Roată Andrei Licență 4 [622823]

1
UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ
“ION IONESCU DE LA BRAD” DIN IAȘI
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

PROIECT DE DIPLOMĂ

COORDONATORI ȘTIINȚIFICI
Prof. Dr. Eugen ULEA
Asist. Dr. Andreea -Mihaela BĂLĂU
ABSOLVENT: [anonimizat]

2
UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ
“ION IONESCU DE LA BRAD” DIN IAȘI
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
SPECIALIZAREA AGRICULTURĂ

Starea fitosanitară a culturilor de mazăre,porumb și
floarea -soarelui în asociația J escu Monica Elena PFA
din județul Iași

COORDONATORI ȘTIINȚIFICI
Prof. Dr. Eugen ULEA
Asist. Dr. Andreea -Mihaela BĂLĂU
ABSOLVENT: [anonimizat]
2017

3

4
CUPRINS
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 10

PARTEA I – CONSIDERAȚII GENERALE

CAPITOLUL 1 . ASPECTE GENERALE PRIVIND CULTURILE DE MAZĂRE,
PORUMB ȘI FLOAREA -SOARELUI ………………………….. ………………………….. …………………. 13
1.1 Aspecte generale p rivind culrura de mazăre ………………………….. ………………………….. …….. 13
1.1.1 Importanța mazării ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 13
1.1.2 Cerințe față de climă și sol ………………………….. ………………………….. ………………………. 15
1.2 Aspecte generale privind cultura de porumb ………………………….. ………………………….. ……. 15
1.2.1 Importanța culturii de porumb ………………………….. ………………………….. …………………. 15
1.2.2 Cerințe față de climă și sol ………………………….. ………………………….. ………………………. 16
1.3Aspecte generale privind cultura de floarea soarelui ………………………….. ………………………. 16
1.3.1 Importanța culturii de floarea soarelui ………………………….. ………………………….. ………. 16
1.3.2Cerințele față de climă și sol ………………………….. ………………………….. …………………….. 18

CAPITOLUL 2 . DESCRIEREA PRINCIPALILOR AGENȚI PATOGENI AI MAZĂRII
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 19
2.1 PRINCIPALII AGENȚI PATOGENI AI CULTURII DE MAZĂRE ………………………….. 19
2.1.1 Arsura bacteriană a mazării -Pseudomonas syringe ………………………….. …………………. 19
2.1.2 Mana -Peronospora pisi ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 20
2.1.3 Antracnoza -Mycosphaerella pinodes ………………………….. ………………………….. ………… 20
2.1.4 Rugina -Uromyces pisi ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 21
2.2 DESCRIEREA PRINCIPALILOR AGENTI PATOGENI AI CULTURII
PORUMBULUI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 21
2.2.1 Înflorirea albă a boabelor -Gibberella fujikuroi ………………………….. ……………………….. 21
2.2.2 Putregaiul tulpinilor si știuleților -Gibberella zeae ………………………….. ………………….. 21
2.2.3 Tăciunele comun -Ustilago maydis ………………………….. ………………………….. …………… 22
2.2.4 Tăciunele știuleților și al paniculelor -Sorosporium holci -sorghi ………………………….. . 22

5
2.2.5 Rugina porumbului -Puccinia sorghi ………………………….. ………………………….. …………. 23
2.2.6 Putregaiul uscat al știuleților -Nigrospora oryzae ………………………….. ……………………. 24
2.2.7 Mozaicul european -European maize mosaic virus ………………………….. ………………….. 24
2.3 DESCRIEREA PRINCIPALILOR AGENȚI PATOG ENI AI CULTURII FLORII –
SOARELUI ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 24
2.3.1 Mana florii -soarelui – Plasmopara helianthi ………………………….. ………………………….. 24
2.3.2 Putregaiul alb al florii -soarelui –Sclerotinia sclerotiorum ………………………….. ……….. 25
2.3.3 Putregaiul cenușiu al florii -soarelui –Botrytis cinerea ………………………….. …………….. 25
2.3.4 Lupoaia -Orobanche cumana ………………………….. ………………………….. ……………………. 25

CAPITOLUL 3 . CADRUL NATURAL AL JUDEȚULUI IAȘI ………………………….. ……….. 27
3.1 Așezarea geografică ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 27
3.2 Relieful ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 27
3.3 Hidrografia ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 28
3.4 Clima ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 29
3.5 Vegetație, fau nă și soluri ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 29
3.6 Comuna Țibănești ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 29

CAPITOLUL 4 . CADRUL ORGANIZATORIC AL ÎNTREPRINDERII INDIVIDUALE
JESCU MONICA ELENA PFA ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 31
4.1. Suprafețe cultivate și structura culturilor din cadrul întreprinderii ………………………….. …. 31
4.2 Mijloace de producție ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 32

PARTEA A II -A – CONTRIBUȚII PROPRII
CAPITOLUL 5 . OBIECTIVELE ȘI METODA CERCETĂRII ………………………….. ………… 35
5.1 Importanța acestui studiu ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 35
5.2 Descrierea materialului biologic de cercetare ………………………….. ………………………….. ….. 36
5.3 Metode de apreciere a pagubelor și a daunelor produse de agenșii patogeni …………………. 38

6
CAPITOLUL 6 TEHNOLOGIA DE CULTURĂ ………………………….. ………………………….. …. 41
6.1 TEHNOLOGIA DE CULTURĂ A MAZĂRII UTILIZATĂ ÎN CADRUL
ÎNTREPRINDERII JESCU MONICA ELENA PFA ………………………….. …………………………. 41
6.1.1 Amplasarea culturii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 41
6.1.2 Fertilizarea ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 42
6.1.3 Lucr ările solului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 42
6.1.4 Sămȃnța și semănatul ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 42
6.1.5 Lucrări de îngrijire ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 43
6.1.6 Recoltarea ………………………….. ………………………….. ….. Error! Bookmark not defined.
6.2 TEHNOLOGIA DE CULTURĂ A PORUMBULUI ÎN CADRUL ÎNTREPRINDERII
JESCU MONICA ELENA PFA ………………………….. ………………………….. ………………………….. 44
6.2.1 Amplasarea culturii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 44
6.2.2 Fertilizarea ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 44
6.2.3 Lucrările solului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 44
6.2.4 Sămȃnța și semănatul ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 45
6.2.5 Lucrări de îngrijire ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 45
6.2.6 Recoltarea ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 45
6.3 TENOLOGI A DE CULTIVARE CULTURII DE FLOAREA -SOARELUI ………………… 46
6.3.1 Amplasarea culturii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 46
6.3.3 Lucrările solului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 47
6.3.4 Sămȃnța și semănatul ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 47
6.3.5 Lucrări de îngrijire ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 47
6.3.6 Recoltarea ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 48

CAPITOLUL 7. REZULTATELE OBȚINUTE CU PRIVIRE LA AGENȚII
FITOPATOGENI ÎNTÂLNIȚI ÎN CULTURA DE MAZĂRE, PORUMB ȘI FLOAREA
SOARELUI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 49

7
7.1 Prezența atacului de agenți patogeni la cultura de mazăre în cadrul întreprinderii Jescu
Monica -Elena PFA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 49
7.1.1 Prezența atacului de Peronospora pisi la cultura de mazăre ………………………….. …….. 49
7.1.2 Prezența atacului de Uromyces pisi la cultura de mazăre ………………………….. …………. 50
7.2 Prezența atacului de agenți patogeni la cultura de porumb în cadrul întreprinderii Jescu
Monica Elena PFA în anul agricol 2015 -2016 ………………………….. ………………………….. ………. 51
7.2.1 Prezența atacul de Sorosporium holci -sorghi la cultura de porumb ……………………….. 51
7.2.2 Prezența atacului de Drechslera turcica la cultura de porumb ………………………….. ….. 52
7.2.3 Prezența atacului de Gibberella zeae la cultura de porumb ………………………….. ………. 53
7.3 Prezența atacului de agenți patogeni la cultura de floarea soarelui din cadrul întreprinderii
Jescu Monica Elena PFA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 55
7.3.1 Prezența atacului agentului patogen Septoria helianthi la cultura de floarea -soarelui . 55
7.3.2 Prezența atacului agentului patogen Phomopsis helianthi la cultura de floarea soarealui
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 56
7.3.3 Prezența atacului agentului fitopatogen Plasmopara helianthi la cultura de floarea
soarelui ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 57

CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 59

BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 61

8

LISTA FIGURILOR

Figura 2.1: Arsura bacteriană a mazării -Pseudomonas syringe ………………………….. …………………… 18
Figura 2.2: Antracnoza -Microsphaerella pinode s ………………………….. ………………………….. ………… 19
Figura 2.3: Taciunele comun al porumbului – Ustilago maydis (a- atac pe tulpină; b – atac pe
știulete) ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 20
Figura 2.4: Tăciunele știuleților și al paniculelor -Sorosporium holci -sorghi f. Zeae ………………….. 21
Figura 2.5: Rugina porumbului -Puccinia sorghi ………………………….. ………………………….. ………….. 21
Figura 2.6: Mana florii -soarelui –Plasmopara helianthi ………………………….. ………………………….. .. 23
Figura 2.7: Lupoaia -Orobanche cumana ………………………….. ………………………….. …………………….. 23
Figura 3.1: Așezare geografică a județului Iași ………………………….. ………………………….. …………….. 26
Figura 4.1: Suprafețele cultivate în cadrul Întreprinderii Individuale Jescu Monica Elena PFA,în
anul agricol 2015 -2016 ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 29
Figura 4.2 Suprafețele cultivate în cadrul Întreprinderii Individuale Jescu Monica Elena PFA,
în anul agricol 2016 -2017 ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 30
Figura 4.1: Spațiu de depozitare ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 31
Figura 4.2: Tractor U650 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 31
Figura 6.1: Cultura de mazăre în anul agricol 2015 -2016 ………………………….. ………………………….. . 39
Figura. 7.1: Atac de Peronospora pisi pe păstăi ………………………….. ………………………….. …………… 48
Figura 7.2: Atac de Uromyces pisi pe frunză ………………………….. ………………………….. ……………….. 49
Figura 7.3: Freacvența și intensitatea agenților fitopatogeni în anul agricol 2015 -2016 ……………… 50
Figura 7.4: Atac de Sorosporium holci -sorghi pe panicul ………………………….. ………………………….. 51
Figura 7.5: Atac de Dreschslera turcica ………………………….. ………………………….. ……………………… 52
Figura 7.6: Atac de Gibberella zeae pe tulpină ………………………….. ………………………….. …………….. 53
Figura 7.7: Frecvența și intensitatea atacurilor agenților în anul agricol 2015 -2016 …………………… 53
Figura 7.8: Atac de Septoria helianthi pe frunză ………………………….. ………………………….. ………….. 54
Figura 7.9: Atac de Phomopsis helianthi ………………………….. ………………………….. …………………….. 55
Figura 7.10: Atac de Plasmopara helianthi pe frunză ………………………….. ………………………….. …… 56
Figura 7.11: Frecvența și intensitatea atacurilor agentilor fitopatogeni în anul 2015 -2016 …………. 57

9

LISTA TABELELOR

Tabelul 5.1: Caracteristic ile hibridului de porumb DKC 4541 ………………………….. …………………… 34
Tabelul 5.2: Caracteristici principale ale hibridului LG5452HO CL ………………………….. ……………. 35
Tabelul 5.3: Caracteristicile soiului de mazăre Lessa ………………………….. ………………………….. ……. 35
Tabelul 5.4: Scara de notare pentru intensitatea atacului de agenți patogeni ………………………….. … 38
Tabelul 6.1: Principalele elemente tehnologice pentru cultura de mazăre ………………………….. …….. 42
Tabelul 6.2: Principalele elemente tehnologice ale culturii porumbului ………………………….. ………. 44
Tabelul 6.3: Principalele elemente tehnologice pentru cu ltura florii -soarelui ………………………….. .. 48
Tabelul 7.1: Frecvența și intensitatea atacului produs de Peronospora pisi ………………………….. …. 49
Tabelul 7.2: Frecvența și intensitatea atacului produs de Uromyces pisi ………………………….. ………. 50
Tabelul 7.3: Frecvența și intensitatea atacului produs de Sorosporium holci -sorghi …………………. 51
Tabelul 7.4: Frecvența și intensitatea atacului de Drechslera turcica ………………………….. …………. 52
Tabelul 7.5: Frecvența și intensitatea atacului produs de agentul fitopatogen Gibberella zeae ……. 52
Tabelul 7.6: Frecvența și intensitatea ataculu i produs de agentul f itopatogen Septoria helianthi
…………………………………………………………………………………………………………….. ………… ……………… 54
Tabelul 7.7: Frecvența și intensitatea atacului produs de agentul fitopatogen Phomopsis
helianthi …………………………………………………………………………………………………………….. ………… …. 55
Tabelul 7.8: Frecvența și intensitatea atacului produs de agentul fitopatogen Plasmopara
heliant hi …………………………………………………………………………………………………………….. ……….. …. 56

10

INTRODUCERE
Culturile de mazăre, porumb și floarea -soarelui fac parte din grupul celor mai importan te
culturi din țara noastră, având numeroase întrebuințări, dintre care cele mai importante sunt
alimentația omului și animaleleor.
Mazărea este una dintre cele mai apreciate leguminoase datorită valorii alimentare dar și
furajere pe care o are. În unele ț ări are tradiție în alimentația omului iar în alte țări fiind
consumată mai puțin. În sectorul zootehnic este utilizată sub toate formele începând de la boabe
uruite borceaguri până la vreji.
Porumbul se cultivă încă din cele mai vechi timpuri, iar alături de grâu, orez și soia este
una din cele mai importante plante cultivate de om, ocupând, pe plan mondial, locul doi.
Întrebuințarea principală a porumbului este constituită de alimentația animalelor precum și a
omului, folosindu -se sub formă de boabe, plan tă întreagă etc.
Floarea -soarelui este una dintre cele mai importante plante oleifere care se cultivă pentru
obținerea uleiului utilizat în alimentație, și care are , în același timp, proprietăți terapeutice (
tonifiază vezicula biliară, efect laxativ, scade colesterolul s anguin).
Datorită utilizării acestor culturi pe scară largă, trebuie acordată o atenție deosebită stării
fitosanitare a culturilor care poate fi tulburată de către dăunători și agenți fitopatogeni, pentru
obținerea unor produse agricole de calitate superi oară.
Astfel, tema acestei lucrări a fost aleasă cu scopul de a observa starea fitosanitară a celor
trei culturi, din cadrul fermei Jescu Monica Elena PFA, și de a evidenția prezența anumitor
agenți fitopatogeni care ar putea determina pierderi importante de recoltă sau scăderea calității
produselor obținute.
În urma studiului, am observat prezența unor agenți patogeni care au influențat starea
firosanitară a unui numar redus de plante, neavând un impact major asupra culturilor, și astfel, nu
au fost înregi strate pierderi care să influențeze starea economică a fermei.
Agenții fitopatogeni pe care i -am identificat la nivelul culturilor de mazăre sunt:
Peronospora pisi și Uromyces pisi, la cultura de porumb am identificat Sorosporium holci –

11
sorghi, Gibberella z eae, Drechslera turcica, iar în cadrul culturilor de floarea -soarelui Septoria
helianthi,Phomopsis helianthi și Plasmopara helianthi.
Deși ferma nu are în dotare utilaje moderne, rezultatul studiului arată că se pot obține
culturi superioare dacă sunt respecatate normele de igienă a culturilor.

12

PARTEA I
CONSIDERAȚII GENERALE

13

CAPITOLUL 1
ASPECTE GENERALE PRIVIND CULTURILE DE MAZĂRE, PORUMB
ȘI FLOAREA -SOARELUI

1.1 Aspecte generale privind cultura de mazăre
1.1.1 Importanța mazării
Mazărea (Pisum sativum) este o plantă ierboasă care face parte din familia Fabaceae și
este originară din Asia Mică și Asia Centrală fiind cultivată în antichitate de către greci și
romani în sudul Europei , după care s -a răspîn dit în toată Europa. În secolul al XVII – lea este
adusă în Romania.
Mazărea de grădină este folosită în alimentația omului sub formă de boabe verzi
proaspete sau conservate în pregătirea diferitelor mâncăruri. Se mai cultivă și soiuri pentru păstăi
verzi c are sunt lipsite de stratul pergamentos . O altă întrebuințare a mazării este aceea ca
remediu natural care ajută la tratarea unor afecțiuni și a unor boli , dintre care amintim : boli
renale,stări de epuizare fizică și psihică, tratarea hipertensiunii art eriale, constipație, diabet.
Mazărea furajeră are cea mai mare importanță în furajarea animalelor datorită
conținutului mare de proteină (27,8%) și amidon(43,2%) din substața uscată și este o sursă
proteică dar și energetică foarte bună. Aceasta se foloseș te în amestec cu șroturile de soia si
cereale (porumb,grau,orz).
Valoarea energetică a mazării este mai mare decat a grâului și egală cu cea a porumbului
(3,400kcal /kg PB).
Mazărea mai poate fi folosită și sub formă de borceaguri în amestecuri cu alte plan te
(ovăz).Produsul secundar ( vrejii ) sunt folosiți în furajarea rumegătoarelor și sunt mai valoroase
decat paiele de cereale sau cocenii de porumb.

14
Mazărea este o foarte bună premergătoare pentru majoritatea culturilor deoarece
părăsește devreme terenul , permițand solului să fie pregătit timpuriu pentru următoarea cultură.
Prin intermediul nodozităților formate prin simbioza dintre plantele leguminoa se și bacteriile
genului Rhizobium , acestea lasă cantitați însemnate de azot și substanță organică în sol.
Buruienile pot produce pagube mari culturii de mazăre inhiband creșterea acesteia dar și
consumand din elementele nutritive aflate în sol. Buruien ile cele mai frecvente și cele mai
păgubitoare culturii în Romania sunt cele din genurile Sinapis , Cirsium , Raphanus ,
Chenopodium , Setaria ș.a.
Dintre dăunători , cel mai periculos pentru cultură este gărgărița mazării( Bruchus
pisorum ) care produce pag ube atat în cîmp cît și în spațiile de depozitare.
Pentru prevenirea anumitor boli care duc la o scădere de producție semnificativă , este
necesar ca sămînța ce este destinată semănatului să fie certificată, să fie sănătoasă, nefisurată,
fără atac de gărgă riță, să aibă puritate fizică minim 90% și germinație minim 80%.
În cazul culturilor de mazăre î nainte de semănat este obligatoriu tratamentul la sămînță
cu insectofungicide împotriva agenților patogeni care produc putregai, mană, fuzarioză,
antracnoză și este recomandat să se facă înainte de semănat cu 2 săptămîni cu preparatele
Tiramet 60 PTS 2kg /t de sămanță sau Apron XL 350 ES 1l /t de sămanță.
Cele mai păgubitoare boli sunt produse de unii din agenții patogeni: Peronospora pisi
(mana), Mycosphaerella p inodes (antracnoza), Pseudomonas syringae pv. pisi (arsura bacteriană
a mazării) , care se răspândesc prin diferite moduri dar cu același scop de a deprecia cantitatea și
calitatea produselor obținute.
Înainte de semănat sau chiar în ziua semănatului se fa ce tratament cu preparate bacteriene
și anume : Nitragin -mazăre care conține bacterii ale genului Rhizobium care ajută la formarea
nodozităților și fixării azotului atmosferic.
Pentru un spor ridicat de producție , aceste tratamente nu sunt suficiente pent ru a stopa
atacul bolilor , urmand ca în faza de vegetație să se efectueze și alte tratamente în vederea
prevenirii sau combaterii bolilor si dăunătorilor. Toate acestea trebuie corelate cu gradul de
dezvoltare al plantelor, substanțele alese, condiții cli matice pentru a avea eficacitate maximă.
Aceste măsuri alături de tehnologia de cultivare, administrarea îngrășămintelor, lucrările solului
și momentul optim de recoltare , duc la obținerea unei producții considerabile și de calitate
superioară care va a duce profit.

15
1.1.2 Cerințe față de climă și sol
La semănat cerințele față de căldură sunt reduse (1 -3șC temperatura minină de
germinație) fiind considerată o plantă a zonelor umede și răcoroase iar după răsărire suportă
pentru o periodă scurtă temperaturi negative -4șC.. -6șC.
Datorită faptului că reacționează pute rnic la lungimea zilei este recomandat semănatul cât
mai timpuriu pentru a se dezvolta.
Cultura de mazăre începe să înflorească când temperatura este de 15șC -18șC.
Mazărea preferă solurile cu un pH= 6,5-7,5 , care sunt bine structurate, cu o capacitate
mare de reținere apei pentru a -și putea dezvolta rădăcinile și a favoriza dezvoltarea bacteriilor
fixatoare de azot.

1.2 Aspecte generale privind cultura de porumb
1.2.1 Importanța culturii de porumb
Porumbul (Zea mays ) este o cereala care face parte din familia Poaceae originară din
America Centrală cultivată pentru numeroase întrebuițări :alimentație ,furajeră,în industrie iar
alături de grâ u reprezintă 80% din producția de cereale.
Omul utilizează circa 15% din producția mondială de porumb în alimentație în diferite
forme : mămăligă, fiert(în faza de lapte), floricele, paine în amestec cu făina de grau, salate, sirop
de porumb, făină de gluten, ulei de porumb.
Pentru îngrășarea animalelor acesta este folosit sub forma de uruială în amestecuri cu
soia, săruri minerale ș i vitamine. Tot în hrana animalelor se mai folosește sub formă de masă
verde și se recoltează pană la apariția inflorescențelor.
Silozul de porumb se utilizeaza în hrana vacil or de lapte. În acest caz se recoltează cand
este în faza de lapte -ceară avâ nd valori nutritive ridicate.
Cocenii rămași sunt folosiți în hrana ovinelor și bovinelor ca plante întregi rămase după
recoltare.
Porumbul sau produsele din porumb (amidonul,sirop ul) constituie în industria
fermentativă materie primă pentru obținerea berii, distilatelor alcoolice și produse chimice
(acetonă,butanol). Este utilizat și în scopuri farmaceutice ca strat de cultură p entru obținerea a 85
antibiotice dar și în industria cosmetică.
Dat fiind faptul atator utilizări dar și a producțiilor ridicate,porumbul este cultivat pe
suprafețe tot mai mari ocupand locul 2 pe glob după grau.
Pentru obținerea unor producții mari, sămanța trebuie să aparțină unui soi zonat și să aibă
puritate și germinație la parametrii standard, să fie lipsită de bo li, buruieni dar și de
dăunători,aplicarea de udări acolo unde este posibil.

16
Atacurile diferiților dănători cum sunt viermii sărmă ( Agriotes sp ) , rățișoara porumbului
(Tanimecus dilaticollis ), sferdelitorul porumbului (Ostrinia nubilalis ), gândacul
pămantiu (Opatrum sabulosum ) prov oacă pierderi și vor fi oprite prin tratamente chimice aplicate
la semnalarea atacurilor.
Combaterea buruienilor este posibilă atat pe cale chim ică ,cu ajutorul erbicidelor, dar și
fără utilizarea erbicidelor cu ajutorul lucrărilor mecanice sau cominate cele două metode.
Tratarea semințelor cu insectofungicide împotriva diferiților agenți patogeni este
obligatorie dar și în faza de vegetație se vor aplica diferite tratamente chimice . Cei mai
importanți agenți patogeni sunt : Ustilago maydes (tăciunele comun), Gibberella fujikuroi f.c.
Fusarium (înflorirea albă a boabelor ), Gibberella zeae f.c. Fusarium graminearum (Putregaiul
tulpinilor și al știu leților), Sorosporium holci -sorghi (Tăciunele știuleților și al paniculelor) se
face folosind diferite fungicide.
Combaterea buruienilor se realizează atȃt pe cale mecanică.pentru porumbul recoltat
boabe,cȃt și pe cale chimică cu ajutorul erbicidelor.În ca drul unui asolament porumbul nu trebuie
să urmeze dupa plate care au buruieni,boli și dăunători comuni pentru a reduce costurile cu
tratamentele chimice.
Producțiile diferă în fucție de condițiile climace dar și de lucrările aplicate culturii iar
cȃnd este utilizat nutreț verde pentru animale se obțin producții de 20 -30 t/ha în condiții normale
și 45 -60 t/ha în condiții de irigare.
Datorită utilizării porumbului în diferite moduri dar și a producțiilor diferite poate fi
considerate una din culturile de bază pentru agricultură.
1.2.2 Cerințe față de climă și sol
Porumbul este o plantă pretențioasă față de căldură, temperatura minimă de germinație
este de 8șC, dar în ultimii ani s -au obținut și hibrizi care germinează la 6șC -7șC . Dacă după
semănat temperaturi le scad creșterea rădăcinii și a tulpinii vor fi influențate negativ, brumele
distrug frunzele iar la -4șC plantele mor.
În perioada înflorire -fecundare temperaturile scăzute și cele ridicate peste 35șC dar și
seceta reduc viabilitatea polenului.

1.3Aspecte generale privind cultura de floarea soarelui
1.3.1 Importanța culturii de floarea soarelui
Floarea soarelui (Helinthus annus ) este o plantă de la care se pot folosi toate părțile
aeriene, însă rolul cel mai important îl are în obținerea uleiului co mestibil în urma procesării
fructelor care conțin o cantiatate mare de lipide (43 -56.5%). Este una din cele mai răspȃndite

17
plante oleifere,fiind originară din America de Nord. Producțiile pot varia între 2500 -3600 kg/ha
la culturile neirigate și între 4000 -4500 kg/ha în sistem de irigație.
Uleiul de floare -soarelui are o digestibilitate bună,este dietetic iar datorită compoziției
sale are și proprietăți terapeutice :tonifica vezica biliară,scade colesterolul și are efect laxativ.
Floarea -soarelui se mai folo sește și la prepararea margarinei dar și a conservelor.
Subprodusele rezulate în urma extragerii uleiului,turtele și sroturile, sunt folosite ca
nutrețuri concentrate. Din semințele de bună calitate se obține făină care este folsită în hrana
copiilor și la obținerea de halva.
Calatidiile măcinate sunt folosite în furajarea ovinelor și bovinelor iar tulpinile care au
ramas după recoltare se utilizează ca și combustibil.
În zonele mai secetoase se poate cultiva pentru obținerea de masă verde sau însilozată
datorită conținutului în proteină brută.vitaminelor A și C.
Floarea -soarelui are un rol important în rȃndul crescătorilor de albine fiind o plantă
meliferă,obținȃndu -se 30 -130 kg miere la hectar.
Extractul alcoolic obținut din florile ligulate este folosit î n combaterea malariei.Mai poate
fi folosită și ca plantă ornamentală.
Buruienile sunt o problemă și pot stȃnjeni creșterea și odată cu aceasta scăderea
producției.pe parcursul ciclului de vegetație se vor executa prașile mecanice dar și prașile
manuale aco lo unde există forță de muncă,care vor influența creșterea și nivelul recoltei. Dacă în
primele 3 -4 săptămȃi după răsărire terenul se menține curat de buruieni atunci vor fi obținute
producții mari.
Combatearea chimică a buruienilor este necesară doar în c azuri de îmburuienare
excesivă, odată ce plantele de floarea -soarelui au atins înălțimea de 80 -100 cm acestea umbresc
solul iar buruienile nu se vor mai dezvolta.
Producția este cel mai mult afectată de către atacul unor boli iar pentru țara noastră cele
mai întâlnite boli sunt : Plasmopara helianthi (mana), Sclerotinia sclerotiorum (putregaiul
alb),Botrytis cinerea (putregaiul cenușiu) dar și planta parazită Orobanche cumana (lupoaia)
Cele mai importante metode de combatere a cestora sunt metodele agrotehnice ș i cele
chimice. Rotația culturilor previne atacul de Sclerotinia,Orobanche,Plasmopara ,acești agenți
transmițȃndu -se prin sol. Distrugerea samulastrei, dozarea corectă a cantităților de azot flolosirea
de hibrizi toleranți la acțiunea agenților patogeni sun t alte masuri importante,folosirea de
sămânță certificată.
Tratamentul la sămȃnță cu produse chimice este obligatoriu care au scop prevenirea
instalării unor boli la sămânța de semănat folosindu -se insectofungicide. În vegetație se vor
executa 2 -3 tratamen te chimice.

18
Toate aceste măsuri de combatere a bolilor și buruienilor, alături de irigare dacă sunt
condiții, fertilizare în limite optime, respectarea epocii de semănat, folosirea de sămȃnță liberă de
boli avȃnd puritate și germinație cȃt mai mare vor duc e la obținea unor culturi sănătoase și
superioare calitativ obținȃndu -se profit.

1.3.2Cerințele față de climă și sol
Floarea -soarelui se adaptează oscilațiilor de temperatură, rezistă la secetă și rezistă bine la
temperaturile scăzute. În timpul germinați ei rezistă la temperaturi de 0 până la 4șC, menținerea
acestor temperaturi sau chiar altele mai scăzute duc la anomalii de creștere (deformarea
inflorescențelor, ramificarea tulpinilor producând pagube).
Floarea -soarelui preferă solurile cu profunde cu tex turi care sa permită reținerea apei în
sol, este relativ tolerantă la salinitate și nu se recomandă a fi cultivată pe soluri nisipoase, cele
compacte și cele reci.

19

CAPITOLUL 2
DESCRIEREA PRINCIPALILOR AGENȚI PATOGENI AI MAZĂRII
2.1 Principalii agen ți fitopatogeni ai mazării
2.1.1 Arsura bacteriană a mazării -Pseudomonas syringe
Boala a fost semnalată pentru prima dată în SUA în anul 1915 iar țara noastră a fost
depistată în anul 1957.
Primele simptome ale bolii sunt apariția unor pete mici pe frunzele bazale, de culoare
galben -cafenii,colțuroase avȃnd un diamentru de 1 -6 mm.
Pe tulpini petele sunt alungite,verzi -măslinii iar la insertția pețiolului pe tulpină petele pot
conflua formȃnd dungi necrotice.
Datorită unor infecții timpurii se produc uscări ale florilor și primelor păstăi iar infecțiile
tȃrzii apar pe păstăi sub formă de pete hidrozate, circulare ca formă, de culoare galben -brunie. În
urma infecției tȃrzii păstăile rămȃn seci.
În urma infecției din țesuturile distru se apare un exudat bacterian pe toate organele
atacate,după care se brunifică și se usucă.
Transmiterea bacteriei de la un an la altul se realizează prin sămanța infectată și mai puțin
prin resturile vegetale. În cultură răspȃndirea se realizează prin apa de irigație,picături de ploaie
sau curenți de aer. (Iacob Viorica, Puiu I.,1995)
Se recomadă folosirea de sămȃnță din loturi semincere unde nu a fost depistat atacul iar
preventiv săȃnța se tratează cu oxiclorură de Cupru( 1,5 kg/t).
Dacă atacul este semnal at în prima parte a perioadei de vegetație și depășește pragul
economic de dăunare vor fi efectuate tratamente cu fungicide de contact : Dithane M sau
Vondozeb.

20

Fig. 2.1 Arsura bacteriană a mazării -Pseudomonas syringe
http://www.botanistii.ro

2.1.2 Mana -Peronospora pisi
Boala se întȃlnește cel mai des la plantele tinere în perioadele umede ale anului.
Mana se găsește pe toete organele plantelor,simptomele caracteristice fiind cele de pe
frunze și stipele apărȃnd sub formă de pete galbene -untdelemnii iar p e partea inferioară în
dreptul petelor apare un puf cenușiu -violaceu. Zonele afectate se necrozează și se usucă.
Pentru prevenirea apariției bolii se recomandă un asolament de 4 ani,folosire de sămanță
sănătoasă dar și tratarea semințelor cu unul din produ sele Apron,Metoben,Bavistin.
2.1.3 Antracnoza -Mycosphaerella pinodes
Pe tulpinile și frunzele infectate apar pete mici,la început decolorate,apoi brunii cu
marginile difuze sau precis delimitate. În zonele centrale necrozate petele devin cu timpul
cenușii prezentȃnd puncte negre mici.
Cel mai păgubitor este însă atacul pe tulpini deoarece în dreptul țesuturilor necrozate
tulpina se ștrangulează determinȃnd uscarea părții superioare a plantei.
Pe păstăile atacate apar pete circulare cenușii -cafenii adȃcite. Boabele din păstăile atacate
au tegumentul zbȃrcit și își pierd din facultatea germinativă. (Iacob Viorica, Puiu I.,1995)
Pentru prevenirea atacului se recomandă cultivarea de soiuri rezistente,fertilizare
echilibrată a solului dar și folosirea de sămȃnță s ănătoasă.

21

Fig. 2.2 Antracnoza -Microsphaerella pinodes
http://www.botanistii.ro
2.1.4 Rugina -Uromyces pisi
Pe frunze și pe tulpini apar pete de decolorare care în centrul lor prezintă pustule mici
prăfoase care se deschid. Cu timpul apar pete în care se formează pustule negre fiind mai multe
pe partea inferioară,cele care sunt puternic atacate se usucă prematur iar boabele rămȃn șiștave.
Boala poate apărea și pe frunzele diferitelor specii de Euphorbia .
Pentru prevenirea apariției bolii sunt recomandate masuri de igienă
culturală,asolamentul,arături adȃnci.

2.2 DESCRIEREA PRINCIPALILOR AGENTI PATOGENI AI CULTURII
PORUMBULUI

2.2.1 Înflorirea albă a boabelor -Gibberella fujikuroi
Plantele infectate timpuriu putrezesc în timpul răsăririi sau chiar ănai nte de răsărire
deoarece toxina produsă de ciupercă inhibă creșterea. La plantele dezvoltate atacul se localizează
la la baza tulpinii și pe rădăcini unde apare un mucegai roz iar sub acesta țesuturile putrezesc.
Cel mai carcteristic este atacul de pe știu leți unde în urma atacului boabele sunt acoperite
de un miceliu fin alb -roziu, tegumentul crapă iar boabele ,,înfloresc ”. Boabele sunt mai ușoare și
le scade capacitatea germinativă.
Cele mai sensibile la atac sunt soiurile și hibrizii care au pericarpul s ubțire.

2.2.2 Putregaiul tulpinilor si știuleților -Gibberella zeae
Atacul apare la semințele care sunt introduse în sol fără a fi tratate care sunt invadate de
miceliul din sol sau a conidiilor care au infestat bobul. Plantulele tinere mor înainte de răsărire.

22
Rădăcinile infectate capătă culoarea roșie și plantele se smulg ușor din sol. La partea
bazală a tulpinii atacate aceasta se decolorează iar maduva devine roz -roșiatică. Plantele atacate
se frang datorită pȃslei miceliene care produce putrezirea țesuturilor.
Atacul pe știuleți se observă sub forma unui miceliu roz ce acoperă boabele iar ca urmare
acestea își pierd capacitatea germinativă și devin toxice. (Ioacob Viorica,M. Hatman, E. Ulea, I.
Puiu,1999)
Atacul este mai evident pe știuleții care nu sunt bine înveliți sau la cei atacați de Ostrinia
nubilalis .
Pentru prevenirea tacului se recomandă cultivarea de hibrizi rezistenți ,utilizare de
sămȃnță sănătoasă,asolamente.

2.2.3 Tăciunele comun -Ustilago ma ydis
Ciuperca atacă diferite zone ale organelor aeriene unde apar tumori variabile ca marime
care inițial sunt albe și strălucitoare datorită menbranei fungice de la exterior. Spre toamnă
tumorile devin cenușii negricioase membrana se rupe iar sporii ciupe rcii sunt puși în libertate.
Cele mai indicate pentru prevenirea apariției bolii rotațiile culturilor,fertilizare
echilibrată,scoaterea plantelor atacate din cȃmp.

Fig. 2.3 Taciunele comun al porumbului – Ustilago maydis
a – atac pe tulpina;
b – atac pe știulete
http://www.scritub.com

2.2.4 Tăciunele știuleților și al paniculelor -Sorosporium holci -sorghi
Inflorescențele plantelor atacate sunt parțial sau total distruse și transformate într -o masă
prăfoasă de teliospori. Paniculele vor fi deformate,știule ții au formă globuloasă sau conică dar cu
pănușile intacte.

23
Știuleții sunt total distruși și transformați masă de spori de culoare neagră. Printre aceasta
masă de spori se observă resturi de rahis. (Docea E., Severin V.,1990)
Pentru prevenirea atacului se recomandă aasolamentul de lungă durată pentru pierderea
inoculului infecțios în sol.,cultivare de hibrizi rezistenți.

Fig. 2.4 Tăciunele știuleților și al paniculelor -Sorosporium holci -sorghi f. Zeae : A-atac pe
innflorescența masculă; B,C -atac pe inflorescența femelă(după P.Sorauer, 1995)

2.2.5 Rugina porumbului -Puccinia sorghi
Ciuperca atacă spre sfȃrșitul perioadei de vegetați iar pe frunze între nervuri apar pete
gălbui care sunt vizibile pe ambele fețe. Subepidermic în dreptul petelor se formează lagăre de
uredospori de culoare brună. Mai tȃrziu apar crăpături pe frunze care sunt pline cu praf negru
care reprezintă lagărele de teliospori.
Se recomandă distrugerea sau îndepărtarea resturilor vegetal e de pe solele unde se va
cultiva porumb,arături adȃnci,distrugerea resturilor.

Fig. 2.5 Rugina porumbului -Puccinia sorghi
https://www.pioneer.com

24
2.2.6 Putregaiul uscat al știuleților -Nigrospora oryzae
Știuleții care nu sunt bine înveliți sau atacați de ciori sunt primii atacați. Pe știuleții
atacați apare un putregai uscat care face ca aceștia să fie sfărȃmicioși.
Boabebele de pe știuleții atacați ,,joacă în alveole” și nu pot fi separate mecanic. La baza
știuleților apar sporii negri ai ciupercii de culoare cenușie. .(Docea E., Severin V.,1990)
Este recomandat ca semințele înainte de semănat să fie tratate,distrugerea
moliilor,dezinfectarea depozitelor.

2.2.7 Mozaicul european -European maize mosaic virus
Cȃnd plantele au 50 -60 cm înălțime în spațiile dintre nervurile frunzelor apar pete mici
de culoare verde -deschis,punctiforme. Mai tȃrziu aceste pete confluează și formează striuri late
de decolorare. Plantele virotice au înălțimi reduse iar producția scade cu 42 -45%.
Acest virus infectează porumbul dar și alte plante cum ar fi sorgul,iarba de Sudan și
diferite specii de graminee.
Cea mai importantă masură preventivă constă în distrugerea buruienilor gazdă prin
măsuri agrotehnice și prin erbicidare.

2.3 DESCRIEREA PRINCIPALILOR AGENȚI PATOGENI AI CULTURII
FLORII -SOARELUI
2.3.1 Mana florii -soarelui – Plasmopara helianthi
Plantele infectate în faza de răsărire vor rămȃne pitice cu o tulpină scurtă și cu internoduri
foarte mult scurtate care ajung pȃnă la înălțimea de 20 -80 cm în luna i unie. Frunzele rămȃn mici
și prezintă pe partea superioară pete verzi -gălbui care se măresc și progresează de la baza frunzei
spre vȃrful acesteia de -a lungul nervurilor. (Ulea E.,2003)
Pe partea inferioară a frunzelor în dreptul petelor apare un puf albici os care este
resprezentat de fructificațiile asexuate ale ciupercii.
Plantele care sunt infectate după răsărire ating înălțimi de 50 -80 cm și formează calatidii
mici cu achene seci și mici.

25
2.3.2 Putregaiul alb al florii -soarelui –Sclerotinia sclerotioru m
Plantele tinere sunt atacate în zona axului hipocotilar,secmanifestă prin înmuierea și
brunificarea țesuturilor apoi putrezirea acestora.
Atacul la plantele mature se manifestă la baza tulpinii,zona coletului,pe rădăcini și
calatidii. Pe vreme umedă porțiunea de tulpină atacată prezintă o brunificare apoasă în dreptul
petelor care va forma o pȃslă albă densă reprezentȃnd miceliul ciupercii. Datorită distrugerii
țesuturilor plantele se frȃng.
Pe vreme uscată în profunzimea țesuturilor se dezvoltă micel iul în măduva tulpinii unde
ciuperca formează scleroți. (Ulea E.,2003)
Calatidiile prezintă o înmuiere a țesuturilor însoțită de o putrezire umedă de la locul de
fixare al calatidiilor.
Printre achene și calatidii se formează scleroți,achenele ramȃn mici,se ci,sfărȃmicioase,au
germinația scăzută,conținutul în ulei este scăzut iiar uleiul are gust amar.

Fig. 2.6 Sclerotinia sclerotiorum
http://www.scritub.com

2.3.3 Putregaiul cenușiu al florii -soarelui –Botrytis cinerea
Pe vreme umedă pe calatidii se observă pete brune pe partea inferioară și care sunt
acoperite de un mucegai cenușiu.
Atacul se axtinde pe partea superioară al calatidiilor iar pe achene se formează numeroși
scleroți mici. Achenele nu au luciul specific,sunt pătate și se scutură ușor.
2.3.4 Lupoaia -Orobanche cumana
În urma atacului de lupoaie plantele se dezvoltă slab,au tulpini subțiri și nu fructifică.La
un atac puternic frunzele plantelor parazitate se ofilesc puternic.

26
Datorită viabilității mari a semințelor și a numărului mare a aces tora aceasta este foarte
greu de combătut.

Fig. 2.7 Lupoaia -Orobanche cumana
https://www.google.ro/#q=lupoaia

27

CAPITOLUL 3
CADRUL NATURAL AL JUDEȚULUI IAȘI

3.1 Așezarea geografică
Județul Iași are o suprafață de 5 476 , reprezentȃnd 2,3% din suprafața Romȃniei și
este situat în partea de nord -est a țării la între paralelele 46°50’ și 47°36’ latitudine nordică și
între meridianele 26°33’și 28°07’ longitudine estică .
Vecinii județului Iași sunt :
 Republica Moldova în es t
 Județul Neamț la vest
 Județul Botoșani la nord
 Județul Suceava în nord -est (figura 3.1)
Rȃul Prut este limita dintre județul Iași și Republica Moldova,în vest aflȃndu -se rȃurile
Siret și Moldova.

3.2 Relieful
Relieful județului Iași este de tip fluvio -deluvial, avȃnd o alcătuire geologică simplă,
mobilitate tectonică limitată, cu structura și litologie omogenă și care poate fi împărșit în 3
unități geomorfologice :
 Cȃmpia Moldovei (Jijia -Bahlui)
 Masive deluroase și platouri structurale
 Relief înal t și masiv
Cȃmpia Moldovei este alcătuită dintr -un relief larg vălurat scund în alcătuirea sa
predominȃnd colinele cu altitudini de 125 -150 m și se află în nordul Podișului Moldovei.

28
În partea de vest a județului întȃlnim platouri structurale și masive del uroase aparținȃnd
Podișului Sucevei, cu înălțimi ce depășesc 400 -500 m.
Relieful înalt și masiv este alcătuit din formațiuni sedimentare avȃnd altitudini de 350 -450
m aparținȃnd Podișului Central Moldovenesc.

Fig. 3.1. Așezare geografică a județului Iași

3.3 Hidrografia
Principalele ape curgătoare care străbat județul Iași sunt rȃurile Moldova, Prut, Siret ,
Bahlui, Jijia încadrate spre vest și est. Rȃurile sunt alimentate î n principal din ploi și zăpezi.
Lungimea rețelei hidrografice di n județul Iași este de 2.322 km cu o densitate medie de
0,42 km/kmp.
Rȃul Prut străbate Iașul pe o distanță de 211 km care este cel mai lung din cele
menționate fiind urmat de Jijia cu 131 km, rȃul Bahlui cu 111 km, rȃul Siret cu 81 km și rȃul
Moldova cu 31 km.
Dintre apele stătătoare cele mai importante sunt lacul Ciric, lacul Ezăreni, lacul Chirița,
lacul Veneția.

29
3.4 Clima
Județul Iași face parte din zona cu climat temperat -continental. Temperatura medie
anuală este cuprinsă intre 8,50 -10,30 C care scade odata cu creșterea altitudinii.
Temperatura maximă absolută este de + 400 iar cea minima este – 350. Înghețul se
înregistrează in lunile noiembrie -martie.
Precipitațiile care cad pe teritoriul județului Iași sunt relativ scăzute cu valori cuprinse
între 450 -600 mm în funcție de zona respectiva. Cele mai mari cantități de precipitații se
înregistreazî în lunile mai -iunie.
Vȃnturile prezintă fluctuații mari de viteză și directție ele fiind determinate atȃt de
formele de relief dar și de circulatia ma selor de aer.
Umezeala aerului este cuprinsă între 75 -76 % în zona înalta din vest și sud și 74 % în
zona joasă din est .

3.5 Vegetație, faună și soluri
Județul Iași conține ma i multe tipuri de soluri, fiind împărțite î n următoarele clase :
 Clasa molisolurilor – într-un procent de 57,7 %
 Clasa argiluvisoluri – într-un procent de 7.7%
 Clasa solurilor hidromorfe -într-un procent de 2%
 Clasa solurilor halomorfe – într-un procent de 1.6%
 Clasa solurilor neevoluate – într-un procent de 31%
Fauna județului Iași este strȃns legată de specificul învelișului vegetal, deosebindu -se o
faună caracteriscă pădurilor,stepei,silvostepei dar și una acvatică.
Datorită condițiilor pedoclimatice și orohidrografice diferite ale județului Iași au
determinat instalarea unor vegetații variate, cu origini diferite și elemente floristice bogate .

3.6 Comuna Țibănești
Comuna Țibănești se situează în partea de sud -est a județul Iași la granița cu județul
Vaslui și la o distanță de 50 km de orașul Iași.
Suprafața totala a comunei este de 9400 ha din care 650 ha intravilan și 8750 ha
extravilan și cupinde 8 sate :
 Țibănești
 Glodenii Gȃndului
 Jigoreni
 Griești

30
 Răsboieni
 Recea
 Tungujei
 Vălenii
Vegetația, clima, solurile, toate sunt specifice județului :clima este temper at-continentală
specific regiunilor cu dealuri joase și cu precipitații distribuite neregulat,vegetația aparține zonei
de silvostepă, cu soluri predominante zonei de pădur, cenușii și brune.

31

CAPITOLUL 4
CADRUL ORGANIZATORIC AL ÎNTREPRINDERII INDIVIDUALE
JESCU MONICA ELENA PFA

4.1. Suprafețe cultivate și structura culturilor din cadrul întreprinderii
În această întreprindere, aflată în comuna în comuna Țibănești județul Iași, activitatea de
bază o constitue cult ura cerealelor și plantelor tehnice.
Întreprinderea Individuală JESCU MONICA ELENA PFA și -a început activitatea la data
de 14 februarie 2013,avȃnd o suprafață de 25 de hectare iar în prezent suprafața a ajuns la 94 de
hectare.
Această suprafață se cultiva cu grȃu, floare -soarelui, porumb, mazăre, lucernă și fȃneață.
În anul agricol 2015 -2016 floarea -soarelui ocupa o suprafață de 40 h a, grȃul pe 37 ha,
porumbul pe 7 ha, mazărea pe 6 ha, lucernă 2 ha și fȃneața 2 ha. Suprafețele cultivate cu aceste
plante su nt reprezentate în Figura 4.1.

Fig. 4.1 Suprafețele cultivate în cadrul Întreprinderii Individuale Jescu Monica Elena PFA,în
anul agricol 2015 -2016 Suprafețele cultivate în cadrul Întreprinderii individuale
Jescu Monica Elena PFA, în anul agricol 2015 -2016 (ha)
Suprafața cultivată cu
floarea -soarelui 40 ha
Suprafața cultivată cu grȃu 37
ha
Suprafața cultivată cu
porumb 7 ha
Suprafața cultivată cu mazăre
6 ha
Suprafață lucernă+fȃneață 4
ha

32

În anul agricol 2016 -2017 structura culturilor este puțin schimbată în ceea ce privește
suprafețele cultivate dar păstrȃndu -se aceleași plante în cultură.
În acest an agricol se cultivă 5 ha cu mazăre, 35 ha cu grȃu, 5 ha cu porumb, 45 ha cu
floarea -soarelui iar pentru lucernă și fȃneață se păstrează aceleași supreafețe.(Fig. 4.2)

Fig. 4.2 Suprafețele cultivate în cadrul Întreprinderii Individuale Jescu Monica Elena PFA,
în anul agricol 2016 -2017

4.2 Mijloace de producție
În cadrul Întreprinderii Individuale Jescu Monica Elena PFA principala activitate este
aceea a culturii cerealelor și a plantelor tehnice. Ca scop principal se urmărește obținerea unor
rezultate satisfacătoare atȃt din punct de vedere calitativ dar și cantitativ fiind raportate la dotarea
tehnica a Întreprinderii, care nu este la cel mai înalt nive l. O deose bită atenție se acordă
tehnologiilor aplicate, reglării cu atenție a tuturor utilajelor și mașinilor agricole folosite,
materialului de semănat dar și asupra tratamentelor aplicate.
Datorită suprafeței mici a Întreprinderii sunt angajate doar 2 persoane.
În ceea ce privește dotarea tehnică Întreprinderea deține :
 Semănătoare SPC8
 Semănătoare SUP28
 Cultivator
 Grapă cu discuri grea Suprafețele cultivate în cadrul Întreprinderii Individuale Jescu
Monica Elena PFA, în anul agricol 2016 -2017 (ha)
Suprafața cultivată cu
floarea -soarelui 45 ha
Suprafața cultivată cu grȃu
35 ha
Suprafața cultivată cu
porumb 5 ha
Suprafața cultivată cu
mazăre 5 ha
Suprafața cu
lucernă+fȃneață 4 ha

33
 Grapă cu discuri ușoară
 Mașină pentru erbicidat MET 2000
 Mașină fertilizat MA
 Spațiu de depozitare (Figura 4.1)

Fig. 4.1 Spațiu de depozitare

 2 tractoare U650 (Figura 4.2)

Fig. 4.2 Tractor U65 0

34

PARTEA A II -A
CONTRIBUȚII PROPRII

35

CAPITOLUL 5
OBIECTIVELE ȘI METODA CERCETĂRII

5.1 Importanța acestui studiu
Obținerea de culturi superioare din punct de vedere calitativ dar și din punct de vedere
cantitativ se vor obține dacă se aplică anumite tehnologii specifice.
Cantitatea dar și calitatea produselor obținute sunt influențate de prezența anumitor
factori care pot deprecia substa nțial producția soiului semănat, cei mai importanți fiind
organismele dăunătoare și agenții patogeni. Toți femierii acordă o deosebită atenție asupra
acțiunii de protecție a plantelor.
Aplicarea de tratamente preventive la semințe este este una din cele mai importante
metode de prevenire a apariției bolilor și dăunătorilor, deoarece se transmit în număr mare prin
semințe.
Alte metode de combatere sunt cele agrotehnice( rotația culturilor, lucrările solului,
cultivarea de soiuri rezi stente etc.) însoțite și de tratamente fizico -chimice.
Dacă fermierul are un sistem sau o metodă de protecție a plantelor împotriva agenților
patogeni și dăunătorilor prin care să combine metodele agrotenice cu cele biologice efectele
nocive vor fi reduse iar gradul de poluare a mediului este mic.
În urma celor prezentate această lucrare este necesară pentru a enumera și stabili unele
măsuri de protecție a culturilor de mazăre, porumb și floarea soarelui împotriva agenților
patogeni din zona județului Iași.
Scop ul lucrării este de a iniția sau fam iliariza tânărul agricultor cu atacul și evoluția unor
boli dar și metodele prin care se încearcă oprirea evoluției lor pentru a nu suferi pierderi
calitative și cantitative ale produselor agricole.

36
5.2 Descrierea materialului biologic de cercetare
Pentru înființarea culturii de porumb în anul agricol 2016 -2017 s -a folosit un si ngur
hibrid de porumb și anume DKC 4541 de la firma Monsanto. Suprafața cultivată cu porumb este
relativ mică,5 ha, fiind folosită doar pentru gospodăria proprie.
Hibridul de porumb DK 4541 este un hibrid din grupa FAO 290 . Acest hibriD este
recomandat fermierilor care aplică o tehnologie intensivă dar și celor tehnologie medie.
Datorită grupei din care face parte nu are pierderi la recoltare, este tolerant la frig, poate
fi semănat și mai devreme,răspunde favorabil la aplicarea îngrășămintelor, suportă densități mari
la ha, vigoare explzivă la răsărire, se pretează pentru toate categoriile de soluri, suportă
temperaturi ridicate, rezistent la secetă.
Principalele caracteristici ale hibridului de porumb sunt prezentate în Tabelul 5.1
Tabelul 5.1
Caracteristic ile hibridului de porumb DKC 4541
Hibridul de porumb DKC 4541
Grupa de maturitate Timpuriu FAO 290
Densități Irigat 78000-82000 boabe/ha
Neirigat 60000-65000 boabe/ha
Rezistent La frângere,cădere,secetă
Tip bob Dentat
Adaptabilitate Se pretează pe diferite tipuri de sol
Pierde rapid apa din bob
Vigoare ridicată la răsărire
Rădăcină profundă și tulpină viguroasă
Maturitate relativă RM 95

La înființarea culturii de floarea -soarelui în anul agricol 2016 -2017 s -a utilizat o
suprafață de 45 ha folosindu -se un hibridul semi -timpuriu, Clearfield de tip oleic și anume
LG5452 HO CL. Dacă sunt respectate anumite cerințe ca izolarea în timp și spat iu, momentul
recoltării, precipitațiile etc. acesta poate ajumge la un conținut de 87 %acid oleic.
Acest hibrid are rezistență genetică la Orobanche cumana (lupoaia) rasa G iar prin
tratament cu Pulsar 40 la toate celelalte rase cunoscute. Plantele sunt îna lte, rezistente la frangere
și boli, rămân verzi până aproape de recoltare și cu un raport bun între randament și conținut de
ulei, este rezistent la îmburuienare, cu pierderi minime la recoltare.
Principalele caracteristici ale hibridului de floarea soar elui sunt prezentate în tabelul 5.2

37

Tabelul 5.2
Caracteristici principale ale hibridului LG5452HO CL
Hibridul de floarea -soarelui LG 5452HO CL
Grupa de maturitate Semi -timpuriu
MMB 58-60 g
MH 44-46 kg
Conținut în ulei 48-52 %
Desnsitate recomandată 50000 -53000 pl/ha
Rezistența Orobanche cumana
Plasmopara helianthi
Tolerant Phomopsis helianthi
Sclerotinia sclerotiorum
Însușiri morfologice Plante înalte, cu capitul bine dezvoltat bine fecundat
Plantele rămân verzi până la maturitatea fiziologică

Cultura de mazăre în acest an ocupă o suprafață de 5 ha utilizându -se soiul Lessa care
este un soi semitimpuriu de mazăre furajeră pentru boabe, sămânța fiind comercializată de la
firma Andagra din Arad.
Conținutul soiului Lessa în proteină este ridicat fiind recomandat în hrana animalelor ca
aport de proteină(10 -15%). Este un soi un co capacitate de producție de 3.5 t/ha, se recolteaza
direct cu combina având portul erect, stabilitatea plantelor este foarte bună având o talie
mijlocie.
Princ ipalele caracteristici ale soiului Lessa sunt prezentate în tabelul 5.3.

Tabelul 5.3
Caracteristicile soiului de mazăre Lessa
Soiul Lessa
Grupa de maturitate Semi -timpuriu
Aport în proteină Foarte ridicat
Talia plantelor Mijlocie (80 -100 cm)
Portul plantelor Erect
Stabilitatea plantelor Foarte bună
Inserția păstăilor Începe la 8 cm de sol
Utilizare Prin măcinare în nutrețurile combinate ca
aport de proteină

38
5.3 Metode de apreciere a pagubelor și a daunelor produse de agenșii
patogeni
Prin aceste metode se urmărește determinare pagubelor produse de agenții patogeni dar
și aprecierea pierderilor pentru a estima producțiile care se vor obține dar și ce se pierde în urma
atacurilor produse, această metodă fiind dificil de realizat.
Dacă pragul econo mic de dăunare este depășit atunci această metodă prezintă interes
pentru aprecierea daunelor.
Pragul economic de dăunare face referire la nivelul atacului sau la densitatea numerică a
unui agent patogen începând de la care se poate efectua un tratament fitosanitar. Pragul
economic de dăunare reprezintă aproximativ 3 -5% din recoltă sau să fie egal cu costul efcetuării
tratamentului fitosanitar.
Efectuarea controlului asupra stării fitosanitare a culturilor se efectuează prin vizite în
teren unde se vor ap recia frecvența și intensitatea atacurilor de agenți patogeni diferiți.
Oservațiile se efectuează în diserite zone ale lanurilor de mazăre, porumb și floarea soarelui,
zonele care au fost luate sub observații să fie neomogene. Aceste obesrvații au fost fac ute pe
laturile lanurilor dar și pe diagonale la diferite distanțe între zone în funcție de marimea parcelei.
Pentru fiecare cultură numarul de locuri în care s -au efectuat detreminări sunt diferite datorită
suprafețelor.
Pentru cultura de porumb determină rile s -au realizat pe o percelă de 1 ha având forma
dreptunghiulară, lățimea de 25 m iar lungimea de 400 m și au fost efectuate determinări în 40 de
zone. Fiecare zonă a fost luată la distanțe aproximativ egale pe mrginile și diagonalele parcelei
iar în zo na respectivă au fost determinate frecvența și intensitatea atacului agenților fitopatogeni
la 3 plante în total luându -se sub observație 120 plante (Figura 5.2).
Pentru cultura de mazăre s -au realizat determinări pe o suprafață de 3 ha, având lățimea
de 100
m iar lungimea 300 m. Pe această parcelă s -au realizat determinări din 50 de zone, fiecare zonă
având de 1 din care s -au luat sub observație câte 7 plante pentru a stabili dacă au fost atacate
de cître agenții fitopatogeni , cu un total de 350 plante.
La cultura de floarea soarelui suprafața luată sub observație este de 2 ha, având formă
dreptunghiulară cu lățimea de 57 m iar lungimea de aproximativ 351 m . La această cultură la
fel ca și la porumb s -au facut observații în difetite zone , pe mar ginile dar și pe diagonalele
parcelei. Numărul de zone observate au fost de 60 a câte 4 plante pentru fiecare zonă în total
analizându -se un număr de 240 de plante.
După efectuarea efctuarea controlului fitosanitar se stabilește frecvența (F%) dar și
intensitatea (I%) după care se calculează gradul de atac (GA).

39
Frecvența reprezintă valoarea numerică a organelor de plante sau a plantelor atacate de
agenții patogeni raportate raportate la numărul de organe sau plante luate sub observație. Pentru
determinare a frecvenței se folosește următoarea formulă:

F%=

Unde:
F% – frecvența atacului ;
n- numărul de organe sau plante atacate ;
N-numărul de organe sau de organe care au fost luate sub observație .

Intensitatea atacului reprezintă gradul de extindere sau gradul de acoperire a atacului cu
agenții patogeni și este reprezentată de raportul dintre suprafața atacată și suprafața totală în
cadrul căreia s -au efectuat analizele. Pentru calcularea intensității se folosește următoarea
formulă:
I%=

Unde:
I%-intensitatea atacului ;
i-nota acordată sau suprafața atacată (%) ;
f-numărul de cazuri de atac pentru fiecare notă ;
n-numărul total de cazuri de atac .
Pentru notarea intensității atacului de agenți patogeni se folosesc diferite tipuri de scă ri
de notare : cu 4 ,cu 5, cu 7 sau cu 10 clase. În tabelul 5.4 este prezentată una din aceste scări.
Gradul de atac reprezintă gravitatea atacul din cultură și se calculează cu următoarea
formulă:
GA=

Unde :
GA-gradul de atac ;
F%-frecvența atacului ;
I%-intensitatea atacului .

Tabelul 5.4

40
Scara de notare pentru intensitatea atacului de age nți patogeni (Rafailă C., 1980)
Nota acordată intensității
atacului de agenți
patogeni Suprafața atacată de
agenți patogeni (%)
0 0
1 1-3
2 4-10
3 11-25
4 26-50
5 51-75
6 76-100

Gradul de dăunare reprezintă pierderea cantității de recoltă a unei culturi atacate prin
raportare la o recoltă obținută de la cultura sănătoasă. Gradul de dăunare se calculează după
formula:
GD=

Unde:
GD-gradul de dăunare;
S-producția obținută;
A-producția obținută de la cultura atacată

41

CAPITOLUL 6 TEHNOLOGIA DE CULTURĂ
6.1 TEHNOLOGIA DE CULTURĂ A MAZĂRII UTILIZATĂ ÎN CADRUL
ÎNTREPRINDERII JESCU MONICA ELENA PFA

6.1.1 Amplasarea culturii
Datorită suprafeței luate în cultură care nu este una compactă nu poate fi practicat un
asolament bine stabilit , fiind împărțită în numeroase parcele, parcelele fiind amplasate pe raza
comunei Țibanești și pe satul Griești, dar și dato rită numarului redus de plante cultivate în cadrul
fermei (grȃu, porumb, mazăre și floarea -soarelui).
În figura 6.1 este prezentată o imagine cu un lan de mazăre.

Fig. 6.1 Cultura de mazăre în anul agricol 2015 -2016

În cadrul fermei se încearcă cȃt mai mult evitarea monoculturii astfel atunci cȃnd se
amplasează culturile se au în vedere cerințele plantelor acre urmează a fi cultivate dar și a
plantelor premergătoare care au fost cultivate pe suprafața respectivă , dar în unele cazuri nu se
poate evita mo nocultura.
La amplasarea culturii de mazăre trebuie evitată monocultura dar și respectarea unor
distanțe față de alte plante care fac parte din acceași familie botanică. În acest planta
premergtoare mazării a fost grȃul de toamnă care a lasat un teren cura t.

42
Datorită suprafeței mici cultivate cu mazăre aceasta nu v -a reveni pe aceeași parcelă
curȃnd.

6.1.2 Fertilizarea
Mazărea are un consum mediu de elemente nutritive în comparație cu alte plante,
reacționȃd foate bine la fertilizarea minerală dar și la c ea organică. Ferma nu dispunde de
îngrășăminte organice așa că se utilizează doar îngrășăminte minerale, care dau sporuri de
producție tuturor culturilor, inclisiv pentru cultura de mazăre.
Ținȃd cont că cea mai mare parte din azotul necesar este asigurat prin activitatea
bacteriilor fixatoare azot doza de îngrășăminte pe bază de azot este redusă. Îngrășămintele cu
azot și fosfor sunt aplicate toamna iar primavara se intervine cu îngrășăminte pe bază de
azot,deoarece terenurile nu au o fertilitate ridicate .

6.1.3 Lucrările solului
În cadrul fermei cel mai utilizat sistem este cel clasic datori, asta datorită utilajelor
existente din dotare.
Arătura executată vara imediat dupa recoltarea plantei premergătoare la 25 cm adȃncime,
dacă se poate realiza în condiții optime sau imediat după prima ploaie cȃnd vremea permite, air
dacă vara nu este posibilă se va executa tomna . Pentru a prelucra arătura se executa o trecere cu
grapa cu discuri ușoa ră.
Pregătireaa patului germinativ se execută primăvara,prin două lucrari, cȃt mai timpuriu
cȃnd terenul este zvȃtat pentru evitarea compactării prin trecerea agregatelor. Prima lucrare se
executa cu grapa cu discuri ușoară pentru mobilizarea solului compa ctat peste iarnă și a doau
lucrare înainte de sempnat cu combinatorul.

6.1.4 Sămȃnța și semănatul
Sămȃnța destinată semănatului prezintă indici de calitate superiori, cu putitate fizică de
98% și germinația minim 80%, nefisurată și fară atac de gărgăriță. Înainte de semănat semințele
sunt tratate cu Apron XL 350 ES 1L/t de sămȃnță împotriva manei,fuzariozei, antracnozei,
putregaiul plăntuțelor.Înainte de semănat sămȃnța este tratată cu preparatul bacterian Nitragin –
mazăre care conține bacteria Rhizobium leg uminosarum .
Calendaristic mazărea se seamănă în luna martie, în primele două decade în sud și în a
treia decadă în restul zonelor. Semănatul în epoca optimă oferă condiții de umiditate,temperatură
și lungimea zilei astfel oferind avantaje în creștere și dezvoltare.

43
Desimea de semănat este de circa 125 -140 boabe germinabile/ , pentru a se realiza la
recoltat 100 -1200 plante recoltabile/ . Adȃncimea de semănat este de 5 -6 cm.
Norma de sămȃnță fol osită este de 240kg/ha.
6.1.5 Lucrări de îngrijire
Pentru a obține producții superioare atȃt din punct de vedere cantitativ dar și calitativ
trebuie aplicate o serie lucrări de îngrijire specifice.Cele mai im,portante lucrări sunt cele de
combatere a burui enilor,a bolilor dar și dăunătorilor.
Pentru combaterea buruienilor cea mai importantă metodă este cea a reducerii semințelor
de buruieni din sol. În cultura de mazăre se întȃlnesc buruieni dicotiledonate anuale cum ar fi :
Sinapis arvensis (muștarul sălbatic) ,Cirsium arvense (pălămida), Sochus arvensis (susai) dar și
unele monocotiledonate anuale din genurile Setaria și Echinochloa .
Prin metodele agrotehnice nu se distrug în totalitate buruienile de aceea trebuie respectată
și rotația culturilor, dar uneori este nevoie și de aplicarea erbicidelor. În cultura de mazăre gradul
de îmburuienare a fost redus, dar pentru a preveni dezvoltarea buruienilor a fost aplicat un
erbicid postemergent timpuriu Pulsar 40 în doză de 0,75 -1 l/ha, erbicid pe bază de ima zamox.
Tratamenete împotriva dăunătorilor nu s -au efectuat pentru că nu a fost semnalat atacul
gărgăriței .Împotriva bolilor s -a facut un tratament la începutul răsăritului plantelor de mazăre
dupa controlul culturii cu oxiclorură de cupru (Alcupral 50 PU 2 ,5kg/ha)
.Principa lele elemente tehnologice ale culturii de mazăre sunt prezentate în Tabelul 6.1.

Tabelul 6.1
Principalele elemente tehnologice pentru cultura de mazăre
Mazăre

Localizare extravilanul comunei Țibănești, județul Iași
Premergătoare grȃu
Lucrările solului se utilizează sistemul clasic de lucrări :
-dezmiriștit
-arătura
-întreținerea arăturii
-pregătirea patului germinativ
Fertilizarea minerală -toamna sub arătură: N:P:K 20:20:0 sau
N:P:K 16:48:0
-primăvara la pregătirea patului germinativ
N:P:K 20:20:0 sau N:P:K 16:48:0

Lucrări de întreținere și lucrări de
combatere -erbicidat cu Pulsar 40 (1L/ha)
-aplicat insectofungicid
Recoltarea cȃnd umiditatea boabelor este cuprinsă între
18 și 20

44
6.1.6 Recoltarea
Recoltarea culturii de mazăre se va face la momentul optim cȃnd umiditatea boabelor este
cuprinsă între 18 -20%,dacă umiditatea este mai scăzută boabele se sparg. Recoltatul se
realizează cu combina de cereale

6.2 TEHNOLOGIA DE CULTURĂ A PORUMBULUI ÎN CADRUL
ÎNTREPRINDERII JESCU MONICA ELENA PFA
6.2.1 Amplasarea culturii
În cadrul fermei porumbul se cultiva pe suprafețe mici fiind utilizat în general pentru
hrana animalelor. Porumbul nu este pretențios față de planta premergătoare.
În aces t an porumbul se va cultiva pe o suprafață de 5 ha iar planta premergătoare este
mazărea,aceasta lăsȃnd terenul curat de buruieni dar și bogat în cantități însemnate de azot
rezultat în urma activități i bacteriilor fixatoare de azot.Suprafața luată în cult ură fiind împărțită
în mai multe parcele și suprafața mică cultivată, porumbul nu se cultivă în monocultură.
6.2.2 Fertilizarea
Porumbul este o plantă mare consumatoare de substanțe nutritive și reacționează pozitiv
atȃt la fertilizarea minerala dar ți la cea organică. Fiind o plantă cu sistem radicular bine
dezvolatat îi permite sa pătrundă adȃnc în sol unde se afla apa și substanțele nutritive.
Pentru cultura porumbului la fertilizarea de bază a fost îngrășămȃntul complex: N:P:K
15:15:15 în doză de 150 -180 kg/ha înainte de semănat iar pe vegetație se apli ca îngrășăminte pe
bază de azot odată cu prima prașilă mecanică.
Pe vegetație se mai aplică un îngrășăminte foliar în doză de 4L /ha.

6.2.3 Lucrările solului
Fiind folosit cel mai des sistemul clasic de lucrări,lucrarea de bază este arătura. Pentru
cultura porumbului din acest an arătura de bază nu a fost executată la recoltarea plantei
premergătoare din cauza secetei care nu a permis o aratură adȃncă la 20 -25 cm. După recultarea
plantei premergătoare a f ost executat dezmiriștitul cu grapa cu discuri ușoară. Arătura de bază a
fost executată după căderea primelor ploi.
Patul germinativ se va pregăti printr -o trecere cu grapa cu discuri ușoară pentru o mai
buna nivelare a terenului și printr -o trecere cu com binatorul la adȃncinmea de 5 -8 cm.

45

6.2.4 Sămȃnța și semănatul
Sămȃnța folosită aparține soiurilor zonate cu o puritate minimă de 98% și o germinație de
peste 90% fiind achiziț ionat de la fimra Monsanto ,semințele fiind tratate impotriva bolilor dar și
a dăunătorilor cu insectofungicide.
Înainte de semănat semințele vor fi tratate atȃt impotriva agenților patogeni dar și
împotriva dăunătorilor,pentru a fi asigurată o răsărire cȃ mai uniformă.
Porumbul se seamănă cȃnd în sol la adȃncimea de 10 cm temperatur a cȃteva zile la rȃnd
este de 8 șC, la ora 8 dimine ața. Pentru zona Moldovei calendaric po rumbul se seamănă la data
de 1-30 aprilie.
Porumbul este semănat la adȃncimea de 5 -8 cm în funcție de umiditate și textura solului,
la o distanță de 70 de cm între rȃ nduri rezultȃnd la recoltare 60000 /ha.

6.2.5 Lucrări de îngrijire
În cadrul fermei principala lucrare de îngrijire o reprezintă combaterea buruienilor care se
face atȃt pe cale mecanica dar și pe cale chimică.
După răsărire cȃnd plantele au 4 -5 frunze se execută prima prașilă mecanică la 8 -12 cm
iar prașila a2 -a se execută după alte 3 săptămȃni la adȃncimea de 7 -8 cm.
Împotriva buruienilor monocotiledonate și dicotiledonate s -a făcut un tratament cu Laudis
66 OD 2 L/ha în 250-270 l apă.
Tratament împotriva dăunătorilor nu s -a făcut decȃt la sămȃnță deoare nu a fost semnalat
atac de dăunători.
6.2.6 Recoltarea
Din cauza vremii nefavorabile în perioada de recoltării, în cadrul fermei porumbul a fost
recoltat cu ajutorul culegătorului de porumb pe 2 r ȃnduri obținȃndu -se aproximatib 8 tone
boabe /ha cȃnd acesta avea umididatea corespunzătoare.
După recolatare știuleții au fost depozitați pentru uscare și păstrare.
Principalele elemente tehnologice ale culturii porumbului sunt prezentate în T abelul 6.2

46
Tabelul 6.2
Principalele elemente tehnologice ale culturii porumbului
Porumb
Localizare extravilanul comunei Țibănești, judeșul Iași
Premergătoare mazăre
Lucrările solului se utilizează sistemul clasic:
– dezmiriștit
– arătura la 25 cm
– pregatire pat germinativ

Fertilizare minerală
– primăvara, complex N:P:K: 15:15:15
– după prima prașilă mecanică pe bază de azot
Lucrări de întreținere -2 prașile mecanice
– erbicidat cu Laudis 66 OD 2 L/ha în 250 -270 L apă
Recoltare -mecanizat la maturitate deplină cu ajutorul culegătorului de
porumb

6.3 TENOLOGIA DE CULTIVARE CULTURII DE F LOAREA -SOARELUI

6.3.1 Amplasarea culturii
Floarea -soarelui este o plantă foarte sensibilă la agenții patogeni și la dăunători care sunt
greu de combătut, această cultură necesită o rotație judicioasă pentru a nu întȃmpina probleme ,
recomandȃndu -se a reveni pe aceeași solă după șapte ani.
Datorită suprafeței și culturilor reduse ca număr în cadrul fermei asolamentul cu
revenirea florii -soarelui pe aceeași so lă dupa șapte ani nu este posibilă, dar totuși nu se practică
monocultura. Chiar dacă dacă nu are o suprafață considerabilă pentru a realiza un asolament
corespunzător și nu este dotată față de alte ferme sau datorită lipsei în această zonă de dăunători
se obțin p roducții satisfăcătoare.
Bolile sunt prezente dar nu produc mari pagube,nu numai la această fermă dar și la altele
din această zonă.
Pentru amplasarea culturii florii -soarelui se urmărește întotdeauna a se amplasa pe
solurile cele mai fertile , curate buruieni și boli comune.
Floarea -soarelui este o mare con sumatoare de elemente nutritive. În cadrul fermei Jescu
Monica Elena PFA nu se folosesc îngrășăminte organice ci doar cele minerale care aduc un spor
de producție însemnat în toate zonele și l a toți fermierii dacă sunt aplicate la momentul și în
cantități optime.

47
Datorită sistemului radicular foate bine dezvoltat floarea -soarelui și numeroșilor perișori
absorbanți au o mare capacitate de solubilizare dar și de absorbție a elementelor nutritive, dar și a
apei din sol.
În cadrul fermei fertilizarea de bază se face cu îngrățâșămintele complex N:P:K 15:15:15
în cantitate de 250 kg/ha iar după prașila mecanică fertilizare pe bază de azot 100 kg/ha.

6.3.3 Lucrările solului
În sistemul clasic de lucrări folosit în cadrul fermei lucrarea de bază este arătura . Înainte
de arătură datorită secetei s -a facut prima dată dezmiriștitul cu grapa cu discuri ușoară iar în
toamnă arătura la adȃncimea de 20 cm. Lucrarea de pregătire a patului germinativ a fost făcută
cu combinatorul în ziua sau preziua semănatului perpendicular pe direcția de semănat.

6.3.4 Sămȃnța și semănatul
Sămȃnța utilizată este comercializată de la firma LG cu o puritate de 98% și 85%
capacitate germinativă. Materialul de semănat este tr atat împotriva bolilor și dăunătorilor.
Semănatul se realizează cu cu semănători de precizie SPC6 cȃ nd temperatura medie din
sol este de 11 -12 șC, calendaristic începȃnd cu data de 25 martie.Adȃncimea de semănat este de
5-9 cm în funcție de sol dar și de g radul de distribuție a semințelor pe rȃnd pentru o distribușie
uniformă a semințelor. Distanța între rȃnduri este de 70 cm.
Hibridul folosit este unul cu talie redusă realizȃndu -se 60 mii plante/ha.

6.3.5 Lucrări de îngrijire
Pentru obținerea de producții superioare atȃt din punct de vedere calitativ cȃt și cantitativ
trebuie acordată atenție în primele faze de vegetație asupra buruienilor dar și a bolilor, după
dezvoltarea aparatului foliar buruienile sunt umbrite și dezvoltarea lor este oprită.
În cadrul fermei se execută o singură prașilă mecanică la adȃncimea de 8 cm.
A fost aplicată o erbicid are postemergent contra buruienilor monocotiledonate și
dicotiledonate Pulsar 1,2 L/ha cȃnd plantele de cultură au 4 -6 frunze.
Au fost semanalate prezența unor bo li și a fost efectuat un tratament cu fungicidul Acanto
Plus 0,5 L/ha.
Dăunătorii nu au fost prezenți fapt pentru care nu s -au efectuat tratamente pentru
dăunători.

48
6.3.6 Recoltarea
Recoltarea culturii de floarea -soarelui se va face la momentul optim cȃnd aceasta a ajuns
la maturitatea tehnică iar umiditatea este de 14 -15 % folosind combine doatate cu heder pentru
plante prășitoare : New Holland.
Principa lele elemente tehnologice ale culturii florii -soarelui sunt prezentate în Tabelul 6.3.

Tabelul 6.3.
Principa lele elemente tehnologice ale culturii florii -soarelui
Floarea -soarelui
Localizare -extravilanul comunei Țibănești, județul Iași
Premergătoare -grȃu
Lucrări se utilizează sistemul clasic:
-dezmiriștit ( după caz )
-arătura
-întreținearea arăurii
-pregăire pat germinativ
Fertilizare minerală primăvara la pregătirea patului germinativ N:P:K 15:15:15
primăvara în vegetație pe bază de azot
Lucrări de întreținere o prașilă mecanică
erbicidat cu Pulsar: 1,2 L/ha
aplicat fungicid Acanto Plus 0,5 L/ha
Recoltarea
maturitate tehnică

49

CAPITOLUL 7
REZULTATELE OBȚINUTE CU PRIVIRE LA AGENȚII
FITOPATOGENI ÎNTÂLNIȚI ÎN CULTURA DE MAZĂRE, PORUMB ȘI
FLOAREA SOARELUI

7.1 Prezența atacului de agenți patogeni la cultura de mazăre în cadrul
întreprinderii Jescu Monica -Elena PFA

7.1.1 Prezența atacului de Peronospora pisi la cultura de mazăre
Prezența atacului de mană a fost întâlnit la mazăre în vara anului 2016 și a fost
recunoscut datorită datorită frunzelor necrozate iar pe păstai am observat pătrunderea agentului
patogen în boabe (Figura 7.1) . Intensitatea și frecvența atacului nu au fost mari datorită
rezistenței soiului.

Fig. 7.1 Atac de Peronospora pisi pe păstăi

50
Tabelul 7.1
Frecvența și intensitatea atacului produs de Peronospora pisi în anul agricol 2015 -2016
Soiul de mazăre Total plante luate
sub observație Frecvența
atacului
(%) Intesnsitatea
atacului
(%) Nota acordată
intensității
atacului
Lessa 350 3.4 0.6 2

7.1.2 Prezența atacului de Uromyces pisi la cultura de mazăre
Atacul de rugină a fost remarcat în vară. Acest agent patogen a fost ușor de recunoscut
datorită pustulelor de culoare neagră mai numeroase pe partea inferioară a frunzelor (Figura 7.2).

Fig. 7.2 Atac de Uromyces pisi pe frunză

Frecvența atacului de rugină și intensitatea acestuia nu au fost foarte ridicate datorită
faptului ca soiul luat în cultură prezintă rezistență față de acest agent fitopatogen. Datele
referitoare la frecvența și intens itatea atacului sunt prezentate în Tabelul 7.2.

51
Tabelul 7.2
Frecvența și intensitatea atacului produs de Uromyces pisi în anul agricol 2015 -2016
Soiul de mazăre Total plante luate
sub observație Frecvența
atacului
(%) Intesnsitatea
atacului
(%) Nota acordată
intensității
atacului
Lessa 350 2.6 0.3 1

În Figura 7.3 sunt prezentate frecvența și intensitatea atacurilor celor doi agenți
fitopatogeni în cadrul întreprinderii Jescu Monica Elena PFA în anul agricol 2015 -2016,
respectiv Uromyces pisi care are o frecvență a atacului de 2.6 % și cu o intensitatea de 0.3 și
Peronospora pisi care are o intensitate a atacului de 0.6 și cu o frecvență de 3.4.

Fig. 7.3 Freacvența și intensitatea agenților f itopatogeni în anul agricol 2015 -2016

7.2 Prezența atacului de agenți patogeni la cultura de porumb în cadrul
întreprinderii Jescu Monica Elena PFA în anul agricol 2015 -2016

7.2.1 Prezența atacul de Sorosporium holci -sorghi la cultura de porumb
Atacul micozei a fost întâlnit în toamnă cât încă plantele mai erau vezi, boala fiind
recunoscută datorită masei negre de spori care au atacat paniculele iar în locul știuletelui la fel
era o masă neagră de spori (Figura 7.4)

00.511.522.533.5
Uromyces pisi Peronospora pisiF % atacului
I % atacului

52

Fig. 7.4 Atac de Sorosporium holci -sorghi pe panicul

Tabelul 7.3
Frecvența și intensitatea atacului produs de Sorosporium holci -sorghi în anul agricol 2015 -2016
Hibridul
de
porumb Total plante luate
sub observație Frecvența
atacului
(%) Intesnsitatea
atacului
(%) Nota acordată
intensității
atacului
DKC
4541 120 1.7 0.9 1

7.2.2 Prezența atacului de Drechslera turcica la cultura de porumb
Atacul a fost recunoscut datorită frunzelor sfâșiate în lungul limbului iar pe margine
țesutul frunzelor era necrozat (Figura 7.5)

Tabelul 7.4
Frecvența și intensitatea atacului de Drechslera turcica în anul agricol 2015 -2016
Hibridul de
porumb Total plante luate
sub observație Frecvența
atacului
(%) Intesnsitatea
atacului
(%) Nota acordată
intensității
atacului
DKC 4541 120 2.5 0.8 1

53

Fig.7.5 Atac de Dre chslera turcica

7.2.3 Prezența atacului de Gibberella zeae la cultura de porumb
Boala a fost recunoscută datorită pâslei miceliene de culoare albă care a înconjurat
nodurile tulpinii. Atacul a fost observat spre sfârșitul perioadei de vegetație însă a prezentat o
intensit ate scăzută ( Figura 7.6)
Tbelul 7.5
Frecvența și intensitatea atacului produs de agentul fitopatogen Gibberella zeae în anul
agricol2015 -2016
Hibridul de
porumb Total plante luate
sub observație Frecvența
atacului
(%) Intesnsitatea
atacului
(%) Nota acorda tă
intensității
atacului
DKC 4541 120 3.3 0.8 1

54

Fig. 7.6 Atac de Gibberella zeae pe tulpină

În urma acestor determinări este evident faptul nu au fost mari pierderi din cauza atacul
agenților fitopatogeni: Sorosporium holci -sorghi, Drechslera turcica și Gibberella zeae.
Hibridul de porumb DKC 4541 a prezentat în anul agricol 2015 -2016 o frecvență a
atacului de Sorosporium holci -sorghi de 1.7 % și cu o intensitate de 0.9% ,atacul de Gibberella
zeae a avut o frecvență de 3.3% și o intensitate de 0.8% și atacul de Drechslera turcica cu o
frecvență de 2.5 și o intensitate 0.8%.
Frecvența și intensitatea atacurilor agenților fitopatogeni la cultura de porumb în cadrul
întreprinderii Jescu Monica Elena PFA, îna naul agricol 2015 -2016 este prezentată în Figura 7.7

Fig. 7.7 Frecvența și intensitatea atacurilor agenților în anul agricol 2015 -2016

00.511.522.533.5
F% atacului
I % atacului

55
7.3 Prezența atacului de agenți patogeni la c ultura de floarea soarelui din cadrul
întreprinderii Jescu Monica Elena PFA

7.3.1 Prezența atacului agentului patogen Septoria helianthi la cult ura de floarea –
soarelui
În cultura de floarea soarelui a fost semnalat atcul de Septoria helianthi (Figura 7.8 ).
Atacul a fost observat în vară și a fost recunoscut datorită petelor brunii -gălbui care sunt
delimitate de nervuri iar la atingere frunza era sfărămicioasă.

Fig. 7.8 Atac de Septoria helianthi pe frunză

Tabelul 7.6
Frecvența și intensitatea atacului produs de agentul fitopatogen Septoria helianthi în anul agricol
2015 -2016
Hibridul de
floarea soarelui Total plante luate
sub observație Frecvența
atacului
(%) Intesnsitatea
atacului
(%) Nota acordată
intensității
atacul ui
LG5452 HO CL 240 2.9 0,4 1

56
7.3.2 Prezența atacului agentului patogen Phomopsis helianthi la cultura de floarea
soarealui
Prezența atacului de Phomopsis helianthi se poate observa în Figura 7.9 . Aproape de
sfârșitul perioadei de vegetație a putut fi obervat atacul de Phomopsis helianthi datorită petelor
brune care se găsesc în zona de inserție a pețiolului frunzelor pe tulpini.

Fig. 7.9 Atac de Phomopsis helianthi

Tabelul 7.7
Frecvența și i ntensitatea atacului produs de agentul fitopatogen Phomopsis helianthi în anul
agricol 2015 -2016
Hibridul de
floarea soarelui Total plante luate
sub observație Frecvența
atacului
(%) Intesnsitatea
atacului
(%) Nota acordată
intensității
atacului
LG5452 HO CL 240 3.8 0.4 1

57
7.3.3 Prezența atacului agentului fitopatogen Plasmopara helianthi la cultura de
floarea soarelui
Atacul a fost o bservat în vară și a fost recunoscut datorită pâslei miceliene care s -a format
pe partea inferioară a frunzei între nervuri iar pe partea superioară apar iția petelor galbene
(Figura 7.10 )

Fig 7.10 Atac de Plasmopara helianthi pe frunză

Tabelul 7. 8
Frecvența și intensitatea atacului produs de agentul fitopatogen Plasmopara helianthi în anul
agricol 2015 -2016
Hibridul de
floarea soarelui Total plante luate
sub observație Frecvența
atacului
(%) Intesnsitatea
atacului
(%) Nota acordată
intensității
atacului
LG5452 HO CL 240 2.5 0.4 1

După efectuarea observațiilor se poate observa ca hibridul LG5452HO CL este rezistent
la boli și nu sunt pierderi însemnate de recoltă. Au fost descoperite 3 boli dar care au o frecvență
și o intensitatae redusă.

58
În urma calculelor a rezultat ca atacul de Plasmopara helianthi are o frecvență de 2,5 și o
intensitate de 0,4, atacul de Phomopsis helianthi are o frecvență de 3,8 și o intensitate de 0,4 iar
atacul de Septoria helianthi are o frecvență a atacului de 2,9 și o intensitate de 0.4.
Frecvența și intensitatea atacurilor agenților fitopatogeni la cultura de floarea soarealui
din cadrul întreprinderii Jescu Monica Elena PFA, în anul agricol 2015 -2016 este prezentată în
Figura 7.11

Fig. 7.11 Frecvența și intensitatea atacurilor agentilor fitopatogeni în anul 2015 -2016

00.511.522.533.54
Plasmopara
helianthiPhomopsis
helianthiSeptoria
helianthiF % atacului
I % atacului

59

CONCLUZII

 Agricultorii trebuie sa acorde o mare importanță factorilor care duc la diminuarea
cantitativă dar și calitativă a produselor agroalimentare, astfel scăzând profitul.
 Mazărea e este o leguminoasă care conți ne o cantitate mare de proteine, aminoacizi
esențiali în boabele acesteia dar ți amidon care îi conferă acesteia o valoare energetică
deosebită . În alimentația omului pot fi folosite în stare nematurată(boabe verzi) sau în
stare matură sub formă de faină iar în furajarea animalelor se pot folosi toate părțile
plantei, b oabe uscate sau macinate care intră în componența amestecurilor sau ca resturi
vegetale, vrejii.
 Cultura de mazăre poate prezenta multe boli, atât de natură parazitară cât și de natură
neparazitară. Pagubele produse de agenții fitopatogeni pot uneori dest ul de mari . Pentru
evitarea acetsori pierderi se impun unele măsuri cum sunt: respectarea asolamentului,
aplicarea tehnologiilor corespunzătoare dar și flosirea tratamentelor preventive și
curative.
 Cultura de porumb este una dintre cele mai importante pla nte cultivate de om toate
acestea datorită particularităților sale de a oferi producții mari, utilizare diversificată,
plasticitae ecologică ridicată etc. Cel des este utilizat în hrana animalelor sub diferite
forme, în alimentația omului, în industria fer mentativă. Datorită numeroaselor
întrebuințări această cultură este luată în vizor pentru obținearea unor produse superioare
cantitativ și calitativ.
 Porumbul nu este pretențios față de planta premergătoare însă dacă se cultivă în
monocultură sau în alte r otații cu plante care au boli și dăunători comuni acesta va avea
de suferit pierderi însemnate. Pentru evitarea atacurilor agenților fitopatogeni trebuie
respectați anumiți factori limitativi (combaterea buruienilor,combatearea bolilor și
dăunătorilor, apa de irigație) pentru a preveni pierderile.
 Principalul scop al cultivării florii soarelui este acela de a obține ulei comestibil. Planta
întreagă poate fi folosită tânără poate fi folosită ca nutreț verde în furajarea animalelor,
turtele și șroturile se folosesc ca nutreț concentrat, semințele consumate de oameni, ca
plantă meliferă.

60
 Datorită agenților patogeni greu de combătut dar și a altor cerințe floarea soarelui
necesită o rotație judicioasă cu alte plante.Este indicat să rev ină pe același teren după 7
ani datorită bolilor comune Sclerotinia sclerotiorum sau Botrytis cinerea .
 După observațiile efectuate în cadrul întreprinderii Jescu Monica Elena PFA am remarcat
importanța aplicării metodelor de prevenire și combatere a agenților fitopatogeni.
 Dacă sunt respectate cerințele plantelor față de cultura premergătoare atunci se vor obține
culturi care să prezinte atac de dăunători sau agenți patogenicu intensitate cât mai redusă
dar și grad de îmburuienare redus.
 Pentru d eterminarea frecvenței atacurilor agenților patogeni în cadrul fermei am luat sub
observație diferite zone aflate pe marginile și diagonalele parcelelor celor 3
culturi.Pentru fiecare cultură am avut un număr diferit de zone și de plante luate în
observație
 Cu toate că hibrizii de porumb și floarea soarelui alături se soiul de mazăre prezintă
rezistență la agenții patogeni în orice unitate agricolă s -ar folosi nu va fi cultură pură ,
indiferent de condițiile de cultură.
 În anul agricol 2015 -2016 în urma vizitelor făcute în câmp am identific at diferiți agenți
patogeni. La cultura de mazăre au fost prezenți Peronospora pisi și Uromyces pisi . În
cultura de porumb am identificat trei agenți patogeni Sorosporium holci -sorghi ,
Gibberella zeae și Drechslera turcica . Tot trei agenți patogeni am găsit și la floarea
soarelui Phomopsis helianthi ,Septoria helianthi și Plasmopara helianthi .
 Pentru protejarea culturilor agricole de atacul diferiților agenți patogeni indiferent de
condițiile climatice trebuie aplicate măsu ri de prevenire și combatere ale acestora,care
cuprind metode biologice, agrotehnice și chimice.

61

BIBLIOGRAFIE
1. Baicu T., Șeșan Tatiana Eugenia, 1996 – Fitopatologie agricolă, Editura Ceres, București
2. Bărbulescu Al., Popov C., Mateiaș M. C., Hera C., 2003 – Bolile și dăunătorii culturilor
de câmp
3. Bobeș C., Comes I., Drăcea Aneta, Lazăr A. – Fitopatologie (I), Editura Didactică și
Pedagogică, București
4. Bobeș C., Comes I., Drăcea Aneta, Lazăr Al., 1982 – Fitopatologie (I), Editura Didactică
și Pedagogică, București
5. Docea E., Severin V. 1990 – Ghid pentru recunoașterea și combaterea bolilor plantelor
agricole , Vol. 1, Editura Ceres, București
6. Docea E., Severin V. 1990 – Îndrumător pentru recunoașterea și combaterea bolilor
plantelor cultivate , Editura Agro -Silvică, București
7. Hatman M., Bobeș I., 1989 – Fitopatologie, Etitura didactică și Pedagogică. București
8. Iacob Viorica, 1994 – Fitopatologie , Institutul agronomic Ion Ionescu de la Brad, Iași
9. Iacob Viorica , Puiu I., 1995 – Fitopatologie , lucrări practice, Litografiat Univeritatea
Agronomică Iași
10. Iacob Viorica, 2002 – Bolile plantelor cultivate – prevenire și combatere, Editura Ion
Ionescu de la Brad
11. Iacob Viorica, Hatman M.,Ulea E., Puiu I., 1999 – Fitopatologie generală, Editura
Cantes Iași
12. Ilișescu Isabela, 2003 – Protecția plantelor: fitopatologie , Editura Ion Ionescu de la Brad
13. Mateiaș M.C., Alexandrescu Roxana, 2008 – Problemele protecției plantelor mereu în
actualitate , Sănătatea plantelor, Nr. 127
14. Nagy Elena, 1996 – Unele aspecte privind patologia seminșei la cereale în condițiile din
Transilvania, Analele Institutului de Cercetări pentru Cereale și Plante Tehnice
Fundulea, Vol. LXIII
15. Ngy Elena, Kadar Rozalia, Moldovan V., 2004 – Cercetări priv ind efectul tratamentelor
cu fungicide pe vegetație asupra producției și calității producției – Probleme de protecția
plantelor , Vol. XXXII, Nr. 1

62
16. Rafailă C., 1980 – Metodici de prognozăși avertizare a tratamentelor împotriva bolilor și
a dăunătorilor plan telor de cultură , Ministerul Agriculturii și industriei alimentare,
București
17. Roman Gh., Tabără V., Robu T., Pîrșan P., Axinte M., Ștefan M., Morar G., Cernea S.,
2011 – Fitotehnie. Cereale și leguminoase pentru boabe , Editura Universitară, București,
Vol 1
18. Roman Gh., Tabără V., Robu T., Pîrșan P., Axinte M., Ștefan M., Morar G., Cernea
S.,Borcean I.,2011 – Plante tehnice, medicinale și aromatice , Editura Universitară,
București, Vol II
19. Ulea E., 2001 – Protecția plantelor – Fitopatologie , Editura Ion Ionesc u de la Brad, Iași
20. Ulea E., 2003 – Fitopatologie , Editura Ion Ionescu de la Brad, Iași
21. Ulea E., 2011 – Ascomicete fitopatogene , Sănătatea plantelor, Nr. 163
***http://www.pesticide.ro/
***http://www.pe -harta.ro/Iași
*** http://www.botanistii.ro
*** https://www.pioneer.com