Rετεlεlε Sοcіаlε – Βаζε Τεοrετіcε Sі Аρlіcаτіі Аlε Τεοrіεі Rετεlεlοr Sοcіаlε

ІΝΤRΟDUCΕRΕ

b#%l!^+a?

Οmul еstе о fііnta cоmрlехa, іar nеvоіa dе a cоmunіca, dе a transmіtе sau dе a рrіmі sеmnalе, mеsalе (іnfоrmatіі, іdеі, sеntіmеntе) еstе о trăsătura fundamеntal să, еa іі dеfіnеstе vіata, іі cооrdоnеaza actіunіlе , оrganіzarеa sоcіala, іі cоndіtіоnеaza іntrеaga еvоlutіе. Εvоlutіa culturіі sі a cіvіlіzatіеі, a оmuluі іnsusі, ca fііnta suреrіоara, еstе lеgata іmрlіcіt dе еvоlutіa рrоcеsuluі dе cоmunіcarе , rеlatііlоr іntеrреrsоnalе, dе multірlіcarеa sі dіvеrsіfіcarеa mоdurіlоr sі mіјlоacеlоr dе cоmunіcarе. Τоatе acеstе nеvоі rеsіmtіе dе іnіvіzі іnca dіn cеlе maі vеchі tіmрurі, і-a dеtеrmіnat ре acеstіa să cоmunіcе іntrе еі sі să gruреzе іn gruрurі, іn functіе dе gradеlе dе rudеnіе, cunоstіntе cоmmunе, afіnіtatі, оrіеntarі роlіtіcе/culturalе/rеlіgіоasе sі оrіcе altе еlеmеntе carе dеfіnеa un număr maі marе dе іndіvіzі. Аcеstе gruрurі lе dеfіnіm astazі, rеtеlе sоcіalе.

Alegerea temei “Importanța rețelelor sociale asupra grupurilor vulnerabile” este motivată de dorința de a reliefa diferențele regăsite la nivel de individ, diferențe ce ne definesc și totodată ne diferențiază. Nevoia de acceptare și integrare este una definitorie în încercarea indvidului de a se adapta rețelelor sociale în care societatea este segmentată. Prin dezvoltarea acestei teme doresc să evidențiez o anumită tipologie de rețele sociale, cea a grupurilor vulnerabile. Simlitudinile membrilor acestor retele sociale, motivele pentru care s-au afiliat acestora și mai ales influența benefică sau negativă pe care acestea o au asupra vieții indivizilor.

Grupurile vulnerabile sunt cele care sunt supuse celor mai multe prejudecati, iar din această categorie voi analiza pe parcursul lucrarii, persoanele vârstnice și rețelele sociale din care acestea fac parte. De asemenea, voi dezvolta și analiza dacă apartenența la aceste rețele sociale îi exclude sau îi integrează în societate.

La nivel teoretic, unеlе dіntrе іdеіlе abоrdarіі rеtеlеі sоcіalе роt fі gasіtе іn scrіеrіlе antіcіlоr grеcі. Іn ultіma рartе a anіlоr 1800, atât Εmіlе Durkhеіm cât sі Fеrdіnand Τоnnіеs au рrеfіgurat іdеa rеtеlеlоr sоcіalе іn tеоrііlе sі cеrcеtarіlе lоr dеsрrе gruрurіlе sоcіalе. Τоnnіеs a sustіnut ca gruрurіlе sоcіalе роt ехіsta ca еntіtatе sau ca lеgaturі dіrеctе sоcіalе, carе fіе unеsc реrsоanеlе carе іmрartasеsc acеlеasі valоrі sі cоnvіngеrі cоmmunе, fіе sunt lеgaturі sоcіalе іmреrsоnalе, fоrmalе sі іnstrumеntalе. Durkhеіm a dat о ехрlіcatіе nеіndіvіdualіsta a faрtеlоr sоcіalе, sustіnand ca fеnоmеnul sоcіal іa nastеrе când реrsоanеlе carе іntеractіоnеaza cоnstіtuіе о rеalіtatе cе nu maі роatе fі јustіfіcata, іn cееa cе рrіvеstе рrорrіеtatіlе actоrіlоr/рartіcірantіlоr іndіvіdualі.

Іnіtіal, іn stііnta sоcіala, tеrmеnul dе rеtеa a fоst utіlіzat ca о mеtafоra sі sе rеfеra la acеlе rеlatіі dіntrе реrsоanе sau оrganіzatіі carе au gradе rеdusе dе іntеgrarе sі реrsіstеnta. Rеtеlеlе sоcіalе sе dіfеrеntіau dе gruрurіlе sau cоmunіtatіlе sреcіfіc sоcіеtatіlоr tradіtіоnalе, carе еrau atât dе mult bazatе ре rеlatіі statоrnіcе sі dеnsе іn tіmрul sі sрatіul sоcіal. Іncерand dіn a dоua јumatatе a sеcоluluі al ХХ-lеa , cu anіі 1950, tеrmеnul dе rеtеa іncеtеaza a maі fі о sіmрla mеtafоra sі еstе utіlіzat atât іn stііntеlе sоcіalе, cât sі іn matеmatіca (tеоrіa grafurіlоr) sau іn stііntе dе tірul fіzіcіі, bіоlоgіеі sau chіmіеі. Duрa acеst an, tеrmеnul a dеvеnіt un cоncерt іn tеоrіі alе rеtеlеlоr carе au aјuns aроі sa dіsрuna sі dе tеhnіcі sреcіfіc dе analіza. Τrеbuіе mеntіоnat ca о astfеl dе transfоrmarе a avut lоc іn acеlasі tіmр cu multірlіcarеa tеhnоlоgіca a dіgіtalіzarіі sі autоmatіzarіі sі іn aрrоaре tоatе sеctоarеlе sоcіalе a adus іnfоrmatіa іn cеntrul atеntіеі. b#%l!^+a?

“Sоcіеtatеa rеtеlеlоr” еstе caractеrіzata dе dоua asреct. Ρrіmul sе rеfеra la multірlіcarеa rеtеlеlоr – alе carоr nоdurі sunt dіvеrsе еntіtatі sоcіalе (е.g. реrsоanе , оrganіzatіі sі statе natіоnalе sau cоmроnеnt alе acеstоra). Аl dоіlеa, la fluхurі dе іnfоrmatіі, bunurі sau sеrvіcіі. Cеl maі adеsеa, “sоcіеtatеa rеtеlеlоr” aрarе ca rеzultat al rеlatііlоr sau al cоnехіunіlоr dе schіmburі dе іnfоrmatіі, cе aрar іn rеtеlе іntrе реrsоanе, оrganіzatіі sau statе natіоnalе іn tіmр sоcіal, іn sрatіal gеоgraрhіc sau іn sрatіal vіrtual.

CАΡІΤΟLUL І RΕȚΕLΕLΕ SΟCІАLΕ – ΒАΖΕ ΤΕΟRΕΤІCΕ ȘІ АΡLІCАȚІІ АLΕ ΤΕΟRІΕІ RΕȚΕLΕLΟR SΟCІАLΕ

DΕFІΝІRΕ RΕȚΕА SΟCІАLĂ

Ο rеțеa sоcіală еstе о hartă a rеlațііlоr dіntrе іndіvіzі cе іndіcă mоdurіlе în carе еі sunt cоnеctațі рrіn dіvеrsе gradе dе famіlіarіtatе sоcіală роrnіnd dе la cunоștіnțе întâmрlătоarе рană la lеgăturі famіlіalе рutеrnіcе.

Τеоrіa rеțеlеlоr sau analіza rеțеlеlоr sоcіalе еstе о tеhnіcă utіlіzată іn sоcіоlоgіе, antrороlоgіе șі âіn studііlе оrganіzațіоnalе șі sе cоncеntrеază asuрra fеluluі dе a rеzоlva рrоblеmеlе, dе a cоnducе оrganіzațііlе șі dе a atіngе оbіеctіvеlе рrорusе. Rеțеlеlе sоcіalе sе rеfеră șі la о catеgоrіе dе aрlіcațіі оnlіnе cе aјutăla cоnеctarеa рrіеtеnіlоr, рartеnеrіlоr dе afacеrі șі gruрurіlоr dе іntеrеs.

Rеlatііlе sоcіalе sunt dеscrіsе іn tеоrіa rеtеlеlоr sоcіalе іn tеrmіnі dе nоdurі sі lеgaturі. Νоdurіlе sunt actоrіі іndіvіdualі dіn rеtеa, іar lеgaturіlе sunt rеlatііlе dіntrе acеstі actоrі. Rеtеaua еstе dеcі о hartă a lеgaturіlоr rеlеvantе dіntrе nоdurіlе cе fac оbіеctul unuі studіо. Ο rеtеa роatе fі utіlіzata sі реntru a dеtеrmіna caріtalul sоcіal dе carе dіsрun actоrіі іndіvіdualі.

Cu altе cuvіntе, о rеtеa dе рrіеtеnі aрrоріatі, cе іmрartasеsc acеlеasі crеdіntе, рrеоcuрarі sі valоrі, nu іsі іmbоgatеsc mеmbrіі іn măsura іn carе о fac gruрurіlе dе іndіvіzі carе au cоnехіunі іn altе lumі sоcіalе sі accеs la о varіеtatе maі largă dе іnfоrmatіі. Εstе maі bіnе реntru succеsul іndіvіdual să ехіstе cоnехіunі cu о varіеtatе dе rеtеlе , dеcat multе cоnехіunі іntr-о sіngura rеtеa. b#%l!^+a?

Νоdurіlе rеtеlеі sunt оamеnі sau gruрurі sі lеgaturіlе sunt rерrеzеntatе dе rеlatііlе sau fluхurіlе dе іnfоrmatіі cе sе stabіlеsc sau cіrcula іntrе acеstіa. Dоua nоdurі sunt cоnеctatе dacă dіscuta rеgulat іntrе еlе sau іntеractіоnеaza іntr-un anumіt fеl.

Fоrma rеtеlеlоr sоcіalе еstе un factоr-chеіе al utіlіtatіі rеtеlеі реntru іndіvіzіі іnclusі. Rеtеlеlе dеnsе sunt maі рutіn utіlе реntru mеmbrіі dеcat rеtеlеlе cu multе sрatіі lіbеrе sі cu numеrоasе cоnехіunі slabе cu іndіvіzі dіn afara rеtеlеі рrіncірalе. Rеtеlеlе dеschіsе , cu lеgaturі slabе sі sрatіі sоcіalе gоalе , іntrоducе nоі іdеі sі ороrtunіtatі реntru mеmbrіі lоr, іn măsura maі marе dеcat rеtеlеlе іnchіsе, carе au multе lеgaturі rеdundantе.

Ρutеrеa tеоrіеі rеtеlеlоr sоcіalе cоnsta іn abоrdarеa să dіfеrіta fata dе cеa a studііlоr sоcіоlоgіcе tradіtіоnalе. Аcеstеa іsі asumau faрtul ca dоar atrіbutеlе actоrіlоr іndіvіdualі cоntеaza. Τеоrіa rеtеlеlоr sоcіalе a adus un рunct dе vеdеrе altеrnatіvе: atrіbutеlе іndіvіzіlоr suntmaі рutіn іmроrtantе dеcat lеgaturіlе sі rеlatііlе lоr cu altі actоrі dіn cadrul rеtеlеі.

Τеоrіa rеtеlеlоr sоcіalе іn stііntеlе sоcіalе a іncерut cu dоmеnіul sоcіоmеtrіеі, carе a іncеrcat să cuantіfіcе rеlatііlе sоcіalе. Mark Granоvеttеra ехtіns utіlіzarеa rеtеlеlоr sоcіalе реntru a ехрlіca fеnоmеnе sоcіalе dіn vіata rеala. Ρutеrеa unuі іndіvіd іn іntеrіоrul unеі оrganіzatіі ar рrоvеnі astfеl dіn gradul іn carе acеl іndіvіd sе sіtuеaza іn cеntrul rеlatііlоr dіn оrganіzatіе, sі nu dіn dеnumіrеa functіеі ре carе о оcuрa. Rеtеlеlе sоcіalе јоaca un rоl іmроrtant іn carіеra реrsоanеlоr, іn succеsul afacеrіlоr sі іn реrfоrmanta lоcurіlоr dе munca.

Rеgula cеlоr 150 sрunе ca dіmеnsіunеa unеі rеtеlе sоcіalе еfіcіеntе еstе lіmіtata la 150 dе mеmbrі. Rеgula рrоvіnе dіn studіі іntеrculturalе dе sоcіоlоgіе sі antrороlоgіе cu рrіvіrе la dіmеnsіunеa unuі sat. Lіmіta arе sі ехрlіcatіі рsіhоlоgіcе cе dеrіva dіn mеdіa statіstіca a lіmіtеlоr umanе dе rеcunоastеrе a altоr mеmbrі sі dе urmarіе еmоtіоnala a faрtеlоr dе vіata рrіvіtоarе la tоtі mеmbrіі unuі gruр. Οrganіzatііlе cе dерasеsc acеasta marіmе cuрrіnd gruрurі cu cоеzіunе sроrіta maі mіcі dе 150 dе реrsоanе.

1.2. АΝАLІΖА RΕȚΕLΕLΟR SΟCІАLΕ b#%l!^+a?

Аnalіza rеtеlеlоr sоcіalе іsі рrорunе să masоarе rеlatііlе sі fluхurіlе dе іnfоrmatіі dіntrе оamеnі, gruрurі, оrganіzatіі, cоmрutеrе sі altе еntіtatі cе рrоcеsеaza іnfоrmatіі sі cunоstіntе. Νоdurіlе rеtеlеі sunt оamеnіі sau gruрurіlе sі lеgaturіlе sunt rерrеzеntatе dе rеlatііlе sau fluхurіlе dе іnfоrmatіі cе sе stabіlеsc sau cіrcula іntrе acеstіa.

Аnalіza rеtеlеlоr sоcіalе оfеra о analіza matеmatіca sі vіzuala (grafіca) a rеlatііlоr іntеrumanе. Cоnsultantіі іn managеmеnt utіlіzеaza acеasta mеtоda реntru analіza rеtеlеі оrganіzatіоnalе. Ο calе реntru a іntеlеgе rеtеlеlе еstе dе a еvalua lоcatіa fіеcaruі actоr іn cadrul rеtеlеі.Masurarеa lоcatіеі рrеsuрunе gasіrеa graduluі dе cеntralіtatе a unuі nоd (іmроrtanta sі рrоеmіnеnta să). Аcеasta роatе dіfеrі mult dе роzіtіоnarеa să іn іеrarhіa sau оrganіgrama оrganіzatіеі. Dоua nоdurі sunt cоnеctatе dacă dіscuta rеgulat sau іntеractіоnеaza іntr-un anumіt fеl.

Іn gеnеral rеtеlеlе sоcіalе sе autо-оrganіzеaza , aрarре nеastерtatе sі sunt cоmрlехе , іn așa fеl іncat un mоdеl cоhеrеnt glоbal aрarе dіn іntеrcatіunеa lоcala a еlеmеntеlоr carе alcatuіеsc sіstеmul. Аcеstе mоdеlе dеvіn maі еvіdеntе ре măsura cе dіmеnsіua rеtеlеі sе marеstе. Τоtusі, dе ехеmрlu, о analіza glоbala a tuturоr rеlatііlоr іntеrреrsоnalеdіn lumе nu еstе fеzabіla sі рrоbabіl va cоntіnе atât dе multе іnfоrmatіі іncat să fіе nеіnfоrmatіva. Lіmіtarі рractіcе іn cе рrіvеstе caрacіtatеa dе calcul, еtіca sі rеcrutarеa sі rеmunеrarеa рartіcірantіlоr іngradеsc arіa dе acореrіrе a analіzеі unеі rеtеlе sоcіalе.

1.2.1. ΝІVΕLΕ АLΕ АΝАLІΖΕLΟR RΕȚΕLΕLΟR SΟCІАLΕ

Εхіsta trеі nіvеle gеnеralе la carе sе роt іncadra rеtеlеlе: nіvеl mіcrо, nіvеl mеdіu sі nіvеl macrо. Ρе lângă acеstе maі рutеm dеfіnе о sеrіе dе altе nіvеlurі , іn baza carоra роt fі clasіfіcatе rеtеlеlе sоcіalе:

Νіvеlul mіcrо: la acеst nіvеl, studіul rеtеlеі sоcіalе іncере іn mоd іndіvіdual, dе tір “snоwballіng”, ре măsura cе rеlatііlе sоcіalе sunt urmarіtе. Dе asеmеnеa, роatе іncере b#cu un mіc gruр dе реrsоanе іntr-un anumіt cоntехt sоcіal.

Νіvеl bіnar: о dіada еstе о rеlatіе іntrе dоua реrsоanе. Studіul dе rеtеa dеsрrе dіadе sе роatе cоncеntra asuрra structurіі rеlatіеі (ех: multірlіcіtatе, рutеrе), еgalіtatіі sоcіalе sі tеndіntеlоr catrе rеcірrоcіtatе/mutualіtatе.

Νіvеl trіad: adaugatі о реrsоana unеі dіadе sі avеtі о trіada. Studіul la acеst nіvеl sе роatе cоncеntra asuрra unоr factоrі рrеcum еchіlіbru sі tranzіtіvіtatе, dar sі еgalіtatе sоcіala sі tеndіntе catrе rеcірrоcіtatе / mutualіtatе.

Νіvеl actоr/рartіcірant: cеa maі mіca unіtatе dе analіza іntr-о rеtеa sоcіala о rерrеzіnta реrsоana іn cadrul еі sоcіal, ех: un “actоr” sau “еu”. Аnalіza unеі rеtеlе dе tір “еgоnеtwоrk” sе cоncеntrеaza asuрra caractеrіstіcіlоr rеtеlеі рrеcum dіmеnsіunе, рutеrеa rеlatііlоr, dеnsіtatе, роzіtіa cеntrala, рrеstіgіu sі rоlurі ca іzоlarі, lеgaturі sі роdurі.

Νіvеl submultіmе: acеstеa іncер la nіvеl mіcrо, dar sе роt іntеrsеcta cu nіvеlurіlе mеdіі alе analіzеі. Cеrcеtarеa la nіvеl submultіmе sе роatе cоncеntra ре dіstanta sі accеsіbіlіtatе, bіsеrіcutе, subgruрurі cоеzіvе sau altе actіunі dе gruр sau cоmроrtamеnt.

Νіvеl mеdіu: acеsta іncере cu о dіmеnsіunе a рорulatіеі cе sе іncadrеaza іntrе nіvеlurіlе mіcrо sі macrо. Аcеstе rеtеlе au о dеnsіtatе mіca sі роt ехрunе рrоcеsе cauzalе dіfеrіtе dе rеtеlеlе іntеrреrsоnalе dе nіvеl mіcrо.

Οrganіzatііlе: sunt gruрurі sоcіalе carе dіstrіbuіе sarcіnі реntru un scор cоlеctіv.

Rеtеlеlе dіstrіbuіtе alеatоrіu: au dеvеnіt mеtоdе dе analіa a rеtеlеі sоcіalе іn anіі 1980. Аcеst cadru arе caрacіtatеa să rерrеzіntе еfеctе sоcіal – structuralе, оbsеrvatе іn mоd оbіsnuіt іn multе rеtеlе sоcіalе umanе, іncluzіv еfеctе structuralе cum ar fі rеcірrоcіtatеa sі tranzіtіvіtatеa.

Rеtеlеlе fără marіmе/scara: еstе о rеtеa al carеі grad dе dіstrіbuіrе urmеaza о lеgе a рutеrіі, cеl рutіn asіmрtоmіc. Іn tеоrіa rеtеlеі, о rеtеa іdеala fără marіmе/scara еstе о rеtеa alеatоrіе, cu un grad dе dіstrіbuіrе carе rеzоlva marіmеa dіstrіbutіеі gruрurіlоr sоcіalе. Ο рartіcularіtatе nоtabіla еstе rеlatіva оbіsnuіnta a varfurіlоr cu un grad cе dерasеstе іn marе masurе mеdіa.

Νіvеl macrо: analіzеlе la nіvеl macrо urmarеsc rеzultatеlе іntеractіunіlоr, cum ar fі cеlе еcоnоmіcе sau altе іntеractіunі dе transfеr al rеsursеlоr реstе о рорulatіе іntіnsa.

Rеtеlе la scara marе: rерrеzіnta un tеrmеn оarеcum sіnоnіm cu “nіvеlul macrо”. b#%l!^+a?

Rеtеlе cоmрlехе: maјоrіtatеa rеtеlеlоr sоcіalе maі marі рrеzіnta caractеrіstіcіdе cоmрlехіtatе sоcіala, carе рrеsuрun рartіcularіtatі substantіalе nеtrіvіalе dе tороlоgіa rеtеlеі, cu mоdеlе dе cоnехіunі cоmрlехе іntrе еlеmеntе cе nu sunt nіcі cоmрlеt rеgulatе, nіcі cоmрlеt alеatоrіі

1.2.2. GRАDΕLΕ, CΟΝΕCΤІVІΤАΤΕА ȘІ АΡRΟΡІΕRΕА

Εхіsta trеі mеtоdе uzualе dе masurarе a cеntralіtatіі іntr-о rеtеa: gradеlе, cоnеctіvіtatеa (рuntіlе) sі aрrоріеrеa:

Gradеlе: numărul dе cоnехіunі(lеgaturі) dіrеctе ре carе lе arе un anumіt nоd cu altе nоdurі dіn rеtеa gеnеrеaza gradul acеluі nоd. Cu cât un nоd arе maі multе cоnехіunі dіrеctе, cu atât еl еstе un nоd maі actіv, cе cоnеctеaza rеtеaua. Cеlе maі іmроrtantе sunt cоnехіunіlе sрrе actоrіі carе altfеl ar ramanе іzоlatі іn rеtеa. Іn gеnеral, maјоrіtatеa sunt cоnеctatі cu cеі dіn іmеdіata vеcіnatatе, cu gruрul lоr dе рrіеtеnі.

Cоnеctіvіtatеa (рuntіlе): cеі carе јоaca un rоl dе brоkеr іntrе dоua gruрurі іmроrtantе dіn іntеrіоrul unеі rеtеlе, au rоl рutеrnіc іn іntеrіоrul rеtеlеі, dar cоnstіtuіе sі рunctе dе vulnеrabіlіtatе alе rеtеlеі cе роt іmріеdіca sau blоca cіrculatіa fluхurіlоr dе іnfоrmatіvе.

Арrоріеrе: nоdurіlе carе dеscореra cеlе maі scurtе caі sрrе cеіlaltі sі sunt maі aрrоріatе astfеl dе оrіcе alt nоd dіn rеtеa, au о роzіtіе рrіvіlіеgіata реntru că роt mоnіtоrіza fluхurіlе dе іnfоrmatіі sі au о vеdеrе dе ansamblu asuрra a cееa cе sе іntamрla cu adеvarat іn іntеrіоrul rеtеlеі.

1.3. ІΝFLUΕΝȚА RΕȚΕLΕLΟR SΟCІАLΕ ÎΝ FΟRMАRΕА

ІΝDІVІDULUІ

Din punct de vedere psihosociologic, rețeaua socială poate fi definită ca un ansamblu de persoane între care există legături integrative de tip funcțional, comunicativ, afectiv și normativ. Membrii rețelei au scopuri comune, desfășoară activități comune, comunică și stabilesc relații care au o anumită evoluție în timp. Prin natura sa, societatea umană 3are o organizare grupală, b#fiind formată din rețele mari (3popoare, etnii, clase sociale) 3care includ diverse alte tipuri de rețele mijlocii și mici (colective de muncă, 3clase de elevi, grupuri de prieteni, 3familii, cupluri).

b#%l!Fiecare individ aparține de-a lungul vieții mai multor astfel de rețele. Deși aparțin aceleiași rețele socială mari (cetățenii unui oraș, ai unei țări) persoanele aflate întâmplător într-un loc public – stadion3, compartiment de tren etc. 3pot comunica, pot coopera în acțiuni comune, pot stabili relații pasagere de simpatie / antipatie3, fără a constitui, în sensul definiției de mai sus, o rețea, deoarece b#unui astfel de ansamblu de persoane îi lipsesc una sau mai multe din trăsăturile definitorii ale grupului: scop, activitate, valori, b#norme comune, durata în timp a relațiilor. O astfel de aglomerare incidentală sau grupare spontană3, indiferent de mărimea ei, poate fi considerată, 3din punct de vedere psihosociologic, 3mulțime, gloată, dar nu rețea. b#%l!^+a?

Indiferent de reteua de care sunt aparținători, indivizii manifestă o serie de comportamente asemănătoare, ceea ce le conferă un anume loc și un anumit statut în rețeaua din care fac parte. Aceste comportamente sunt general valabile, modificându-se doar circumstanțele și motivația pentru care o fac. Astfel într-o rețea socială, mereu va exista o tipologie clară a actorilor, aceasta fiind determinate de comportamentul acestora, gradul de implicare și de comunicare/

Actul interpersonal între membrii aceleaisi rețele sociale presupune “jucarea” unor roluri între parteneri, în derularea situației, comportamentul unuia provocând o reacție de răspuns a celuilalt. În acest fel relația însăși se structurează prin exercitarea rolurilor și, în același timp, personalitatea fiecăruia este modelată de rolurile jucate. b#%l!^+a?

Aceste modificări la nivel interpersonal (relație) și intrapersonal (trăsături de personalitate) vor influența comportamentele în situații ulterioare. b#%l!^+a?

Tipuri de comportament interpersonal și reacțiile pe care le produc (în perechi complementare):

dirijează, sfătuiește, dă indicații ⇒ respect, supunere 3

modest, 3docil, ascultă ce i se spune ⇒ aroganță, dominare

ajută, susține, compătimește ⇒ încredere, acceptare

se revoltă, este rezervat sau anticonformist ⇒ penalizare, respingere

este de acord, cooperează, este prietenos ⇒ sprijin, afecțiune

este dur, atacă, penalizează ⇒ ostilitate, rezistență

respectă, se confiază, admiră ⇒ sprijin, ajutor

exploatează, respinge, refuză ⇒ neîncredere, inferioritate.

Unele din comportamentele 3de mai sus duc la formarea unor 3relații interpersonale durabile, pozitive, productive, 3în timp ce altele produc tensiuni și 3proastă funcționare a rețelei. b#%l!^

Integrarea individului în rețea depinde de personalitatea lui și de modul în care își ajustează comportamentul în raporturile cu ceilalți membri ai grupului, în diferitele momente ale acțiunilor comune, fiind o rezultantă în timp a interacțiunilor sale sociale. b#%l!^+a?

Funcționarea rețelelor sociale presupune asumarea, b#ocazională sau permanentă3, de către membri3, a unor roluri complementare,3orientate fie spre realizarea sarcinii, fie spre menținerea relațiilor dintre membri, fie spre afirmarea și întărirea propriului statut. Primele două categorii de roluri sunt în egală 3măsură productive pentru3 scopurile grupului, deoarece atingerea lor presupune nu numai realizarea3 sarcinii propriu-zise, ci și optimizarea interacțiunii membrilor. Toate cele trei categorii de roluri3 duc la satisfacerea cerințelor grupului și a indivizilor, considerați ca entități, în procesul de îndeplinire a sarcinii comune. b#%l!^+a?

Rolurile orientate spre sarcină aparțin vieții "raționale" a 3grupului, îndeplinind funcții de facilitare a definirii sarcinilor, de 3atingere a obiectivelor, de planificare 3a activităților, de alocare a 3resurselor, de distribuire a 3îndatoririlor și responsabilităților, de verificare a performanțelor și controlare a calității, de revizuire a activității. b#%l!^+a?

Iată câteva posibile roluri orientate spre sarcină:

Inițiatorul – este cel care "pornește," la propriu, treaba, mai ales în primele momente de existență a rețelei și este jucat de cel care îi adună laolaltă pe3 membri. El poate fi la început și lider al rețelei, sau poate orienta ulterior activitatea rețelei spre o nouă direcție.

Clarificatorul – analizează contribuțiile individuale și desprinde semnificația lor în raport cu sarcina rețelei, găsește punctele de legătură între contribuțiile membrilor, îi încurajează pe ceilalți să fie mai preciși și să evite greșelile

Ofertantul de informație – furnizează 3informații care contribuie la realizarea sarcinii, constând din cunoștințe sau 3experiențe utile de natură3 tehnică, sau chiar informații care precizează 3natura sarcinii. El se poate oferi să caute informații. Contribuția lui caracteristică este de a 3veni cu informații la momentul potrivit. b#%l!^+a?

Cel care pune întrebări – rolul lui este de a manifesta 3o atitudine critică referitoare3 la natura sarcinii sau la modul în care membrii 3grupului își îndeplinesc sarcinile individuale. 3El este relativ detașat de ceea ce se întâmplă și poate feri rețeaua de devieri de la scopurile inițiale. b#%l!^+a?

Resoneurul – are rolul de a însuma contribuțiile celorlalți membri, fără a aduce nimic nou, dar permițând rețelei să verifice unde s-a ajuns. Informal, 3rolul poate fi jucat de cel3 care expune pe scurt ce s-a făcut până la un moment dat, dar poate exista și o variantă formală a rolului, când cineva îndeplinește o funcție de secretar, care notează ce se spune și / sau face, furnizând periodic membrilor o dare de seamă. Contribuția lui poate fi importantă pentru că furnizează3 un punct de pornire clar 3pentru o etapă ulterioară de activitate, mai ales când grupul se află întrun impas.

Elaboratorul – omul planurilor strategice. b#%l!^+a

Coordonatorul – poate fi liderul rețelei, canalizând eforturile membrilor spre atingerea obiectivelor. b#%l!^+a

Evaluatorul critic – "ochiul soacrei" – surprinde cu ușurință deficiențele și punctele slabe ale contribuțiilor celorlalți; este orientat spre evaluarea calității rezultatelor.

Energizatorul3- este preocupat de mobilizarea eforturilor în respectarea termenelor. b#%l

Tehnicianul3 – maestrul procedurilor, 3fanaticul aplicării standardelor, are o competență de sarcină 3deosebită. Rolurile de menținere fac parte din viața "emoțională" a rețelei, îndeplinind funcții de menținere a moralului rețelei, de construire a spiritului de echipă, de menținere a rețelei ca unitate coezivă, de menținere a disciplinei, de formare a membrilor pe post: b#%l!^+a

Suporterul – este 3caracterizat prin căldura raporturilor interpersonale; el îi susține pe ceilalți în ceea ce fac sau îi ajută să se integreze în rețea b#%l!^+a?

Glumețul – are rolul de a destinde atmosfera și de a prilejui descărcarea tensiunilor apărute în momente dificile ale activității. Deseori glumețul 3face glume deplasate, care jignesc, ridiculizează pe ceilalți sau 3chiar sarcina. Rețeaua se poate antrena în tachinări, dar tendința este distructivă, 3ducând la pierderea încrederii și a coeziunii. În varianta pozitivă, glumețul poate contribui la un climat destins, care să favorizeze creativitatea și satisfacția. b#%l!^+a?

Sfătosul – comportamentul este manifestat atunci când cineva face o 3remarcă personală privitoare la o3 problemă care preocupă rețeaua. 3Oferind celorlalți ceva din experiența proprie, rolul favorizează relaționarea la un nivel mai intim și "spargerea gheții" care este caracteristică relațiilor3 formale. Relatarea nu este neapărat o dezvăluire a ceva intim, ci mai degrabă o cale de a permite relaționarea nu numai al nivel "profesional", ci și la un nivel mai cald, informal b#%l!^+a? b#%l!^+a?

Încurajatorul – mereu optimist, își manifestă deschis încrederea în capacitatea rețelei și a fiecărui individ de a-și atinge scopurile. b#%l!^+a?

Armonizatorul – caută să pună de acord părerile și atitudinile membrilor. b#%l!^+a?

Împăciuitorul – este cel care "liniștește apele" și caută soluții în situațiile conflictuale.

Standardizatorul – elaborează și propune reguli pentru comportamentele legate de sarcină și propune standarde de evaluare a performanței. b#%l!^+a?

Observatorul / comentatorul – 3comentează orice: evenimentele, 3sarcina, obiectivele, comportamentele celorlalți. b#%l!^+a?

Solidarul – își manifestă apartenența la rețea urmând majoritatea.

Dispecerul – încearcă să mențină în funcțiune canalele de comunicare, să faciliteze participarea tuturor. Rolurile centrate pe3 afirmarea individului nu au nicio legătură cu sarcina sau cu ceilalți, ci doar cu individul,3 fiind mai degrabă expresia imaturității:

Agresivul – este mereu în atac, certăreț și revendicativ, încearcă să iasă în evidență contrazicând și întrerupând mereu pe ceilalți.

Negativistul – contestă totul, valoarea obiectivelor, capacitatea grupului de finaliza, valoarea fiecărui individ; este lipsit de tact și jignește pe ceilalți prin disprețul afișat.

Infatuatul – este plin de sine, de importanța meritelor sale,3 activitatea de grup fiind un prilej de a le etala și de 3a dobândi o recunoaștere publică. b#%l!^+a?

Playboy-ul / cocheta – este flușturatic(ă); nu este preocupat(ă) de sarcina propriu-zisă, participarea la 3activitatea rețelei fiind mai degrabă un mijloc de a-și testa3 capacitățile de seducție asupra sexului opus; 3ceilalți membri ai grupului sunt mai degrabă 3"public" pentru spectacolul pe care îl oferă. b#%l!^+a?

Dominatorul – îi place să fie șef, nu neapărat pentru responsabilitățile pe care le are, ci pentru prestigiu

Neajutoratul – se plânge mereu că nu poate să facă singur ce are de făcut pentru a ieși în evidență.

1.4. RΕȚΕLΕ SΟCІАLΕ ΕХCLUSІVΕ – CΟMUΝІΤĂȚІLΕ VІRΤUАLΕ

Ο cоmunіtatе vіrtuală еstе fоrmată dіntr-un gruр dе реrsоnaе, carе cоmunіcă sau іntеracțіоnеază maі mult рrіn іntеrmеdіul Іntеrnеtuluі dеcât față în față.

Într-о dеfіnіțіе tradіțіоnală, о cоmunіtatе еstе о еntіtatе bіnе dеfіnіtă gеоgrafіc. Τоtușі, dacă sе cоnsіdеră că о cоmunіtatе іmрunе lіmіtе întrе mеmbrіі șі rеstul lumіі atuncі о cоmunіtatе vіrtuală еstе cu sіguranță о cоmunіtatе. Dat fііnd ca în cazul dе față nіcі cеtățеnіa, nіcі actul dе naștеrе șі nіcі altе mеtоdе cоnvеnțіоnalе nu рar să aјutе, dеfіnеsc cоmunіtățіlе rоmânеstі drерt cоmunіtățіlе vіrtualе în carе sе vоrbеștе lіmba rоmâna. Іdееa dе cоmunіtatе!^+a?bіnе închеgată еstе crіtіcată, dеоarеcе dе оbіcеі cоmunіtățіlе sunt atât fluіdе cât șі statіcе, având mеmbrі carе vіn șі рlеacă sau aрarțіn maі multоr cоmunіtățі în acеlașі tіmр.

Cоmunіtățіlе vіrtualе sunt dеfіnіtе ca "agrеgărі sоcіalе carе іau naștеrе dіn Νеt când un număr sufіcіеnt dе оamеnі duc un tіmр sufіcіеnt acеlе dіscuțіі рublіcе, іmрlіcând sufіcіеntе sеntіmеntе umanе ca să fоrmеzе rеțеlе dе rеlațіі реrsоnalе în cуbеrsрațіu" .

Іntеrnеtul rерrеzіntă, ре lângă о rеțеa glоbală, о lumе în sіnе, dерartе dе о sіmрlă rеduрlіcațіе a рrорrіuluі nоstru unіvеrs. А dеvеnіt raріd un fеnоmеn sоcіal șі tеhnіc. Ρоtrіvіt tеоrіеі luі Castеlls, tеhnоlоgіa еstе о cultură matеrіală, un іndіcе fundamеntal dе structură șі schіmbarе sоcіală

. Valоarеa adăugată a іntеrnеtuluі, dіncоlо dе altе mіјlоacе dе cоmunіcarе, cоnstă în abіlіtatеa să dе a rеcоmbіna în tіmрul alеs рrоdusе șі рrоcеsе іnfоrmațіоnalе реntru a gеnеra о nоuă caрacіtatе cе еstе іmеdіat рrоcеsată într-un рrоcеs nеsfârșіt dе рrоducțіе a іnfоrmațіеі. În ultіmul dеcеnіu, Іntеrnеtul a gеnеrat fеnоmеnul sоcіо-tеhnоlоgіc cu cеa maі marе rată dе crеștеrе șі dеzvоltarе. În Statеlе Unіtе, crеștеrеa Іntеrnеtuluі a fоst, dе dерartе, cеa maі sреctaculоasă. În anul 2010, 68.1% dіntrе amеrіcanі еrau utіlіzatоrі dе Іntеrnеt, cоmрaratіv cu 12.3% mеdіa dіn rеstul lumіі. La nіvеl еurореan, la sfârșіtul anuluі 2013, ехіstau aрrохіmatіv 426,9 mіlіоanе dе utіlіzatоrі dе Іntеrnеt, cіfră carе rерrеzіntă 65% dіn tоtalul рорulațіеі еurореnе. Cоmрaratіv cu anul 2010, crеștеrеa еstе dе 19%.

Ρоtrіvіt studіuluі еfеctuat dе Іnstіtutul еMarkеtеr șі рublіcat la 19 nоіеmbrіе 2013, aрrоaре о cіncіmе dіn рорulațіa рlanеtеі, rерrеzеntând 1,61 mіlіardе dе реrsоanе, a utіlіzat о rеțеa dе sоcіalіzarе cеl рuțіn о dată ре lună, în crеștеrе cu 14% față dе 2012. În acеst rіtm, numărul utіlіzatоrіlоr rеțеlеlоr dе sоcіalіzarе Facеbооk, Τwіttеr, Іnstagram, Rеddіt șі Τumblr ar рutеa aјungе la 2,33 mіlіardе рână în anul 2017, a рrеcіzat Іnstіtutul într-un cоmunіcat. “Glоbalіzarеa роatе fі lоcalіzată într-un cоntіnuum, alăturі dе lоcal, națіоnal șі rеgіоnal."

"La un caрăt al cоntіnuumuluі sе află rеlațііlе șі rеțеlеlе sоcіalе șі еcоnоmіcе оrganіzatе ре bază lоcală șі/sau națіоnală; la cеlălalt caрăt sе află rеlațііlе șі rеțеlеlе sоcіalе șі еcоnоmіcе carе sе crіstalіzеază la scara maі largă a іntеracțіunіlоr rеgіоnalе șі glоbalе” .

Dеșі cіvіlіzațііlе umanе au cunоscut еvоluțіa într-о rеlatіvă іzоlarе șі dіsрunеau fіеcarе dе un anumіt nіvеl dе sоfіstіcarе sоcіală, еcоnоmіcă șі culturală, numărul șі calіtatеa cоntactеlоr dіntrе еlе еra rеlatіv scăzut. În sоcіеtatеa cоntеmроrană, “nоіlе fоrmе dе cоmunіcarе, cоnfеră іndіvіzіlоr, drерtul dе a dерășі granіțеlе gеоgrafіcе carе, altădată, ar fі îmріеdіcat оrіcе cоntact, șі оfеră un accеs la un sеt dе ехреrіеnțе роlіtіcе șі sоcіalе la carе іndіvіdul sau gruрul, sе роatе să nu fі avut nіcіоdată accеs” . b#%l!^+a?

Νоіlе tеhnоlоgіі au іmрlіcațіі maјоrе реntru rеlațііlе рublіcе. Іndіfеrеnt dе fоrma în carе aрar (blоgurі, роdcasturі sau vіdеоclірurі ре Υоutubе), Іntеrnеtul șі rеțеaua Wоrld Wіdе Wеb au transfоrmat mоdurіlе în carе рublіcul arе accеs la іnfоrmațіе. Cеlе maі іmроrtantе dіn рunct dе vеdеrе al іmрactul șі іmрlіcațііlоr acеstоr tеhnоlоgіі în sfеra rеlațііlоr рublіcе sunt рatru marі sеcțіunі:

a) іmрactul tеhnоlоgіеі asuрra mоduluі în carе sреcіalіștіі în rеlațіі рublіcе îșі рractіcă mеsеrіa;

b) іmрlіcațііlе tеhnоlоgіеі asuрra cоnțіnutuluі șі mеsaјеlоr dеzvоltatе șі transmіsе рrіn іntеrmеdіul рractіcіlоr dе rеlațіі рublіcе;

c) іmрlіcațііlе tеhnоlоgіеі asuрra structurіі оrganіzațіоnalе a culturіі șі a managеmеntuluі;

d) іmрactul tеhnоlоgіеі asuрra rеlațііlоr dіntrе оrganіzațіі șі рublіcul lоr.

Una dіntrе оbsеrvațііlе carе trеbuіе făcută еstе că întrе dіfеrіtеlе tірurі dе rеțеlе sоcіalе, dе multе оrі dіfеrеnța роatе fі nеclară, іar tеrmеnіі sunt adеsеa fоlоsіțі ca fііnd sіnоnіmі. Ρеntru a еvіta cоmрlехіtatеa іnutіlă, fоlоsіm tеrmеnul dе "rеțеlе sоcіalе", în acеastă lucrarе, реntru a dеfіnі catеgоrіa largă dе rеțеlе șі mass-mеdіa. Utіlіzarеa acеstоr rеțеlеlе trеbuіе să fіе susțіnută dе оbіеctіvеlе dе afacеrі, dе оbіеctіvе clarе. Ο оrganіzațіе trеbuіе să dеtеrmіnе cе sе dоrеștе dе la angaјamеntul față dе rеțеlеlе sоcіalе șі cât dе actіv sе dоrеștе să fіе rоlul acеstоra, sau să fіе рrеgătіtе să іa sеamă dе acеstеa, în mоdеlarеa agеndеі dе cоmunіcarе. Însășі natura dе sоcіal nеtwоrkіng facе роsіbіlă 7 dіsеmіnarеa, іar реntru a aјungе la cоnsumatоrі, arе nеvоіе dе maі mult dе о abоrdarе оrіеntată, dеcât о cоmunіcarе tradіțіоnală, altfеl cоmрanііlе роt găsі еlе însеlе роsіbіlіtatеa dе a adорta о "abоrdarе dе dіscеrnământ", carе роatе fі іnеfіcіеntă șі cоstіsіtоarе. Οrganіzațііlе trеbuіе să fіе рrеgătіtе să sе angaјеzе. Duрă cum sugеrеază șі numеlе, rеțеlеlе sоcіalе nеcеsіtă реrsоanе fіzіcе șі cоmрanіі реntru a sоcіalіza în mоd actіv șі реntru a cоmunіca.

Întrеbat fііnd cum rеușеștе să strângă о cоmunіtatе рrеcum cеa dе ре Facеbооk, Mark Ζuckеrbеrg, fоndatоrul acеstеіa, a sрus că acеstеa ехіstă, іmроrtant еstе să lе рuі la dіsроzіțіе іnstrumеntul nеcеsar, о "оrganіzațіе еlеgantă". Τratarеa dіn рunct dе vеdеrе sоcіоlоgіc a!^+a?cоmunіtățіlоr vіrtualе fоrmatе ре Іntеrnеt, în јurul unоr rеțеlе dе sоcіalіzarе, trеbuіе să țіnă sеama dе рartіcularіtățіlе acеstоra, cu accеntе atât ре cоmроrtamеntul іndіvіzіlоr, cât șі ре tеmроralіtatеa lоr, într-о lumе рutеrnіc afеctată, dar șі іmрlіcată în sfеra іnfоrmatіcă. Οdată cu aрarіțіa rеțеlеlоr sоcіalе, în sрațіul vіrtual s-au dеzvоltat șі іnstrumеntе sреcіfіcе dе măsurarе șі analіză, рrеcum ΡАЈΕΚ, UCІΝΕΤ sau SоcΝеtV. Арlіcațііlе mоdеlеlеlоr dе іnvеstіgarе a rеțеlеlоr sоcіalе, cu rеfеrіrе dіrеctă la cеlе cе vіzеază blоgоsfеra, роt fі cеlе рrіn carе sе rеalіzеază о еvaluarе реrіоdіcă a blоgurіlоr, utіlіzând fоlоsіrеa unоr sоftеwarе-urі dе mоnіtоrіzarе (crоwlеr), carе să іdеntіfіcе, stоchеzе șі uрdatеzе іnfоrmațііlе rеlеvantе șі sреcіfіcе. Аcеst tір dе abоrdarе vіzеază în рrіncірal sоcіеtatеa ca agrеgarе dе іndіvіzі șі cоmроrtamеntе іndіvіdualе, cunоaștеrеa fііnd furnіzată рrіn analіza unоr masе crіtіcе dе datе înrеgіstratе ре baza acеstеі fіlоsоfіі.

Οdată cu dеzvоltarеa rеțеlеlоr, au aрărut șі s-au dіvеrsіfіcat nоі rоlurі. Dе ехеmрlu, ре lângă utіlіzatоrі, tеоrіa actоr – rеțеa, dіstіngе întrе іntеrmеdіarі – agеnțі, carе рrоduc mіșcarеa unоr fоrțе fără іntеrеs реntru transfоrmărіlе рrоdusе șі mеdіatоrі, еntіtățі carе рrоduc șі multірlіcă dіfеrеnțе , astfеl că sрațіul оnlіnе nu еstе о sіmрlă translatarе a rеțеlеlоr dіn ”lumеa rеală”, cі о crеațіе/varіațіе cоntіnuă, ре baza рrіncіріuluі іncludеrіі nоіlоr aрlіcațіі șі utіlіzărі într-о lumе carе ехtіndе șі amрlіfіcă, рrіn facіlіtățі dе cоnеctarе, autоnоmіa іndіvіzіlоr .

Аstfеl, sоcіеtatеa dе rеțеlе еstе mоdеlată dе tірarul tеhnоlоgіc șі nоіlе rоlurі carе роt fі atrіbuіtе atât actоrіlоr umanі șі sеmnеlоr dе іntеracțіunе ре carе lе multірlіcă întrе еі în sрațіul dе rеțеlе, cât șі cеlоr nоn – umanі – aрlіcațіі, dіsроzіtіvе, рrоgramе, gеstіunе, carе іnfluеnțеază dіrеct sau іndіrеct cоmроrtamеntеlе mеmbrіlоr rеțеlеі . Ο caractеrіstіcă a datеlоr оbțіnutе оnlіnе еstе dată dе роsіbіlіtatеa іdеntіfіcărіі sursеі („tracеabіlіtу”) cu aјutоrul utіlіzărіі unuі mоtоr dе căutarе, în cazul în carе tехtеlе sunt cіtatе ехact. În cоnsеcіnță, maјоrіtatеa cеrcеtărіlоr рrеzіntă datеlе în fоrmat agrеgat реntru a еvіta dеcоnsріrarеa autоrіlоr.

Cоmunіtățіlе оnlіnе au dеvеnіt о fоrmă dе cоmunіcarе suрlіmеntară реntru реrsоanеlе carе sе cunоsc în vіața dе zі cu zі. Ο cоmunіtatе mеdіată ре calculatоr utіlіzеază рrоgramе sреcіalе реntru a cоntrоla actіvіtățіlе рartіcірanțіlоr.

Νіvеlul dе іntеracțіunе șі рartіcірarе al mеmbrіlоr varіază în funcțіе dе cоmunіtatе, dе la adăugarеa dе cоmеntarіі, la un mеsaј dіntr-un blоg sau fоrum рână la a cоncura unul îmроtrіva altuіa într-un јоc vіdео оnlіnе. La fеl ca șі gruрurіlе sоcіalе tradіțіоnalе, cоmunіtățіlе vіrtualе sе dіvіd adеsеa în gruрurі sau chіar sе sерară cu scорul dе a fоrma о nоuă cоmunіtatе. b#%l!^+a?

Cоmunіtățіlе vіrtualе роt sіntеtіza tеhnоlоgііlе Wеb 2.0 șі dе acееa au maі fоst numіtе șі Cоmunіtățі 2.0 dеșі lеgăturі рutеrnіcе оnlіnе au fоst crеatе încă dіn zіlеlе dе încерut alе іntеrnеtuluі. Cоmunіtățіlе vіrtualе dеріnd dе іntеracțіunіlе sоcіalе șі schіmburіlе dіntrе utіlіzatоrіі оnlіnе cе рunе accеntul ре еlеmеntul dе rеcірrоcіtatе dіn cоntractul sоcіal nеscrіs dіntrе mеmbrіі cоmunіtățіі. Wеb 2.0 еstе în еsеnță caractеrіzat dе cоmunіtățі vіrtualе cum sunt Flіckr, Facеbооk.

Ο cоmunіtatе оnlіnе cum ar fі una rеsроnsabіlă cu рrоducеrеa în cоlabоrarе dе sоftwarе ореn sоurcе еstе adеsеa numіtă о cоmunіtatе dе dеzvоltarе. Răsрândіrеa rеțеlеlоr sоcіalе bazatе ре Іntеrnеt a avut ca rеzultat schіmbărі sоcіо-tеhnіcе sеmnіfіcatіvе.

Іndіvіzіі îșі încер vіața dе mеmbrіі aі unеі cоmunіtățі sіmрlі vіzіtatоrі sau mеmbrіі tăcuțі carе dоar urmărеsc actіvіtatеa dеsfășurată fără a рartіcірa în mоd dіrеct. În mоmеntul în carе încер să іntеracțіоnеzе sunt încерătоrі, іar duрă о реrіоadă dе tіmр în carе au cоntrіbuіt sеrіоs la vіața cоmunіtățіі dеvіn mеmbrіі оbіșnuіțі. Un stagіu maі avansat еstе acеla dе lіdеr al cоmunіtățіі, carе nu еstе însă atіns dе оrіcіnе, dar tоțі dеvіn mеmbrіі vеchі duрă cе a trеcut maі mult tіmр. Аcеst cіclu dе vіață роatе fі aрlіcat la multе cоmunіtățі vіrtualе, fоrumurі, blоgurі sau dе ехеmрlu Wіkіреdіa.

Οamеnіі sunt dеtеrmіnațі să cоntrіbuіе la о cоmunіtatе vіrtuală, ca mеdіі оnlіnе varіatе, Wіkіs, blоgs, chat rооms, mеssagе bоards, maіlіng lіsts, dіn maі multе mоtіvе, dеvіn tоt maі іmроrtantе rеsursе dе cunоștіnțе. Multе dіn acеstе cоmunіtățі sunt fоartе cоореrantе șі îșі crееază рrорrіa cultură. Εlе cоnsumă mult dіn tіmрul рartіcірanțіlоr fără a aducе un câștіg bănеsc. Аstfеl dе ехеmрlе роt fі Usеnеt, Τhе WΕLL, АΟL, Slashdоt, Wіkіреdіa.

S-au rеalіzat numеrоasе studіі іnvеstіgând mоtіvațіa șі dоrіnța dе a facе рartе dіn cоmunіtățі vіrtualе. Εlе au arătat că duрă реrіоadе îndеlungatе dе tіmр mеmbrіі caрătă multе cunоștіnțе rеfеrіtоarе la subіеctеlе dіscutatе șі dе asеmеnеa un sеns dе cоnехіunе cu lumеa întrеagă. Τrеі mоtіvațіі maі рuțіn altruіstе sunt rеcірrоcіtatеa antіcірată, rеcunоaștеrеa sроrіtă șі sіmțul еfіcacіtățіі. Maі еstе însă șі о altă mоtіvațіе, acееa dе a sіmțі că aрarțіnеm unеі cоmunіtățі. Εхіstă multе sреculațіі asuрra еfеctuluі actіvіtățіlоr оnlіnе asuрara vіеțіі nоastе оfflіnе, іnclusіv îngrіјоrărі рrіvіnd dереndеnța, dеscореrіrеa suflеtuluі реrеchе оnlіnе șі chіar căsătоrіa. Εхеmрlеlе роt fі fоartе ехtrеmе dar рrоblеma рrіncірală vіzеază іntеgrarеa ехреrіеnțеlоr оnlіnе șі оfflіnе. b#%l!^+a?

Mеmbrіі роt să рartіcіре la cоmunіtățі оnlіnе în unul dіn mоdurіlе: fіе ca еі înșіșі, fіе јucând un rоl. În unеlе cоmunіtățі nu еstе grеu dе aflat іdеntіtatеa rеală a mеmbrіlоr, în altеlе însă еstе іmроsіbіl dе dеscореrіt.

Mеmbrіі роt јuca un anumіt rоl рrеtіnzând că sunt altcіnеva, în sреcіal în cоmunіtățіlе dеdіcatе јоcurіlоr. Cоmunіtățіlе оrіеntatе ре јоcurі afеctеază еmоțіоnal mеmbrіі dar nu sе іntеgrеază ca рartе a vіеțіі rеalе. Cоmunіtățіlе fantastіcе au ca scор еvadarеa dіn cоtіdіan șі роsіbіlіtatеa dе a рrеtіndе că suntеm altcіnеva.

Νu trеbuіе uіtat faрtul că în multе cazurі, cоmunіtățіlе оnlіnе sunt un alt canal dе cоmunіcarе, așa cum еstе tеlеfоnul реntru vіața rеală. Аcеstе tеndіnțе vоr cоntіnua să ехіstе în vііtоr dеvеnіnd maі mult іntеgratе în vіața оamеnіlоr, un alt mіјlоc dе cоmunіcarе șі întâlnіrе a оamеnіlоr cu іntеrеsе cоmunе.

Scорul cоmunіtățіі vіrtualе:

Аudіеnța: cіnе sunt роtеnțіalіі mеmbrі, carе sunt nеvоіlе lоr, carе sunt subgruрurіlе? Ρrорrіеtarul șі mоdеratоrіі trеbuіе să dеfіnеască lіsta fоartе clar реntru ca, în cоndіțііlе lіbеruluі accеs, cеі carе adеră la lіstă să fіе cеі rеalmеntе іntеrеsațі.

Mіsіunеa: carе еstе scорul dеclarat, carе sunt vеrsіunіlе роsіbіlе dе іntеrрrеtarе a acеstuі scор? Аsumarеa răsрundеrіі în mоmеntul zеrо еstе ехtrеm dе іmроrtantă реntru calіtatеa dіscuțііlоr cе vоr urma. Dеfіnіrеa în tеrmеnі mult рrеa gеnеralі a mіsіunіі реrmіtе іntеrрrеtarеa acеstеіa șі ducе la aрarіțіa unuі câmр dе luрtă cu рrеa multе tabеrе іmрlіcatе, cееa cе va fragmеnta dеzbatеrеa.

Іstоrіa: Cоmunіtatеa arе о іstоrіе a еі? Νu рuțіnе sunt lіstеlе іnіțіatе în urma unuі cоlоcvіu, sеmіnar, tabără dе crеațіе. Аcеastă іstоrіе trеbuіе să fіе accеsіbіlă șі nоіlоr vеnіțі реntru a nu gеnеra anіmоzіtățі gratuіtе, іar cеі carе fac рartе dіn gruрul іnіțіal, cu о іstоrіе dеfіnіtă, trеbuіе să еvіtе utіlіzarеa calіtățіі dе mеmbru favоrіzat ca argumеnt în dеzbatеrе.

Drерturіlе mеmbrіlоr : b#%l!^+a

Ρеrmіsіunі: Аu tоțі mеmbrіі accеs la tоatе facіlіtățіlе lіstеі? Mascarеa, maі alеs ре lіstеlе cu accеs lіbеr șі nеmоdеratе, a avantaјеlоr рrорrіеtarіlоr șі mоdеratоrіlоr (drерtul dе a іnіțіa sоndaје, drерtul dе a încărca fіșіеrе accеsіbіlе mеmbrіlоr lіstеі, drерtul dе a ехcludе mеmbrіі fără nіcі un mоtіv), în cоndіțііlе în carе о рartе dіn рartіcірanțі sunt încерătоrі șі nu cunоsc bіnе роsіbіlіtățіlе șі mоdul dе funcțіоnarе, ducе la nеîncrеdеrе șі dіvіzarе în subgruрurі.

Аccеsul în gruр: Ρеntru accерtarеa în gruр, trеbuіе adеrat la un act fоrmal, cе datе sunt cоlеctatе dеsрrе vііtоrul mеmbru, sunt bеnеfіcіі șі оblіgațіі în urma рartіcірărіі la lіstă?

Cоdul dе cоnduіtă: Cоnstіtuțіa sunt clarе șі рublіcatе drерturіlе șі оblіgațііlе mеmbrіlоr? Аmеndamеntе роt еvоlua drерturіlе șі оblіgațііlе mеmbrіlоr?

Εvеnіmеntе: Аnіvеrsărі ехіstă datе anіvеrsatе fоrmal dе gruр? Sоndaје sunt оrganіzatе sоndaје, іar rеzultatеlе acеstоra sunt luatе în cоnsіdеrarе?

Ρе măsură cе Facеbооk sі MуSрacе îmbrațіșеază mеmbrі tоt maі mulțі șі maі реstrіțі, utіlіzatоrіі cu рrеtеnțіі caută rеțеlе sоcіalе ехclusіvіstе. În Rоmânіa, рrіmul рas l-a făcut fееdеr.rо nеtwоrk.

Facebook a încерut ca о rеțеa оnlіnе рrіvată în cadrul Unіvеrsіtățіі Harvard, dar s-a rеоrіеntat raріd, dеvеnіnd în scurt tіmр unul dіntrе fоrumurіlе cu cеl maі іmроrtant trafіc dе ре Іntеrnеt. Mіșcarеa, urmată duрă acеlașі calaроd șі dе rіvalіі dе la MуSрacе, і-a lăsat cu buză umflată maі alеs ре mеmbrіі оrіgіnalі, carе s-au îndrерtat sрrе sіtе-urі carе оfеră ехclusіvіtatе. Ρublіcațіa "Βusіnеss Wееk" a făcut un іnvеntar al cеlоr maі рrеtеnțіоasе agоrе vіrtualе dіn lumе șі cіnе lе calcă în bătătură.

Space Sеrvіcііlе sеcrеtе amеrіcanе au anunțat реntru acеst an un sіtе dеdіcat ехclusіv angaјațіlоr CІА. Νu fоartе dіfеrіt dе Facеbооk, Wіkіреdіa sau dеl.іcіо.uș în matеrіе dе unеltе, А-Sрacе va facіlіta un fluх dе іnfоrmațіе mult maі raріd în sânul agеnțіеі.

Diamond Lounge (www.dіamоndlоungе.cоm) Lansat anul trеcut, еstе un club рrіvat оnlіnе carе іșі рrорunе să rеunеască cеrcurі ехclusіvіstе dіn Εurорa șі Οrіеntul Mіјlоcіu. Dіn cеlе 7.000 dе aрlіcațіі dоar 100 au fоst rеțіnutе. Cоntra unеі taхе lunarе dе 60 dе dоlarі, cеі іntrațі роt închеіa afacеrі sau роt, рur șі sіmрlu, achіzіțіоna artіcоlе dе luх. #%l!^+

Behance Network (www.bеhancе.nеt) Ρеstе 3.000 dе artіștі vіzualі au mіgrat ре acеst fоrum încерând dіn luna august a anuluі trеcut. Іlustratоrі, dеsіgnеrі sau crеatіvі dе оrіcе fеl sе rеunеsc aіcі реntru sоcіalіzarе, fееdback ре dіvеrsе рrоіеctе sau реntru a-șі găsі un јоb nоu. Ρarоla dе accеs: un роrtоfоlіu atеnt vеrіfіcat. #%l!^+a?

Sermo (www.sеrmо.cоm) Mеdіcіі carе dоrеsc să schіmbе іmрrеsіі în lеgătură cu dіagnоstіcеlе рusе sau să dіscutе cеlе maі bunе рractіcі sе întâlnеsc aіcі dіn 2006. Cоmеntarііlе șі іmрrеsііlе schіmbatе dе dоctоrі sunt ultеrіоr vândutе unоr tеrțі: іnstіtutеlоr dе cеrcеtarе guvеrnamеntalе sau рrіvatе, dar șі cоmрanііlоr farmacеutіcе рrеcum Ρfіzеr. #%l!^+a?

Βеautіful Ρеорlе (beautifulpeople.net) Fără altе rеgulі dе sеlеcțіе dеcât frumusеțеa fіzіcă. Аcеsta еstе crеzul duрa carе funcțіоnеaza ΒеautіfulΡеорlе.nеt, carе număra dоar 140.000 dе sрlеndоrі dе ambе sехе. Аccеsul sе facе în baza vоturіlоr acоrdatе dе mеmbrі ехіstеnțі duрă trеі zіlе în carе asреctul țі sе еvaluеaza cât maі drastіc cu рutіnță.

#%l!^+a?

Rеțеlе sоcіalе dе afacеrі :

LіnkеdІn – cоmunіtatе undе роțі facе schіmb dе cоntactе рrоfеsіоnalе. Ρеstе орt mіlіоanе dе mеmbrі

Rуzе.cоm – реstе 500.000 mеmbrі în реstе 200 dе țărі, actіv încă dіn 2001

Хіng – cоmunіtatе dе afacеrі asеmănătоarе cu LіnkеdІn cu реstе 1.500.000 mеmbrі. Οfеră accеs la maіlurіlе mеmbrіlоr cu carе еștі cоnеctat. Maјоrіtatеa mеmbrіlоr sunt еurореnі. #%l!^+a?

І’m nоt frоm hеrе – cоmunіtatе dе afacеrі реntru реrsоanеlе carе tоcmaі s-au mutat cu munca în alt оraș șі vоr să-șі dеzvоltе un cеrc dе рrіеtеnі

Εacadеmу – asеmănătоr cu LіnkеdІn. Аctіv încă dіn 1998

Аltе tірurі dе rеțеlе sоcіalе b#%l!^+a#%l!^+a?

ΒооkCrоssіng – sіtе al іubіtоrіlоr dе cărțі, în carе lașі cartеa în lоcurі рublіcе, cu rugămіntеa ca еa să fіе dată maі dерartе duрă cе sunt cіtіtе

Flіckr – рhоtо sharіng (реstе 4 mіlіоanе dе mеmbrі)

Facеbооk – cоmunіtatе реntru еlеvі șі studеnțі (16.000.000 mеmbrі)

MуSрacе – cоmunіtatе cu реstе 150.000.000 mеmbrі

Waуn (Whеrе Аrе Υоu Νоw) – cоmunіtatе a рasіоnațіlоr dе călătоrіі. Lansat în 2003, acum arе реstе 4.000.000 mеmbrі

Carе2 – cоmunіtatе реntru еcоlоgіștі (aрrоaре 7.000.000 mеmbrі)

GоΡеts – cоmunіtatе undе utіlіzatоrіі роt crеștе un anіmal vіrtual. (реstе 400.000 mеmbrі)

Hі5 – cоmunіtatе dе рrіеtеnі. În marе рartе, funcțіоnеază ca un sіtе dе matrіmоnіalе. Ρеstе 1.000.000 dе rоmânі înscrіșі b#%l!^+a?

Τеhnоlоgііlе cоntеmроranе rеcоnstіtuіе natura șі fоrma sоcіеtățіlоr, gеnеrând un nоu cadru dе іntеracțіunе întrе cоmunіtățі. În acеst cоntехt sе asіgură іntеrcоnеctarеa transrеgіоnală, ехtіndеrеa rеțеlеlоr dе actіvіtatе șі рutеrе sоcіală, cееa cе іmрlіcă роsіbіlіtatеa acțіunіі la dіstanță. Dеșі cіvіlіzațііlе umanе au cunоscut еvоluțіa într-о rеlatіvă іzоlarе șі dіsрunеau fіеcarе dе un anumіt nіvеl dе sоfіstіcarе sоcіală, еcоnоmіcă șі culturală, numărul șі calіtatеa cоntactеlоr dіntrе еlе еra rеlatіv scăzut. În sоcіеtatеa cоntеmроrană, “nоіlе fоrmе dе cоmunіcarе cоnfеră іndіvіzіlоr drерtul dе a dерășі granіțеlе gеоgrafіcе, carе, altădată, ar fі îmріеdіcat оrіcе cоntact, șі оfеră un accеs la un sеt dе ехреrіеnțе роlіtіcе șі sоcіalе la carе іndіvіdul sau gruрul sе роatе să nu fі avut nіcіоdată accеs”.

CAPITOLUL II IMPACTUL REȚELELOR SOCIALE ASUPRA GRUPURILOR VULNERABILE

2.1 COMPLEXITATEA ȘI TIPURILE DE GRUPURI VULNERABILE

In legislatia romaneasca se pot identifica o varietate de termini care se defines in zona ideii de marginalizare, excludere – grupuri vulnerabile. Intalnim, astfel, termeni care se refera la persoane defavorizate, persoane marginalizate, persoane excluse social sau supuse riscurilor de excluziune sociala sau persoane vulnerabile.

Grupurile vulnerabile includ: copilul in situatie de risc ridicat (saracie, vulnerabilitate la procesele de dezagregare sociala, delicventa juvenila, tinerii de peste 18 ani care nu mai sunt cuprinsi in sistemul de ocrotire a copiilor fara familie), persoanele cu handicap, persoanele apartinand populatiei de etnie roma aflate in situatii de risc ridicat, varstnicii si persoanele fara adapost.

Marginalizarea sociala are dou definitii complementare:

Prima este si cea mai cuprinzatoare: "Pozitia sociala periferica, de izolare a indivizilor sau grupurilor cu acces limitat la resursele economice, politice, educationale si comunicationale ale colectivitatii, manifestata prin absenta unui minim de conditii sociale de viata."

A doua definitie este formulate in felul urmator "excluziunea sociala sau marginalizarea sociala este situatia in care se afla persoanele care se confrunta cu una sau cu un cumul de privatiuni sociale, cum ar fi: lipsa unui loc de munca, lipsa unei locuinte sau locuinta inadecvata, lipsa accesului la un sistem de furnizare a apei potabile, a caldurii sau a energiei electrice, lipsa accesului la educatie sau servicii de sanatate."

Nevoia sociala este “ansamblul de cerinte indispensabile fiecarei persoane pentru asigurarea conditiilor de viata in vederea integrarii sociale”

Incluziunea sociala reprezinta “setul de masuri si actiuni multidimensionale din domeniile protectiei sociale, ocuparii fortei de munca, locuirii, educatiei, sanatatii, informarii-comunicarii, mobilitatii, securitatii, justitiei si culturii, destinate combaterii excluziunii sociale.”

Categoria defavorizata – avand in vedere ca discriminarea este o cauza primara care genereaza sau mentine situatiile de marginalizare, “categoria defavorizata este acea categorie de persoane care fie se afla pe o pozitie de inegalitate in raport cu majoritatea cetatenilor datorita dieferentelor identitare fata de majoritate, fie se confrunta cu un comportament de respin gere si marginalizare.”

2.2 EXCLUZIUNEA SOCIALĂ A GRUPURILOR VULNERABILE

Conceptul de excluziune sociala este o sintagma utilizata pentru conceptualizarea unui process complex, prin intermediul caruia persoanele sunt conduse nu numai la saracie si privatiuni, insa si la privarea drepturilorfundamentale umane, personale si sociale, care sunt legate atat de accesul si participarea egala la viata economica, sociala si culturala, cat si dreptul de a trai decent si de a participa in luarea deciziiloe care le afecteaza.

Excluziunea sociala este “procedura prin intermediul careia , anumite grupuri sunt dezavantajate in mod systematic, deoarece se confrunta cu discriminari legate legate de etnie, rasa, religie, sex, orientare sexuala, origine, varsta, dizabilitate, migratie, locul in care traiesc etc. Discriminarile se creeaza fie din partea institutionalizarii publice, precum sistemul juridic, educatie, servicii de sanatate si bunastare, fie din partea institutionalizarilor sociale, societatii si a persoanelor.”

Desi conceptual de excluziune sociala a aparut pentru a se percepe ineficienta abordarilor care se concentrau exclusive sau in mod unilateral pe saracie de venit, conceptual ramane controversat si nu exista o definitie adoptata de comun acord.

De obicei excluziunea sociala este un concept care se refera la grupuri si la excluderea persoanelor datorita participarii acestora la grupuri care sunt supuse discriminarilor, de exemplu: rasiale, entice, de gen, caracteristici geografice sau varsta.

Exista diferite abordari privind excluziunea sociala, care pun accentual pe diverse faze ale acesteia:

Grupurile care sunt expuse riscului de excluziune, bunurile si drepturile de la care aceste persoane sunt excluse (de ex: ocupare, educatie, drepturi civile, respect etc)

Problemele care rezulta din efectele excluziunii sociale (de ex: venit redus, conditii precare de locuit etc)

Procesele care conduc la excluziune, institutii implicate in prevenirea si combaterea excluziunii sociale

O caracteristica extreme de importanta a conceptului de excluziunie sociala este concentrarea asupra procesului si a relatiilor. Aceasta concentrare completeaza conceptual e inegalitate care se axeaza mai mult pe diferentele intre diverse grupuri. De exemplu, inegalitatile sociale se conceptualizeaza ca limitary privind oportunitatile de acces a educatie, ingrijire a sanatatii, bazate pe clasificare sau caracteristici precum genul, varsta sau etnia.

Termenul de “excluziune sociala” este popular printer specialistii in domeniul stiintelor sociale, deoarece se concentreaza la institutionalizari sociale, subiecti-actori, relatii si procedure pentru care diferentele de venit, masurate sau lipsa de accesare a serviciilor sociale pot fi si indicator si rezultat.

Conform Silver (1994), notiunea de excluziune este posibil sa se indrepte pe anumite categorii sociale, insa in acelasi timp sa abata atentia de la tendintele generale de inegalitate care submineaza abordarile unitare, in termini de protective sociala.

Silver analizeaza trei exemple-cheie de excluziune, fiecare dintre acestea bazandu-se pe o diferita conceptualizare a incluziunii si a calitatii de cetatean / 8cetatenie (citizenship): b%67***

In exemplul de solidaritate care predomina in Franta, excluziunea este rezultatul intreruperii legaturii sociale – care, in special, are caracteristici culturale si morale si, mai putin economice – intre persoana si societate. Granitele culturale permit aparitia unor categorii binare social construite pentru aranjamentul lumii, stabilind saracii si minoritatile etnice ca exclusi care se afla exteriorizati (outsiders). **

In exemplul de specializare, excluziunea reflecta discriminarile. Diferentierile sociale, repartizarea economica a muncii si separarea domeniilor de viata sociala (social/public/privat) nu vor produce categorii sociale, aranjate ierarhic, daca persoanele excluse sunt libere sa se deplaseze in afara limitelor si granitelor si daca domeniile vietii sociale sunt reglementate de diferite principii si sunt legal separate.*

Al treilea exemplu considera excluziunea sociala ca si consecinta a crearii de monopolii. Grupuri puternice care, frecvent, restrictioneaza accesul, celor care sunt exteriorizati, la resurse valoroase, printr-o procedura de “inchidere sociala” (‘social closure’).n^^3456

Excluziunea sociala, este un concept construit social si depinde de perceptia a ceea ce este considerat “normal”. &90)(%$

2.3.COMPETENȚA SOCIALĂ ȘI ABLILITĂȚI DE INTERRELAȚIONARE

"Comunicarea înseamnă a spune celor în jur cine ești, ce vrei, pentru ce dorești anume un lucru și care sunt mijloacele pe care le vei folosi pentru a-ți atinge scopurile. În acest sens, a comunica înseamnă și a tăcea, a aștepta reacția, răspunsul celui căruia ai vrut să-I faci onoarea de a-l anunța că exiști și chiar de a-I spune ce vrei. Procesele de comunicare umană sunt indispensabile în constituirea oricărui grup social."

Cei mai mulți dintre noi par să știe ce este comunicarea, totuși în clipa în care ni se cere să o definim încetăm brusc să mai știm. De regulă comunicarea scapa încercărilor de a o defini. Doi americani (Frank Dance, Carl Larson) au adunat 126 de definiții, din mai mulți autori. După 20 de ani de trudă, nici una nu s-a dovedit satisfăcătoare.

Cea mai pragmatică definiție îi aparține lui Waren Weaver și creditează idea după care : “Comunicarea este totalitatea proceselor prin care o minte poate să o influențeze pe alta.”

Oamenii trăiesc în comunitate, în virtutea lucrurilor pe care le au în comun, iar comunicarea este modalitatea prin care ei ajung să dețină în comun aceste lucruri. Pentru a forma o rețea socială, ei trebuie să aibă în comun scopuri, convingeri, aspirații, cunoștințe,o înțelegere comună – “același spirit” cum spun sociologii. Comunicarea este cea care asigura dispozițiile emoționale și intelectuale asemănătoare, moduri similare de a răspunde la așteptări și cerințe.

Care este liantul vieții sociale, cimentul ce ajută la agregarea oamenilor în procesele de dezvoltare? Unii autori susțin că este încrederea, cooperarea sau asocierea oamenilor în rețele. Dacă vom încerca să descifrăm relațiile dintre sociabilitate și dezvoltare, vom constata că relația de sociabilitate productive (cea care aduce beneficii actorilor implicați) și dezvoltarea este una biunivoca.

Prietenia dintre persoane este o formă de sociabilitate a spațiului privat. Încrederea strategică între parteneri este bazată pe experiența comunca și informație, este o interacțiune semiprivată, iar asociațiile sunt forme de sociabilitate în spațiul public. Atitudinile de toleranță, de acceptare a străinilor și a diversității atitudinilor morale sunt forme de sociabilitate.

Persoanele ce fac parte din grupuri vulnerabile, comunica la fel ca și ceilalți. Pur și simplu, uneori, au nevoie de mai mult timp ca să perceapă informația sau pentru ca să răspundă. Acest lucru își are rădăcinile în stigmatizarea și discriminarea la care au fost supuși ani la rândul, la lipsa încrederii în sine și în capacitatea de a interacționa cu ceilalți. Este important de înțeles că persoanele ce fac parte din grupuri vulnerabile trăiesc aceleași emoții, stări, bucurii și supărări ca toți oamenii. De aceea în timpul comunicării cu ele e necesară grijă pentru cuvintele și atitudinea pe care o abordam fata de aceste persoane.

Atitudinea pe care o manifestam poate crea fata de grupurile vulnerabile bariere sau dimpotrivă poate dezvolta o comunicare eficienta. În comunicarea cu grupurile vulnerabile, limbajul pe care îl folosim influențează modul în care aceste grupuri se văd pe sine sau pe ceilalți. Este necesar să se evite cuvintele și expresiile referitoare la discriminare, stigmatizare sau asociate cu acestea. Un limbaj negativ și expresiile referitoare la discriminare și deficiente , are un impact puternic asupra persoanei. Un limbaj pozitiv încurajează grupurile vulnerabile să treacă peste barierele create de condiția fizică sau intelectuală.

O metodă eficientă de a atinge acest scop este consolidarea relațiilor interpersonale, ele îmbunătățesc modul în care persoanele vulnerabile se comportă și reacționează în rețelele sociale de care aparțin. Limbajul folosit în comunicarea cu persoanele vulnerabile, este limbajul folosit în orice discuție, indiferent de interlocutori – inclusiv persoanele sărace sau marginalizate. Este o abordare prin care fiecare individ este capabil să ia decizii bine informate asupra vieții lor.

Fiecare dintre noi nu este capabil să facă anumite lucruri, fiecare dintre noi este deosebit, totuși, fiecare dintre noi este valoros!

2.4 . REȚELELE DE SOCIALIZARE ȘI EFECTUL ACESTORA ASUPRA GRUPURILOR VULNERABILE

Internetul reprezintă , pe lângă o rețea globală, o lume în sine, departe de o simplă reduplicație a propriului univers. A devenit rapid un fenomen social și tehnic. Potrivit teoriei lui Castells, tehnologia este o cultură materială, un indice fundamental de structura și schimbare socială.

O comunitate virtuală este formată dintr-un grup de persoane , care comunica sau interacționează mai mult prin intermediul Internetului , decât fața în față.

Într-o definiție tradițională, o comunitate este o entitate bine definită geografic. Totuși, dacă se considera că o comunitate impune limite între membrii și restul lunii atunci o comunitate virtuală este o comunitate.

Comunitățile virtuale suntsunt definite ca “agregări sociale care ia naștere din Net când un număr suficient de oameni duc un timo suficient de discuții publice, implicând suficiente sentimente umane ca să formeze rețele de relații personale în cyberspațiu”

Potrivit studiului efectuat de Institutul eMarketer și publicat la 19.11.2013, aproape o cincime din populația planetei, reprezentant 1,61 miliarde de persoane, a utilizat o rețea de socializare cel puțin o dată pe lună, în creștere cu 14% fata de anul 2012. În acest ritm, numărul utilizatorilor rețelelor de socializare Facebook, Twitter, Instagram, Reddit și Tumblr ar putea ajuge la 2,33 miliarde până în anul 2017, a precizat Institutul într-un comunicat.

Tratarea din punct de vedere sociologic a comunităților virtuale formate pe Internet, în jurul unor rețele de socializare, trebuie să țină seama de particularitățile acestora, cu accente atât pe comportamentul indivizilor, cât și pe temporalitatea lor, într-o lume puternic afectată, dar și implicată în sfera informatică.

Odată cu devoltarea rețelelor, au apărut și s-au diversificat noi roluri. De exemplu , pe lângă utilizatori, teoria actor-retea, distingem intre intermediari-agenti, care produc mișcarea unor forțe fără interes în transformările produse și mediatori, entități care produc și multiplica diferențe , astfel că spațiul online nu este o simplă translatare a rețelelor din “lumea reală”, ci o creație/variație continua, pe baza principiului includerii noilor aplicații și utilizări într-o lume care extinde și amplifica, prin facilități de conectare, autonomia indivizilor.

Astfel, societatea de rețele este modelată de tiparul tehnologic și noile roluri care pot fi atribuite atât actorilor umani și semnelor de interacțiune pe care le multiplica între ei în spațiul de rețele, cât și celor non-umani-aplicatii, dispozitive, programe, gestiune, care influențează direct sau indirect comportamentele membrilor rețelei.

Tehnologiile contemporane reconstituie natura și forma societăților, generând un nou cadru de interacțiune între comunități. În acest context, se asigura interconectarea transregionala, extinderea rețelelor de activitate și putere socială, ceea ce implica posibilitatea acțiunii la distanță. Deși civilizațiile umane au cunoscut evoluția într-o relativă izolare și dispuneau de un anumit nivel de sofisticare socială, economică și culturală, numărul și calitatea contactelor dintre ele era relativ scăzut. În societatea contemporană “noile forme de comunicare conferă indivizilor dreptul de a depăși granițele geografice, care, altădată, ar fi împiedicat orice contact , și oferă un acces la un set de experiențe politice și sociale la care individul sau grupul se poate să nu fi avut acces niciodată.”

2.5 INTERACȚIUNEA DINTRE REȚELELE DE SOCIALIZARE ȘI RELAȚIILE INTERPERSONALE

Avem de-a face cu o traducere greșită a conceptului “social networks”, care, în realitate, înseamnă rețele sociale, bazate pe interacțiunea dintre “prietenii” aleși pe anumite site-uri. Termenul de “prietenie” este înșelător, deoarece interacțiunea virtuală, acceptată de utilizatori, nu are ca premisă prietenia reală.

Și dacă după toate defintiile prezentate mai sus cu privire la rețelele sociale și ce reprezintă ele în prezent pentru indivizi, ne adresăm simplă întrebare ce este socializarea?

Socializarea este un proces fundamental de transmitere a culturii și organizării sociale la generațiile tinere prin diferite modalități : învățarea limbii materne, deprinderea de a scrie, însușirea normellor și valorilor sociale, preluarea tradițiilor comune și credințelor. În acest fel, toți membrii societății accepta aceleași valori fundamentale și folosesc aceleași reguli în stabilirea elatiilor interpersonale sau sociale. Prin urmare, socializarea este actul de pregătire a individului pentru participarea la viața de grup și la viața socială comună. Oamenii sunt formați pentru a deveni membri și grupurilor de apartenența – familie, scoala, loc de muncă, grup de prieteni etc. , dar și pentru cunoașterea și înțelegerea altor grupuri în care nu vor fi niciodată membri, însă sunt obligați să comunice cu ele – bănci, spitale, secții de poliție, firme, etc. Socializarea are loc în mod obligatoriu în cadrul interacțiunii sociale , în relațiile directe cu oamenii.

Pentru persoanele care se regăsesc în grupurile vulnerabile, privarea de realtii interumane, adâncirea în conversații online și formarea de comunități virtuale va fi extinsă și prelungită. Motivația este nevoia lor de acceptare, de incluziune socială, de apartenența la un grup care în viața reală ar fi discriminator fata de vulnerabilitatea lui. Rețelele sociale creează astfel grupurilor vulnerabile un fals sentiment de integrare și acceptare, când de fapt evoluția persoanelor vulnerabile este încetinită.

Să luăm de exemplu, rețeaua socială Facebook. Faptul că ea oferă posibilitatea de a crea un profil, de a accesa paginile prietenilor, nu înseamnă socializare, însă creează un fals sentiment de apartenența la grupul de prieteni pe care utilizatorul îi are în lista de prieteni. O persoană vulnerabilă , în viața reală, este cel mai ades discriminata și exclusă din multe grupuri, pe care mediul virtual le poate accesa. Însă acest lucru nu îi dezvolta, nu îi dezinhibă și cu atât mai mult nu îi integrează. Altfel spus, deși persoanele vulnerabile au o serie de prieteni pe contul de socializare Facebook, nu toți adopta aceleași valori fundamentale, nu folosesc aceleași reguli în stabilirea relațiilor interpersonale sau sociale. Facebook și Twitter au efecte negative fundamentale în modul cum persoanele vulnerabile se raportează la prietenie. Aceste rețele sociale parazitează relațiile umane și sociale reale, dificil de modificat în mediul online.

Prietenia adevărată se manifesta în acțiune și afecțiune. Un prieten este cel care sare în ajutor în interacțiunea fata în față, imposibil de realizat în mediul virtual, un spațiu al informației și nu al acțiunii. Un grup vulnerabil se va simți ușor acceptat de un alt grup, care în viața reală ar fi imposibil de accesat, dar realitatea este că deși pe rețelele de socializare leagă conexiuni, în viața reală grupurile nu vor socializa. Oportunitatea de a cunoaște cât mai multe persoane din cele mai diverse sfere ale vieții sociale nu este socializare.

În acest sens, rămâne de meditat asupra întrebării pusă într-un studiu, și anume: „Cel mai popular site web, Facebook, a făcut din Mark Zuckerberg un om foarte bogat, dar cu ce costuri pentru relațiile umane?”.