RO17 RNCB 0032 0464 7580 0001 -BCR Oradea Tel./fax 0723711930, 0723711719/0259417312 RAPORT DE AMPLASAMENT ȘI AL SITUAȚIEI DE REFERINȚĂ Fermă de… [617017]

i

S.C.ACORMED S.R.L.
Oradea, str. Jean Calvin nr. 5
J05/529/2003
RO 15403605
RO17 RNCB 0032 0464 7580 0001 -BCR Oradea
Tel./fax [anonimizat], [anonimizat]/[anonimizat]

RAPORT DE AMPLASAMENT ȘI
AL SITUAȚIEI DE REFERINȚĂ

Fermă de creștere intensivă a păsărilor
Extravilanul localității Leș, Jud. Bihor

Beneficiar: S.C. Flavoia Transcom S.R.L.

ORADEA
2017

ii

S.C. ACORMED S.R.L.
Oradea, str. Jean Calvin nr. 5
J05/529/2003
RO 15403605
RO17 RNCB 0032 0464 7580 0001 -BCR Oradea
Tel./fax [anonimizat], [anonimizat]/[anonimizat]

RAPORT DE AMPLASAMENT ȘI AL
SITUAȚIEI DE REFERINȚĂ

Fermă de creștere intensivă a păsărilor
Extravilanul localității Leș, Jud. Bihor

Beneficiar: S.C. Flavoia Transcom S.R.L.

Dr. fiz. Olimpia Mintaș
Dr. chim. Gabriela Vicaș

Prezentul document constituie drept de autor al emitentului si este protejat ca proprietate intelectuala,
folosinta lui, prin preluarea totala sau partiala a informatiilor cuprinse, constituie incalcarea dreptului de autor cu
atragerea la raspundere a beneficiarului documentatiei din care face parte pre zentul document.

iii

CUPRINS
1 INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ……………………. 6
1.1 Context ………………………….. ………………………….. …………………………. 6
1.1.1 Cadrul legal ………………………….. ………………………….. ………………. 6
1.1.2 Informatii despre autorul raportului de amplasament privind
situatia de referinta (RA) ………………………….. ……………………….. 10
1.2 Obiective ………………………….. ………………………….. ……………………… 11
1.3 Domeniu si abordare ………………………….. ………………………….. …….. 12
2 DESCRIEREA AMPLASAMENTULUI ………………………….. ……………….. 13
2.1 Localiza re ………………………….. ………………………….. ……………………. 13
2.2 Proprietatea actuala ………………………….. ………………………….. ………. 14
2.3 Utilizarea actuală a terenului ………………………….. ………………………. 14
2.3.1 Descrierea amplasamentului ………………………….. ………………….. 14
2.3.2 Descrierea activității ………………………….. ………………………….. …. 20
2.4 Managementul terenurilor vecine ………………………….. …………………. 35
2.4.1 Amenajari viitoare in zona ………………………….. ……………………… 35
2.5 Utilizarea substantelor chimice ………………………….. ……………………. 36
2.6 Topografie ………………………….. ………………………….. …………………… 39
2.7 Geologie ………………………….. ………………………….. ……………………… 40
2.8 Hidrologie;climatologie ………………………….. ………………………….. …… 42
2.9 Acte de reglementare în domeniu deținute în prezent …………………. 44
2.10 Detalii de planificare ………………………….. ………………………….. ……… 45
2.10.1 Monitorizarea emisiilor in aer ………………………….. ………………….. 45
2.10.2 Monitorizarea si raportarea deseurilor ………………………….. ……… 46
2.10.3 Monitorizarea procesului tehnologic ………………………….. ………… 47
2.10.4 Monitorizarea mediului ………………………….. ………………………….. 47

iv

2.11 Incidente provocate de poluare ………………………….. …………………… 47
2.12 Specii sau habitat e sensibile sau protejate din zona amplasamentului
47
2.13 Condiții de construcții ………………………….. ………………………….. …….. 49
2.14 Răspuns de urgență ………………………….. ………………………….. ……… 50
3 ISTORICUL TERENULUI ȘI A ZONELOR ADIACENTE – RAPORT
PRIVIND SITUATIA DE REFERINTA ………………………….. ………………. 51
4 RECUNOAS TEREA TERENULUI ………………………….. ……………………… 52
4.1 Probleme identificate ………………………….. ………………………….. …….. 52
4.2 Alte recomandari ………………………….. ………………………….. …………… 56
4.3 Depozite de materiale si substan te chimice ………………………….. …… 57
4.4 Instalatia de tratare a dejectiilor ………………………….. …………………… 58
4.5 Zone interne de depozitare ………………………….. …………………………. 59
4.6 Sistemul de canalizare al apelor pluviale ………………………….. ………. 59
4.7 Alte depozite si zone de folosire a substantelor chimice ………………. 60
4.8 Posibile poluari rezultate din folosinta anterioara a terenului ………… 60
5. DEZVOLTAREA UNUI MODEL CONCEPTUAL ………………………….. …… 60
6. INTERPRETAREA DATELOR PRIVIND STAREA ACTUALA A
AMPLASAMENTULUI ………………………….. ………………………….. …………. 62
7. CONCLUZII ȘI RECOMANDARI ………………………….. ……………………….. 69

v

Abrevieri

AGA Autorizatia de Gospodarire a Apelor
AIM Autorizatie Integrata de Mediu
ANSVSA Agentia Nationala Sanitar -Veterinara si pentru
Siguranta Alimentelor
APM Agentia pentru Protectia Mediului
BAT Cea mai Buna Tehnica Disponibila
CMA Concentratie maxima admisa
HG Hotararea Guvernului Romaniei
OUG Ordonanta de Urgenta a Guvernului
RA Raport de Amplasament
VLE Valoare limita in emisie

6

1 INTRODUCERE
1.1 Context
1.1.1 Cadrul legal
Prezentul Raport de amplasament are ca scop studiul amplasamentului SC
Flavoia Transcom S.R.L ., un teren în suprafață de 7383 mp aflat în in travilanul
localității Leș la numărul 74C , comuna Nojorid .
Prezentul raport privind situatia de referinta a amplasamentului, raport de
amplasament, a fost intocmit ca parte a documentelor care constituie solicita rea de
emitere a autorizatiei integrate de mediu, in conformitate cu cerintele Legii nr.
278/2013 privind emisiile industriale si ale O rdinelor 818/2003, 36/2004 si 1158/2005.
Raportul de amplasament are ca scop evidentierea situatiei de referinta a
amplas ament ului folosit pentru instalatii listate in anexa 1 a Legii nr. 278/2013 privind
emisiile industriale , in categoria de activitati:
pct. 6.6. Creșterea intensivă a păsărilor de curte și a porcilor, cu capacități de
peste: a) 40.000 de capete pentru păsări;

Capacitate : 4 blocuri P+E : 6,5 serii: 520.000 capete/an (80.000 capete per serie)
capacitate ce incadrează obiectivul sub incid ența directivei IPPC 1/CE 2008.
Activitatea descrisă este prevăzută în prevazuta în Anexa 1 din Legea nr.
278/2013 privind emisiile industriale: pct. 6.6. Creșterea intensivă a păsărilor de curte
și a porcilor, cu capacități de peste: a) 40.000 de capete pentru păsări;
Activitate E -PRTR conform H.G. nr. 140/2008 privind stabilirea unor măsuri
pentru aplicarea prevederilor Regulamentului (CE) al Parlamentului European și al
Consiliului nr. 166/2006 din 18.01.2006 privind înființarea Registrului European al
Poluanților Emiși și Transferați și modificarea Directivelor Consiliului 91/689/CEE și
96/61/CE (activitate conf. Anexei I): 7.a).(i) Creșterea intensivă a șeptelului și

7

acvacultură – Instalații pentru creșterea intensivă a păsărilor sau a porcilor cu 40.000
de capete pentru păsări .
Cele mai bune tehnici disponibile aplicabile sunt:
➢ Documentul de referință privind cele mai bune tehnici disponibile în –
Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/302 A COMISIEI, de stabilire
a concluziilor privind cele mai b une tehnici disponibile (BAT), în temeiul
Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului, pentru
creșterea intensivă a păsărilor de curte și a porcilor ;
➢ Documentul de referință privind cele mai bune tehnici disponibile privind
principii ge nerale de monitorizare, iulie 2003, adoptat prin Ordinul
169/2004 pentru aprobarea, prin metoda confirmării directe a
Documentelor de referință privind cele mai bune tehnici disponibile
aprobate de Uniunea Europeană.
Activitatile specifice societatii se vo r desfasura obligatoriu in conformitate cu
prevederile urmatoarelor acte normative care sunt in concordanta cu standardele
Uniunii Europene prin prevederile Directivelor corespunzatoare:
o O.U.G. nr.195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări prin
Legea nr 265/2006, completată și modificată prin OUG nr 164/2008, cu
modificările și completările ulterioare;
o Legea nr. 278/ 2013 privind emisiile industriale;
o Ordin M.A.P.A.M. nr. 818/2003 pentru aprobarea Procedurii de emitere a
autorizatiei integr ate de mediu, cu completarile si modificarile ulterioare;
o Ordonanta de Urgenta nr. 68/2007 – privind răspunderea de mediu cu referire
la prevenirea și repararea prejudiciului asupra mediului, aprobata prin Legea
nr. 19/2008, cu modificarile si completarile ulterioare;
o Legea nr 211/2011 privind regimul deșeurilor, republicata;
o H.G. nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea
listei cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase, completata prin HG
nr 210/2007;
o H.G. nr.1132/20 08 privind regimul bateriilor și acumulatorilor și al deșeurilor de
baterii și acumulatori, modificarile si completarile prin HG 1079/2011;

8

o Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European si al Consiliului
din 21 octombrie 2009 de stabilire a uno r norme sanitare privind subprodusele
de origine animală si produsele derivate care nu sunt destinate consumului
uman si de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1774/2002 (Regulament
privind subprodusele de origine animală);
o Regulamentul (UE) NR. 142/2011 al Comisiei din 25 februarie 2011 de punere
în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European si
al Consiliului de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine
animală si produsele derivate care nu sunt destinate co nsumului uman si de
punere în aplicare a Directivei 97/78/CE a Consiliului în ceea ce priveste
anumite probe si produse care sunt scutite de la controalele sanitar -veterinare
la frontieră în conformitate cu directiva mentionată;
o H.G. nr. 170/2004 privind g estionarea anvelopelor uzate;
o STAS 12574/1987 privind “Aer din zonele protejate. Condiții de calitate”;
o NTPA -002/2005 aprobat prin HG nr 188/2002, modificat și completat prin HG
nr 352/2005 privind evacuarea apelor uzate în rețelele de canalizare și direct
în stațiile de epurare si HG 210/2007;
o NTPA -001/2005 aprobat prin HG nr 188/2002, modificat și completat prin HG
nr 352/2005 privind condițiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate si
HG 210/2007;
o Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gesti onare a ambalajelor și a
deșeurilor de ambalaje;
o Ord nr 794/2012 privind procedura de raportare a datelor referitoare la
ambalaje și deșeuri de ambalaje;
o HG nr 1061/2008 privind transportul deșeurilor periculoase și nepericuloase pe
teritoriul României;
o Ord. MAPPM nr.756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea
poluării mediului;
o Legea nr.104/ 2011 privind calitatea aerului înconjurător;
o STAS nr 10009 /1988 privind “Acustica urbana” – limite admisibile ale nivelului
de zgomot;

9

o HG nr. 1403/2007 privind refacerea zonelor în care solul, subsolul și
ecosistemele terestre au fost afectate;
o H.G. nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate;
o Ord MMP nr 3299/ 2012 pentru aprobarea metodologiei de realizare și
raportare a inventarelor privind emisi ile de poluanți în atmosferă;
o Ordinul Ministrului Sanatatii nr. 119/2014 (M.O. nr. 127/21.02.2014) pentru
aprobarea Normelor de igiena si sanatate publica privind mediul de viata al
populatiei;
o Ordinul presedintelui ANSVSA nr. 16/16.03.2010 pentru aprobare a Normei
sanitare veterinare privind procedura de înregistrare/autorizare sanitar –
veterinară a unităților/centrelor de colectare/exploatațiilor de origine și a
mijloacelor de transport din domeniul sănătății și al bunăstării animalelor, a
unităților implic ate în depozitarea și neutralizarea subproduselor de origine
animală ce nu sunt destinate consumului uman și a produselor procesate, cu
modificarile si completarile ulterioare;
o Regulament (CE) nr. 1907/2006, cu completarile si modificarile ulterioare,
privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea si restrictionarea substantelor
chimice (REACH), de înfiintare a Agentiei Europene pentru Produse Chimice,
de modificare a Directivei 1999/45/CE si de abrogare a Regulamentului (CEE)
nr. 793/93 al Consiliului si a Regulamentului (CE) nr. 1488/94 al Comisiei,
precum si a Directivei 76/769/CEE a Consiliului si a Directivelor 91/155/CEE,
93/67/CEE, 93/105/CE si 2000/21/CE ale Comisiei;
o Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European si al Consiliului
din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea
substanțelor și a amestecurilor, de modificare și de abrogare a Directivelor
67/548/CEE și 1999/45/CE, precum și de modificare a Regulamentului (CE)
nr. 1907/2006;
o H.G. nr. 964/2000 (M. Of. nr. 526/25.10.2000) privind aprobarea Planului de
actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse
agricole, cu modificarile si completarile ulterioare, care transpune Directiva nr.

10

91/676/EEC privind protectia apelor impotriva poluarii cauzate de nitrati din
surse agricole cu modificarile si completarile ulterioare;
o Ordinul MAPPM nr. 1552/2008 pentru aprobarea listei localitatilor pe judete
unde exista surse de nitrati din activitati agricole;
o Ordinul MMGA 242/2005 privind prog ramul de organizare a sistemului national
de monitoring integrat al solului,de supraveghere, control si decizii, pentru
reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de management
al reziduurilor organice provenite din zootehnie in zone v ulnerabile si potential
vulnerabile la poluarea cu nitrati;
o Ordinul MMGA 296/11.04.2005 privind aprobarea Programului -cadru de
actiune tehnic pentru elaborarea programelor de actiune in zone vulnerabile la
poluarea cu nitrati din surse agricole;
o Ordinul nr. 344/2004 completat si modificat de Ordinul nr. 27/2007 pentru
aprobarea Normelor tehnice privind protectia mediului si in special a solurilor,
cand se utilizeaza namolurile de epurare in agricultura care transpune
Directiva 86/278/CEE;
o Ordinul MMGA nr. 1182/2005 si Ordinul MAPDR nr. 1270/2005 privind
aprobarea Codului de bune practici agricole;
o Ordinul nr. 621/2014 privind aprobarea valorilor de prag pentru apele
subterane din România.
1.1.2 Informatii despre autorul raportului de amplasament privind situatia de referinta
(RA)
Contractul pentru intocmirea raportului de amplasament (RA) privind situatia
de referinta a fost incheiat cu : S.C.ACORMED S.R.L.,
CUI: RO15403605
Nr. Inreg. la Reg. Com.: J05/529/2003 ,
Adresa: Oradea , str. Jean Calvin, nr.5 .
Tel.: 0723711419; 0723711930
E-mail: acormed@yahoo.com
SC Acormed SRL este entitate juridică inregistrat ă la pozitia 323 a Registrul ui

11

National al Elaboratorilor de studii pentru protectia mediului (RM, RIM, BM, RA), cu
certificat reinnoit în 2016 .
Beneficiarul comenzii a pus la dispoziția elaboratorului materialele și
informați ile necesare realizării Raportului de amplasament .
1.2 Obiective
Principalele obiective ale Raportului în conformitate cu prevederile prevenirii,
reducerii și controlului integrat al poluării sunt următoarele :
➢ să constituie punctul ințial de vedere pentru es timările ulterioare ale stării
terenului care să poată fi utilizate în realizarea unor studii comparative ;
➢ să furnizeze informații asupra caracteristicilor fizice ale terenului ;
➢ să furnizeze dovezi ale unor investigații anterioare efectuate în scopul
respectării prevederilor existente în domeniul protecției calității apelor
subterane și de suprafață
În conformitate cu cerințele art. 22 (4) din Legea nr. 278/2013, Raportul privind
situația de referință conține cel puțin următoarele:
a) informații privind ut ilizarea actuală a amplasamentului și informații
privind utilizările anterioare ale amplasamentului, acolo unde acestea
sunt disponibile.
b) informațiile existente privind rezultatele determinărilor realizate în ceea
ce privește solul și apele subterane care reflectă starea acestora la data
elaborării raportului privind situatia de referință, acolo unde sunt
disponibile, sau rezultatele unor determinari noi ale solului și apelor
subterane, luând în considerare posibilitatea contaminării solului și a
apelor su bterane cu acele substanțe periculoase care urmează să fie
utilizate, produse ori emise de instalația în cauză.
Astfel, obiectivele prezentului Raport de amplasament sunt grupate astfel:
A – prezentarea unei situații a amplasamentului, în con tinuare față de cea de
la AIM 85/2007 titular SC Avicola Oradea SA revizuită la data de 19.04.2011 titular
SC Flavoia SRL și a Deciziilor 1 din 12.01.2009 privind transferul de proprietate către

12

SC Flavoia SRL, Decizia privind transferul de proprietate către SC Amaret o Prod
SRL, Decizie ce a fost pierdută și 69 din 07.03.2013 privind transferul de proprietate
către SC Flavoia Transcom SRL pentru estimările ulterioare ale terenului ce pot fi
comparate și vor constitui un punct de referință în solicitarea prezentei auto rizații
integrate de mediu. Acest obiectiv este realizat prin:
➢ identificarea utilizărilor anterioare și actuale ale terenului, pentru a
determina dacă și în ce măsură există zone cu potențial de contaminare
(contaminare istorică și actuală);
➢ abordarea un or informații suficiente, care să permită dezvoltarea inițială
a unui model conceptual al amplasamentului astfel încât să se descrie
interacțiunea dintre factorii de mediu.
B – identificarea și furnizarea de informații asupra caracteristicilor fizice și
chimice ale terenului și a vulnerabilității sale în cazul oricărei contaminări posibile în
trecut, prezent și viitor. Acest obiectiv este realizat prin studierea și interpretarea
posibilelor impacte ale activitătilor realizate anterior pe amplasament și pri n analizele
prezente efectuate pe amplasament și vizează în special factorii de mediu sol și apă
subterană.
C – identificarea și furnizarea de dovezi în vederea atingerii scopurilor de
respectare a prevederilor în domeniul protectiei calitătii aerului, ap elor și solului.
Zona analizata cuprinde amplasamentul instalatiei si vecinatatile acestuia care
pot fi afectate de activitatea desfasurata pe amplasament.
Raportul a fost intocmit pe baza datelor existente privind starea anterioara si
actuala a terenului precum si pe baza investigatiilor suplimentare efectuate in zona
amplasamentului.
Prezentul document răspunde astfel cerințelor art. 22 (4) din Legea nr.
278/2013 privind emisiile industriale referitoare la informațiile pe care trebuie să le
ofere Raportu l privind situația de referință.
1.3 Domeniu si abordare
Scopul lucrării îl constituie cunoașterea stării terenului din zona
amplasamentului.
Raportul este impartit in urmatoarele capitole:

13

Capitolul 1 – Introducere
Capitolul 2 – Descrierea amplasamentului
Capitolul 3 – Istoricul terenului – descrierea trecutului terenului
Capitolul 4 – Istoricul terenului și a zonelor adiacente – raport privind situatia
de referinta
Capitolul 5 – Dezvoltarea unui “Model conceptual”
Capitolul 6 – Interpretarea datelor priv ind starea actuala a amplasamentului
Capitolul 7 – Concluzii și R ecomandări
2 DESCRIEREA AMPLASAMENTULUI
2.1 Localizare
Ferma aparținând S.C. Flavoia Transcom S.R.L. este situată în intra vilanul
localității Leș, comuna Nojorid la o distanță de circa 100 m față de zona rezidențială .
Amplasamentul fermei este situat în pa rtea de vest a României, în partea de
vest a județului Bihor, la circa 10 km de Municipiul Oradea (r eședința de județ), și la
circa 7,7 km față de frontiera spre Ungaria.
Comuna Nojorid are o su prafață de 12557 ha, din care 9434 hectare sunt
terenuri agricole și 3123 hectare sunt terenuri neagricole . In cele 7 sate sunt
aproximativ 55 00 de locuitori .
Terenul studiat aparține zonei biogeografice panonice, Câmpia Crișurilor,
subunitate a Câmpiei d e Vest a României.
Amplasamentul unității se află pe o deviație de dreapta a drumului național
DN 79 Timișoara -Baia Mare.
În imediata vecinatate a fermei , în partea sa estică se află o altă fermă
zootehnică cu același profill de activitate, creșterea inte nsivă a păsărilor. În partea
vestică a fermei se află trei hale de creștere păsări aflate în stare de conservare. În
partea sudică a amplasamentului sunt terenuri cu folosinta agricola , iar partea
nordică este invecinate cu un teren pe care se află platfor me de stocare dejecții aflate
în stare de conservare.
Amplasamentul societății nu este inclus în nici un sit de interes conservativ din

14

punct de vedere al biodiversității floristice și faunistice și nici arheologic. La circa 25 00
m nord-vest de fermă se află situl Natura 2000 ROSPA0103 Valea Alceului .
2.2 Proprietatea actuala
Suprafața totală deținută de către societate este de 7383 mp, conform
numerelor topo prezentate în tabelul cu numărul 2.2.1.
Tabel 2.2.1
Nr. crt.. CF Suprafață (mp)
1 50622 2955
2 50623 3044
3 50820 1105
4 52429 279
Total 7383

Coordonatele STEREO 70 ale punctelor extreme ale amplasamentului sunt
redate în tabelul numărul 2.2.2
Tabel 2.2.2
punct X(m) Y(m)
1 259023 611921
2 259181 612002
3 259087 612128
4 259046 612100
5 259028 612115
6 258922 612052
2.3 Utilizarea actuală a terenului
2.3.1 Descrierea amplasamentului
Suprafața de teren ocupată de fermă :
➢ suprafața clădirilor 3042 mp
➢ suprafața căilor de acces și a plat formelor betonate 4170 mp
➢ suprafața liberă (spații verzi) 171 mp

15

Terenul pe care functioneaza ferma zootehnica este amplasat in intr avilan,
fiind incadrat ca teren cu categoria de folosinta construcții industriale și edilitare ,
teren.
Societatea are drept de servitute de trecere în favoarea parcelelor cu
numerele cadastrale 1731, 1735, 1736, 1737, 1738.
Funcțiunile spațiilor din incinta fermei sunt prezentate în tabelul cu numărul
2.3.1.1 :
Tabel nr.2.3.1.1
Nr.crt. Destinatie constructie Suprafață (m p)/
Volum(mc)
1 Filtru sanitar +birouri +grupuri sociale 146
2 Magazii, camera frigorifică , post trafo 133
3 Hală P+1 600
4 Hală P+1 600
5 Hală P+1 600
6 Hală P+1 600
7 platforme, drumuri de acces și spații de parcar e 4170
8 Șopron metallic -platformă pentru stocarea așternutului uzat 363
9 Rezervor ingropat de apă -propritate SC RofavicSRL 150
10 Rezervor vidanjabil -stocare ape uzate SC Rofavic SRL 30

• 4 hale pentru creștere pui cu așternut de creștere la sol (poz. 3,4,5,6 ), în
suprafață totală a amprentei la sol de 2400 mp, suprafață totală de creștere
4800 mp ; sunt construcții realizate din cărămidă, pe fundații din beton,
acoperite cu tablă ;
Fiecare hala este prevazuta cu:
• 1 buncar (10 t) exterior de depozitare și alimentare nutret
granulat spre sistemele de a limentare din hale; fiecare buncar pentru
depozitarea furajelor este constructie metalică pozitionată suprateran,
amplasate in vecinatatea halei de crestere;
• transportoare elicoidale (utilizate pentru trans portul furajelor spre
sistemele de alimentare din hale);

16

• hranitori;
• sistem de adăpare;
• sistem de iluminat;
• aeroterme pentru incalzirea halelor;
• sistem de canalizare ape tehnologice ;
• Filtru sanitar+birouri+grupuri sociale – poziția 1 – în suprafață de 146 mp, este
o construcție realizată din cărămidă, pe f undație din beton, acoperită cu plăci
din tablă ;
• Magazii, camera frigorifică ( cu volum de 500 l, temperature minima de
congelare -15/-18°C) , post trafo – poziția 2 – adăpostite în tr-o clădire în
suprafață de 133 mp, realizată din cărămidă, pe fundație din beton, acoperită
cu tablă ;
• rezervor îngropat din beton armat – poziția 9 – cu un volum de 15 0 mc ,
aparținand SC Rofavic SRL ;
• șopron metallic pentru stocare dejecții și pat epuizat, în suprafață de 363 mp –
pozitia 8, platformă betonată;
• platforme , drumur i de acces și spații de parcare – poziția 7 – în suprafață d e
4170 mp;
• rezervor vidanjabil – poziția 10 – din beton, îngropat, hidroizolat cu capacitatea
de 30 mc
• zone verz i, în suprafață totală de 171 mp.
Dotarea halelor este prezentată în cadrul tabelelor nr.2.3.1 .1 și nr.2.3. 1.2

17
Tabel nr.2.3.1.1
Date
hale Nr.
ventilatoare Tip
ventilatoare Capacitate
ventilatoare Nr. linii
furajare buncăre
furajare
/hală Capacitate
buncăr
furajare Tip adăpare
Nr. adăpătoa re
Nr. linii adăpare Fante
exterioare
geamuri
admisie aer Iluminat
artificial Instalația de
incălzire
1 4 Euro EMME
Big
Duchman ,
Plan
orizontal de
refulare 36000 mc/h tip SKA
Gamma
cu 3 lini
cu L=45
m fiecare
/nivel 1 10 tone Sistem de adăpare
LUBING form at din
4 linii de distribuție a
apei cu L=45 m
fiecare prevăzut cu
picurători din inox –
900/hală, regulator
de presiune și
dozator de
medicamente
DOSATRON
D25RE2 automatic,
apometru, filtre 2x12x2/hală
+2×2
geamuri
290×190 –
admisie Becuri:40 –
60 W, pe 5
randuri Aeroterme P=
100 kW tip Big
Duchman care
funcționează cu
motorină,
comandate prin
intermediul unui
thermostat 2
buc/hală
2 4 Euro EMME
Big
Duchman
Plan
orizontal de
refulare 36000 mc/h tip SKA
Gamma
cu 3 lini
cu L=45
m fiecare
/nivel 1 10 tone Sistem de adăpare
LUBING format din
4 linii de distribuție a
apei cu L=45 m
fiecare prevăzut cu
picurători din inox – 2x12x2/hală
+2×2
geamuri
290×190 –
admisi e Becuri:40 –
60 W, pe 5
randuri Aeroterme
P=100 kw tip Big
Duchman care
funcționează cu
motorină,
comandate prin

18
900/hală, regulator
de presiune și
dozator de
medicamente
DOSATRON
D25RE2 automatic,
apometru, filtre intermediul unui
thermostat 2
buc/hală
3 4 Euro EMME
Big
Duchman
Plan
orizontal de
refulare 36000 mc/h tip SKA
Gamma
cu 3 lini
cu L=45
m fieca re
/nivel 1 10 tone Sistem de adăpare
LUBING format din
4 linii de distribuție a
apei cu L=45 m
fiecare prevăzut cu
picurători din inox –
900/hală, regulator
de presiune și
dozator de
medicamente
DOSATRON
D25RE2 automatic,
apometru, filtre 2x12x2/hală
+2×2
geamuri
290×190 –
admisie Becuri:40 –
60 W, pe 5
randuri Aeroterme
P=100 KW tip
Big Duchman
care
funcționează cu
motorină,
comandate prin
intermediul unui
thermostat 2
buc/hală
4 4 Euro EMME
Big
Duchman 36000 mc/h tip SKA
Gamma
cu 3 lini 1 10 tone Sistem de adăpare
LUBING format din
4 linii de distribuție a
apei cu L=45 m 2x12x2/hală
+2×2
geamuri Becuri:40 –
60 W, pe 5
randuri Aeroterme P=
100 KW tip Big
Duchman care
funcționează cu

19
Plan
orizontal de
refulare cu L=45
m fiecare
/nivel fiecare prevăzut cu
picurători din inox –
900/hală, regulator
de presiune și
dozator de
medicamente
DOSATRON
D25RE2 automatic,
apometru, filtre 290×190 –
admisie motorină,
comandate prin
intermediul unui
thermostat 2
buc/hală

20

2.3.2 Descrierea activității
Creșterea puilor de carne în sistemul la sol, de la o zi până la 42 zile , când
ating o greutate de aproximativ 2 kg, presupune trei etape :
– demaraj (starter )
– creștere
– finisare.
Activitatea unității se desfășoară în cele 4 hale desc rise. Numărul de păsări
total din fermă fermă este : 20000 păsări/hală x 4 hale = 80000 capete/serie
Consumul zilnic ind ividual cuprins între 90 –100 g de furaj/zi.
Pentru creșterea puilor de carne se folosește sistemul intensiv de creștere la
sol, bazat pe cicluri tehnologice cu o durată de 40 -42 de zile.
Fluxul tehnologic pe hală este construit pe principiul « totul plin totul gol »
pentru asigurarea conditiilor sanitar -veterinare ce se impun.
Etapele unui ciclu complet de producție sunt următoarele:
▪ Achiziționarea de material biologic,pui în vârstă de o zi se face prin
cumpărare, cu hibrizi specializați pentru producția de carne,cu o
greutate corporală medie de 4 0 gr.
▪ Creșterea puilor se face în mod etapizat, cu respectarea cerințelor
specifice fiecărei perioade, astfel :
o Perioada starter : 1-21 zile
▪ furaj starter
▪ temperatură cuprinsă între 24 grade de
grade Celsius și 34 grade Celsius
▪ umiditate 60 -70 %
• Perioada de creștere : 22-35 zile
▪ furaj de creștere
▪ temperatură cuprinsă între 20 grade de
grade Celsius și 24 grade Celsius
▪ umiditate 60 -70 %
• Perioad a de finisare : 36 -42 zile

21

▪ furaj de dezvoltare
▪ temperatură cuprinsă între 17 grade de
grade Celsius și 18 grade Celsius
▪ umiditate 60 -70 %
Ciclul de producție pentru fiecare serie populată este de 7 saptamâni, din care
6 săptămâni pentru creștere și 1 săpt ămână pentru exec utarea lucrărilor de
depopulare, curățenie mecanică , dezinfecție și odihna halelor precum și pentru
repararea tuturor utilajelor și instalaț iilor din adăposturi ; se execută prima fumigație a
halei , dezinfecția incintei și a căilor de acce s precum și deratizarea și dezinfecția
fermei .
Înainte de populare suprafața fiecă rei hale este așternută cu paie în strat de 8
cm în medie (6 cm în anotimp cald și 10 cm în anotimpul rece) , aproximativ 7 tone
de coji de floarea soarelui /200-300 baloți hala/ ciclu de productie, care vo r absorbi și
îngloba dejecțiile , astfel încât la sfârșitul fiecărui ci clu de creștere rezultă deșeuri , care
constiuie un valoros îngrășăm ânt agricol . Asternutul permanent din paie uscat este
dispus uniform în încăperi, pe spațiul liber betonat.
La populare puii se introduc în țarcuri dotate fiecare cu câte o eleveză , utilajul
de hrănire și de adăpare pentru prima perioadă de viață. În fiecare țarc se introduc
800 – 1000 pui ,câte o adăpătoare și o hrănitoare pentru fiecare 100 pui , care se
amplasează c ircular lângă marginea elevezei . La vârsta de 4 zile se lărgește țarcul ,
iar la o săptămână puii trebuie obișnuiți să consume hrană și apă din utilajele
automate astfel ca la 10 -14 zile să poată fi demontate țarcurile și util ajele folosite în
primele 7 zile .
Amplasarea utilajelor automate de hrănire în hală se face, astfel încât să
asigure un hrănitor tronconic la 40 -50 de pui și o adăpătoare circulară la 100 pui ,
așezate la o distanță de cel puțin 50 cm .
Spațiile de produc ție (hale) întrunesc obligatoriu condițiile în vederea
autorizării sanitar -veternare, conditii de:
▪ Microclimat
▪ Sanitare – veterinare
▪ Impact asupra mediului

22

▪ PSI – pază și siguranță contra incendiilor
▪ NPM – norme de protecția muncii
Fiecare hală de producți e este compartimentată în:
o Spațiul de producție p ropriu zis (se păstrează o distanță
tehnologică de un metru de la zid pe toată circumferintă halei)
și este dotat cu echipamente speciale pentru furajare, adăpare,
colectare ouă, ventilație și încălzire;
o Cam era tampon care adaposteste dulapul de comanda si
sistemul de supraveghere automatizat , cubicarele ce stochează
motorina precum si materialele de uzură.
o Spațiu pentru panourile electrice.
Valorile parametrilor de microclimat sunt fixate automat prin interm ediul
sistemelor de comandă cu care sunt dotate prin proiect halele de producție.
Microclimatul – este asistat prin mai multe sisteme care asigura un raport
optim intre temperatura si umiditate. Sistemul de ventilație funcționează pe baza de
depresiune, aerul viciat este exhaustat de ventilatoare iar admisia aerului proaspăt se
face datorită depresiunii create, tot sistemul fiind comandat de către calculatorul de
proces. Același calculator asigură comanda incălzirii cu ajutorul unor senzori de
temperatura .
Valorile parametrilor de microclimat sunt fixate automat prin intermediul
sistemelor de comandă cu care sunt dotate prin proiect halele de producție.
Fiecare hală este prevăzută cu clape de admisie aer proaspăt, termoizolante,
prevăzute cu plase antivră bii, cu acționare centralizată prin servomotor, comandat de
calculatorul de proces.
Exhaustarea aerului viciat se face prin sistemul de ventilatoare prezentat în
tabelul numărul 2.3.2.1
Încălzirea halelor se face cu ajutorul a 8 eleveioze /hală , racordate l a cubicarele
de stocare a motorinei , temperatura fiind reglată cu ajutorul unui termostat.
Fiecare hală este dotată cu câte 5 linii de corpuri de iluminat, concepute special
pentru pui de carne cu dimmer pentru reglarea intensitatii, becuri economice si ca blaj
ancorat complet.

23

Blocurile sunt dotate cu termostat și supraveghetor de fază, sirenă exterioară,
care avertizează depășirea temperaturilor optime.
Transportul furajelor în hale se face prin intermediul unui transportor elicoidal,
acționat electric.
Fiecare hală este prevăzută cu 1 buncăr de furajare, amplasat la capătul liniilor
de furajare. Distribuirea furajului în fiecare hală se realizează prin intermediul linii lor
de furajare descrise , prevăzute cu motoare electrice de antrenare automatizate, c u
senzori și contactori de protecție.
Sistemul de furajare este suspendat, funcționează automat, comandat prin
senzori de furaje ce asigura un confort optim in utilizare precum si acces liber in hală
pentru curățirea dupa fiecare ciclu .
Furajarea se f ace cu hrănitori circulare, fiind reparti zați 40 -50 de pui de
carne/hrănitoare.
Halele sunt prevăzute cu linii de adăpare, suspendate, cu picurători cu niplu și
regulator de presiune.
Fiecare linie de adăpare este prevazută cu două dozatoare de medicament e,
manometru si apometru.
• Depopularea și igienizarea halelor durează 19 -21 zile timp în
care se realizează:
o Livrarea puilor la abator 2 – zile
o Evacuare gunoiului – 2 zile
o Igienizarea halelor – 2 zile
o Uscarea interioarelor igienizate – 1 zi
o Așezarea așternut ului proaspăt – 2 zile
o Vid sanitar – 7-10 zile
• Repopularea durează timp de 2 zile.
Mortalitatea este un atribut normal planificat care in condițiile în care nu
depășește procentul de 6% pe serie nu provoacă dezechilibre economice.

24

Exploatatia de păsări corespunde cerinte lor ale Ordinului nr. Ordinul 63 / 2012 :
care stabilește standardele minime privind protecția păsărilor în fermă și în timpul
transportului .
Consumurile specifice
a) Nutrețuri combinate
Tabel nr.2.3.2.1
Specie
Ciclu
(zile) Nivel de alimentar e
(kg/pasăre/ciclu) Cantitate
(kg/pasăre/an)
Pui pentru carne 35-55 zile
5-8 cicluri/an 3,3-45 22-29

b) Așternut creștere
Tabel nr.2.3.2.2
Material Cantitate
(kg/pasăre/ciclu)
Așternut de creștere 0,5

c) Substanțe dezinfectante
Tabel nr.2.3.2.3
Material Cantitate
(l/mp)
Substanțe dezinfectante diluate 1

Tabel nr.2.3.2.4
Gainat
(kg/cap/zi) număr
capete/ciclu număr
zile/ciclu total gainat
crud(t/ciclu) Gainat
deshidratat
(t/ciclu)
0.038 80000 42 127.68 57

25

Tabel nr.2.3.2.5
specia consum specific
(gr/zi/pasăre) numar
capete/serie cantiate de
furaje/serie
(t/serie) cantitate anuală
de furaje
(t/an)
păsări la
ingrasat 95 80000 7.6 49.4

Alimentarea cu furaje se face cu autocamioane de la furnizori autorizați din
zonă . Furajele sunt descărcate în bunc ărele aferente fiecărei hale de unde sunt
conduse printr -un sistem închi s la boxele animalelor . Buncărele sunt montate în
exteriorul halelor de creștere, pozate pe platformă din beton care comunică cu calea
de acces auto din incintă. Pentru fiecare categor ie de vârstă a animalelor se folosesc
diferite tipuri de nutreț combinat.
Cantitatea medie de găinaț rezultată în urma desfășurării activității unității este
conform datelor prezentate în tabelul de mai sus este de 57 t/ciclu .
Deoarece evacuarea dejecții lor de face numai la depopulare iar ventilația este
asigurată în permanență, are loc uscarea dejecțiilor, astfel încât umiditatea lor scade
la 10% din valoarea inițială.
Cantitatea de paie este: 7 tone de peleti / hala / ciclu de productie.
Găinațul sufera urmatoarele procese:
– fermentare aeroba – proces care are loc la suprafata depozitului mixturii
de dejectii, de unde se emite CO2 si NH3,H2S ;
fermentare anaeroba – proces care are loc in masa mixturii de dejectii, unde
rezulta biogaz ce c ontine 65% CH4, 35% CO2 si concentratii mici de NH3 si
N2. Fermentarea anaeroba are si un numar de efecte secundare: reducerea
patogenilor din dejectii, reducerea emisiilor de miros, reducerea continutului de
azot si fosfor.
Compoziția chimică medie a gă inațului est e redată în tabelul cu numărul
2.3.2.6 (Conform Codului celor mai Bune Practici Agricole) :

26

Tabelul nr. 2.3.2.6
Sistem de adăpostire Nutrienți (% substanță usca tă)
kg/loc
pasăre/an Total N NH 4-N acid uric
-N P K Mg S
Așternut adânc (5 – 8
recoltări) 10 – 17 38.6 –
86.8 2.6 –
10.1 0.1 – 2.2 <0.1 –
1.5 1.1 –
3.2 1.2 –
3.6 0.3 –
0.6

Tabelul cu numărul 2.3.2.7 redă producția zilnică și anuală de elemente
nutritiv e, în găinaț pentru păsări crescute în sistem intensiv (Conform Codului celor
mai Bune Practici Agricole).
Tabelul nr. 2.3.2.7

Categoria Greutate
a kg Conținutul zilnic de nutrienți Conținutul anual de
nutrienți
N P K N P K
kg/zi kg/an
Păsăr i
îngrășat 0,9 0,001 0,0002 0,0003 0,36 0,07 0,10

Comercializarea gunoiului de grajd
Gunoiul de grajd rezultat în urma procesului de creștere și îngrășare a păsărilor
este furnizat in cadrul procesului de igienizare către SC Agro Sanktana SRL și SC
Schve tzagra SRL care gestionează procesul de fermentare și împrăștiere a dejecțiilor
pe camp, confo rm contractelor de furnizare dejecții numărul 1A/ 01.01.2016 și
1/07.01.2016.
Tabel nr.2.3.2.8
Calcul suprafate agricole pentru imprăștiere/cf Studii OSPA atasate
specia suprafața(ha) necesara pt un animal
crescut în sistem intensiv număr
capete/an suprafata totala
necesara/ciclu
imprastiere(ha)
pasari
îngrasat 0.00017 520000 29.47

Suprafața de teren necesară împrăștierii găinaț ului maturat este de 29,5 ha.

27

Calitatea dejecțiilor maturate și a caracteristiciele solului pe care se vor
împrăștia acestea va fi obligatoriu analizată înainte de împrăștiere de către OSPA.
Igienizare hale
Între două cicluri halele sunt curățate, spălate și dezinfectate, creându -se vidul
sanitar.Spălarea se face în două etape :inițial se curăță podelele, pereții, tavanele,
instalațiile de hrănire și adăpare cu furtunul,cu un volum mare de apă la presiune
scăzută după care se continuă spălarea cu jet de apă la presiune ridicată.
Dezinfecți a se face prin pulverizare de soluții dezinfectante în concentrații de
<1%. Pentru dezinfecție și sterilizare se utilizează anual, var stins și alte substanțe
dezinfectante.
Colectarea cadavrelor
Cadavrele se aduna de personalul angajat din hale in urma co ntrolului de
dimineata, in fiecare zi. In urma controlului cadavrele se scot din hale si se transporta
in camera frigorifica. Camera frigorifica, amplasata pe platforma betonata, este
destinată depozitării temporare a mortalităților. Camera frigorifică es te dotată cu un
agregat frigorific cu freon ecologic R404A (6 kg), care va asigura o temperatură
ambientală de 0 – 4 0C. Încăperea este prevăzută cu scurgere de pardosea, care este
dirijată spre un bazin etans, vidanjabil, care deserveste și spațiul de nec ropsie.
Bazinul vidanjabil este realizat din beton armat monolit, impermeabilizat la interior si
izolat cu membrana bituminoasa in exterior. Bazinul este i ngropat si are un volum de
1 mc.
Ferma mai este dotata cu o zona de livrare a cadavrelor spre PROT AN,
amenajata conform cerintelor sanitar -veterinare. Zona este amplasata pe un spatiu
betonat (cu o suprafata de 48 mp) .
Livrarea mortalitatilor se face lunar . Dupa fiecare livrare zona se igienizeaza
cu apa si substante dezinfectante, fiind astfel pregati te pentru urmatoarea livrare.
In zona camerei frigorifice și a spațiului de necropsie se realizeaza acțiuni de
dezinfecție, dezinsecție și deratizare cu aceleași substanțe ca și în fermă, fără a se
modifica semnificativ consumurile specifice ale fermei pentru aceste tipuri de
substanțe .

28

Asigurarea utilităților
Unitatea utilizează actualmente apă menajeră , tehnologică și de i ncendiu
printr -un contract de prestări servicii de la SC Rofavic Service SRL Oradea. Aceeași
societate deține și gestionează sistemul de evacuare al apelor uzzate de pe
amplasament.
De la punctul de racord apa este refulată într -un rezervor de inmagazinare
îngropat cu capacitatea d e 150 mc , aparținand SC Rofavic SRL, realizat din beton
armat, hidroizolat printr -o conductă din polipropilenă cu Dn=150 mm și L=10 m.
Condu cta de aducțiune și înmagazinare a apei este confecționată din PE, Dn
63 mm și măsoară aproximativ 10 m. Conducta de distribuție este din PP cu Dn 15 0
mm și lungimea de 50 m.
Sursa de apa are amenajată zona de protectie sanitara, conform normelor in
vigoar e.
Nivel consum apă specificat în documentele de referință BAT
Specie Rată medie
apă/hrană
(l/kg) Consum de apă pe
ciclu de creștere
(l/cap/ciclu) Consum annual de
apă
(l/pasăre/an)
Pui pentru carne 1,7-1,9 4,5-11 40-70

Necesarul de apă pentru funcționa rea unității
Necesar igienico sanitar
Necesar igienico sanitar personal TESA UM
N = nr personal angajat oameni 3
consum specific l/om/zi 20
Q min =Necesar minim de apă mc/zi 0.06
Q med =Necesar mediu de apă mc/zi 0.06
Q max =Necesar maxim de apă Q max= Qmedx k mc/zi 0.072
k=coeficient de variatie zilnica la consum maxim 1.2
Q orar = Qmax*Ko/24 mc/h 0.003
Ko=coeficient de neuniformitate a debitului orar h/zi 1.15

29

Necesar igienico sanitar personal muncitor UM
N = nr personal angajat oame ni 6
consum specific l/om/zi 60
Q min =Necesar minim de apă mc/zi 0.36
Q med =Necesar mediu de apă mc/zi 0.36
Q max =Necesar maxim de apă Q max= Qmedx k mc/zi 0.432
k=coeficient de variatie zilnica la consum maxim 1.2
Q orar = Qmax*Ko/24 mc/h 0.0207
Ko=coeficient de neuniformitate a debitului orar h/zi 1.15

Necesarul de apă pentru filtrul rutier UM
capacitate cuva filtru rutier mc 3
timp de schimb zile 2
Qmin – Necesar obligatoriu de apă mc/zi 1.5
Q med =Necesar mediu de apă mc/zi 1.5
Q max =Necesar mediu de apă mc/zi 1.5
k=coeficient de variatie zilnica la consum maxim 1.2
Q orar = Qmax*Ko/24 mc/h 0.07
Ko=coeficient de neuniformitate a debitului orar h/zi 1.15

Necesar igienico sanitar intretinere spatii
administrative UM
supra fata lavabila mp 146
consum specific l/mp/zi 0.5
Q min =Necesar minim de apă mc/zi 0.07
Q med =Necesar mediu de apă mc/zi 0.07
Q max =Necesar maxim de apă Q max= Qmedx k mc/zi 0.09
k=coeficient de variatie zilnica la consum maxim 1.20
Q orar = Qmax* Ko/24 mc/h 0.00
Ko=coeficient de neuniformitate a debitului orar h/zi 1.15

Necesar apă pentru udarea spațiilor verzi UM

30

suprafata ha 0.02
consum specific mediu mc/ha/udare 10.00
Q min =Necesar minim de apă mc/zi 0.08
Q med =Necesar mediu de apă mc/zi 0.08
Q max =Necesar maxim de apă Q max= Qmedx k mc/zi 0.10
k=coeficient de variatie zilnica la consum maxim 1.20
Q orar = Qmax*Ko/24 mc/h 0.00
Ko=coeficient de neuniformitate a debitului orar h/zi 1.15

Necesar de apă pentru uz igienico -sanitar
Q min =Necesar minim de apă mc/zi 2.08
Q med =Necesar mediu de apă mc/zi 2.08
Q max =Necesar maxim de apă Q max= Qmedx k mc/zi 2.19
Q orar = Qmax*Ko/24 mc/h 0.11
Ko=coeficient de neuniformitate a debitului orar h/zi 1.15

Necesar de apă tehn ologică
Necesar nevoi biologice suine UM
pui crestere capete/zi 80000
consum specific l/1000
capete/zi 250.00
Q min =Necesar minim de apă mc/zi 20.00
Q med =Necesar mediu de apă mc/zi 20.00
Q max =Necesar maxim de apă Q max= Qmedx k mc/zi 24.00
k=coeficient de variatie zilnica la consum maxim 1.20
Q orar = Qmax*Ko/24 mc/h 1.15
Ko=coeficient de neuniformitate a debitului orar h/zi 1.15

Necesar apă igienizare hale UM
Necesari gienizare hale mp/hale 2400.00
consum specific mediu/grutate ș i varsta mc/mp/ciclu 0.00
Q min =Necesar minim de apă mc/zi 0.14
Q med =Necesar mediu de apă mc/zi 0.14
Q max =Necesar maxim de apă Q max= Qmedx k mc/zi 0.17
Q orar = Qmax*Ko/24 mc/h 0.01
Ko=coeficient de neuniformitate a debitului orar h/zi 1.15

31

Necesar de apă tehnologică
Q min =Necesar minim de apă mc/zi 20.14
Q med =Necesar mediu de apă mc/zi 20.14
Q max =Necesar maxim de apă Q max= Qmedx k mc/zi 24.17
Q orar = Qmax*Ko/24 mc/h 1.16
Ko=coeficient de neuniformitate a debitului orar h/zi 1.15

Necesar de apă unitate
Q min =Necesar minim de apă mc/zi 22.22
Q med =Necesar mediu de apă mc/zi 22.22
Q max =Necesar maxim de apă Q max= Qmedx k mc/zi 26.36
Q orar = Qmax*Ko/24 mc/h 1.15
Ko=coeficient de neuniformitate a debitului orar h/zi 1.26

Cerinta de apă a societății
Q,min mc/zi 22.22
Qmed mc/zi 22.22
Qmax mc/zi 26.36
Q orar mc/h 1.26

Cantitate de apă evacuată în rezervorul vidanjabil UM
Q,min mc/zi 0.63
Qmed mc/zi 0.63
Qmax mc/zi 0.76
Q orar mc/h 0.04

Apele uza te menajere, Q zi maxim = 0,6 mc/zi sunt evacuate în tr-un bazin colector
vidanjabil, din beton V = 30 mc, aparținand SC Rofavic SRL prin rețea de canalizare
din tuburi de beton , cu  = 300 mm și L=10 m.
De aici apele sunt vidanjate cu o frecvență impusă de n ecesități .
Apele uzate tehnologic provenite din activitatea punctului de lucru sunt
colectate de către un sistem distinct de canalizare distinct, din beton, dispus sub
blocurile de creștere, cu Ǿ=300 mm și L=350 m, cu scurgere în același rezervor
vidanjabi l cu V=30 mc , aparținand SC Rofavic SRL.

32

Apele meteorice provenite de pe suprafața incintei se scurg gravitațional în
rețeaua hidrografică locală.
suprafata
Ǿ frecventa
nominala a
ploii de calcul debit
ape
pluviale debit
ape
pluviale

mp m
l/s * ha l/s mc/zi
suprafata construita 3042 0.8 0.95 130
suprafata platforme 4170 0.8 0.85 130
suprafete verzi 171 0.8 0.15 130
suprafata totala 7383
67.18 60.47
Gospodăria descrisă asigură necesarul de apă și pentru folosință PSI .
Sursele de apa a u amenajată zona de protectie sanitara, conform normelor in
vigoare. Calitatea apei subterane utilizate se incadreze in parametrii prevazuti de
Legea nr.458/2002 ,cu privind calitatea apei potabile, cu modificarile si completarile
ulterioare.
Pot fi identi ficate următoarele tipuri de consum de apă:
1. apă necesară pentru menținerea homeostazei și satisfacerea
cerințelor de creștere;
2. apă pentru igienizarea halelor de creștere
3. apă pentru consumul menaje r al personalului de întreținere;
Consumul animal de apă est e exprimate în litri per kg de hrană și depinde de
vârsta și greutatea în viu a animalului, starea de sănătate a animalului, stadiul de
producție, condițiile climatice, hrană și structura acesteia.
Norme de apa pentru principalele produse
➢ 60 l/om/zi, no rmă consum , pentru personalul angajat ;
➢ igienizare spati i sediu – 0,5 l/m2;
➢ 250 l/1000 capete/zi ;
➢ 0,003 m3/mp/ciclu , norma consum pentru igienizare hale;
➢ 3 m3 apă/cuvă la filtrul rutier, cu schimbarea soluției la 3 zile (1 filtru rutier);

33

Alimentarea cu energie electrică
Alimentatea cu energia electrică preluata din SEN pe baza de contract prin
intermediul unui post de transformare aerian de 100 0 KVA, de exterior, etans, fara
cuva de ulei.
Alimentare cu energie electrica in caz de avarie/ intrerupere acc identala a
alimentarii cu energie electrica din retea SEN, se foloseste un grup electrogen de
exterior , cu putere electrica de 125 KVA care functioneaza pe motorina; rezervorul de
motorina din dotarea echipamentului este de 200 l, complet echipat.
Energia electricǎ este folositǎ pentru:
➢ acționarea instalațiilor care deservesc activitățile din cadrul
obiectivului: ventilare, hrănire, încălzire, iluminat);
➢ iluminatul exterior;
➢ încălzirea halelor, a spaților clădirii administrative, a filtrului sa nitar și
pentru producerea apei calde menajere
Consumul de energie al unității este de 140 MW/an
1) Asigur area agentului termic
În halele de creștere și ingrasare necesarul de căldură este asigurat de către
2 aeroterme/hală cu P=100 KW/aerotermă, alimentate c u motorină, consumul anul
fiind de 70000 l .
Prepararea agentului termic – apa caldă pentru consum menajer se realizează
prin intermediul unei centrale termice electrice cu Pinst = 18kw.
2) Gestiunea deșeurilor
Din activitățile care se desfășoară în amplasamen tul obiectivului rezultă
deșeuri tehnologice și deșeuri menajere. Deșeurile menajere (20.03.01) sunt
colectate în pubele tip Euro și transportate la groapa de gunoi autorizată .
Ambalajele din materiale plastic (15 01 02 ), precum și cele din hârtie -carton
(15.01.01) sunt colectate selectiv, depozitate temporar în europubele, de unde sunt
preluate de firme autorizate în vederea reciclării.
Ambalajele de la medicamente (18.02.03) sunt colectate selectiv, depozitate
temporar în europubele, de unde sunt prelua te de firme autorizate în vederea
eliminării .

34

Instrumentarul medical uzat (18.02.02) sunt colectate selectiv, depozitate
temporar în europubele, de unde sunt preluate de firme autorizate în vederea
eliminării .
Recipienții cu urme de substanțe dezinfectante (15.01.10) sunt păstrate
temporar în magazie închisă, urmând a fi returnate producătorului.
Deșeurile metalice (02 01 10) sunt depozitate temporar pe platformă betonată,
fiind preluate periodic de către firme autorizate în vederea valorificării.
Mortalită țile sunt depozitate temporar într -un spațiu special prevăzut cu
instalatie frigorificǎ, de unde sunt preluate de către operatori autorizați în vederea
eliminării.
DEE (20 01 36) și corpurile de iluminat tip neon (20 01 21) sunt colectate
selectiv, depozit ate temporar în europubele, de unde sunt preluate de firme autorizate
în vederea eliminării .
Cantitatea medie de găinaț rezultată în urma desfășurării activității unității este
conform datelor prezentate în tabelul de mai sus este de 57 t/ciclu .
Deoarece evacuarea dejecțiilor de face numai la depopulare iar ventilația este
asigurată în permanență, are loc uscarea dejecțiilor, astfel încât umiditatea lor scade
la 10% din valoarea inițială.
Cantitatea de paie este: 7 tone / ha la / ciclu de productie=180 t/ an
Gunoiul de grajd rezultat în urma procesului de creștere și îngrășare a păsărilor
este furnizat in cadrul procesului de igienizare către SC Agro Sanktana SRL și SC
Schvetzagra SRL care gestionează procesul de fermentare și împrăștiere a dejecțiilor
pe c amp, conform contractelor de furnizare dejecții numărul 1A/01.01.2016 și
1/07.01.2016.

Suprafața de teren necesară împrăștierii găinațului maturat este de 29,5 ha .
Calitatea dejecțiilor maturate și a caracteristiciele solului pe care se vor
împrăștia aces tea va fi obligatoriu analizată înainte de împrăștiere de către OSPA.

35

Activitati de intretinere si administrative
➢ Activitati de transport in interiorul complexului: se realizeaza cu mijloace auto
ale societății , a intretinere/reparatii nu se efectueaza pe amplasament;
➢ Activitati de intretinere si mici reparatii la liniile de adapare si furajare, alte
instalatii mecanice si electrice: se efectuează la fata locului, cu personal
specializat angajat sau cu firme specializate pe baza de contract; pe
amplasam ent nu functionează un atelier mecanic
2.4 Managementul terenurilor vecine
Suprafața aferentă obiectivului are raporturi de vecinătate cu :
➢ spre nord : teren agricol, platforme de stocare găinaț in stare de
conservare ;
➢ spre sud: teren agricol;
➢ la est: Agromec Nojorid ;
➢ la sud -est: Ferma Aviroso;
➢ spre vest: hale de creștere pui in stare de conservare .
În vecinătatea amplasamentului descris se află SC Aviroso SRL, societate ce
are capacitate de peste 39 000 capete/serie , deținător de Autorizație de Mediu.
Distanța față de cea mai apropiată locuiță din intravilanul localității Leș este de
circa 10 0 m.
Restul vecinatatilor amplasamentului sunt reprezentate de drum uri de acces.
Amplasarea si vecinatatile sunt prezentate in “Planul de incadrare in zona” din
si in “Pla nul de situatie”.
2.4.1 Amenajari viitoare in zona
Nu sunt prevazute amenajari viitoare in zona, la distante de pana la 1 km .
Avand in vedere prevederile Ordinului nr. 119/2014 emis de Ministerul
Sanatat ii privind distanta de minim 1,0 km intre localitati si fe rme de păsări cu efective
de animale mai mari de 40.000 capete, dezvoltarea zonei ca folosinta rezidentiala nu
este recomandabila pe o raza de 1,0 km in jurul amplasamentului fermei. Planul de

36

urbanism general al localitatii ar trebui sa includa zone de restricti e pentru folosinta
rezidentiala, in functie de utilizarea actuala a zonei care include ferma zootehnica.
2.5 Utilizarea substantelor chimice
Dintre preparatele care contin chimicale potential periculoase, in sensul
legislatiei privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor
chimice periculoase, se semnaleaza cele folosite la dezinsectie, dezinfectie si
deratizare. Aceste substante se livreaza de diversi furnizori insotite de fisele de
securitate si se utilizeaza in conformitate cu i nstructiunile corespunzatoare,
asigurandu -se dilutia necesara.
Se mai utilizeaza de asemenea vaccinuri (biocide) si medicamente buvabile
sau injectabile (antibiotice si vitamine).
A. Consumuri anuale de produse de uz veterinar
Tabel nr.2.5.1: Consum de subst ante si preparate chimice
Tip produs Denumire comercială Crestere pui
Vaccinuri Nobilis ND clona 30
nobilis gumboro 228E
ceva IBIrd
cevac new L 520000 doze/an
520000 doze/an
520000 doze/an
520000 doze/an
Medicamente injectabile florcrid
enroxil
colistin
ts sol 25 l/an
25 l/an
14 kg/an
90 l/an
Medicamente buvabile activiton
adisalmo -sol
adicox
liptosafe
L-carnitin
gastroferm
selenit -E
vitamina C
vitaplan DCP 84 l/an
28 l/an
42 l/an
140 l/an
18 kg/an
28 l/an
11 kg/an
9 l/an
90 l/an

37

versal liquid

B. Consumuri anuale de produse pentru dezinfectie, dezinsectie si
deratizare (DDD)
Tabel nr.2.5.2: Consumuri anuale de produse pentru dezinfectie, dezinsectie
si deratizare (DDD)
Tip produs Denumire comercială Crestere pui (l/an)
Produse
dezinfecție Germicidan
Viragri Plus
Omnicide
Biocid
Virocid
Quatersan 150
20
150
10
10
10

C. Consum anual de carburanti
Tip produs Denumire comercială Crestere pui (l/an)
combustibil motorină 70.000

Materialele utilizate în cadrul procesului de producție care ar putea manifesta
potențial impact asupra mediului s unt redate în tabelul nr. 2.5.4
Tabel nr.2.5.4
Denumire substanta Clasa de ris c Modul de stocare
Germicidan 3/H33 l; l/ H334; 1B/H3 l 4;
4/H302; l/ H3 l 7; 3/H335+H336
R34; R20/22; R42/43; R37; R50 S:
½, 23, 26, 36/37/39, 45, 51,
56, 63, 16 in magazia de medicamente a fermei
ambalaje originale (recipienti de
plastic si saci de 20 kg)
Viragri Plus R34; R37; R20/22; R42/43;
R50/53
S: 23f, 24, 26, 28a, 45, 61b,
36/37/39 in magazia de medicamente a fermei
ambalaje originale (recipienti de
plastic si saci de 20 kg)

38

Omnicide H301, H314, H317, H332, H334,
H335, H400
P260, P273, P280, P303
+P361+P353;
P305+P351+P338; P30 l +Pl 2
P391, P501 in magazi a de medicamente a fermei
ambalaje originale (recipienti de
plastic si saci de 20 kg)
Biocid R34 in magazia de medicamente a fermei
ambalaje originale (re cipienti de
plastic si saci de 5 kg)
Virocid H226, H302, H314 , H317, H332,
H334, H400, H312
P280, P2 10, P304+P340; P305,
P302+P352+P312+P321
P301+P330+P331+P310+P321 in magazia de medicamente a fermei
ambalaje originale (re cipienti de
plastic si saci de 5 kg)
Quatersan R34
S: 26, 35, 36/37/39, 45 in magazia de medicamente a fermei
ambalaje originale (r ecipienti de
plastic si saci de 5 kg)
var Oxid de calciu
Nr. CAS/EINECS
1305 -78-8/215 -138-9
H 315 – iritant pentru piele
H 318 -provoacă daune grave ochilor
H 335 -poate provoca iritații
respiratorii. in magazia de medicamente a
fermei ambalaje originale
(recipienti de plastic si saci de 20
kg)
motorina H351/H411/H304/EUH066 In cubicare cu V=1 mc cate 2 pe
fiecare hală
Tabel nr. 2.5.5
Nr.
crt. Denumire materii
prime / auxiliare Cantitate maxima,
u.m. /an Mod de ambalare Mod de depozitare
Activitatea de cr esterea a puilor
1 Nutreturi combinate 49,4 t in vrac – 4 buncare metalice
exterioare, langa fiecare hala
de crestere
2 Medicamente
(antibiotice, vaccinuri) – in magazia de medicamente
a fermei

39

– flacoane injectabile
154 l/an
in ambalaje original e:
flacoane de 50 ml; 100 ml;
250 ml
– buvabile 32 Kg/
1260 l buvabile
in ambalaje originale –
flacoane de 250 ml
– flacoane – vaccin 290
flacoane in ambalaje originale –
flacoane de 50 ml; 100 ml;
125 ml
3 Apa (necesar mediu) 6066 mc – –
4 Energie electrica 140 MWh – –
5 Produse dezinfectie 850 kg/an
1000 l/an
325l/an
312 buc/an
200 kg/an ambalaje originale
(recipienti de plastic si saci
de 20 kg) in magazia special amenajată
în interiorul fermei
Alte activitati
2 Detergenti 30 kg Ambalaje origi nale (saci de
plastic si de carton) In magazie, la sediul
administrativ

2.6 Topografie
În zona amplasamentului studiat terenul este relativ plan și se află la cota 143
m față de nivelul mării.
Terenul studiat aparține Câmpiei Crișurilor , subunit ate a Câmpiei de V est a
României.
În Câmpia Crișurilor predomină solurile intrazonale (aluviale, lăcoviști, soluri
gleice și pseudogleice, solonețuri, vertisoluri și psamosoluri) față de cele zonale.
Solurile zonale se dispun în fâșii continue, alungite de la nord la sud și ordonate
de la vest la est. Din clasa molisolurilor se întâlnesc următoarele tipuri: cernoziom
levigat, cernoziomuri argilice și cernoziomuri gleizate. Acestea ocupă arealul
silvostepei , dar sunt dominate de soluri azonale și intrazona le: aluviale, solonețuri,

40

vertisoluri și lăcoviști. Argisolurile ocupă zona pădurilor , respectiv câmpia glacisurilor
și se compun dominant din soluri brune și brune luvice.
Solurile intrazonale sunt foarte dezvoltate, au o dispunere extrem de
dispersată, după microrelief, adâncimea pânzei freatice , rocă, topoclimat, intervenția
omului, salinitatea apei. Din clasa solurilor h idromorfe se întâlnesc tipurile : lăcoviști,
soluri gleice și pseudogleice, pe suprafețe mari.
Vertisolurile s e găsesc pe suprafețe r estranse , originea lor fiind legată de
argilele fostelor lacuri sau areale mlăștinoase desecate.
Solurile aluviale au o largă dezvoltare în lungul cursurilor de apă și pe cea mai
mare parte a câmpiei joase , care se dezvoltă in acest spațiu , in mod descen dent pe
direcția nord -est spre sud -vest.
2.7 Geologie
Structural, regiunea luată în studiu face parte din marea unitate a Depresiunii
Pannonice, în a cărei constituție geologică întră formațiuni mezozoice, terțiare și
cuaternare dispuse peste fundamentul cris talin.
Sub aspect geologic, Câmpia Crișurilor se compune din fundamentul cristalin
și două cicluri sedimentare principale (paleogen și neogen). Fundamentul este
împărțit în blocuri delimitate de falii cu direcția N -S (zise și panonice) și altele E -V
(carpa tice). Pe direcția N -S se remarcă și o puternică flexură care trece pe la sud de
Leș-Avram (în sudul Barcăului și oarecum paralel cu el), est Oradea, est Tinca, Ineu
și Pâncota. Faliile cu direcție E -V reprezintă, în mod obișnuit, prelungiri ale celor care
delimitează horsturile și golfurile din vestul Apusenilor. Se evidențiază, în special, cea
din sudul Plopișului (ajunge până la Barcău) din sudul Pădurii Craiului (trece pe la
Inand), din nordul Zarandului.
Partea cea mai ridicată a cristalinului este la sud de Oradea (între Inand și
Salonta), iar cea mai coborâtă (până la peste -5000 m) în zona Biharia. Astfel, în
arealul Borș, unele foraje nu au atins cristalinul nici la 3200 m adâncime. La Inand,
în schimb, cristalinul se ridică la 1500 m, iar mai la est, la Tinca, el se află la câteva
sute de metri, pentru ca la sud de Crișul Negru să se reafunde.Sedimentarul cel mai

41

vechi este de vârstă cretacică, întâlnit numai la NV de Oradea (prelungirea celui de
Apuseni).Diferențierea între Apuseni și Depresiune a Panonică începe numai cu
paleogenul, acesta fiind, totuși, foarte redus, întâlnit tot la N de Oradea.Numai cu
badenianul, în faza stirică, începe adevărata etapă de umplere cu sedimente.Este
vorba de marne, argile cenușii și nisipuri ușor cimentate, de v ârstă badeniană și
sarmațiană.După o perioadă de exondare (faza attică), din sarmațianul superior,
reîncepe scufundarea și apele avansează inclusiv în golfurile Apusenilor.Vârsta
acestor depozite începe cu ponțianul și se termină cu romanianul. Se depun ar gile,
marne, nisipuri, într -un facies foarte monoton. Grosimea acestor depozite este
variabilă pe sectoare, dar, în general, crește către vest. Cea mai mare grosime este
pe Crișul Alb 3000 m la vest de Chișineu -Criș și la nord de Crișul Repede până la
Barcău (1500 -1800 m), iar cea mai redusă între Crișul Negru și Repede (1400 la
Inand) și, bineînțeles, spre dealuri.
Cuaternarul acoperă complet pliocenul și este alcătuit din formațiuni
fluviomlăștinoase:argile, nisipuri foarte variate (argiloase, fine, grosi ere), pietrișuri,
bolovănișuri.Acestea sunt depuse sub forma unor vaste conuri de dejecție,
aplatizate.În timpul pleistocenului superior pe fâșia de contact cu dealurile s -au depus
și argile roșcate și depozite loessoide. Unele depozite loessoide se găsesc și pe
părțile înalte ale câmpiei joase, formate în holocen.
Pe porțiuni restrânse există și nisipuri eoliene, mai ales la nord de Curtici către
Crișul Alb (Șimand), uneori și formațiuni turboase, ca în Câmpia Teuzului,
interceptate la adâncimi de 41 -43 m, dovedind o veche mlaștină fosilizată. Grosimea
maximă a cuaternarului, din toată Câmpia Vestică, pare a fi în arealul orașului
Salonta, unde ar atinge 400 m.
Amplasamentul este situat pe formațiunile depresiunii pannonice, care a luat
naștere prin scufun darea lentă a unui masiv hercinic constituit din șisturi cristaline.
Peste cristalin situate la cca 1000 m adâncime, stau discordant și transgresiv
formațiunile sedimentare ale panonianului și cuaternarului. Cuaternarul are o grosime
începând de la suprafa ță, de circa 250 m și este alcătuit din formațiuni lacuste și
fluviatile (pleistocen și holocen), prezentând o stratificație în suprafață de natură
încrucișată, tipică formațiunilor din conurile de dejecție. Cuaternarul este constituit din

42

pietrișuri și bo lovănișuri în masa de nisipuri, cu intercalații de argile și prafuri
nisipoase.
2.8 Hidrologie;climatologie
a) Elemente de hidrologie
Din punct de vedere hidrografic obiectivul este amplasat în BH Crișuri, sBh
Crișul Negru, râu de tip pericarpatic vestic, râul cel mai însemnat din județul Bihor
atât datorită mărimii bazinului său de recepție (suprafața=4476 Kmp și lungimea de
144 km) cât și faptului că acesta este cuprins aproape în totalitate între granițele
județului.
Regimul hidrologic se caracterizează prin tr-o creștere a apelor în februarie –
martie și o scădere în august –septembrie, deci este un regim hidrologic tipic pluvio
–nival, dar care suferă și influența elementului oceanic sud –vestic, mai ales iarna
când survin încălziri și ploi.
Pâraiele care vi n din est, în special Corhana și Culișer (care colectează multe
altele)sunt îndiguite pe anumite distanțe,în timp ce către vest albiile acestora au fost
adâncite pentru a drena pânza freatică.
b) Elemente climatologice
Caracteristicile climatului din jude țul Bihor sunt condiționate de circulația
atmosferică a maselor de aer, de poziția geografică a județului și de modificările pe
care le impun particularitățile suprafeței subiacente. Teritoriul județului Bihor este în
domeniul de influență al circulației v estice, care transportă mase de aer oceanic
umed, se caracterizează printr -un climat temperat -continental moderat.
În funcție de caracteristicile elementelor climatice, în județul Bihor distingem
un climat de câmpie, un climat de dealuri și unul montan.
Astfel, masele de aer dominante sunt cele polar – maritime, transportate de
circulația vestică. Sunt umede și moderate termic și au frecvența cea mai mare la
sfârșitul primăverii și în lunile de vară. Urmează apoi masele de aer polar –
continentale, reci și uscate iarna, calde și secetoase vara, apoi cele arctic – maritime
ce pătrund dinspre Atlanticul de Nord, determinând iarna vreme geroasă și relativ

43

umedă, iar primăvara și toamna înghețuri. Frecvent pătrund și masele de aer tropical
– maritime ce vin dins pre sud și sud – vest, transportate de ciclonii mediteraneeni și
de dorsala anticiclonului Azoric, generând vara o vreme instabilă, iar iarna o vreme
cețoasă și cu zăpezi abundente. O frecvență mai mică o au masele de aer tropical –
continentale ce vin din sud și sud – est, și dau acele veri fierbinți și uscate cu zile
tropicale. Suprafața activă care este eterogenă (relief, vegetație, ape, așezări umane,
etc.) introduce o mulțime de topoclimate.
În cadrul procesului de interacțiune dintre factorii meteorol ogici (radiativi și
dinamici) cu cei geografici locali un rol deosebit îl are ascensiunea forțată a maselor
de aer vestice pe versanții Munților Apuseni, fapt ce provoacă importante nuanțări în
valoarea și regimul temperaturii aerului, umezelii atmosferice , precipitațiilor și
presiunii aerului.
Caracteristicile elementelor climatice în medie multianuală, prezentate în
hărțile climatice relevă următoarele valori:
➢ temperatura medie a aerului scade odată cu altitudinea de la 10,50C în
zona de câmpie, la 8 – 100C în dealurile piemontane, 6 -80C în Munții Plopiș,
Pădurea Craiului și Codru -Moma, pentru a ajunge în Bihor – Vlădeasa la 70 –
20C și chiar sub 20C;
➢ temperatura medie a lunii ianuarie variază în același sens ( -10Cși –
20C în câmpie, -10C și -30C în dealuri , – 20C până la -40C în munții scunzi, –
40C și -80C în Munții Bihorului și chiar -80C și până la -100C pe vârfurile cele
mai înalte ale Bihariei;
➢ în iulie valorile termice sunt cuprinse între 210 – 220C în Câmpia
Crișurilor, 16 – 180C în zona piemontană, 1 4 – 160C în Munții Plopiș, Pădurea
Craiului și Codru -Moma, iar în Bihor – Vlădeasa scad la 8 – 140C;
➢ maximele absolute s -au înregistrat la Oradea în 28.08.2000, fiind de
400C, iar în zona montană, la Stâna de Vale, s -au atins 31,40C în 20.08.1946;
➢ minimele termice absolute au fost cuprinse între -290C la Oradea în
24.01.1942 și -30,40C la Stâna de Vale în 24.01.1942;
➢ data medie a primului îngheț apare în prima decadă a lunii octombrie,
pe culmile Bihorului, și în prima decadă a lunii noiembrie în Câmpia Sal ontei.

44

Ultima zi cu îngheț apare în Câmpia Crișurilor în ultima decadă a lunii aprilie,
iar în regiunile de munte în prima decadă a lunii mai;
➢ precipitațiile atmosferice cresc de la vest la est, odată cu altitudinea,
având valori de 500 – 650mm în câmpie; 700 – 800mm în dealuri, apoi în jur
de 1000mm în munții joși, pentru ca în cele din urmă să ajungă la 1200mm la
Stâna de Vale și chiar 1400mm pe Biharia. Gradientul pluviometric vertical
este de 1mm/100m;
➢ numărul mediu al zilelor cu ninsoare este de 19 -21 la Oradea și 80 la
Stâna de Vale, iar cel cu start de zăpadă la sol variază între 40 – 41 zile la
Oradea și 150 și chiar 180 la munte, pe versanții nordici;
➢ grosimea medie a stratului de zăpadă este de 20 – 30cm în câmpie și
de peste 51cm în zona montană;
➢ roza vânturilor indică o mare frecvență anuală a vântului din sectoarele
sudic, nordic și estic și o circulație redusă din vest;
o în sectoarele de câmpie vântul are frecvența cea mai mică pe
toate direcțiile și situațiile de timp calm cele mai numeroase;
o în altitudine crește frecvența vântului pe toate direcțiile și se
intensifică vânturile din vest, care la peste 1000m devin
dominante;
o în apropierea regiunilor piemontane, a depresiunilor golfuri și pe
văile montane se pune în evidență o circulație de tip b riză.
2.9 Acte de reglementare în domeniu deținute în prezent
Unitatea d eține pentru această instalație :
– AIM 85 din 26.10.2007 revizuită în 19.04.2011
– Decizia de transfer 1/12.01.2009
– Decizia de transfer 2010
– Decizia de transfer 69/07.03.2013

45

2.10 Detalii de plani ficare
Activitățile de creștere a păsărilor desfășurată pe amplasamentul descris
impun o monitorizare permanentă și riguroasă pentru:
– Monitorizarea tehnologică;
– Monitorizarea factorilor de mediu.
Monitorizarea tehnologică se bazează in principal pe:
❖ verifi carea calității materiilor prime (furaje , apă)
❖ monitorizarea parametrilor impuși de procesele tehnologice
❖ monitorizare funcționare tehnologică a bazinelor de stocare ape
uzate/dejecții
❖ evidența on – line a consumurilor de materii prime și energetice (cur ent
electric, apă, etc.)
❖ monitorizarea emisiilor atmosferice de amoniac , PM și COV
In vederea unei monitorizări cât mai complete a factorilor de mediu, unitatea
realizează analize care să certifice calitatea factorilor de mediu, cu o frecvență
stabilită d e autoritățile în domeniul protecției mediului.
2.10.1 Monitorizarea emisiilor in aer
Emisii din hale si de la depozitarea dejectiilor
Aceste emisii in aer nu se masoara , sunt determinate prin calcul .
Se raport eaza anual cantitatile de emisii care depasesc valo rile prag
prevazute in REGULAMENTUL (CE) nr. 166/2006 al Parlamentului European și al
Consiliului din 18 Ianuarie 2006 privind înființarea Registrului European al Poluanților
Emiși și Transferați și modificarea Directivelor Consiliului 91/689/CEE și 96/61/ CE,
pentru a fi incluse in EPRTR.
Calculul cantitatilor anuale de emisii pentru raportarea EPRTR se face folosind
valorile specifice din Ghidul Corinair 2016 – tier 1 (pentru NH3 si PM10) si din Ghidul
IPCC 2006 (pentru CH4 si N2O).
Apa uzata
In functie d e cerintele stipulate in contractul incheiat cu prestatorul de servicii

46

de vidanjare / epurare a apelor uzate , se efectueaza periodic analiza apelor uzate
menajere pentru a se verifica incadrarea in limitele NTPA 002/2002, cu modificarile
din 2005.
2.10.2 Monitori zarea si raportarea deseurilor
Evidentele legate de gestionarea deseurilor se inregistreaza conform H.G. nr.
856/2002, tinand seama de completarile/ modificarile din Decizia 2014/955/UE din
18 decembrie 2014 de modificare a Deciziei 2000/532/CE de stabilir e a unei liste de
deșeuri în temeiul Directivei 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului si
se raporteaza trimestrial si anual (in cadrul in RAM).
Situatia gestiunii deseurilor, conform chestionarelor statistice anuale, se
raporteaza la data inscrisa in chestionare.
Dejectiile reprezinta o categorie supusa unui regim special, exceptata de la
prevederile Legii nr. 211/ 2011 privind regimul deseurilor, fiind aflata sub incidenta
prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1069/2009 Parlamentului Europe an și al
Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme sanitare privind
subprodusele de origine animala si produsele derivate care nu sunt destinate
consumului uman si de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1774/2002 (Regulament
privind subpro dusele de origine animala) .
Amestecul de dejectii si ape de spalare este utilizat ca fertilizant organic,
aplicat in baza unui plan anual de fertilizare pe sole de teren verificate prin studii
agrochimice si pedologice, respectand prevederile “ Codului de b une practici agricole
pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole” anexa a
Ordinului nr. 990/ 1809/ 2015 pentru modificarea si completarea Ordinului ministrului
mediului si gospodaririi apelor si al ministrului agriculturii, pa durilor si dezvoltarii
rurale nr. 1182/ 1270/ 2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole
pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole .

47

2.10.3 Monitorizarea procesului tehnologic
Inregistrari si evidente curente:
➢ numaru l /efectivul de animale se inregistreaza la fiecare data de
intrare/iesire ;
➢ greutatea corporala se inregistreaza la fiecare data de iesire ;
➢ cantitatile de nutret intrate se inregistreaza la fiecare data de intrare;
consumul lunar se determina prin calcul;
➢ reteta nutretului combinat;
➢ consumul lunar de energie;
➢ integ ritatea canalizarilor/ lagunei de stocare dejectii.
2.10.4 Monitorizarea mediului
Activitatea din ferma ar putea contribui la poluarea accidentala a mediului
ambiant din doua surse:
• poluarea aerului prin emisiile de poluanti in aer.
• poluarea solului si a apelor freatice prin eventuale exfiltratii din
conducte de transport sau rezervoarele metalice de stocare dejectii, sau din aplicarea
dejectiilor ca ingrasamant.
2.11 Incidente provocate de poluare
Până în ac est moment nu s -au inregistrat incidente și/sau poluări accidentale.
In cazul aparitiei unor incidentele de poluare, acestea vor fi imediat raportate
autoritatilor competente pentru protectia mediului si gospodarirea apelor.

2.12 Specii sau habitate sensibile sau protejate din zona
amplasamentului
Vegetația zonei a suferit transformări esențiale , marcate de o restrângere
accentuată, în urma defrișărilor și desțelenirilor.

48

Câmpia Crișurilor se caracterizează prin ecosisteme balcanice (cu cer și
gârniță) și cent ral-europene(stejar).
Pădurea se compune din cer și gărniță, la care se adaugă frasin , carpen, arțar
tătăresc, jugastru, ulm, păr pădureț, tei. În cadrul luncilor mari, pe grindurile înalte rar
inundabile, există și stejar pedunculat.
Stratul arbustiv al p ădurilor de cer și gârniță este format din : păducel, lemn
căinesc, măceiș, corn, iar stratul ierbaceu din specii de Carex , Poa, etc.
În luncile propriu -zise apar zăvoaie discontinui în care locurile mai înalte sunt
ocupate de plop,cele joase de sălcii și a nini.Stratul arbustiv din zăvoaie este compus
din :sânger,crușin,lemn câinesc,măcieș,soc negru.
Pajiștile din zona silvostepei au fost reduse aproape total. Pajiștile din lunci
sunt variate , după cantitatea și perioada de umezeală; pe zone mlăștinoase domi nă
Poa Trivialis ,pe cele joase și umede Agrostis Stolonifera,pe cele rar inundabile Poa
Pratensis,Trifolium sp.
Pajiștile de sărături au o mare varietate de dispunere a vegetației, mai ales
concentrică, sau în fâșii și cu discontinuități. Pe porțiunile ce le mai sărate pot apare
eflorescențe saline, cu Salicornia H erbaceea , pe locurile mai înalte , Artemisia
Maritima .
Vegetația palustră,dezvoltată pe soluri gleice ,pe malurile
lacurilor,canalelor,bălților se compune din stuf,papură,pipirg.
Dintre elementele floristice specifice zonei deluroase,în perimetrul analizat
vegetează specii cultivate din genul: Rosa sp.-în spațiile verzi amenajate și cultivate
cu gazon (Lolium sp) și specii ierboase,perene,din flora spontană ca de exemplu
genurile: Taraxacum officinal e, Plantago sp.,Tilia sp.,Salix sp., Amphora sp., Thuya
sp.,Juglans sp., și numeroase specii de graminee spontane și cultivate pe spațiile
amenajate ,dar restrânse ca suprafață.În urma observațiilor apreciem că toate au
habitus normal și nu prezintă simptom alogie specifică de impact cu emisii toxice
,poluante.
Din punct de vedere zoogeografic, zona studiată se află în Provincia Panonică
și posedă o faună europeană, euro-siberiană și palearctică, însă cu multe animale
de câm pie: hârciogul (Cricetus cricetus ), ciocârlia( Alauda arvensis ),

49

ciocârlanul( Galerida cristata ), mărăcinarul( Saxicola rubetra ), cioara de semănătură
(Corvus frugileus ), vulpea ( Canis Vulpes ), dihorul ( Mustela putorius ),
căprioara( Capreolus capreolus ), șoarecele de câmp (Apodemus silvaticus ),
ariciul( Erinaceus sp .).
2.13 Condiții de construcții
Conform hartii de macrozonare seismica a teritoriului Romaniei, Anexa SR
11100/1 -93, perimetrul cercetat (amplasamentul), se incadreaza in macrozona de
intensitate 72, cu perioada de revenire de minim 100 ani.
Conform prevederilor din Normativul P100/1 -2006, amplasamentul se
incadreaza astfel:
➢ zona cu valoarea de varf a acceleratiei terenului pentru proiectare: ag
= 0,12 g;
➢ perioada de control (colt): Tc = 0,7s.
Conform codului de proiectare NP 082 -04, presiune a de referinta a vantului,
pentru amplasament, este de 0,5 kPa, mediala pe 10 minute la 10 metri, pe un
interval mediu de recurenta de 50 ani.
Conform codului de proiectare CR1 -1-3-2005, incarcarea din zapada pentru
amplasament, este 1,5 kN/mp, pentru un i nterval mediu de recurenta de 50 ani.
Conform art. 2.1.10 si tabel 2.1.9. din Normativul P 118 -99 constructiile se incadreaza
la Gradul V RF. In conformitate cu prevederile art 5.1.6. constructiile de productie
parter cu Ac < 2000 mp, incadrate la cat. C p ericol de incendiu, realizate pe structura
metalica indiferent de densitatea de sarcina termica, se admite ca se pot incadra la
Gradul II RF, daca materialele sau substantele combustibile sunt astfel distribuite
incat sa nu pericliteze stabilitatea cladiri i.In concluzie clădirile se considera de gradul
II RF.
Caracteristicile constructive, distribuirea spatiului in hale si dotarile halelor
sunt prezentate în continuare:
Toate halele sunt caracterizate prin:
➢ regim de inaltime – parter +1;

50

➢ fundatii – izolate, din beton armat;
➢ structura de rezistenta – din stalpi si grinzi din beton armat prefabricat,
➢ peretii din caramida;
➢ usile: din tamplarie metalica;
Dotarile generale constau din:
– tablou electric in camera tampon;
– prize 380 V, 22 0 V;
– post de transformare – firida – bransament – tablou;
– centura de impamantare a instalatiei electrice;
– buncare exterioare pentru furaje;
– adapatoare automate;
– instalatii de furajare cu motoare si senzor.

Filtrul sanitar are fundatie din beton, zidarie de caramida, invelitoare din tablă .

Camera frigorifica
➢ este o incinta inchisa, cu pereti si acoperis cu urmatoarea stratificatie de la
interior la exterior: tabla metalica cutata, folie PVC, vata minerala 10cm, pereti
de caramidă ;
➢ dotata cu o u sa, o fereastra, si o unitate de racire. Pardoseala este sclivisita;
2.14 Răspuns de urgență
În cadrul unității s -au elaborat și a adus la cunoștința personalului procedurile
de operare și mentenanță al instalațiilor.
Obiectivul nu este clasificat cu risc majo r și nu intră sub incidența
reglementărilor și a dispozițiilor administrative de implementare a HG 804/2007
completată și modificată prin Legea nr. 59/2016 privind controlul asupra pericolelor
de accident major în care sunt implicate substanțe periculoase.
Posibilitatile de accident industrial se refera la incendii si la pierderile de
dejectii prin deversare sau exfiltratii din bazinele de stocare.
Conform procedurilor PSI, “Instructiunile de prevenire si interventie in caz de

51

incendii” vor fi afisate la lo c vizibil in fiecare hala, impreuna cu instructiunile de
utilizare in siguranta a instalatiilor electrice.
Pentru evitarea deversarilor sau scurgerilor de dejectii a fost intocmit Planul
de prevenire si combatere a poluarilor accidentale, Planul de inchide re a instalației,
Planul de management al situațiilor de urgență, Planul de revizii și reparații.
Cerintele de monitorizare si raportare conform legislatiei in vigoare au fost
prezentate detaliat in sectiunea 10 din solicitarea pentru revizuirea autorizati ei
integrate de mediu. In cele ce urmeaza sunt succint trecute in revista obligatiile de
monitorizare legate de identificarea/ prevenirea poluarii pe amplasament.

3 ISTORICUL TERENULUI ȘI A ZONELOR ADIACENTE –
RAPORT PRIVIND SITUATIA DE REFERINTA
În anul 1981 s-a constituit Intreprinderea de stat de creștere a puilor Avicola
Ordaea cu secție la Leș . In anul 1991 a fost preluată de către AVICOLA SA care a
vandut -o în anul 2009 către SC Flavoia SRL, firmă ce a vandut -o în 2010 către
Amareto SRL de la care în anul 2013 a preluat -o SC Flavoia Transcom SRL.
Începând cu anul 2003 unitatea a procedat la înlocuirea sistemului de creștere al
puilor de carne în baterii cu sistemul la sol .
Unitatea și -a propus perfecționarea tehnologiei creșterii păsărilor , pe fondul
achiziționării unor rase valoroase și a realizării dotărilor specifice necesare pentru
respectarea i ntegrității factorilor de mediu astfel încat în anul 2007 a obținut AIM fără
perioadă de tranziție.
Între 2007 și 2017 societatea a funcționat pe baza aces tei autorizări; în anul
2011 urmare a unor modificări de tehnologie și capacități s -a revizuit AIM.
In intervalul 2007 -2017 societatea a realizat Raportările impuse prin AIM, și
le-a raportat APM Bihor.

52

Prin AIM 85/2007 societatea nu a avut impus nici un program de monitorizare
al calității factorilor de mediu. Societatea nu deține nici un puț de hidroobservație al
calității apelor subterane de pe amplasament.
Suprafața mică a spațiului verde coroborat cu starea vegetației de pe acesta
au condus la conclu zia că nu este necesară nici in acest moment prelevarea de probe
de sol de pe amplasament.
4 RECUNOAS TEREA TERENULUI
4.1 Probleme identificate
Se apreciaza ca pericol potential poluarea accidentala a solului si freaticului
de pe amplasamentul fermei cu găinaț din transportul/ manipularea acestora.
Zonele care au fost evidențiate cu ocazia efectuării prezentului studiu ca
necesitând o investigație mai detaliată sunt terenurile care constituie amplasamentul:
➢ porțiunile de teren în care s -a pozat sistemul can alizare menajeră și
tehnologică ;
➢ platforma de depozitare a camerei frigorifice pentru mortalități
Pentru monitorizarea eventualelor scurgeri accidentale, in apropierea
rezervorului vidanjabil , pe directia de curgere a apei subterane recomandăm
realizarea a două foraje de observatie .
Arealul pe care este propusa realizarea fermei include teritoriul ce apartine
intravilanului unitatii administrative localitate Leș, comuna Nojorid, judet Bihor.
Pentru a realiza evaluarea impactului cumulat al tuturor surselor de pe raza
localității Leș, in abordare am tinut cont in primul rand de existenta celorlalte ferme
zootehnice ce functioneaza in Leș.
Tabelul 4 .1 conține datele luate in calcul in cadrul Studiului de evaluare a
impactului pentru simularea emisiilor totatele gene rate și a dispersiei poluanților.

53

Tabel nr.4 .1
Nr.crt. Unitate zootehnică Capacitate
1 SC Flavoia Transcom SRL 80000 capete păsări/serie
2 SC Aviroso SRL 38000 capete păsări/serie
Figura 4 .1 prezintă amplasarea celor mai apropiate 2 ferme zootehnice
existente: la distanțe cuprinse între 1,3 km și 6 km față de amplasamentul analizat.

Figura 4. 1 – Amplasamentul fermelor zootehnice din arealul localității Leș
In simularea dispersiei poluanților s -a ținut cont de datele meteorologice –
direcția predomi nantă a vantului de la stația meteo Oradea , cea mai apropiată stație,
a căror analiza datelor multianu ale indică faptul că în peste 48 % din cazuri din direcție
vantului este E – SE – S.

54

Tabel 4.2 – Evoluția direcțiilor vantului, interval 2010 -2014 -Stația
Oradea

Oradea

N

NNE

NE

ENE

E

ESE

SE

SSE

S

SSV

SV

VSV

V

VNV

NV

NNV direcția
variabil
ă a
vântului

calm

2010 5.50
% 7.70
% 5.20
% 3.50
%
9.20% 12.70
% 6.00
% 5.00
%
8.50% 9.10
% 8.10
% 3.90
% 2.80
% 4.30
% 3.10
% 4.70
%
0% 0.60
%

2011 6.10
% 8.10
% 6.30
% 3.00
% 10.00
% 14.20
% 5.90
% 4.20
%
7.90% 7.50
% 6.50
% 2.80
% 3.50
% 4.30
% 3.80
% 5.30
%
0% 0.60
%

2012 5.60
% 8.40
% 6.10
% 3.10
% 8.60
% 12.40
% 5.50
% 3.90
% 9.80
% 9.30
% 7.60
% 2.90
% 3.30
% 4.50
% 3.40
% 5.10
% 0% 0.50
%

2013 4.60
% 7.80
% 6.10
% 3.00
% 13.20
% 10.50
% 5.30
% 4.80
% 12.50
% 9.80
% 7.70
% 2.40
% 3.30
% 3.30
% 2.60
% 2.70
% 0% 0.50
%

2014 7.70
% 7.50
% 3.60
% 3.00
% 21.50
%
7.60% 3.50
% 4.10
% 13.90
% 6.80
% 3.60
% 2.50
% 4.10
% 2.80
% 3.70
% 3.90
%
0% 0.10
%

Grafic 4.2 – Roza vantului, interval 2010 -2014 -Stația Oradea
In estimarea emisiei s -a considerat ca intreaga cantitate de NH 3 emisă in urma
activității feremelor menționate este degajată în atmosferă print r-un ventilator ce are
valoarea debitului de exhaustare rezultata ca o medie ponderata a debitelor
ventilatoarelor cu care sunt dotate toate cele 2 ferme.Impactul cumulat s -a realizat
pentru toate emisiile rezultate din activitatea fermelor, dar dat fiind faptul că valoarea
poluanților emiși ca urmare a arderii combustibilor pentru incalzirea spațiilor active ale
feremelor cumulat au fost ca și valoare de intrare cu mult sub valoarea limită de emisie
simularea dispersiei s -a realizat doar pentru NH 3 care de și ca și valoare limită de
emisie cumulată se află tot sub valoarea limită de emisie poate fi un factor derajant
datorită mirosului ce -l insotește.

Roza vanturilor -Oradea
2010 2011 2012 2013 2014
N
c2a5lm.00%
direcția variabilă a…20.00% NNE
NE
NNV 15.00%
10.00%
5.00%
0.00% ENE
NV E
VNV ESE
V
VSV SE
SSE
SV S
SSV

55

Tabel nr.4.7.2
Denumirea
Sursei
Cosuri
ventilatie Poluant Debit
masic
(g/h) Debit gaze/aer
(Nmc/h)
Concentr atia
în emisie (in cea mai
nefavorabila situație)
(mg/Nmc)
(mg/mc) Limita la
emisie=prag
impurificat /
VLE BAT
(mg/Nmc)
SC Flavoia
Transcom SRL NH 3

>300

576000 8.24 30
SC Aviroso
SRL 288000 7.83
Total 8,11
Observație: In simularea rea lizata s -a considerat cea mai nefavorabilă situație, situația
în care emisia de NH3 este maximă pentru fiecare tip de animal, nu s -a tinut cont de
tehnicile de nutritie implementate de către fiecare societate in vederea scăderii
cantității de amoniac emis.
Estimarea emisiilor s -a realizat cu ajutorul programului TAMP 4 (The Air
Pollution Model) realizat de CSIRO Australia.TAMP este un model numeric de calcul
a dispersiei emisiilor provenite din surse de suprafață, mobile și punctiforme,
rezultatele raportân du-se la valorile limită, valorile țintă sau nivelurile critice relevante
prevăzute de Legea nr. 104 din 15/06/2011 privind calitatea aerului înconjurător.
Modelarea matematică a dispersiei indicatorilor de calitate ai aerului s -a
efectuat pentru NH3. Anul meteorologic luat in calcul a fost 2016, an ce nu a inregistrat
valori mult neobisnuite fata de mediiile multianuale.
Trebuie menționat că s -a lucrat cu o grilă de calcul utilizată în TAPM 4 ( 1 km x
1,2 km),grilă ce acoperă suprafața UTR Nojorid , ceea ce a asigurat o distribuire
exactă a concentrațiilor induse de sursele de suprafață pe arealul de interes supus
analizei la nivel local.

56

Graficul 4.3 modelarea dispersiei obținută pentru NH3 cu ajutorul programului TAMP4
Calitatea aerului atmosferic va fi afectată în limite admisibile (adică valorile
concentrațiilor poluanților gazoși evacuați nu vor depăși valorile impuse prin legislația
in vigoare , care asigură asigură dispersia optimă a poluanților.
4.2 Alte recomandari
Conform Standardului National 12574/87 – Conditii de calitate pentru aerul
din zonele protejate, se considera ca emisiile de substante puternic mirositoare
depasesc concentratiile maxim admise atunci cand in zona de impact, mirosul lor
dezagreabil si persistent este sesizabil olfactiv.
Tabel nr.4.2.1
Sursa Intensitatea mirosului Masuri
Halele de adapostire animale Sesizabil Ventilare corespunzatoare
Parti componente ale retelei de
canalizare; camine de vizitare Putin sesizabil Acoperite

Titularul activitatii isi va programa activitatile din care rezulta mirosuri
dezagreabile persistente, sesizabile olfactiv, tinand seama de conditiile atmosferice,
evitandu -se planificarea acestora in perioadele defavorabile dispersiei poluantilor,
pentru prevenirea sesizarii mirosului la distante mari.
Emisiile difuze si mirosurile vor fi micsorate prin urmatoarele masuri:
➢ masuri de igiena a productiei, prin respectarea stricta a procesului de
exploatare a cresterii păsărilor ;
➢ utilizarea unui regim nutritional adecvat, in vederea reducerii emisiilor 0102030405060708090100
024487296120144168192216240264288312336360384408432456480504528552576600624648672696720744Concentration
HourCMAX(ppb)

57

rau mirositoare;
➢ respectarea programului de eliminare a dejectiilor, evitand stagnarea
lor in adaposturi.
Se va face instruirea personalului pentru a -si desfasura activitatea astfel incat
nivelul mirosurilor emise sa fie redus.
Monitorizarea mirosului, pana la aparitia legislatiei specifice, se va face prin
analiza concentratiilor de amoniac si compararea se va face cu limitele din STAS
12547/87.
Pentru reducerea emisilor de amoniac, in vederea diminuarii mirosului, in
procesul de imprastiere pe sol a găinaț ului, un factor important este incorporarea
rapida in terenul arabil.
Se va mentine un aspect ingrijit al incintei prin lucrari permanente de curatenie
si intretinere , inclusiv a spatiilor verzi amenajate .
4.3 Depozite de materiale si substante chimice
Magazi ile aflate pe amplasament sunt pre zentate în tabelele 4.3.1
Tabelul nr.4. 3.1
În incinta unității există magazii de stocare a materiilor prime , conform descrierii de la Capitolul
2.3. Magaziile aflate pe
amplasament sunt
prezentate în tabelele
4.2.1 și 4.2.2 Descriere Capacitate de stocare
Tabelul nr.4.3 .1
A. MAGAZII DE MATERII PRIME SI MATERIALE CHIMICE
Codificare/ Denumire Descriere Capacitate de stocare

Buncare de stocare furaje conform descrierii de la capitolul 2.3
Cubicare pentru stocarea motorinei 2x4x100 l
B. MAGAZII DE DEȘEUR I
Codificare/ Denumire Capacitate
Mortalități 02.02.02 Cadavrele se aduna zilnic de personalul angajat si
se depozitează temporar in camera frigorifică 2 t

58

Deșeuri metalice 02.01.10 Depozitate temporar pe platformă betonată 50 kg
Ambalaje de hârtie și carton,
15.01.01 Depozitate temporar în pubele sau pe platformă
betonată 5 kg
Ambalaje de materiale plastice,
15.01.02 Depozitate temporar în pubele sau pe platformă
betonată 5 kg
Ambalaje de medicamente,
18.02.03 Colectate și depozitate temporar în rec ipienți cu
închidere etanșă 4 kg
Hârtie și carton, 20.01.01 Depozitate temporar în pubele sau pe platformă
betonată 5 kg
Deșeuri menajere, 20.03.01 Colectate în pubele 1,1 mc
Ambalaje de la substanțe
dezinfectante 15.01.1 0⃰ Depozitate în magazie închisă 10 kg
Deșeuri a căror colectare și
eliminare fac obiectul unor
măsuri special pentru
prevenirea infecțiilor, 18.02.0 2⃰ Depozitate temporar în spațiu special destinat acestui
scop în filtrul sanitar 5 kg
Becuri/tuburi fluorescente,
20.01.2 1⃰ Depozitate t emporar în magazie 5 bucăți
Ambalaje sticlă medicamente
15.01.07 Depozitate temporar în spațiu special destinat acestui
scop în filtrul sanitar 5 kg
20 01 36 -Deșeuri EEE Fermentație aerobă și anaerobă, cu degajare de
amoniac, hidrogen sulfurat, oxizi de azot, etc.

4.4 Instalatia de tratare a dejectiilor
Apele uzate, de spălare provenite din activitatea punctului de lucru precum și
apele menajere sunt conduse prin intermediul a două sisteme distincte de canalizare
către rezervorul vidanjabil cu capacitate a de 30 mc descris, aparținand SC Rofavic
SRL.

59

4.5 Zone interne de depozitare
Cu exceptia pl atformelor mentionate anterior , nu vor exista alte zone de
depozitare a substantelor periculoase.
4.6 Sistemul de canalizare al apelor pluviale
Determinarea debitului ape lor pluviale provenite de pe suprafața aferentă
obiectivului :
Q p = m x S x Ǿ x i ( conform STAS 1846/90 )
m= coeficient adimensional de reducere a debitului de calcul care ține seama
de capacitatea de înmagazinare a rețelei de canalizare = 0,8 pentru t = 40 min
S = aria bazinului de canalizare aferent secțiunii de calcul , în ha
Ǿ = coeficient de scurgere aferent ariei S
i = intensitatea ploii de calcul , în funcție de frecvență și de durata ploii de calcul
conform STAS 9740 -73 în l / s / ha = 13 0 l/ l / s / ha ( frecvența nominală a ploii
de calcul în funcție de importanța folosinței , conform STAS ,este de 1 : 1
aferent clasei de importanță a obiectivului
suprafata um
Ǿ frecventa nominala a
ploii de calcul debit ape
pluviale debit ape
pluviale

mp m
l/s * ha l/s mc/zi
suprafata construita mp 3042 0.8 0.95 130
suprafata platforme mp 4170 0.8 0.85 130
suprafete verzi mp 171 0.8 0.15 130
suprafata totala mp 7383
67.18 60.47

Apele meteorice prov enite de pe platforma unității se scu rg în mod natural,
urmând panta terenului în șanțurile amenajate de pe marginea șoselei.
Sistemul de c analizare al apelor uzate menajere și tehnologice este descris in
la capitolul 2.3

60

4.7 Alte depozite si zone de folosire a substantelor chimice
Asa cum s -a mentionat anterior, pe amplasament nu exista depozite de
substante chimice; de altfel singurele substante si preparate chimice folosite sunt
cele pentru dezinfecti e, dezinsectie (DD); modul de utilizare a acestora a fost
prezentat in sectiunea 2.5 din prez entul raport de amplasament.
4.8 Posibile poluari rezultate din folosinta anterioara a terenului
Destinatia anterioara a terenului a fost agricola (arabil). N-a fost evidentiata
poluare rezultata din activitatile desfasurate anterior pe amplasament .
5. DEZVOLT AREA UNUI MODEL CONCEPTUAL
Scopul raportului de amplasament este acela de a stabili calitatea mediului de
pe amplasament si imprejurimi la momentul inceperii activitatii precum si a modului
in care ar putea evolua aceasta pe perioada functionarii obiectiv ului, pentru a se
actiona in sensul prevenirii poluarii terenului; starea de calitate a mediului la
momentul initial se ia in considerare ca punct “initial” de referinta.
In acest scop se realizeaza un model conceptual tip sursa – cale –.receptor
bazat at at pe consideratii generale privind tipul de activitate desfasurata in instalatia
in cauza cat si pe consideratii specifice amplasamentului analizat.
Prezentul raport analizeaza evolutia amplasamentului dupa zece ani de
desfasurare a activitatii conform A IM.

Consideratii generale:
➢ activitatea de crestere intensiva a păsărilor nu presupune folosirea de
substante chimice periculoase (nici prin natura chimica si nici prin
modul de depozitare) care sa conduca la contaminarea terenurilor
aferente amplasamentul ui;
➢ structurile subterane obligatorii sunt canalele de colectare si transport
a dejectiilor si apelor de spalare din hale si din exteriorul acestora;

61

➢ folosirea materialelor plastice de inalta densitate ca materiale
impermeabile pentru realizarea acestor st ructuri este o solutie
recomandata ca BAT;
➢ găinațul nu prezinta un pericol direct pentru sol decat atunci cand sunt
in cantitati excesive, dar pot conduce la poluarea apelor freatice si
indirect (prin panza freatica) sau direct (prin descarcari directe) la
poluarea apelor de suprafata/ canalelor de irigatii.

Consideratii specifice amplasamentului :
➢ reteaua de canalizare se inspecteaza periodic;
➢ nu se fac descarcari directe de dejectii in ape de suprafata sau canale
de irigatii.
➢ dejecțiile sunt gestionate de la evacuarea din hală , imediat după
realizarea unui ciclu de creștere , de către terți, pe am plasamente
aparținand acestora
În baza informațiilor prezen tate până în această fază a raportului se propune
în continuare un model conceptual al amplasamentului pentru ilustrarea modului în
care activitatea desfășurată poate afecta calitatea factorilor de mediu și sănătatea
populației.
Modelul conceptual propus se întemeiază pe mai multe categorii de informații:
➢ date privind istoricul amplasamentului și activitățile zootehnice care s-au
desfășurat aici
➢ procesul tehnologic actuale, bilanțuri de materii prime, materiale auxiliare,
utilități
➢ planuri de dezvoltări vi itoare
➢ studii efectuate anterior pe amplasament
➢ studii care au relevanță pentru instalația integrată
➢ constatări ale vizitelor efectuate pe amp lasament în perioada aprilie -iulie 2017
➢ informații și recomandări ale documentelor de referință BREF -2017
”Modelu l conceptual” presupune identificarea surselor potențiale și efective
de poluare, căilor de transmitere a poluării și receptorilor sensibili. Modelul

62

conceptual reprezintă un punct de referință al amplasamentului pentru momentul
actual constituind tot odat ă baza managementului de mediu pentru instalația
integrată.
In documentațiile de mediu întocmite au fost analizate toate sursele de emisie
și căile de transmitere a poluării spre receptorii sensibili. O sinteza a acestor
elemente este prezentată in tabelul nr. 5.1 :
Tabel nr.5.1
Proces – Identificarea pericolelor/ Surse
Calea Impact/Receptor

Cresterea și ingrasarea păsărilor /stocarea
găinațului pe platformă NH 3,
Miros

Ape uzate cu conținut de substanțe organice
Dejectii

Aerul
atmosferic

Sistem de
canalizare
Sol/ freatic

• Poluarea atmosferei
• Discomfort olfactive

• Poluarea apelor de
suprafață
• Poluarea solului și
stratului freatic

Pentru a asigura un management de mediu corespunzător al instalațiilor este
necesar să fie luate în considerare toate sursele potențiale prezentate în tabelul de
mai sus, deși, așa cum rezultă și di concluzii, impactul unora dintre surse poate fi
minor sau chiar nesemnificativ.
6. INTERPRETAREA DATELOR PRIVIND STAREA ACTUALA A
AMPLASAMENTULUI
Pentru buna desfasurar e a activitatii si minimizarea consumurilor de materii
prime, materiale si utilitati, societatea va tine evidenta lunara, care reprezinta
recomandare BAT a:
– cantitatilor de materii prime si auxiliare utilizate;
– cantitatii de apa, energie utilizate; a canti tatilor de deseuri rezultate si a
fertilizantilor aplicati pe terenurile agricole;

63

– activitatilor de intretinere si reparatie a instalatiilor si dotarilor aferente;
– instruiriilor personalului.
Pentru a reduce emisiile de amoniac în aer provenite din fiecare adăpost
pentru păsări , recomandările BAT implementate de către SC Flavoia Transcom SRL
constă în:
➢ frecvența de transportare a găinațului către depozite externe –
evacuarea pe platformă unității după fiecare serie ;
➢ implementarea unui sistem de management nutritional echilibrat din
punct de vedere al dezvoltării optime a animalelor și a emisiilor de
amoniac;
➢ implementarea u nui sistem de aspirat pentru evacuarea apelor de
spălare ;
Pentru a preveni sau, în cazul în care nu este posibil, pentru a reduce emisi ile
de mirosuri și/sau impactul mirosurilor provenite de fermă, unitatea a implementat
următoarele prevederi BAT:
b Optimizarea condițiilor de eva cuare a aerului din adăposturi :
➢ creșterea înălțimii la care este amplasat orificiul de evacuare aer ;
➢ creșt erea vitezei de ventilație – realizarea unui sistem ef icient de
ventilație ce asigură ventilarea unui volum cu peste 30% mai mare de
aer decat cel din adăposturi ;
➢ adăugarea unor acoperitori deflectoare în orificiile de evacuare
amplasate în partea inferio ară a pereților pentru a devia aerul evacuat
către sol;
Controlul emisiilor de poluanti in mediu, precum si controlul factorilor de mediu,
se va realiza prin analize efectuate de personalul specializat al unor laboratoare/
autoritati acreditate, cu echip amente de prelevare si analiza adecvate, folosind
metode de lucru in vigoare.
Activitatea de supraveghere si monitorizare a calitatii mediului va fi asigurata
de responsabilul de mediu, numit cu decizie de conducatorul unitatii.

64

Titularul de activitate a re obligatia de a monitoriza nivelul emisiilor si de a
raporta informatiile solicitate catre autoritatea competenta, in conformitate cu OUG
195/2005 privind protectia mediului, aprobata cu modificari prin Legea 265/2006, cu
modificarile si completarile ult erioare.
Rezultatele masuratorilor se vor inregistra, si prelucr a si se vor transmit e intr-
o forma adecvata către autoritatea de mediu, APM Bihor.
Trebuie remarcat că unitatea nu are asigurată distanța adecvată între
fermă/inst alație și receptorii sensibi li – fermă existentă, care este amplasată la o
distanță de doar circa 100 -150 m față de intravilanul localității Leș, în condițiile în care
Ordinul 119/2014 prevede pentru astfel de ferme o distanță de 1000 m ca fiind
suficientă pentru a nu genera efecte n egative asupra stării de sănătate a oamenilor. }n
aceste condiții recomandăm realizarea unui Studiu de impact asupra stării de
sănătate.

AER
Monitorizarea aerului inconjurator
Titularul autorizatiei are obligatia sa monitorizeze nivelul imisiilor de polua nti in
aer in conditiile stabilite in Tabel nr.6.1 , astfel:
Tabel 6.1
Parametri de analizat Frecventa Metoda de analiza
Amoniac Anual* STAS 10812
*în perioada caldă a anului (iulie -august), trei masuratori.
Se vor determina emisiile difuze, ca imisii la limita amplasamentului,
respectand standardele de calitate pentru aer ambiental. Prelevarea probelor se va
face pe directia predominanta a vintului in perioada cu grad maxim de populare a
halelor. Cand se vor raporta datele referitoare la monitorizarea imisiilor, se vor raporta
si datele privind: numarul de hale populate, conditiile meteorologice specifice
(temperatura aer, umiditate atmosferica, presiunea atmosferica).

65

APA
Recomandă realizarea a două puțuri de a pa subterana din incinta fermei
puțurile din care se va monitoriza semestrial apa.
Monitorizarea calitatii apei subtera ne se va face conform tabelului nr.6.2
Tabelul nr.6.2
Locul prelevarii probei Indicator de calitate
analizat Frecventa de
monitorizare Metoda de
analiza
Foraje din incinta fermei pH Semestrial SR EN ISO
10523
Indice de
permanganat Semestrial SR EN ISO
8467
NH 4+ Semestrial SR ISO 7150 -1
Azotiti Semestrial SR EN 26777
Azotati Semestrial SR ISO 7890 -3
Fosfor total Semestrial SREN ISO 6878
Cloruri Semestrial SR ISO 9297

Valorile se vor raporta la “proba martor” (reprezentand pr oba efectuata inainte
de prima vidanjare a dejecțiilor după emiterea noii AIM ), date indi cate in Raportul de
amplasament .
Apele uzate vidanjate descărcate în stația de epurare vor respecta li mitele
maxim admise prin NTPA 002, aprobat prin HG 188/2002, cu modificarile si
completarile din HG nr. 352/2005 si HG 210/2007.
Tabel nr.6.3
Indicator Unitatea de
masura Valorile admise
conform NTPA 002/ HG
nr. 352/2004
pH Unit. pH 6.5-8.5
Amoniu mg/l 30
Consum chimic de oxigen mg O 2/l 500
Consum biochimic de oxigen la
5 zile mg O 2/l 300
Materii in suspensie mg/l 350
Substante extractibile mg/l 30

66

Valorile indicatorilor de calitate ai apelor pluviale evacuate, trebuie sa se
incadreze in limitel e prevazute in HG.352/2005 si Normativul NTPA 001/2005.

SOL
Nu este cazul intrucat nu există zone active care ar putea fi impurificate cu
substanțe specifice activității.

Monitorizarea zgomotului
Se vor efectua măsurători ale zgomotului la limita incint ei numai la solicitarea
autorităților. Valorile măsurate se vor compara cu valoarea admisă de STAS
10009/88 și Ordinul Ministerului Sănătății nr. 119/2014 .

Monitorizarea substanețor chimice periculoase
Se va ține evidența strictă a consumului de substanțe și preparate chimice și
se vor transmite la APM Bihor la solicitare.
Evidența substanțelor și preparatelor periculoase se ține prin fișa de magazie.

Monitorizarea deșeurilor
Evidența cantităților de deșeurilor produse, și depozitate temporar, se va
realiza lunar conform prevederilor HG 856/2002 privind evidența gestiunii deșeurilor
și pentru aprobarea listei ce cuprinde deșeuri, inclusiv deșeurile periculoase. Se va
raporta anual la APM Bihor – Compartimentul Gestiune Deșeuri și Chimicale,
cantitățile de deșeuri produse, depozitate temporar, valorificate, reciclate sau
eliminate final, pe categorii de deșeuri, conform HG 856/2002.
Deșeurile reciclabile și periculoase generate din activitate se transportă de
firme specializate și autorizate, în baza contrac telor încheiate. Se va urmări
realizarea managementului deșeurilor până la stadiul de eliminare finală a lor, cu
respectarea prevederilor HG 1061/2008 privind transportul deșeurilor pe teritoriul
României
Deșeurile periculoase se elimină prin firmă autoriz ată.

67

Gestionarea ambalajelor și a deșeurilor din ambalaje se va efectua conform
prevederilor Legii 249/2015 privind gestiunea ambalajelor și deșeurilor de ambalaje,
actualizată și Ordinul M.M.P. nr. 794/2012 privind procedura de raportare a datelor
referit oare la ambalaje și deșeuri de ambalaje.
Conform Ghidului de inventariere a emisiilor în atmosferă – ediția 2016 –privind
stabilirea unor măsuri pentru aplicarea prevederilor Regulamentului (CE) al
Parlamentului European și al Consiliului nr. 166/2006 din 18.01.2006 privind
înființarea Registrului European al Poluanților Emiși și Transferați și modificarea
Directivelor Consiliului 91/689/CEE și 96/61/CE (activitate co nf. Anexei I) 7.a).(ii)
Creșterea intensivă a șeptelului și acvacultură – Instalații pentr u creșterea intensivă
a păsărilor sau a porcilor cu o capaciate de păsări 40000 capete anual se vor raporta
în cadrul raportărilor de mediu următoarele date referitoare la emisiile în atmosferă:
Tabel nr.6.4
Nr.crt. Nr CAS Pouant Prag pentru emisii(kg/an)
În
aer(kg/an) În
apă(kg/an) Pe sol
(kg/an)
1 7664 -41-7 NH 3 10000
2 10024 -97-2 N2O 10000
3 74-82-8 CH 4 100000

Raportarea emisiilor se face in mod individual pentru fiecare din categoriile de
surse, in conformitate cu cerintele Regulamentului (CE) nr. 166/2006 al Parlamentului
European și al Consiliului din 18 Ianuarie 2006 privind înființarea Registrului European
al Poluanților Emiși și Transferați și modificarea Directivelor Consiliului 91/689/CEE
și 96/61/CE.
Rapoartele trebuie depuse astfe l:
Tabel nr.6.5
Raport Frecven ta
raport arii Data de depunere a
raportului
Monitorizarea Anual, urmând a fi incluse
anual in RAM Ca parte a RAM

68

Raport Frecven ta
raport arii Data de depunere a
raportului
concentratiilor de poluanti in aerul
inconjurator/emisiilor în aer
Monitorizarea calitatii solului Anual Ca par te a RAM
Rezultatele monitorizarii
apelor subterane Semestrial in
amplasament si pe
terenurile unde se
fertilizeaza cu dejectii 10 zile de la încheierea
semestrului pentru care se face
raportarea si ca parte in RAM
pentru cele anuale
Situatia lunara a ge stiunii deseurilor Anual Incluse in RAM
Prezentarea unui plan de management
al dejectiilor pentru anul in curs Anual 31.03. al fiecarui an
Situatia cantitatii ambalajelor
gestionate anual Anual 25.02 a anului urmator
Situatia gestiunii deseurilor, confo rm
chestionarelor statistice anuale Anual Odata cu RAM -ul
Raportul Anual de Mediu (RAM) Anual 31 martie a anului urmator
Raportarea emisiilor conform
Regulamentului (CE) nr. 166/2006
al Parlamentului European și al
Consiliului din 18 Ianuarie 2006 privind
înființarea Registrului European al
Poluanților Emiși și Transferați și
modificarea Directivelor Consiliului
91/689/CEE și 96/61/CE Anual 30 aprilie an urmator raportarii

Raportarea inventarului privind emisiile
de poluanti in atmosfera in conformitat e
cu Ord. MMP nr. 3299/2012 pentru
aprobarea metodologiei de realizare si
raportare a inventarelor privind emisiile
de poluanti in atmosfera;
Anual 15 martie a anului urmator

69

Tabel nr.6.6
Raport Data de depunere a raportului
Plan de închidere definitiv a
(dezafectare) a instalatiei Odata cu notificarea de dezafectare
Notificare privind poluarile
accidentale Maxim o ora de la producere

Planul de prevenire si combatere a poluarii
accidentale Odata cu documentaia de solicitare a
autorizatiei, actualizare anuala
Reclamatii (acolo unde apar) 10 zile de la încheierea lunii in care se
face reclamatia

Raportul anual de mediu ( RAM ) ce este document ce sintetizeaza toate
informatiile privind desfasurarea activitatii in conditii normale si anormale de
functi onare, impactul asupra mediului si modul de respectare a prevederilor
autorizatiei integrate de mediu.
7. CONCLUZII ȘI RECOMANDARI
Unitatea a implementat următoarele recomandări BAT pentru creșterea în
sistem intensiv a păsărilor în incinta fermei
Emisii le de amoniac provenite din adăposturile

Tehnică ( 1) Aplicabilitate
b În cazul unor sisteme fără cuști
instalație de ventilație forțată și evacuare cu frecvență
redusă a dejecțiilor animaliere (în cazul unui așternut adânc
cu fosă pentru dejecții animaliere) combinat cu
managementul nutritional pentru obținerea unui conținut
ridicat de materie uscată a dejecțiilor animaliere; Da

Pentru a reduce emisiile de amoniac în aer provenite din fiecare adăpost pentru

70

pui de carne, BAT implementate de către s ocietate constă în realizarea unui sitem de
ventilație forțată și un sistem de adăpare anti-scurgere
În scopul de reducerii emisiilor de amoniac provenite din adăpostur ile
pentru puii de carne socie tatea a implementat următoarele tehnici:

Tehnică Descr iere
Ventilație naturală sau
forțată cu sistem de
adăpare anti-scurgere
(în cazul unei podele
cu supra față solidă cu
așternut adânc). Clădirea este închisă și bine izolată, echipată cu sisteme de
ventilație naturală și forțată. Podeaua cu suprafață solidă
este acoperită complet cu așternut, care este completat
atunci când este necesar. Izolarea podelei cu beton și
învelitoarea previn apariția condensului în așternut.
Dejecțiile solide se evacuează la sfârșitul ciclului de
creștere. Proiectarea și funcționa rea sistemului de
alimentare cu apă potabilă previn scurgerile de apă în
așternut.

Din studiul amplasamentului a rezultat că activitățile care sunt efectuate au un
potențial redus de poluare in condiții de funcționare normală. Zonele de teren
aferente amplasamentului au potențial de contaminare doar in cazul producerii unor
avarii sau manipulări neglijente.
Recomandăm ca procesul tehnologic să se desfășoare în aceeași parametrii
ca și în ultimii 10 ani, să se studieze permanent legislația astfel încat să existe
întodeauna corelare între impunerile legislative și activitatea desfășurată și să existe
o preocupare în identificarea de noi soluții performate de gestionare a dejecțiilor.

Analiza activității de pe amplasamentul din Leș al SC Flavoia Transcom SRL :
– investigațiile vizuale, lipsa sesizărilor privind gestiunea activității raportat la
starea de referință a amplasamentului
– fluxului tehnologic realizat pe amplasament de către SC Flavoia Transcom
SRL, a condus la concluzia că unitatea respectă condițiile de gestiune a

71

activității în scopul prevenirii și controlul ui integrat al poluării da torate activității
desfășurate
conduc la concluzia că procesul tehnologic este gestionat optim de către conducerea
societății.

Recomandăm :
➢ demararea unui program de moni torizare pe fiecare factor de mediu , iar
rezultatele monitorizării să fie cuprinse obligatoriu în Raportul anul de
Mediu
➢ implementarea prevederilor de diminuare a impact ului asupra factorilor
de mediu
➢ realizarea unui Studiu privind impactul asupra stării d e sănătate a
populației , conform prevederilor Ordinului M.S.119/2014