și eficient, a antrenat toți copii, individual, frontal și în perechi, copii și-au sistematizat cunoștințele, și-au clarificat pe loc ceea ce se cunoaște în problemă și ceea ce se cere. Lucrul în perechi sau în grup a contribuit la cultivarea și educarea unei noi atitudini față de muncă (simțul responsabilității față de grup), a prieteniei, a cooperării între copii, a toleranței, ceea ce a stimulat, încurajat și motivat mai ales pe copiii mai timizi, mai neîncrezători în forțele proprii.
2.3.5. Metoda „Pălăriile gânditoare”
Metoda celor "șase pălării gânditoare" a fost creată de Eduard de Bono în cartea sa intitulată "Six Thinking Hats". Titulatura ei are la bază proverbul englezesc "Gândește în conformitate cu pălăria pe care o porți". Cele șase pălării întruchipează șase posibilități de procesare a datelor.
– pălăria albă este neutră, participanții sunt învățați să gândească obiectiv.
– pălăria roșie oferă o perspectivă emoțională asupra evenimentelor.
– pălăria neagră este perspective gândirii negativiste, pesimiste.
– pălăria galbenă este simbolul gândirii pozitive și constructive, al optimismului.
– pălăria verde trebuie să fie creativ. Gândirea laterală este specifică acestui tip de pălărie.
– pălăria albastră este dirijorul orchestrei și cere ajutorul celorlalte pălării.
Gânditorul pălăriei albastre definește problema și conduce întrebările, reconcentrează informațiile pe parcursul activității și formulează ideile principale și concluziile la sfârșit. Monitorizează jocul și are în vedere respectarea regulilor.
Copiii se împart în șase grupe – pentru șase pălării. Ei pot juca și câte șase într-o singură grupă. Împățirea elevilor depinde de materialul studiat. (Metode interactive de grup-ghid metodic, Editura Arves, 2002, Breben Silvia, Goncea Elena, Ruiu Georgeta, Fulga Mihaela pg. 123-129 Metoda Cubul, Schimbă perechea/pg.306)
Abordare practică
Analizați povestea Scufița Roșie cu ajutorul metodei – ,,Pălăriilor Gânditoare’’
Exemplu: ,,Scufița Roșie”
Pălăria albă – povestește pe scurt textul poveștii; Pălăria albastră – o caracterizează pe Scufița Roșie în contradicție cu lupul: veselă, prietenoasă, bună la suflet, săritoare în a da ajutor, nu ține cont de ce a fost învățată, în timp ce lupul este rău, lacom, șiret, preocupat să pară sensibil la situație; arată ce se întamplă când un copil nu ascultă sfaturile părinților.
Pălăria roșie – arată cum Scufița își iubea mama și bunica pe care le-a ascultat întotdeauna, iubea mult florile, animalele, îi plăcea să se joace în natură, își exprima compasiunea față de bunica, bucuria pentru vânător și supărarea față de lup.
Pălăria neagră – critică atitudinea Scufiței, care trebuia să asculte sfaturile mamei, trebuia să ajungă repede la bunica bolnavă. Consideră că nu trebuia să aibă încredere în animale, nu trebuia să dea informații despre intențiile ei. Nu suportă răutatea lupului.
Pălăria verde – dă sugesti Scufiței: dacă dorea să-i ofere flori bunicii trebuia să-i ceară mamei să-i cumpere un buchet de flori; dacă dorea să culeagă flori trebuia să ceară mamei să o însoțească în pădure; lupul o putea ajuta să culeagă mai repede flori, sau ciuperci pentru bunica, etc.
Pălăria galbenă – găsește alt final textului: Scufița putea să refuze să meargă la bunica știind că trece prin pădure; Scufița nu ascultă de lup; lupul îi arată Scufiței drumul cel mai scurt spre bunica; lupul o ajută să-i culeagă flori bunicii aflând că aceasta este bolnavă; animalele din pădure o sfătuiesc pe Scufiță să nu asculte de lup, etc.
Metoda „Pălăriile gânditoare”
Mijlocul de realizare: povestirea educatoarei (DLC)
Tema activităților: „Banul muncit’’ de Alexandru Mitru
Categoria de activitate: Activități pe domenii experiențiale (ADE)
Scop: dezvoltarea competenței de comunicare orală și îmbogățireavocabularului cu cuvinte noi;
Obiective operaționale:
– să-și fixeze cunoștințele despre meserii;
– să răspundă corect, în propoziții simple și dezvoltate la întrebările puse;
– să asculte cu mare atenție conținutul poveștii;
– să expună oral povestea după ilustrații;
Pentru fixarea conținutului poveștii voi folosi metoda pălăriuțelor gânditoare .
1. Pălăria albă/ Informează.
Despre ce este vorba în text?
2. Pălăria neagră/ Aspecte negative
Ce a greșit Iliuță?
3. Pălăria roșie/ Spune ce simți.
– Ce fel de băiat a devenit Iliuță?
4. Pălăria galbenă/ Aspecte pozitive
– Ce a învățat Iliuță din această pățanie?
5. Pălăria albastră/ Clarifică
– De ce a scos Iliuță al doilea galben din foc?
6. Pălăria verde/ Idei noi
– Adresează-i două întrebări lui Iliuță.
Se scoate morala poveștii: să apreciem munca oamenilor.
2.4. Metode complementare de evaluare din perspectiva interactivității de grup
2.4.1. Metoda R.A.I.
La bază, presupune dezvoltarea capacităților de comunicare (prin întrebări și răspunsuri), din ceea ce au învățat. După cum îi este și numele fiecare literă are o sarcină clară, respectiv R/ Răspunde, A/ Aruncă, I/Interoghează.
Cum procedăm: printr-un joc de aruncare a unei mingi. ,, Cel care aruncă mingea trebuie să pună o întrebare din lecția predată celui care o prinde. Cel care prinde mingea răspunde la întrebare și apoi aruncă mai departe altui coleg, punând o nouă întrebare. Evident interogatorul trebuie să cunoască și răspunsul întrebării adresate. Elevul care nu cunoaște răspunsul iese din joc, iar răspunsul va veni din partea celui care a pus întrebarea. Acesta are ocazia de a mai arunca încă o dată mingea, și, deci, de a mai pune o întrebare. În cazul în care, cel care interoghează este descoperit că nu cunoaște răspunsul la propria întrebare, este scos din joc, în favoarea celui căruia i-a adresat întrebarea. Eliminarea celor care nu au răspuns corect sau a celor care nu au dat niciun răspuns, conduce treptat la rămânerea în grup a celor mai bine pregătiți. (Strategii didactice interactive, Crenguța –Lăcrămioare Oprea, 2009, Editura Didactică și Pedagogică. Pg.280)
Intrebări – Exemplu: ,, Fata babei și fata moșului”, ,,Punguța cu doi bani’’.
Ce știi despre …?
Cum se numește povestea?
Despre ce ai învățat?
Care sunt personajele?
Cum consideri că… părerea ta… consecințe…
Ce învățăm din poveste?
Ce ți s-a părut interesant?
De ce poveste mai poți lega evenimentele?
Ce ai vrea să mai afli?
2.4.2. Diagrama Venn: este o metodă grafică ce poate fi utilizată în activitățile de învățare
sau la fixarea cunostințelor, putând constitui și o modalitate de evaluare. Este eficientă în formarea capacităților copiilor de a compara două evenimente, procese, personaje, obiecte etc. – scopul lor este să evidențieze asemănări, deosebiri și elemente comune.
Este formată din 2 cercuri care se suprapun parțial. Se completează cercurile cu informațiile referitoare la problemele de comparat iar în zona suprapusă se desenează/notează asemănările, elementele comune temelor comparate.
Copiii pot gândi, lucra în perechi, să comunice și să completeze diagrama, apoi se pot grupa câte 4, pentru a-și compara cercurile, completând împreună zona de intersecție a lor cu elementele comune celor două concepte. (Metode interactive de grup-ghid metodic, Editura Arves, 2002, Breben Silvia, Goncea Elena, Ruiu Georgeta, Fulga Mihaela pg. 123-129 Metoda Cubul, Schimbă perechea/pg.242)
Exemplu: Tema ,,Legume de toamnă’’ pentru domeniul ,, Limbă și comunicare ’’. Copiii au lucrat în perechi. Copiilor – perechi li s-a înmânat câte o fișă având pe ea desenate două ovale mari suprapuse parțial.
În parte de jos a fișei existau imagini – jetoane cu următoarele legume de toamnă: roșie, ardei, cartof, usturoi, varză, morcov. Copiii au ca sarcină să decupeze legumele date, să le coloreze și să le lipească astfel:
Sarcini
– în primul oval, legumele a căror denumire conțin sunetul ,, A ’’ ;
– în al doilea oval, trebuiau lipite legumele a căror denumire conțin sunetul – ,, O’’
– la mijloc (în intersecția celor două ovale), trebuia lipită leguma a cărei denumire conține ambele sunete ,,A/ O”.
La sfârșit toate fișele s-au afișat și s-au analizat. A fost apreciată colaborarea cu coechipierul și lăudate cele mai complete fișe.
Utilizând frecvent metodele, tehnicile, procedeele activ – participative de grup, preșcolarii au numeroase beneficii precum:
– capacitatea de fixare a cunoștințelor crește;
– când copiii au succes crește stima de sine, iar atitudinea față de activitatea respectivă și față de cadrele didactice se îmbunătățește;
– copiii devin mai motivați, centrați mai mult pe sarcină, pentru că le place să lucreze mai mult în grup, sunt mai curioși, își asumă responsabilități, devin mai încrezători;
– copiii învață să cedeze, să coopereze și să se respecte, ceea ce duce la îmbunătățirea relațiilor din grup;
– lucrând în grupuri eterogene se îmbunătățesc performanțele celor care au mai puține cunoștințe, atunci când sunt grupați alături de cei care dețin mai multe cunoștințe.
Fișă
Ardei, Varză, Cartof. Roșie, Usturoi, Morcov.
Ce au în comun ? Ambele au sunetul ,,A/ O” și toate sunt legume.
2.4.3. Benzi desenate :
Câte un copil din fiecare echipa va ieși în fața unei table și va trebui să deseneze câte un element specific anotimpului pe care îl reprezintă.
Primăvara – lalea
Vara – soare
Toamna – strugure
Iarna – om de zăpadă;
În timp ce copiii desenează, ceilalți cântă un cântecel despre un anotimp și recită poezii.
(Metode interactive de grup-ghid metodic, Editura Arves, 2002, Breben Silvia, Goncea Elena, Ruiu Georgeta, Fulga Mihaela pg. 123-129 Metoda Cubul, Schimbă perechea/pg.216)
Proba: Asemănări și deosebiri între anotimpurile călduroase și cele friguroase:
Capitolul 3
Cercetare experimentală din perspectiva utilizării metodelor
didactice moderne actuale în proiectarea integrată,
specifică învățământul preșcolar, la grupa mare
3. 1. Delimitarea temei/problemei de cercetat
Încă din primul semestru am pornit un experiment, propunându-mi să demonstrez eficiența folosirii metodelor moderne aplicate în predarea activităților integrate.
Cercetarea poate lua forme variate, de la simpla observare dirijată la experimentarea de tip formativ. Orice cercetare pedagogică este întreprinsă pentru dezvoltarea și perfecționarea continuă a procesului de învățământ. În inițierea cercetării am pornit de la convingerea că există o discrepanță uneori între eforturile ce se fac pentru realizarea unei calități superioare de învățământ și rezultatele care se obțin.
Întreaga activitate de documentare, convorbirile, dezbaterile și clarificările rezultate contribuie la definitivarea problematicii cercetării, adică a perspectivei teoretice pe care cercetătorul se decide să o adopte pentru tratarea și aprofundarea problemei abordate. Astfel, pe baza informării bibliografice, a schemelor, modelelor explicative, a paradigmelor furnizate de lucrările de referință, cercetătorul adoptă un cadru teoretic ce corespunde temei respective și explicitează propria problematică, redefinește cât mai bine obiectul cercetării sale, perspectiva de abordare.
Practica pedagogică oferă nenumărate posibilități de cercetare, deoarece ea presupune confruntarea cu o gamă largă de probleme la care trebuie găsite sugestii, soluții pentru a fi rezolvate.
3. 2. Obiectivele cercetării
Obiectivele propuse în realizarea acestei lucrări sunt de fundamentare psihopedagogică, științifică și metodologică, eu urmăresc:
– să promovez ideea că prin utilizarea metodelor de învățare prin cooperare se dezvoltă gândirea, creativitatea, sentimentele și atitudinile pozitive și crește randamentul școlar;
– să demonstrez că folosind metodele moderne în cadrul activităților integrate din grădiniță, copiii vor învăța mai ușor și într-un mod atractiv, cu un efort mai mic în apartenență, în condițiile unor satisfacții evidente;
– să realizez o cercetare psihopedagogică pentru a arăta noi metode și forme de organizare a activității didactice în vederea creșterii eficienței lor în activitățile integrate din grădiniță.
3. 3. Ipoteza cercetării
I1: Presupun că prin utilizarea sistematică a metodelor moderne copiii tind să aibă performanțe școlare mai bune, un număr mai mare de competențe sociale pozitive.
I2: Presupun că, munca în grup permite împărțirea responsabilității și oferă copiilor posibilitatea de a-și face cunoscute ideile, experiența, informațiile, strategiile personale de lucru.
I3: Presupun că metodele de învățare prin cooperare oferă posibilitatea desfășurării celor mai adecvate strategii pentru optimizarea procesului de învățământ, angajează copiii la o activitate conștientă, continuă și rezultatele școlare cunosc o îmbunătățire semnificativă.
I4: Presupun că prin folosirea metodelor de învățare prin cooperare, copiii vor fi mai captivați și mai interesați să rezolve sarcinile de lucru.
Variabila dependentă – performanțele școlare obținute în comunicare.
Variabila independentă – metodele învățării prin cooperare și a învățării în grup
3.4. Prezentarea eșantionul de subiecți
„O modalitate de lucru foarte frecvent întâlnită în practica cercetării, în educație, este utilizarea eșantioanelor-clasă, pe care le numim, adesea, loturi sau grupe.”(Bocoș, 2003).
Eșantionul de preșcolari este alcătuit din copiii grupei mele (grupa Boboceilor/ A) de la Colegiul NaționalPedagogic ,,Regina Maria ’’Deva, (24 copii) dintre care 10 fete și 14 băieți.Vârsta acestor copii este cuprinsă între 4 ani și 8 luni și 5 ani și 5 luni. Am ales să realizez experimentul la grupa mea (grupa Boboceilor/ A)pentru că este grupa care o îndrum; îmi oferă posibilitatea de a culege rapid datele, de mai multe ori, în legătură cu problema de cercetat.
Colectivul grupei mele este format, în mare parte din preșcolari foare preocupați de activitățile desfășurate în grădiniță, dornici de cunoaștere, ai căror părinți sunt interesați de rezultatele și evoluția școlară a acestora, dar și din preșcolari pentru care grădinița și implicit școala care va urma, nu constituie o prioritate a acțiunilor lor.Părinții copiilor au terminat studii medii majoritatea, ceea ce se constituie ca un factor care poate favoriza reușita experimentului.
A doua grupă de copii sunt colegii de la Step-by-step (20 copii)tot din aceeași unitate, dintre care 9 fete și 11 băieți, unde se va lucra tradițional, aceștia constituind grupa de control. Grupa de la Step-by-stepesteformată în mare parte de preșcolari mai puțin preocupați de activitățile desfășurate în grădiniță,dar și din preșcolari pentru care grădinița și implicit școala care va urma este o preocupare.
Mediul familial în care se dezvoltă grupul este normal din punct de vedere social.
Nivelul de pregătire al colectivului de preșcolari este omogen din punct de vedere al posibilităților intelectuale, copiii provenind din familii care le oferă condiții necesare desfășurării actului învățării.
Între copii s-au stabilit relații de prietenie, colegialitate, relaționează bine unii cu alții, în cadrul grupelor din care fac parte, chiar dacă în clasă sunt copii cu posibilități intelectuale bune și foarte bune pe de altă parte, și copii cu posibilități intelectuale medii și limitate pe de altă parte.
Activitatea instructiv-educativă este condiționată și de alți factori sociali ca: structura familiei, nivelui socio- cultural al familiei, situația materială, componența numerică a familiei, gradul de confort de care dispune aceasta (psihic și material).
3. 5. Eșantionul de conținut
Pentru acest experiment am ales conținutul de metode moderne în cadrul activităților integrate din grădiniță, unde copiii vor învăța mai ușor și într-un mod atractiv, cu un efort mai mic în apartenență, în condițiile unor satisfacții evidentedin următoarele motive:
este reprezentativ pentru preșcolari, deoarece în grădiniță se urmărește dezvoltarea exprimării orale, înțelegerea și utilizarea corectă a semnificațiilor structurilor verbale orale;
tematica abordată este accesibilă și atractivă pentru preșcolari;
elementele de conținut sunt strâns legate de activitățile integrate și metode moderne, implicațiile practice vin să îmbunătățească, să optimizeze activitatea de învățare;
Obiectivele generale ale educației timpurii:
– dezvoltarea integrală normală și deplină a copilului, valorificîndu-se potențialul fizic și psihic al acestuia, respectîndu-se ritmul propriu de dezvoltare a acestuia, nevoile sale afective și specificul activității sale de bază – jocul;
– dezvoltarea capacității de a interacționa cu alți copii, cu adulții și mediul pentru a dobîndi cunoștințe, deprinderi, atitudini și conduite noi. Încurajarea explorărilor, exercițiilor, încercărilor și experimentărilor, ca experiențe autonome de învățare;
– descoperirea de către fiecare copil a propriei identități, a autonomiei și dezvoltarea unei imagini de sine pozitive;
– sprijinirea copilului în acumularea cunoștințelor, capacităților, deprinderilor și atitudinilor necesare acestuia la intrarea în școală și pe tot parcursul vieții.
Dezvoltarea cognitivă- Obiective
Dezvoltarea socioemoțională – Obiective
Dezvoltarea fizică- Obiective
(Ghidul cadrelor didactice pentru educația timpurie și preșcolar) Ministerul Educației și Tineretului al Republicii Moldova/ Ajută-l pe copil să crească om mare. PDF pg. 29)
Mi-am prosus pentru realizarea experimentului eșantion de cunținut din activitățile integrate:
Cunoașterea mediului
Activitate matematică
Educarea limbajului
Educație pentru societete
Tot pentru realizarea experimentului am efectuat următoarele activității:
Teme abordate:
Cunoașterea mediului
,,Corpul uman? ” Convorbire
,,Toamna în imagini ”
„Fructe parfumate”
,,Bogățiile toamnei’’
Animale:,,Pisica și Cățelul’’- ,,Ursul cafeniu’’
Activitate matematică
,,Șantierul de construcții’’- Joc didactic/logic
Educarea limbajului și activități de dezvoltare personală (ADP)
,,Povestea florilor”
„Căsuța cu povești”
„Legenda lui Moș Nicolae”
,,Punguța cu doi bani , de Ion Creangă
Instrumente de cercetare- teste pedagogice de cunoștințe;
– fișe de lucru;
– chestionarul.
3. 6. Sistemul metodologic al cercetării (Designul cercetării)
La baza cercetării didactice experimentale s-a aflat un sistem metodologic, în competența căruia au intrat: experimentul pedagogic, observația directă, studiul documentelor școlare și analiza de conținut a produselor activității elevilor, convorbirea și exercițiul.
Experimentul pedagogic a constituit principala metodă de investigare utilizată în cercetare; testarea ipotezei de lucru a presupus organizarea și desfășurarea unui sistem de experimente pedagogice.
În aprecierea elevilor am avut în vedere descriptori de performanță.
Metoda observației directe s-a aplicat pe tot parcursul investigației experimentale, întrucât ea deține un rol aparte în sistemul metodelor de cercetare pedagogică.
În etapa constatativă, metoda observației a fost utilizată în scopul alegerii eșantionului de lucru, prin urmărirea activităților integrate. Pentru a colecta datele utile experimentului didactic, observația a fost orientată de obiective, care vizau prestația preșcolarilor și a educatoarei.
Obiectivele referitoare la prestația preșcolarilor, au fost:
stabilirea nivelului general de dezvoltare a limbajului;
stabilirea măsurii în care preșcolarii sunt familiarizați cu învățarea prin cooperare;
aprecierea interesului și a motivației preșcolarilor pentru, metodele moderne prin studierea comportamentului și a reacțiilor lor;
Obiective referitoare la activitatea educatoarei, în activitățile desfășurate:
stabilirea stilului de activitate școlară și a raportului dintre intervențiile educatoarei și cele ale preșcolarilor (ritmicitatea intervențiilor);
stabilirea măsurii în care educatoarea angajează și încurajează dialogul autentic preșcolar–educatoare și copil-copil;
stabilirea ponderii în care educatoarea încurajează prin joc participarea activă a preșcolarilor la activitățile desfășurate.
Prin urmărirea acestor obiective, mi-am propus să culeg date referitoare la caracteristicile procesului de predare-învățare în, activitățile desfășurate, pe care să le valorific în etapa experimentului propriu-zis.
Studiul documentelor și analiza de conținut a produselor activității preșcolarilor a permis colectarea de date referitoare la activitatea cadrului didactic și a copiilor și conturarea unei imagini de ansamblu despre desfășurarea activității instructiv-educative, la activitățile desfășurate.
Au fost studiate materiale legate de activitatea educatoarelor: Curriculum-ul Național, materiale auxiliare școlare, proiecte de lecții și alte instrumente de lucru, precum și materiale care reprezentau produsele activității preșcolarilor: fișe de lucru, fișe de evaluare, în special fișe de activitate experimentală.
Metoda convorbirilor s-a utilizat în investigația experimentală în ambele ei forme – colectivă și individuală. S-au organizat convorbiri individuale cu educatoarele din grădiniță, în scopul asigurării bunei desfășurări a cercetării. S-au purtat convorbiri colective și individuale cu preșcolarii pentru a cunoaște opiniile lor despre metodele moderne,aplicate la clasă.
Fișele de evaluare scrisă au avut rolul de a înregistra, cât mai obiectiv, nivelul de pregătire al preșcolarilor, calitatea performanțelor lor și de a analiza evoluția lor.
Durata experimentului
Experimentul s-a desfășurat pe parcursul anul școlar 2018-2019.
Etape de desfășurare
Cercetarea a cuprins trei etape:
ETAPA PRE-TEST
a) Etapa constatativă sau pretest, desfășurată în perioada 15.09.2018 – 01.10.2018, a constat înutilizarea mai multor metode și procedee de cunoaștere a particularităților psihice ale copiilor clasei.
La activitățile experințiale specific preșcolarilor, am aplicat un testde evaluare inițială și examinări orale pentru a cunoaște nivelul decunoștințe al copiilor, condițiile în care aceștia se pot integra în activitatea care urmează.
Cunoașterea capacităților de învățare ale copiilor, a nivelului de pregătire de la care pornesc și a gradului în care stăpânesc cunoștințele și abilitățile necesare asimilării conținutului etapei care urmează, reprezintă o condiție hotărâtoare pentru reușita activității didactice.
Prelucrarea și analizarezultatelor mi-au dat posibilitatea formulării concluziilor cu privire lacolectivul de copii, la fiecare copil în parte, cât și a adoptării unor măsuri de sprijinire și recuperare a unor copii.
Proba de comparare: pentru identificarea, asemănărilor, deosebirilor dintre fată/băiat
– ,,Corpul uman’’/probă orală
Proba de generalizare: pentru diferențierea animalelor, domestice, sălbatice-,,Unde este
locul și casa mea’’/probă orală
3. Proba de clasificare: formează grupe din următoarele imagini: formă,mărime, culoare/ probă orală
4. Proba de verificare: a unor povești cunoscute și norme de comportare: Trăistuța cu povești probă orală. (Suport metodic pentru planificarea calendaristică Editura Tehno-Art 2008, 168-170, Caiet pg. 8,10,11.)
Scopul evaluarii : Valorificarea potențialului psihic și fizic al fiecărui copil în vedea stabilirii nivelului de pregătire a volumului de cunoștințe, priceperi și deprinderi.
Probele au avut ca scop verificarea nivelului de cunoștințelor și a gradului de înțelegere a sarcinilor cerute. În vederea atingerii obiectivului propus am avut fișe cu sarcini. În notarea răspunsurilor am apreciat atât corectitudinea răspunsului cât și cele greșite. Pentru fiecare răspuns corect am acordat două puncte: unul pentru conținut și unul pentru amplitudinea răspunsului.
Exemplu: am acordat două puncte pentru următorul răspuns: La această probă am cerut copiilor să denumească imaginile: -descrie asemănări, deosebi –1 punct și descrie îmbrăcăminte de fată/băiat –1 punct.
Rezultatele de la etapa constatativă sau pre-test asigură datele necesare pentru stabilirea unor obiective accesibile, elaborarea unei planificări a activităților instructiv-educative care să țină cont de datele culese, utilizarea acelor mijloace, metode, tehnici de lucru care să formeze copiilor priceperile și deprinderile de bază, necesare integrării active în activitatea educațională din învățământul preșcolar.
Dacă și mediul familial oferă aceleași condiții pe care noi ne străduim să le oferim la grădiniță peste câțiva ani vom putea privi spre un om ale cărui gânduri nu se scurg încet, împiedicate de sărăcia vocabularului, ci se vor revărsa prin acele mici fragmente de logică pe care omul le-a numit cuvinte.
Proba deidentificare a nivelului de cunoștințe referitoare la Domeniile experiențiale.
Descriprori de performanță
Nivelul inițial de cunoștințe referitoare la Grupa mare/ grupa Boboceilor/ (A)
Nr. copii: 24 preșcolari.
Tabel/Rezultate care vizează nivelul cunoștințelor în pre-test/lotul experimental
Fig. 1/Rezultate obținute în urma aplicării pre-testului la grupa mare/grupa boboceilor/ (A) lotul experimental
Nivelul inițial de cunoștințe referitoare la, Grupa mare/ Step-by-step (B)
Nr. copii: 20 preșcolari.
Tabel/Rezultate care vizează nivelul cunoștințelor în pre-test/ lotul de control
Fig.2/Rezultate obținute în urma aplicării pre-testului la grupa mare Step-by-step (B) lotul de control.
Aceste date de start pentru stabilirea posibilităților de comunicare în momentul inițierii experimentului, conturează profilul general al celor două eșantioane la începutul experientului.
Probele propuse au demonstrat că nivelul de dezvoltare la domeniile prezentate este diferit. O altă parte din copii nu posedă cunoștințele specific vârstei, întâmpină greutăți de exprimare,sunt timizi, datorită faptului că au o slabă frecvență la grădiniță.
b) Experimentul propriu-zis
Etapa formative – ameliorativă desfășurată în perioada 08.10.2018 – 15.12.2018, a cuprins proiectarea, organizarea și desfășurarea demersului didactic la disciplimele Domeniul Limbă și comuicare, (Educarea limbajului), Domeniul Științe (Cunoașterea mediului,Activitate matematică), Domeniul om și societete (Educație pentru societete) și introducerea metodelor de învățare prin cooperare, urmărindu-se antrenarea tuturor copiilor în procesul formării. Astfel am aplicat variabila independent la eșantionul de subiecți pentru a obține modificări calitative.
Pentru reușita activităților integrate am folosit o gamă diversificată de material didactic auxiliar, tradițional și modern.
Materialul didactic tradițional cuprinde : jucării, planșe, jetoane, mulaje, machete, ilustrații, tablă magnetică, care au contribuit la activitățile de predare, fixare sau verificare a cunoștințelor, iar mijloacele moderne au fost metodele moderne.
În funcție de specificul activităților am folosit materiale didactice care au făcut activitatea mai interesantă, mai atractivă și a ușurat înțelegerea unor explicații teoretice. Am avut în vedere ca materialul didactic folosit să întrunească cerințele pedagogice necesare: să corespundă sarcinii didactice urmărite, să fie atrăgător, să intereseze pe copil, să corespundă ca formă, mărime, să întrunească cerințele estetice corespunzătoare.Am căutat ca elaborarea lui să fie făcută fără improvizații de moment. Materialul didactic conceput pe teme l-am folosit în împrejurări diferite, în funcție de etapele și tipurile de activități. Nu există șabloane recomandate pentru folosirea materialului didactic. El poate fi folosit cu succes în oricare parte a activității cu condiția de a nu înlocui atingerea scopului propus.
Pe baza rezultatelor obținute am adoptat decizii adecvate de organizare a unor activități diferențiate, atât cu copiii ce dovedesc un randament crescut la învățătură, cât și cu copiii ce manifestă goluri în cunoștințe.
Am confecționat astfel, în sprijinul activităților următoarele materiale :
,,Corpul uman ”- Am confecționat un set de imagini corespunzătoare temei jetoane în formă rotundă cu magneți pe spate, care vor fi amplasate pe tabla magnetică în jurul temei centrale. Imagini cu/fată, băiat, păr lung, cercei, fustă, păr scurt, pantaloni, cămașă etc.
,,Toamna în imagini”- Am confecționat un set de imagini corespunzătoare temei jetoane rotundecu magneți: începerea grădiniței, flori, fructe, legume, frunze, picuri de ploaie, cizme de cauciuc, pelerine, umbrele, etc.
,,Fructe parfumate” – Am confecționat un set de imagini corespunzătoare temei jetoane rotundecu magneți,cu fructe de toamnă.
,,Bogățiile toamnei’’- Am confecționat un set de imagini de formă pătrată și rotundă corespunzătoare temei jetoane cu fructe de toamnă, legume de toamnă, și flori de toamnă.
Animale: ,,Pisica și Cățelul’’- Am confecționat unset de imagini de formă pătrată corespunzătoare temei/ jetoane cu animale domestic și sălbatice.
,,Ursul cafeniu’’- jetoane cu animalede la poli/ Pinguin, Urs polar, Foca, Morsa, Ursul Brun.
Animale domestic și sălbatice.
,,Șantierul de construcții’’- aici am folosit forme geometrice trusa logii.
Tema: „Trăistuța cu povești: ,,Povestea florilor” /o crizantemă, tufănică,ciucure de căciulă,părțile componente ale crizantemei.
„Legenda lui Moș Nicolae”/Am confecționat un set de imagini corespunzătoare temei-omul cel sărac și cele trei fete.
,,Punguța cu doi bani”/,,Căsuța cu povești”.
– Am confecționat un set de imagini corespunzătoare temei jetoane cu următoarele povești: ,,Povestea florilor, Scufița Roșie, Cei trei purceluși, Ursul păcălit de vulpe, Punguța cu doi bani”.
Am mai folosit ca material didactic jucăriile din clasă, fiind cel mai apropiat material cu care copiii vin în contact direct, le vede, le pipăie, le manevrează, le observă, le compară.
Mijloacele moderne, calculatorul vizionarea poveștilor. Am organizat concursuri : „Cel mai bun povestitor. Pentru fixarea noțiunii predate le-am prezentat copiilor set de imagini, materiale care le descrie sarcina cerută.
Exemplu: La metoda cubului, am lipit pe fiecare parte a cubului imagini cu rezolvarea sarcinii cerute.
La metoda Ciorchinele – am făcut jetoane în formă rotundă cu magneți pe spate, care vor fi amplasate pe tabla magnetică în jurul temei centrale.
Mijloacele audio-vizuale, fie ele tradiționale sau moderne sunt subordonate acțiunilor educative ale educatoarei. De aceea folosirea lor prezintă un sprijin de bază în predare, dar nu unicul. Nu trebuie să se ajungă la idolatrizarea acestor mijloace, ci la folosirea lor echilibrată conform specificului activității și particularităților de vârstă ale copiilor. Dacă în primii ani de grădiniță, imaginea are un rol predominant, în predare mai târziu se cere formarea și dezvoltarea gândirii abstracte. Alături de imagine dobândește un rol important cuvântul.
Educatoarelor le revine sarcina de-a îmbina cât mai judicios metodele intuitive cu cele verbale, pentru a contribui la dezvoltarea armonioasă a personalității copilului.
Activitățile didactice realizate la grupa experimentală au avut ca obiectiv fundamental familiarizarea preșcolarilor cu metodele moderne, care dezvoltă gândirea, creativitatea, sentimentele și atitudinile pozitive și crește randamentul școlar.
Am aplicat la grupul experiential activități integrate și metode modernele după cum urmează:
Metoda Ciorchinele/Corpul uman? ”
Exercițiul1 Tema activitatii: ,,Corpul uman? ” – Cunoașterea mediului/Convorbire
Metoda cubului/Animale
Exercițiul 1 Tema: Pisica și Cățelul/Cunoașterea mediului- Metoda cubului
Exercițiul 2 Tema: Ursul Cafeniu /lectura educatoarei- Metoda piramida
Exercițiul 3 Tema: Animale domestic și sălbatice – Diagrama Venn
Metoda Ciorchinele, Metoda piramida, Metoda cubului/Tema activității: Sortează fructe, legume, și flori…forme.
Exercițiul 1 Tema activitatii: ,,Toamna în imagini” Cunoașterea mediului Convorbire/Activitate matematică, Metoda Ciorchinele, Metoda piramida
Exercițiul 2 Tema: „ Fructe parfumate”/Activității Cunoașterea mediului- Metoda cubului
Exercițiul 3 Tema: ,,Bogățiile toamnei’’Activității Cunoașterea mediului- Metoda cubului
Exercițiul 4 Tema: ,,Șantierul de construcții’’Activitate matematică /Joc didactic/logic- Metoda cubului
Metoda cubului/Activității Educarea limbajului -Tema: „ Trăistuța cu povești”
Exercițiu 1/Tema: „Căsuța cu povești” Activității: Educarea limbajului/Metoda cubului
Exercițiu 2/Tema acticității: ,,Povestea florilor”- lectura educatoarei/ Metoda cubului.
Exercițiul 3/Tema acticității: „Legenda lui Moș Nicolae”Activității Educarea limbajului/Explozia stelară, Metoda Ciorchinele
Exercițiul 4 /Tema acticității: Punguța cu doi bani/ Metoda Explozia stelară
Acest test are rolul de a observa care din metode îi dinamizează mai mult pe copii la Domeniile experiențiale lotul experimental.
Descriprori de performanță
Nivelul capacității de cumunicare la domeniile experiențiale, lotul experimental
Grupa mare/ grupa Boboceilor/ (A) Nr. copii: 24 preșcolari.
Tabel/Rezultate care vizează nivelul de cumunicare în urma aplicării metodelor
interactive la domeniile experiențiale, lotul experimental.
Observația sistematică mi-a oferit informații pe care le-am sintetizat, folosind ca instrument protocolul de observație.
Principalele obiective ale observației sunt:
Idenrificarea problemelor de comunicare ale preșcolarilor.
Stabilește inpactul utilozării motodelor interactice de grup asupra modalităților de comunicare a preșcolarilor.
Determinarea gradului de implicare, colaborare a copiilor în cadrul Domeniile experiențiale (Cunoașterea mediului, Activitate matematică, Educarea limbajului,
Educație pentru societete).
Pentru elaborarea protocolului de observație am urmărit comportamentele non-verbale (expresiile faciale, contactul vizual, mișcarile mâinilor,postura corpului), extra-lingvistice (tonul, volumul, inflexiunile) și lingvistice.
Formele observației
Directă, (observația se desfășoară în prezenta observatorului).
Participativă, (m-am implicat împlicat în activitatea subiecților).
Continuă ( în cadrul activităților pe domenii experiențiale).
Sistematică, ( aspectele au fost notate în protocolul de observație și interpretate).
Protocol de observare
Data: Noiembrie
Locul: sala de clasă
Durata: 30 minute
Scopul observării: Observarea comportamentului copiilor în timpul activității integrate ,,Bogățiile toamnei’’(Cunoașterea mediului, Activitate matematică, Educarea limbajului, Educație pentru societete).
Metoda interactive de grup: Metoda ciorchinelui, Metoda piramidei, Metoda R.A.I.
Obiective:
Identificarea pentru tema propusă.
Identificarea capacităților de a colobora, comunica.
Eșantion: 24 copii
Fig.1/Rezultate obținute în urma aplicării observării comportamentului copiilor în timpul activităților la grupa mare/ grupa boboceilor/ (A)
În urma observației sistematice desfășurată, rezultă că majoritatea copiilor sunt interesați de acest gen de activițăți, își manifestă curiozitatea și entuziasmul sub diferite forme. Răspunsurile formulate de copii demonstrează faptul că metodele utilizate îi stimulează, le dezvoltă creativitatea, imaginația, spiritul de colaborare, capacitatea de colaborare.
Observație sistematică am realizat și cu ocazia vizitei la ,,Piața de legume și flori’’. Prin această acțiune am urmărit:
Familiarezarea cu copiilor cu fructele, legumele, florile care se vând în piață.
Îmbogățirea cunoștințelor referitoare la mediul lor de viață, de păstrare. (fructe, legume, flori).
Însușirea noțiunilor despre modul de cultivare și creștere.
Pentru elaborarea protocolului de observație am urmărit aceleași comportamente verbale și non-verbale, cu mențiunea că manifestările copiilor au fost mult mai intense.Veseli, încântați și entuziasmați de ceea ce vedeau, chiar dacă au mai fost la piață, împreună cu părinții sau bunicii au participat cu plăcere la această activitate.
Protocol de observare
Data: Noiembrie
Locul: Piața de fructe, legume și flori
Durata: 1 oră.
Scopul observării: Observarea comportamentului copiilor în timpul vizitei unei piețe de fructe, legume și flori.
Metoda interactive de grup: Metoda cubului, Metoda explozia stelară, Metoda R.A.I.
Obiective:
Identificarea interesului cu care participă la vizită.
Analizarea capacității de a descrie și verbaliza ceea ce au văzut în timpul vizitei.
Verificarea gradului de înțelegere și a capacității de expunere și exprimare.
Eșantion: 24 copii
Fig.2/Rezultate obținute în urma aplicării observării comportamentului copiilor în timpul unei vizite la pieța de fructe, legume și flori, la grupa mare/ grupa boboceilor/ (A)
Din datele obținute reiese faptul că, deși nu se află pentru prima dată la piață, interesul se află la cote ridicate. Familiarizați deja cu aspectul fructelor, legumelor, florilor sunt curioși să afle cât mai multe aspect din mediul de viață, îngrijire, cultivare și cum le putem consuma.
Identificarea, selectarea și punerea în practică a metodelor moderne interactive de grup propuse a avut în vedere particularitățile psihologice ale formării deprinderilor de comunicare, nivelul de dezvoltare al limbajului, cât și particularitățile de vârstă ale preșcolarilor. Au fost atent selectate pentru a conferi siguranță și o bună încadrare în sfera de interes a copiilor.
Copiii ajung la o comunicare din ce în ce mai bună, respectă indicațiile propuse în desfășurarea lor.
Din practica la grupă am cunstatat că numai folosind cât mai multe tipuri de jocuri și metode, copilului îi crește capacitatea de comunicare în cadrul domeniilor experiențiale.
Utilizând metoda analizei produselor activității, am obținut indirect date privitoare la acțiunea educațională, îndeosebi asupra rezultatelor ei. Astfel, datele respective mi-au oferit prilejul unor reflecții retroactive și a unor comparații între ceea ce se constată la momentul respectiv și ceea ce ne oferă alte metode, procedee.
Produsele activității mi-au permis să fac previziuni în legătură cu dezvoltarea personalității copiilor, să depistez cauzele unor manifestări comportamentale ale lor, dar și a gradului de comunicare.
Am căutat să nu influiențez copiii în realizarea lucrărilor: experiențe, desene, planșe, activități practice sau fișe matematice puse la dispoziție.
Aplicând această metodă am avut în vedere faptul că produsele activității sunt oglinda personalității copilului.
De un real folos mi-a fost chestionarul, pentru realizarea feed-back-ului pe care l-am aplicat copiilor. Având în vedere că preșcolarii sunt în perioada preabecedară, eu am citit întrebările cu explicațiile necesare, iar ei au bifat imaginile pe care le-au considerat potrivite.
Folosind metoda anchetei- chestionarul (Anexe), am aflat în ce măsură copiii sunt atrați de activitățile desfășurate în natură și în același timp de cadrul activităților integrate în cadrul cărora se folosesc metodele interactive de grup. Totodată m-a ajutat în determinarea unor trăsături de personalitate, a nivelului de comunicare, a unor atitudini și mentalități.
Chestionarul m-a ajutat să cunosc și să pot delimita aspect legate de factorii ce influențează activitatea în grup, să obțin date concrete și să surprind obiectiv evoluția și stadiul de comumicare atins de fiecare copil în parte.
Cunoștințele copiilor au fost testate cu ajutorul chestionarului alcătuit în conformitate cu vârsta lor.
Rezultatele m-au concus la idea că activitățile experiențiale, la disciplimele Domeniul Limbă și comuicare, (Educarea limbajului), Domeniul Științe (Cunoașterea mediului, Activitate matematică), Domeniul om și societete (Educație pentru societete) la care am aplicat metode interactive de grup, își au locul bine definit în evoluția situațiilor de comumicare a copilului preșcolar.
Exemple din activitate aplicate la experiment
1. Metoda Ciorchinele
Această metodă am folosit-o în învățarea noțiunilor despre corpul unan, precum și locuința sa.
Exercițiul 1
Tema activitatii: ,,Corpul uman? ” Cunoașterea mediului- Convorbire
Obiectiv: să descrie elementespecifice, asociindu-le cu componentele cerute (asemănari /deosebiri, îmbrăcăminte, înfățișare).
Ilustrarea metodei
Educatoarea formulează o propoziție pe care o spune copiilor. O fetiță și-un băiat uite cum sunt îmbrăcați ’’, după care invită copiii să găsească și să exprime cuvinte care le vin în minte la auzul cuvintelor ,, Corpul uman’’.
Răspunsuri posibile ale copiilor: fată, băiat, păr lung, cercei, fustă, pantaloni etc.
Copilul identifică imaginea corespunzătoare temei centrale, și o așează pe tabla magnetică. La fel se procedează cu celelalte imagini, până la epuizarea tuturor răspunsurilor copiilor.
Cadrul didactic adresează copiilor următoarea întrebare:
Ce ați aflat despre ,, Corpul uman’’? Exemplu:
Ființe: fată, băiat
Asemănari /deosebiri
Îmbrăcăminte:fustă, pantaloni
Înfățișare:păr lung, cercei,
Gruparea cerculețelor pe tablă, în jurul temei, formează imaginea unui ciorchine. Pornind de la imaginea ciorchinelui, educatoarea, pe baza unui plan de întrebări bine structurat, poate dezvolta o activitate de convorbire reușită și atractivă. Am enunțat temaiată răspunsurile copiilor:
2. Metoda cubului/Tema: Pisica și Cățelul – Cunoașterea mediului
Exercițiul 1
Copiii au un cub mare cu imagini legate de temă propusă. Îi anunț că au ca sarcină să rostogolească cubul, iar la imaginea oprită dau răspunsul.Exemple:
1. Descrie! (Ce este acesta?); Copiii răspund – un animal de casă
2. Compară! (Cum este pisica față de cățel?); Copiii răspund – Pisica prinde șoareci, cățelul latră, ne păzește.
3. Asociază! (Cu ce se aseamănă pisica cu cățelul?) Copiii răspund – blăniță, lăbuțe.
4. Analizează! (Care sunt părțile componente ale pisicuței,cățelului?);
Copiii răspund- bot, blăniță, lăbuțe.
5. Aplică! (Cum ne comportăm cu pisicile pentru a fi blânde și prietenoase cu noi?)
Copiii răspund- Le hrănim, îngrijim, iubim.
6. Argumentează! (De ce trebuie să iubim și să îngrijim animalele de casă?);
Copiii răspund -Animalele de casă sunt prietenele omului
După fiecare răspuns voi pune pe tabla magnetică, jetoane magnetice reprezentand răspunsurile copiilor. La această activitate copii au învățat despre animalele domestece și prin joc au acumulat multe cunoștințe.La final de activitate copii sunt bine dispuși și cu un bagaj de cunoștințe.
Exercițiul 2/Metoda piramida
Tema: ,,Ursul cafeniu”,Activității: Educarea limbajului/lectura educatoarei
La ADP educatoarea le va capta atenția cu jetonul reprezetând un ursuleț brun strecurat printre animale polare. Le propun copiilor să descoperim împreună povestea acestui urs cafeniu care a plecat într-o călătorie să descopere prieteni noi, ajungând tocmai în ținuturile polare. Ajuns aici, acest ursuleț nu va fi bine primit de către animalele polare, el fiind respins chiar și de către de urșii polari, care cred cu toții că musafirul este murdar. Doar un pinguin va încerca să-l ajute. Copiii vor fi atenți la lectura educatoarei, reținând ideile principale. Vor completa căsuțele goale ale piramidei cu imagini ce ilustrează răspunsul la următoarele întrebări:
Cine este personajul principal din poveste?
Ce culoare aveau urșii din poveste?
Ce a făcut ursul pentru a încerca să devină prieten cu urșii polari?
Ce animale a întâlnit ursul la polul nord?
După ce vor completa piramida, copiii vor desprinde mesajul zilei, „Iubiți-l pe ursul cafeniu”, „Să iubim toate animalele” etc. Cel mai bun mesaj va fi notat pe panou.
După fiecare întrebare copii vor completa piramida cu imaginile cerute.La fel se procedează cu celelalte imagini, până la epuizarea tuturor răspunsurilor copiilor.La final de activitate copii sunt bine dispuși și cu un bagaj de cunoștințe.
Exercițiul 3
Metoda ciorchinelui și metoda piramida
Exercițiul 1 Tema activitatii: ,,Toamna în imagini ”
Activității: – Cunoașterea mediului
– Activitate matematică
Obiectiv: să descrie elementespecifice, asociindu-le cu componentele cerute (fenomene,flori, fructe, legume).
Ilustrarea metodei
Educatoarea formulează o propoziție pe care o spune copiilor. Zâna Toamnă vrea în coș multe, multe, bunătăți…, după care invită copiii să găsească și să exprime cuvinte care le vin în minte la auzul cuvintuvântului ,, Toamnă’’. Răspunsuri posibile ale copiilor: grădiniță, flori, fructe, legume, frunze, picuri de ploaie, cizme de cauciuc, pelerine, umbrele, etc.
Copilul identifică imaginea corespunzătoare temei centrale, și se așează în cerculeț pe tabla magnetică. La fel se procedează cu celelalte imagini, până la epuizarea tuturor răspunsurilor copiilor.
Cadrul didactic adresează copiilor următoarea întrebare:
Ce ați aflat despre ,, Toamnă’’? Exemplu:
Fenomene
Flori
Fructe
Legume
Gruparea cerculețelor pe teblă, în jurul temei, formează imaginea unui ciorchine. Pornind de la imaginea ciorchinelui, educatoarea, pe baza unui plan de întrebări bine structurat, poate dezvolta o activitate de cunvorbire reușită și atractivă.
Am enunțat tema: Toamna și iată răspunsurile copiilor:
Toamna în imagini
Metoda ciorchinelui dă rezultate deosebite și atunci când elevii lucrează în echipă. Fiecare membru al echipei va fi implicat. După completarea „ciorchinilor" de către membrii fiecărui grup se trece laactivitatea metematică folosind metoda piramidei.
Metoda piramidei/ Sarcini: Fenomene, Flori, Fructe, Legume.
Recunoaște 5 legume de toamnă;
Denumește 4 fructe de toamnă;
Alege 3 jetoane cu fenomene de toamnă;
Denumește 2 flori de toamnă;
Spune dacă ști în ce anotimp începem grădinița.
Exercițiul 4
Metoda cubului – La tema „Fructe parfumate”
Activității – Cunoașterea mediului
La tema „ Fructe parfumate” desfășurată în cadrul activității de Cunoașterea mediului,
am folosit metoda cubului unde copii au primit sarcini diferite: descrie, compară, explică analizează, aplică, argumentează.Vom forma astfel 6 grupuri: grupa merelor, perelor, prunelor, strugurilor, nucilor, gutuilor. Fiecare grup trebuie să răspundă la câte o întrebare.
Obiectv: fixarea cunoștințelor despre fructele de toamnă
Ne vom juca jocului „Cubul fructelor de toamnă”. Arunc cubul către primul grup, spunând:
„Cubul se rostogolește și la …..el sosește”. Numesc un copil din grupul respectiv care să răspundă, ceilalți copii putând veni și ei cu alte răspunsuri. Copiii vor răspunde în funcție de cerința expusă pe cub.
Sarcini:
Descrie! – Ce culoare, mărime și formă are mărul? Copiii răspund (are culoarea roșie, mare și este rotund)
2. Compară!- Cum este mărul față de pară? Copiii răspund (asemănări și deosebiri rotund- oval)
3. Asociază! – Cu ce seamănă acest măr? Copiii răspund (cu o minge)
4. Analizează! – Din ce este alcătuit mărul? Copiii răspund (coajă, miez, semințe)
5. Aplică! – Cum îngrijim pomii? Copiii răspund (pomii trebuiesc curățați,văruiți…)
Argumentează! – De ce mâncăm fructe? Copiii răspund ele ne dau vitamine)
După fiecare răspuns voi pune pe tabla magnetică, jetoane magnetice reprezentand răspunsurile copiilor. La această activitate copii au învățat despre fructele de toamnă și prin joc au acumulat multe cunoștințe. La final de activitate copii sunt bine dispuși și cu un bagaj de cunoștințe.
Exercițiul 5
Categoriea de activitate: Cunoașterea mediului/Tema:,,Bogățiile toamnei’’
„Cubul se rostogolește și la …..el sosește”. Numesc un copil din grupul respectiv care să răspundă, ceilalți copii putând veni și ei cu alte răspunsuri. Copiii vor răspunde în funcție de cerința expusă pe cub.
Descrie ! Ce sunt acestea? Copiii răspund- o crizantemă, roșie, măr…
Compară! Cum este roșie față struguri? Copiii răspund – Roșia este mare și rotundă, iar struguri au multe bobițe mici.
Asociază! Cu ce se aseamănă, rosie-mărul? Copiii răspund – Cu o minge
Analizează! Care sunt părțile componente ale crizantemei/ măr ?
Copiii răspund – Rădăcină, tulpină, frunze, flori/fruct.
Aplică! Cum îngrijim florile, legumele, florile?
Copiii răspund – Apa se schimbă în fiecare zi pentru ca floarea să nu se vestejească, curățăm frunzele uscate…Legumele le săpam, pomii îi curățăm.
Argumentează! ,,La ce sunt bune fructele, legumele, florile?
Copiiirăspund – Fructele, legumele ne dau vitamine. Îngrijim florile pentru că ele ne dau oxigen, ne înfrumusețează viața.
La această activitate copii au învățat despre fructe, legume, flori de toamnă și prin joc au acumulat multe cunoștințe. La final de activitate copiii sunt bine dispuși și cu un bagaj de cunoștințe.
Exercițiul 6
Tema activității: ,,Șantierul de construcții’’ Activitate matematică /Joc didactic/logic
Tema activității: ,,Șantierul de construcții’’
Scopul activității: – Recunoașterea, formele geometrice din mai multe perspective: clasificare, descriere, comparare-asemănare și deosebiri, asociere, analiză, argumentare, etc.
Cadrul didactic împarte grupa de copii în șase subgrupe, după care le prezintă ,,cubul formelor geometrice”. Sarcini
Descrie – formele geometrice – formă, mărime, culoare, grosime;
Răspuns- Acesta este un cerc, mare, roșu, gros.
Compară – două din formele geometrice – pătratul și dreptunghiul;
Răspuns- Dreptunghiul este mai lung de cât pătratul.
Asociază – la ce te îndeamnă să te gândești această formă?
Răspuns- Copiii fac legături cu obiecte utilizate de diferite profesii pe șantier, stabilind asemănări ale formei- dreptunghiul cu ușile și ferestrele realizate de tâmplar, pătratul cu plăcile de gresie și faianță montate de faianțar, cu pereții văruiți de zugrav, etc. ;
Analizează – spune din ce este făcut, din ce se compune.
Răspuns- Copii stabilesc numărul laturilor, ale unghiurilor, al formelor geometrice;
Aplică- ce poți face cuformele geometrice?
Răspuns- Folosesc formele geometrice la construirea unei mese, uși, case, ferestre, rafturi, scări, steag, gard etc.
Argumentează – pro și contra, afrimația
Răspuns- rafturile dulapului au formă dreptunghiulară
La această activitate copii au învățat despre formele geometriceși prin joc au acumulat multe cunoștințe. La final de activitate copiii sunt bine dispuși și cu un bagaj de cunoștințe.
Tema: „Trăistuța cu povești
Exercițiu 1/Tema: „Căsuța cu povești”
Metoda cubului /Domeniul Limbă și comuicare (Educarea limbajului)
În continuare vom juca un joc care se numește „Cubul magic”. Noi am ascultat povești cu personaje care ne-au învățat cum să ne comportăm. Să ne jucăm cu acest cub și să discutăm pe baza imaginilor atașate pe fiecare din cele 6 fețe ale lui. Copiii vin pe rând, aruncă cubul, descriu, compară, asociază, analizează și argumentează imaginea.
Sarcini
1. Descrie! Îmbrăcămintea Scufiței- Copiii răspund- Scufița Roșie are o scufie roșie pe cap.
2. Compară! Cum este casa de cărămidă, față de casa din paie?
Copiii răspund- casa de cărămidă este rezistentă.
3. Asociază! Ghici: „La pește a poftit/dar a rămas păcălit”- Copiii răspund (Ursul)
4. Analizează! Cine a făcut fapte bune/rele?- Copiii răspund- lupul sau vânătorul
5. Aplică! Cântă cântecelul caprei;
6. Argumentează! De ce trebuie să ascultăm povești?- Copiii răspund/ Poveștile ne bucură viața și ne învață multe lucruri.
La această activitate copii au recapitulat tot ce știu despre poveștile învățate iar prin joc au acumulat mai multe cunoștințe. La final de activitate copiii sunt bine dispuși și cu un bagaj de cunoștințe mai mare.
Exercițiul 2
Categoria de activitate: Domeniul Limbă și comuicare (Educarea limbajului)
Tema acticității: ,,Povestea florilor”- lectura educatoarei
Obiectv: dezvoltarea capacității de a asculta o poveste, de a transpune gȃnduri, semnificații prin limbajul artistic specific vȃrstei;
Aici vom descoperi o crizantemă, precum și povestea oferită de Grădinăreasă.Vom purta o scurta discuție pe baza surprizelor primite, urmând ca educatoarea să facă lectura poveștii. Pe măsura citirii poveștii, se va completa un tablou cu elemente și personaje din poveste, urmȃnd ca în final să obținem un frumos peisaj de toamnă. Se va trece la analiza conținutului poveștii, fixarea acesteia realizându-se prin metoda cubului.
Sarcini:
1. Descrie! Ce este acesta? Copiii răspund – o crizantemă
2. Compară! Cum este crizantema față de tufănică? Copiii răspund- Crizantema are o singură floare mare, tufănica are mai multe flori mici.
3. Asociază! Cu ce se aseamănă? Copiii răspund- Cu un ciucure de căciulă.
4. Analizează! Care sunt părțile componente ale crizantemei? Copiii răspund – Rădăcină, tulpină.frunze, flori.
5. Aplică! Cum îngrijim florile? Copiii răspund- Apa se schimbă în fiecare zi pentru ca floarea să nu se vestejească.
6. Argumentează! Ce învățăm din această poveste?
Copiii răspund- Că nu e bine să-i uiți pe frații și surorile tale.
De ce trebuie să iubim și să îngrijim florile?
Copiii răspund – Îngrijim florile pentru a le prelungi durata de viață. Ele ne dau oxigen.
Exemplu practic a materialului folosit.
Descrie! Ce este acesta?- o crizantemă
Compară! Cum este crizantema față de tufănică ?
Asociază! Cu ce se aseamănă? Cu un ciucure de căciulă.
4. Analizează! Care sunt părțile componente ale crizantemei?
5.Aplică! Cum îngrijim florile?
6.Argumentează! ,,Ce învățăm din această poveste!”
Exercițiul 3
Metoda Explozia stelara
Domeniul Limbă și comuicare (Educarea limbajului)
Tema acticității: „Legenda lui Moș Nicolae” DLC
Anunț copiii că le voi spune „Legenda lui Moș Nicolae” și că ei trebuie să asculte cu atenție povestea și apoi să răspundă la câteva întrebări.
„Legenda lui Moș Nicolae”: Atașez steluța mare pe panou cu imaginile poveștii. Explic copiilor că în plic mai sunt 5 steluțe pe care sunt scrise întrebări la care ei trebuie să răspundă. Chem câte un copil să extragă câte o steluță și apoi citesc întrebările. Copiii răspund la întrebări.
1. Steluța : CINE este în această imagine? (omul cel sărac și cele trei fete). Îndrum copiii să privesacă prima imagine, pentru a găsi răspunsul la întrebare. Atașez steluța lângă prima imagine.
2. Steluța : CE își doreau cele trei fete? (să se căsătorească). Îndrum copiii să privesacă a doua imagine, pentru a găsi răspunsul la întrebare. Atașez steluța lângă a doua imagine.
3. Steluța : CUM le-a ajutat Moș Nicolae pe cele 3 fete? (le-a dăruit bani). Îndrum copiii să privesacă a treia imagine, pentru a găsi răspunsul la întrebare. Atașez steluța lângă a treia imagine.
4. Steluța : UNDE așează Moș Nicolae cadourile pentru copii? (în ghetuțe) Îndrum copiii să privesacă a patra imagine, pentru a găsi răspunsul la întrebare. Atașez steluța lângă a patra imagine.
5. Steluța : DE CE aduce Moș Nicolae daruri? (pentru a-i face fericiți pe copii). Îndrum copiii să privesacă a cincea imagine, pentru a găsi răspunsul la întrebare. Atașez steluța lângă a cincea imagine.
Exercițiul 4
Metoda Explozia stelara/Domeniul Limbă și comuicare (Educarea limbajului)
Tema acticității: Punguța cu doi bani , de Ion Creangă
Obiectiv: fixarea conținutului poveștii pe fragmente prin formularea de întrebări specifice exploziei stelare.
UNDE ?
Unde a ajuns cocoșul?
Unde l-a aruncat boierul pe cocoș?
Unde și-a alungat baba găina?
Unde a găsit găina o mărgică ?
Unde a plecat cocoșul?
CE ?
Ce a făcut cocoșul în fântână?
Ce bogății a adus cocoșul moșneagului?
Ce îi cerea moșneagul , babei?
Ce bogății a adus găina babei?
Ce a găsit cocoșul pe drum?
CÂND ?
Când și-a bătut baba găina?
Când boierul l-a lăsat pe cocoș să plece acasă?
Când a plecat cocoșul de acasă?
DE CE ?
De ce a plecat cocoșul de acasă?
De ce baba nu-i dădea moșneagului nici un ou?
De ce boierul voia să scape de cocoș?
CINE ?
Cine l-a aruncat pe cocoș în fântână?
Cine s-a luat după cocoș în cireadă?
Cine a furat punguța cocoșului ?
ETAPA POST-TEST
c) Etapa finală, evaluativă, post-test s-a desfășurat la finalul semestrului I, în perioada 27.01- 01.02.2019, în cadrul acesteia aplicându-se probe de evaluare pentru a stabili nivelul de deprinderi la care s-a ajuns în urma aplicării variabilei independente la eșantionul de subiecți
(grupele Grupa mare/ grupa Boboceilor/ (A) și Grupa mare/ Step-by-step (B) pentru a releva modul de evoluție a sibiecților față de etapa inițială.
Modalități de utilizare și aplicare a metodelor de învățare prin cooperare
În activitatea desfășurată din anul școlar 2018-2019, am avut în vedere plasarea copilului în centrul acțiunii didactice, înlocuirea momentelor de predare centrate pe învățător cu cele de învățare centrate pe copil, selectarea și aplicarea, în demersul predării–învățării, a strategiilor didactice incluzive care fac din spațiul clasei școlare un mediu prietenos nu doar pentru copii capabili de performanțesuperioare, ci și pentru cei timizi, retrași, neîncrezători, cu dificultăți de adaptare la cerințele învățării școlare.
Am îmbinat metodele tradiționale cu metodele de învățare prin cooperare, activitatea frontală cu cea individuală, pe perechi sau pe grupuri folosindu-mă de mijloace didactice diversificate.
Pe tot parcursul experimentului am folosit următoarele metode de învățare prin cooperare: Metoda Ciorchinele, Metoda cubului, Metoda Piramidei, Explozia stelară, Metoda R.A.I., Diagrama Venn.
Metodele de învățare prin cooperare s-au folosit atât în predarea cât și în fixarea noilor cunoștințe. Astfel, copiii au avut ocazia de a opera cu diferite cunoștințe, de a le aplica în situații de viață provocate în mod special prin acțiune interactivă. Ceea ce este mai important în legătură cu valoarea metodele de învățare prin cooperare este influența pe care acestea o exercită în stimularea și dezvoltarea proceselor psihice.
Folosirea cu precădere a metodelor de învățare prin cooperare generează un climat
afectiv-pozitiv, contribuie la obținerea unor performanțe școlare superioare, stimulează încrederea în forțele proprii,dezvoltând o atitudine pozitivă față de cadrele didactice și față de școală.
Copiii participă cu mare plăcere la aceste activități, fiind atrași de aspectul distractiv și prezintă mai puțin interes pentru aspectul instructiv, pentru a învăța ceva, drept pentru care este necesar să se realizeze concordanța între procesul de învățare și activitatea de joc.
În cadrul grupei de preșcolari metoda se poate adapta spre exemplu: educatoarea discută împreună cu copii pe o anumită temă sau citește o poveste, iar apoi cu ajutorul metodei cubului, se trece la consolidarea cunoștințelor. Cubul va avea pe fețele sale imagini, care să stimuleze copiii să vorbească, să descrie, să compare ceea ce știu cu ceea ce văd în imaginea respectivă.
Lotul Experimental
Proba deidentificare a nivelului de cunoștințe referitoare la Domeniile experiențiale în urma aplicării post-testului:
Descriprori de performanță
Acordarea calificativelor
I – sub 5 puncte
S – între 5 și 6,99 puncte
B – între 7 și 8,99 puncte
FB – între 9 și 10 puncte.
Prezentarea rezultatelor obținute la Grupa mare/ grupa Boboceilor/ (A) Nr. copii: 24
preșcolari.În urma aplicării post-testului lotul experimental
Tabel/Rezultate care vizează nivelul cunoștințelor în post-testului- lotul experimental
În urma aplicării probei finale am obținut următoarele rezultate:
REZULTATELE CERCETĂRII ȘI INTERPRETAREA LOR
În urma aplicării probelor de evaluare din cadrul pre-test și post-testului, care au urmărit în ce măsură, calitativ,copiii din cele două eșantioane și-au îmbunătățit deprinderile de comunicare în cadrul activităților integrate, s-au înregistrat următoarele rezultate:
Nivelul inițial și final la Eșantionul experimental, Grupa mare/ grupa Boboceilor/ (A)
Nr. copii: 24 preșcolari
Tabel/Rezultate care vizează nivelul cunoștințelor în pre-test și post-test- lotul experimental
Nivelul inițial și final de cunoștințe referitoare la, Grupa mare/ Step-by-step (B)
Nr. copii: 20 preșcolari. Lotul de control
Tabel/Rezultate care vizează nivelul cunoștințelor în pre-test și post-test/Lotul de control
CONCLUZII
Prin lucrarea de față mi-am concentrat atenția asupra modernizării procesului de predare/învățare prin utilizarea unor metode noi în scopul creșterii eficienței în predarea integrată. Se poate spune că pedagogii sunt unanim de acord cu necesitatea organizării învățământului și a desfășurării activității școlare adecvat trăsăturilor caracteristice unor grupuri de elevi și chiar specifice fiecărui elev. Ideea modernizării școlii după elev, în perspectiva realizării obiectivelor învățământului și nu adaptarea elevului la o școală arbitrar concepută este dominantă în strategia determinării structurii învățământului, a conținutului sau a metodologiei didactice.
Valențele certe pe care le prezintă adaptarea acestui principiu fundamental în conceperea și realizarea actului de instruire conduce la aplicarea unei game foarte variate de lucru și modalități de organizare a activității didactice. Dacă deosebirile dintre elevi constitue factorul care a condus la elaborarea strategiilor de tratare diferențiată, numeroasele asemănări și trăsături comune reclamă folosirea formelor de activitate comună, frontală.
Mai mult decât opțiunea pentru una din modalitățile de organizare a activității didactice, este importantă realizarea unui echilibru în folosirea acestora în funcție de natura activității școlare specificul obiectului de învățământ, vârsta elevilor, obiectivele pedagogice ce trebuie realizate etc.
Tiberiu Kulcsar, în lucrarea ,,Factori psihologici ai reușitei școlare” precizează că ,,eșecul școlar al elevilor poate fi evitat prin practica unei metode pedagogice active și mai individualizate, în raport cu profilul psihologic al acestora.( Kulcar, Tiberiu, Prefață la lucrarea Factorii psihologici ai reușitei scolare, E.D.P., București, 1978, pag 4.)
Metodele active de învățare sunt singurele care pot transforma posibilitățile latente ale creierului în instrumente mintale reale.
Prin activitatea la lecție, am căutat ca accentul să nu cadă pe captivitatea educatorului, ci pe stimularea impulsurilor interne, a motivației învățării, a comportamentelor pe care le vizează obiectivele educației timpurii, care trebuie să fie orientate în optica învățării participative, cu intensificarea gradată a mecanismelor intelectuale.
Prin prezentarea modalităților practice de predare integrată cumulată cu metodele moderne la grupa mare în lucrarea de față am urmărit elaborarea unor scheme mintale simple, pe care elevul să le utilizeze creator, în situații cât mai variate.
Prin munca diferențiată și individualizată se pot obține rezultate foarte bune. Lecțiile care au la bază învățarea prin cooperare se caracterizează prin interdependență, răspunderea individuală, predarea directă a deprinderilor sociale, rolul de observator al profesorului care poate interveni la nevoie, climat mai relaxat etc.
Elevii sunt capabili și sunt dornici să învețe, dar pentru aceasta dascălul are datoria de a-i stimula și ajuta permanent, de a găsi mijloace și metode didactice atractive și în concordanță cu dezvoltarea intelectuală a acestora.
Metodele active de învățare prin cooperare sunt singurele care pot transforma posibilitățile latente ale creierului în instrumente mintale reale.
Ținând cont de tot ceea ce s-a prezentat până acum, de rezultatele care s-au obținut, se poate desprinde ideea că experimentul și-a atins scopul, ipoteza de lucru și anume utilizarea metodelor moderne și a proiectării integrate îi va mobiliza și stimula pe copii să se implice conștient și activ, în rezolvarea sarcinilor primite și le va îmbunătății competențele a fost confirmată și obiectivele stabilite la începutul cercetării au fost atinse în urma evalării și interpretării rezultatelor.
Putem concluziona că în urma activității copiilor, a analizei produselor activității, a comparării rezultatelor copiilor din cele două etape, putem afirma că metodale moderne și abordarea integrată a activităților instructiv-educative îi mobilizează și îi stimulează să se implice conștient și activ în rezolvarea sarcinilor primite, antrenând gândirea divergentă a copiilor.
Concluziile referitoare la diferitele moduri de organizare a preșcolarilor în în predarea integrată la activitățile experiențiale ar fi:
-învățământul frontal contribuie în mod deosebit la însușirea de către elevi a elementelor de bază a noțiunilor esențiale, tehnicilor de muncă intelectuale;
-învățământul pe grupe îi obișnuiește pe copii să aplice în forme variate cunoștințele însușite și tehnicile de muncă intelectuală, le formează priceperea de a învăța singuri.
-organizarea individuală și cea pe grupe cultivă inventivitatea, gândirea independentă și creatoare.
Conform acestor metode active în predarea integrată, nu numai solicitarea elevilor este maximă ci și solicitarea noastră, tactul nostru pedagogic.
Deoarece aptitudinile și deprinderile se destăinuie cu precădere de timpuriu, ca ghioceii ce răsar din zăpada începuturilor de primăvară, trebuie puse în lumina unui soare cald și surâzător și ferite de a fi înăbușite sau strivite de supărare sau miopie.
Anexe 1/ PRE-TEST
Proba de comparare: pentru identificarea, asemănărilor, deosebirilor dintre fată/băiat
– ,,Corpul uman’/probă orală’
La această probă am cerut copiilor să denumească imaginile: asemănări, deosebi, îmbrăcăminte de fată/băiat.
Proba de generalizare: pentru diferențierea animalelor domestice, sălbatice ,,Unde este
locul și casa mea’’/probă orală
Le-am prezentat copiilor câtevaanimale:cățel, porc, vacă, oaie, cal, găină, rață, urs, lup, iepurașcăprioară, etc. Am cerut copiilor să denumească aceste animale domestice, sălbatice și să spună unde locuiesc.
Anexe 2/ PRE-TEST
Anexe 3/ PRE-TEST
Denumește animalele domestice și sălbatice, locul și casa lor.
Anexe 4/ PRE-TEST
Proba de clasificare: formează grupe din următoarele imagini: formă,mărime, culoare – probă orală.
Aici copii au avut ca sarcină gruparea obiectelor – să clasifice obiectele după criteriul formă , culoare și mărime – probă orală. – ,,Recunoaște și denumește jucăriile din grupă”.
Anexa 5 PRE-TEST
4. Proba de verificare a unor povești cunoscute și norme de comportare: Trăistuța cu povești- Recunoaște povestea/probă orală
Anexa 6 PRE-TEST
Recunoaște povestea – 1 puncte.
Denumește personajele -1 puncte.
Anexa 1 POST-TEST
Anexa 2 POST-TEST
Diagrama Venn – Exemplu: În activitatea DȘ ,,Minunata lume a animalelor" se poate compara mediul de viață al animalelor domestice cu cel al celor sălbatice sau chiar două animale.
Mediul de viață
Pădure
Casa omului
Ce au în comun animalele domestice și sălbatice: 4 picioare, copite, blană, piele,cap, ochi, bot, coadă, fac pui.
Anexa 3 POST-TEST
Anexa 4 POST-TEST
1. Unește cu o linie fiecare personaj cu povestea din care face parte.
2. Colorează povestea preferata.
3. Unește imaginea cu litera corespunzătoare.
4. Alcătiește propoziții cu imaginile de mai jos.
I C N M F G
Bibliografie:
Educația timpurie – ghid metodic pentru aplicarea curriculumului preșcolar, Adina Glava, Maria Pocol, Lolica- Lenuța Tătaru, Editura Paralela 45, 2009; pg. 38.
Educația timpurie – ghid metodic pentru aplicarea curriculumului preșcolar, Adina Glava, Maria Pocol, Lolica-Lenuța Tătaru, Editura Paralela 45, 2009; pg. 38-41.
Activitatea integrată din grădiniță – Ghid DPH 2008.
Educația timpurie – ghid metodic pentru aplicarea curriculumului preșcolar, Adina Glava, Maria Pocol, Lolica-Lenuța Tătaru, Editura Paralela 45, 2009; pg. 41.
Educația timpurie – ghid metodic pentru aplicarea curriculumului preșcolar, Adina Glava, Maria Pocol, Lolica-Lenuța Tătaru, Editura Paralela 45, 2009; pg. 41- 46.
Educația timpurie – ghid metodic pentru aplicarea curriculumului preșcolar, Adina Glava, Maria Pocol, Lolica-Lenuța Tătaru, Editura Paralela 45, 2009; pg. 46-52.
Curriculum pentru învățământul preșcolar între 3-6/7 ani 2008, pg. 18 -22.
Educația timpurie – ghid metodic pentru aplicarea curriculumului preșcolar, Adina Glava, Maria Pocol, Lolica-Lenuța Tătaru, Editura Paralela 45, 2009;pg. 52-53.
Educația timpurie – ghid metodic pentru aplicarea curriculumului preșcolar, Adina Glava, Maria Pocol, Lolica-Lenuța Tătaru, Editura Paralela 45, 2009; pg. 52- 60.
Activitatea integrată din Grădiniță – Ghid pentru cadrele didactice din învățământul preuniversitar. Didactica Publishing House 2008 DPH.
Educația timpurie – ghid metodic pentru aplicarea curriculumului preșcolar, Adina Glava, Maria Pocol, Lolica-Lenuța Tătaru, Editura Paralela 45, 2009; pg. 102.
Introducere în pedagogia preșcolară,Glava, A., Glava, C.,(2002), Editura Dacia,Cluj– Napoca, pg.119-125.
Ghid de bune practici pentru educatie timpurie a copiilor între 3 și 6/7 ani pg. 26.
Ghid de bune practici pentru educatie timpurie a copiilor între 3 și 6/7 ani pg.37-41.
Ghid de bune practici pentru educatie timpurie a copiilor între 3 și 6/7 ani pg. 67.
Ghid de bune practici pentru educatie timpurie a copiilor între 3 și 6/7 ani pg. 66-78
Ghid de bune practici pentru educatie timpurie a copiilor între 3 și 6/7 ani pg. 74.
Strategii didactice interactive, Crenguța -Lăcrămioare Oprea, 2009, Editura Didactică și Pedagogică pg. 119, 201, 211, 214, 280.
Piramida Cunoașterii- Repere metodice în aplicarea curriculum-ului preșcolar
coord.: Adina Glava, Lolica Tătaru, Olga Chiș ; referent științific: praf. univ. dr. Vasile Chiș. – Pitești: Editura Diamant, 2014.
Metode interactive de grup-ghid metodic, Editura Arves, 2002, Breben Silvia, Goncea Elena, Ruiu Georgeta, Fulga Mihaela Tema Om pg. 62-63.
Metode interactive de grup-ghid metodic, Editura Arves, 2002, Breben Silvia, Goncea Elena, Ruiu Georgeta, Fulga Mihaela pg. 123-129, Metoda Cubul pg.121, Schimbă perechea pg.142, Metoda Piramida pg. 185.
Elemente de didactică aplicată în învățământul preșcolar, DPH, volum coordonat de Daniela Jeder, pag.114, 117, 121.
Manual de pedagogie/ Coordonatori Ioan Jinga și Elena Istrate, ediția a II- a, revăzută și adăugită/ pg. 61-75.
Tratat de pedagogie școlară, Ioan Nicula, editura ARAMIS, pg. 69- 85.
Metodica activităților de educare a limbajului în învățământul preșcolar , Ed. Pro Humanitate, 2005
Metodica activităților instructiv-educative în grădinița de copii, Editura Sitech Craiova 2010
http://www.scritub.com/profesor-scoala/Activitatile-integrate
www.didactic.ro
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: ,,Roata toamnei [305153] (ID: 305153)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.