Riscuri In Economia Experientei. Turism European Si Romanesc In Analize Statistice

Introducere

În prezent, industria călătoriilor și a turismului reprezintă un factor al progresului economic, cu un potențial de creștere semnificativ deoarece, pe glob, există înca numeroase destinații neexploatate și necunoscute în care fluxurile turistice actuale sunt sporadice.

Având în vedere problemele economice și geopolitice din ultima perioadă, numărul de sosiri turistice internaționale a crescut cu aproximativ 5% pe an din 2010 până în prezent, o tendință care s-a manifestat printr-o creștere economică mai mare, crearea de noi locuri de muncă și creșterea exporturilor.

Lucrarea de mai jos este un studiu efectuat asupra datelor statistice din turismul european și internațional. În analiza celor 27 de țări europene au fost studiați mai mulți indicatori macroeconomici pentru a avea o situație cât mai clară și pentru a obține rezultate cât mai concludente. Datele au fost luate din raportările statistice ale fiecarei țări sau din raportările Organizației Mondiale a Turismului

Am ales turismul pentru a demonstra că o țară se poate dezvolta chiar și atunci când nu are o economie puternică. O țară care beneficiază de forme variate de relief și de o istorie bogată poate să iși dezvolte fără probleme industria turismului. Pentru ca acest lucru să fie posibil este necesar ca acea țară să dețină analize statistice pentru a fi studiate pe o perioadă mai lungă de timp, pentru a-și putea crea o politică de susținere și dezvoltare a turismului.

Am efectuat această analiză pentru a vedea cât de importantă este industria turismului în econimia unei țări, și cât de mult poate aceasta să contribuie la PIB. Astfel datele luate în calcul conduc la realizarea planului propus.

Pentru analizarea datelor am utilizat programul R datorită flexibilității lui precum și a faptului că programul generează grafice și corelații pe baza datelor introduse.

Pentru o analiză mai eficientă am luat spre studiu o periaodă de timp de 5 ani (2009- 2013) deoarece 2009 este considerat un an în care criza economică a fost depășită în unele țări. Asfel in 2009 Germania, Franța si Portugalia ies oficial din recesiune, urmate de SUA și Japonia. Din punctul meu de vedere aș putea spune că tot de atunci și industria turismului începe să iasă din recesiune. Acest lucru se observă și din numarul din ce în ce mai mare de turiști care încep să își petreacă vacanțele atât în țările lor de origine cât și în străinătate.

Aș vrea ca si România asemeni Frantei, Spaniei și Italiei să își crească încasările din turism deoarece noi nu ne putem plânge ca ne-ar lipsi vreo formă de relief geografic sau că nu avem o istorie veche si bogată. Imi doresc ca pe baza rezultatelor obținute România să înțeleagă că promovarea și comercializarea unei destinații turistice, stabilirea obiectivelor de marketing exploatarea acestora ca o potențială sursă de venit reprezintă factori cheie in dezvoltarea industriei turismului nostru.

Capitolul 1. Turismul international și european

Turismul reprezintă o componentă majoră a sectorului terțiar și a reușit să se impună rapid în viața socială și economică din a doua jumătate a secolului nostru printr-o dezvoltare spectaculoasă.

La baza acestei evoluții se află creșterea economică generală, alături de o serie de factori determinanți: creșterea duratei timpului liber și a concediilor plătite, ameliorarea veniturilor pe termen lung și revoluția în transporturi – lucru care a făcut ca deplasările să fie mai frecvente, rapide, confortabile si accesibile. Efectul benefic combinat al acestor progrese marchează era "turismului de masa"

Fiind o componentă semnificativă a fluxurilor comerciale internaționale, turismul se află în mod inerent în studiile internaționale economice. Cele mai importante scopuri ale turismului sunt:

maximizarea importanței experienței psihologice pentru turiști;

maximizarea profiturilor firmelor ce furnizează bunuri materiale și servicii turiștilor;

maximizarea efectelor – primare și secundare – induse de investițiile turistice asupra unei comunități sau regiuni.

Un număr din ce în ce mai mare de țări încep să conștientizeze beneficiile aduse de turism: creearea de noi locuri de muncă, utilizarea de noi resurse neexploatate, echilibrarea balanței de plăți externe, îmbunătățirea infrastructurii. În plus, prin turism, țarile iși redefinesc identitatea națională, îmbunatățindu-și astfel imaginea lor internațională.

Domeniul turismului este un domeniu extrem de complex și dinamic în care factorii de decizie se bazează pe modele de prognoză pentru a prezice viitoarele cereri sau pe sisteme support de decizie pentru a analiza și compara date relevante. Statisticile turistice precum numărul de turiști care sosesc și dorm la o destinație sunt importante pentru înțelegerea contribuției turismului în economia țarilor. Promovarea și comercializarea unei destinații turistice, stabilirea obiectivelor de marketing exploatarea acestora ca o potențială sursă de venit reprezintă de asemenea factori cheie în dezvoltarea industriei turismului.

Agențiile de turism folosesc statisticile pentru a vedea care sunt cele mai bune destinații, observă trendurile pieței si pot infulența turistii cu privire la cele mai bune posibilitați de cazare, transport, receere si agrement.

În ceea ce privește călătoriile internaționale, Europa este unul dintre cei mai mari concurenți la nivel mondial. Datele Organizației Națiunilor Unite Mondiale a Turismului (UNWTO) au arătat că 563 milioane de oameni au vizitat Europa în 2013, cifră care a ajutat la generarea a 489 miliarde dolari în încasări din turism.

Spania, Italia și Franța reprezinta cele mai populare destinații din Uniunea Europeană având o cifră de 568 de milioane de nopți petrecute de turiști în unitățile de cazare de pe teritoriile țărilor. Spania a ocupat primul loc în clasament, având cel mai mare număr de înnoptări turistice la nivel european, 21,2%. Împreună aceste trei țări au însumat aproape jumătate (47.7%) din toate nopțile de cazare înregistrate în 2013, în Europa.

Spania, Franța și Italia au înregistrat cea mai mare sumă de încasări internaționale de turism de-a lungul anului trecut, acestea cumulând 56 milioane dolari, 52 miliarde dolari și respectiv 38.5 miliarde dolari.

La baza clasamentului se afla Luxemburg, Letonia și Lituania, înregistrând cel mai mic număr de vizitatori, ceea ce nu reprezintă neapărat un lucru negativ, ținându-se cont de dimensiunea acestor țări.

În Europa Centrală și de Est, una dintre cele mai populare destinați turistice este Croația, care a înergistrat de-a lungul anului 2013, 59 de milioane de sejururi turistice.

În prima jumătate a anului 2014, în Europa s-a înregistrat o creștere a numărului de turiști, reflectând o îmbunătațire la nivel macroeconomic. Se constată o creștere a numărului de sosiri în țări tradiționale precum Spania, Germania si Țările de Jos, datorită popularității lor in Europa.

Spania a înregistrat o creștere semnificativă a numărului de sosiri cu aproape 10% și a numărului de înnoptări cu aproximativ 12% față de anul anterior.

Spania este considerată un bastion al turismului european reprezentând destinația a 11% din totalul călătoriilor din Europa.

Cu o creștere de 31,4% Islanda este înaintea multor tari din restul Europei în ceea ce privește numărul de sosiri, continuând trendul ascendent din ultimii ani. Sosirile au fost cu 70% mai mari decât in 2010. Campaniile de publicitate desfașurate de către islandezi pe tot parcusul anului au atras vizitatori si au atenuat fluctuațiile sezoniere.

Lituania si Letonia s-au bucurat de o creștere impresionantă a numărului de vizitatori in anul 2014, 17,3% si respectiv 17%, în aceeași situație se află și Serbia cu o creștere de 14,7%. Cu toate acestea, creșterea numărului de sosiri nu echivalează neapărat cu creșterea numărului de înnoptări, deoarece există o diferență considerabilă între acestea atât in Letonia cât si în Serbia.

Tabel 1.1 Numărul de sosiri și înnoptari din 2014

1.1.Economia experienței în turism

În ziua de azi produsele se diferențiaza între ele tot mai greu de aceea a aparut un nou concept economic –economia experienței. Nu se mai vinde produsul ci experiența sau surpriza pe care ți-o poate oferi. Industia turismului este cea mai mare generatoare de experiențe. Aceasta nu mai vinde destinația în sine ci vinde senzația, experiența pe care ți-o poate oferi . De aceea în ultima perioadă se comercializează locuri cât mai exotice, nu neapărat pentru condițiile oferite de hotelieri, ci pentru senzația pe care o trăiește cosumatorul datorită peisajelor inedite, pentru experiențele noi pe care le are, experiențe pe care nu le poate trăi și consuma în viața cotidiană. Agențiile turistice nu mai vand ,,castelul’’ ci povestea care s-a țesut în jurul lui. Hotelierii prin programele All inclusive creează senzații noi consumatorilor prin varietatea de produse pe care o pun la dispoziția acestora.

Riscuri in economia experienței

Împlinindu-ne dorința azi, mâine visăm la altceva și toate acestea evidențiază un dinamism al ofertelor turistice ceea ce conduce automat la creșterea cheltuielilor alocate promovării (publicitate și materiale promotionale, servicii de marketing),,noilor destinații”. Aceste eforturi financiare pot conduce la creșterea prețurilor pechetelor turistice pentru firmele care nu își pot permite susținere financiară pentru publicitate și chiar falimentul acestora. Concurența tot mai acerbă din industria turistică mondială duce la eliminarea firmelor mici sau la imposibilitatea acestora de a pătrunde pe aceată piață. Mulți ar spune că este normal, că este de fapt o selecție naturală dar prin închiderea acestor firme crește numărul persoanelor disponibilizate.Deoarece piața de vânzari se bazează mai nou pe experiențe pentru aproape toate produsele a aparut o segmentare a pieței cumparatorilor, pe nișe.

Crizele economice si politice ale multor țări din lume, escaladarea conflictelor militare, precum si izbucnirea epidemiilor sunt alte riscuri cu care se confruntă industria turismului.

1.2.Tendințele turismului actual

Majoritatea țărilor au devenit conștiente de ,,puterea’’ turismului, de faptul că, dezvoltând turismul acestea se dezvoltă economic și în același timp își pot redefini identitatea națională și își îmbogățesc imaginea pe plan intrenațional. Pentru promovarea acestor locuri turistice trebuie neapărat cunscute tendințele internaționale, naționale si regionale pe care se va fundamenta planificarea turismului la nivel mondial. O evoluție pozitivă este faptul ca tendințele trismului intern și cel extern coincid. Cele mai evidente tendințe sunt:

în prezent turiștii sunt mai numeroși decat în trecut și doresc să își petrecă timpul liber departe de casă, practicând diverse activități receeatoare, sportive, sau trăind senzații noi

un număr din ce în ce mai mare de turiști în cautare de destinații, zone si produse turistice inedite.

se observă o preocupare sporită a turiștilor pentru o sănătate fizică si intelectuală corespunzatoare

o altă tendință a turiștilor din ziua de azi este aceea de a organiza vacanțe mai scurte dar mai dese

serviciile turistice si facilitățile sunt realizate de sectorul privat

de remarcat mai este și faptul că multe persoane aflate la vârsta pensionării sunt din ce în ce mai active pe plan turistic

turiștii devin mai rafinați si mai experimentați și așteaptă facilități și servicii de bună calitate

extinderea turismului de afaceri

sensibilizarea consumatorilor de turism în ceea ce privește problemele de mediu si sociale

hotelierii iși imbunătățesc serviciile oferind clienților mai multe facilități

1.3. Contribuția turismului la PIB

La nivel economic importanța turismului internațional poate fi apreciată analizând ponderea veniturilor încasate din călătoriile internaționale în raport cu PIB-ul.

Potrivit raportului Consiliului Mondial al Turismului (WTTC) contribuția directă a serviciilor de turism și călătorie la PIB, în 2013, a fost de 552.1 miliarde USD (3.3% din PIB). Contribuția estimată pentru anul 2014 este de 569.7 miliarde USD. Aceasta reflectă, în principal, activitatea economică generată de industrii precum cea hotelieră, agenții de turism, companii aeriene și alte servicii de transport de pasageri (excluzând serviciile pentru navetiști) și activitățile restaurantelor și ale industriei de recreere.

Contribuția totală a turismului la PIB in 2013 a fost de 1,512.4 miliarde USD. În 2014 aceasta se prognozează a fi de 1,551.1 miliarde USD. Aceasta include afacerile generate direct de această activitate, precum cazare, transport, atracții, divertisment, cumpărături, cheltuieli pentru hrană și investiții în sectorul turismului și ospitalității, la care se adaugă venituri generate indirect, precum câștigurile furnizorilor care deservesc proiecte sau facilități din turism și cheltuielile generate în economie de angajații din sector.

Figura 1.3.1 Contribuția directă la PIB

1.4.Analiza statistică a rezidenților unei țării date care călătoresc în alte țări

Numărul de rezidenți germani care au calatorit în anul 2014 continuă să crească față de anul 2013. Creșterile sunt raportate atât ca număr de sosiri cât si ca număr de înnoptări.

Cu toate ca unele destinații au raportat o scădere a sosirilor vizitatorilor din Germania, aceste destinații sunt relativ mici. Se obesrvă că turiștii germani se indreaptă mai mult către destinațiile turistice mai mari din Europa cum ar fi Spania, Anglia, Olanda si Irlanda conform raportărilor acestei țări.(Figura 1, Anexa 2)

Numărul de calătorii ale olandezilor înregistrează un nivel scăzut în anul 2014. Destinația preferată de aceștia este Spania care înregistrează o creștere de 3,2%.(Figura 2, Anexa 2)

Călătoriile internaționale ale rezidenților francezi în anul 2014 sunt în creștere. Țări precum Spania, Marea Britanie si Germania au raportat o creștere puternică a numărului de vizitatori francezi. Aceste destinații însumate reprezintă aproximativ o treime din totalul călătoriilor efectuate de francezi. (Figura 3, Anexa 2)

În 2014 Spania si Germania înregistrează creșteri de 13% si 6,1% a sosirilor turiștilor italieni precum și creșteri ale numărului de nopți petrecute de aceștia în unitățile de cazare de pe teritoriile acestor țări.

Se observă că atât vizitatorii italieni cât si cei francezi au tendința de face vizite pe distanțe scurte, preferând țarile europene. (Figura 4, Anexa 2)

Spania si Germania, destinațiile de preferință ale turiștilor englezi, au raportat creșteri ale numărului de sosiri si înnoptări ale rezidenților britanici.

Pe măsura ce climatul economic din Marea Britanie se imbunătățește se observă o tendință a rezidenților de a călători pe distanțe lungi, aceștia preferând America de Nord in detrimentul Europei. Datele arată o creștere de 8,5% a numărului de vizite efectuate de rezidenții englezi in America de Nord. Marea Britanie este puternică în 2014 în ceea ce privește creșterea economica, fiind susținută de o ușoară creștere a cheltuielilor de consum. Creșterea ratei de schimb în 2014 are un efect pozitiv asupra călătoriilor în Europa.(Figura 5, Anexa 2)

În timp ce unele țări au raportat în 2014 o scădere a sosirilor vizitatorilor din Rusia multe alte destinatii au confirmat o creștere de două cifre. Aceasta este o continuare a tendinței observate in ultimii ani către destinațiile europene. Europa de Este continuă să fie principala destinatie pentru călătorii din Rusia, deși Europa de Vest atrage din ce în ce mai mulți turiști ruși.

Sosirile din Rusia în Croatia au scăzut în a doua jumătate a anului 2013 ca urmare a intrării acesteia în Uniunea Europeană și alinierea acesteia la Spațiul Schengen.

Situația economică din Rusia s-a deteriorat considerabil în 2014. Devalorizarea rublei, scurgerile de capital, scăderea prețurilor petrolului si gazelor afectează veniturile publice si cheluielile, având un impact negativ asupra populției limitându-le oportunitățile de a călătorii. (Figura 6, Anexa 2)

În anul 2014 se remarcă două tendințe divergente la nivelul principalelor țări din Europa:

Germania si Franța arată semne optimiste pentru anul următor datorită creșterii PIB-ului, a cheltuielilor de consum, scăderea ratei somajului, si o creștere modestă a inflației.

Italia si Țarile de Jos suferă exact opusul înregistrând o scădere a cheltuielilor de consum, dar sunt mai stabile decât in 2013. În aceste tări somajul continuă să crească, astfel că aceastea nu vor avea o contribuție majoră la turismul european.

Capitolul 2 Turismul românesc

Potențialul turistic de excepție al României este marcat de două componente estențiale: componenta naturală, reprezentată prin peisaje spectaculoase, configurația variata a reliefului, condițiile climatice favorabile, valoarea terapeutică- abundența de factori naturali de cură; componenta antropica reprezentată prin vestigiile civilizațiilor ce s-au succedat pe teritoriul României din străvechi, monumente si obiective de artă laică sau religioasă, elemente de etnografie și folclor de o mare frumusețe si originalitate, realizări actuale de prestigiu precum Casa Poporului, Transfagarașan, Transalpina.

Acestea constituie elemente de mare atractivitate ale ofertei turistice românești, prezentând o paletă largă de forme de turism: de sejur(de litoral, montan și balnear), vânătoare si pescuit, turism itinerant cu valențe culturale, turism profesional.

2.1 Date statistice privind turismul din Romania in 2014

În perioada 1.01.-30.11.2014, comparativ cu perioada corespunzătoare din anul precedent, atât

sosirile cât și înnoptările în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare au crescut cu 6,4% și respectiv 4,8%.

Comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent, sosirile în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare au crescut cu 5,4%, în timp ce înnoptările au scăzut cu 1,6% în luna noiembrie 2014.

Comparativ cu noiembrie 2013, în noiembrie 2014 s-au înregistrat o creștere atât a

sosirile vizitatorilor străini de 9,8%, iar plecările în străinătate ale vizitatorilor români de 7,8%.

Tabel 2.1.1 Numărul de sosiri și înnoptări din noiembrie 2013 și noiembrie 2014

În noiembrie 2014, sosirile turiștilor români în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare au însumat 77,4% din numărul total de sosiri, în timp ce turiștii străini au reprezentat 22,6%,ponderi apropiate cu cele din noiembrie 2013.

În ceea ce privește sosirile turiștilor străini în structurile de primire turistică, ponderea cea mai mare au avut-o cei care provin din Europa (78,1% din totalul turiștilor străini) și 85,0% dintre ei provin din statele membe ale Uniunii Europene.

În noiembrie 2014, înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică au însumat 1400 de nopți, cu 1,6% mai puțin față de noiembrie 2013.

În noiembrie 2014, înnoptările în structurile de primire turistică ale turiștilor români au reprezentat 81,0% din numărul total de înnoptări, în timp ce înnoptările turiștilor străini au fost 19,0%.

În ceea ce privește înnoptările în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au avut-o cei care provin din Europa (76,7% din totalul turiștilor străini) și 84,7% dintre ei provin din statele membre Uniunii Europene.

Figura 2.1.1 Distribuția sosirilor turiștilor români in structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare, pe zone de turism în noiembrie 2014, comparativ cu noiembrie 2013

Figura 2.1.2 Distribuția sosirilor turiștilor străini in structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare, pe zone de turism în noiembrie 2014, comparativ cu noiembrie 2013

Din primul grafic se observă că în noiembrie 2013 cel ridicat procent ale sosirilor vizitatorilor români il deține capitala, cu o ușoara creștere față de 2014. Se remarcă faptul că datorită perioadei estivale scurte, litoralul românesc atrage, in luna noiembrie foarte puțini vizitatori, atât români cât si străini. Luna noiembrie atrage în stațiunile montane un procent relativ redus de turisti români și străini, ceea ce denotă o promovare slabă a acestor destinații turistice.

2.2 Contribuția turismului la PIB

Industria turismului contribuie la nivel mondial cu 9,5% la PIB-ul global.

Contribuția directă a turismului la PIB-ul României în anul 2013 a fost de circa 1,5%, sub media mondială de 5,2%

Conform Consiliului Mondial al Turismului în 2014 contribuția directă a sectorului turismului la PIB a fost de 10.7 miliarde RON, adica 1.6% din totalul PIB-ului. În 2015 se prognozeaza o creștere a contribuției acestuia la PIB cu 2.6%

Figura 2.1.3 Contribuția directă a turismului la economia României

2.3 Deficiențele cu care se confruntă turismul românesc

Turismul românesc se bazează pe imitarea tarifelor altor țari cu tradiție în turism, dar serviciile oferite sunt mult inferioare. Majoritatea hotelierilor români au o politica a prețurilor inadecvată, acestia preferând să „taxeze ” turistul care stă o noapte sau două într-un weekend fară să țină cont că este o strategie perdantă pe termen mediu și lung. Acesta este unul dintre motivele pentru care unii turiști recurg la cazarea „la cheie” (particular), acest fapt duce la scăderea încasărilor din turism.

Datorită insuficienței promovării turismului românesc pe piețele internaționale, agențiile de turism autohtone se axează mai mult pe trimiterea turiștilor români în străinăte și prea puțin pe aducerea turiștilor străini în țara noastră.

Un alt aspect negativ este remunerația scazută a personalului din industria hotelieră, acesta aflându-se pe ultimele trepte de salarizare, “rivalizând” cu personalul din agricultură.

Având în vedere că până in anul 1989 accesul vizitatorilor străini era foarte limitat, și nu erau cunoscute foarte multe destinații din țara noastră, dupa această perioadă România a devenit mai mult o curiozitate.

România nu are încă o imagine bine formată, “străinii văd țara noastră ca pe o destinație turistică "mai de la marginea Europei", nu neapărat uitată de lume, ci mai degrabă una unde tradițiile sunt bine păstrate si unde există multe locuri pitorești virgine.”declară Traian Bădulescu, fostul purtator de cuvant al Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism

O altă deficiență este importanța prea mare acordată litoralului românesc, pe perioada de vară, în detrimentul infrastructurii altor tipuri de turism a căror activitate se poate desfășura pe tot parcursul unui an, de exemplu turismul balneo-climateric, pentru care România are cel de al doilea potențial din Europa.

2.4 Promovarea turismului românesc

Pentru susținerea si promovarea turismnului românesc Federația Patronatelor din Turismul Românesc si Asociația Națională a Agențiilor din Turism derulează mai multe programe.

Litoralul pentru toți – se adersează tuturor persaonelor cu venituri reduse care își pot petrece vacanța pe litoralul românesc în extea sezon la prețuri avantajoase

Zile gratuite de vacanță – program ce constă în acordarea unei nopți gratuite de cazare pentru sejururile mai mari de 5 zile

Senior Voyage- concept adresat persoanelor de peste 55 de ani care pot beneficia în perioada octombrie – mai de pachete turistice la prețuri reduse. Acest program se adresează persoanelor care doresc vacanțe în țara dar și în străinătate (Franța, Italia, Spania, Portugalia, Grecia,  dar și Cipru și Turcia), Acest program se bazează pe parteneriatele cu organismele de turism din țările de destinație, ceea ce face ca acest produs sa fie o prezență unică în Europa. Programul a fost lansat in 2010.

Din păcate aceste programe nu sunt suficiente pentru cresterea încasărilor în turism. Rolul primordial în sprijinirea turismului îl are Guvernul României. Acesta ar trebui să creeze pachete legislative si fiscale cu impact major în avantajul turismului autohton,să aloce fonduri pentru investiții majore în infrastuctura de turism,să sprijine dezvoltarea învătământului de specialitate.

Captolul 3. Studiu de caz

3.1 Despre R

În 1991 Ross Ihka si Robert Gentlemen lansau pe piața din Noua Zeelanda prima variantă a unui nou limbaj de programare ce venea în ajutorul ușurării calculelor statistice, denumit R. Lansarea oficială a fost în 1993. Inițial a fost un software statistic non-gratuit,urmând ca în 1995 sa devină gratuit.

R reprezintă un program ce permite analiza statistică și reprezentarea grafică a datelor, a cărui caracteristică principală este flexibilitatea. Popularitatea limbajului mai constă și în capacitatea acestuia de a rula pe orice tip de platformă (Linux,macOS X Windows). Limbajul R permite utilizatorului, spre exemplu, să programeze grupurile de instrucțiuni pentru analiza succesiva a seturilor de date. De asemenea este posibilă combinarea într-un singur program a mai multor funcții statistice pentru a efectua analize mai complexe.

Spre deosebire de un software clasic care afișază imediat rezultatele unei analize, R memorează aceste rezultate într-un “obiect”, urmând să fie afișate ulterior. Această particularitate este foarte utilă deoarece utilizatorul poate extrage din rezultat doar partea de care este interesat.

3.2 Analiza datelor pannel – Elemente teoretice

Analiza datelor pannel are caracteristica că poate aduce un plus de informație prin surprinderea variabilității individuale și reduce fenomenul de multicolinearitate a variabilelor, aceasta crește numărul gradelor de libertate și implicit, puterea testelor, deci gradul de încredere în rezultatele obținut și permite o mai bună analiză a dinamicii ajustărilor structurale.

Pentru datele panel trebuie folosită o componentă specifică de timp (Year) – date tip ”time series”- acestea presupun observații în ceea ce privește o caracteristică, observațiile obținute la mai multe momente de timp, pe un singur obiectiv și o componentă ce analizează datele pe unități (Country) – date tip ”cross-section” – acestea presupun observații în ceea ce privește o caracteristică, obținute pe un timp dat, la mai multe obiective. Acestea combină ambele dimensiuni, presupunând observații în ceea ce privește o caracteristică, obținută la mai multe momente de timp, pentru mai multe obiective.

3.3 Structura datelor

Analiza datelor pannel a fost făcuta pe 27 de țări europene, analizate pe o perioadă de 5 ani (2009-2013), aceasta conține 135 de observații și 8 variabile, dintre care 6 sunt standard (GDP/capita, population, business confidence, consumer confidence, tourism recipts,nr arrivals) la care se adaugă o componentă de timp (Year) si o componentă ce analizează datele pe unități (Country).

3.3 Definirea variabilelor

GDP/ capita – Gross Domestic Product/ capita (PIB – Produs Intern Brut)

Este un indicator macroeconomic care reflectă suma valorii de piață a tuturor mărfurilor și serviciilor destinate consumului final, produse în toate ramurile economiei în interiorul unei țări în decurs de un an.

Business Confidence (Încredrea în afaceri)

Reprezintă un indicator economic care măsoară nivelul de optimism sau pesimism pe care managerii îl au cu privire la perspectivele companiilor / organizațiilor proprii. Acesta oferă, de asemenea, o privire de ansamblu asupra stării economiei.

Consumer Confidence (Încrederea consumatorilor)

Indicele de încredere a consumatorilor este un indicator conceput pentru a defini de gradul de optimism pe care îl au consumatorii cu privire la starea economiei. Dacă consumatorii sunt optimisti, ei vor tinde să cumpere mai multe bunuri și servicii. Această creștere a cheltuielilor va stimula în mod inevitabil întreaga economie.

Population (Populația)

Reprezintă numărul de persoane al unei țări.

Tourism recipts (Încasări din turism)

Acestea reprezintă cheltuieli ale vizitatorilor care călătoresc în țara de destinație,în cadrul acestor cheltuieli se adaugă și plățile către operatorii de transport internațional și plățile efectuate pentru bunurile și serviciile primite în țara de destinație.

Nr. of arrivals (Numarul sosirilor)

Aceeași persoană care face mai multe călătorii într-o anumită țară în cursul unei perioade date va fi considerat ca o nouă sosire de fiecare dată, precum și o persoană care călătorește prin mai multe țări în decursul unei excursii este considerat ca o nouă sosire de fiecare dată.

3.4 Sumarul de date

În urma analizei preliminare a datelor observăm că există un număr de 4 informații lipsă în cazul variabilei consumer confidence, fiind necesară imputarea, adica generarea datelor lipsă, neefectuarea acestei proceduri conducând la pierderea datelor.

3.5 Completarea datelor lipsă/ imputarea

Având în vedere cele 4 date lipsă petru a face o analiză cât amplă este necesară imputarea care înlocuiește valorile lipsă cu unele estimate, considerate “apropiate” . După înlocuirea valorii lipsă cu valoarea estimată , analiza se desfășoară ca și cum am avea un set de date complete.

Din acest motiv R permite un proces de imputare a datelor, astfel după completarea variabilei consumer confidence obținem, pe baza formulelor de calcul conținute de program sumarul datei de baze care va intra în analiză, acesta cuprinzând minimul, maximul, media, mediana precum si abaterile standard.

Tabelul 3.5.1 Tabelul statisticilor descriptive

3.6 Interpretarea histogramelor

Histrogramă tourism receipts– variabilă dependentă

Analizând histograma de la stânga la dreapta, se observă următoarele:

În intervalul [0, 5000] se observă o frecvență maximă de peste 40% .

În intervalul [5000,10000] se observă o scădere majoră a fregvenței, până la aproximativ 25%.

Cea mai mica frecvență se inregistrează în intervalele [25000,35000]și [55000,60000], de aproximativ 3%.

Cele mai mari încasări din turism, de 61857 milioane euro, îi revin Spaniei în anul 2011, conform observației 118. La baza clasamentului se afla Islanda care în anul 2009 a realizat doar 488 milioane euro(observația 61).

Histogramă GDP/capita– variabilă independentă

Histograma ne arată că cele mai ridicate valori sunt înregistrate în intervalul [0-50000], frecvența maxima fiind de peste 25%. În restul intervalelor se observă o puternică aplatizare a valorilor spre stânga.

Valoarea maximă îi este atribuită Italiei în anul 2011, care înregistra o valoare a PIB-ului de 36552.47 milioane Euro, conform observației 73. În 2010 Albania înregistra cea mai mică valoare a PIB-ului de numai 3636.24 milioane Euro(observația 2)

Histogramă business confidence– variabilă independent

Analizând histograma de la stânga la dreapta se observă ca variabila independent business confidence înregistrează valori negative, iar în intervalul [0,50] se observă o scadere a frecvenței de la aproximativ 38% la 0%, ca apoi pe intervalul [50, 100] aceasta să crească până la aproximativ 33%.

Suedia se bucură de cel mai ridicat grad de încredere în rândul populației, ajungand la o valoare de 120% in anul 2010 fapt precizat de observația 122. La polul opus se află tot o țară nordica, Danemarca, care în anul 2009 înregistra valoarea negativă de -30%(observația 26).

Histogramă consumer confidence– variabilă independentă

Din această histogramă reiese faptul că gradul de neîncredere este semnificativ mai mare decât gradul de încredere al consumatorilor, acesta fiind un efect direct al crizei economice.

Cel mai scăzut grad de neîncredere se observă in intervalul [-50,0]. În intervalul [0,50] se observă o scădere de la 25% la 2,5%.

În intervalul [0,50] se înregistrează o crestere semnificativă de la 2,5% la aproximativ 13%.

Conform observației 122, Suedia detine cel mai ridicat procent de încredere al consumatorilor -115%, în anul 2010. Acest lucru evidentiază strânsa legatura dintre cei doi indicatori-business confidence și consumer confidence- în Suedia. Cea mai mică valoare îi corespunde Greciei (observația 55) care în anul 2013 înregistra o valoare de -69.8%.

Histogramă population – variabilă independentă

Analizând histograma de la stânga la dreapta în intervalul [0, 50] se observă o scadere semnificativă a frecvențtei de la peste 80% la aproape 10%. În intervalul [50, 100] se înregistrează o creștere de la 10% la aproximativ 30% urmată de o scădere de până la 8%.

Conform observației 115 cea mai mare populație o înregistrează Rusia în anul 2013 de 140.30 milioane locuitori, iar observația 76 evidențiază faptul ca în anul 2009Luxemburg are cel mai mic număr de locuitori – 0.49 milioane.

Histogramă nr. arrivals – variabilă independent

Făcând o analiză a histogramei observăm ca în intervalul [0, 10]avem cel mai mare număr de sosiri având o frecvență de aproape 80%, scazând simțitor în intervalul [10,20] de până la 20%. Se observă apoi ca în celelalte intervale scăderea este mult mai mică, ajungând ca minimul acesteia să fie în intervalul [60,70 ], cu o frecvența de aproximativ 2%.

Conform observației 45 cel mai mare număr de sosiri se înregistrează în Franța în 2013, de 84.72 milioane. Cel mai mic număr de sosiri, conform observației 62, îi corespunde Islandei care în anul 2010 a înregistrat doar 0.48 milioane sosiri.

3.7 Matricea de multicoliniaritate

Coliniaritatea reprezinta relatia liniara dintre doua variabile independente ale unui model.În cazul în care corelația dintre variabile este mare (aproximativ 70%), nu se mai iau în considerare ambele variabile fiind suficientă examinarea doar uneia dintre ele.

3.7.1 Matricea de corelație

În urma verificării multicoliniaritații se observă un grad ridicat de legătura între variabilele 4 și 5 și de aceea populația va fi scoasă din calcul în modelele care urmează.

3.8 Construirea modelelor

Principalele modele pe care le vom aplica asupra analizarii bazei de date sunt: Pooled OLS, Efecte fixe, Between, Prima Diferență, Efecte Aleatoare. În urma analizei histogramelor de mai sus se observă ca acestea nu au o distribuție normală,acestea fiind aplatizate spre dreapta de accea se aplică funcția logaritm pentru variabilele folosite în modele pentru a se obține forma de colopot a lui Gauss în histograme.(Anexa 1)

3.8.1 Modelul Pooled OLS

Modelul Pooled OLS se aplică de obicei pe baze de date care conțin componente de tipul “time-series” și “cross-section”. Acest model arată gradul de semnificație al valorilor independente față de valoarea dependentă. Dezavantajul acestui model este ca abordeaza toate datele ca fiind ”cross-sectional” fără a mai lua în calcul și componenta de timp (”time series”).

Tabel 3.8.1.1 Rezultatele obținute în urma aplicării modelului Pooled OLS

Indicatorul Business.confidence reprezintă o variabilă slab seminificativă, deoarece are un prag al semnificației de 5%, ce se află în relație directă cu variabila dependent tourism receipts. Acestă relație este evidențiată de faptul că, prin creșterea cu o unitate a variabilei business.confidence , încasările din turism creșc cu aproximativ 0.16%(0.00167631)

Indicatorul LogGD.cap este o variabilă cu o semnificație puternică, având un prag de 0.1% și se află într-o relație directă cu variabila LogTourism.reciepts. Atunci când LogGDP.cap crește cu un procent LogTourism.reciepts crește cu 44.1%.

Din acest tabel observăm, că variabila Consumer.confidence, nu deține putere explicativă. Aceasta se află într-o corelație indirectă cu variabila tourism.recipts.

Se observă de asemenea că LogNr.arrivals are o putere explicativă mare, având un prag de 0.1%, aflându-se în relație direct cu variabila dependentă tourism.recipts.Când LogNr.arrivals crește cu un procent, încasările din turism cresc cu 92.3%.

Coeficientul de determinare, R-Squared are rolul de a arăta puterea explicativă a modelului, adică cât anume din variațiile variabilei dependente sunt rezultatul variației variabilei independente. În acest caz R-Squared are o putere explicativă mare de 89.62%. Coeficientul Adjusted R-Squared are rolul de a anula acele variabile independente care nu au o putere seminificativă in cadrul analizei. În cazul nostru Adjusted R-Squared are o valoare de 86.30% ceea ce arată o putere mare.

Testul Durbin Watson

Unul dintre testele care se aplică mdelului Pooled OLS este testul Durbin Watson acesta are rolul de a arăta în ce masură există corelații ale erorilor acestui model ca urmare a specificacității individuale ale unitătilor analizate.Cele două ipoteze ale testului sunt:

H0: corelația serială a erorilor privind specificacității individuale (nu există autocorelare a erorilor)

H1: corelația serială a erorilor amestecate (există autocorelare)

Tabel 3.8.1.2 Rezultatele obținute în urma aplicării Testului Durbin Watson

Valoarea crescută a lui “p- value” arată că există o corelație serial determinată de specificitățile individuale ale unităților luate în considerare și că, datele sunt corespunzătoare ipotezei alternative.

3.8.2 Modelul Efecte fixe

Tabel 3.8.2.1 Rezultatele obținute în urma aplicării Modelului Efecte fixe

În cadrul acestui model gradul de semnificație în cazul variabilelor este mult mai redus, doar LogNr.arrivals posedă un prag de semnificație de 0.1%. Valorile lui R- Squared și Adjusted R- Squared sunt și ele reduse, fiind de doar 38.2% și 28.6%.

3.8.3 Modelul Between

Tabel 3.8.3.1 Rezultatele obținute în urma aplicării Modelului Between

În urma aplicării modelului Between se observă că atât LogGdp.cap și LogNr.arrivals au o importanță considerabilă, înregistrând valori de 0.42038499 și respectiv 0.92256624, acestea se află într-o legătură direct cu variabila dependent tourism recipts. R Squared și măsura ajustată a acestuia au asociate valori mari, 90.89% și 75.74%, care scot în evidență puterea explicativă a modelului.

3.8.4 Modelul Efecte Aleatoare

Tabel 3.8.4.1 Rezultatele obținute în urma aplicării Modelului Efecte Aleatoare

În urma aplicării Modelului Efecte aleatoare am constatat faptul că, din nou, variabila LogNr.arrivals prezintă un grad de semnificație ridicat(0.1%) și are influențe puternice asupra variabilei LogTourism.recipts. Valorile apropiate ale R-Squared(83.11%) și Adjusted R-Sq(80.03%) indică faptul că varibilele independente contribuie la încasărle din turism.

Alegerea celui mai potrivit model

Aplicăm testul Lagrange:

H0: nu există efecte semnificative individuale și/ sau de timp pentru a fi luate în considerare

H1: există efecte semnificative individuale și/ sau de timp pentru a fi luate în considerare

Datele obținute în urma efectuării testului Lagrange în programul R sunt:

Tabel 3.8.4.2 Rezultatele obținute în urma aplicării testului Lagrange

Datele obținute în urma modelului Efecte Aleatoare – Pooled OLS indică faptul că există efecte importante de timp și/ sau individuale care trebuie luate în considerare , fapt ce conduce la alegerea modelul Efecte Aleatoare. Același lucru se constată și în cazul Efecte Fixe – Pooled OLS. În acest caz se face compararea modelului Efecte Aleatoare cu cel al Efectelor Fixe cu ajutorul testului Hausman:

H0: nu există diferențe semnificative între coeficienții estimați folosind estimatorii efecte fixe și efecte aleatoare

H1: estimarea efecte fixe este sigură, în contrast cu cea efecte aleatoare

Tabel 3.8.4.3 Rezultatele obținute în urma aplicării testului Hausman

În urma aplicării testului Hausman am ajuns la concluzia că acceptăm ipoteza H1 datorită valorii lui p-value(6.119e-06) ceea ce indică o putere explicativă mai mare a modelului Efecte Aleatoare, în defavoare modelului Efectelor Fixe.

3.9 Concluzii

În urma aplicăii celor 4 modele constatăm ca Modelul Pooled OLS deține o putere explicativă mare de 89.62%. PIB-ul și numărul de sosiri au o infuluența semnificativă asupra variabilei dependente încasări din turism în sensul că atunci când acestea cresc cu un procent și încasarile din turism cresc cu 44.1% și respectiv 92.3%. Variabilele business confidence si consumer confidence exercită o influență relativ scăzută asupra variabilei dependente. Modelul Efecte Fixe are o putere explicativă redusă, de doar 38.27%. În cadrul acestui model gradul de semnificație în cazul variabilelor este mult mai redus, doar LogNr.arrivals posedă un prag de semnificație de 0.1%. Modelul Between, are o putere explicativă mare, de 90% și este confirmat din nou faptul că PIB-ul și numărul de sosiri infuențează direct numărul de încasări.Variabila consumer confidence este singura care se află într-o relație negativă cu variabila dependentă, adică o creștere cu o unitate a încrederii consumatorilor va duce la scăderi de 0.00080806 unități în încasările din turism. Ultimul model aplicat, Efecte Aleatoare are o putere explicativă de 83.11% și subliniază din nou importanța pe care numărul de sosiri o are asupra încasărilor din turism, având atribuit un grad de semnificație de 0.1%.

În urma aplicării testelor pentru a vedea care model este cel mai adecvat s-a demonstrat ca modelul Pooled OLS nu este cel mai indicat. În acest caz s-a făcut compararea modelului Efecte Aleatoare cu cel al Efectelor Fixe cu ajutorul testului Hausman, în urma căruia acceptăm ipoteza H1, adica Modelul Efecte aleatoare.

Concluzii și propuneri

Pentru realizarea lucrării a fost necesară studierea mai multor <capitole> ale turismului atât la nivel mondial cât și European. Toate studiile au arătat importanța turismului în dezvoltarea economică a țărilor și faptul că industria turismului este o industrie puternică mai ales în țările cu o economie dezvoltată precum Franța, Spania și Germania, dar sunt și țări care încep să devină conștiente de importanța acestuia și de beneficiile economice pe care le poate aduce un turism bine organizat.

Pentru concretizarea lucrării am studiat datele statistice ale țărilor asupra cărora am facut referire în lucrarea de mai sus, precum și datele statistice ale organizațiilor europene și mondiale. Toate au arătat ponderea mare a turismului la Produsul Intern Brut al fiecărei țări precum și faptul că în țările mai slab dezvoltate încep să prindă curaj și pătrund destul de hotărâte pe piața turismului. Printre aceste țări se numară și România. Datele statistice studiate arată pentru România un trend ascendent deși inerția este grea.

In lucrare am mai facut referire si la faptul ca o industrie a turismului sustinuta nu se poate face fara a cunoaste care sunt tendintele pe piata industriei turismului, doarece aceste tendinte daca sunt bine intelese si apoi aplicate in practica pot pune turismul pe o baza solida.Studierea temeinica a acestor tendinte atat la nivelul mico dar si macroeconomic pote trasa un contur bine definit asupra etapelor pe care le are de parcus industria turismului.Am facut referire si la riscurile care pot suveni in industria turismului, deoarece aceasta in ultimile decenii se bazeaza foarte mult pe experinta pe care o poate avea consumatorul de truism.Aceste riscuri sunt de cele mai multe ori din cauze economice si politice.

Pentru Romania am luat ca periaoda de comparatie anul 2013 si 2014 deoarece am considerat ca perioadele anterioare nu sunt destul de relevante deaorece Romania din punctual meu de vedere abia in aceasta perioada a inceput sa depaseasca criza economica. Din datele statistice au demonstrat ca in cei doi ani contributia turismului la PIB-ul Romaniei a fost mult sub media europeana.Acest fapt este datorat deficientelor cu care se confrunta turismul in Romania, deficiente de ordin economic si legislativ.

Pentru a veni in sprijinul celor aratate anterior, am facut o analiza econometrica a datelor pannel pentru 27 de tari europene, pe o perioada de 5 ani(2009-2013), folosind 5 variabile independente(populatie, numar sosiri, increderea consumatorilor, increderea in afaceri, PIB-ul)si una dependenta (incasari din turism). Am luat in calcul anul 2009 deoarece am considerat ca acest an este relevant pentru multe tari care in acea perioada faceau eforturi mari pentru a depasi criza economica iar anul 2013 I-am luat in calcul deoarece un numar mare de tari depasisera deja criza economica. Rezultatele obtinute, intaresc faptul ca industria turismului este puternic dezlovoltata in tarile traditional turistice, ca tarile est europene sunt in plina dezvoltare turistica.Din punctual meu de vedere sansele Roamaniei de a avea o industrie turistica bine dezvoltata este mare dar numai corobororând eforutrile partonatelor in turism cu cele ale Guvernului Romaniei.

Bibliografie

Cărți:

B. Joseph Pine II, James H. Gilmore(1999), The Experience Econom, Harvard Business School, Statele Unite ale Americii

Bran Florina, Dinu M., Simion Tamara (1995), Economia turismului și mediul înconjurător, Editura Economica, București

Chris Cooper (2012), Esentials of tourism, Editura Financial Times Prentice Hall, Marea Britanie

Cosmescu, I., Turismul – fenomen complex contemporan(1998), Editura Economica, București

John Fletcher, Alan Fyall, David Gilbert, Stephen Wanhill (2013), Tourism – Principles and Practice- Fifth Edition, Editura Pearson, Statele Unite ale Americii

Pedace Roberto (2013), Econometrics for Dummies, Editura John Wiley & Sons, Hoboken, New Jersey, Statele Unite ale Americii

Surse de documentare electronice

UNWTO (2014)Tourism Highlights 2014 Edition , disponibil on-line la http://dtxtq4w60xqpw.cloudfront.net/sites/all/files/pdf/unwto_highlights14_en_hr_0.pdf, accesat în 10.04.2015

UNWTO (2014) Annual Report 2014, disponibil on-line la http://dtxtq4w60xqpw.cloudfront.net/sites/all/files/pdf/unwto_annual_report_2014.pdf, accesat în 10.04.2015

Travel and Tourism in Romania (2014), disponibil on-line la http://www.euromonitor.com/travel-and-tourism-in-romania/report, accesat în 10.4.2015

Suzan A. Kane (2014) EU tourism industry expects a new record year in 2014, disponibil on-line la http://europeansting.com/2014/02/14/eu-tourism-industry-expects-a-new-record-year-in-2014/, accesat în 12.4.2015

Victor Bratu(2014), Eurostat: România, ultima din UE ca destinație turistică pentru noneuropeni, disponibil on-line la http://cursdeguvernare.ro/statistica-eurostat-romania-ultima-din-ue-ca-destinatie-turistica-pentru-noneuropeni.html, accesat în 15.04.2015

Iulian Bratu(2014), Cum a evoluat turismul în România 2013, comparativ cu anul 2012, disponibil on-line la http://www.dcnews.ro/cum-a-evoluat-turismul-in-romania-2013-comparativ-cu-anul-2012_420742.html, accesat în 15.04.2015

Turismul României Breviar Statistic(2014), disponibil on-line la http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/Breviar%20turism/Turismul_Romaniei_2014.pdf accesat în 16.04.2015

The World Travel & Tourism Council – Economic impact România 2015, disponibil on-line la http://www.wttc.org/-/media/files/reports/economic%20impact%20research/countries%202015/romania2015.pdf, accestat în 20.04.2015

The World Travel & Tourism Council – Economic impact 2014 European Union, disponibil on-line la http://www.wttc.org/-/media/files/reports/economic%20impact%20research/regional%20reports/european_union2014.pdf, accestat în 22.04.2015

European Comission (2015) PREFERENCES OF EUROPEANS TOWARDS TOURISM, disponibil on-line la http://ec.europa.eu/public_opinion/flash/fl_392_en.pdf, accestat în 1.05.2015

European Travel Comission (2015), European Tourism in 2014: TRENDS & PROSPECTS disponibil on-line la file:///C:/Users/Noemi/Downloads/ETC+-+Quarterly+Report+Q4-2014_Final_Public.pdf, accesat în 01.05.2015

Romania Insider(2015) Romanian tourism authorities hope for 50% growth in tourist numbers in 2014, to target Malaysian tourists, disponibil on-line la http://www.romania-insider.com/romanian-tourism-authorities-hope-for-50-growth-in-tourist-numbers-in-2014-to-target-malaysian-tourists/112004/, accesat în 05.05.2015

The World Bank (20145 International tourism, number of arrivals, disponibil on-line la http://data.worldbank.org/indicator/ST.INT.ARVL, accesat în 05.05.2015

The World Bank (2015) International tourism, receipts, disponibil on-line la http://data.worldbank.org/indicator/ST.INT.RCPT.CD, accesat în 05.05.2015

Trading Economics(2015), Business Confidence disponibil on-line la http://www.tradingeconomics.com/country-list/business-confidence, accesat în 06.05.2015

Trading Economics(2015), Consumer Confidence disponibil on-line la http://www.tradingeconomics.com/country-list/consumer-confidence, accesat în 06.05.2015

Mediafax (2013) Industria ospitalității din România, la jumătate față de media UE ca pondere în PIB, disponibil on-line la http://www.zf.ro/eveniment/industria-ospit06.05.2014alitatii-din-romania-la-jumatate-fata-de-media-ue-ca-pondere-in-pib-11361832/, accesat în 06.05.2015

http://www.insse.ro/cms/files/Anuar%20statistic/20/20%20Turism_ro.pdf, accesat în 12.05.2015

https://en.wikipedia.org/wiki/RStudio, accesat în 12.05.2015

Global hospitality insights 2014, disponibil on-line la http://www.ey.com/GL/en/Industries/Real-Estate/Global-hospitality-insights-2014, accesat în 14.05.2015

Cosmina Dragoe (2013), Programul de guvernare 2013-2016 pentru turism, disponibil on-line la http://hotelinvest.ro/programul-de-guvernare-2013-2016-pentru-turism/, accesat in 15.05.2015

UNWTO(2015), Organization to unveil the secrets to success in the meeting industry, disponibil on-line la http://media.unwto.org/press-release/2015-06-03/european-travel-commission-and-world-tourism-organization-unveil-secrets-su, accesat in 07.06.2015

UNWTO(2015), Over 1.1 billion tourists travelled abroad in 2014, disponibil on-line la http://media.unwto.org/press-release/2015-01-27/over-11-billion-tourists-travelled-abroad-2014, accesat in 20.06.2015

UNWTO(2014), International tourism shows continued strength, disponibil on-line la http://media.unwto.org/press-release/2014-10-30/international-tourism-shows-continued-strength, accesat in 20.05.2015

UNWTO(2015), Exports from international tourism rise to US$ 1.5 trillion in 2014, disponibil on-line la http://media.unwto.org/press-release/2015-04-15/exports-international-tourism-rise-us-15-trillion-2014accesat in 20.05.2015

Anexe

Anexa 1 : Histogramele variabilelor logaritmate

Figura 1. Histograma variabilei GDP/capita logaritmată

Figura 2. Histograma variabilei Nr. of arrivals logaritmată

Figura 3. Histograma variabilei Population logaritmată

Figura 4. Histograma variabilei Tourism Reciepts logaritmată

Anexa 2: Analiza statistică a rezidenților unei țării date care călătoresc în alte țări

Figura1. Numarul de rezidenți germani care călătoresc în alte țări

Figura2. Numarul de rezidenți olandezi care călătoresc în alte țări

Figura 3. Numarul de rezidenți francezi care călătoresc în alte țări

Figura 4. Numarul de rezidenți francezi care călătoresc în alte țări

Figura 5. Numarul de rezidenți englezi care călătoresc în alte țări

Figura 6. Numarul de rezidenți englezi care călătoresc în alte țări