RISCURI METEO-CLIMATICE ÎNTÂLNITE PE TERITORIUL COMUNEI HĂNEȘTI, JUD [310303]

[anonimizat], jud. Botoșani

Prof. [anonimizat] "Teofil Vâlcu" Hănești, jud. Botoșani

Comuna Hănești este situată în partea estică a [anonimizat] 27°0’0” [anonimizat] ([anonimizat], Slobozia, [anonimizat] – Basarab). Din punct de vedere a [anonimizat] 48°0’0” latitudine nordică.

[anonimizat] a Bașeului, parte componentă a [anonimizat]-geografică situată între culoarul Prutului și podișurile Sucevei și Bârladului. [anonimizat] ([anonimizat]), [anonimizat], [anonimizat] a României.

[anonimizat], [anonimizat], formată dintr-o componentă de fundament și o cuvertură sedimentară depusă în timp geologic pe baza materialului detritic adus de rețeaua hidrografică din Carpați și Subcarpați.

[anonimizat], [anonimizat], [anonimizat]-Europeană.

[anonimizat] a [anonimizat], județului Botoșani. Comuna Hănești se află la est cu aproximativ 40 [anonimizat] 11 [anonimizat] (5027 loc.). [anonimizat] 20 km depărtare.

[anonimizat] (totalitatea fluxurilor de energie radiantă care tranzitează atmosfera), fizico-geografici (au capacitatea de a [anonimizat], [anonimizat] a reacționa în urma contactului cu radiația globală incidentă pe aceasta: relief, [anonimizat], soluri, [anonimizat]), dinamici (circulația generală a maselor de aer deasupra Europei) și antropici. Ponderea acestor factori în determinarea condițiilor climatice variază de la o [anonimizat], fără de care ceilalți factori nu ar mai putea acționa.

[anonimizat], [anonimizat].

Fenomenele meterologice ce au capabilitatea de a [anonimizat]-climatice și sunt tratate ca atare. Caracterul extremist al climatului din regiunea analizată favorizează apariția fenomenelor meteorologice de risc pe tot parcursul anului. [anonimizat], viscolul, poleiul și ceața.

Înghețul reprezintă coborârea temperaturii la 0°C sau sub 0°C, [anonimizat]ă deosebit de periculos pentru culturile agricole, putând determina încheierea prematură a ciclului lor vegetativ, mai ales dacă se petrece devreme toamna sau târziu primăvara. În regiunea comunei Hănești, cel mai timpuriu îngheț se poate întâmpla în luna septembrie, în timp ce înghețul cel mai târziu poate afecta culturile agricole în luna mai.

Ca fenomen meteorologic, bruma face parte din grupa hidrometeorilor, reprezentând o depunere de gheață pe suprafața solului, ce apare în cadrul episoadelor ce întrunesc următoarele condiții meteo-sinoptice: temperaturi sub 0°C, timp senin și liniștit sau cu vânt slab (sub 2 m/s), umiditatea relativă a aerului mai mare de 80%.

Pentru teritoriul comunei Hănești, unde principala activitate o reprezintă agricultura, bruma este un fenomen atmosferic deosebit de periculos. Cele mai dăunătoare brume sunt cele care se petrec primăvara târziu, când sezonul de vegetație este la început, sau toamna timpuriu, când majoritatea culturilor agricole încă se află în diferite fenofaze.

Viscolul reprezintă spulberarea puternică a zăpezii de către vânt, astfel încât vizibilitatea scade extrem de mult (Fig.1.). Lipsa perdelelor forestiere din perimetrele culturilor agricole sau a pădurilor din jurul localităților componente face ca zăpada spulberată să se acumuleze în cadrul așezărilor omenești, blocând accesul în acestea. De asemenea, lipsa acestor infrastructuri verzi face ca stratul de zăpadă să nu rămână pe câmpuri, neprotejând culturile de toamnă de înghețul ce poate pătrunde mult mai adânc în solul neacoperit de zăpadă.

În sezonul cald al anului, cele mai periculoase fenomenele meteorologice ce pot afecta teritoriul analizat sunt fenomenele orajoase asociate furtunilor și, adesea, căderilor de grindină, dar și secetele.

Fenomenele orajoase, furtunile și căderile de grindină sunt asociate norilor cu mare dezvoltare verticală (Cumulonimbus); orajele apar în condițiile stratificării instabile a aerului, când există o mare cantitate de vapori de apă. Acest context poate fi îndeplinit fie la trecerea unor zone frontale, fie datorită convecției termodinamice din cadrul aceleiași mase de aer.

Fulgerele și grindina de mari dimensiuni pot fi letale pentru oameni. De asemenea, furtunile pot cauza pierderi de bunuri și vieți omenești prin două arme: vântul, ce poate atinge viteze extrem de ridicate la rafală și ploile torențiale căzute într-un timp scurt, ce pot genera viituri pe râuri.

În data de 11 iulie 2014, în intervalul 12.50-13.00, localitatea Hănești a fost afectată de un fenomen meteo extrem (Fig.2., Fig.3.), o formațiune noroasă la baza unui Cumulonimbus tuba asemănătoare unei pâlnii (funnel cloud), prezentat atât de presa locală, cât și de agențiile de știri naționale drept „tornada de la Hănești”. Sistemul noros s-a deplasat dinspre comuna Dobârceni, străbătând satul și iazul în diagonală (SE-NV) provocând numeroase pagube materiale la peste 50 de gospodării. O astfel de formațiune se transformă într-o tornadă în momentul în care atinge solul. Fenomenul invers, al apariției perioadelor de secetă, poate afecta teritoriul analizat, deși nu la aceeași intensitate sau durată precum în sud-estul Câmpiei Române ori Dobrogea. Cauzele genetice ale secetelor sunt legate de un mare număr de factori: lipsa precipitațiilor atmosferice, diminuarea rezervelor de apă accesibile plantelor în sol, umiditatea relativă scazută și temperatura ridicată a aerului, evapotranspirația puternică, vântul cu viteze ridicate.

În arealul analizat, cât și pe întreg teritoriul țării noastre, secetele se datorează în mare parte anticiclonilor formați în regiunile arctice, care aduc mase de aer cu temperaturi scăzute și conținut redus în vapori de apă. Înaintând spre sud, aerul arctic se încălzește rapid, înregistrând din acest motiv o scădere accentuată a umezelii relative și o creștere semnificativă a deficitului de saturație. Drept urmare, aerul arctic rece și uscat devine aer temperat continental, fierbinte și foarte uscat.

Perioadele secetoase din punct de vedere al cantității de precipitații căzute, au fost evidențiate pe baza valorilor lunare ale indicelui pluviometric Angot (K). Matematic, acest indice reprezintă raportul dintre cantitatea medie zilnică a precipitațiilor atmosferice dintr-o lună și cantitatea medie zilnică de precipitații atmosferice dintr-un an. Indicele pluviometric Angot are rolul de a evidenția de-a lungul unui interval de timp perioadele secetoase (K<1) sau perioadele ploioase (K>1). Valorile indicelui pluviometric Angot au fost calculate pentru perioada 1964–1998, pe baza datelor de precipitații atmosferice de la stația meteorologică Avrămeni, acestea fiind reprezentate grafic în Fig. 4. Conform acesteia, șapte luni din an (octombrie – aprilie) sunt afectate de secetă meteorologică, acestea remarcându-se în sezonul rece.

Condițiile climatice din arealul analizat favorizează practicarea anumitor activități cu finalitate economică, având rolul de resurse naturale. Pe lângă avantajele ce sunt valorificate de către locuitorii sau investitorii din regiune, condițiile climatice aduc și elemente de restrictivitate ce trebuie luate în considerare.

Regimul termic din arealul studiat este prielnic culturilor agricole, conlucrând alături de factorul geomorfologic la direcția predominant agricolă pe care o deține economia comunei Hănești. Din păcate, episoadele cu temperaturi excesive afectează atât dezvoltarea plantelor luate în cultură, cât și propria sănătate a oamenilor.

Precipitațiile sunt distribuite inegal, existând ani ploioși și ani secetoși din acest punct de vedere, reprezentând un element de restrictivitate pentru domeniul agricol. În aceste circumstanțe, activitatea se sprijină pe irigarea terenurilor. Efectul negativ pe care cantitățile reduse de precipitații îl au asupra plantelor este potentat de vântul ce suflă cu frecvență destul de ridicată (calmul atmosferic la stația meteorologică Avrămeni atinge aproape 30% într-un an normal), acesta favorizând procesul de evapotranspirație și evaporare a apei.

Pe lângă cadrul favorabil pe care îl atribuie agriculturii, anumite elemente meteorologice pot aduce beneficii economice și în domeniul energetic. Valorile considerabile ale radiației solare ar putea fi captate cu ajutorul unor panouri fotovoltaice și transformate în energie electrică utilizată mai apoi pentru diferite folosințe. De asemenea, energia eoliană poate fi captată cu ajutorul unor turbine eoliene dimensionate pe măsura condițiilor de frecvență și viteză a vântului.

Bibliografie:

Băcăuanu V., ș.a., (1980), “Podișul Moldovei”, Ed. Științifică, București

Ciulache S., Ionac N., (2007), Esențial în meteorologie și climatologie, Ed. Universitară, București;

Ciulache S., Ionac N., (1995), Fenomene geografice de risc – partea I, Ed. Universității București;

Iliescu M. C., (1989), Manifestări electrice atmosferice pe teritoriul României (orajele), Ed. Academiei Republicii Socialiste România, București

Mihăilă D., (2006), Câmpia Moldovei: studiu climatic, Ed. Universității Suceava;

Poclid M., (2013), “Județul Botoșani în 2013-monografie geografică”, Ed. Taida, Iași

Tufescu V., (1977), Județul Botoșani, Ed. Academiei Republicii Socialiste România, București;

Administrația Națională de Meteorologie, (2008), Clima României, Ed. Academiei Române, București;

Dezastru la Hăneşti. Zeci de case distruse de o tornadă

O TORNADĂ a făcut prăpăd în Botoşani VIDEO