Riscuri Si Amenintari In Orientul Mijlociu. Rolul Actorilor Nonstatali In Constructia Securitatii In Aceasta Regiune

CUPRINS

CAP.I. RISCURI ȘI AMENINȚĂRI LA ADRESA SECURITĂȚII DIN ORIENTUL MIJLOCIU

1.1. Riscuri și amenințări la adresa securități în contextul globalizării

1.2. Reconfigurări geopolitice și geostrategice în Orientului Mijlociu

1.3. Conflicte interne și internaționale din Orientul Mijlociu

1.4. Riscuri și amenințări contemporane la adresa păcii în zona Orientului Mijlociu: terorismul, traficul de persoane, traficul de droguri și traficul de armament

1.5. Războiul sfânt (Jihadul) și percepția Islamului asupra acestuia

CAP.II. LUPTA PENTRU SPAȚIU SI NOI FRONTIERE IN ORIENTUL MIJLOCIU

2.1. Spațiul ca domeniu de contopire si pace

2.2. Geopolitica și noile frontiere ale statelor națiune. Prefigurarea unui viitor care se anunță a fi precar

2.3. Teoriile frontierei, între fenomen si provocările „terapiei de șoc"

2.4. Unele contribuții la cunoașterea regiunilor frontaliere și regiunilor transfrontaliere

2.5. Regiunile de cooperare transfrontaliera – viitorul programelor de buna vecinătate

BIBLIOGRAFIE

Bădescu Ilie, Dan Dungaciu, Sociologia și geopolitica frontierei, Editura Floare Albastră, 2011.

Brzezinski Zbiegniew, Marea tablă de șah, supremația americană, Editura Univers Enciclopedic, 2012.

Deac Aron Liviu, Ion Irimia, Securitatea și apărarea națională, Editura AISM, 2013.

Kjellen Rudolph, Statul ca un organism viu, Stockholm, 2006.

Buzan, Barry, Popoarele, statele și teama, Chișinău, Editura Cartier, 2000.

Cuilenburg, J.J. Van, Sholen, O.Noomen, G. W., Știința comunicării, București, Editura Humanitas, 1998.

Doctrina acțiunilor întrunite ale forțelor armate, București, 2001.

Doctrina pentru operațiile întrunite multinaționale, București, 2001.

Huyghe, Francois-Bernard, Information, valeurs, menaces, în www.strategic.road.com/intelling/infostrategie/pub/information_valeurs_menaces_htm

Informația – dimensiune esențială a vieții sociale, în www.actrus.ro/ biblioteca/cursuri/management/telespan/a.1.4

Cuilenburg, J.J.Van, Scholten,O, Noomen, G.W., Știința comunicării, București, Humanitas, 1998, p.25.

Informația-dimensiune esențială a vieții sociale, în http://www. actrus.ro/biblioteca/cursuri/mangement/telespan/a_1_4.html.

Doctrina acțiunilor întrunite ale forțelor armate, București, 2011.

Doctrina pentru operațiile întrunite multinaționale, București, 2011.

Hueghe, Francois-Bernard, Information, valeurs, menaces, în http://strategic. road.com/intg/ infostrategie _ valeurs_menaces.htm

Ayad, Christophe, Geopolitique de l'Egypte; Editions Complexe, 2001

Carre, Olivier, L 'Orient arabe aujord'hui; Editions Complexe, 1991

Corm, Georges, Orient și Occident; Dacia, 1999

Corm, Georges, Le Proche-Orient eclate: 1956-1991; Gallimard, 2001

Gilbert, Maurice, The arab-israelian conflict; New York, 2002

Ionescu, Crăciun, Corespondent în Oriental Mijlocia; Ed. Politică, 2007

lonescu, Crăciun, Zile fierbinți în Orient; Ed. Politică, 2008

Israel's foreign relations: selected documents; Ierusalem, 1976-1990

Laurent, Auguste, Guerres secretes au Liban; Paris, 2007

Lemarchand, Philippe, Israel/Palestine demain; Editions Complexe, 2000

The Middle East, Congressional Quarterly Inc., Washington D.C., 2005

Picaudou, Nadine, Les Palestiniens. Un siecle d'histoire, Editions Compexe, 2009

Proche-Orient, la dechirure, supliment Le Monde Diplomatique, 2001

Reich, Bernard, Quest for peace -United States – Israel relations and the Arab-lsraeli conflict, New Jersey, 2007

Renouvellements du monde arabe: 1952 – 1982, Armând Colin, 1987

Roger, Louis (ed.), Suez 2006. the Crisis and its consequences, Oxford University Press, 2001

Salame, Ghassan, Proche-Orient: les exigences de la paix, Editions Complexe, 2010

Armanazi, Najib, L’Islam et le droit international, Paris, 1929.

Aubry, C. et Rau, C. Cours de droit civil français, Tome premier, Quatrième édition revue et complétée, Imprimerie et Librairie Générale de Jurisprudence, Paris, 1869.

Averroes, Jihad in Medieval and Modern Islam. The chapter on Jihad from Averroes’ legal handbook “Bidâyat al Mudjatahid”… Translated and annotated by Rudolph Peters, E.J. Brill, , 1977.

Barna, Cristian, Cruciada Islamului, Editura TOP FORM, București, 2007.

Barna, Cristian, Jihad în Europa,Editura Top Form, București, 2008

Boacă, Margareta, Comunicare interculturală în contextul proceselor de integrare europeană și euroatlantică, Editura Universității Naționale de Apărare „Carol I”, București, 2009.

Cristopher, Dawson, Dinamics of Wrld History, Lynne Reinner, 1990.

Cristian Barna, Jihad în Europa,Editura Top Form, București, 2008.

Cruceru, Lt.col. dr. Valerică; Ifrim, Prof. Radu, Cultura și religia – componente esențiale ale dimensiunii civile în operațiile militare, Revista Forțelor Terestre, 2008.

International Criminal Court: Sources and Commentary, Cambridge University Press, 2003.

Guizot, François, Istoria civilizației în Europa de la căderea imperiului roman până la revoluția franceză, tr. Cristian Preda și Miruna Tătaru-Cazaban, Editura Humanitas, 2000.

Henckaerts, Jean-Marie et Doswald-Beck, Louise, Droit international humanitaire coutumier, BRUILANT, CICR, Bruxelles, 2006.

Huntington, Samuel P., Ciocnirea civilizațiilor și refacerea ordinii mondiale, Grupul Drago Print, București.

Iordache, Constantin, Politici ale Uniunii Europene, Universitatea Națională de Apărare „Carol I”, București, 2008.

Kotarbinski, Tadeusz, Traite du travail efficace,en fr. par. Jean Luc Dumont, Press universitaire de France-Comte, 2007.

Malița, Mircea, Jocuri pe scena lumii, conflicte, negocieri, diplomație, Editura C.H. Beck, București, 2007.

Marion, Harroff-Travel, La diversité culturelle et ses défis pour l’acteur humanitaire, La version originale de cet article est parue dans la Revue Cultures & Conflits, n°60, 2005.

Roy, Oliver, Globalized Islam:The Search for a New Ummah, Columbia University Press, New York, 2004.

Sassoli, Marco, Bouvier, Antoine A. Haw does Law protect in war? International Committee of the Red Cross, Genèva,1999.

Shakankiri, El-, Loi divine, loi humaine et droit dans l’histoire juridique de l’Islam, în „Revue internationale de droit comparé”, 3, 1981.

Secoșan, Vladimir, Note de curs, Școala de Artilerie „Ioan Vodă”, Sibiu, 2005.

Toynbee, Arthur, Studiu asupra istoriei, Editura Humanitas, București.

Weyer, Van de R., Islamul și occidentul. O nouă ordine politică și religioasă după 11 septembrie, Ed. Allfa, București, 2001.

Wilson, Bryan, Religia din perspectivă sociologică, Editura Trei, 2000.

Zygmut, Bauman, Globalizarea și efectele ei sociale, Editura Antet, București, 2005.

ANEXA 1

Yemen – o scurtă analiză

Importanta Yemenului nu e economica , militara sau financiara, ci deriva din poziția geografica . Orientul Mijlociu are 3 mari “străzi” de aprovizionare a planetei cu prețiosul petrol.

1. Strâmtoarea Ormuz care controlează tot ce călătorește din Golful Persic (principala cale marina a petrolului arab) către țările riverane a Oceanului Indian, Pacific) Aceasta strâmtoare e controlata strict de Iran. (are si lunga granița pe Golful Persic)

2. Canalul Suez, controlat de Egipt.  Are doua probleme acest canal. Super circulat, nu pot trece nave mai mari de 100.000 tone.  Partea estica e învecinata cu peninsula Sinai, alt punct  călduț  al “revoluționarilor” islamiști care pot bloca canalul ( egiptenii mai fac din când in când “curățenie” in zona , si israelienii la fel).

3. Marea Roșie cu strâmtoarea Bab-El-Mandel, controlată de Yemen, care are  insulele Perim-Kamaran și Hanishin și care fac parte din propriul teritoriu. Yemenul controlează tot ce trece prin strâmtoarea  unde zilnic   navighează petroliere cu 3,5 milioane barili petrol la bord.

Așadar: daca vrei sa creezi o grava criza energetica planetară, trebuie să controlezi cele două strâmtori pe unde trece zilnic cam 3/4 din petrolul arab.  Nu e necesar sa tragi cu tunul / rachete in navele petroliere care trec prin aceste strâmtori, e suficient să încetinești si mult traficul. Controale minuțioase, birocrație și în ultima instanța, niște mine plasate pe fundul strâmtorilor (datorita adâncimii mici, sunt ideale pentru amplasat astfel de arme niște submarine clasice, diesel electrice). Zona e o problema pentru marile submarine nucleare care fiind prin definiție groase, au putina apa sub chila (fundul submarinului) si nu reușesc să se miște “in libertate” .

In acesta optica , nu e de mirare ca :

-“Revoluționarii” din Yemen sunt finanțați si înarmați de Iran. Vor fi recunoscători cândva, se știe .

– Prin Sinai mai mor din când in când si din “vina altora” niște pasdaran iranieni făcând parte din brigada speciala de lupta in afara granițelor (un fel de trupe speciale)

– ISIS a prins putere in Irak, țara cu petrol dar si vecină cu principala țară din regiune, Arabia Saudita .

Fiind practic înconjurata la nord si sud de șiiți revoluționari (iranienii sunt șiiți) Arabia Saudita se simte încercuita.

Să adăugam că nici USA nu e bucuroasă când niște șiiți ajung sa controleze direct (sau indirect) cele doua principale căi navigabile a principalei materii prime de pe planeta . Șiiții numeau USA (cândva) ca fiind însăși “satana” adică dracul pe planeta…

Deci, după o scurta călătorie in USA a unui important reprezentant a familiei regale saudite, Arabia Saudita a concentrat o armata numeroasa pentru a interveni in Yemen. Alături de ei participa Egipt, Oman, Sudan (!!!), Turcia, Iordania, Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Maro. Practic Iranul are de ales : ori lasă balta “frații revoluționari”  din Yemen, ori se implica direct cu oameni si trupe . Pe scurt, război pe fata.

Război în Yemen, incendiu pe piața petrolieră. Implicații globale, Yemenul, la un pas de război civil:

Acțiunea de canonadă aviatică pornită joi de Arabia Saudită și asociații săi contra răzvrătiților din Yemen a dus la mărirea prețului petrolului. Yemenul nu este unicul dintre producătorii de țiței la nivel internațional, însă evoluția incidentele din Peninsula Arabică întrec prețul petrolului pentru că amenință buna desfacere a petrolului traficat în Orientul Mijlociu.

Costul țițeiului a crescut și după ce Arabia Saudită, și asociații săi au izbit ținte ale răzvrătiților șiiți din Yemen. Tensiunea pusă pe prețul țițeiului s-a oprit când a devenit clar că nu sunt amenințate liniile de trafic. Încordarea încă se menține, iar un eventual interes al Iranului în luptă va fi numaidecât resimțită de piețe.

Conflictul din Yemen și traficul petrolier

Yemenul este un producător minor pe piața globală, față de alte state din Orientul Mijlociu. Acest stat arab produce 133.000 de barili pe zi, având o contribuție de 0,2% din renta internațională de țiței.

O analiză a Energy Information Administration, arată că poziția geografică a Yemenului la strâmtoarea Bab el-Mandeb, este o tranziție navală cheie pentru livrările, transformă statul arab într-un pivot important în mașinăria traficului de țiței. Peste 3,5 milioane de barili de petrol au tranzitat zilnic strâmtoarea Bab el-Mandeb în 2013.

„Blocarea strâmtorii ar constitui ca marile petroliere să fie obligate să navigheze în jurul vârfului sudic al Africii pentru a ajunge la piețele europene, nord-americane și sud-americane”, explică EIA.

Conflict pe piața țițeiului

Valoarea țițeiului a agreat o cădere spontană la finele anului 2014, iar barilul a ajuns la jumătate din 100 de dolari prețul dorit de OPEC. Unele țări care se sprijină pe exporturile de petrol (Rusia sau Venezuela), au fost cele mai atacate financiar de coborârea prețurilor.

Conform uneia dintre idee care s-au răspândit între actorii de pe piață, OPEC garantează căderea prețurilor deoarece Arabia Saudită este intr-o acțiune de contracarare a ascensiunii petrolului de șist american, dar și să-și păstreze cota de piață în Statele Unite ale Americii.

A doua teorie este aceea că SUA și Arabia Saudită au inamici geopolitici comuni, care necesită scăderea prețului petrolului, victime fiind Iranul și Rusia.

ANEXA 2

State

în care Islamul este declarat religie oficială

Sursa: en.wikipedia.org/wiki/Islamic_state, (ian. 2010).

ANEXA 3

Răspândirea comunităților șiite

A. Primele 15 state din punct de vederea ponderii populației șiite

B. Primele 10 state din punct de vedere al numarului de persoane șiite

Sursa:Web page by [anonimizat], www.adherents.com. (2010)