R.irina9701@gmail.com 351 Uee Lab Text

Proecția muncii 7 |, Metode pentru reducerea pericolului de accidente pri electrocutare n 2. Marimi electrice caraceristiceatingeriler indirecte 2 3.. Protectia automată la curenți de defect a 4.. Proecția automat la apariția tensiunii de defect 46 5.. Lămpi eu descărcări la joasă presiune: 0 6, Limpi cu vapori metalici a înaltă presiune se 7. Comanda automată a instalații de iluminat exterior 67 8, Încălzirea dielectrics 7 9, Încălzirea cu radiații infarosi 7 10. Încălzirca prin inducie 8 11. Transformatorul de sudare cu sunt magnetic 0 12. Studiul regimului deformant 100 13. Studiul regimului dezechilibrat 108 14. Program didactic pentru studiul calității energiei electrice 116 Bibliografie PROTECȚIA MUNCI entra evitarea oricăror accidente de muncă, posibile în laborator, ‘ste mecesar ca fiecare student să respecte cu strictețe următoarele requli = Accesul în laborator este permis mumai în prezenia personalului laboratorului (cadru didactic sau personal teh- mic). ‘+ Lucrările se efectuează conform programării cute prin ore mu grupe respective, ncep la ora fiat și se desfășoară fir intrerupere până l terminare. ‘+ Lucrările pot f executate doar de studenții care au fisele de instructaj semnate, instrctaj ce se realizează la începutul semestru. =. Actvitatea practic’ în laborator este permisă numai în pre- 2zenja cadrului didactic sau a personalului tehnic al laborato- uli. = La inceperea activității, studenții trebuie să cunoască mersul Ira = . După începerea lurilor se vor evita deplasările inutile prin laborator, discuțiile zgomotoase sau orice alte acțiuni care pot distrage atenția și deci pot provoca accidente. + Materialele i aparatele uilizale pentru efectuarea ucrărilor e laborator vor fi predate la terminare, luându-se măsuri pentru păstrarea ordini si curățenici în laborator. = . Dacă lucie se termină mai repede de ora programată, se efectuează prelucrarea datelor experimental și completarea caetelor: studenții vor avea la ci mijloacele necesare în acest cop. tn e cee cece. nr eae Papa carte de vara su mance cord a vota și echpamencor sunt suport de cel ca ea roca st de somigrope respec Recuperarn absence ponte fice in lima ok de labora {orev opi seară: sence nv efectos ote Tri, Contor replant, sont ami examen Ta tncepatl ccs rise vere pere reac tor dee rr teren te increas ace den la abou principal e isi bate! bert ‘iments tsblourtrsccundare pin cuplaea citea {terete din tabla principal e ae mma de re pene nau abort m Fate tn în lare scan i în menta va CA numa cu ral partlr de măsură (Stor de {ola sa d semnalare. După pui. sub enim a montjlr, este interzisă ierta er mcnice nlite se chipamertlor pre. Cum 31 alerta sinltant a pir mea imite ȘI 3 tar met metalic în eg cu pimintu eavarea su mediana menajer e ce numai în Condtile une dccplr sigur vse asc de es Tn apna nor accident pin lecrocutre so va sigura ied seater des ensue a acienata pin dco tects snc de mente Ta efecteren montat spr i echipamentele vor fi ‘sil serie Init sso sigue © manevrre come 2 fecsor psi de eter rapide sub lene a pres Pen aparatele d ip mutimtra se va vrea concordanta m ema srs ls nea prt în etenă. Fenru ae parea armene ecomand: arate er miră vr f ate în talere mat ae lintel ‘mitre atata, ptentometle sa ro. Ste ile iale de amet ne vor poiiona ‘Stel ins miar esol mine: va spect pole fle nme de cre contin * Talna mont e vor eect nl creole sei apoi ele pr ieri relare cone lecrice cu coroane improvizat sa atic ole Sc’va evita dispunerea dezordenat a conductoarelor de piară petru a ela monte simple clare cas vt manevrare Nimcnar moni se reaizază dela sura cea mai sero Manevra sare dn montaj sub tensiune fc e că eo sng Persoană: dacă ete neces cre smalră 2 mai mor mărimi, operația se fc în comanda una dnt ‘erator cure cel cae urmirind un impur aaa OF mri mel ec eco a va fice mana tan! dcp sigur iv „de la sursa de tensi aia alt La emma cr, mint de demontare i me, semi vor perna et din elt ca cl experimental ovis ec dtl sun nccorespur oare se ref sartorial ale! tines unei de cupei 1 METODE PENTRU REDUCEREA PERICOLULUI DE ACCIDENTE CAUZATE PRIN ELECTROCUTARE Scopul ucrării în icrare ‘lcctice și metode de prevenire a accidentelor cauzale prin ‘lectrocutare, omenese se aplică o diferent ‘rin corp trece un curent electric. Această iecere este ‘de fenomene ale căror efect se manifest sub forme multiple exe și eae se pot clasifica in electrosocur i electrotrauma- lectrosocurile reprezintă acțiunea curentului electric asupra sis- ui nervos și mușchiular și pot avea diferite aspecte: contrac re (la curenți de 10 + 15 mA este împiedicat controlul vo- lunar al sistemului muschiular), oprirea respirației (prin acțiunea curenților asupra centilor nervoși ai respiratiei), fibrilația inimi catorcază căldurii dezvoae de arcul electric form ntact sau treceri curentului e eos pn de pv eee pn cnc Termenul de elecraciare denumește accidentul datorat trecerii curentului elect prin organism. Elecrocutăil se produc prin atin- eri directe și indirect. “Atingerile directe reprezint atingerea clementclor conductoare nse cme dee dna e ca = tensiunea de atingere U.- partea din tnsiunea de defect sau ‘ensiunca unei instalați de legare la pimdnt la care este supus omul aflat lao distanță de 0,8 m fa de abietul ating; ‘ensiumea de pas Up ~ partea din tensiunea unei instalații de are la pământ la Care este supus omul atunci când atinge două puncte de pe sol situate la distanță de 0,8 m între ele, în apropierea unui obiect racordat a instalația respectivă de Iesare la pământ =” aflate normal sub tensiune: + scoase de sub lensiune, dar rămase încărcate cu sarcini elec- trie prin omiterea descărcării acestora după deconectare; + scoase de sub tensiune, dar aflate sub o tensiune indusă pe cal electromagnetică sau electrotaică de ate instalații prin omiterea egării la pământ a elementelor deconectat, Atingerie indirecte reprezintă N atingerea unui lemeni conduci care în mod normal nu este sub | “nsiune, dar care a intrat acci- ‘dental sub tensiune datorită unui defect în instalația electric. În cazul atingerii simultane a două puncte de pe sol (conside- = rate la o distantă de 0.8 m) alate Ta potențiale diferite, ca urmarea „1 intera does une ve scurgerii prin pământ a unui cu- ‘ent normal sau în regim de avarie, omul este supus unci tensiuni numite tensiune de pas figura 2. „Trebuie remarcat că nu tensiunea aplicată organismului este peri- culoasă ci valoarea curentului care străbate, mai ales dacă traseul Cuprinde și inima sau puncte de mare sensibilitate nervoasă ‘Se definese urmatoarele mărimi – gura 2: tensed de defect Ug tensiunea accidentală a unei faze cu izolatia defect fats de pământ (Sau altă fază), la locul de- feetuluis + vensiunea instalații de legare la pământ Us tensiunea ins- alții de legare la pământ ață de un punct din zona de po- tenia nul: =. tensiunea pricei de pământ Up tensiunea prizei de pământ față de un punct din zona de potențial nul; Fig 2 Mico ce dense coro ‘ewronmul de defect 1 ~ curent electric apăra accidental în urma unui defect; = curental de punere la pământ prin priza ln – pate a curentu- lui de defect care trece prin electrozii prize de pământ: curentul prin om ly ~ curentul care “ce prin corpul omului | supus unei tensiuni electrice; rezistența de dispersie a unei prize de pământ Ry – mărime | caracteristică pentru o priză de pământ, reprezentând raportul ‘inte tensiunea prizet de pământ (U,) și curentul de punere ta pământ prin priză (1): + ensinea omului Us * tensiunea care determină un anumit curently prin corpul unui om având rezistența electrică Ry. | a ese perie een e ee eee tie cep dece Între de tinea Valorile manima admise ale curentului prin om în calulele de protete împotriva lecircutrii prin atingere di- veci i indirectă, în în considerate valrile maxim admise ale Caren prin corp a un imp de troere ma mare de 3 secunde i terstenicl corpului omenesc nda în beta 1. Tata era | so Ra eas RT [RET ea a E pop Sua Valorile maxim admise pentru tensiuni de „Acestea sunt prezentate în tabelul 2. Tata “Protecția impotriva electroeutării prin atingere directă Pentru a se evita accidentel prin eletrocutae la atingeri directe, se iau următoarele măsuri de protectie: A. Inaccesibilitata ln aingeri întâmplatoare, realizată prin: “ * volar electrică a tuturor clemenieler conducitoare de cu- rent care fac parte din cireuitle curenților de lucru – trebuie sa se realizez prin acoperirea complet a pârilor active cu 0 isolate care si aibă caracteristci sorespunzătoare în condi- vile de solicitare mecanică, termică, lecrică ie. din ex. Plotare. Vopsele, lacurile și produsele analoge nu sunt ‘considerate io is pruecțici impotriva o. mtitizarea de carease de protectie, inte sigur pe suporuri – se realizează astfel inet în mod permanent si nu fie posibi atingerea părilr active datorită naturii, amplasării, xii, rezistenței mecanice și eventual sia caracersticilor izolante ale acestora, în condiții normale de exploatare; =. amplasarea a înălțimi inaccesibile în mod normal; * folosirea de blocări electrice sau mecanic care să nu permită accesul persoanelor neautorizate = . mijloace de protecție electroizolante care si protejeze perso- alu împotriva electrocuielor pri izolarea fat de partie Nate sub tensiune; =. miiloce de protectie eu rol de a verifica prezenta sau lipsa de tensiune: =. mijloace de protecție contra apariției accidentale a tensiunii în locul de mune; =. mijloace cu rl de avenizare și semna cre use de alimentare a utilajclor. ID. Izolarea suplimentară de protecție. 1. Disporitive de curent diferențial rezidual cu 7, <30mA, ca măsură suplimentar. Protecția împotriva electrocutării prin atingere i Flemeniele instalaților care în mod normal nu sunt sub tensiune, ura sub tensiune datorită unui defect vor fi prevăzute multe măsuri de protect în funcție de: 15 în TI si cazul retelelor cu neutral legat la pămint, se va aplica una din i una din următoarele măsuri suplimentare: portabi N în caz retelelor cu neutrl izolat fală de pământ, se aplică con- coritent următoarele măsuri de protectie: Scheme de legare la pământ Schemele de legare n pămâni pot fide tri tipuri principale: TN, matoerele semn ieati: ns po crea een eee pn near a cep hee, In eee Tipul relele de alimentare (cu neutral Izolat faă de pământ sau cu neutru lega la pământ); tensiunea nominală de lucru; categoria locului de muncă din pune de vedere al pericolului de clecrocuare; tipul echipamentului electrics ecul de amplasare al utlajulu electric alimentarea ln tensiune redusă sau separarea de protect, pentru echipamente mobile sau portabile legarea la pământ de protecție; izolarea suplimentară de protecție egalizarea sau dirijrea distributii potenialelor, ‘deconcctarea automată n cazul apariții unei tensiuni pericu- lease de defect sau a unui curent periculos de defect; folosirea mijloacelor individuale de protetic, pentru echipa- ‘mente mobil sau zarea a pământ de protectie: controlul permanent al rezistenței de izolație a retelei fală de pământ, cu deconectarea sectorului defect si semnalizarea acustică sau optică a scăderi nivelului de izolație sub valoa- rea de 8kCWfaz pentru retelele 33400 V și AKOY/uză pentru retelele 3x230 V: senlizarea sau dirijarea distribute’ potentialelor, sdeconectarea rapidă a punerilo duble la pământ: izolarea suplimentară de protecție mijloace individuale de proteic. TT, simbolurile lierare utilizate pentru notarea lor având ur- Prima litera, se refer la situația retele de alimentare în raport cu pân trecă n pământ a unui punct activ — neutru, în cazul în care acesta este accesibil sau a unui conductor de faz, în cazul î care neutru nu este accesibil: 1 izolarea tuturor părților active fat de pământ sau legarea ln pimâni a unui punct printr-o impedanță de valoare foarte A doua teă se referă la situatia maselor instalați por cu pământul 1'- legarea directă ln pământ a maselor instalații, indepen- ‘dent de eventuala legare n pămâni a unui punct a aliment N legarea direct a maselor a punetul de alimentare racor- ‘dat la pământ; în curent alternativ, punctul de legare ln pi- ‘maint este în mod normal punctul neutru, ir în cazuri speci fale, punctul de legare la pământ poate fi un conductor de fază Ate llere se referă la dispunerea conductorului neutru i ductoului de protecție în schema TN: schemă TN in care functia de proeețe este asigurată printr-un ‘conductor PE separat de conductoarele active, legat În pâmânt n curea alternativ). ‘schema TN în care funtile de neutra și de protecție pot fi combinate într-un singur conductor (PEN). electrice în Schema TN ‘Are un punct a alimentării legat direct la pământ, masele instala- Wei find legate în acest punct prin conductoare de protectie. În această schemă, curentul de defect între fază si masă este un curent e scurtcircuit. Se disting tei tipuri de scheme TN în functie de dis- punerea conductorului neutru șia conductorului de protecție: ‘Schema TN-S, în care conductorul de protecție ditinet este utili 70 pentru intreaga schemă = figura 3; se folosește: - când trebuie separate PE de N pentru asigurarea funcționării protectici; =. n ulimul tablou spre consumator 7 acento Schema TN-C, în care funetile de neutru si de protectic sunt combinate int-un singur conductor pentru întreaga schemă - f= ura. PF zale m Fig 4 Schama INC Schema TN-C-S, in care funetile de neutru și de protectie sunt combinate într-un singur conductor pe © porțiune a scheme ~ f- ura 5. Schema TT se rezone 6 și 7 ae n pnt lime e. pp dit nn, măi mai eat in gr în pr pm npendonte din unt de ese de pa ep a in ces schema crn de ele fh, is pentu imensi chiar mai miei decăt ale unui curent de surtiruit, pot 1 suficient de mari pentru a provoca apariția unei tensiuni de mmpcne periculoasă, Fig 7. Schema TT Toate părțile active sunt izolate față de pămân sau legate la pă- ‘nant prin intermediul unei impedante Z de valoare mare, masele în. talațci electrice find legate la pământ ~ figurile $ și 9. În această shema, un curent rezultat dintr-un prim defect fază - masă are 0 intensitate suficient de mică pentru mu provoca nici o tensiune de ingere periculoasă. Se utilizează numai cu dispozitive de control Permanent al izolării pârilor active fată de pământ, cu declamarea automată în caz de defect. imitarea curentului rezultat în cazul unui singur defect se obine fi prin absenta legăturii În pământ a alimentării, fie pri intercalarea ‘mei impedanfé între un punct al alimentării (în general nevirul) și 0 Me perenă pv eee pr cat pilin’ suffcient de mari, ere să limiteze curentul de defect valori cuprinse între 150 .. 230 mA pentru a permite funcționarea schemci de semnalizate a defectului a Fig Schum Teun rio Fig. 9 Schema Tf new habe Proteetia prin legare la Protetin prin legare n nul se aplică rețelelor cu neural legat la pământ c tensiuni nominale până ln 250 V ft de pământ i constă în legarea l conductorul e nul de protecție a tutror prior meta- Teale insttțierelecrie care pot Fi puse accidental sub tensiune Tigra 10. E constituie un mijloc principal de protectie i devine obigatorie dacă nu este posibil hse realizeze, cu m ioace just cate tchnico-cconemie, protecția prin legare la Pământ În figura 11 te prezentată schoma electrics echivalentă pentr cazu tingerilr indi- prez defect într-un timp mai scurt decât În cazu producerii unui defect de izolație a unei ar, conductrul te secunde prin respectarea cond e mu de protect i fara defect sunt puse în legătură alani prin [| nn 1,scemcchisent eu Bei intermodal carcasei metalic, formându-se astfel un cuncirei între ÎL cun aer d Lele fara respects yi conductrul de mul în care Im este curentul de actio- ‘Curent de efect e apare în cet cz are expresia: mar al dispozitivului care asigură protcctin masimal de curent (ata Dacă exist certtudineadeconectrt în maximum 3 secunde este FEL atrie prevedea unei măsuri suplimentare e protec. Ta protec prin legare ml, în carl unui defect de izolație, pe vomduioru de nul se produce o cădere de tensune: u, Aa Ml Protecția prin legare la nul asi- ură așadar dirijarea curentului de ‘defect pe o cale de curent impusă, scopul flosiri acestuia penru ac onarea protecției maximale de et rent; se urmireste în acest izola- ea prin deconectare a sectorului ese tensiunea de fază, în V; Z,- impedanța conductorului fazei defecte de la sursa până la lo- cul defectului, în 0; 7. impedanta conductorului de nul în ©. 2 UR, Me pete pov eee pretor tn se eee tru er rela are poate ff adusă sub forma (în ipoteza: conductorul de nul i cel de fază sunt confecționate din același material și au aceeași lungime): u,-u,—— N 1 unde Uyeste căderea de tensiune pe conductorul de ul, V; Ry rezistența conductorului de fai, 2; Ru - rezistenta conductorului de nul, 0; secțiunea conductorului de fază, mm; s.- secțiunea conductorului de nul, mm. Această cădere de tensiune constituie practic o tensiune de atin- ere pentru elementele legate n ul, valoarea ci find in general mai ‘mare decăt valorile maxim admise. Pentru reducerea tensiuni d atingere ao valoare mai mică (U, < 40 Vp în ipoteza unei tensiuni de fază U;~ 230 V, trebuie îndeplinită relat 20 ce sa de unde se bine 5.24758, conditie care conduce la consumuri exagerate de material. ‘Se observă că practic protecția prin legare Ia nul nu asigur si multan deconestarea sectorului defect și reducerea tensiunilor de aingere sub valorile maxim admise. Din această cauză, se urmărește alegerea unei secțiuni a conductorului de protecție care să determine. cdeconectrea sectorului defect în-un timp mai mic de 3 secunde, iar micsorarea tensiunilor de atingere se realizează cu ajutorul unei in ‘ali de legare la mnt care urmărește ca in cazul une întreruperi a conductoruui de nul să existe o protecție de rezenă. întreruperea conductorul de nul de protecție poate avea conse- cine grave, deoarece în acest caz toate iajele situate în aval fată de. punctul de itrerupere rămân neproejae, iar în cazul une puneri la masă l un utilaj, prin conductori de nul de protecție se pun sub ten- Slune toate utilajele legate la acesta. Conform normativelor în vi- 2 oare, conductorul de mu trebuie legat repeat la pământ pin prize div iuale a căror rezistență este de cel mult 10 0 iar rezistenta e ‘lint a prizelr interconectate prin conductorul PEN, în orice mun a retele, rebuie să fe căt mai mică posibil, dar mu mai mare the 40 În acest el se asiguri: =. deplasarea punetului de nul în cazul unei puneri la pământ să mu fie posibil decât in anumite limite; in cazul unui scurtireuit, căderea d tensiune pe conductorul e nul să fe cât mai mică: ră suplimentară de protecție, se poate aplica cel putin una le: arcasclor echipamentelor la o instalație de legare la pământ de protecție; vea potențialelor în zona de manipulare a omului prin executarea de legături suplimentare între toate carcasele nealice ale echipamentelor, izolarea amplasamentului; folosirea proecției prin deconcctarea automată a sectorului defect. Separarea de protecție Separarea de protecție constă în alimentarea fiecărui receptor in: ‘dividual prin intermediul unui transformator de separate sau a unui motor generator. Transformatorul de separație este un echipa ‘de constructie specială ca- matiz prin = raport de transformare 1:1; izolație întărită fată de pă- ua. înfgurăr fa de pămâni, ceea ce scamni că în orice pune al acestei rețele potențialul electric nu are 0 precizată în raport cu po- alu de eferin al pământ principiul de funcționare ai pă ig. Schema de primii Setar de pre Me eur pene ele pen cnc a toc ete lee eer vransfrmateruui numai diferea de potenjal dine bomele Sceundare ete dcterminah~ figura te 1a Din schema electrics echivalents + prevent în figura 12. e observ că, în caz de defect, corpul uman este porcu de erent: hg MRR In care A, este rezistenta de ioatie 2 insur secundare a wansforma- . | toriu. Petr valor de ordinul ME ale acesti rezistente, 1 este mai mie de I mA. . Separarea de proectie se aplică ca mijoe de protectie pentu ti tie portable, echipamente naval, prize pentru aparate de ras at tn de cite er din cosiderente tehnice sau economie mi se out pica tenionea reds Fig i Soma islet pean deft ‘meal lime in “purr epee [3] “Protecția prin legare la pământ Reelle de 3, 6, 10 și 20 kV funcționează eu transformaloarele și generatoarele având neurul izolat. Retelele de 400 și 230 V pot fimetiona atât cu neural iol, cit și cu neutrul lega la pământ, ccl mai răspândit find retelele cu patra conducoare, de 400/230 V, care trebuie să aibă neutrl legat la pământ. Rejele cu neurul izolat În figura 13 este reprezentată schema unei retele trifazate, ali mentată de la un transformator cu neutru izolat. Pentru simplificare, a vi ho fe) ig. 18 Schema une le iara ca new iat Oricât de buna ar fi izolarea fad de pământ a condurtoarelo re- vestea au totuși legătură cu pământul. Această legătură este de mductoarelor are o anumită rezistentă în raport cu pă- mântul. exprimati de obicei în mega-ohmi. Prin urmare, prin această izolație rece un Curent de valoare oarecare numit curent „le scurgere în pământ. De exemplu, dacă presupunem că lnsiu- nea ntre conductorul unci faze și pământ este egal cu 230 V, iar rezistenta izolație conductorului, măsurată cu un megaohmmetns este de 0.5 MO, atunci curentul aceste faze care trece spre pă- mâne: 230 05:10" od conventional, pentru simplitate, rezstenele izolailor faze ras ra n. Sunt reprezentate fn schemă sub form’ e rezistențe legate fiecare la ete un punct al conductorului (concentrate). În realitate, curenții de scurgere într-o retea în mană stare se distribuie uniform pe tată lungimea conductoare te A doua legătură cu pământul se formează pin capactăile dintre comuetoerele retelei și pământ. Separat, fiecare conductor a re- (cli, împreună cu pământul, pot i considerate ca două armături ale unui condensator plan. La iile aeriene, conductor i pă- mântul sunt armature condensatorului, iar serul dintre acestea Tormează dieletricul. La iile în cablu, armaturile condensato- ului sunt conductoarele cablului i mantaua legală la pământ, iar ilecricul îl consttue izoația dintre conductoare, În cazul ten- ‘unit altemative, variația sarinilr condensatoarelor provoacă 10-00046 A sau 0.46 mA. 2 one parea ei step cee i caenioralieratvtcorespuntor, ACER cure, nu cr eapoctiv, se aribuie de asemenea uniform pe mice rarele i în fecare poniune separa se închid reed În figura 13 capacitățile elo we faze fă de pb Mint nC, Ce, unt prezente de asemenea în mod con ‘enon (concentra), legate Fear ln un net al ree. st ih are Toe punerea la pământ a une fae, dich condor Tet respetive este lega la Pâmănt printr resent ‘St nts acest eur este ata figura 14, nue rezistenta “in conductor fai A si pământ este mică, curenti de scurgere sca capaci ai eee faze vor inlocui cu un curent de fore pământ Acum, sub acțiunea ensiuni e ne Ua retelei, Pon locul de punere a pământ și pământ vor rece curenții de scr Dacă receptorul su instalația sunt executate din metal și nu sunt lope sigur cu pamântul - figura 15 atunci corpul capătă potențialul fives vel sau un potential apropiat de acesta. Atingerea de corpul a sub tense exe echivalentă cu atingerea unei faze. Prin corpul omului, incălminte, podea, pământ, rezislența de lrecere și rese- tmntele celor două faze seva forma un circuit închis (pentru simplii- ‘om, reactanile nu sunt indicate în figura 15). Curentul din acest cut depinde de rezistenta circuitului și poate provoca omului a= i prave sau chiar moartea. Pentru a prevenielectrocutarea oamenilor î cazul punerii la corp, toate părțile eceptoerelr electrice, construcțiile metalice ete. care in cauza deteriorării iolaii se pot afa sub o tensiune periculoasă, Webwie legate În pământ — pu 16, 1 x În cazul când exists legh- + a fee coxpulai eu piminul i oy = i! 4 ră pamânt Scopul legării fa pământ see de protecție constă in a crea mare corpul aparatulu sau dispozitivului proteja i pământ o leg uri clecrică cu o rezistență sufictent de mică, pentru ca în cazul munerii la corp a unei face, atingerea acestuia de către om să nu ig 16 pare a pint a mu cepe poată catea o circulație de curent prin corpul omului. care să peri- teze viața sau sănătatea aces- De aici rez că pentu asigu- securității mu este suficient one fol de legătură la pământ, ceca cu rezistență suficient Etera E e anume Mim nae hat pa a airs ig 17. Schema cece calm E te pl e ee pn der ien a schemei din figura 16 este pre- 7, curentul care treee Schema electric ec zentati în figura 17. Presupunând că 7, = 7; rin om devine: unde U este tensiunea de linie, în V: Rp reristeni instalației de legare la pământ (de protectie) în a Re — rezistența omului, în 2. Dacă insaltia nu este prevăzută cu legare În pământ (Ry = 2); taia anterioară devine la he Bt ta od valoarea crenului care rece rin om în cazul în care ee e nel vara cro ind areas m ‘St la apd se bine: fu, eR 3Rere , DIE Tsay a, ee Ser Rar) inside nal lad tn abi, re pi ma ee te mn pei whoop asd taia de legare la pământ poate i calcula cu rela: Omul este supus tensiunii de atingere: BULR, BUR iy) Zar Vb Impundnd valoarea dorita pentr tensiunca de Ainge, miza de plant se dimentoneazs atl înc rere ucis ana expresia ray Bu -u, be clu poate even oaie mar dcă, în timp ce exit punerea Wa creas dee detroit iți ci faze an anumit tl, on mană punere n pământ, pe oa fază a rele a ra ca cu ete n urnă de scurgee re are adic o pane Ie Pomii biftrath În aceast static cama tenstnr de ungere ue sutat Și gala cu lensunca reci Se Tura, Asa în. că l ce putin unul din utilaj va apare o tensiune de atingere culoasă. Evitarea aceidentelor ete posibil prin legarea carcase- or uilajlor electrice printr-un conductor de rezistență electrică În acest caz (RUA RU Rit Ry +R Re est tensiunea conductorului de legătură, în 0; Re Re = rezistența conductoarelor pe fazele defect care se ăsese în circuitul curenților de defect, ; VU tensiunea între faze a retele, în V. evee cu neural lega a pământ (acces) Schema de principiu a protectiei prin legare la pământ în cazul ‘ofelelor cu neutral legat la pământ printr-o priză de pământ de ex- re este dată în figura 8, În cazul apari unui defect de izolație, pin circuitul fază-pă- Rec rezistenta instalației de legare la pământ de protecție, in 0; 2 nt e ee cre nat ba — Ww ewe a K/R,.. Reprezentarea grafică a acestei relații, dati in pura 19, evidențiază faptul că peniru valoarea nominală a tensiuni ‘ef, obtinerea unc tensiuni de atingere sub 40 V (valoare dată de onmativele în vigoare) presupune ca a > 3.6 adică, dacă Re < 4 £2, i de pint de protectie trebuie să aibă o rezistență mai mică de e 1 Preia pn gar n pm în rele canu ‘eatin “Tensiunile de atingere dinte carcasă si sol Uy respectv dintre instalația de legare la pământ de exploaare și sol Uc sunt LA Uy Rage UI R Va Re Riga N Suma tensiunilor de atingere ee constantă ‘gure o tensiune de atingere sub o valoare dorită, este necesar ca re- zisteele , și R să e găsească în raportul 3, aes RU, Legare I pint nu consti, art relelor ener la pimint, metode pete sufcent de sigur: de acea malai principal de protectie se iia legarea în mul, area mint ind masurasuplimentars de potest. Tensunca de {oe cal cu tensanea pe insala de protectie, poate cale 3 tra. We n e 19. Vara atei de inger în fant de per rezistente mater de eae în pn 3 ele e nege de Indi bere 1 impedanț sa) în funetie de timp. Relatia dint curent West fini datorită faptului <ă impedanta omului var ră cu temi de atingere- Valorile acestor impedante depind de mai muți factori și în spe- ul d ascot curentului, de tensiunea de aingere, de duratatrecerit mentul de recvcnta curentului, de starea de umiditate a peli, de ‘faa de contact, de presiunea exercitată și de temperatură „Accidente in instalațiile de tensiune continuă sunt mult mai pu- {in ticevente având în vedere numărul limitat de aplicații în curent ‘Accasta se datorea în parte faptului că, pentru durate de decăt ciclul cardiac, pragul de fibriaie ventriculară ut mai dica decăt în curent alteraty 2 MĂRIMI ELECTRICE CARACTERISTICE ATINGERILOR INDIRECTE clectiee corespunzAtoare atin- gerlor indirecte, evidențindu-se nfisenla pe care o are rezistenta del izolatie. Notiuni teoretice aaa IE ad. Crater impede carpati man el apara iune. dar care a intrat accidental Se nt cra tet ei ca Încă ea e inp a met cpl man se prez el near a a ‘ce ia nastere între ele. În figura Spee pee | EL ec ia i mentul conductiv atins și Pământ, poten pl reristiva. Valoarea ei depinde decisiv de trascul curentului și în ‘electric. că măsură de suprafața de contact. În figura 2 sunt indicate Saki medal inne ale cra oma enue ees via în pcs vale en esc ea see Efectele curentului asupra omului Impedanta piclii poate fi considerată ca un ansamblu de rezistențe a crcl en copula, pric i] ac Suc nee ra ua a de eee Umer tn oa let pân aa aa OEI yt ein impedața pci cade rid opened pg penele stu re. Valor inpedane ili depinde detente, Sed d ocine spel coef cen leven de ca wm eta pan dee ezite unele ital ar mea em iat agent) ETA ae Ser cet e mea 2 3 ingore iv SOV, var loarea impedaniei pi ază mult, chiar pentru aceeași persoană, in funcție de supra Tata de contact, de tempera- tură, de respirație rapid ete. entra tensiuni de atingere mai ridicate (mai mari de SOV), impedanta “ deserete rapid și devine. negliabila când pielea este perforată. În momentul în care se aplică tensiunea de atingere, DA ‘apecitiilecompului uman pu „Pal. tmpdana cr tea acesta este 2 Wolo mamă 2. Zo motivul pentru care impe- ima a corpului uman. aceasta depinzăn în principal Ge traseul curentului și în mai mică măsură de suprafata de Contact figura 2 Rezistenta inital limitează vârfuri cu rentul sub formă de impul- Sur scune. Valerie impedantei totale ate corpului uman indicat în tal sn albe perne subiecți în viat, traseul iau m icre co supa de contact mar S000 0000 mm) n condiții de mediu uscate, tn 10000 e) în edi alae cei want 0H se penta eevente ma mari din cauza infueneicapaiăior psi ont apropiate e impedana incr’ a corpului uman pentru rove mai mari de SK E de stingere până la aproximativ 150 V, rezistenta totală corpului uman în curent continuu este mai mare decât impe- ‘hn total a corpului uman î curent alternativ, din cauza efectului se blocae al eapactățiler pielii umane. Wieetele curentului asupra pielii epradarea pielii depinde de densitatea curentului si de durata Weccri acestuia. ‘Orienatv, pot i date următoarele valori: ‘+ sub 10 mA/mm’, în general nu se observă nici o modificare pici. Pentru durate mai mar ae trecerii curentului, pielea de sub lcd poate deven br o supra rugasă (ona 0}; între 10 mA/mm” și 20 mA/mm? poate apare o rosea a pie- cu o umfătură discretă de culoare deschisă de-a lungul marginilor electrozilor: între 20 mA/mm și 50 mA/mm? se dezvoltă o culoare brună sub cletrodul amplasat sub piele. Pentru durate mai mari ale trecerii curentului (de mai multe zeci de secunde) pot fi ob- servate în jurul electrodului (zona 2) mărci de curent (bi- iei) 35 vam dere armen trena man = peste 30 mA/mm se poate produce o carbonizare (zona 3). Fe sp tin nee te Sole rani mm pe press Ronis Ae. Asc ua morta mma sce Pipe we ne) Sere te crete erent ca feevent capră are 15s cc ed Se per ep rfc a re $1100 He vane prunc leziuni serioase și chiar decesul ai Pragul de fibrilatic venticulară depinde att de parametrii iz i ‘ici (anatomia corpului, sarea funțilr cardiace, te.) că și de ramerii electrici (durata si traseul curentului, parametrii curentul E în urm ema, pragul de ore dr con ducă da de tose a Creat pu pate ut d Cre Ac let ea n sees toenail aia cord care cale protect. + Por ude dys mal mi de OMe so pone | pent Cu cu ien mut mare de 00 mA da yoo : luce în timpu perioadei vulnerable Pentru șocuri de acceași acura Sect un cil caiac se poate A pr penca fer caer stema e 15 pt 100 erste și cu durată mai mare i îi m cc ne at vee Mp pees duce un stop cardiac revenii ct cr car te ema ngs ale) "Adaptind veziaele xperienelor efectuate pe animale ln iesi aman, sabi crs — gura 3 ~ pet un tact "abe 2 nie n cm ray 51 Wale Coren de mâna stings la pciar, sub cae ne ete spect | ma | Hic] kate ie Se product iri Pragul iia, petra drat de expanee intel | a Tomes 100 ms, e scară peo dreaptă de In 300 mA până ln Fas Rasa | Inman aioe mA. Po baza informatio asupra secidenieloreectrie, pragul info | > es irina aan ‘or pentru durate mai mari des se stueazi pe o dreapti mergând pl latina | perete în 50 mA penru Is până la 40 mA pentru durate mai mari de 3 | ACI [Delia br În mad normal aaa PETE Cele două pragur sunt racordate printr-o curbă continuă. ‘trac mucale și evaluarea statistică a experiențelor efectuate pe animale a permi seu d rep, Pena te e trasarea curbelor es definind probabilitățile respective de iri ‘uri recrearea rata tie de 5% si de 50%. Curbele ci, x și ese aplică pentru un traseu re impar în im nly aia Si at isa DD ata owe Seas ar tas oon gv pnt Placer oat decesului prin soc electric, De asemenea, există cazuri de deces ca oa | Nas cocoate a el. asfiiere sau oprirea nimi – cdi) | dee tte pth peut pe eat eno pein nt maa, A Lee 1 | Ph propagarea impulsurilor în nimă, cls fibilaia auriculars sf | | Rosie efeitos 36 2 Nevin eee cere an maree a En ee BORE eres Tea de TIE STIE pi tit SE Ea Praid ine ea wad antec, mare one ins Gr de see emulsie a wi E TO Tao ‘em care ee in xp pin re conan calc 200 By Factorul de curent de cord permite caleulul curentilor b, te rasee decăt mina stângă-picioare, care reprezintă același e fbrlatie veniculră ca e! corespunzător curentului de referii Mn între mâna stângă și cele două picioare ~ figura 3: la not unde Yar este curentul mâna stângă la cele dou picioare figura 3: 1; Curentul care trece prin corp pentr traseele indicate în fa 2 F- actorul de curent de cord din tabelul 3, “abel 3 Fc de cron e car peu dee mss de cet race carei factor deere de cari Mins sings în pin ing Ts pol | 16 ‘ape abel pare Și inert altă senzație în timpul trecerii curentului la i d rep. În condi seminar clar cae Woes urmau rveac rer come ea nul de ite ver prods de arena contin de- in i oni ible eprom a drat deo ma mar edt dr cc card se nite în caret comin ete de teva or mat mare Se acm ee ru dye wal mde 200 mn, pra nic te primat vesa cn cre lati expe Valori efect „sa = di iai rin alți ca onl inert în curent alemat — gu 3 tlt cre prin adapa retailer ont pe sae on He san all enn cret longtime a Sb e Tigua 4 ~ Dorea a et sep hse prod {tes detinese respec o probable de cas se 39% sl sis. Ponta un crem longi descendent cure tebe ‘pst pr carota marion for deal i mn “Mina dreaptă În piciorul sting. ta pictorul | 0 i. Ț EP Er FEL j F = uae = === aay esas i : 4 eee ioe +4 | = i Pragurile de percepție și de reacție depind de mai mulți ca: suprafata de contact, condițiile de contact (scăciune, um presiune, temperatură). durata vreceri curentului precum si de verisicile fiziologice ale individului. Spre deosebire de curentul 8 e 7am cfc ac ei „ew care mai mici de 300 mA, în timpu trecerii curentului | simte o senzație de căldură în carma În imerorul noel de contact sunt resimte senzații dureroasă în piele » Non creatia ea me nec ee Indie ar urcați wansversali de până la 300 mA care tee prin omului timp de mai multe minute pot provoca aritmii cardiace sibile, urme (mărci) de curea, arsuri, amețeli și căteodată ață. Peste 300 mA inconstinfa se produce in mod freevent. Pentru curenti de mai multi amper, timp de mai multe secu sunt susceptible să se producă arsuri profunde, râniri si chiar K-10. tensiuni în lucrare se va studia cazul stimgerilor indirecte în instalati- ile de joasă tensiune cu neutral accesibil Mersul ucrării 1 Apnrmele se fixeara pe domeniol maxim Inept 1 Se fiscara reostatcle la valorile RI=30000, R2= Se ivează succes reostatul 4-54 se măsoară tensiunile curentul prin om fe deschise 4 Se realizează succesiv următoarele operat Se inchide inreruplorul tabloului de distribuție, de măsură ȘI tote 10000, R2 n valorile indicate în tabelul de defect Us, de atingere U., mit | i n POE a [i 3 AL rotorul în scurtieut, 400 v: {01 – mreuptr cu prghie pentr simularea efectului de izolație: RI rezistenta echivalentă a coepuui omenesc Fu estat 3000 0, 0.54; a – rezidența de izolație A rcosat 12000 2, 035A; R3- rezistența prize d pint de protectie A, rosa 10.0, SA: a rezistenta priza de pamânt de exploatare R, restat 42 0, 6A: ‘okmetry pentu mlsurare es de ini tle, 600 Vea: © Se ea I-40 simulind existența unei repetă operaile de la i curentul prin priza de pământ de proiecție 3” volunetrponeu misurare tensiunii de defect, 250 Vea. 0 punctul anterior, misurindlse I Sis chide faerie 02, ita de eget min în plus UV) SIAL a N= HR), Se reprezints —grafie 1=1R,/R).U,=1(8,/R), A ha Coneluzii Svr formula conclu cu priv 4 lari cu privi: + pericolul de i ial de less n imi ceri de ju perle miimior eee caractere inerte + nflvena rezistenței echivalente pita ezite cete a oma, ete! de proc.” A instalației de lezare la pământ de 2 Scopul lucrării În lurare se studiază sisteme de protecție care asigură deconecta- vea automată a sectorului defect în vederea evitării elestrocurării prin stingere indirect, deconectare realizată la sesizarea curentilor de detect Notiuni teoretice Prin paie nil yb deni aia sector dle ao importa rd Sari sist deo. ‘Site pe care v sia sep Soil aioe Mata oo ‘oth In elt cede rot aera conser pe baza acțiunii curenților ce însoțesc fe- pir oder preemie În practică s-au impus schemele ete ere case clones caca de a by oom! tcl pune ace aul Peto ep mm, i i protest refs Po = postere do yi, a ture ori nana d ee ‘al esizorului diferențial sont parcurse de eu mi, și nla defectului (în regim norma), fuxurile gy și sunt egale pi deci te-m. indusă în înfășurarea 3 este maf. În pre. zența unui defect de izolație Leb +i în înfășurarea 3 se induce © Lem. proporțională cu intensitatea urcntului de defect (diferentia): dacă aceasta depășeșe valoarea Fată, Lem. indsă determină deschiderea înreruplorulai automat asocia (leetromagnetul A acționează asupra mecanismului de Ziv. tire). Dispovtivul de sesizare a defectului este, în general, montat în Carcasa aparatului de conectare și protectic, aleâtuind astfel un teruptor diferențial (mono sau vritaza) Pentru o funcționare corecth în care Uns este valoarea maxim admisă a tensiuni de atingere, în V, ij iar Jy este curentul de defect care Fi 2. rin de funciona determină acționarea sigură a alumi PACD une protectii, în 4. În gura 2 est prezentat principiul de funcționare a unui dispozi- iv PACD trifazat. FACE, came pt e or conta mod ignore Y inlaid sel ptt se | ns ott fi nel Mersul inrării LI care Bi Consumator este o lamps cu incandescent, 200 W: 01 – îtreruplor cu pârghie; P– mitiampermetru de ca. 0… 600 mA: “ Se execută montajul din figura 3, în i. Fig 3. Meniul ‘spinel porta St PACD. [hverstena de izolatie și de legare la pimdnt,reostat 12000 0, 025 A +3000 0, 0.5 A. 2 Se alimentară consumatorul după came se. închide itreruplorul QI pentru a si wh N 3. Se ee eps valerea rezistenei roti mărind se pe miliampermetrul P valoarea curentului de defect are se deconectează dispozitivul PACD. Se compară valos- rea citită cu cea dată de producător. Concluzii Se vor formula concluzii asupra modului de functionare i eff «acti protecției diferentiale 4s tu cp e ni = Teva [csp rate e poate liza ner fe de ree i sorta un tense periculoase pe elmentce inal eesrice fh pan in rule ernfir deen. 4 PROTECTIA AUTOMATA LA APARIȚIA TENSIUNII DE DEFECT tas Te xen „R3 – rezistența prizei de pământ de exploatare, reostat 420, 1.6 În lucrare se studiază un sistem de protecție impotriva elecirocu- tării care asigură sesizarea tensiunii de defect și intreruperea alimen tării cu energie electrică a setorului in cre a apărut defect ‘SI, $2 ~ baton de comandă cu acționare prin apăsare, cu reve- Notiuni teoretice Protecția impotriva elecrocutăii prin deconectarca automată a sectorului defect n apariția tensiunii de de feet are o important crescândă data si 8 ‘grant și simplii soluției tehnice. | Circuitul de poteci – figura Tse ba- to ‘cara pe prezena releu detens« une F3 cae, în cazul aparitii unc leii „> Se mm i aa min”) mis, acționează ssupea contactului iza de pimin mol nese pony = (ee 2 fnctionare corect va fi spartă de in stalatia de legare la pământ de protecție, re- Li item ci de dspenie indeplinind condiia ig 1. Scomade 1000. ‘ico PAID LĂMPI CU DESCĂRCĂRI LA JOASĂ PRESIUNE Scopul uerarit Lucrarea studiază principalele tipuri de timpi cu descărcări la joasă presiune și modul de racordare la rețea. Noțiuni teoretice fluorescentis într-o Îampă cu incandescent, curentul electric parcurge fila- mentul metal pe cars îl aduce lao temperatură suficien de ridicată pentru a genera lumină. Într-o lampă cu descărcări, curentul raver- scază un gaz i vapor metalici care trie să fe buni conducători de electricitate. Sub îfiuena unei tensiuni elecrce aplicate inte elec- troz, electronii liber aati în tubul de descărcare își schimbă carac- tenul mișcării dintr-o mișcare dezordonată into mișcare orientată, determinată de direcția câmpului electric. În lampa Muoressentă, coloana pozitivă a descărcări electrice, care are loc într-o atmosterh de gaz nobil si vapori de mercur de jas presiune, produce radiate ura ioletă care ese transformată în radiate vizibilă de stratul de luminofor afa pe partea internă a tu- ului de descărcare, Descărcarea are lo în tuburi din stil, care pot inge 24 m lungime și 38 ~ 40 mm diametru La fiecare din capete se afla câte un electrod din fr de wolfram, dublu sau triplu spirala, » tn de ever ie em abr materia cms. Gazal de um mm ue e n “Temperatura optimă de funcționare punzătoare randamentului Sete. Î ar de ele dou Somcnul rv dest ‘care este însoțită de emisia tra a e amie unor radiații vizibile care da descărcării o nuantă slhă al. Pasri-azure. Suprafaa inte- soar a tubului lămpii uo. dopa cu așa-numii vedere constrctv, imple Nuorescenie se pot clas mitoarele categorii: Limp circulare, în formă de U, he ell ‘Crake Hp RanesceteT12(@= Si) de 10 W 1200 [ra ame IN RE Teas e ipl ius Cena pia a ii nul lumina nal Cp TUE are E Matter) = oara ab mia ii) a0 near 203, 20 ară ta apere 150 “aor 3 abel) 200 cles 3 (a es apere în0 ‘Amorsarea și stabilizarea descărcării unei Himpi fuorescente se pot realiza făcând ape l o mare varietate se dispozitive. Alegerea schemei și a dis- pozitivler ste dictată atăt de earactersti- cile constructive ale lâmpi Muorescente «it i de condițiile de exploatare. Dathfi- ind marea varietate și complextatea unor scheme, în cele ee urmează se vor analiza schemele cele mai simple si mai rispin- dv. O ase de schema este prezentată în figura 2. Prin aplicarea tensiunii la bornele cir- cuitului, lampa flvorescentă (1) nu se amorsează, tensiunea rețele find insulicentă penru aces scop. Însă staterul (2) cu descărcare luminescentă care este prevăzut cu un electrod fix și un clecrod bimetalic deformabil, este amorsat la această tensiune. Căldura disipată în starter deformează bimetlul intern și asfel se realizează scurtcircuitarea contactelor acestuia. În aces el i naștere un curent, care stribate cei doi electrozi a mpi ‘uorescente, contactele scurtcreuitate ale starterului i balastulu (3), curent a cărui valoare este determinată de impedanta echivalent Palatului ia electrozilor, Acest Curent este cu aproximativ 70% mai ‘mare decăt curentul de funetionare a lămpi, aducând la incandes- eng electrozi și inițiind procesul de emisie termoclectronică, Între timp bimetalul staterului se răcește, astfel că după câteva zecimi de secundă, coniactele se deschid. Ruperea contactelor produce pe s ture ri ete bee eat manea n CET Sat Vint apa ea eo se munca, crt ind inate pei tein pe lps ara este ‘de cel putin 180 V. a Vola daca mat ar ansamblului lampă ~ balast are va foarea 0.45 ~ 0.55: pentru imun. factorului de putere la bor. rele de alimentare sc. recomandă montarea unui condensator. Schema din figura 2 are uncle ncajunsuri dintre care cel mai supă. rior este pălpăirea; acest lucru cate înlturat utilizând concctarca lim Pio în asa ice montaje duo sura 3, Fig. Manta) do petru rtucera alps xa hon stare de vapor. La amonarea descărcării dacă în tub se af neon, Ia. mina emis de lampă are 6 muanță rose, caraceristich Put Cri pte ‘ude PE lc fst ar îns Tom iati Ma nce sak nae eas a adus în stare de vapor i lumina emisă virează spre galben. 2 ‘Tampa eu vapor de sia oust presume – figura 4 ese leit sin iu de descărcare (1) în forma de U, din sic reste a a= ‘inca vaportor de sd, a extremal balui de descărcare se i ct doi lector (2) In persele tubule descărcare sun prac: iat serie de adn (3) care au oul dea condensa sda în ces decarecs, in ea contr, cesta a absorb o bank pat din a dita de remnant cord selecte luminol leg ln ub e deseireare și alo extern e intepune un lings dim sită (1 pe căra sopra imernaă se să dopus n str. eta selecte dn ox de indiu. Act et transparent în radiata manecromaică gabenă emisă în eolana por 2 descărcării dar ‘ols rața înfaronie. Lămpi cu vapori de sdit nu e amor “ca n erslunea obs de 230 V: dn acest mai. penru ni ns descărcări e face apel porc i ema speciale. Una din Cele mai risplndits hers sao prezentată în figura: mpa e a: persie, ridicitor de tensiune, care are pi * Bit rolul de a produce o tensiune suficient de mare necesară inițierii UES Shima decenezar e, descărcării (pronimativ 400 V) ct ‘utc a ta Și ou de sabiizar, Condensatora din schema are roll de imbue factorului de putere Din radiația vizibil emisă, peste 90% o reprezintă radiația du- ‘betula $89/589,6 nm. Sensibilitatea ochiului în această regiune este 76% din valoarea mamă; din aceste metve, efiacata luminoasă 4 limpilor cu sodiu În joasă presiune este foarte iicată. Ele repre- mă ruși manele neajuns al unui indice e redare a culorilor foarte Sri În tabelul 2 sunt prezentate principalele caracterisii se cele mai utilizate Limp cu Vapor la sodiu de joasă presiune. O AT eta Mersul luer 1. ‘Se realizează montajul din figura 6 s 8. Se ridică diagramele faoriale, corespunzătoare tensiunii nominale, ale tubula pentru cele două sitaii: mirimile caracteristice — figura 7~ se caleulează pe baza ration: As] – reactania montajul (induc Ret RIT tivă sau capocitivă) pelerină tarterulu, valorile cite find recue în tabelul 3 UNE inet Factorul de putere se determină cu relația eT 7, UAI . Se deschide inrerupitorul Q2 și se reiau ctrl, Cu ajutorul aportului FLUKE curentului i tensiuni pe lampă. . Se reprezintă grafic dependentele: U, U, = 7(0) pentru cele două cazuri, cu + rezistenta balast Palas capacitiv. R= RRs + eactanța echivalentă a balstului XX-a 4 rezistența mpi tr evrei der Ind eer In, manta ese și reactama Xa mt de iti ct -ă, en balastulcapaciiv, reactaniaX;, a bobine este tet, ‘mide Xi este reactanta capacitiva a condensatorului C: – inductivitatea balastului magnetic %, Para celt se te in beu 4 “Talat Catala | Cota Macnee | Cope | Seta E [IEI R10] CAI ET XUV} ERIN) 9. Tensiunea Us la bornele blastului poate i calculată cu rela- ta = VE 10. Se realizează schema duo din figura 4, evidențindu-se mo- dul de funcționare 11. Se realizează montajul cu balast electronic. 12. Se alimentează lampa cu sodiu la joasă presiune, identiindu-se modul de alimentare al acesteia precum si funcționarea sa. Concluzii Se vor analiza pe baza rezultatelor obtinute: 56 Corl de tenses de amore x wane Ti: rendealinenare Intent variație ens Certs crc mpi: Inca condense compensare; Cartel de consumatr eran tuburi cu dee ‘Sia jos preste. dimentare asupra mărimilor LAMPI CU VAPORI METALICI LA ÎNALTĂ PRESIUNE Scopul iuerării Lucrarea studiază construcția și principiul de funcționare ae Ir. pilr cu descârări la înaltă presiune precum si racordare ler lates Notiuni teoretice Lampa cu vapori de mercur | © lampă cu vapori de mercur | 1n înaltă presiune de construcție uzuală este prezentată în figura 1. Componenta esențială a \ acestei Kimpi este tubul de des. carer prevăzut cu doi ltr principali (1) și unul sau dei Șlectrozi ausiliari (2) și coni- ‘ind o cantitae determinată de Fit. Lamps capo de meer a mercur, Precum si un gaz ier, tips ice argon. Fiecare electrod set teama ausiliar este conectat printr-un rezistor de amonare (R) la electrodul principal din ext 5h doctrae dca imite 7 at tea “stint 9 rai ape en ere de err mate opusă a tubului de descărcare — figura de alimentare între electrozi principali aceeași tensiune se aplică i tre electrodul principal și electrodul ar adiacent, astfel că : ler] tic este ridicată, se inițiază „ uescărcare luminescent, valoarea. curentului find mită prin rezistor. Sub „+ ‘nfluenta câmpului electric, Fig Schema de aliments we mpi cu skseircarea luminescent pd mec aa pres se extinde apoi inte cei doi” ewe deanna tty leceoz principali curentul find limita in acest caz de balastul L. lectozi principali se încălzesc, iar descărcarea luminescent se transforma în descărcare în arc. La rândul său, tubul de descărcare se incătzete și în momentul in care întreaga canitate de mercur s-a va: porizat lampa se consideră intrată în regia. În funcție de ipul Hmpii, Balonul exterior (7) figura | – poate vea un stat interior de luminator, de material difzant sau poate i lipst de un asemenea strat. Balonul exterior servește pentru proteja: vea tubului de descărcare și a eelorllte componente, dar și pentr a absorbi radiație uuravioete cu lungime mică de undă, care sunt d8- ‘undtoare ochiului si determină formarea azonului in ar. Luminoforul (8) ~ figura | — are rolul de a transforma radiatiile uitraviolete emis de tubul de descărcare în radiații vizibile Întrucât lumina emisă este lipsită de radiații roșii, luminofoii pul dea completa spectrul emis în domeniul acestor radial Lâmpile cu vapori de mercur de înaltă presiune au o largă răspân- die în instalațiile de iluminat, dată fin eficacitatea luminoasă ridi- cat și culoarea accepiabilă a luminii emise, Ele se fabrică int-o ami lagi de puteri și anume: 50, 80, 125, 250, 400, 700, 1000 și 2000 W. Cele mai wilizate Kimpi sunt prezentate în tabelul 1 unde un date și caracteristicile principale ae acestora. Lampa cu vapori de sodiu og într descr în var de use iunea și temperatura Unie dublul e rroant ape ‘rl sodiu — ver ocru Ss Es spre ambele lturi ale spectral izbi Se mealizcază asl un apei continu, are determină oculare al uric, mul îmbunătățit în raprt ca ce. lorca galbenă monocromatice imi emise de lampa cu var de sedi Ia pasă presiune și o eicacistelaminoast Senin 125 mW Lampa cu vapori de sodiu n iat presiune — figura 3- e compune dint bul de descărcare (1), conetonat din lumină „polei sineta transhuid și dn anvelope () de sich lermoreriscnt, având fom al sau tabular În pail dine tal de ji amelepa etenă se rea- Vaca un vid înalt ment în ipa fueționăii cu autorul unor materia evi a te demnă te ine asigură tului de ° Im race conta în ună i Sen il e revăzut cu elector dn volan (3), mon- ies er nai ot dn oT po nico mde ier ‘estado st a ep ae nr eer tul de deseireare se introduce un gaz inert saw amestecuri de gaze Pentru a se obține amorsarea descăr- ectrice în lampa, este necesar ca me electrozi să fe aplicată 0 tensiune de valoare și durată suficient de mari. ‘Cele mai simple scheme de amorsare sunt prezentate în figura 4, în schema din figura 4a, la aplicarea tensiunii, sanerul cu liărie (S) se amorsează. Căldura disipată în descăr- care deformează bimetalul acestuia, cie- sutul inchizândurse prin balastul (B), rezisiorul (R) și condensatorul (C). După câteva secunde, bimetalul n tarterulu e răcește și contactele se deschid. Impulsul de tensiune care ia naștere la deschiderea contactelor. 20 anerelor cu lcărire este aplicat I~ D orele Limpit de sodiu (L) a o va- nare mărită. corespunzătoare trans- formatorlui de impulsuri (1). Starterul cu lamă bimetalică cu actionare instantanee inclus în an velopa lămpi de sodiu figura 4. — ese preferat in iuațile în care limpile cu valori de sodiu la inal presiune se introduc în locul celor cu vapori de mercur la înaltă pre- siune, în instalațiile existente. La aplicarea tensiuni de alimentare, termobinetaul (TB) aflat în are rece începe să se încălzească, astfel că la un moment datare loc desehiderea contactelor, lămpii (L) aplicându-se un impuls suficient ‘de mare pentr a iniția descărcarea. Energia termică radiat de lampă mențin deschis, în timpul Tuncionări, contactul termobimetaulu. Schema cu dispozitiv de amorsare extern, cu element termobimealic — figura 4.¢~ este asemănătoare cu cea dn figura 4.6 La rece, contactele disporitivlui de amorsare (DA) sunt închise Aplicând tensiunea de alimentare,termobimetaul (TB) se încălzește La deschiderea contactelor ia naștere un impuls care amorsează a între, contactele ramân deschise, termobimelalal fi Minut în stare deformants e cal- ur spat în ezitoru (R), Neajunsul acestor. dispozitive. de amorsare este acela că impulsurile de 20 ‘nal tensiune se aplică balestuli, iz lata acestuia trebuind întărită în mod corespunzător. fete, mai imporane cuc: ~ si ale unor limpi cu vapori de sodiul nat presione DE = Sa 3 tv sent ot nm ee Lampa cu lumină mixtă Lampa cu lumină mixtă — figura 6, este rezultatul combiniit impilor cu incandes- cent cu lmpile cu vapori de mercur la înaltă presiune. Avantajul acestei lămpi este acela ct flamentul joacă rolul elementului siabilizator (al bolatuli), astfel că lampa poate fi racordată direct la tensiunea retelei, fară un aparat ua. Deoarece stabilizarea descărcării este asigurată de filament, aceste timpi au un factor de putere apropiat de unitate ne mai find nevoie de condensatoare de compensare. În plus, spectrul luminii Lampa cu halogenuri metalice Lampa cu halogenuri metalice, descrisă figura 7, are o constructc asemănătoare ‘mpi cu Vapor de sod și mercur a înaltă presiune. Principala deosebire față de celelate limp menționate este tubul de descărcare în care, în afară de Hg, se găsesc mai multe halogenuri metalice. În timpul descărcării în are aceste elemente disociază, iar vaporii rezultați participă la fenomenul e radiatia alături de He. Halogenurle Sunt astfel alese încât vadiația emisă în timpul descărcării să completeze radiația mercurului, acoperind asfel întregul spectru vizibil. Cele mai folosite halogenari sunt: alia (TI), indiu (n) și sodiu (Na). Limpile cu halogenuri metalice au eficacitatea luminoasă superioară Himpilor cu Hg, dar au o durată mai mică de viață. 6 a CC men camper (i de pt ap ca scări în var ‘poeta van ait cn i Mona eprint pr sul mplor ca apr esi a ig pe tla psn Mersul uerări |. Se realizează montajul din figura 7 pentru studiul limpii cu vapori de mercur În înaltă presiune, respectiv montajul din figura 8 pentr studiul lmpii cu Vapori de sodiu la inal presiune. 7. Mona eprint pentr sul pir ca ape e mec a Mie? Mona ereu pen ic PL Pee sărac TE i mmm ca pna AEO act Re Toon: S12 -enaewade ce: T nas 2 După conectarea la rețea a montajului, se studiază regimul de amorsare a limpii si se urmărește evolutia în timp a mi iilor electric până la stabilizarea funcționării mape coped comparator pe ang sce ei sab came Pein dca Po amperes i Samca OF 02 hcg Risa ETA Toma d cece ac ae Se completează cu valorilectitetabelul 3 În cazul limp cu Palat rezstv,balatu inductiv 1 va fi scurieireuitat. Se modifică tensiunea aplicată Limpii în intervalul (09 .. 141) Us completing tabelul 4 s ve zic ze ai 20 BEY a Soe net rset pot ‘cae mor Rens Geri Concluzii „Se amară regimuri define e np înta va explica neamonarea mpi n inst presiune iat după deconectare. ” pietii + Seva Comper ar va i SE a compara caso dtoman a elor eur de 7 COMANDA AUTOMATĂ A INSTALATI DE ILUMINAT EXTERIOR Scopul luerarit Studiul unor sisteme pentru comanda automată a instalailor de inuminat public. Notiuni teoretice Instalațiile de lumina public reprezintă un consumator important datorită puterilor mari instalate. Asigurarea unui regim economic de exploatare a instalațiilor de iluminat impune ca structura schemei electrice de alimentare să permită programarea automată a funcționă- ii instalației. Comanda automată poate fi realizată in funcție de o programare în timp, fe în funcție de ni- E vel de iluminare circuitelor de iluminat se face prin con tactorul K a cărui Dobină este inserată cu contactele ceasului P/; acestea sunt astfel reglate încât la o oră stabilită realizează o nr se ee ear nami dae sm în cazul defect ceasului se poate face ul butonului $2; decuplarea manuală instalației uncționează se realizează de În butonul SI. Acesta mlm să Ie în poziție deschis și a comanda manual a instalației Sisteme de comandă cu celulă ftoelecirică În locul ceasului cu contacte, în punctele de aprindere principale se poate monta un dispozitiv care permite conectarea și decomectarca iluminatului electric artificial în funcție de nivelul ituminârii nato. vale. Acesta este sesizat de un traductor de mare sensibilitate și dacă acest nivel scade sub o valoare prestabilită, contactele unui releu în. fermediar își schimbă poziția i comandă cuplarea contactorului din reteaua de alimentarea corpurilor pentru iluminatul artificial. Pragul de actionare al dispozitivului poate fi reglat în mod conti- nu între 1 și 20 x cu ajutorul unui potentometru montat pe panoul frontal. Cuplarea si decuplarea se realizează cu o temporizare de inca 15 + ceea ce permite evitarea unor comenzi nedorite determi fate de iluminări artificiale de seută durată (aru auto, descărcări atmosferice, tc). Mersul lucrării ve Se vor studia cele două siteme de comandă ™ ati Eni ed Gein pata niga 2 1: Fe sil cipumentele pena co- uaa teas saat © Mand! ppt ee Se armata mal de non în in tona ma tal upon de moder ost copne e peer Senna atl cint umd i cre foc ie De os 5. Se studiaza schema de comandă a instalație! de shuminat și posibilitățile de reglare a pragului de acionare ThE ed, ae son at. =e Concluzii ‘Se vor analiza comparativ performanțele celer două sisteme de ‘comands și se vor face observații asupra loculu de uilizare a fiecă- ru sistem. ÎNCĂLZIREA DIELECTRICĂ “Scopul Imerării Este de a cunoaște instalația de încălzire dielectric, schema elec- 4 instalației și procedurile de pomir si oprire as unui cuptor copaci Notiuni teoretice Încălzirea diclctricd se utilizează pentru tratamentul termic ai „uscarea materialelor fibroase (hirtc, ema, plăci aglomerate din lemn). a miczurilor 7s de tumători, lipirea și sudarea materia. lelor plastice, uscarea și sterilizarea pro- ‘duseloralimentare i farmaceutice În instalțile de încălzire diclectica materialul de încălzi se pune între plăcile ‘unui condensator de lucru – figura | ali: mentat de către un generator de înaltă frecvență. Încălzirea se bazează pe pier. serile de putere datorat atât faptului că dieleericul nu este perfect izolant – pre- zeatând © conductanță finit i deci pier. deri prin conducție, cât și pierderilor prin histerezs, datorate tat re cerne Inet ie Pierderi prin histerezs apar daortă apului că orientarea dipo- ior electrici molecular ai sens ale câmpului elci opune agitația termică Tenomen determing transformarea energiei ekcrice 3 câmpului in energie termică. Cantitatea de căldură dervlată în de imp este cu atăt mai mare cu căt este mai mare frecvența câmpului elec Avantajele uncionare sunt: incălzirii dielecrice, care “ezită din principiul de + timpul necesar încălzirii este red, deci productivitatea in- alții este mărit. Schema electrică echivalentă a condensstorului cu pierderi constă dinr-un condensator ideal C, legat în pa tale cu eisorl figura 2 ate Puterea transformată în căldură est [Me Vreo: a | SED Pt sotnd cu 8 unghil de pierderi din | © <= ura reat cos = sind =tand , (92 bd tan reprezentând actorul depended 5, a9) hi a 2 Condemns ce efctiv a teii ap per cate condensatoru in V; Ci ‘o=2ea-f - pulsatia în Vs, ta -— capacitatea condensatoruui, în F. Capacitatea condensatoralui plan est exprimată de rela n ie © 66, ste permitea dielectricului 885-10 Fim — permitvitatea vidului 2, - permitvitatea relativă a = suprafata plăcilor condensatoruli, n m „E distanta între plăcile condensatorului, în m înlocuind in relația puterii tensiunea U exprimată în funcție de imensitatea câmpului electric £ dintre plăci, 7 A capactates ‘condensatorlui i volumul dielecricului V = 4.1 se obtine, f-e-tand-V-E* IN]. 9.6) Puterea dezvoltaté in unitatea de volum a dicletriculu est: Puen f-e-tand-8° (Mm; 97 {inind cont de faptul că produsul «tan. reprezintă o constantă de material, ar E nu poate depăși o valoare limita (107 Vin) din pet de vedere al conturnării, rezultă că puterea p poate fi mărită numal rin utilizarea frecvențelor inalte de 0.05 200 MHz. Deoarece in cazul proceselor 50°C, iri material pid în care e:10); 1 Il — timpul de încălzire, indicat în tabelul 1 pentru diferite materiale. Variația de temperatură rezultată este: so- Pt (99) Mirea cresterii de temperaturd se obține fic prin uilizarea de ‘material de încălzit eu caracter puteraicdiskctie fe prin marines n ectric sau a timpului de incalite respect lturor acest parametitehnolo- rn mt male «tro son prune hale ici. În tabelul 2 sunt prezentate caracteristicile dielectice ale materiale. — sew | EP = SEES = îi = ca i Din punct de vedere practic, apare limitarea maeraleor care poti încălzite: 4, -tan3>1 icătrin bună; 4 tand 0,001.1 încălzire posibili: «tan <0.01 încălzire imposibil . , în figura 3 ese prezentată schema electri’ principial a unei in- tala de încălzit delet. B MI) i de inl ensiune, cave este echipat en tub electron = ‘a de mate putere (1-5 kW), Set fora cu aer. Tensiunea anod. de crea 6000 Vcc, se obține de la un redresor vitazat eu trei pulsuri, realizat cu toi diode redresoare cu gaz (gazo- Redresorul ese alimentat de la un transformator Iifzatridicător de tensiune, cu răcire natural în aer. Mersul lucrării 1. Se va alimenta instalația și se va lisa conectată ln rejea circa 30 minute, pentru încălzirea filamentului triode, existând pericolul distrugerii triode în cazul în care se cuplează tensiunea anodiea insite de icălzirea Filament. net Fig 3. Schema lectin icq a slats E nctizt deca 2 -sewame cao ta ema dt Semana iz) man eee om Între e tinea 2. Se va aseza un material dicketricintre armuri cuptorului ‘capacitiv, și se va porni procesul de încâlzne cu autorul butonului ON. 3.. Se va încălzi un material dielectric (carton, ări, te) aye za între plăcile condensatorului de her un i Se vor tage concluzii privind caracteristicile incălzri dielecrice iale instalații de încălzire. 75 9 ÎNCĂLZIREA CU RADIAȚII INFRAROȘII Scopul luerarit În urare e prezint principiul de funcționare al unui cuptor cu radii intari umoarea arcterisiclr surselor de rani inary a mo dl de comportare a diferitelor materiale su infu cestor radii Noțiuni teoretice Melodă de încălzire indirect, încălzirea cu radii infiaroșii ui- Hizează căldura transmisă pin radiații electromagnetice cu lungimi de und cuprinse între A =0.76 400m de la sursele de radiații in. fraroi, la incireitura care e absoarbe. Datorită adâncimii reduse de pătrundere a radiațiilor infaros corpuri (adincime dependentă de lungimea de undă) încălzirea cu radiații nfaroșii se floseste mai ales la încălzirea în stat superficie a corpurilor, dar în condiții speciale metoda poate fi uilizată și la încălzirea unor corpur de grosimi mari. După lungimea de undă a radiației emise, sursele de radia infa- roșii se clasifică în: intari medii (= 2% 4am), numite și radiatoare incandescente; % toare intunecate. Randamentul maxim al ncătrri că tus oie imea de undă corespunzătoare valori maine 4 sorbic al materialului incarcaturi coincide cu Malin care sura are emisie maxima Încălzirea cu radiații iniaroii îi găsește utilizarea în pese care necesită canti precise de energe radian, de oie cu hi imi de undă determinat și care pot fi direcționate spre obiectul de încălzi, evitându-se astfel încâlzinea serului saw a altor părți dn ‘chipament. in tabelul 1 sunt prezentat câteva domenii de aplicare a acestui ip de încălzire specificându-e i puterile specifice necesare Avantajele acestui procedeu snt =" randament ridicat determinat e de o pare de randamentul surselor de radia infraroși, ar pe de alt pate de modal taca transmiterii encrici inte sursă și corp: = inerție termică redusă și viteză mare de cretere a temperatu- =. posibilitatea obtinerii unor detsitati de putere ridicate și deci 3 meducerii duratei procesul. de încălzire și a pierderilor termice; - . încălzire omogenă datorită penerăii radiaților infaroșii (es aceasta ese limitată la citeva zecimi de mm): vitae ridicată: = condiții de curățenie și igurară a exploatări: 2. instalații d încălzire relativ simple 3iicinc,permitând mo- diicări constructive ușor de relizat; = replarea temperaturii se poate face continuu si precis, cu timpi mor reduy. De asemenea. Sursele electrice d: radiații infaroșii prezintă avantaje suplimentare ață de sursele nelecirce de radii infaroși: = © varietate mai mare a surselor atăt din punctul de vedere al puterilor cât și al domeniilor de lungimi de undă: - . randament general mai ridicat; =. întare și ieșire di funcțiune prt instantanee: o2- ame Towa aus eankwnse =< az oara | 25- ante a Pres me Sie de rst fort sate Sale dina cari driv de nine tice cu incase a cae rel crores poi aie ws, "ilps ng me ral ier” a ‘nl nwa na i emp rar de 20 o Ra roate mi tan 12 tm Manu pie Ci (in sl ar st cola) sa do pel Previa in roc ctr mina "mpi ou cot pa eM Cte age tare mici, in general între 35 si 1000 W - incendexcena pentru radia emi’ aa ea 1) Limp bar ca cur mam ie ate constau dintr-un tub din cuarț Lew pit a ien ae pte apt n loge) case si nen nga! inp dbl pi th els Inia cmp 170" 000K ipo pin m nn e ene cee nem sera gât co ma aaa be gi e „omogenă pe întreaga grosime fără su- În maiomanaa Se Cipo PP re coon 2 mea cat e “Surse de radia infrarosii medi Sursele din această categorie utilizează flamente metalice ncăl- ze la temperaturi cuprinse între 1000 si 1600 K. Ele sunt plasate în tuburi și panouri din silieă, cuar opac sau metal putând fi în contact direct cu aerul (mu se oxidează datorită temperaturi de încălzire rela- tiv scăzute) su introduse în pulberi izolante pentr a evita aingerile directe. Filamentele se confecționează din kantal (67% Fe, 25% Cr, 5% Al, 3% Co) sau aline NiCr, numai aproximativ 1% din energia emisă apartinnd spectrului vizibil. Acesta este motivul pentru care sursele de RI medii se numesc surse incandescente. Exist practic patru categorii d sure de RI medii: ) Radhatoarele cu filament deschis constau dintr-un filament din anthal spirala pe un suport ceramic în form de disc sau bagheta; temperatura de lucru este 900 ~ 1100 b) Lampile tubulare din silica sau war} epae au filament din antl încălzi la temperaturi de 1300 ~ 1629 K si introdus întrun, tub care absoarbe radiația emisă, având roul de radiator secundar, cu emisie de radiatii nfaroși în limitele 2 -- 3 pm. Deoarece tubul nu trebuie etanșe, construcția sursei este mult simplificată, cu efecte ‘benefice asupra costului; puterile liniare sunt ce circa 30 W/em ©) Panourile radiante - figura 3 - uilizază filamente încălzite la 1000 -- 1300 K si au puteri de 800 -- 1600 W (1,2 ~ 2,5 Wem? sau chiar mai mari) » ul tru dieta petre (ca OK m os de n Taal electric dar b he căra. Filamentul în 700 -- 900 K (uneori 100K) și încălzește prin conducție tubul cane emite l o temperatură de 700 K (maxim 800 K), Datorită aceste temperaturi (care în unele proses scade a 600 K), mare par din energie GO otita waa mal 70%), este radia în zona adi jc msn tc lo inaryii lungi Deși sursele de adn infos: medii se caracterizează prin pu tei specifice mai mii decât ale surselor de radii îniaroși! scut acestea sum de 4 Sori mai mari decât cele eracteistice indi rin convectic. De asemenea, le sunt perfect adaptate proceselor indusa de uscare deoarce apa ar o valoare iditată a Govficien- absorb petru 3 pm Surse de radiații infraroșii lungi În această categorie intră radiatorcle ceramice i panourile radi- în sticlă electroconductiv, care se numese și „radiatoare int deoarece nu rai acoperit cu un email și lucrează la temperaturi de 600 vând dam = 3 ~ Sm și puteri de 15 = 40 kW/m. Forma radiata. ului este dreptunghiulară, pătrată sau Chiar circulară cu P = 100 1000 W și aria 4 = 50 = 150 cm ) Panourile radiante din siclă electroconductivă au ca element incl i ‘une plăci din stil tea deeper eae: Intri e era ce tipul sticlei și e lucrează cu purer specifice de 1 ~ 3 Wem, hmm =45 um, La încălzirea cu radiații infra- oii lungi, aproximativ jumătate din energie este transmisă prin 1 Fama aa te "et să Reflectoare pentru surse de radia ifrarosi în scopul concen radio emise în zone din pai precis terminate, ap care imbunitjeyerandamentl inci i sapt iata surslor,srsele de radiații infers sunt prevăzut cu radi- toare interne sa se nod in radia externe Mersul lucrării fn figura 6 este prezentat modelul experimental, de lo. i ator, a instalației de încălzi cu radiații infaroșii.Instlția dl este alcătuită din două corpuri = incita d către ula e PC iii ena ca ait comandă. Incinta, de încălzire yg 2-tat am a ese prevăzută în paria ci supe. ME ae stg tc at Fioar cu 20 de sune de radiații Mas tri infraroyi, dispuse in sah pe d Age ai are Coloane, cu câte 3 corpuri ea Se ai mura at Tioare pe fiecare coloană. emma A Coma? Aceste corpuri icâlzitoare pot fi cuplate individual de pe panoul frontal al dulapului de comandă pin-un carew de 20 comutatoare de iluminat, dispuse în același ‘mod ca și cementle incălzioare, În prea inferioară se așează ma- teiul de încălzi. De asmenea in parca inferioară exe desenată o rejea de lini l 4 cm distant nr ce distanta inte imp find 12 em), care permite avezarea sondei de temperatură in anumit puncte Meci curte te i ie lil pt de rar Taz pie reseller Tla pg pepe eee a saca ae erei in Prea oe Sp a berea tergere eee ond Sacra pele atlas ae Ses, a ERA ey Schema cori deta «een PL Se ee eres Dora cei dei cemetery : ies ce eae emus pine eee pa a ryt ez par pe a Erie wins iy Epcot La Pan [mee penal ei pri poopius era ela să a a CER erg pe eee aa PA Ilenei ok inte ger ele inger anii eins oma aa pe el end ae o oa Cina wits 10 ÎNCĂLZIREA PRIN INDUCȚIE ‘oti Încălzirea prin indurție este uiliza pentru: topirea, menținerea în stare caldă si supraineălirea mealelr (otel. fontă, cupru, aluminiu, zine, magneziu și aijelor kr) în cuploare de ereuzet sau, anal; încălzirea in profunzime a semifabricatelor din ofl, cupru, aluminiu el. sub formă de blocuri olari, bare, table, irme ete ce urmează a fi prelucrate In cald prin forare, matriare, presare, Jaminare;tratamentul termic superficial al pieselor dn ofl sau Font, stilizate în construct de masini; aplicații speciale ~ iia, sudarea. detensionarea sudurilor, agitarea meulclor topite, transport și dozarea metalelor topite, topirea Br enuzat La încălzirea prin inducție o bobină - inductorul de încălzire, care ‘este parcursă de curent electric altcnaic, produce un câmp manetie variabil în timp. ltroducând în inducto- un corp conductor din punct de vedere electric (piesă. sal topit) în aceasta se vor induce curenți turbionari, care prin efect Joule, vor determina încălzirea directă sau topirea corpului respectiv. » ne metode încălzit, cu o si miate mare de putere (-1000 kWin),rezultind o Viteză (©1000 Kis) față de cea obtinută în * Construcția instalaților de încălzire este mai simplă, permițând utilizarea vidului sau a atmosferelor de protecție i automatizarea funcționării în condițiile protecției în Muc * Conditile de ery sunt mult imbunititite,poluarea mediului ambiant este redusă Cuptoarele și instalațiile de încălzire prin inducție pot fi alimentate la iecvență industrială (50 Hz), medie (100 — 10000 Hz) sau înaltă (10 KHz — 10 MHz). Frecventele joase (sub 50 Hz) sunt wilizate pentru alimentarea agittoarelor și a transportoarelor inductive; euptoarele cu creuzet și canal Sunt alimentate cu frcvență industrial, ca și unele instalații de încălzire în profunzime, Freevenjele medii au intebuintare Ja alimentarea cu ereuzst (in special 100 ~ 2000 1). pentru încălzire în profunzime, tratament termic superficial și sudare, iar cele înalte — pentr tratament termic superficial și inducție necesită sume de alimentare la 0 fiecvenă diferită de SO Hz convertoare și conensatoarele necesare ridicând prețul instalație: în consecință un dezavantaj ste costul ridica al euptoarclor cu inducție. Adâncimea de pătrundere, 4, este 0 mitime caracteristică pitrunderit energic electromagnetice în conductoare. masive și reprezintă distanța de la suprafata corpului, în care, datorită efectului peliclar, densitatea de curent scade de e = 2,71 ori iar puterea activă de e ori. Se poate considera că de-a lungul adâncimii de pătrundere 4 urentul total prin conductor este repartizat cu o densitate constant, deci rezistența pe care acesta © întâmpină si deci puterea activa disipată sunt egale cu rezistența și puterea din cazul real. Relația de calcul a adâncimii de pătrundere este 5. e 2. = [22 503 [2 tm ao) on a ) L ety aoe cotne ln au este pulsața cureninui de Teevengi fin Ms pr mu, 547107, pu=. permcabilitea magnetic soit a materialului corpul, EI 7 mm; 14, = pormcailitaten magică relativă. După cum se observă în relația (10.1); adâncimea de pătrundere depinde de frecventi, de mărimile fizice ale materialului și de temperatura corpului încălzit. i Cuptoarele de topi sau instalație de încălzire în profunzime sunt alimentate cu frecvențe scăzute, deoarece necesl o valoare ridicată pentru adincimea de pătrundere; spre deosebire de acestea, instalație. destinate “tratamentelor termice superficiale sunt alimentate la frecvente mai dial Din punct de vedere al permcabiltăii magnetice re metlee se impart în: = Nekromaenctice, având 4, ete); + Feromagnetice, avind p, =10.-10000în uncie de intensitatea câmpului magnetic. ie, (oyelul austenitic, AL, Cu În cadrul ucrării se va studia instalația de încălzi prin inducție ‘TTH-2, astfel în paragrafele următoarele se vor prezenta caracteristicile aceste instalații. Instalația de încălzire este compusă din unitater de comands, unitatea de încălzire yi unitatea de răcire cu apă Unitatea de comandă are caracteristicile: Puterea uli? kW; “Tensiunea de alimentare 3x400 V/N+PE 16 A 30 Hz: Durata de acționare DA 1004: Frecventa de lucra 0 400 A: Dimensiuni 450% 509650; + Greutate 20 ke. Unitatea de încăzire cuprinde inductorul care are nivelul 10544. 5 mm, dimensiuni 230X103330 mm si masa 20 ky. Instalația de rire cu apă are rolul de a rick inductoal pentru a nu se suprainedlzi, Această componentă a instalaiei cuprinde un ss m meta Elemental aliate ape ap potas, Prose bar: Temperatură de intrare 18-25 °C (max. 30 «C); Debit 2 Vin În figura 1 se prezintă elementele componente ale instalației de încălzire TTH2: "Panoul de comandă pentru instalația de încălzire prin inducție TTH-2. =. Unitatea de încălzire + Inductor. =. Instalația de răcire ew apă. =. imstalația de alimentare cu energie electrică. = d | Fig stata de a) E Mersul Inert |. Se conectează instalația de răcire cu apă a refeaua de apă aya um se prevede în figura 2. Se verifică circuitul de apa dintre unitatea de comandă si unitatea de răcire. Se verified dacă există un inductor montat la unitatea de încălzire. Se deschide robinetul și se asigură că apa circulă normal prin aces circuit Se racordeaza instalația la rețeaua trifazat de joasă tensiune, așa cum se vede în figura | cu un sistem priză-ișă tritazată de 16 A. Se verifică dacă sunt făcute conexiunile de naltă ‘reeven ntre unitatea de comandă și unitatea de ncălzire și conexiunea între unitatea de comandă si pedală. Se aplică tensiune Unității de comandă. 3. Se aduce potentiometrl de pe panoul de comandă pe Minim. 6 să p Ane Procedura pentru pornire sistema de încă prin ince “+ Dap alimentare sitemului cu energie ekcricl se inslează în induior o est metalică de încălzi cu dimensiuni porivie peur a atinge piele inductor 5. Activarea, Penouui de comandă este posibil prin apăsarea pe ulonul ON (figua 3) i ete semnalată prin aprinderea unei limpor de semnalizare pe partea dreaptă a panoului: =. Si arată prezența tensiunii de alimentare; {fewer rată on ivi sat al tensiuni probabil un suracurat în inser + PHE oath fantionae în regim capeti: {Uc armă că nivelul tensiuni de ea mu este în domeniul #/- 10%: . + Tox arată că tempertura apei de rire este pea mare la intrare: + TO indies că cieutul de răcire cu apă este bă 6. Se apasă otonul verde RESET si acest mpi se ting dacă totul este in ordine și instala este prepaita de Tanconare 7. Se apasă cu piciorul pedala de pote i încălzirea a început. 8. Dei polemiometrul Ps slează puterea de încălzire Inte 0 10% pee indică pe indicatorul de putere procentual de pe panou. Trebie menționat că invetnul Lu] MOSFET și tur rezonani parale! (figura 4) zi cu potentiometral Pi pe 0, ‘nical la instrumentul de măsură de pe panou te de 450 AIL. Pe măsură ce se crește puterca, ficeventa va scădea spre fiecvența de rezonanță 4 sistemului inductor capacitate în paralel ig. 4. Coniguratia ‘acini inductiv compensate para 9. La atingerea temperaturii dorite a piesei de încălzit, măsurate cu un pirometu, se ridică piciorul de pe pedal ‘i procesul de încălzire este oprit. Pentru funcționarea în retim automat, pe panoul de comandă există un programator TIMER, la care se poate programa durata procesului de încălzire. Activarea lui se poate face cu somutaorul Timer/Contin de pe parca dreaptă jus a panului de comand. Programatorul are n afisa cu două câmpuri, În câmpul superior se afișează valoarea curentă a timpului de funcționare, iar în câmpul inferior timpul programat. Propramarea se pote Wee 0 fale Ue pe TIMER inte 0,519.9 5 Oprirea sistemului de încătire prin indie . Piesa caldă se scoate cu grit instrumente adecv, Secvența de oprire a sistemului de încălzire pin iti e se face în ordine inversă ca sevetta de pornire clest, pensete ete. . Se deconeetează instalația de la wea cu butonul OFF de pe panoul frontal. Se mai să să circule apa de rire cirea 3 min. apoi se închide. În caz de pericol se deconecteaz instalația de n butonul de avarie (butonul OFF) de pe pnoul frontal al Unități de comandă 11 TRANSFORMATORUL DE SUDARE CU ȘUNT MAGNETIC Scopul lucririt în lucrare se prezintă principiul de functionare si modalităile ex- perimentale de determinare a caracersticilor unui transformator de sudare cu sunt magnetic. Noțiuni teoretice Sursele pentru sudarea cu are electric po fi lasifiate, in funcție e natura curentului, ste: = - sure de curent altemativ: = transformatoare de sudare; - generatoarerotative de sudare, cu frecvență mărită (150 ~ 500 Hz) ‘+ sume de urcat continu: = redresoare de sudare; © generatoare rotative d curent continuu pentru sudare. “Transformatoarele de sudare prezintă o reactant totald miri, deci o tensiune de scurtcircuit mărită, U, = 50..80%. Condițile funetionale impuse unui transformator de sudare sunt următoarele: tensiunea de mers în gol minimă este, pentru sursele de ca. ama = 75Vi tun e cee te Ins d tea > – caracteristica extema U, = 7(7,) trebui să ie cobor pentru a stabiliza punctul de Functionare al sari reprezentată de arcul de curent stemativ — figura |; + curentul de sudare să poată i reglat în limite suficient de largis + curentul de scurcircuit să se situeze în domeniul Ta =(12..2)-1, any in care 1 reprezintă curentul de sudare în condiții de reglaj date. Dacă Ine este prea mic, capătul clectrodului prezintă tendinta de a adera la piesă, it dacă pe este prea mare, pot să apară stropi interne. Valorile optime ale curentului de seurieireui sunt considerate conform reli eggs =002-14)-1, 4.012) Schemele electromagnetice + ale transformatoarelor de sudare se diferențiază în în raport eu distribuia înfșurăr tor pe circuitele mag- magnetice ale ing rănilor. ig. 2- Tipurile caracteristice d mata ei sare tamaie ta cap mac tine eee Indi ee m iun 2 prezintă pure constructive al wans- ‘He sir Moylaven curentului de sudare se realizează N mhoanle metode ÎN aa porta e ramina sn lumi de ay liters poz error, ec ce modi acim vocea rela stai magus rn aie inert su eum trocar cofigril ici magnet. Schema de preia a tal atata sda cu un ae sete vari ee prezenta în figura 3, Cultul magiei om pone insanely unl magnetic dell perpendicular De plana llr i jure superiors infer. Pe clean ae plat tpn prt cu Ny pe co wound Ny spi, piure el de ‘ins rac oN spi est lasata pe coana În ee RL A an a tele do ect sunt le tate în sro cu ceil da sudare. În acest fel, transfor- tial de me cu gut toni pleco Imogetic e carear cae „map ea ASN tego Uaioe ‘ecu bot de eat pe ssa miez uum rg al ern till de soare real prin vrata pote paul magic Aira b got e Greco ea perso bes oi 68 sua terse cledromotore indus Ince dout bobine Ii legate seri În caiet cu ot din gus 3, pica tere Kirche pn create mapntio se {2-24 +20 ans lo R= ig! în car A ee notin Generic patru cacti magnetic, ei de al doles nds indicată ponunen de ial age careu tour; RR, aortă Sai stema magie laa! meg n duce in înfășurăile transformatoruli de sudare cu sunt următoarele tensiuni electromotoare: *-. în înfășurarea primară: au as) a6 Exprimind componentele relative de flux care se închid prin co- Joanee b sie prin rapoarcle: (7) pa aut) i introdvcind port! spirelorinfgurvlor din etcuitul de sudare aus) se objne expresia tensiunii electromoteare induse in bobina de reuc- tanț sub forma Em bhaEw: ans În această situate, se poate determina tensiunea de mers în gol la bornele circuitului de sudare: Ea Eur Bg kt.) auto) Raportl de ransformare la merlin gol este: EN, DIA ENE) UD nay % magnetic), raportul fy tinde spre 1, dn tonsiunea de mer in gol tinde spre valoarea maximă: ua, as = ey any, Funcționarea în sar. cină: pe lingă mm. ag iti pina am, îi apare și mm. Und înfiuriii secundar și eh? ama a bobine de rea: tan. Aceste Umm. produc tei fluxuri 3), i on e are si cla este prezentată în fala pa pa manei men sai. tear cu ovul fascicular din coloana a =O, =, +, +h, ans) sie Manu suplimentar dat de relația ©, = (43): unas) stun Muxurile din coloanele b și cale cicuitul magnetic sunt date se rail: v, ore: (111.164) 0-0, (111.160) Schema echivalentă a fisuri er, corespunzătoare relațiilor an- teroare este indicată în figura. La mersul în sarcini, peste flu ul AD din coloana bse supra- pune fluxul , care induce in bobina de reactanți o tensiune cleciromotoare suplimentard, fu FS Schema tintei Murr de tensiunea electromotoare în- anii ato dusă de ky Ok, -,. Ei ES Dok kab bX, Need curentul yi meriti iile ee pre eram Spinei ain gre? 4 Poprad foie is se Sr me de drs (gal cu temsiuea Us SUI pg 7, scema loc, simpli TSM lect) et: iri ~— Uau EAT, în care penta reactana obin se oo aia: Eau 3 Rai. reprezentind coeficientul tal de ingeri, did ela: =k Mera eran | Ne utlirează ranslormatorul de sudare cu bobina de reac: mă pe același miez, cu șunt magnetic reglabil tip TASM. 320. Alimentarea transformatorului se poate face la una intr tensiunile rețelei de distribute, 230, 400 sau 500 V, prin modificarea conexiunilor înfișurării primare; în labo. ‘ator, alimentarea se face la tensiunea Uj, ~ 400V. Pentru a păstra circuitul de alimentare a transformatorului in confi urata normală (protectie ~ priza – transformator), se pre- conizează legarea în ctcuitul de alimentare al transformato- ului de sudarea une truse de misur (volt amper – wat prin intermediul unui set de dispozitive de racord la soclu: rile siguranelor fuzibile. În consecință, montajul experi- mental prezentat în Figura 8, va conține următoarele aparate si echipamente: Ht „ig Schama devi a mona experinent ek vru eda ip T ASM 320. El reprezintă dispozitivul de racord la soclurile siguranjelr fuzi- bile, format din patroane modificate, siguranțele de protecție FV3, EW3 siconductele de legătură; EVI 51 FW1 – soclurile siguranjelor din tabloul de distribuție TD, al laboratorului (respectiv €20 si c21 de pe cicuital C7); K1- contactorl de pe circuitul utiliza (notat C7 în TD); Pl – trusa de măsură, volt – amper- watt (ON 10); P2- volimetra de-a. cu mai multe domenii de măsură, 0. 75 V; % ăn e ee ec treia P5-ampermetr de ca 0. 3 A; (QI interuptor ca; RS – reostat de sarcină, cu bare de cărbune, reglabil în opt, În absența curentului ‘TL -transformator de măsură, de curert, 400/5 A; “TS. tramsfomator de sudare tip TASM – 320. ATENȚIE! Legarea dispozitivului EI la TD se va face după exe: cusarea restului montajul și în absențatensiuniiverificând corecta reglare a trsel PI 2.. Se nea incre de me în gol tsar (ntreruptoral 07 rămâne deschs), pentu diferite poziții in- dicate ale sunt magnetic regabil (1… 1) Se citesc mă- ‘mile indicate în Tabelul 1, completindu-se rubricile res- pecive. ata E UE | WY Pai POS BT eas ȚE mia | puna | ai Factorul de putere la mer în gol se calculează ca l cireui- tele monofazate, iar pentru calculul aportului de transfor- mare k se foloseste relația (L111) 4. Se reprezintă grafic variațiile factorului de putere la mer în ol 5 a raporului de transformare A în funcție de poziția statul RS prin inchiderea întreruporului OI. Imediat după ‘conectare se verifică alegerea constă a domeniilor de mă- sură la voltmetrul P2 sila trusa PI, precum si încadrarea curentului de sarcină in domeniul curenților de sudare; ma- o _ trac ar an mage neta reosiatulus se mancvrează numai in absenja Sari Penn valoarea aleasă a rezistențe de se modifica poziția șuntului magnetic al transformatorului i cu datele citite se completează tabelul 2. ‘Se calculează factorul de putere la mer în sarcină, somplelându-se rubrica corespunzătoare din tabelul 2. Se reprezintă case (poziție ant) pentru mersul fn sarcină. care din poziție șntuui, considerate a fncționările în fo in sarcină, se măsoară mărimile din ala 3. care se complecară su datele experimentale. intreruptorl QI va i cupa numai entre neral sure e timp (<3), suici- ie penru sablizarea indcatoareor n apartele de mă. Sura și cine indicator acestora. 2 Tay | PUP) POST war | ur | a at] 8. Reprezentarea caracteristicilor statice exteme ale TSM, pentru diferite poziții ale suntlui magnetic. În sistemul de 98 tare ecm tes i ina Coordonate (1, Us), s repre, pentr ma Palle untul, următoarele We pant =, Uy), de la incercarea de mer în pal (vel = (Us de la incercarea de met în sat 2% = (Ise, 0), de n încercarea de mers in sunt (eel Me bela 3), Se trasează curba U (1), caractristicapozitic lowe A yi tului, prin cele rei puncte determinate. 9. Repetind construcția pentru toate pozițiile considerate ke suntului, se objine familia de earactersticistatice extern, ale TSM, 10. Pe graficul caracteristici exteme a TSM se reprezintă ca- racterstca convențională a arcului electric, definită prin (0.041,:20 [N 4, <500 {40 (vi, 1,250 La imersectia dite caracteristicile extene ale TSM si ca- raceivica arcului electric, s obin puncte e funcționare înretim de sudare. Concluzii » Seva evidenția domeniul de valr al factorului de putere la mersul in gol al TSM, = . Se reține dependenta inte tensiunea de mers in gol a TSM și poziția suntulu, explicându-se fenomenele fizice care con- diționcază dependența constatată. = Se evidențiază domeniul curenților de scurtiruit și se ex- plica dependențele dintre valorile acestor curenți și pavitia untul cul caraterisicilr exteme și a caraterisiciicon- venționae a arcului electric se determina domeniul de valori a curentului de sudare 12 STUDIUL REGIMULUI DEFORMANT ile caracteristice regimului deformant precum si prezentarea și utilizarea unor echipamente pentru misuarea aces- tora Noțiuni teoretice Regimul deformant este regimul permanent de functonare al unui sistem cleciroenergetic de curent alernativ caracterizat prin unde de tensiune si de curent periodice, cx nesimusoidală. Orice mărime compusă în oscilații armonice având freevente: Sok ke0). a2» în care fj este freevenia oseilației fundamentale (denumită fro venti fundamentală; în Europa, f-S0 Hz). Dacă ke ital sunt denumite armoniei superioare, penru cell vilizează termenul de iaterarmoniei, iar oscilație cu feevente infe- rioare valorii sunt denumite subarmonici. Regimul deformant este produs de elementele deformante ale unui sistem, el find apoi propagat prin rețelele electrice de transport si distribuție i eventual, amplificat de ate elemente deformante. Re- ‘ulti că elementele deformante sunt echipamente care produc saw amplifică tensuni si curenți armonii. 100 Sursele de curenți armoniei sunt reprezentate de vehipanentele industriale sau casnice care înglobează dispozitive elecnice sai care funcționează pe baza descărcărilor în me cheer Echipamentele industriale sunt principalii consumator care intru armonice de curen; dar nici consumatorii cas Aceștia, chiar dacă au putere i importată sură de distorsiuni armonice deoarece sunt foarte numeroși. Sursele de curenți armonici se pot clasifiea în două categorii identificabile (converioarele electronice de putere și cuptoarele cu are electric) si neideiicabile (sursele de comultaic cxistente în echipamentele elecrocasnice și în sistemele de calcul, precum si alastuil electronice) Principala categorie de surse de tensiuni armonice 0 reprezintă eneratoaree producătorilor de energie electrică, care nu pot genera, prin construcția lor, o curbă perfect sinusoidala, ci doar una practic sinusoidal. Totuși, conținutul în armoniei al curbelor te electromotoare produse de generatoarele moderne se încadrează în limite care justifică ipoteza unor sisteme de tensiuni practic inusoidale, în sistemele de alimentare cu energie electric, ă categorie de surse de tensiuni armonice sunt sarcinile neliniare (bobine cu miez din fier, condensatoare, redresoare necomandate sau comandate, arcul electric, descărcarea corona) existente În consumatori. Curcnții nesinusoidali generat de acestea se vor propaga pe cireuitele rețelei de alimentare si vor determina © deformare corespunzătoare a tensiunii, datorită ciderilor de tensiune. pe impedanile armonice echivalenteale retelei “Aparitia regimurilornesinusoidale determinate de arcul electri, pe durata regimului staționar al acestuia, poate fi pusă in evidentă atât la cuptoarele eu are electric si instalație de sudare, cât i la ample cu descărcări în gaze si vapori metalici. Aceste lămpi sunt dare uilizate în prezent pentru iluminatul artificial; ele. sunt receptoare cu caracteristici neliniare ce determină în circuitul de ie al cărui formă depinde de tipul limp, ic, electronic, electronic cu fire de armonici) si schema de montare. Principalele clemenie electronice ale instalailor industriale care induc polare armonică sunt 101 redresoarele vizate Cu trstore, punți rfazate cu diode cu sarc capaciivă _i vriaoare de tensiune alternativă. În sistemele clecirocnergetice există echipamente care nu sunt surse de curenti sau tensiuni armonice, dar amplifică regimul defomant. Aceste echipamente sunt reprezentate de clemente inductive sau capaciive (Bateriile de condensatoare pentu compensarea puterii reactive i cireuitle rezonante ale firelor de armonice), care conduc la modificarea răspunsului in frecventă al "si ince deerining, în ele ean, apria nor none rezonanță. distribuie a energie! electrice se referă în principal la pierderi suplimentare datorită circulatiei curenților armonic și interarmoniei care determin’ creșterea consumurilor proprii tehnologice, reducerea randamentului mașinilor electrice (in special a transformatoarler de putere), solicitări suplimenare ale baterilor de condensatoare ete, respectiv solcitri suplimentare ale izolație determinate de nvelul tensiunilor armonice din rețea. Existența penurbaților amonice de tensiune și e curent determină sparta unor efecte termice majore, produse de existenta pierderilor Suplimentare de putere activă: pierderi în materialele conductoare, pierder în materialele magnetice. pierderi in dielectric. Nivelul efecelor armonicilor superioare asupra mașinilor electrice rotative este determinat de tipul mașinii rotative (sincronă trifazat, sincronă, mono si trifazată), respectiv de sursele de armonici din rejeaua electric În care este racorită mașina. Principle efete negative care apar la mașinile clecrice rotative, determinate de polare armonică a rele sunt: =. creserea temperaturii bobinajclor si a miezului magnetic datorate pierderilor suplimenare în materialul conductor și în materialele magnetice; modiicri ale cuplului mașini cleric, conducând la apariția de oscilații ale cuplului de toniune pe arborele masini electrice, contribuind În îmbtrânirea materialului și la vibraii armonicilo de rang superior, 102 mult mecanisme, dnt care ele mai importa sant. posibilitatea treceri multiple prin eo a curbs de tens ew a distorsiuni armonice, asl încât apare 0 problema dcoarce mule cicute clectonice ÎN baa. funciona Sincronizarea cu tecrile prin 270. ale tensiunii reek, (1) amplitainen curbei de tensiune, espectvvaloareafactorli de i, frebuie avute in vedere deoarce ule suse clecvonce uilzcaa această informatie peu a asigura încărcarea condensatruui de Fire; (i) interarmonicle i subarmonicile poa afectafancionarea moniareor și televizoarelor prin meduarea în amplitudine a vene fundamentale în reeele cleric în care apar armonic superioare, batrile de comensoare dim compunea Firele sau a install penru compensarea puli reactive sunt supuse urmitoarelor soli Suplimentre: încălzi datorate picrdrfordiclecuie suplimentare, Supaincircri de dora ca urmare a amplificării nivel de poluare, respecti fenomene dereronan cu ef de amplificare a armonice existent în sistem. În cazu ino de transport a ener ceace în cae se cunoiea existent disoriunilor armonice i cae eau în apropierea linilor de telcomunicae, “sau observa interferene în procesul de telcomunicaje. De asemenca în cazul intramonizilor au fst, semnalate perturb acute. Studiul marimilor clearice periodice nesineoidale se face rin liza armonică adică prin descompunerea os li date în sila. armonice ale căror frecvente sunt mulipli întregi ai freevente fundamentale; această decompunere e exprind matematic prin e. ri Fourier. oma general uni funei periodic nesinusoidale, exprimată prin ervolarea în sri Fourier ste w=c, +Zevsiolto—o.] 22) în care Cy reprezinttcomponenta continu und periodice, este valoarea efectivă a armonicii de rang (ordin) A. În aplica 103 (123) i use numese coeficienți Fourier și satisfac relație: (LI24) a, pare: (L124) Analiza armonică a une funei periodice esinanoidle constă in găsirea valori coeficienților Fourier În cazul în care s cunoaște expresia analuică a ude periodice, plein de la lai (123) i integrând pe o perioadă se bine: ef A=2 snt). (rsa) respetiv pe 1, -2 [y-costa)- dt (rss) Componenta continuă poate i determina cu sutul rela: c-ta arse Expresiile de mai sus se simplifică dacă undele periodice esiuboidae e caracterzcaa pin anume simeti Aste, mări mil a căror frei are proprie: fot) fot) are contin numai monic impare ai ctor coeficienți sunt (C0 Aaa = punte eed (1274) 7! Bt) fy-cos(2k-+ Jord (27) r} în cazu in care se cunoaște curha experimentală a undei pero- dice, penta anaiea armenică se proceear sa. figura I: tot {nd leg ans Ina ein Se impare perioada nn număr par d pi ale dp, He care diviziune find egala cu = an E; + Se donmin orare p crean ss dik pep tea e ao ans) + citit mame gemă d agreati Ball intact 1 Samba cai ann quam 2p Meta emer» woe iene iar e eet numai un număr fini de armonici (k “rei mena cn Sao cr prevedere [PE 143}, Co se neglijează în calculul indicatorilorearacteristci ai regimului de- formant. Principalii indicator ai regimului deformant sunt ‘Rangul armonicit Rangul unci armonici se notea eu n i ese raportul dintrefrec- vența armonicii i freeventa fundamental Nivelul armonici! Pentru o armonică de ordin nivelul armonicii este raportul, ex- primat în procente, dintre valoarea efectivă a armonicii considerate Ca și valoarea efectivă a curbei fundamentale aun 100 1%) 2.12) 2 G în care simbolul C se înlocuiește cu U pentru curba de tensiune și respectiv, cu [pentru curba de curea. “Coeficientul de distorsiune ‘Se numește coeficient de distorsiune (THD — Total Harmonic Distorion factor) al unei curbe pesinusoidale raporul (exprimat în us m a lectivă a reziduu dormant ȘI valoarea tiv a cure Mmdamentale ic ee ape un NS 10 pa aia temiune i pentru curent. Msurtorile de evaluare a indicatorilor privind regimul defor mart se pot efectua la interval foarte scurt (7V5-3 sec), seun (7311-10 min.) lang (711 or), zini (7D-24 ore) sau săptămânal (WRT zile) Pe fiecare interval de timp considerat se mâsoară P valori ale indicatorului de regim deforman. pe baza cârora se dete mină valoarea medie păraică a indicatorlu controlat, corespunză- oare intervalului respectiv: astfel, pentru un interval de timp foarte ‘curt putem determina valoarea medie păratică a indicatorilor de "sim formant ud ee unde notația Ayo Sefer la armonicile individual (de tensiune sau caren), respectiv I coeficientul de disrsume, iar ay reprezintă marimea penru care se determină valoarea medie pitratch. Mâsu- răoril e fac prin eantionarea undelor pe perioade de 30 ms (4 pe roade), cu un număr minim de 100 șantoane perioade (în general. pera" 0 corectă determinare, tebsie “respectată conditia J, > 25: mu unde fe fiseven de epntionare, ia fan ese fisc vena maxima care trebuie determinată). Numărul minim de mise ‘tori în intervalul de 3 secunde este P Valorile maxim admise ale valorilor inicaorilr regimului de- formant sunt indicate in [PE 143] (1216) uu een cre Ini & ae ‘Mervul erat Se vor masura indicatori de calitate eae caracterizează ten si curentul introdus de diferite surse deformante. + Pentru. cuaniicare regimului deformant se va folosi analzorul de caliate monofazat Fluke Power Quality Analyser 438. Cu instrumentul în modul de lucru Fluke Power Quality ‘Analyser 43B se conectcari pe rând, ln tablourile de distribuție din Iaborato, următoarele receploare: – lămpi cu descărcări în gaze și vapori metalici la joasă presiune: – lampi cu descărcări în vapori metalici la înaltă presiune: Se viznlizează si se fac înregistrări ale formelor de undă (curenți si tensiuni în punctul de măsură) și ale rezultatelor analizei armonice a acestora, pentr ficare dintre receptoa- tele considerate = Se fac considerații asupra poluării armonice generate de Functionarea receptoarelor considerate, + Se studiază interfata grafică a modulului Fluke Quality Power Analyser 438. “Concluzii Se vor fc aprecieri aupra: modului de funcționare a aparatului în raport cu normativele i standardele in vigoare privind misurarea parametrilor re- iului deformant: + modului de afișare grafică a rezultatelor misuritorilor; = . posibilităților de exploatare a aparatului, 13 STUDIUL REGIMULUI DEZECHILIBRAT Scopul ucrării Se studiază mărimile caracteristice regimului dezeehi posibilitiior de simetrizare a unei sarcini bazate. Noțiuni teoretice Sistema polifaza simetrie reprezintă acel sistem la care modulele divenilor favor reprezentativi ai sistemului (de tensiune sau de cu- reni) sunt egale inte ele, fazrii find defazai cu un unghi de 2a /m (m ste numărul de faze ale sistemului) În sistemele cchil rate, divenele faze mu au o influent reciprocă una asupra eee ator devine un sistem nesimetri. Un sistem egal si simetric încărcat ete un sistem pesimetrie dacă tensiunile de alimentare sunt diferite fie ca modul, fie ca argument; de asemenea, sistemul energetic ali- ‘mentat cu un sistem simetric de tensiuni este dezechilibrat dacă di- versele sale faze sun încărcate cu sarcini difrte fe ca modul, fe ca argument. În sistemele clectoenergtice wifwate de tensiune ahemativă, rezimul nesimetric permanent poate fi detrminat de: sarcini inegale pe cele trei faze ale rețelei de alimentare, receptoare monofazate repartizate incgal pe cele trei faze (iluminat stradal, consumatori cască ete), rceproare Dlaate aparat de sar elec cpt electrice de inducție la frecvență industrială. tractiane electri ct receploare trifazate. dezechilibrate (cuptoare cu ame cler) și impedame diferite ale linilor electrice pe cele trei faze (in special liniile elecrice crin) iste regimului nesimeti determină funcționarea anormală tit a echipamentelor electrice (maini electrice “rotatie, transformatoare, baterii de condensatoare, convertoare statice de putere), cât și a retelelor elecrice În analiza efectelor regimurilor nesimerce asupra receptoarelor trifazate de energie celecirică este necesar a lua în considerație: influent ineealtăii în modul a amplitudinilr tensiunilor vifazate, respectiv influ defazajelor, difrite de 2/3, între tensiunile de i ‘Bfectele regimurilor nesimetrice prezimă aspecte specifice în funeie de caractersicilereeeptoarelor din rejeana elecirică În prezența nor curenți de secvență negativă în înfășurările statorice, motoarele clectrice asincrone sunt supuse unui câmp învărinor de sens invers, care se suprapune peste cel normal. consecință, existența acestui curent determină reducerea cuplului dezvoltat de motor, reșerea curentului satorie, respectiv inducerea în rotor a unor curenți având frecventa dublă faă de frecventa nominală, provocând în acest fel indir suplimentare. Efect negativ importante apar și dacă Pateriile de condensatoare sunt alimentate cu un sistem nesimetric de tensiuni. Deoarece puterea, activă de pe ficcare fază depinde de pătratul tensiunii aplicate, bateria de condensatoare contribuie ea însăși a agravarea nesimetriei având in vedere faptul că pe faza cea mai încărcată (cu tensiunea de fază cea mai redusă) se va debita cea mai mică putere reactivă și deci se va realiza cea mai mică îmbunătățire a factorului de putere Tensiunea de eine și duratele de conductic ale elementelor semiconductoare ale unu redresor semi-comandat care este alimentat ‘cu un sistem de tensiuni de amplitudini diferite pe cele re faze, vor avea valori diferite fațade cazul in care redresorul va fi alimentat de tun sistem simetric de tensiuni Devechilibrarea circuitclor trifazate e putere “antrenează circulația componentelor de succesiune Zero ale curentilor pe toate ecventels existente, cu reintorcerea prin pământ. Curenii de 109 cuplaj electromagnetic, Tensiuni ficcare conductor al linilor Ta dac felefanice invecinate ‘Principaleleelemente learice influenate de faptul că defazajele statice de putere (iristoare cu comandă pe fază). Astfel in cazul unui ‘convertor static (cu tiristoare),alimentat cu tensiuni de fază având amplitudini epale, dar defazaje diferite, tensiunea la ieșire va avea 0 ‘neuniformitats a duratelor de conducie a elementelor semiconductoare, dar i diferență între amplitudinile de iesire. Nesimera curenților cauzează in principal producerea de pierderi suplimentae în retelele electrice de transport și distribuție, precum si în rețelele industriale, cu consecine negative asupra randamentului de transfer al energici. Regimul nesimetric are ca efect diminuarea randamentului îmsialaților de redresare și poate conduce ln deeroranea condensatoarelor firelor de netezre (apare © armonică de curent de rangul 2, proporțională cu factorul de netzie, cane supraincarcă condensatoarele din fura). În concluzie, nesimetrile de tensiune și/sau curent au următoarele efecte energetice negative: = . consumuri proprii tehnologice suplimentare în retelele electric atăt ale consumatorilor, cât și ale sistemului electroenergetic; isponiblirează o putere corespunzătoare în grupurile generatoare, datorită câmpului învâritor imvers; =. contoarele electrice. clasice pentru măsurarea energie ectrice, bazate pe principiul induetei electrice, sunt influențate egtiv (erori de masurs), „+ produc vibra și fânări datorate câmpului învăitor invers în motoarele electric și reduc durta de viaă a acestora, din cauza încăziilor suplimentare produse datorită acestui regim de functonare. Simerizarea reprezintă operația prin care 9 reea tifazată care alimentează receptoare monofazate sau bifazate se încarcă echilibrat având curenți cgali pe cele tei faze); simetrizarea se obtine prin no ați și de tension, ar avea repercusiuni nefavoraile asp Fle respective Tohirarea reli wifaat reprezintă repartizarea recepoarlo monetazat pe see ei uz ale eee aste net curenți de lime să formeze un Stem simetrie; curenții nesimersi determină o depla- sare a neural produc căderi de tensiune inegale pe cele tei faze, ‘erochilibrnd și sitem tensiunilor de alimentare Determinarea componentelor simetrice ale unui sitem mesimetrie Calculul componentclor simetrice ale unui sistem nesimetrie de vectori se poate face uilizând metode analitce sau grafice. Metoda analitică Pentru calculul analiie al componentelor simerice, se folosesc (43.1) w) (13.1) bre Heat). 3.16) Metoda grate directă Dateminrea pais s ce apicând roțile (L131) – ura | Pentraa se gis componnia de uesiune rr (malai), se derma rela celor tel for și se ia 0 time din ca ‘Shinde sl comparata marcă respectivă. în directe 9 marime Pen a gis component pov, n vr azo F, onset fazorl ruins cu 120” ir la vil acs, se consumi fzoul rt în wi cu 120; unind originea cu vir ful acestă rr, se btn fiona ¥* în dete și cu un modul de tsi ori mai mare. Pentru a gis componenta neat avr faze: ul e conse fora rou în urmă cu 12% a vif et ee a acestui faza se construiyte fazorul ¥, rit nainte eu 120% unind inca cu vful acestui favor, se obține fazorul în direcție; mo- lulu va fo treime din cea a fazoruli rel. a, Fig. Metoda cc de determine a cumparate inec mdicateri penru aprecierea regimurile nesimetrice în majoritatea ri, nesimetria unui item faza de tensane se aprclză pen coefcien care exprimă procentual raportul dine componenta de soccesiune negii veo a tenia, e de 0 por ensues nominal su componenta e succesiune port, pede ali pare art ain apa ere Pa et ge pr te la caches cpt ee mse rob =m tc sine mela cr m Fa Boo adică raportul dintre valoarea efectiv zero și componenta de succesiune port Crai iar a rit RI de ncsimrie defini ca suma actorilor defini anterior A, Nesimetia tensiunilor poate fi determinată cu ajutorul a Wel volimetre. Conform recomandărilor internaționale, masuritoile de evaluare a indicatorilor de calitate a energiei electrice trebuie eectu- ate a urmitoarele intervale de timp: intenal oare scut: secunde; interval scurt: 10 minute; interval lung; 1 oră: ini: 24 ore; stptămânal:7 zile. Factoid de sccesiune nega i zero În unele norme ulate penru aprecireanesimetic se deine factor de secesiune neg rspeci 20. Factorul e sceesione negativ ar expresia: 4, =U–100 PAI assy unde U- reprezintă valoarea efectiva a tensiunii de succesiune nceativă, pentru frecventa fundamentală a sistemului trifazat de tensiuni: U,, = vensiunea nominală a rețelei, valoare pentru care, în uncle standard, e pote tza valoarea elevă componentei de ‘secre porta tenia “Analogs eine i fer de ucesune ze: 4,.-Z100 PH ane ‘unde U* reprezintă valoarea efectivă a tensiunii de succesiune zen pentr frecventa fundamental, n FLORI NORATATE PENTRU MESMETRIE Conform PE 133/94 se indică un nivel total odmisibil pentru actorul de nesimetrie al tensiunii, reprezentat ca suma celor doi elementele de simetrizae Hid indicatori definiti anterior. Valoarea aimisi a factorului de ‘ptm cual bahia și Cu, Ca ON) ‘nesimetrie al tensiunii este de maxim 2% pe un interval de 95% din intervalul de referință, considerat o siptamind. ‘TSI fiind realizată cu elementele Ti și Lai Ma ba, Mersul uerării structura TCS este formată din elementele 1. și ey și Cs sau Cx sau Cs Isla ict în Cadrul uri ese prezettă în Fgura 2 ar + comanda elementelor active se realize de n un dispui în figura 3 este prezentată schema electrică de principiu. Leni —_—_ Tr fw. we bins = zt ‘Fig. 3. Schema electrics de principiu a instalatii Penn sad rim, Cu ital cesti il se po relize ei Simularea nor sarcini bifrate, cu autorul elementele RL Lia ‘+ racordarea unor sarcini etriare bfzae, prin intermediul unei prize exterioare monta pe suta instalației ca find re prezentată prin impedana Zax, + compensarea actorului de putere al sarcini ifazate, Cy Ga Concluzii ‘Se vor ace aprecieri asupra: ‘+ modului de funcționare a sistemului de ID) 14 PROGRAM DIDACTIC PENTRU STUDIUL CALITĂȚII ENERGIEI ELECTRICE “Scopul imerării pase umiree amir c nj fundamen i vină caltatea energie electrice prin utlizarea programului didactic 3 Blecrictatea este consideratd din ce în ce mai mult, ca wn drept fundamental de care se poate beneficia în permanență Consecința este că orice întrerupere în alimentarea cu energie electrică va conduce la reclamații mereu mai mari, chiar dacă nu se constată pierderi legate de acesti întrerupere. 4. Au sport presiunile pentru apariia unor norme în domeniu și impunerea unor criterii de performanță. In prezent, utilizatorii sunt tratați din ce în ce mai mut rept client și a apărut tendinta ‘cuantiferi diferitelor tipuri de perturbații existent în sistemele II) dimele de privatizare și derogularizare care sun în industria energetică și pe piaa de energic 3! Punizrii dorese să îmbunătățească calitatea produsul ie Pumătățire permanentă a calității asigură, dezvoltând sisteme caracterizate printr-o fie ‘até a aprovizionării cu energic In imp. alimentarea cu energie s-a îmbunătăți! permanent. O. parte importantă a interesului crescând pentru probleme precum solurile de tensiune sau regimul deforman este determinată de altatca ridicată a tensiunii furnizate. neruperle de durat Slimcntarea cu energie electrică au devent din ce în ce mai are în irl indus it idea greșită că este ceva intotdeauna disponibil yi de bund calitate Faptul că în sistemul energetic există situații care nu po fi pre văzute sau eliminate a fost ușor d uitat 7 Calvatea energiei electrice a devenit măsurabilă. Apariția dispozitivelor electronice capabile să măsoare și să afișeze forme contribuit în mod evident Ia creșterea interesului pen- imu caliatea energiei. Componentele armonice sau golurile de tensiune nu puteau i măsurate, în mod uzual și pe scară are, în se imitau la val etective ale tensiu valoarea frecvenței site ruperi de durată, fenomene care în prezent sunt considerate ‘lemente ale calități energiei dar care atunci erau privite ca, ple aspecte ale rezimurilor de funcționare ale unui sistem ener tate rd pe plan mondial nu există înc o unanimitate de pân asupra incaderii fenomenelor care apar într-un sistem elect fet in dieritele categorii ale perturbagilr electromagnetice Și nie asupra vocabularului uilizat. Interesul crescând arătat problemei Tia energiei electrice a fot acompaniat de dervolarea une Ie nologii specifice pentru descrierea fenomenelor caractersiee 1 tus, această terminologie nu este unitară intlnindu-se fhe cone fi definiții diferite, ie interpretări diverse ale acelora nail, Cx uz ni e zen ec nr Mea vit si uilizatori sau chiar între spec același sector. Această situație este Intniti si în România, ‘ert care abordează tematica în discuție sau chiar în anumite docu- ‘mente oriciale (standarde, preseripi, ete) vilizându-se terminologii ierte pentru aceeași noțiune sau fenomen, Pregătirea specialistului lectotehnist tebuie să cuprindă în mod ‘obligatory familiarizarea cu problematica compaiblitții elctro- magnetice și, în particular, a calități energie electric. Descrierea programului didactic pertru studiul calității ener- iei electrice Programul didactic penru studiul caii cnereisi ckctrice a fost dezvoltat de Alex McEACHERN și este cestinat tuturor celor itere- sai de această problematic. Conceput pe 16 module, varianta actu- ai are funcționale numai următoarele 8 module: e . Circulația de putere pe fundamentală: ‘Vector de secvență pe fundamentală: Efecto porilor de tensiune; Flicker (Fuctuaii d tensiune): Noțiuni despre armoni Cineulația de putere pe armoniei, ‘Vector de secvență pe armonic Impedanța sursei și distorsiune Fiecare dintre aceste module are grafică atractivă i est astfel conceput încât permite operatorului să modifice valorile diferitelor auxiliar ajuator, care poate fi apelat pra ativarea semnului “7” și care explicitază principalele noțiuni teoretice legate de problema studiată Modulul Circulația de putere pe fundementală Acest modul este destinat clarificări diferitelor aspecte ale not nif de putere în circuitele monofazate de tensiune alternat continuă. O atenție deosebită este acordată puterii instantanee și în- ocne pe car o arc asupra acestea delazajul dintre unele de tn: siune și de curent. ‘Asa cum se observa din figura 1, programul permite modilicrea, cu ajutorul clor tei potentiometre, a valorilor efective ale tensiuni și curentului precum si a unghiului de defazaj (inductiv sau eapact tiv) In afara variației în imp a celor tri mărimi (tensiune, curent și modificarea mărimilor de intrare poate i realizată direct pe această diagramă. Modulul Vecseri de secvență pe fundamental Modulul permite studiul corel componentelor simetrice pentru sisteme fazoriale trifazate de freeventi 30 Hz, respectiv posibilitatea descompunerii unui sistem fazorial trifazat dezechilibrat în ti si teme echilibrate: de secvență poritivă (directă), negativă (inversă) și zero (homopolar).In fapt, programul este construit invers și demon- trează că suma a ri sisteme trifazate ecilibrate de secvent pozi tivă, negativă și Zero ese un istm trifazat dezechilibrat de secvență poziivă. pan de iad a te ee ui e certs Inui nei „diane aneataed 9 ized) și sistemul obținut prin însumarea cestors Pentru o inelegere mai facilă a aviunii de secventă, toți ovi se otes, permițând clarificarea modului în care se realizează su cesiunca pentr fiecare tip de componzntă simetrică În ccranul de ajutor sunt indicate relațiile matematic de descom- punere și se prezintă indicații suplimentre privind regimul dezechi- brat în rețelele electrice, Modulul Efectele golurilor de tensiune Acest modul simulează efectele golurilor (mono sau trifazate) de tensiune asupra performanelor unsi surse de tensiune continuă. „Aceasta const dintr-un redresor în punt, un condensator și un re- ‘Bulator a casiunii de ieșire; valorile impedanței interne a sursei, ca- pacităii condensatorului, constantei regulatorului si sarcinii pot fi modificate cu ajutorul potențiometrelor aferente – figura 3. Valorile tensiunii de alimentare, curentului absorbi, tensiunii pe condensato- ral de fhrare și ale tensiunii de ieșire sunt afișate permanent, perm vind evidențierea imediat a efectelor golurilor de tensiune în rețea. 120 EEE Se pot studia următoarele regimuri alimentare normală, gol de tensiune monofazat, gol de tensiune biftzat și gol de tensiune tifa: ‘at; penta fiecare caz în parte se pot modifica amplitudinea și durata golului, fie cu ajutorul celor două potentiometre dedicate acestui scop, fe direct pe diagrama fiorial existentă pe ecran. Programul permite și vizualizarea selor patru tipuri de goluri de tensiune exemplifiate în CEI 61000-4-34. Modulul Flicker (Fuctuații de tense) Modulul simulează variația Macului luminos al unei lămpi cu in- candescenț în cazul alimentării cu o tensiune variabilă în timp, am- plitudinea și frecvența uctuajei putând fi modificate. Modulul Noiuni despre armoniei Se asigură familiarizarea cu noțiunea de armonică, respectiv cu relaile existente între fundamentală si armonici. Ecranul afișează iei semnale sinusoidale (ale căror ordin, amplitudine și fază pot i modificate după dorința utilizatorului) și Suma acestora, permitind asfel analiza influenfi pe care o au asupra semnalului rezalant es- acterisicile fiecărei armonici. De obiei, pentru primul semnal se lege ramgul 1 (fundamentala) iar pentru cellalte rangul poate 121 rn de pene sete o cm te unge până în 25; de menționat că armonicile pot fi numai de rang par sau impar (programul nu permite existenta simultană a unor ar. monici pare și impare). Modulul are implementată si descompunerea armonică a unor semnale predefinite, des intlnite î sistemele de distribuție de joasă ‘ensiune: undă triunghiulară. curentul absorbit din reea de un redre- sor trifaat în punte, undă aplatizat și o tensiune cu oscilații de co- mutate Modulul Circulația de puter pe armoniei Această parte a programului demonstrează faptl că. pentru o ten- siune pur simusoidal și un curent periodic nsinusoidal puterea ac- tiv este iransportată numa pe fundamentală, ceea ce ete echivalent cu a spune că armonicile de curent mu transportă putere activă toată puterea armonică este de fapt un schimb permanent între sarcină i sursă dar sistemul energetic trebuie dimensonat și pentru aceasi circulaie inutilă Modulul Vectori de secvență pe armonici Permite vizualizarea faptului că armonii d curent sau tensiune e pe cele toi faze formează sisteme de fiori având secvența de- terminat de ordinul armonicii după cum urează: e . armonicile de rang 34 formează un sitem de secvență zero: e _ cele de rang 34+ formează un sisten de secvență pozitivă; ‘cole de rang 34-1 formează un sister de secvență negativă. Pe ecran sunt prezentate variație în tim ale unui sistem cchili- brat trifazat având frecvența fundamentale, espectiv ale unui sistem, având frecvența egală cu un multiply, fixat de utilizator, al funda- mental (km – 49; aceste informații sunt prezentate și sub formă fazorilă, vinezele de rotaie și succesiune fazelor corespunzând undamentaei, respectiv armonici studia. Modulul Pmpedama sursei și distorsiane Acest modul este destinat studierii influenței pe care © au consu- ‘matori deformant asupra sistemului energete, adică legăturii dintre curenții nesinusoidli absorbiți de aceștia din sitem și deformarea tensiunii de alimentare la barele de racord. Este simtă alimentarea, m arse cep eo, Inmate ete de cite un generator având tensiunea sinusoidala a unui consumator nclniar (sarcina electronică trifazat) printr-un sistem având o impe- dant inductivă; curentul absorbit de consumator și componentele impedanței sistemului (rezistenta și reactanta inductivă pe funda- mentală) pot fi modificate de uiiator. Programul afișează variația cu frecventa a impedanie sistemului (impedanta armonică) i forma, tensiunii în punctul de cuplare al consumatorului ncliniar. Este posibilă i studierea fenomenului de rezonanță, prin introdu- cerea în sistem a unui condensator, Se asigură modificarea froeven propri, respectiv a factorului de calitate a circuitului rezonant obi ‘uti urmarirea i luenței acestora asupra formei lensunii Mersul ucrării 1. Se accesează pe rând focare modul prin dublu clic asupra ieoa- ‘ei corespunzătoare existentă î fereastra principală a programului. 2. In fecare ex se realizează urmitoarea succesiune de acțiuni a) se desehide fereastra de ajutor prin cic asupra butonului „7”; restrei de ajuor i se determină mărimile de interes (d intrare și de ieșire) respectiv modalitile existente pentru modificarea diferiților parametri: 2) se modifică valorile parametrilor mărimii (mărimilor) de in- trae și se studiază influența acestora asupra mărimii (mărimilor) de icre, e) se inchide modulul studiat yi se trece la modulul următor. 3. Se închide programul didactic pentru studiu calității cnergici lectie. Concluzii Se vor formula concluzii asupra fenomenelor studiate în cadrul fi- cărui modul al programului 2