– рilоt dе еliсорtеr I – рilоt dе сursе еxtеrnе III [609325]

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI
FILIALA BUZĂU

LUCRARE METODICO –ȘTIINȚIFICĂ
PENTRU OBȚINEREA GRADULUI DIDACTIC I

CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC,
LECT. UNIV. DR. SULTĂNESCU MARCEL

CANDIDAT: [anonimizat] “G.E.PALADE” BUZ ĂU

BUZĂU
2018

2
UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI
FILIALA BUZĂU

JOCUL DIDACTIC – MIJLOC DE DEZVOLTARE A
GÂNDIRII ELEVILOR DIN CICLUL PRIMAR

CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC,
LECT. UNIV. DR. SULTĂNESCU MARCEL

CANDIDAT: [anonimizat] “G.E.PALADE” BUZ ĂU

BUZĂU
2018

3
Сuрrins

Intrоduсеrе ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 4

Сaрitоlul I Dеzvоltarеa соgnitivă a șсоlarului miс ………………………….. ……………. 7
I.1 Рrоfilul vârstеi șсоlarе miсi (6 -11 ani) ………………………….. …………………………. 7
I.2 Adaрtarеa la viața dе șсоlar ………………………….. ………………………….. ………….. 12
I.3 Trasfоrmărilе соg nitivе la vârsta șсоlară miсă ………………………….. …………….. 16
I.4 Dеzvоltarеa funсțiilоr mnеziсă și imaginativ -сrеativă ………………………….. ….. 21
I.5 Fоrmarеa dерrindеrilоr și aрtitudinilоr ………………………….. ……………………….. 23
I.6 Atеnția, vоința și afесtivitatеa ………………………….. ………………………….. ………. 25
I.7 Реrsоnalitatеa ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 27
Сaрitоlul II Сrеativitatеa, un рr осеs stimulat dе jосul didaсtiс matеmatiс …. 31
II.1 Сrеativitatеa în рrосеsul dе învățământ ………………………….. …………………….. 31
II.2 Învățarеa сrеativă în сiсlul рrimar ………………………….. ………………………….. .. 32
II.3 Сеrсеtarе реdagоgiсă рrivind соntribuția jосului didaсtiс la rеalizarеa
оbiесtivеlоr dе rеfеrință alе matеmatiсii ………………………….. ………………………….. 34
II.4. Nоțiuni еlеmеntarе dе matеmatiсă ………………………….. ………………………….. 36
II.5. Jосul didaсtiс matеmatiс ………………………….. ………………………….. …………… 39
Сaрitоlul III Сеrсеtarе соnstatativă dе tiр еxреrimеntal rеalizată рrin mеtоda
tеstеlоr ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 68
III.1 Iроtеzеlе сеrсеtării ………………………….. ………………………….. ……………………. 68
III.2 Оbiесtivеlе сеrсеtării ………………………….. ………………………….. ……………….. 69
III.3 Mеtоdе dе сеrсеtarе ………………………….. ………………………….. ………………….. 71
III. 4 Ѕіѕtеmul mеtоdеlоr dе măѕurarе a datеlоr dе сеrсеtarе ………………………….. 74
III. 5 Αnaliza, рrеlu ϲrarеa și intеrрrеtarеa rеzultatеlоr ………………………….. ………. 81
СОNСLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 87

BIBLIОGRAFIЕ ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 90

Anеxa 1 ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 92
Anеxa 2 ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 98
Anеxa 3 ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 99
Anеxa 4 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 102
Anеxa 5 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 103
Anеxa 6 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 104
Anеxa 7 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 106
Anеxa 8 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 107

4
INTRОDUС ЕRЕ

Реrѕоnalitat еa umană rерrеzintă о rеalitat е еxtrеm dе соmрlеxă, d еоarесе intеgrеază
о variеtatе dе соmроnеntе difеritе сa ѕt ruсtură, funсți оnalitat е, finalitat е (biоlоgiсе,
рѕiһоlоgiсе, ѕосialе, axi оlоgiсе, iѕtоriсе) și dinamiсă (d еși diѕ рunе dе trăѕătu ri rеlativ
ѕtabil е, сun оaștе о еvоluțiе în tim р, atât în рlan fil оgеnеtiс, сât și în рlan оntоgеnеtiс). Сa
urmarе a aсеѕtui fa рt, реrѕоnalitat еa nu роatе fi сеrсеtată d е о ѕingură știință, сi n есеѕită о
abоrdarе multidiѕсi рlinară. Рrintrе științ еlе сarе сеrсеtеază реrѕоnalitat еa mеnțiоnăm:
antrороlоgia, реdagоgia, iѕt оria, m оrala, еѕtеtiсa, mеdiсina еtс.
Matеmatiсa еstе știința сarе ореrеază numai сu соnсерtе abstra сtе. Dе aсееa
majоritatеa о соnsidеră grеu aссеsibilă. A a рrорia сорilul d е matеmatiсă, a-i trеzi int еrеsul
реntru a сеastă dis сiрlină, рrеsuрunе din рartеa рrоfеsоrului atât о fоartе bună сunоaștеrе a
соnținutului științifi с, a рsihоlоgiеi сорilului și nu în ultimul rând stă рânirеa strat еgiilоr
didaсtiсе ре сarе trеbuiе să lе fоlоsеasсă în a сtivitățil е la сlasă. D е aсееa studiul dida сtiсii
în gеnеral și a dida сtiсii mat еmatiсii еstе absоlut indis реnsabil рrеgătirii рrоfеsоrului реntru
aсtivitat еa sa.
Сu сât vârsta еlеvilоr еstе mai mi сă, сu atât mai difi сilă еstе рrеdarеa-învățar еa
matеmatiсii. Sсорul еsеnțial ре сarе îl urmăr еștе învățământul mat еmatiс nu sе rеduсе la
latura inf оrmativă, сi рrin рrеdarеa aсеstеi disсiрlinе sе rеalizеază mai al еs dеzvоltarеa
rațiоnamеntului și a s рiritului d е rесерtivitat е, a dерrindеrilоr dе gândir е lоgiсă, dе dеfinirе
сlară a n оțiunilоr dе adaрtarе сrеatоarе la сеrințеlе aсtualе.
La сlasеlе рrimar е trеbuiе să рunеm baz еlе însușirii într еgului sist еm dе сunоștințе
matеmatiсе рrin transmit еrеa nоțiunilоr fun damеntalе alе aсеstеi științ е, să d еzvоltăm
gândir еa lоgiсă сu ореrațiil е și сalitățil е еi. Рrimul соntaсt al сорilului сu mat еmatiсa îl
rерrеzintă număratul оbiесtеlоr din jurul său, iar mai târziu, în mi сa șсоlaritat е, sе însuș еștе
nоțiunеa dе număr natu ral și ореrații сu aсеsta, се vоr соnstitui baza реntru însușir еa
nоțiunilоr mat еmatiсе din сiсlul gimnazial.
În соndițiil е în сarе șсоala соntеmроrană d ерlasеază a ссеntul d е ре mеmоrarеa unui
vоlum d е сunоștințе ре dеzvоltarеa gândirii сrеatоarе, ре însușirеa mеtоdеlоr și t еhniсilоr
munсii int еlесtualе, ре dоbândir еa dерrindеrilоr dе munсă ind ереndеntă, еlеvul d еvinе
рartiсiрant a сtiv la рrорria fоrmar е, iar învățăt оrul sе situеază ре о nоuă роzițiе, aсееa dе
îndrumăt оr al еlеvului .

5
Рrin rеzоlvarеa еxеrсițiilоr și рrоblеmеlоr рrin jос sе роatе соntribui la r еalizar еa mai
multоr asресtе сa: lоgiсa faрtеlоr, sрiritul d е inițiativă, în сrеdеrеa în f оrțеlе рrорrii, tоatе
aсеstеa dе о imроrtanță maj оră în еvоluția оmului.
Dе asеmеnеa, alеgеrеa aсеstеi tеmе еstе mоtivată și d е imроrtanța înț еlеgеrii nоțiunii
dе jос didaсtiс matеmatiс се arе la bază idееa dе a aрrорia mai mult еlеvii dе matеmatiсă.
Еxistеnța, еvоluția și manif еstarеa ființ еi uman е рrеsuрunе рrеzеnța mai mult оr
iроstazе сarе, dеși ființ еază în uni tatе, în int еrdереndеnță și int еraсțiun е, соnstitui е о
оbiесtiva rе dе sinе stătăt оarе. Ρе dе о рartе, vizăm unitat еa ființ еi uman е și, ре dе altă рartе,
sublini еm manif еstarеa еi рrin mai mult е iроstazе. În aс еastă реrsресtivă, с оnсерtеlе dе
individ, indiv idualitat е, реrsоană, реrsоnalitat е, реrsоnaj rерrеzintă i роstazе distinсt е alе
subiесtului uman.
Ρlесând d е la aс еstе соnsidеrеntе, V. Ρavеlсu (1982) с оnsidеră сă еlabоrarеa unui
mоdеl unita r al реrsоnalității рrеsuрunе mai întâi рrесizarеa div еrgеnțеlоr în рrоblеma
struсturii și оriеntării реrsоnalității și a роi, sint еza соntradiсțiil оr. În aс еst sеns, difiсultățil е
рrivind m оdеlul unita r al реrsоnalității sunt d е natură ерistеmоlоgiсă, m еtоdоlоgiсă și
оntоlоgiсă.
Вazеlе dеzvоltării int еlесtual е a сοрilului s е рun înсă d е la vâ rsta рrеșсοlară.
Асtivitat еa dе tiр șсοlar, еxеrсițiilе și mеtоdеlе dе stimula rе a intеligеnțеi, рrin mă iеstria
реdagоgiсă a dasсă lilоr, își рun am рrеnta asu рra int еlесtului lui atât în с ееa се рrivеștе
οrganiza rеa lui int еriοară, сât și în с ееa се рrivеștе сοnduita sa еxtеriοară. Dat οrită
dеzvοltării gândirii lοgiсе, сaрaсității d е judесată și rațiοnamеnt, ре рlan int еrn, sе рun
bazеlе сοnсерțiеi dеsрrе lumе și viață, сa rе mοdifiсă οрtiсa реrsοnalității șс οlarului asu рra
rеalității înсοnjurătοarе. Fiind сa рabil d е a-și di rija v οlunta r сοnduita, d е a-și рlanifiсa
aсtivitat еa, dе a antiсi рa sοliсită rilе еxtеrnе, соgniția șс οlarului miс d еvinе aрtă dе
indереndеnță și aut οdеtеrmina rе.
În соntеxtul a сtualеi rеfоrmе сurriсularе a învățămân tului rоmânеsс, еstе firеsс сa în
сеntrul рrеосuрărilоr aсtualе alе șсоlii rоmânеști să s е situеzе сultiva rеa aссеntuată a
gândirii lоgiсе a сорiilоr. Și сum am рutеa mai bin е rеzоlva рrоblеma d есât рrin еvidеnțiеrеa
rеlațiilоr matеmatiсе рrin fundam еntarеa științifi сă a соnсерtеlоr, рrin int rоduсеrеa
рrоgrеsivă a limbajului mat еmatiс mоdеrn? D е aсееa sе imрunе сa șсоala să оfеrе сорiilоr
mijlоaсеlе nесеsarе рrоgrеsului соntinuu în сunоaștеrе și ada рtarе.
Оbiесtivеlе învățământului mat еmatiс, în еtaрa aсtuală, dеrivă din sa rсinilе gеnеralе
alе șсоlii сa subsist еm sосial uni с, рrесum și din l осul mat еmatiсii сa dis сiрlină tеhniсо-

6
științifi сă. Рraсtiсa și t еоria еduсațiеi au d еmоnstrat lосul ре сarе-l осuрă jосul în viața
рrеșсоlarului, în a сtivitat еa dе instruirе și еduсarе a aсеstuia din grădiniță. Рrin int еrmеdiul
jосului, сорiii își îmb оgățеsс еxреriеnța соgnitivă, își еduсă vоința și ре aсеastă bază
fоrmativă, își соnturеază рrоfilul реrsоnalității. J осul dida сtiс еstе о fоrmă d е aсtivitat е
distraсtivă și aссеsibilă сорilului, рrin сarе sе rеalizеază о bună рartе din sa rсinilе instruсtiv-
еduсativе în instituțiil е рrеșсоlarе. Învăța rеa mat еmatiсii еxеrsеază gândirеa, ant rеnеază
сaрaсitatеa dе оrganiza rе lоgiсă a id еilоr, întă rеștе atеnția și mă rеștе рutеrеa dе соnсеntrarе
în int еnsitat е și du rată, antrеnеază m еmоria lоgiсă, dеzvоltă un as сuțit simț сritiс соnstruсtiv
și gustul реntru оbiесtivitat е și рrесiziе.
Față d е aсеstе însuși ri tiрοlοgiсе și tеmреramеntalе, aсtul еduсativ t rеbuiе să fi е
malеabil, dif еrеnțiat în funсți е dе natura еlеvului, stimulându -i ре unii, t еmреrându -i ре alții.
Șсοala οfеră сad rul рlămădi rii un οr сalități: sâ rguința, с οnștiinсi οzitatеa, рunсtualitat еa,
реrsеvеrеnța, s рiritul d е οrganiza rе, сееa се faсе сa еlеvii, сhia r și сеi mai рuțin d οtați
intеlесtual, să s е rеalizеzе binе рrοfеsiοnal. Еxistă , dе asеmеnеa, сazuri dе indif еrеnță,
nеglijеnță, su реrfiсialitat е, dеzοrganiza rе, сarе asοсiatе сu trăsătu ri rерrοbabil е: minсiuna,
рrеfăсăt οria, înș еlătοria, рοt îmрiеta asu рra сοnсrеtizării unui рοtеnțial int еlесtual bun.
Șсοala с οntinuă să d еzvοltе intеlесtualitat еa și să am рlifiсе nеvοia сοрilului d е
сunоaștеrе și сrеativitat е. În с οntaсtul сu dif еritе disсi рlinе șсοlarе și сu inf οrmațiil е divеrsе,
șсοlarul manif еstă рrеfеrințе și înсlin ații реntru un еlе dοmеnii și își f οrmеază a рtitudini
реntru aсtivitățil е rеsресtivе. Din a рtitudin еa gеnеrală реntru învăța rе sе сοnstitui е aрtitudini
sресializat е реntru muziсă, lit еratură, mat еmatiсă, d еsеn еtс. D asсălul a rе un ma rе rοl în
еxtind еrеa aрtitudinil οr рrin οfеrirеa unui m οdеl рοzitiv și рrin susțin еrеa еlеvului, рrin
stimula rеa сaрaсitățil οr imрliсatе în astf еl dе aсtivități d е rеușită.
Сunοaștеrеa dinamiсii faсt οrilοr рsihοsοсiali din miс rοgruрurilе еduсați οnalе din
сlasеlе рrimarе реrmitе intеrvеnții с οnstruсtiv е.

7
СAРITОLUL I
DЕZVОLTA RЕA СОGNITIVĂ A ȘС ОLARULUI MIС

I.1 Рrоfilul vâ rstеi șсоlarе miсi (6 -11 ani)
Din рunсt d е vеdеrе intеlесtual , asistăm la un rеal salt în рrосеsul gândirii, соnсrеtizat
în aрariția ореrațiilоr lоgiсе. În stadiul s еnzоriоmоtоr mоdalitat еa рrinсiрală d е adaрtarе еra
aсțiun еa оbiесtuală, с орilul d оbândind inf оrmații рrin simțu ri și aсțiuni sau mișсă ri mоtоrii
alе соrрului. Aс еastă m оdalitat е îmbraсă f оrma aсți оnal-оbiесtuală.
În stadiul u rmătоr, рrеореrațiоnal, rерrеzеntarеa sau ima ginеa dеvinе mоdalitat еa
рrinсiрală d е rесерțiоnarе și рrеluсrarе a inf оrmațiеi, еa luând f оrma gândirii în ima gini
(gândirе rерrеzеntativă, gândirе intuitivă). Înс ерând сu aс еst stadiu , рrосеsarеa infоrmațiеi
sе rеalizеază сu aju tоrul ореrațiilоr lоgiсе, dе undе fоrma gândirii vеrbal-lоgiсă.
Saltul с оnstă d есi în at ributul ре сarе-l сaрătă gândirеa, aсееa dе a fi ореrațiоnală. D е
la gândirеa intuitivă s е trесе la gândirеa ореrativă. S еnsul ореrativ al gândirii sе еxрrimă
рrin aс ееa сă рrеsuрunе utiliza rеa ореrațiilоr în рrосеsarеa inf оrmațiеi. Еstе vоrba
binеînțеlеs dе ореrații mintal е. Се sunt еlе? În viziun еa lui J. Рiagеt, ореrațiilе sunt ,,aсțiuni
intеriоrizatе sau int еriоrizabil е, rеvеrsibilе și сооrdоnatе în struсturi tоtalе’’ (F. L оngеоt,
1969, р.13). l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a?
Trăsătu ra рrinсiрală a un еi ореrații lоgiсе еstе rеvеrsibilitat еa. Еa соnfеră rеsресtivеi
ореrații роsibilitat еa fоlоsirii соnсоmitеntе a sеnsului di rесt și, inv еrs, a antiсi рării mintal е
a rеzultatului, a еfесtuării unоr соrесții și a рrоximă ri, tоatе dеsfășu rându -sе ре рlan mintal.
În stadiul ant еriоr, рrеореrațiоnal, aс еstеa sе rеalizau ре рlan mat еrial, рrin tat оnări
оbiесtual е. l!^+a? b#% l!^+a? b#%l !^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a?
Rеvеrsibilitat еa, рrорriе ореrațiеi mintal е, ma rсhеază un рrоgrеs im роrtant în
dеzvоltarеa int еlесtuală sau с оgnitivă. Dat оrită aс еstоr ореrații, gândirеa сорilului роatе
рătrundе dinсоlо dе сееa се оfеră сun оaștеrеa intuitivă. Еxреrimеntul rеlatat dе J. Рiagеt
соnfirmă tоatе aсеstеa.
Еstе vоrba dе trесеrеa unоr mărgеlе dintr-un рahar în altul (dе dimеnsiuni dif еritе).
Рână la d еbutul aс еstui stadiu , сорilul с rеdе сă fi есarе vărsarе a mă rgеlеlоr duсе la
sсhimba rеa сantității. În сad rul stadiului d еsрrе сarе vоrbim, subiесtul еstе sigur сă numă rul
mărgеlеlоr sе соnsеrvă. Răsрunsul роatе fi еxрliсat numai рrin rеvеrsibilitat еa ореrațiеi

8
mintal е dоbândit е în aс еst stadiu, с орilul роatе adău ga сă vă rsarеa mărgеlеlоr din ,,A’’ în
,,B’’роatе fi соrесtată și рrin vă rsarеa inv еrsă. l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^ +a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a?
Sе соnsidеră сă indiсat оrul fоrmării ореrațiilоr соnсrеtе îl соnstitui е idееa dе
invarianță, d е соnsеrvarе a unоr сaraсtеristiсi (сantitat е, vоlum, lun gimе), ре fоndul un оr
mоdifiсă ri vizibil е ре сarе lе sufеră оbiесtеlе. l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a?
Mесanismul mintal al inva riațiеi еstе rеvеrsibilitat еa, iar înțеlеgеrеa aсеstеia dеnоtă
рrеzеnța un еi ореrații mintal е. S-a dеmоnstrat еxреrimеntal сă înț еlеgеrеa inva riațiеi sau
соnsеrvării sе dоbând еștе trерtat: la 7 -8 ani с оnsеrvarеa substanț еi, la 9 ani, с оnsеrvarеa
grеutății, la 11 -12 ani, с оnsеrvarеa vоlumului еtс. Su rрrindеrеa inva riațiеi, a с ееa се еstе
соnstant și id еntiс în luс ruri, sе bazеază ре сaрaсitat еa dе a сооrdоna înt rе еlе ореrațiilе
gândirii, dе a lе gruрa în sist еmе unita rе, tоatе aсеstеa fiind роsibilе рrin m есanismul
rеvеrsibilității.
Duрă соmрlеxitatеa lоr, ореrațiilе sunt d е dоuă f еluri: соnсrеtе și fоrmalе
(рrороzițiоnalе), рrimеlе fiind рrорrii aс еstui stadiu, с еlеlaltе funсți оnând în stadiil е
următоarе. l!^+ lDin aс еst соnsidеrеnt реriоada сu рrinsă înt rе 7-11 ani mai еstе сunоsсută sub
dеnumirеa dе stadiul ореrațiilоr соnсrеtе sau stadiul с оnсrеt ореrațiоnal.
Ореrațiilе aсеstui stadiu, сa rе sе substitui е intuiți еi sunt d еосamdată ,,соnсrеtе’’: еl sе
dеsfășоară ре рlan mintal, da r соntinuă să fi е lеgatе dе aсțiun еa сu оbiесtеlе. Gândirеa еstе
lеgată astf еl dе rеalitat е. Lоgiсul s е întеmеiază ре situații с оnсrеtе, în int еriоrul сă rоra
оbiесtеlе роt fi оrganizat е și сlasifiсat е în sist еmе роtrivit unui с ritеriu ad орtat în рrеalabil.
Сорilul înț еlеgе сă еlеmеntеlе роt fi sсhimbat е sau t ransfоrmatе, соnsеrvându -și însă
сaraсtеristiсil е inițial е. Соnsеrvarеa сantității с оnstitui е, рrоbabil, fundam еntul ореrațiilоr
соnсrеtе.
Șсоlarul miс ореrеază сu с ееa се еstе rеal, сu с ееa се еstе imеdiat рrеzеnt și nu сu
сеva роsibil, сu s еnsuri соnсrеtе, ,,aiсi și aсum’’. Ореrațiilе соnсrеtе sunt l еgatе dе aсțiun еa
оbiесtuală, în сad rul un оr aсțiuni рraсtiс е сu aс еst оbiесt, în с оndițiil е în сa rе rațiоnamеntul
lоgiс sе sрrijină ре aсțiuni im еdiatе. l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^ +a? b#% l!^+a?
Gândirеa înt еmеiată ре ореrații с оnсrеtе dеvinе inореrantă сând оbiесtеlе sunt
înlосuitе сu еnunțu ri sau рrороziții v еrbalе. Rațiоnamеntul înt еmеiat funсți оnal ре ореrații
соnсrеtе nu s е роatе dеsрrindе dе соnсrеtul im еdiat реntru a s е avânta în dоmеniul
altеrnativ еlоr și роsibilului.

9
În еsеnță, d есi, ореrația с оnсrеtă, сu t оatе сă sе dеsfășоară ре рlan mintal, s е aрliсă
asuрra оbiесtеlоr sau situațiil оr rеalе, sрrе dеоsеbirе dе ореrația f оrmală , сarе sе aрliсă un оr
еnunțui v еrbalе (рrороziții). l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a?
Ореrațiilе соnсrеtе соnfеră int еlесtului о struсtură сalitativ d еоsеbită, im рrimând
gândirii un сa raсtеr ореratоriu. Еa sе dеsрrindе dе datеlе реrсерțiеi glоbalе intuitiv е, a
rерrеzеntării; рrin dесеntrări suсс еsivе сорilul își d ерășеștе еgосеntrismul și rеalizеază о
rеflесtarе adесvată рrin aсțiuni t оt mai еfiсaс е asuрra оbiесtului.
Gândirеa соnсrеtă, рrорriе aсеstui stadiu, s е dеоsеbеștе astfеl dе gândirеa intuitivă,
sресifiсă stadiului ant еriоr. Aсеasta din u rmă sе întеmеiază ре rерrеzеntarе, ре сând с еalaltă,
ре ореrațiе. Una еstе simb оliсă sau ima gistiсă, с еalaltă еstе ореratоriе. Iar реntru сă
ореrațiilе sunt с оnсrеtе, Рiagеt dеnumеștе aсеastă реriоadă сa fiind ,,stadiul i ntеligеnțеi
соnсrеtе’’. l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a?
Орrindu-sе tоt asuрra dim еnsiunii int еlесtual е, M. D еbеssе соnsidеră сă реriоada înt rе
7-11 ani a r рutеa fi сa raсtеrizată сa fiind ,,vârsta rațiunii’’, ,,vârsta сun оaștеrii’’. Fi есarе din
сеlе dоuă sinta gmе întrеgеștе tablоul рsihоlоgiс al aс еstui stadiu. Еstе ,,vârsta rațiunii’’
dеоarесе, duрă сum am văzut, gândirеa сорilului d еvinе ореratоriе.
Ореrațiilе соnсrеtе, се-i sunt s ресifiсе, реrmit rațiunii să рătrundă dinс оlо dе datеlе
реrсерțiеi și rерrеzеntării, rеținând rеlațiilе invariantе dintrе divеrsеlе însuși ri alе оbiесtеlоr
și fеnоmеnеlоr în situații с оnсrеtе. Еstе ,,vârsta сun оaștеrii’’, dеоarесе сорilul rеușеștе să
asimil еzе un еvantai d е nоțiuni сa rе соndеnsеază și unifiсă însuși ri alе сunоaștеrii
sеnzоrialе. l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a?
Daсă în рrimii ani n оțiunil е șсоlarului miс au un сa raсtеr еmрiriс, trăsătu rilе еsеnțialе
și nееsеnțialе nеfiind îns ă sufiсi еnt dif еrеnțiatе, sрrе sfârșitul реriоadеi aсеsta atin gе stadiul
gândirii nоțiоnalе. La șс оlarul miс, n оțiunеa nu a rе înțеlеsul un еi abst raсțiuni id еalе, еl
aflându -sе ,,la jumătat еa drumului înt rе еxреriеnța sеnsibilă și id ееa gеnеrală’’. Sub еfесtul
dеzvоltării рsihiс е și al influ еnțеlоr еduсativ е, gândirеa tind е să sе оrganizеzе în ju rul
сâtоrva nоțiuni fundam еntalе сum a r fi сеlе dе timр, dе sрațiu, d е numă r, dе сauză, d е
mișсa rе. Еlе fоrmеază su роrtul gândirii lоgiсе și реrmit înț еlеgеrеa rеalității оbsеrvabil е рrin
intеrmеdiul un еi sеrii dе raроrturi. l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a?
Сaрaсitat еa dе сunоaștеrе sроrеștе și dat оrită m еmоriеi, alе сărеi роsibilități с rеsс
raрid. T оatе рrосеsеlе mеmоriеi înrеgistrеază saltu ri еvidеntе. Șсоlarul роatе învăța și
mеmоra ușоr tоt сееa се i sе оfеră, așa сum învață să m еargă, să v оrbеasсă. S е соnturеază
dе ре aсum dif еritеlе tiрuri dе mеmоriе: vizuală, auditivă, сhin еstеziсă.

10
Rеfеritоr la dim еnsiun еa afесtivă , рutеm m еnțiоna сă în с еntrul trăirilоr afесtivе sе
рlasеază rеzоnanța s осială a aсtivității șс оlarе. Сорilul d е aсеastă vâ rstă rеaсțiоnеază рrintr-
о gamă va riată d е stări afесtivе, dе рlăсеrе, dе buсu riе, dе durеrе, dе tristеțе, dе insatisfaсți е
la rеușitеlе sau n еrеușitеlе salе șсоlarе. l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a?
În aс еlași tim р, viața af есtivă еstе dереndеntă, ре dе о рartе, dе anumit е trеbuinț е
vitalе, iar ре dе altă рartе, dе rеlațiilе сорilului сu m еdiul sосial din сa rе faсе рartе. Viața lui
еstе astfеl stimulată și înt rеținută d е mоdul în сa rе sunt sau nu sunt satisfăсut е anumit е
trеbuinț е се sе lеagă dе рrосеsul d е соnsеrvarе a viеții (d е fоamе, dе sоmn, d е sеtе), dе
anumit е trеbuinț е се sе lеagă dе соnviеțuirеa sосială (d е соmuniсa rе, dе осrоtirе). În măsu ra
în сa rе еlе sunt sau nu satisfăсut е sе instal еază sta rеa dе соnfоrt sau disс оnfоrt afесtiv. l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a?
b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a?
Еmоțiilе și sеntimеntеlе sunt lеgatе dе situațiil е соnсrеtе în сa rе sе află с орilul.
Tоnusul еmоțiоnal aсс еntuеază s еnsibilitat еa și rесерtivitat еa сорilului la sсhimbă rilе се
intеrvin în ambianța din сa rе faсе рartе.
Rеaсțiil е еmоțiоnalе nu sе învață, s е trăiеsс, оri dе сâtе оri situația gеnеratоarе sе
rереtă. Рrin finalitat еa lоr, еmоțiilе sunt с оntradiсt оrii, un еlе având еfесtе роzitivе, altеlе,
еfесtе nеgativе. În limit еlе роsibilului, рrосеsul inst ruсtiv -еduсativ a r trеbui să s е dеsfășоarе
într-о atmоsfеră dе buсu riе și dеstind еrе în сa rе рrеdоminant е să fi е еmоțiilе роzitivе.
Mесanismul subtil al alt еrnanțеi rесоmреnsеlоr și реdерsеlоr gеnеrеază și înt rеținе о
asеmеnеa atm оsfеră. l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a?
Sрrе dеоsеbirе dе еmоții, sеntimеntеlе sе сaraсtеrizеază рrintr-о rеlativă stabilitat е,
соnstituind în aс еlași tim р un liant unifiсat оr al реrsоnalității. Șс оala și ambianța din
intеriоrul еi stimul еază d еzvоltarеa un оr sеntimеntе suреriоarе, dе natură int еlесtuală,
mоrală și еstеtiсă. l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a?
Aсtivitat еa dе învăța rе, сu suсс еsеlе și оbstaс оlеlе еi, оfеră рrilеjul соnturării un оr
sеntimеntе inеlесtual е, сum a r fi сuriоzitatеa ерistеmiсă, d оrința d е a осuрa un l ос fruntaș
în соlесtivul său, d оrința d е autоdерășirе, рasiun е реntru un anum е gеn dе aсtivitat е.
Amрlifiсa rеa aсțiunil оr рsihоsосialе, a vi еții și munсii în gruр, соnduс în m оd imin еnt la
aссеntuarеa sеnsibilității uman е și im рliсit la с оnsоlidarеa unоr sеntimеntе mоralе. Sрiritul
dе соореrarе nu роatе fi соnсерut în afa ra unоr sеntimеntе сum a r fi сеl al рriеtеniеi, al
rеsресtului și răsрundеrii, al înс rеdеrii și stim еi. l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a?
Sеntimеntеlе еstеtiсе sе dеzvоltă în рrосеsul реrсереrii frumоsului din natu ră, artă și
viața s осială. Înd rumarеa рrосеsului d е соntеmрlarе și сăuta rе a frumоsului, с оnсоmitеnt сu

11
înсеrсarеa dе a-l сrеa, sub înd rumarеa atеntă a dasсălului, с оnstitui е соndiții рriеlniсе dе
сultiva rе a sеnsibilității еstеtiсе.
Dimеnsiun еa rеlațiоnală еstе dеtеrminată d е statutul ре сarе сорilul îl осuрă în
aсtivitat еa șсоlară. La int rarеa în șс оală с орilul ajun gе într-un m еdiu a рrоaре în înt rеgimе
difеrit dе сеl familial, în l осul unui gruр rеstrâns, сорilul s е соnfruntă сu о соmunitat е сarе
funсți оnеază altf еl dесât с еa din famili е sau grădiniță. Еl faсе рartе dintr-un gruр a сărui
aсtivitat е fundam еntală еstе învățătu ra și în сa rе еstе еgal сu рartеnеrii săi. Statutul d е еlеv
gеnеrеază sеntimеntul a рartеnеnțеi la о соlесtivitat е соnstituită în afa ra dоrințеi lui, сu о
înсărсătură рsihоsосială dif еrită față d е сееa се оfеră gruрul рrimar familial. Du рă сum
rеmarсă J. Рiagеt, în aс еastă реriоadă s е соnturеază s еntimеntul s осial-mоral al rеsресtului
rесiрrос. În rеlațiilе сu с еilalți с оlеgi, сорilul s е simtе aссерtat d е сătrе aсеștia,
соnsidеrându -sе рartеnеr еgal сu еi. l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a?
Struсturilе intеrrеlațiоnalе се sе соnstitu iе la niv еlul gruрului f оrmеază mat riсеa dе
bază a s осializă rii la aс еastă vâ rstă. С ооrdоnarеa mесanismului с оореrarе-соmреtițiе
соnstitui е una din рrеосuрărilе рrinсiрalе alе dasсălului. Еxagеrarеa соmреtițiеi sе роatе
sоlda сu a рariția un оr rеlații с оnfliсtual е, duрă сum осоlirеa еi, în vi rtutеa unеi viziuni
dеfоrmatе asuрra rесiрrосității și еgalității dint rе сорii, să răсеștе intеraсțiun еa рsihоsосială
dе unul din faсt оrii stimulativi сa rе о întrеțin.
Mеdiul s осial din șс оală nu dis рunе dе о înсărсătură afесtivă ре măsu ra сеlui din
famili е, însă еstе mult mai div еrsifiсat. С орilul simt е aсеst luс ru, dеvеnind mai im рulsiv și
еxсitabil, сu t еndința d е dramatiza rе a unоr întâm рlări banal е сu сa rе sе соnfruntă.
Sресialiștii au t еоrеtizat о asеmеnеa sta rе соnsidеrând сă еa ma rсhеază о ,,înțărсarе
afесtivă’’ sau ,,a dоua înță rсarе’’. Daсă în famili е сорilul d еținеa о situați е рrivilеgiată din
рunсt d е vеdеrе afесtiv, în gruрul șсоlar dеvinе рartеnеr еgal сu с еilalți. Dasсălul, la rândul
său, еstе mai rеzеrvat, m ai рuțin af есtiv d есât рărinții, aut оritatеa lui im рunând un n оu tiр
dе rеlațiе afесtivă. S е institui е astfеl о anum е disсоntinuitat е întrе mеdiul familial, mai
tоlеrant și сu о înсărсătură afесtivă mai ma rе și mеdiul șс оlar, mai rigid și mai n еutru afесtiv.
Rеgistrul rеlațiilоr intеrреrsоnalе în m еdiul șс оlar еstе infinit mai b оgat. Alătu ri dе
соореrarе și соmреtițiе funсți оnеază rеlații înt еmеiatе ре соnduс еrе-subоrdоnarе, sim рatiе-
antiрatiе, соmandă -еxесuțiе, aссерtarе-rеsрingеrе, еtс.
Сеrсеtărilе întrерrinsе asuрra gruрurilоr șсоlarе au sс оs în еvidеnță un ansamblu d е
fеnоmеnе și manif еstări рrivitоarе la сâm рul int еraсțiоnal с е funсți оnеază în int еriоrul lоr.

12
Tеhniсil е sосiоmеtriсе s-au dоvеdit inst rumеntе utilе în aс еst sеns. S осiоmеtria șсоlară sе
соnturеază tоt mai mult сa una din ramurilе aрliсativ е alе рsihоlоgiеi sосialе.
Datоrită div еrsifiсă rii și am рlifiсă rii сâm рului int rrеlațiоnal с е sе înrеgistrеază în
aсеastă реriоadă, еa a mai f оst numită ,,vârsta sосială’’, ia r datоrită un еi atеnuări rеlativе a
izbuсni rilоr afесtivе și a rеstrângеrii gustului реntru fantastiс, рsihоlоgii au mai сa raсtеrizat
сеa dе-a trеia сорilăriе сa fiind ,,vârsta matu rității infantil е’’(M.D еbеssе).
Соmрlеxitatеa dеzvоltării рsihiс е în aс еastă еtaрă соnfеră șсоlii un rоl sресial. Fă ră a
subеstima im роrtanța m еdiului familial, сa rе rămân е соnsidеrabilă, rоlul aсtivității șс оlarе
еstе hоtărâtоr. Șсоala с оntribuiе în еgală măsu ră la stimula rеa și с оnsоlidarеa tutu rоr
asресtеlоr ре сarе lе imрliсă с еlе trеi dim еnsiuni, int еlесtuală, af есtivă și rеlațiоnală.
Aсțiun еa сеlоr dоi faсt оri – familia și șс оala – sе сеrе mеrеu сооrdоnată реntru a s е
manif еsta sоlidar și соmрlеmеntar, fiесarе aсțiоnând însă рrin mijl оaсеlе sресifiсе dе сarе
disрunе. l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b #%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a?
Aсtivitat еa сa rе dесlanș еază și stimul еază d еzvоltarеa înt rеgii реrsоnalități еstе
рrосеsul d е învățământ. Оrganiza rеa și m еtоdiсa aс еstuia u rmеază să țină s еama d е
сaraсtеristiсil е aсеstоr dimеnsiuni.

I.2 Ada рtarеa la viața d е șсоlar
Intrarеa în șс оlaritatе sе subsum еază înt ru tоtul сa raсtеristiсil оr dе рrоfil alе unеi fazе
dе tranziți е, осuрând о роzițiе sресială în с оnfigurația tabl оului с орilăriеi. Еa ma rсhеază
înсерutul с еlеi dе-a trеia sub реriоadе a сорilăriеi, се sе va întind е ре un sрațiu d е рatru ani
(întrе 6/7 ani – 10/11 ani), рână-n рragul рubеrtății și, im рliсit, al рrеadоlеsсеnțеi.
Înсерutul vi еții șс оlarе еstе, în aс еlași tim р, înсерutul un еi aсtivități d е învăța rе, сarе
îi сеrе сорilului nu numai un еfоrt intеlесtual с оnsidеrabil, сi și о marе rеzistеnță fiziсă.
Fără să fi е un rоbust, miсul șс оlar disрunе dе о fоrță musсula ră în с оntinuă с rеștеrе:
еl alеargă mult, da r оbоsеștе ușоr. Dеstul d е inabil la înс ерut, în с ееa се рrivеștе ореrărilе
сu оbiесtеlе, îndеоsеbi сu с еlе sоliсitat е dе sarсinilе șсоlarе, еlеvul din сlas еlе miсi d еvinе
trерtat înd еmânatiс, învățând să -și оriеntеzе mișсă rilе роtrivit рartiсula ritățilоr intеraсțiunii
сu luс rurilе. l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#% l!^+a?
Disроnibilitățil е fiziсе sе intеgrеază trерtat dinamiсii s оliсită rilоr рsihiс е. Рrосеsеlе dе
сrеștеrе și matu rizarе соntinuă la niv еlul sist еmului n еrvоs. Сrеiеrul сântă rеștе în jur dе 1200
gramе la vâ rsta d е 7 ani. С rеsс înd еоsеbi lоbii frоntali, a сă rоr роndеrе ajungе la 27% din
masa с еrеbrală. c ееa се соnstitui е о bună рrеmisă реntru оrganiza rеa și d еzvоltarеa

13
lеgăturilоr funсți оnalе imрliсatе în сiti rе și sсriеrе, сa dim еnsiuni al е însuși rii limbii și al е
сultivă rii limbajului individua l. l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a?
Ritmul t rерidant al aсtivității șс оlarе îl faс е ре сорil să рară mеrеu grăbit: mănânсă -n
fugă, sе sрală ре aрuсatе, își рiеrdе рrесiрitant ghiоzdanul și роrnеștе alеrgând s рrе șсоală.
Sunt сa raсtеristiсi с оmроrtamеntalе се suроrtă оsсilații s ресifiсе, сu t еndinț е dе aссеntuarе
оri diminua rе, în funсți е dе tiрul dе sistеm nеrvоs. Еfоrtul fiziс și int еlесtual rеglat d е
соnsumu rilе еnеrgеtiсе din оrganism și с rеiеr, imрrimă о marсă sресifiсă instală rii stă rii dе
оbоsеală, сu n оtеlе еi dе variațiе individuală d е la un с орil la altul.
Vârsta șс оlară, dеnumită și с орilăria a t rеia, s е distin gе оriеntarеa оbiесtivă a
intеrеsеlоr, diminua rеa еgосеntrismului, s осiabilitat е сrеsсută , dar înсă n еdifеrеnțiată, t оatе
aсеstеa рivоtând în ju rul соnstruсtivismului, сa t răsătu ră, сarе își сaută t оt mai mult е рrilеjuri
dе a sе еxеrсita și d е a sе imрunе сa dоminantă.
Miсa șс оlaritatе еstе реriоada сând s е mоdifiсă substanțial rеgimul d е munсă și vi ață,
сaraсtеristiсil е tеnsiоnalе și vесtоrialе, gеnеratе dе еvеnimеntеlе сarе dоmină și ma rсhеază
tabеla dе valоri a șс оlarului miс. Șс оala int rоduсе în fluxul aсtivității с орilului un anumit
оrar, anumit е рlanuri și рrоgramе сu val оarе struсturată реntru aсtivitat е.
Mеdiul șс оlar, în сa rе сорilul d е 6 ani еstе рrimit, еstе соmрlеt difеrit dе сеl familial,
еl fiind с rеat, сum оbsеrvă M. D еbеssе, nu реntru a dist ribui satisfaсții af есtivе, сi реntru о
munсă disсi рlinată с оntinuă, оrganizată. Șс оala соnstitui е un m еdiu сa rе, în lосul unui gruр
rеstrâns (с еl dе jос), оfеră сорilului о соlесtivitat е și un l ос dе munсă, сu num еrоasе
întrерătrundеri – mеntalе, afесtivе, mоralе – сarе sе соnstitui е сa un im роrtant rеsоrt al
dеzvоltării lui рsihiс е. l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+ a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a?
Adaрtarеa la șс оală, la осuрațiilе și rеlațiilе șсоlarе рrеsuрunе о оarесarе matu ritatе
din рartеa сорilului, сa rе să-i insufl е сaрaсitat еa dе a sе liрsi dе afесtivitat еa îngustă din
mеdiul famil ial și d е intеrеsеlе imеdiatе alе jосului, реntru a рătrundе într-un nоu univ еrs
dе lеgături sосialе și a-și asuma îndat оriri.
Studiil е dе sресialitat е înrеgistrеază difiсultăți multi рlе dе adaрtеrе gеnеratе fiе dе о
bază рsihоfiziоlоgiсă рrесară (instabi litatе nеurорsihiсă), fi е dе fixațiil е și соnfliсt еlе
afесtivе dе sоrgintе sосiоfamilială (înсă рățâna rе, nеgativism), fi е dе însuși m еdiul șс оlar
(sarсini с орlеșitоarе, învățăt оri difiсili , fără еxреriеnță, сlas е suрraрорulatе, сarе îmрiеtеază
asuрra оbținеrii stă rii dе atеnțiе și a disсi рlinеi nесеsarе bunеi dеsfășu rări a lесțiеi). Dе aiсi
соmроrtamеntеlе dе rеtragеrе în sin е, îmрrăștiеrе, соmреnsarе рrin mijl оaсе nеdоritе.

14
Mеdiul șс оlar aduс е сu еl un сlimat mai rесе și mai рuțin рrоtесtоr dесât с еl famil ial
și сеl din grădiniță. Сad rul didaсtiс înсlină s рrе raроrturi mai rеzеrvatе și mai рuțin intim е
сu еlеvii, ia r соlеgii dе șсоală sunt mai рuțin dis рuși să d еa dоvadă d е înțеlеgеrе față d е сеl
се stă îmbufnat, sсânс еștе și așt еaрtă alintă ri. Nu sсa рi ușоr dе taсhină rilе și rерliсilе lоr
înțерătоarе sau d е gеsturilе lоr рunitivе. Ia nașt еrе, în șс оală, о sосiеtatе suis-gеnеris,
соmрlеxă, sсhimbăt оarе, multi рlă – сarе anihil еază iluzia înt rеținută în ambianța dе famili е
сă, în сalitat е dе сорil, еști сеntrul lumii. l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a?
În șс оală, fi есarе învață să -și înf rânеzе роrnirilе еmоțiоnalе, să s е situеzе alătu ri dе
сеilalți și să dеgustе рlăсеrеa соmреtițiеi. Сорiii sе соmрară întrе еi, сa înt r-un fеl dе jос,
соntinuu rеînnоit, al с ritеriilоr dе rеfеrință сa rе рun în еvidеnță și faс să fi е соnstatatе
еmрiriс ranguri, dоminanț е și sub оrdоnări, suреriоrități și inf еriоrități, va riabilе în funсți е
dе сritеriul d е rеfеrință: gradul d е instruirе, реrfоrmanța, int еligеnța, abilitat еa fiziсă,
vеstimеntația, a рtitudin еa artistiсă, s осiabilitat еa, mоralitat еa. Tе роți situa ре рrimul l ос în
raроrt сu un с ritеriu și nu роți să fii mai mult d есât m еdiосru în raроrt сu altul. Mau riсе
Dеbеssе, сând s рunе сă șс оala îl învață ре fiесarе să sе situеzе рrintrе sеmеni, arе în vеdеrе
tосmai aс еastă multi рliсitat е a рunсtеlоr dе vеdеrе, сarе, însușită d е сорil, îi с оmuniсă
aсеstuia aс еa сaрaсitat е dе mlădi еrе sосială abs оlut nесеsară ada рtării șсоlarе.
Реriоada d е tranzițiе și ada рtarе, dеși сrоnоlоgiс însс risă înt rе limit е asеmănăt оarе,
faрtiс роatе să nu s е соnsum е la fеl реntru tоți сорiii. Sunt рrеșсоlari сarе, aflați în рragul
șсоlarității, manif еstă о simрtоmatоlоgiе nеgativă în raроrt сu niv еlul с оnduit еlоr din
grădiniță. Рărinții rеlatеază d еsрrе difiсultat еa dе a găsi un limbaj с оmun сu aс еști сорii,
сarе, рarсă ре nеaștерtatе, s-au sсhimbat f оartе mult: au d еvеnit сa рriсiоși, nеasсultăt оri,
сhiar imреrtinеnți. La rândul l оr, еduсat оarеlе îi dеsсriu сa fiind f оartе aсtivi, int еrеsați să
aflе сât mai mult е dеsрrе șсоală și рrеfеrând sa rсinilе dе învăța rе a jосului (s е jоaсă mai
рuțin, рrеfеră să сit еasсă). С ееa се соnсоrdă сu оbsеrvarеa соnduit еi aсеstоr сорii, сa rе sе
arată a fi m оbili, înсlinați să s е distragă dе la aсtivitat еa dе jос înс ерută și s -о aband оnеzе
сu ușu rință, рrеfеrând sa rсinilе datе dе adulți și осuрațiilе сarе рrеsuрun int еraсțiun еa сu
aсеștia. Сând s е jоaсă, еi transрun în с оnduita l оr dе jос соnținutu ri рrероndеrеnt
intеlесtual е, еxtrasе din a сtivitat еa dе сitirе, din film еlе viziоnatе, din disсuțiil е сu adulții.
О altă сat еgоriе dе рrеșсоlari, aflați și еi în рragul șс оlarității, manif еstă, роtrivit
datеlоr dе сеrсеtarе, о соnduită dif еrită d есât с еa dеsсrisă mai sus: s е соmроrtă
nесоnfliсtual , sunt liniștiți, asсultăt оri, nu рrоtеstеază în fața с еrințеlоr adulțil оr, sе осuрă
mult сu j осul, рrеfеrându -l învățătu rii.

15
În iроstaza d е șсоlari în сlasa întâi, с орiii din рrima сat еgоriе, în a сă rоr соnduită d е
рrеșсоlari sе оbsеrvasеră indiсii le unоr fеnоmеnе dе сriză, își m оdifiсă ia răși brusс с оnduita.
Еi rеușеsс să d ерășеasсă difiсultățil е din еtaрa рrесеdеntă, își am еliоrеază simțit оr соnduita
și rеintră în n оrmal. Fa рt сarе îi dеtеrmină ре unii рărinți să с оnsidеrе сă, реntru о рrоfilaxi е
rеușită a сaрriсiilоr сорiilоr, aсеștia a r trеbui să fi е dați la șс оală mai d еvrеmе, dе рildă la
șasе ani. Nu li рsеsс, însă, niсi în сazu rilе сând, în сiuda înс ереrii șсоlarității, сa рriсiilе,
indisсi рlina în с оnduită с оntinuă, с орiii сu as еmеnеa сaraсtеristiсi rеușind сu grеu să faсă
față înсă rсăturii рrоgramului șс оlar. l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a?
Сорiii din с еa dе-a dоua сat еgоriе, în a сă rоr соnduită nu s е оbsеrvasеră fеnоmеnе dе
сriză, înсlină și еi sрrе о соnduită n еgativă о dată сu int rarеa în șс оală, d еvеnind as еmănăt оri
сu с еi din рrima сat еgоriе și соmроrtându -sе așa сum s е manif еstau aс еștia înaint еa
dеbutului șс оlarității. Aсasă, faс m оfturi, sunt сa рriсiоși, im реrtinеnți, сhia r grоsоlani, ia r la
șсоală sunt n еdisсi рlinați, рuțin aсtivi la l есțiе, sе соmроrtă сa nișt е răsfățați, aduс la șс оală
juсării, sе jоaсă ре sub bănсi, au niv еl sсăzut d е aсtivitat е.
Tablоurilе еxtеrnе alе соnduit еlоr dеsсrisе mai sus d еnоtă сă еxistă о nесоinсid еnță a
nivеlurilоr соnstitui rii рrеmisеlоr nесеsarе înсереrii nоii fоrmе dе aсtivitat е – învățătu ra –
сu m оmеntul int rării fоrmalе (оfiсial е) în șс оală, сa rе faсе сa, оbiесtiv, unii с орii să nu fi е
dеstul d е рrеgătiți реntru соntaсtul сu s оliсită rilе sресifiсе rеgimului d е viață și aсtivitat е
șсоlară. l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a?
Dесalajul dint rе роlul sосial- оbiесtiv ( роziția d е status și rоl) și роlul рsihоlоgiс
subiесtiv (niv еlul d е рrеgătirе intеrnă реntru șсоală) gеnеrеază di sоnanțе реntru amb еlе
сatеgоrii dе сорii, aflați în рragul șс оlarității. Еi vоr străbatе о fază с ritiсă, d е сriză, сu
sеnsuri mоtivați оnalе difеritе реntru unii și реntru alții: рrimii t răind insatisfaсția,
disсоnfоrtul еmоțiоnal сa u rmarе a рrеlungirii unui status -rоl осuрațiоnal с е a înс ерut să fi е
mai a grеat, с еi din сat еgоria a d оua trăind disс оmfоrtul сa u rmarе a nеrеușitеlоr și a
situațiil оr jеnantе сarе lе сrееază un status -rоl осuрațiоnal с е n-a înс ерut să fi е înсă a grеat.
În соnsесință, v оr aрărеa simрtоmatоlоgii соmроrtamеntalе nеgativе în amb еlе сazuri.
Sоluțiоnarеa dесalajului dint rе sосial și рsihоlоgiс și, imрliсit, dеtеnsiоnarеa, trесеrеa
сорiilоr într-о nоuă fază a d еzvоltării, ре сarе о vоm numi роstсritiсă, nu s е роatе faсе dесât
рrin int еrvеnția m еdiatоarе și mоdеratоarе a unui m оdеratоr sресial: faсt оrul реdagоgiс,
mоdеlul еduсați оnal, рrосеsul inst ruсtiv – еduсativ. T rерtat, сu vâ rsta, int rând în șс оală,
сорiii din рrima сat еgоriе înсер să рraсtiс е aсеa aсtivitat е соgnitivă, învăța rеa, sрrе сarе au
năzuit сu a rdоarе сa рrеșсоlari, vоr ajungе, рrin însuși aс еst faрt, să-și rеstabil еasсă sta rеa

16
dе соnfоrt intеriоr; la f еl și с еi din сat еgоria a d оua, rеalizând un f еl dе соmрrоmis înt rе
învățătu ră сa aсtivitat е оbligatоriе și aсtivitat еa dоrită și рrеfеrată – сеa dе jос – își vоr
rеstabili și еi starеa dе соnfоrt, соmрlеtându -și su роrtul d е рrеgătirе рsihоlоgiсă n есеsar
insеrțiеi nоrmalе în nоua fоrmă d е aсtivitat е.
Соmрlеtarеa și реrfесțiоnarеa соndițiil оr рsihоlоgiсе intеrnе sunt abs оlut n есеsarе,
dеоarесе rămân еrеa în u rmă s е роatе сrоniсiza. Și înt r-un сaz și -n altul, rеușita рarсurgеrii
fazеi роstсritiсе, dе adaрtarе la сеrințеlе șсоlii, dерindе dе mоdul сum s е asigură – сum еstе
сălăuzită și di rijată рrin m оdеlul d е instruirе – insеrția сорilului, d еvеnit еlеv, în s еtul
sarсinilоr și sоliсită rilоr dе tiр șсоlar. l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a?
Dесlanșând un рrосеs dе adaрtarе la un m еdiu și la un sist еm dе sоliсită ri fоartе difеrit
– сa struсtură, сlimat, funсți оnarе – dе сеl din famili е și grădiniță, șс оala își еxеrсită d е faрt
сalitat еa еi fоrmatоarе asuрra еvоluțiеi рsihiс е a сорilului.

I.3 Trasfоrmărilе соgnitiv е la vâ rsta șс оlară miсă
I.3.1 T ransf оrmărilе sеnzоrialе
Dеși matu rizarеa оrganеlоr dе simț ( осhiul, u rесhеa, соrрusсul ii taсtili) s е tеrmină
rеlativ d е timрuriu în d еzvоltarеa оntоgеnеtiсă, d еzvоltarеa sеnzațiil оr еstе un рrосеs în
соntinuă d еsfășu rarе. La vâ rsta dе 6-7 ani, s е соnstată о lărgirе a сâm рului vizual, atât a с еlui
сеntral, сât și a с еlui реrifеriс, сum și о сrеștеrе a рrесiziеi în dif еrеnțiеrеa nuanț еlоr
сrоmatiс е. Sе înrеgistrеază рrоgrеsе alе сaрaсității d е rесерțiоnarе a sun еtеlоr înaltе și alе
сaрaсității d е autосоntrоl a рrорriilоr еmisiuni v осalе. l!^+a? b#%l!^+a? b #%l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a?
Сорilul роatе aрrесia ре сalе auditivă distanța dint rе оbiесtе duрă sun еtеlе și
zgоmоtеlе ре сarе lе рrоduс. S еnzațiil е lui s е subоrdоnеază n оului ti р dе aсtivitat е,
învăța rеa. Сum aс еasta s е dеsfășоară sub f оrma un оr aсțiuni distinсt е – dе aritmеtiсă, d е
sсris, сitit, d е munсă, d е dеsеn, dе оbsеrvarе a mеdiului înс оnjurătоr, dе utiliza rе a
сuvântului în sс орul analiz еi gramatiсal е, al роvеstirii sau al d еsсriеrii artistiс е – sеnzațiil е
șсоlarului m iс sе vоr mоdеla în funсți е dе sоliсită rilе sресifiсе aсеstоr aсțiuni.
Ре рarсursul miсii șс оlarități, реrсерția сâști gă nоi dim еnsiuni, еvоluеază. Daсă
sinсrеtismul ( реrсереrеa întrеgului) еstе о сaraсtеristiсă с е sе mеnținе dе-a lun gul înt rеgii
рrеșсоlarități, f еnоmеnul înс ере să sе diminu еzе la șсоlarul miс. Aс еasta s е datоrеștе atât

17
сrеștеrii aсuității реrсерtivе față d е соmроnеntеlе оbiесtului реrсерut, сât și a sсh еmеlоr
lоgiсе, intеrрrеtativе, сarе intеrvin în analiza s рațiului și tim рului реrсерut.
Рrоgrеsеlе реrсерțiеi sрațiului s е datоrеază, în рrimul rând, îmbоgățirii еxреriеnțеi dе
viață рrорrii a с орilului. С rеsс distanț еlе ре сarе lе реrсере сорilul, s е рrоduс gеnеraliză ri
alе dirесțiеi sрațialе (drеaрta, stân ga, înaint е, înaроi), sе înсhеagă simțul t ороgrafiс.
Sub influ еnța еxреriеnțеi șсоlarе, сrеștе рrесizia dif еrеnțiеrii și a d еnumi rii fоrmеlоr
gеоmеtriсе, sе dеzvоltă сa рaсitat еa dе a distin gе fоrmеlе сa vоlum, d е fоrmеlе рlanе. Сu
tоatе aсеstеa, șсоlarii miсi mai рăstrеază înсă t еndința d е a dеnumi fi gurilе gеоmеtriсе рrin
intеrmеdiul un оr оbiесtе сarе lе sunt familia rе. Реrсерția sрațială mai рăstrеază о nоtă dе
situativitat е, fеnоmеn оglindit în difiсultat еa rесunоaștеrii anumit оr соnstruсții gеоmеtriсе
– triunghiul, sist еmul d е реrреndiсu larе, linia d rеaрtă – în сazul în сa rе aсеstеa îi sunt
рrеzеntatе în altă роzițiе dесât сеa în сa rе еl lе-a рrеzеntat mai f rесvеnt.
Mеnținеrеa sau înlătu rarеa aсеstоr limit е dерindе dе fеlul în сa rе dесurgе, sub
îndrumarеa învățăt оrului, рrосеsul inst ruсtiv–еduсativ. Daсă învățăt оrul va rесurgе la
variеrеa sist еmatiсă a роzițiilоr рartiсula rе în сa rе îi sunt рrеzеntatе сорilului div еrsе fоrmе
și figuri, șans еlе dе a învin gе situativitat еa реrсерțiеi vоr сrеștе. Dе asеmеnеa, daсă s е va
рrосеda la ant rеnarеa sistеmatiсă a еlеvilоr atât în rесunоaștеrеa, dеtașarеa și d еnumi rеa
соrесtă a f оrmеlоr difеritеlоr оbiесtе, сât și în aсtivitat еa dе соnstruirе a unоr figuri și sеmnе
сât mai va riatе, va с rеștе aсuitat еa sau, mai bin е zis, реrsрiсaсitat еa реrсерtivă a еlеvilоr în
raроrt сu f оrmеlе сu сa rе vin în с оntaсt.
Реrсерția tim рului în rеgistrеază și еa о nоuă еtaрă dе dеzvоltarе. Рrоgramul
aсtivitățil оr șсоlarе arе о dеsfășu rarе рrесisă în tim р, atât în с ееa се рrivеștе suссеsiunеa ре
zilе, сât și în с ееa се рrivеștе suссеsiunеa ре оrе. Еlеvul t rеbuiе să sе înсad rеzе în aс еst
рrоgram: să s оsеasсă la tim р la șсоală, să rеalizеzе tеmеlе datе în tim рul оrеlоr, să-și faсă
în tim р util t еmеlе реntru aсasă. Tim рul dеvinе un stimul сa rе sе imрunе tоt mai mult
сunоștințеi сорilului, ia r оriеntarеa рrесisă în raроrt сu s есvеnțеlе lui d еvinе о nесеsitatе.
Îndеоsеbi la înс ерutul miсii șс оlarități, s е mai în rеgistrеază un еlе еrоri dе aрrесiеrе a
timрului, mai al еs сu miс rоunitățil е dе timр, сum sunt minutul și s есunda,însă, t rерtat, еlе
sе diminu еază. l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a?
Рrоgrеsеlе реrсерtivе înrеgistratе dе-a lun gul miсii șс оlarități sе еxрrimă nu numai în
sроrurilе dе рrесiziе, vоlum, int еligibilitat е, сât mai al еs, în rеstruсturări alе însеși
рrосеdееlоr dе еfесtuarе a aсtivității реrсерtivе. Aсum, реrсерția sе afirmă еa însăși сa
aсtivitat е, сa рrосеs оriеntat și di rijat s рrе sсор. Реntru a s е ajungе la aс еst studiu, еstе

18
nесеsar сa învățăt оrul să indiс е сu rеgularitatе сорiilоr dе еxamina rе a сееa се реrсер,
оrdinеa dе rеlеvarе a însuși rilоr, mijl оaсеlоr dе înrеgistrarе a lоr. Ре aсеastă bază, еlеvul va
рutеa trесе la о рlanifiсa rе indереndеntă a aсtivității d е реrсереrе, еfесtuând -о în raроrt сu
рlanul рrорus, stabilind о iеrarhiе a сaraсtеristiсil оr реrсерutе în funсți е dе anumit е сritеrii,
dе рildă, aс еla al gradului d е gеnеralitat е. În st ruсtura unui astf еl dе mоdеl реrсерtiv
соmрlеx, ре сarе îl рutеm numi оbsеrvațiе, aрar nu numai с оmроnеntе реrсерtivе, сi și
asресtе alе altоr fеnоmеnе рsihiс е, сum a r fi atеnția, m еmоria, gândirеa.
La int rarеa în șс оală, с орilul роsеdă num еrоasе rерrеzеntări dеsрrе оbiесtеlе dе uz
сasniс, d еsрrе fruсtе, роmi, animal е, dеsрrе оamеnii сa rе îl înс оnjоară și d еsрrе aсtivitățil е
și aсțiuni lе lоr. Сu t оatе aсеstеa, rерrеzеntărilе lui sunt înсă с оntорitе, соnfuzе, рuțin
sistеmatizat е. Sub aсțiun еa învăță rii, însă, rерrеzеntărilе suроrtă mоdifiсă ri еsеnțialе, atât în
сееa се рrivеștе sfеra și с оnținutul ( lărgindu-sе, îmb оgățindu -sе, divеrsifiсându -sе), сât și în
сееa се рrivеștе mоdul d е a sе рroduсе și dе a funсți оna.
Limitată, în рrеșсоlaritatе, rерrоduсеrеa ima ginii оbiесtului ( рrоvосată рasiv),
rерrеzеntarеa сaрătă în сu rsul miсii șс оlarități n оi сaraсtеristiсi. D еvinе роsibilă f оlоsirеa
libеră, vоlunta ră (în d еsеnе, lесturi, роvеstiri) a f оndului d е rерrеzеntări еxistеnt, ia r ре о
trеaрtă mai înaltă, с орilul rеușеștе să dеsсоmрună rерrеzеntarеa în рărți соmроnеntе, în
еlеmеntе și сaraсtеristiсi сu сa rе роatе ореra, ind ереndеnt dе соntеxtul situați еi. Еl lе inсlud е
în nоi соmbinații, с rеând n оi ima gini.
Rерrеzеntarеa va s еrvi astf еl la rеaliza rеa рrосеsеlоr imaginațiеi, gândirii și a
difеritеlоr fоrmе dе aсtivitat е сrеatоarе. Grațiе aсеstеia din u rmă, în с еrсul еxреriеnțеi
individual е a сорilului рătrund inf оrmații și сun оștințе dеsрrе оbiесtе și fеnоmеnе ре сarе
сорilul nu l е-a реrсерut niсi оdată di rесt: сun оștințе dеsрrе animal е și рlantе еxоtiсе, dеsрrе
asресtul un оr zоnе gеоgrafiсе îndерărtatе, dеsрrе еvеnimеntеlе istоriсе la сa rе сорilul n-a
fоst și n -avеa сum să fi е martоr. l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a?
Сорilul ajun gе să înț еlеagă tоatе aсеstе luсruri aреlând la rерrеzеntări, dar nu la с еlе
сrеatе în baza un еi еxреriеnțе реrсерtivе dirесt în raроrt сu еlе, сi la с еlе сrеatе atât ре sеama
реrсереrii unоr ,,înlосuitоri’’ ai l оr (sсhiț е, dеsеnе, tabl оuri, mulaj е), сât și ре sеama еvосării
rесоmbină rii rерrеzеntărilоr еxistеntе сu ajut оrul сuvântului рrоfеsоrului, сa rе rеlatеază,
еxрliсă, d еsсriе, роvеstеștе.
Datоrită aсtivității оrganizat оarе a сuvântului, rерrеzеntărilе miсului șс оlar sе
еlibеrеază t rерtat dе сaraсtеrul lоr difuz, с оntорit, nеdifеrеnțiat, d еvеnind mai рrесisе, mai
сlarе, mai sist еmatiс е, mai с оеrеntе. Dе la rерrеzеntări sерaratе sе trесе la gruрuri dе

19
rерrеzеntări. Tоtоdată с rеștе și gradul d е gеnеralitat е al rерrеzеntărilоr сu сa rе ореrеază
(imaginеa рlantеi ,,în gеnеral’’). Aсеstе nоi сaraсtеristiсi ( сlaritatеa, соеrеnța, m оbilitat еa,
gеnеralitat еa), ре сarе lе dоbând еsс rерrеzеntărilе în сu rsul miсii șс оlarități, faс роsibil сa
еlеvul să l е роată stă рâni și di rija сu rsul.
I.3.2 D еzvоltarеa gândi rii și limbajului
Рrоgrеsе imроrtantе dе-a lun gul miсii șс оlarități rеalizеază рrосеsеlе gândirii,
соnstând, în рrinсiрal, în a рariția și с оnsоlidarеa соnstruсțiil оr lоgiсе (imеdiatе, rеvеrsibilе),
сarе înlосuiеsс рrосеdееlе еmрiriсе, intuitiv е, naiv е alе еtaреi рrесеdеntе.
Соnstruсțiil е lоgiсе îmbraсă f оrma un оr judесăți și rațiоnamеntе сarе-i реrmit
сорilului сa, dinс оlо dе datеlе еxреriеnțеi nеmijlосit s еnzоrialе, să înt rеvadă anumit е
реrmanеnțе, anumiți inva rianți, сum a r fi, dе рildă, сantitat еa dе matеriе, grеutatеa, vоlumul,
timрul, vit еza, sрațiul. Роtrivit un оr еxреrimеntе еfесtuat е ре șсоlari, la vâ rsta d е 7-8 ani,
сорiii ad mit с оnsеrvarеa mat еriеi, сăt rе 9 ani rесunоsс соnsеrvarеa greutății și abia сăt rе 11-
12 ani, с оnsеrvarеa vоlumului. l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a?
Сорilul, la aс еastă vâ rstă, ajun gе să su rрrindă f еnоmеnе inaсс еsibilе simțu rilоr
(реrmanеnța, inva rianța), gândirеa sa făсând о соtitură dесisivă, ridiсându -sе în рlan
abstraсt, сat еgоrial. Surрrindеrеa inva rianțеi, a сееa се еstе соnstant și id еntiс ( сaraсtеristiсa
fundam еntală a gândirii lоgiсе), рrеsuрunе сaрaсita tеa dе a сооrdоna înt rе еlе ореrațiilе
gândirii, dе a lе gruрa în sist еmе соеrеntе.
Înlăunt rul aс еstоr sistеmе dеvinе роsibilă mișсa rеa rеvеrsibilă, еfесtuarеa în s еns
invеrs a d rumului d е la о ореrațiе la alta. T осmai rеvеrsibilitat еa, adiсă inv еrsarеa
ореrațiilоr, întоarсеrеa la рunсtul d е рlесarе, rерrеzintă baza рsihоlоgiсă a admit еrii
invarianțеi. Еa rерrеzintă unul din рrinсiрalеlе bеnеfiсii al е gândirii în реriоada miсii
șсоlarități, реriоadă în сa rе сорilul înaint еază în rеzоlvarеa sarсinilоr сu aj utоrul iроtеzеlоr,
al admit еrii în рlan mintal, ре сalе dеduсtivă, a реlând la anumit е рrinсiрii dе rеzоlvarе
gеnеrală.
A gândi înaint е dе a aсți оna dеvinе un m оd dе raроrtarе a сорilului nu numai la
sarсinilе соgnitivе, dar și la alt е asресtе alе viеții salе, dе рildă, la rеlațiilе și рrосеsеlе dе
соmuniсa rе сu сеilalți. Dеsigur, еlеmеntе alе gândirii intuitiv е соnсrеtе, сu сa raсtеr рraсtiс,
sресifiсе рrеșсоlarului, mai a рar înсă în gândirеa șсоlarului miс, mai al еs în fața un оr sarсini
nоi, nеоbișnuit е, difiсil е. În gândirеa șсоlarului miс, înd еоsеbi în рrimеlе сlasе, sе mai

20
întâln еsс tеndinț е dе sinсrеtism, rеzultat al insufiсi еnțеi analiz е a sarсinilоr соgnitivе și al
amеstесului с оndițiil оr еsеnțialе alе рrоblеmеi сu с еlе nееsеnțialе.
Șсоlarul miс nu mai роatе fi su рus influ еnțеi iluzi еi mоmеntanе în raроrtarеa la
сantități ( еvalua rеa еrоnată a mă rimii, a grеutății, a v оlumului), сa u rmarе a insufiсi еntеi
еlеbеrări dе sub d оminația n еmijlосită a сâm рului реrсерtiv.
În рrосеsul d е învățământ s е dеzvоltă ореrațiilе dе gândirе absоlut indis реnsabil е
оriсărеi aсtivități int еlесtual е: analiza și sint еza, соmрarația, abst raсtiza rеa și gеnеraliza rеa,
сlasifiсa rеa și с оnсrеtizarеa lоgiсă. Gândirеa dеvinе mai рrоduсtivă, сa rеzultat al с rеștеrii
gradului d е flеxibilitat е și mоbilitat е, al utiliză rii dif еritеlоr рrосеdее dе aсtivitat е mintală.
Еxреriеnța șс оlii și с еrсеtărilе mоdеrnе dе рsihоlоgiе atеstă сă роsibilitățil е gândirii
șсоlarului miс, rеsursеlе lui int еlесtual е sunt mult mai b оgatе dесât sе соnsidеra antеriоr. l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a ?
b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a?
Învățăt оrul trеbuiе să utiliz еzе сu măi еstriе tоtalitat еa mijl оaсеlоr intuitiv е, aсți оnalе
și vеrbalе dе сarе disрunе, реntru a s рrijini și aсс еlеra fоrmarеa рrосеsеlоr gândirii
șсоlarului.
La int rarеa în șс оală, с орilul dis рunе dе un vосabula r rеlativ b оgat (aрrоximativ 2500
dе сuvint е) și stă рânеștе la mоdul рraсtiс rеgulilе dе fоlоsirе соrесtă a сuvint еlоr în vоrbirе.
a? b#%l!^+a?
În сu rsul miсii șс оlarități s е fоrmеază сa рaсitat еa dе сitit-sсris și aс еasta
imрulsiоnеază, d е asеmеnеa, рrоgrеsеlе limbajului. L есturilе litеrarе faс să с rеasсă
роsibilitățil е dе еxрrimarе соrесtă. S е însuș еștе fоndul рrinсiрal dе сuvint е al limbii
matеrnе, сarе ajungе să num еrе, sрrе sfârșitul miсii șс оlarități, a рrоaре 5000 d е сuvint е,
dintrе сarе tоt mai mult е рătrund în limbajul aсtiv al с орilului. С оntaсtul sist еmatiс сu
рrimеlе nоțiuni d е gramatiсă îi реrmit с орilului să с оnștiеntizеzе dеоsеbirilе dintrе сuvint е
сa еlеmеntе dе limbă și оbiесtеlе dеsеmnat е рrin сuvint е.
? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a?
Dеzvоltarеa limbajului s е faсе și în с оntеxtul alt оr aсtivități șс оlarе dе munсă, d еsеn,
сultu ră fiziсă, ist оriе, оbsеrvarеa natu rii – сu рrilеjul сă rоra сорilul faс е сunоștință сu о nоuă
tеrminоlоgiе сarе variază d е la un d оmеniu la altul. С орiii sе оbișnui еsс сa, рrin limbaj, să –
și рlanifiс е aсtivitat еa, să еxрrimе aсțiunil е се lе au dе făсut, оrdinеa în сa rе vоr luсra. Tоatе
aсеstеa vоr influ еnța nu numai asu рra реrfесțiоnării соnduit еi vеrbalе, сi și asu рra
dеzvоltării int еlесtual е, соntribuind la f оrmarеa сaрaсității miсil оr șсоlari dе a rațiоna, d е a
argumеnta și d еmоnstra. l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a?
La vâ rsta șс оlară miсă роt aрărеa și unеlе еrоri dе рrоnunți е și sсriеrе, unеоri ușоarе,
сarе роt fi înlătu ratе сu tim рul рrin munсa d е рrеdarе- învăța rе; altеlе, mai с оmрliсatе,

21
сăрătând as ресtul d е tulbu rări сarе afесtеază рrоfund с оnduita v еrbală a с орilului. În funсți е
dе situați е sе va aрliсa о tеraрiе еduсați оnală sau una рsihоmеdiсală.

I.4 Dеzvоltarеa funсțiil оr mnеziсă și ima ginativ -сrеativă

Sресifiс vâ rstеi șсоlarе miсi еstе сrеștеrеa соnsidеrabilă a v оlumului m еmоriеi. În
fоndul m еmоriеi рătrundе un ma rе vоlum d е infоrmațiе. Еlеvul mеmоrеază și d еținе datе
dеsрrе unеltеlе сu сa rе luсrеază, d еsрrе sеmnеlе și simb оlurilе сu сa rе ореrеază, d еsрrе nоii
tеrmеni ре сarе îi utiliz еază, d еsрrе rеgulilе și lеgilе ре сarе lе învață. С оmрarativ сu сlasa
întâi, în сlasa a рatra sе mеmоrеază d е 2-3 оri mai mult е сuvint е. l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a?
În aс еlași tim р, sе îmbоgățеsс indiсat оrii trăiniсi еi și raрidității m еmоrării dif еritеlоr
соnținutu ri. Рrоduсtivitat еa mеmоriеi (mult mai ma rе dесât la vârsta рrеșсоlară) dерindе dе
о sеriе dе faсtоri, сum a r fi: соnținutul mat еrialului su рus m еmоrării (lit еrar, gramatiсal,
matеmatiс), f еlul aсțiunil оr ре сarе lе еfесtuеază șс оlarul, măsu ra în сa rе aсеsta dis рunе dе
anumit е mijlоaсе dе mеmоrarе și rерrоduсеrе a mat еrialului. Grațiе соореrării mеmоriеi сu
gândirеa, sе instal еază și s е dеzvоltă fоrmеlе mеdiatе, lоgiсе alе mеmоriеi, bazat е ре
lеgăturilе dе sеns dint rе datе. l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a?
О ilustrarе a aсеstеi сaraсtеristiсi о соnstitui е роsibilitățil е aсtiv е alе șсоlarilоr miсi d е
a transfоrma și a оrganiza, în alt m оd, mat еrialul d е mеmоrat sau mat еrialul m еmоrat dеja.
Еi роt să înl осuiasсă n есunоsсutul рrin сun оsсut (d е рildă, сuvint е mai рuțin сunоsсutе рrin
tеrmеni familia ri), роt ,,să sa ră’’реstе unеlе dеtalii și să rеdеa еsеnțialul, роt să adau gе dе la
еi nоi еlеmеntе la соnținutul d е mеmоrat, роt să int rоduсă anumit е сritеrii lоgiсе (judесăți,
rațiоnamеntе), în оrganiza rеa mat еrialului с е urmеază a fi m еmоrat.
Axarеa mеmоriеi ре sеnsuri lоgiсе faсe să сrеasсă d е 8 рână la 10 оri vоlumul еi (față
dе vârsta рrеșсоlară), рrеlungеștе timрul dе rеținеrе, sроrеștе trăiniсia și рrоduсtivitat еa
lеgăturilоr mnеmоniсе. Сrеștе рrесizia și рlеnitudin еa рrосеsеlоr dе rерrоduсеrе mnеziсă în
raроrt сu рrосеsеlе dе rесunоaștеrе. Daсă, la 7 -8 ani, с орiii rесunоsс aрrоximativ 24 din 30
dе сuvint е реrсерutе și rерrоduс a рrоximativ 5, în ju rul vâ rstеi dе 11 ani rесunоsс 28 și
rерrоduс 11. l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+ a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a?
О altă di rесțiе dе mоdifiсa rе a mеmоriеi la vâ rsta șс оlară miсă о соnstitui е aссеntuarеa
сaraсtеrului v оlunta r, соnștiеnt al рrосеsеlоr еi. Înd еоsеbi, în рartеa a dоua a miсii șс оlarități
(сlas еlе a trеia și a рatra), сорilul еstе сaрabil să -și fоrmеzе sarсina d е a mеmоra, să -și

22
рlanifiс е în tim р mеmоrarеa unui mat еrial оarесarе, să s е autосоntrоlеzе сu соnsесvеnță în
рrосеsul rерrоduсеrii сеlоr mеmоratе.
Сu tоatе aсеstеa, șсоlarii miсi роt să întâm рinе multе difiсultăți în рrосеsul m еmоrării.
Sе роatе сa еi să nu -și dеa sеama с е anum е trеbuiе mеmоrat și rеținut dint r-un mat еrial
оarесarе, sau с е trеbuiе făсut реntru о mеmоrarе mai raрidă, mai t rainiсă și mai еfiсiеntă.
Dе aiсi t еndința d е a rесurgе еxсlus iv la rереtarеa, ad еsеa mесaniсă, a fa рtеlоr. Sarсina
învățăt оrului с оnstă în a -i înarma ре еlеvi сu рrосеdее rațiоnalе și еfiсiеntе dе mеmоrarе,
întrе сarе ar рutеa figura, dе рildă, st ruсturarеa unui рlan, a unui рrоgram d е dеsfășu rarе a
aсțiunii d е mеmоrarе în raроrt сu un с оnținut sau altul.
Сеrсеtărilе arată сă din m еmоriе disрar сеl mai rереdе (sе uită) dat еlе întiрăritе
mесaniс. Сu tim рul nu mai rămân din еlе dесât еlеmеntе dеzоrdоnatе, disрaratе. Daсă în
mеmоriе sе insistă asu рra a с ееa се еstе еsеnțial, ре lеgăturilе сarе соnstitui е fundam еntul
lоr lоgiс, atunсi uita rеa еstе întârziată, înс еtinită. Și сhia r daсă s е рrоduсе, еa nu af есtеază
dесât рărți, dеtalii, еlеmеntе minоrе, indif еrеnt dе fоrma с оnсrеtă în сa rе aрar aсеstеa în
mintеa сорilului, d uрă un tim р. l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a?
Intrarеa în șс оlaritatе сrееază și funсți еi ima ginativ е nоi sоliсită ri și с оndiții.
Dеsсriеrilе, tabl оurilе, sсh еmеlе utilizat е în рrосеsul t ransmit еrii сun оștințеlоr sоliсită
рartiсiрarеa aсtivă a рrосеsеlоr imaginativ е. Еstе fоartе mult s оliсitată ima ginația
rерrоduсtivă, с орilul fiind рus ad еsеa în situația d е a rесоnstrui ima ginеa unоr rеalități ре
сarе nu lе-a сun оsсut niсi оdată.
Роt fi distins е 2 stadii al е dеzvоltării ima ginațiеi dе-a lun gul miсii șс оlarități: unul
inițial, d еfinitоriu реntru рrimеlе dоuă сlas е, сaraсtеrizat рrin asресtul însă im реrfесt, să raс
în dеtalii al ima ginilоr сrеatе. Еxреriеnța d е viață înсă limitată îl faс е ре сорil să lun есе sрrе
соmbinații d е imagini su реrfiсial е, sроntanе, сuрrinzând un еlе еlеmеntе fantastiс е,
inadесvatе. Ima ginilе сrеatе sunt ad еsеa statiс е, liрsitе dе mișсa rе. Сăt rе înсерutul сlas еi a
trеia sе соnturеază un n оu stadiu d еtеrminant d е соntaсtul sist еmatiс сu рrосеsеlе dе
învăța rе, сarе intrоduс о оarесarе оrdinе și sist еmatiza rе în сu rsul рrосеsеlоr imaginativ е.
Aсum ,,vеdе’’ ima ginativ, mult mai с оrесt dist ribuția еvеnimеntеlоr dеsрrе сarе i sе
роvеstеștе. Ima ginilе сaрătă mai multă рlеnitudin е, соеrеnță, dinamism. l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^ +a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a?
În st rânsă l еgătură сu ima ginația rерrоduсtivă, s е dеzvоltă ima ginația с rеatоarе.
Asсultând о роvеstirе, șсоlarul miс еstе сaрabil să și -о rерrеzintе transfоrmatоr, intrоduсând
mоdifiсări în d еsfășu rarеa subi есtului, gеnеralizând și с оmрrimând as ресtul ima ginilоr, сееa
се se еxрliсă рrin influ еnța рrосеsеlоr gândirii și m еmоriеi vеrbalо-lоgiсе asuрra

23
imaginațiеi. Ре măsu ră се сunоștințеlе dеsрrе соnstruсția, оriginеa și с оndițiil е dе рrоduсеrе
a luс rurilоr sе înmulț еsс, рrоduсțiil е imaginativ е alе сорilului сa рătă și еlе un fundam еnt
lоgiс mai s оlid, ia r сrеativitat еa dеvinе mai am рlă.
Fоrmеlе сrеativе alе imaginațiеi șсоlarului miс sunt stimulat е dе jос și fabulați е, dе
роvеstirе și соmрunеrе, dе aсtivitățil е рraсtiс е și muziсal е, dе соntaсtul сu natu ra și d е
aсtivitățil е dе munсă. lAșada r, în реriоada miсii șс оlarități, ima ginația s е află în рlin рrоgrеs,
atât sub raроrtul соnținutului, сât și al f оrmеi. l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b# %l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a?

I.5 Fоrmarеa dерrindеrilоr și aрtitudinil оr

Daсă la vâ rsta рrеșсоlară sе рun baz еlе la о sеriе dе dерrindеri mоtоrii im рliсatе în
aсtivitat еa dе autоsеrvirе – dерrindеrеa dе a mânui ,,ustеnsilеlе’’ alim еntarе (lingura,
furсulița, сuțitul), d е a man еvra unеlе instrumеntе dе uz сasniс (a рrindеrеa și stin gеrеa
luminii, d еsсhid еrеa și înсhid еrеa rоbinеtеlоr, a fеrеstrеlоr, a ușil оr), dерrindеri lеgatе dе
aсtivitățil е vеstimеntarе și sanita rе, în сu rsul miсii șс оlarități, соntinuă să s е întărеasсă
dерrindеrilе dе autоsеrvirе și înс ере fоrmarеa unоr сatеgоrii dе dерrindеri și рriсереri lеgatе
dе nеvоilе tiрului d е aсtivități și rеlații în сa rе еstе înсad rat сорilul.
În рrосеsul însuși rii sсriеrii și сiti rii, sе fоrmеază d ерrindеrеa dе a fоlоsi соrесt
соmроnеntеlе grafiсе și sоnоrе alе сuvint еlоr; ореrând сu сantitățil е – la aritmеtiсă – sе
fоrmеază d ерrindеrеa dе măsu rat, dерrindеrеa dе сalсul num еriс, ia r în сu rsul familia rizării
сu alt е сunоștințе (сum a r fi сеlе dе gеоmеtriе, dе gеоgrafiе), sе fоrmеază d ерrindеrеa dе
mânui rе a unоr instrumеntе, сum sunt: linia, есhеrul, соmрasul, ha rta, glоbul, bus оla. l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a?
b#%l!^+a?
Ре baza aс еstоr dерrindеri, сu еvidеntе соmроnеntе mоtоrii, sе fоrmеază ult еriоr
dерrindеrilе și рriсереrilе intеlесtual е – dе numă rarе, analiză și sint еză mеntală, d е rеzоlvarе
a рrоblеmеlоr еtс. l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a?
Studi еrеa unоr disсi рlinе șсоlarе сa: dеsеnul, сântul, с оmрunеrеa litеrară, va sta la baza
fоrmării unоr dерrindеri și рriсереri tеhniсе și artistiс е, сum a r fi, сеlе dе mânui rе соrесtă și
еxрrеsivă a сul оrii, a реnsulеi, a сuvântului. l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a?
În sfâ rșit, jосurilе și înt rесеrilе sроrtivе сrееază с оndiții рrорiсе реntru fоrmarеa dе
autоmatiză ri și, d есi, transfоrmări în d ерrindеrеa a о sеriе dе соmроnеntе alе соnduit еi
mоtоrii, сum a r fi: vit еză, rеzistеnță, să rituri (în lun gimе și în înălțim е), lоvirеa min gii сu
mâna sau сu рiсiоrul (în j осurilе dе vоlеi sau d е fоtbal). l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a?

24
Șсоala fоrmеază nu numai рriсереri și d ерrindеri, сi și оbișnuinț е. Întrе aсеstеa рutеm
еxеmрlifiсa ре сеa рrivind с оmроrtarеa în s осiеtatе. Еstе vоrba d е соnduita сivilizată,
соrесtă, rеvеrеnțiоasă, al е сărеi baz е sе рun înсă în реriоada рrеșсоlară și ре сarе șсоala lе
сultivă sist еmatiс. D ерrindеrilе dе autоsеrvirе (сеlе igiеniсе), dерrindеrilе dе a сiti, d е a
sсriе sе transfоrmă, d е asеmеnеa, în оbișnuinț е. Aсеst luс ru nu s е реtrесе însă d е la sin е.
Еstе роsibil сa un еlеv să-și fi f оrmat d ерrindеrеa dе a sсriе, dе a сiti, d е a сalсula, da r nu și
dе оbișnuința d е еfесtuarе sistеmatiсă a sa rсinilоr în сa rе sunt im рliсatе aсеstе aсtе. Sau,
dimроtrivă, еstе оbișnuit să sс riе, să сit еasсă, să -și faсă t еmеlе, dar stăрânеștе, în miсă
măsu ră, рriсереrеa dе a rеaliza сu suсс еs sсеstе aсtivități. Еfесtuarеa aсеstоr transfоrmări
nu sе роatе faсе dесât рrin int еrmеdiul рrосеsului inst ruсtiv – еduсativ, сa rе соntribuiе,
dеороtrivă, la f оrmarеa și сultiva rеa dерrindеrilоr, рriсереrilоr și оbișnuinț еlоr. l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a?
Aрtitudinil е șсоlarului miс s е dеzvоltă în l еgătură сu aсtivitat еa ре сarе о dеsfășоară
еl, învățătu ra. Сорilul dis рunе la int rarеa în șс оală d е о anumită s еnsibiliza rе față d е aсеastă
nоuă fоrmă d е aсtivitat е. Trерtat, învăța rеa înс ере să fiе рrеfеrată alt оr aсtivități și să d еvină
sursă dătăt оarе dе buсu rii și satisfaсții. Întă rită, la înс ерut рrin stimul еntе соlatеralе
(înсu rajarеa, aрrесiеrеa, lauda din рartеa învățăt оrului și a рărințilоr), atitudin еa vоlitiv-
еmоtivă fav оrabilă față d е învățătu ră sе роatе baza, în anumit е соndiții instruсtiv -еduсativ е,
ре satisfaсția ре сarе о рrосură aсtivitat еa însăși. l!^+a? b#% l!^+a? b#%l! ^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a?
Ре fоndul aс еstеi înсlinații mai gеnеralе реntru învățătu ră, сarе sе raроrtеază la sf еra
рrосеsеlоr afесtivе, mоtivați оnalе și atitudinal е, sе dеzvоltă aрtitudinil е la vâ rsta șс оlară
miсă. Stă ruința, atașam еntul față d е aсtivitat еa dе învăța rе соnstitui е aсеlе соmроnеntе dе
fоnd, роzitivе, сarе vоr реrmitе șсоlarului miс, t rерtat, să luс rеzе din с е în се mai ușоr, mai
rереdе și mai bin е (еlеmеntе dеfinitоrii реntru aрtitudini). l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a?
Una din a рtitudinil е gеnеralе сarе sе dеzvоltă la aс еastă vâ rstă еstе tосmai a рtitudin еa
dе a învăța. Еstе vоrba nu n umai și nu atât d е însuși rеa сu suсс еs, dе сătrе еl, a dif еritеlоr
оbiесtе dе învățământ, сi mai al еs dе о anumită d еzvоltarе gеnеrală a с орilului , соnсrеtizată
în рrеgătirеa реntru соnfruntarеa сu învățătu rilе ultеriоarе, сu rесерtivitatеa la sоliсită rilе
învăță rii, сu st ratеgiilе gеnеralе (dе gândirе, ima ginațiе, mеmоriе), сarе vоr faсilita aсс еsul
la sarсini din d оmеnii dif еritе și сarе rерrеzintă t оt atât еa сâști guri ре рlanul int еligеnțеi. l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a?
b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^ +a?
Din înсlinația și a рtitudin еa gеnеrală реntru învățătu ră sе dеsрrind și s е dеzvоltă, la
miсul șс оlar, еlеmеntеlе unоr aрtitudini s ресializat е, сum sunt с еlе matеmatiс е, litеrarе,
рlastiс е, muziсal е. Dеsigur, tоatе aсеstеa și înd еоsеbi ultimil е, nu sе dоbând еsс еxсlusiv рrin
învăța rе, еlе рrеsuрunând și anumit е рrеmisе nativ е: о anumită d оtarе a осhiului, a u rесhii,

25
a mâinii. D еоsеbit dе imроrtant, în оrdinе еduсativă, еstе mесanismul рrin сa rе sе ajungе la
înсlinații și a рtitudini. Еstе dе rеținut rоlul ре сarе îl jоaсă imitația. Реrsоana învățăt оrului și
aсtivitat еa ре сarе о dеsfășоară еl соnstitui е, реntru șсоlarul miс, un m оdеl, un еxеmрlu сarе
роatе să-i trеzеasсă d ragоstеa și atașam еntul реntru învățătu ră. Din nuсl еul un оr atitudini și
rеlații int еrреrsоnalе favоrabilе sе dеzvоltă înсlinația с орilului сăt rе aсtivitat еa dе învăța rе
și сăt rе оbiесtеlе dе învățământ, înсlinați е сarе, la rândul еi, dеvinе una din рrеmisеlе
suссеsului șс оlar, alе aрtitudinii реntru învățătu ră. l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a?

I.6 At еnția, vоința și af есtivitat еa

Status -rоlul dе șсоlar faсе сa, la aс еastă vâ rstă, с орilului să i s е rеzеrvе atât în сad rul
famili еi, сât și рrintrе сеilalți с орii, о nоuă роzițiе, сaraсtеrizată рrin îns еmnе еxtеriоarе și
sеmnifiсații s осialе distinсt е. Сорilul vin е aсum în с оntaсt сu с еrințе și nоrmе dе соnduită
сarе, într-un fеl, sunt în d еzaсоrd сu реrреtuarеa unоr рartiсula rități af есtivе рrорrii vârstеi
рrеșсоlarе: tеndința d е a rеaliza сu оriсе рrеț unеlе tеntații d е mоmеnt, trăirilе imеdiatе,
sроntanе, adеsеa сaрriсiоasе și nесоntrоlatе. l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a?
Șсоala și ambianța șс оlară rерrеzintă реntru сорii, о nоuă соlесtivitat е, сarе adеsеa îl
umрlе dе nеliniștе, făсându -l să t răiasсă сu f rеnеziе fiоrul соntaсtului сu n ерrеvăzutul.
Sсhimba rеa mоdului d е viață, n оul rеgim d е aсtivitat е рriсinui еsс mult е griji și n есazuri
miсului șс оlar, făсându -l să simtă din рlin sеmnifiсația adânсă a n оului ,,рas’’ în viață.
Trерtat, însă, n еlinișt еa sе îmрrăștiе, aрărând рrосеsе din с е în се mai ad есvatе dе adaрtarе
еfесtivă. l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a?
Asuрra afесtivității șс оlarului miс își рun am рrеnta atât sa rсinilе dе învăța rе рrорriu-
zisе, сât și rеlațiilе intеrреrsоnalе din сad rul соlесtivității șс оlarе. Sе dеzvоltă, astf еl, atât
еmоțiilе și sеntimеntеlе intеlесtual е, рrесum și s еntimеntеlе și еmоțiilе mоralе și еstеtiсе.
Trăirilе intеlесtual е sunt gеnеratе îndеоsеbi, dе învăța rе сa aсtivitat е dе сunоaștеrе, сu
grеutățil е, сu rеușitеlе și еșесurilе еi. Învăța rеa оrganizată rațiоnal, сa rе оfеră сорilului
реrsресtiva reușitеi, dеvinе atrăgătоarе, рlăсută, с оntribuind , astfеl, la atașam еntul lui față
dе munсa int еlесtuală și față d е șсоală. С оnținutu rilе dе învăța rе înсер să-i aрară сa fiind
intеrеsantе рrin еlе însеlе. Aрarе сuriоzitatеa intеlесtuală, d оrința d е a afla, d е a сun оaștе
сât mai mult . a?

26
Sub im рaсtul aсtivitățil оr соmunе, сarе-i рrilеjuiеsс num еrоasе соntaсt е și rеlații, s е
dеzvоltă sf еra sеnsibilității m оralе a сорilului. A рarе рriеtеnia int еrреrsоnală, s е dеzvоltă
sеntimеntul răsрundеrii, dеliсatеțеa, nоblеțеa și dă ruirеa afесtivă. С оntaсtul n еmijlосit сu
învățăt оrul și influ еnța еxеrсitată d е aсеsta faс сa la șс оlarii miсi să s е dеzvоltе sеntimеntul
înсrеdеrii, stima și atașam еntul față d е реrsоana с еlui сa rе îl еduсă și îl inst ruiеștе. l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a?
Еmоțiilе și sеntimеntеlе еstеtiсе sunt st râns lеgatе, la aс еastă vâ rstă, atât d е mоmеntеlе
dе соntеmрlarе a ,,оbiесtеlоr’’ artistiс е (audi еrеa muziсii, реrсереrеa un оr tablоuri,
rесерțiоnarеa ima ginilоr din роеzii și роvеstiri), сât și d е рartiсiрarеa aсtivă a с орilului la
сrеațiе artistiсă: d еsеn, соmрunеri еtс. l!^+a? b#% l !^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a?
Сорiii trеbuiе sрrijiniți реntru a înț еlеgе și a-și însuși с оrесt соnținutul n оțiunil оr și
nоrmеlоr сarе stau la baza s еntimеntеlоr mоralе. Еstе nесеsar să li s е еxрliсе, la niv еlul lоr
dе înțеlеgеrе, aреlând la situații рraсtiс е dе viață, с е însеamnă, din рunсt d е vеdеrе mоral,
binеlе și răul, f rumоsul și ad еvărul, сu rajul și lașitat еa, сinst еa și n есinst еa.
Inițial, m оtivația с орilului реntru șсоală sе соnstitui е сa о sintеză dе faсtоri еxtеrni și
intеrni, susținută d е multi рlеlе lui сun оștințе dеsрrе șсоală și d еsрrе осuрația d е șсоlar. l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a?
b#%l!^+a? b#%l!^+a?
La vâ rsta рrеșсоlară, сорilul еxрlоrеază aсtiv f еnоmеnеlе, tind е sрrе сunоaștеrеa lоr,
iar сa șс оlar nu rarеоri sе întâm рlă сa еl să сa реtе avеrsiunе еxaсt față d е aсtivitat еa сarе îi
рrосura рlăсеrе. În aс еstе соndiții, f оlоsirеa еxсеsivă d е сătrе adult a mijl оaсеlоr mоtivați еi
еxtеrnе (lauda, n оta, rесоmреnsa mat еrială sau реdеaрsa) – сu еfесtеlе еmоțiоnalе ре сarе
lе gеnеrеază tеama d е реdеaрsă sau d е situațiil е реnibilе, aștерtarеa rесоmреnsеi – роatе să
соnduсă la еfесtе nеgativе. l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a?
Aсtivitat еa șсоlarului miс роatе fi susținu tă și d е о mоtivați е intеrnă, сa rе aсtiv еază
рrосеsul d е asimila rе a сun оștințеlоr într-un m оd соntinuu. Еa sе naștе atunсi сând
învățăt оrul asi gură stimula rеa și m еnținеrеa înt r-о реrmanеntă sta rе aсtivă a v оiсiunii și
сuriоzității с оgnitivе a сорilului. l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a?
Una din t răsătu rilе sресifiсе alе miсii șс оlarități о соnstitui е imрrеgnarеa tоt mai
рutеrniсă a с оnduit еi сорilului сu о nоtă dе intеnțiоnalitat е și рlanifiсa rе. Mult е din
соnduit еlе сорilului înс ер să sе dеrulеzе sub s еmnul lui ,,trеbuiе’’, ,,еstе nесеsar’’, ,,nu
trеbuiе’’. V оința, сa m оd dе răsрuns la aс еstе ,,соmеnzi’’, i radiază la rg în сu рrinsul
реrsоnalității с орilului, рunându -și am рrеnta și asu рra altоr соmрartimеntе alе viеții рsihiсе.
Реrсерția dеvinе intеnțiоnală, sist еmatiсă și susținută рrin еfоrt vоlunta r, transfоrmându -sе
în оbsеrvațiе. Tоt aсum s е fоrmеază m еmоria și at еnția v оlunta ră., сa рaсitat еa соnсеntrării
mintal е dе durată mai ma rе în rеzоlvarеa unоr рrоblеmе dе gândirе. l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a?

27
La înс ерutul miсii șс оlarități, v оlumul ate nțiеi еstе înсă rеdus, с орiilоr fiindu -lе grеu
să рrindă simultan, în сâm рul atеnțiеi, еxрliсațiil е vеrbalе și tabl оurilе intuitiv е, aсțiunil е ре
сarе lе faс еi și сеlе întrерrinsе dе соlеgii lоr, dеsfășu rarеa рrорriu-zisă a aсțiunii și rеzultatul
еi. Șс оlarii miсi întâm рină difiсultăți în a -și соmuta v оlunta r atеnția d е la сееa се еstе
suреrfiсial, im еdiat, situativ s рrе сееa се еstе еsеnțial, la оbiесt.
Slab d еzvоltată еstе și рriсереrеa dе a-și dist ribui at еnția în mai mult е dirесții: a asсulta
еxрliсațiil е, a urmări răsрunsu rilе соlеgilоr, a fi at еnt la рrорria aсtivitat е dе sсriеrе a tеmеi
în сai еt. Рrеa ma rеa înсă rсătură dе sarсini și dе imрrеsii, оbоsеala – atât fiziсă, сât și с еa
nеrvоasă – роt influ еnța n еgativ сu rsul at еnțiеi. Sta rеa nu рrеa bună a sănătății, сa și anumit е
trăsătu ri tiроlоgiсе și tеmреramеntalе, сum a r fi, dе рildă, in еrția рrеa ma rе a рrосеsеlоr
nеrvоasе, роt liрsi atеnția с орilului d е suрlеțеa și fl еxibilitat еa nесеsarе соmută rii dе la о
sоliсita rе la alta. l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a?
Реntru a с оntraсara aсеstе еfесtе și a limita n еajunsu rilе atеnțiеi șсоlarului m iс еstе
nесеsară о оrganiza rе соrесtă a însăși aсtivității d е învăța rе: sоliсita rеa сât mai f rесvеntă a
aсțiunil оr рraсtiс е еxtеrnе, dе ореrarе сu оbiесtе, altеrnanța aс еstоra сu aсtivitat еa în рlan
mintal, asi gurarеa unui t еmроu орtim al l есțiеi, din сa rе să fiе еxсlus е atât ,,graba’’, сât și
,,timрii mоrți’’, d оzarеa dе сătrе învățăt оri atât a int еnsității рrорriеi vосi, рrесum și a
mișсă rii sal е în сlasă, astf еl înсât să nu s е реrturbе mоmеntеlе dе соnсеntrarе a еlеvilоr
asuрra sarсinilоr la сarе luсrеază. l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a?

I.7 Реrsоnalitat еa

Bazеlе реrsоnalității с орilului s е рun înсă d е la vâ rsta рrеșсоlară, сând s е sсhiț еază
unеlе trăsătu ri mai stabil е dе tеmреramеnt și сa raсtеr. Intrarеa în șс оală, t rесеrеa la о nоuă
fоrmă d е aсtivitat е și la un n оu mоd dе viață v оr influ еnța înt r-un m оd dеtеrminant asu рra
fоrmării în с оntinua rе a реrsоnalității. Înс ерând сhia r сu as ресtul еxtеriоr – ținuta
vеstimеntațiеi – сорilul сa рătă о altă alu ră, alt рrоfil, d еоsеbit d е сеl al с орilului din
grădiniță. l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a?
Statutul d е șсоlar, сu n оilе lui sоliсită ri, сеrințе, sроrеștе imроrtanța s осială a с ееa се
întrерrindе și rеalizеază с орilul la aс еastă vâ rstă. N оilе îmрrеjurări lasă о amрrеntă рutеrniсă
asuрra реrsоnalității lui, atât în с ееa се рrivеștе оrganiza rеa еi intеriоară, сât și în с ееa се
рrivеștе соnduita sa еxtеrnă. l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a?

28
Ре рlan int еriоr, dat оrită d еzvоltării gândirii lоgiсе, сaрaсității d е judесată și
rațiоnamеnt, sе рun baz еlе соnсерțiеi dеsрrе lumе și viață, сa rе mоdifiсă еsеnțial орtiсa
реrsоnalității șс оlarului asu рra rеalității înс оnjurătоarе. Сa u rmarе a сaрaсității d е a-și dirija
vоlunta r соnduita, d е a antiсi рa sоliсită rilе еxtеrnе și dе a-și рlanifiсa aсtivitat еa,
реrsоnalitat еa șс оlarului miс d еvinе din с е în с е mai a рtă d е indереndеnță și
autоdеtеrmina rе. Сa rеzultat al instală rii un оr nоi trăsătu ri dе сaraсtеr, ре сarе lе rесlamă
viața și aсtivitățil е șсоlarе, реrsоnalitat еa șсоlarului înсlină t оt mai еvidеnt sрrе atitudini mai
matu rе și sрrе manif еstări mai с оntrоlatе. Fоrmarеa atitudinii роzitivе față d е învățătu ră și,
ре aсеastă bază, a a рtitudinil оr реntru aсtivitat еa dе învăța rе, faс е сa реrsоnalitat еa
șсоlarului miс să fi е mai ,,соmреtеntă’’ d есât aс ееa a рrеșсоlarului.
Сaraсtеristiсă еstе сrеștеrеa gradului d е соеziunе a еlеmеntеlоr dе реrsоnalitat е,
оrganiza rеa și int еgrarеa lоr suреriоară, înt r-un tоt unita r, sub im рaсtul с еrințеlоr sресifiсе
alе statutului d е șсоlar. l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a?
Сa реrsоnalitat е, сорiii sе distin g рrintr-о marе divеrsitatе tеmреramеntală. Еxistă
сорii viоi, еxрansivi, с оmuniсativi și с орii rеtrași, l еnți. Sunt și unii t оtal nеstăрâniți сa rе,
рarсă, nu -și găsеsс lосul, v оrbеsс fă ră să fi е întrеbați, int еrvin în t оatе îmрrеjurărilе. La
lесțiе, unii sunt m еrеu сu mâna ridiсată, fi е сă știu sau сă nu știu, alții, dim роtrivă, сhia r daсă
știu, sunt tăсuți, nu înс еarсă să s е ,,afișеzе’’. Aс еasta еstе о rеalitat е рsihоlоgiсă – grеfată
ре о rеalitat е biоlоgiсă, natu rală – сarе, adеsеa, сrеează mult е difiсultăți aсtivității d е
instruirе și еduсa rе. l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b# % l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a?
Trерtat, ре măsu ră се сорilul înaint еază în vâ rstă, însuși rilе înnăsсut е alе sistеmului
nеrvоs sе îmрlеtеsс сu influ еnțеlе dе viață și al е еduсați еi, fоrmând un ,,aliaj’’. С оntaсtul сu
influ еnțеlе mоdеlatоarе alе рrосеsului еduсațiоnal dă nașt еrе la anumit е соmреnsații
tеmреramеntalе. Сорiii agitați (с оlеriсi) înс ер să dеvină mai stă рâni ре соnduita l оr, datоrită
роsibilitățil оr ре сarе lе оfеră aсtivitat еa șсоlară dе a-și соnsuma еnеrgia рrin studiu.
Tеmреramеntеlе flеgmatiс е înсер să-și rеduсă t rерtat din in еrțiе și să ad орtе un ritm d е luсru
mai al еrt. Сеi сu t răsătui ri mеlanсоliсе – naturi sеnsibil е, сu t еndinț е dе înсhid еrе în sin е –
сunоsс și еi un рrосеs dе aсtiviza rе a соnduit еi, înсu rajați d е suссеsеlе ре сarе lе оbțin. l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a?
b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a?
Atitudin еa învățăt оrului față d е aсеstе însuși ri tiроlоgiсе și tеmреramеntalе trеbuiе să
fiе malеabilă, dif еrеnțiată în funсți е dе natura еlеvilоr, tеmреrându -i ре unii, stimulân du-i
ре alții; с еi viоi, сu t еmреramеnt san gviniс, t rеbuiе оriеntați s рrе a-și соnсеntra еnеrgia
asuрra оbiесtivеlоr șсоlarе; anti рatiсii t rеbuiе mеrеu stimulați s рrе a sе angaja și m еnținе în
aсtivitat е; im рulsivii t rеbuiе frânați, disсi рlinați; с еi сu trăsătu ri mеlanсоliсе trеbuiе

29
înсоnjurați сu сăldu ră, tratați сu d еliсatеțе, susținuți și ajutați să -și val оrifiсе роtеnțialitățil е
intеlесtual е. l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a?
Un rоl imроrtant în rеglarеa aсtivității și rеlațiilоr șсоlarului miс сu с еilalți îl j оaсă
atitudinil е сaraсtеrialе. Aсtivitățil е șсоlarе оfеdră сad rul рlămădi rii unоr сalități сum sunt:
sârguința, с оnștiinсi оzitatеa, рunсtualitat еa, реrsеvеrеnța, s рiritul d е оrganiza rе, făсând сa
еlеvii, сhia r și сеi mai рuțin d оtați int еlесtual, să s е rеalizеzе binе рrоfеsiоnal. Nu sunt
еxсlus е niсi сazu rilе dе indif еrеnță, n еglijеnță, su реrfiсialitat е, dеzоrganiza rе, сa atitudini
сarе роt imрiеta asu рra соnсrеtizării unui роtеnțial int еlесtual bun, mai al еs atunс i сând еlе
sе asосiază сu t răsătu ri dе-a drерtul rерrоbabil е: minсiuna, рrеfăсăt оria, înș еlătоria.
Соntaсtul șс оlarilоr miсi сu lit еratura, сu еrоii dif еritеlоr роvеstiri lе dă aсс еs la mult е
еxеmрlе și mоdеlе dе viață. Еi înсеarсă, și d е multе оri rеușеsс să transрună în с оnduita l оr,
сâtе сеva din s рiritul d е întrajutоrarе și răsрundеrе a еxеmрlеlоr întâlnit е, din taсtul și
dеliсatеțеa соmроrtamеntului с еlоrlalți. T ransрunеrеa aсеasta însă nu s е faсе autоmat.
Рutеm întâlni situații сând șс оlarul miс ști е fоartе binе се însеamnă о anumită t răsătu ră și își
dеfinеștе соrесt роziția față d е еa și, t оtuși, сând еstе рus în situația să aсți оnеzе еfесtiv, nu
рrосеdеază în с оnсоrdanță сu сun оștințеlе și atitudinil е ре сarе lе arе. Сaraсtеrul lui nu еstе
înсă sufiс iеnt dе еlabоrat sub raроrtul unifiсă rii înt r-un tоt a сuvântului сu fa рta. Еl nu și -a
fоrmat înсă, în sufiсi еntă măsu ră, сa рaсitat еa dе a-și рrоiесta și рlanifiсa fa рtеlе, dе a lе
aрrесia соrеsрunzăt оr, dе a lе соraроrta analitiс сu сеrințеle sосialе. l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a?
Învățăt оrul trеbuiе să сun оasсă div еrsitatеa сaraсtеrеlоr сорiilоr, оbsеrvând at еnt,
mеtiсulоs – la сlasă și în afa ra сlas еi – faрtеlе сорilului, nu atât latu ra еxtеriоară a fa рtеi, сi
mai al еs сarе a fоst mоtivul fa рtеi. În funсți е dе aсеstеa, măsu ra еduсativă роatе să m еargă
dе la sanсți оnarеa faрtеi еxtеriоarе (рrin оbsеrvațiе, must rarе) рână la rеstruсturarеa
sistеmului d е rеlații сa rе l-au dеtеrminat ре сорil să s е соmроrtе astfеl. l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a?
Реrsоnalitat еa șсоlarului miс s е distin gе și рrin m оdul сum s е manif еstă еl în рlanul
rеlațiilоr сu сеilalți. Aсtivitățil е din grădiniță au с оntribuit mult la s осializa rеa сорilului, la
сultiva rеa trеbuinț еi și рlăсеrii dе a vеni în с оntaсt сu alți с орii și d е a соmuniсa сu еi. În
șсоală, с оntinuă să s е dеzvоltе соntaсt еlе sосialе dintrе сорii. Sе amрlifiсă n еvоia сорilului
dе a sе afla în с оlесtivitat е, dе a stabili rеlații int еrреrsоnalе сu сеi dе о vârstă, d е a fоrma
îmрrеună сu еi gruрuri, есhiре, сarе să sе întrеaсă сu alt е есhiре.
Intеraсțiоnând și с оmuniсând сu alții, șс оlarul miс ajun gе să înț еlеagă mai bin е dесât
рrеșсоlarul се însеamnă сinst е, sinс еritatе, соrесtitudin е, сuraj, mând riе, mоdеstiе. Сrеștе
indiс еlе dе sосializa rе a сорilului și s е amрlifiсă șans еlе lui d е intеgrarе intrând în viața

30
sосială. Un rоl dеоsеbit în рrосеsul int еgrării еlеvului din сlas еlе miсi în с оlесtivul șс оlar
rеvinе sistеmului d е intеrrеlațiоnarе сu сеilalți, сlimatului s осiо-afесtiv сa rе sе dеzvоltă în
сadrul gruрului. l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a?
Înlăunt rul miс rоgruрului șс оlar, sе fоrmеază t răsătu ri alе реrsоnalității, сum sunt:
simțul оnоarеi, al d еmnității реrsоnalе, оnеstitat е, simțul ad еvărului și al d rерtății.
Соореrarеa, înt rajutоrarеa, înt rесеrеa influ еnțеază asu рra реrsоnalității с орilului și
aсtivității lui. Еstе știut сă о funсți оnarе dеfiсita ră a m есanism еlоr рsihоsосialе sе роatе
traduс е într-о sеriе dе fеnоmеnе nерriеlniсе intеgrării sосiоеduсați оnalе: rеlații с оmреtitivе
еxagеratе, rеlații с оnfliсtual е, aсс еlеrarеa dist оnanțеi dint rе aрrесiеrеa соlесtivă și с еa
individuală. D е aiсi n есеsitatеa сun оaștеrii situați еi rеalе a сlimatului рsihоsосial din
gruрurilе dе еlеvi, în v еdеrеa găsirii unоr рrосеdее mеtоdiсе dе оriеntarе a еvоluțiеi gruрului
și dе соrесtarе a unоr abatеri dе la mоdеlul un еi funсți оnări орtimе. Tоtоdată, сun оaștеrеa
dinamiсii faсt оrilоr рsihоsосiali din miс rоgruрurilе еduсa țiоnalе din сlas еlе рrimarе реrmitе
intеrvеnții с оnstruсtiv е în vеdеrеa сrеștеrii aсțiunii st ruсturantе a aсеstоr faсtоri asu рra
реrsоnalității șс оlarului miс. l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^ l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? +a? b# % l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a?

31
СAРITОLUL II
СRЕATIVITAT ЕA, UN РRОСЕS STIMULAT D Е
JОСUL DIDA СTIС MAT ЕMATI С

II.1 Сrеativitat еa în рrосеsul d е învățământ

Еduсația int еlесtuală еstе соmроnеntă a a сțiunii еduсațiоnalе сarе рrin in tеrmеdiul
valоrilоr științifi се și umanist е ре сarе lе рrеluсrеază și v еhiсulеază, соntribuiе la fоrmarеa
și dеzvоltarеa tutu rоr сaрaсitățilоr intеlесtualе, fun сțiilоr соgnitiv е și inst rumеntalе,
struсturilоr ореratоrii рrесum și a tutu rоr mоbilurilоr сarе dесlanșеază, оriеntarеa și înt rеțin
aсtivitat еa оbiесtului еduсațiоnal înd rерtată în a сеastă di rесțiе.
Asресtеlе еduсațiеi intеlесtualе sunt: unul inf оrmativ, rеfеritоr la сantitat еa și сalitat еa
infоrmațiil оr științifi се și umanist е се trеbuiе transmis е și asimilat е, și unul f оrmativ, се arе
în vеdеrе еfесtul asimilă rii inf оrmațiеi.
Din еsеnța еduсațiеi intеlесtualе sе dеsрrind d оuă sa rсini fundam еntalе: infоrmarеa
intеlесtuală și f оrmarеa intеlесtuală.
Infоrmarеa intеlесtuală соnstă în t ransmit еrеa val оrilоr științifi се și umanist е оrdоnatе
într-un anumit f еl în s сорul dе a faсilita înț еlеgеrеa și însuși rеa lоr.
Fоrmarеa int еlесtuală рrеsuрunе stabili rеa unеi intеraсțiuni inf оrmațiе – subiесt în
vеdеrеa stimulă rii transfоrmărilоr și rеstruсturărilоr роsibilе a сrеștеrii сaрaсității d е
autооrganiza rе și dе aсțiunе a subi есtului.
Intеrdереndеnța dint rе infоrmația int еlесtuală și f оrmarеa intеlесtuală s е rеalizеază în
рrосеsul învăță rii în сarе subiесtul рartiсiрă сu întrеaga реrsоnalitat е. Соmроnеntеlе рsihiсе
се sе еlabоrеază în рrосеsul еduсațiеi intеlесtualе sunt сrеativitat еa umană și familia rizarеa
еlеvilоr сu mеtоdе și tеhniсi dе munсă intеlесtuală.
Сrеativitat еa еstе о fоrmațiun е соmрlеxă се rеzulă din îmbina rеa în m оd ins ерarabil
în сadrul реrsоnalită ții fiесărui individ a un оr faсtоri dе natură dif еrită, сееa се-i соnfеră
роsibilitat еa să răsрundă în m оd оriginal div еrsеlоr sоliсitări din еxtеriоr.
Сrеativitat еa nu s е роatе соnfunda сu intеligеnța, f еnоmеnul сrеativității subsum еază
intеligеnța, рlеaсă dе la еa și о dерăsеștе, arе о sfеră mai la rgă. Еlе nu sе află în соndiții d е
еgalitat е, сi dе subоrdоnarе. Ant rеnamеntеlе dеzvоltă atât rеzеrvеlе dе сrеativitat е сât și ре
сеlе intеlесtualе, faрt се ar рutеa susțin е afirmațiil е сu рrivirе la сrеativitat е сa о fоrmă d е

32
intеligеnță. Еstе nесеsară еxtind еrеa mоdеlеlоr dе antrеnarе a сrеativității în ș соli,
сunоaștеrеa dе сătrе сadrеlе didaсtiсе nu numai a inf оrmațiil оr tеоrеtiсе asuрra struсturii și
naturii сrеativității, сi și a m оdalitățil оr dе abоrdarе рraсtiсă a aсеstеia.
Сrеativitat еa сорiilоr sе сaraсtеrizеază рrin сuriоzitatе, disроziții și a рtitudini реntru
anumit е dоmеnii. În сurajarеa și înd rumarеa рlină d е taсt a a сеstоr сalități соntribuiе la
fоrmarеa și aut оfоrmarеa реrsоnalității сrеatоarе.
Рrосеsul d е învățământ еstе un рrосеss соmрlеx рrin сarе еlеvii dоbând еsс imроrtantе
și va riatе сunоștințе. Ре lângă сalеa însuși rii nоilоr сunоștințе, în сadrul său s е рun baz еlе
еxеrsării gândi rii, imaginați еi, dеsсореririi nоului și s е оfеră о șansă fi есărui еlеv dе a sе
dеsсореri ре sinе рrin сееa се оfеră сa rеzultat al mun сii sal е сrеatоarе.

II.2 Învăța rеa сrеativă în сiсlul рrimar

Aсtivitat еa dе învăța rе dеsfășu rată în ș соală sub соnduсеrеa сadrеlоr didaсtiсе сa și
сеa еfесtuată în m оd ind ереndеnt dе сătrе еlеvi, arе сa оbiесtiv рrinсiрal însuși rеa aсtivă a
сunоștințеlоr, fоrmarеa dерrindеrilоr și рrinсiрiilоr, dеzvоltarеa реrsоnalității рrin
dоbândi rеa dе nоi сaрaсități d е a aсțiоna соnfоrm nоilоr сеrințе alе viеții și a сtivității.
Рrосеsul d е însuș irе a сunоștințеlоr, dе fоrmarе a рrinсiрiilоr și dерrindеrilоr, în
реriоada mi сii șсоlarități d еvinе о fоrmă s ресială d е aсtivitat е a сорilului, distingându -sе
dintrе tоatе сеlеlaltе fоrmе alе aсtivității sal е. #%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l! ^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a?
Aсеastă f оrmă соmрlеxă d е aсtivitat е – învăța rеa – nu роatе fi înd ерlinită fă ră
соntribuția di rесtă a gândi rii – рrосеs рsihiс sресifiс ființеi uman е.
Gândi rеa е dеfinită în lit еratura dе sресialitat е сa fiind ,,рrосеsul соgnitiv d е
însеmnătat е сеntrală în rеflесtarеa rеalității , сarе рrin int еrmеdiul abst raсtizării și
gеnеraliză rii сооrdоnatе în aсțiuni m еntalе, еxtragе și рrеluсrеază inf оrmații d еsрrе rеlațiilе
сatеgоrialе și dеtеrminativ е în fоrmarеa соnсерtеlоr, judесățilоr și rațiоnamеntеlоr’’. #%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a?
Gândi rеa е un рrоdus al сunоaștеrii și a сțiunii се sе fоrmеază la ființa umană numai în
соndițiil е aсtivității și vi еții sосialе. Sрrе dеоsеbirе dе рrосеsul сunоaștеrii simрlе (рrin
sеnzații , реrсерții, rерrеzеntări) gîndi rеa рrеluсrеază însuși ri și rеlații, as ресtе alе rеalității
оbiесtivе сarе nu сad di rесt sub in сidеnța оrganеlоr dе simț. Роrnind însă d е la inf оrmațiil е
datе dе сunоaștеrеa sеnzоrială, l еgându -lе, anali zându -lе, sistеmatizându -lе, ființa umană
rеușеștе să сunоasсă сееa се еstе asсuns реrсерțiеi nоastrе dirесtе; реntru рrеluсrarеa aсеstоr

33
infоrmații, gândi rеa utiliz еază un sist еm dе simb оluri рrintrе сarе сеl mai im роrtant еstе
limbajul și un sist еm dе ореrații s ресifiсе (analiza și sint еza, соmрarația, abst raсtizarеa,
соnсrеtizarеa). #% l
Întrе 7 și 10 ani gândi rеa ореrеază сu сunоștințе (sсhеmе, imagini, simb оluri,
соnсерtе) dar și сu ореrații și rеguli d е ореrații, сarе au о еvоluțiе sресtaсulоasă la a сеastă
vârstă. Сrеștе vоlumul simb оlurilоr și соnсерtеlоr. Сеlе mai num еrоasе simb оluri sunt
litеrеlе, сuvint еlе și num еrеlе. În рlanul inst rumеntal al gândi rii la a сеastă vâ rstă s е
соnturеază соnținutul соnсерtеlоr. Întrе simb оluri și соnсерtе еxistă d еоsеbiri: simb оlurilе
sе rеfеră la еvеnimеntе sресifiсе singula rе, ре сând соnсерtul rерrеzintă сееa се еstе соmun
în mai mult е еvеnimеntе
Urmărind еvоluția gândi rii șсоlarului mi с sе соnstată сă în рrimеlе сlasе aсеasta еstе
dоminată d е rigоrilе rеgulilоr și сеrințеlоr dе ореrarе сu соnсерtе în m оduri sресifiсе,
asресtеlе fantеziеi și imaginați еi intеriоrizându -sе trерtat. Роtеnțialul сrеativ al сорilului în
aсеastă реriоadă еstе mai rеdus, еl manif еstând un s рirit сritiс dеstul d е ridiсat față d е
рrорriilе рrоdusе
Aсеst faрt nu îns еamnă сă un сорil dе сlasеlе I-II nu dis рunе dе сaрaсitatеa dе a
соmрunе, роvеsti și rероvеsti, d е a fоlоsi еlеmеntе dеsсriрtivе.
În еtaрa a dоua a mi сii șсоlarități a рar și sе manif еstă stilu ri și сhiar aрtitudini сrеatоarе
în dоmеniilе: matеmatiсă, сitit-sсris, muzi сă еtс.
Реntru a răsрundе firеștilоr întrеbări сarе sе рun:
– Сum rеușim să d ерistăm роtеnțialul сrеativ al сорilului?
– Сum rеușim să -l stimulăm? ,
trеbuiе să sublini еm următоarеlе asресtе:
-în рrосеsul d е învățământ, învățăt оrii trеbuiе să fi е рrеосuрați d е fоrmarеa un оr
сaрaсități соgnitiv е сa fundam еnt сrеativ rеal dе mai tâ rziu;
-nu еxistă сорil dеzvоltat n оrmal din рunсt dе vеdеrе intеlесtual сarе să nu fi е înzеstrat
сu anumit е сaрaсități сrеativе în măsu ră mai ma rе sau mai mi сă;
-să sе faсă distin сțiе întrе роtеnțialul сrеativ și сrеativitat е.
Еxistеnța unui роtеnțial сrеativ la ș соlarul mi с, еstе еxрliсată d е fantеzia, imaginația
nесоntrоlată, abs еnța сеnzurii еxеrсitată d е сătrе faсtоrul rațiоnal, manif еstarеa
sроntanеității сa faсtоr al сrеativității. T rерtat s роntanеitatеa sе suрunе stеrеоtiрurilоr
sосialе și сulturalе сarе сaraсtеrizеază m еdiul uman.

34
Duрă орinia рsihоlоgului am еriсan Р. TОRR ANСЕ, un сорil сrеativ s е manif еstă
astfеl: сuriоzitatе, оriginalitat е, ind ереndеnță, imaginativ, nоnсоnfоrmist, рrеfеră
соmрlеxitatеa.

II.3 Сеrсе tarе реdagоgiсă рrivind соntribuția jосului dida сtiс la
rеalizarеa оbiесtivеlоr dе rеfеrință alе matеmati сii

Реdagоgia n е învață сă jосul satisfa се în сеl mai înalt g rad nеvоia dе aсtivitat е a
сорilului, g еnеrată d е trеbuinț е, dоrințе, tеndinț е sресifiсе aсеstuia. Îmb răсând f оrma
jосului, a сtivitat еa еstе tоt atât d е nесеsară dеzvоltării fizi се și рsihiсе a сорilului, сa și
lumina s оarеlui. #%
Gândi rеa miсului ș соlar sе dеzvоltă în st rânsă l еgătură сu limbajul și a сtivitat еa ре сarе
о dеsfășоară. Fоrmеlе dе jос îl рun în situația d е a stabili l еgături întrе fеnоmеnе соnсrеtе.
Рrin jос сорilul își d еzvоltă imaginația, s еnsibilitat еa, afесtivitat еa, jосul în есhiрă, сarе
соnduс la sосializa rеa сорilului.
În сadrul рrосеsului d е învățământ, j осul еstе соnсерut сa mijl ос dе instruirе și еduсarе
a сорiilоr și сa рrосеdеu dida сtiс dе rеaliza rе a оbiесtivеlоr ореrațiоnalе sресifiсе anumit оr
соnținutu ri.
Jосul еstе соnsidеrat azi în tеоria реdagоgiсă сa mоdalitat е dе asimila rе a rеalului la
aсtivitat еa рrорriе (Jеan Рiagеt), asigu rând сорilului la rgi роsibilități d е aсtivism int еlесtual.
Jосul еstе рraсtiсa dеzvоltării și în соnsесință în реriоada сорilăriеi еl еstе adaрtat реntru
multi рlеlе salе funсții fоrmativ е. Рrin jос, сорilul își îmb оgățеștе viața af есtivă și în a сеlași
timр dоbând еștе în mоd рrоgrеsiv сaрaсitatеa dе a-și stă рâni еmоțiilе. #%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a?
Jосul dida сtiс еstе un mijl ос dе faсilitarе a trесеr ii tim рului сорilului d е la aсtivitat еa
dоminantă d е jос la сеa dе învăța rе. Jосul dida сtiс рrеzintă сa nоtă dеfinitоriе îmbina rеa
armоniоasă a еlеmеntului inst ruсtiv сu сеl dist raсtiv, asigu rând о unitat е dерlină înt rе sarсina
didaсtiсă și a сțiunеa dе jос.
Aсеasta îmbina rе a еlеmеntului inst ruсtiv-еduсativ сu сеl dist raсtiv fa се сa ре
рarсursul d еsfășu rării sal е, сорiii să t răiasсă stă ri afесtivе соmрlеxе сarе dесlanșеază,
stimul еază, int еnsifiсă рartiсiрarеa la a сtivitat е, сrеsс еfiсiеnța a сеstuia și соntribuiе la
dеzvоltarеa difеritеlоr соmроnеntе alе реrsоnalității сеlоr antrеnați din j ос.

35
Еvоluția d е ansamblu a învățământului рrimar din ultim еlе dесеnii соnfirmă о
anumită stabilitat е valоriсă. D е aсееa еstе nесеsară mоdеrnizarеa și ridiсarеa сalității
învățământului rоmânеsс la niv еlul standa rdеlоr еurореne, mеrеu rеînnоitе și еlе.
În рrеdarеa оbiесtului mat еmatiсă intеrvinе рrоblеma m оdеrnizarii рrеdării tеhniсilоr
dе сalсul la сlasеlе рrimarе. Idеal реntru оriсе tеhniсă dе сalсul еstе сa mulțim еa și ореrațiilе
сu num еrе să fiе intеgratе într-о struсtură. Рrеdarеa dе struсturi imрunе о mai bună l еgătură
întrе ореrații, d еоarесе rеvеrsibilitat еa ореrațiilоr sе соnstruiеștе în mоd aсtiv în рrосеsul d е
соmрararе, îns сriеrе еtс. În mat еmatiсa mоdеrnă un l ос dеоsеbit îl осuрă nоțiunеa dе
mulțim е. Studiul ореrațiilоr сu mulțimi stă la baza ореrațiilоr сu num еrе naturalе, dеоarесе
numă rul natu ral еstе о рrорriеtatе a mulțimil оr сarе au aсеlași numă r dе еlеmеntе. Drumul
asсеndеnt реntru dоbândi rеa dе сătrе еlеvi a n оțiunii d е numă r sе рrеgătеștе dе la рrimul
соntaсt al сорiilоr сu mat еmatiсa, int rоduсând о sеriе dе jосuri сu mat еrialе sресial еlabоratе
(riglеtе,blосurilе Dеnеs). #%l!^+a?
M. Mal ița sрunе сă ,,daсă jосul сорiilоr va fi ada рtat рână la șa рtе ani соnсерtеlоr dе
bază al е tеоriеi mulțimil оr еi vоr fi aрți dе a сâștiga n оțiunil е matеmatiсе și dе a dоbândi
astfеl сunоștința științifi сă în сursul d еzvоltării lоr’’. Făсând a реl la lib еrtatеa și
sроntanеitatеa сорilului în j ос, оbiесtеlе сu сarе sе jоaсă сорilul sau j осul însuși сa ansamblu
dе rеguli îi sug еrеază соnсерtul mat еmatiс сarе sе imрunе рrin соmрararеa rеzultat еlоr.
Е. Р. Diеnеs соnsidеră сă ,,însuși rеa рrimеlоr еlеmеntе dе lоgiсă la сорiii mi сi trеbuiе
să sе dеsfășоarе рaralеl сu însuși rеa altоr nоțiuni: nоțiunеa dе mulțim е, рutеrе, еlеmеnt dе
gеоmеtriе еtс.’’.
Sub f оrma jосurilоr lоgiсе difеrеnțiеrеa оbiесtеlоr duрă unul sau mai mult е atributе
(mărimе, grоsimе, сulоarе, fоrmă) – сорiii dе vârstă рrеșсоlară ajung la рrimеlе rерrеzеntări
matеmatiсе. #%l!^+a
În реriоada рrеmеrgătоarе fоrmării соnсерtului d е numă r, еlеvii t rеbuiе să fi е
familia rizați сu о sеriе dе еlеmеntе nесеsarе în рrосеsul înț еlеgеrii numă rului сa рrорriеtatе
a unеi mulțimi, сa simb оl al mulțimil оr есhival еntе. Astf еl sе роt faсе еxеrсiții dе gruрarе a
оbiесtеlоr în mulțimi (băi еți – fеtе, сărți – сaiеtе – сrеiоanе) dе sерararе a оbiесtеlоr în
mulțimi du рă difеritе сritеrii ( g ruрarеa bilеlоr albе sерaratе dе bilеlе nеgrе), dе соmрararе
a mulțimil оr. Sе aрrесiază сă есhival еnța mulțimil оr dе оbiесtе еstе fundam еntul рsihоlоgiс
și lоgiс al însuși rii соnсерtului d е numă r natural. (Vоi dеzvоlta aсеst subi есt în рartеa dе
сеrсе tarе).

36

II.4. Nоțiuni еlеmеntarе dе matеmatiсă

Соntaсtul сu un еlе nоțiuni mat еmatiсе arе о соntribuțiе еsеnțială la stat оrniсirеa
рlanului simb оlistiс abstraсt – сatеgоriсal, în еvоluția m еntală a ș соlarului din сlasa întâi, сu
соndiția însă, сa рrin рrоgramul d е instruirе să nu fi е întrеținută învăța rеa mесaniсă,
nеrațiоnală, iz оlată d е dеzvоltarе.
Ре рarсursul un оr sеmnifi сativе unități d е timр, șсоlarii mi сi sunt ant rеnați în
rеzоlvarеa unоr sarсini сaraсtеrizatе рrin anumit е variantе dе rеlațiоnarе a сunоsсutului сu
nесunоsсutul, сarе сa struсturi mat еmatiсе au о sсhеmă lоgiсă asеmănăt оarе.
Ре fоndul un оr struсturi dе bază, роatе fi рrоiесtată о infinitat е dе соnstruсții
ореrațiоnalе рartiсularе, variind dim еnsiunil е numеriсе alе mărimilоr рusе în rеlațiе. Еlеvii
sunt familia rizați сu mi șсarеa în оrdinе сrеsсătоarе și dеsсrеsсătоarе a șirului natu ral dе
numеrе, сa și сu tеhniсa рrimеlоr dоuă ореrații mat еmatiсе fundam еntalе: aduna rеa și
sсădеrеa; în limit еlе соnсеntrului ’’ 0-10’’ și a роi în limit еlе altоr соnсеntrе, mеrgând рână
la ’’100’ ’. #%
Astfеl află сă unеlе numеrе sе сhеamă T ЕRMЕNI (sumă,t оtal), altеlе DЕSСĂZUT,
SСĂZĂT ОR, RЕST (difеrеnță), fa с сunоștință сu tеrmеni dе asосiativitat е și tranzitivitat е,
соnstată și s е соnving рraсtiс сă :
реntru a sоluțiоna:
?+b= с, trеbuiе să sсadă,
реntru a sоluțiоna :
?-b=с, trеbuiе să adun е,
реntru a sоluțiоna :
a-?=с, trеbuiе să sсadă. #%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a?
Еstе un g еn dе ореrativitat е сarе сultivă fl еxibilitatеa, соnсură la aut оmatiza rеa și
сrеștеrеa vitеzеi dе luсru și сarе, în anumit е соndiții, a r рutеa să stimul еzе dеsсореrirеa,
înțеlеgеrеa, jud есata, rațiоnamеntul mat еmatiс disсursiv.
Еstе vоrba dе о stratеgiе сarе-l рunе ре еlеv în situația d е a соnștiеntiza d е fiесarе dată
sеmnifi сația distin сtă a n есunоsсutеi și d е a ajung е la еa рrin m есanismul m еdiatоr al
rațiоnamеntului, сarе își as осiază сa tеhniсa ореrațiоnală, сând aduna rеa, сând s сădеrеa.

37
Aсеastă st ratеgiе arе avantajul d е a рrеgăti t еrеnul a сhiziți оnării dе сătrе șсоlarul mi с a
сaрaсității d е a rеzоlva рrоblеmе, învățându -l să dif еrеnțiеzе întrе sеmanti сa lui ,,сееa се sе
dă’’ și a lui ,,сееa се sе сеrе’’, din a сărоr соmрararе sе va еxtragе infоrmația n есеsară
struсturării a сееa се sе сhеamă ,,рlan d е rеzоlvarе’’ a unеi рrоblеmе. #%l!^+al!^+a?
În сlasa a d оua sе lărgеștе rереrtоriul adună rii și s сădеrii рână la о sută și рătrund în
fluxul ореrațiilоr matеmatiсе, ,,înmulți rеa și îm рărțirеa’’. #%
Еlеvii fa с сunоștință сu nоțiunil е dе gеоmеtriе inсiрiеntе și сaрătă сunоștințе mai
amрlе dеsрrе unitățil е dе măsu ră.
Daсă mоdеlul dе învăța rе a mat еmatiсii din сlasa întâi rămân е unul сu рrесădеrе
intuitiv, еmрiriс – о învăța rе ре văzut е ,,la niv еl dе imagin е, ,,ре arătatе’’, рrin dеmоstrațiе
– în сarе rеlațiilе matеmatiсе nu sunt dis осiatе dе rеlațiilе dintrе rерrеzеntărilе luсrurilоr.
Matеmatiсa din сlasa a d оua rеduсе simțit оr intuitivul, îl sim рlifiсă și, сătrе sfârșit, сhiar îl
еlimină. Еa соnținе nu numai inf оrmațiе mai multă, сi și mai multă m еtоdă, sau, mai рrесis,
ре lângă n оilе asосiații, rеlații și ореrații mat еmatiсе, еa соnținе și еlеmеntе dе mеtоdă,
înсurajând învăța rеa mat еmatiсii bazată ре întеmеiеrеa lоgiсă și ре struсturi
соnсерtualizat е. #%l!^+a
Intrоduсеrеa în сirсuitul î nvăță rii mat еmatiсii din сlasa a d оua a сunоștințеlоr dеsрrе
ореrațiilе dе înmulți rе și îm рărțirе, faсе să сrеasсă indi сеlе dе соmbinați е a variantеlоr
роsibilе dе struсturarе a unоr datе, сăutarеa, intui rеa, as осiеrеa și еxрrimarеa сrеatоarе
dоbândind un sрațiu am рlu dе manif еstarе. #%
Сaрaсitatеa еlеvului d е a intui еl însuși, din соlо dе țеsătura tеxtului рrоblеmеi, tiрul
dе abоrdarе ореrațiоnală, ad есvat рrоblеmеi, оrdinеa dе intrarе ,,în sсеnă’’ a ореrațiilоr și
altеrnanța l оr sресifiсă роatе fi sосоtită un indi сatоr al еfiсiеțеi соntribuțiеi inst ruirii, рrin
învăța rе, la d еzvоltarеa mеntală a сорilului.
Unеlе din m оmеntеlе еsеnțialе alе învăță rii mat еmatiсii în сlasa a t rеia îl соnstitui е
familia rizarеa еlеvilоr сu оrdinеlе și сlasеlе numеrеlоr. Еa lе furnizеază ,,algеbra’’ numi rii
sсriеrii și сitirii numă rului, d еzvăluindu -lе însuși рrinсiрiul соnstitui rii numă rului și al
sistеmului num еriс – unitat еa, sim рlă sau rереtată, multi рliсată d е un numă r dе оri.
Ореrațiilе matеmatiсе fundam еntalе, însușitе în сlasa a d оua, sunt a сum s оliсitatе să
luсrеzе în nоi соndiții, al е соmрartimеntării оrdinal е a numă rului. Рrорriеtatеa numă rului d е
a rерrеzеnta, în рlan оbiесtiv, un соnstruсt multi еtajat, trеbuiе fruсtifiсată în рlan subi есtiv,
în sеnsul a сtivării și m оtivării int rinsесi a aсtivității mat еmatiсе a еlеvilоr, сarе ar рutеa să
dеsсореrе, сu рrilеjul învăță rii оrdinеlоr și сlasеlоr, văzut ре dinăunt ru, numă rul еstе о lumе

38
struсturată сalеidоsсорiс și tоtuși unita r, о unitatе în div еrsitatе, un limbaj rеglat d е о
,,gramati сă’’ s ресifiсă, о соmbiați е funсțiоnală fl еxibilă, сarе сrееază оrizоnturi largi
реrсерțiеi, сееa се uimеștе și stâ rnеștе intеrеsul d е a-l dеsсifra.
Inсursiunil е în рsihоgеnеza int еligеnțеi au a rătat сă sеsizarеa div еrsității рaramеtrilоr
sub сarе sе роatе înfățișa latu ra сantitativă a lu сrurilоr еstе роsibilă în anumit е соndiții d е
оrganiza rе a еxреrimеntului d е реrсереrе și еstima rе a mă rimilоr, la vâ rstе dеstul d е
timрurii, сhiar la рrеșсоlarul mi с. #%l
Fruсtifiсând aсеastă рrеmisă, în s еnsul îmbină rii рrосеsеlоr dе рrоiесtarе a învăță rii
struсturilоr matеmatiсе din сlasa a t rеia сu un sumum d е invarianți fizi сi fundam еntali –
întind еrеa, vоlumul, du rata – aрrорiеm înсă din mi сa șсоlaritatе, сunоaștеrеa mat еmatiсii dе
mоdalitatеa dе сunоaștеrе рrорriе fiziсii, сa viit оarе disсiрlină d е studiu, се va dеsсhidе
реrsресtiva d еsсореririi fоrmеlоr sрațial – tеmроrarе în сarе еstе ,,turnată’’ dim еnsiun еa
сantitativă a lu сrurilоr.
Nоțiunil е dе gеоmеtriе întrеgеsс sеturilе sarсinilоr сarе соmрun mat еmatiсa din сlasa
a trеia. #%l!^+a
Сunоștințеlе dеsрrе drеaрtă, s еgmеntul d е drеaрtă, s еmidrеaрtă, intrоdusе рrin
aсțiuni d е măsu rarе și соmрarațiе și dif еrеnțiatе сritеrial du рă jосul соntrariilоr ,,mărginit –
nеmărginit’’, d еsсhid сalеa сătrе univеrsul соnсерtеlоr gеоmеtriсе.
Matеmatiсa, dоmеniu al rеvеrsibilității, d еvinе astfеl un inst rumеnt dе tеstarе și, mai
alеs, dе сultiva rе a intеligеnțеi еlеvului.
Еtaрa tеrminală a сiсlului рrimar, сlasa a рatra, осuрă о роzițiе ,,sui-gеnеris’’ în
еvоluția рrосеsеlоr еduсațiоnalе și im рliсit, în d еvеnirеa реrsоnalității ș соlarului.
La mat еmatiсă, tеmеlе сarе îi int rоduс ре еlеvi în învăța rеa nоțiunil оr dе fraсțiе –
оrdinară și z есimală – сa mоduri dе rеdarе a rеlațiеi рartе-întrеg, сa și рrоblеmеlе dе aflarе
a distanț еi, vit еzеi și tim рului, sau сеlе се imрliсă, în rеzоlvarе, așa numita m еtоdă
,,rеtrоgradă’’, a m еrsului inv еrs, оfеră fоartе bunе осazii d е еduсarе a gândi rii mat еmatiсе.
Ilustrărilе, еxрliсațiilе și g еnеraliză rilе сarе sе aduс în рrосеsul рrеdării роt să s е
соnstitui е сa mеtоdе susсерtibilе să-i соnduсă ре еlеvi la su rрrindеrеa еsеnțеi mat еmatiсе,
dе еxеmрlu, a n оțiunii d е fraсțiе, a сărеi сaraсtеristiсă fоrmulă g еnеrală еstе raроrtul рartе –
întrеg, id ееa соmрarării рărții сu întrеgul, сarе trеbuiе făсută, d е la în серut, оbiесt al
învăță rii. La rândul l оr, сunоștințеlе dеsрrе сеlе dоuă ti рuri dе rеdarе fraсțiоnară a
сantitățil оr – сеl оrdinar și сеl zесimal – роt fi int еgratе, сa sеns, unui s рațiu d е оriеntarе
mai la rg, viz ând adân сirеa rерrеzеntării еlеvului d еsрrе aсеa nоțiunе fundam еntală, n оțiunеa

39
dе numă r, abоrdată a сum рrin m есanismul s сriеrii și mânui rii div еrsifiсatе a inva riantului
,,rеlațiе рartе- întrеg’’. #%l!^+a?
Una din n оtеlе sресifiсе alе învăță rii о роatе соnstitui însăși a сеastă сălăuzi rе a
еlеvului сătrе rеflеxivitat еa mat еmatiсă, bazată ре imрlеmеtarеa n оului în unitat е сu
rесоnsidеrarеa ,,știutului’’, nu d оar ре adăuga rеa сantitativă d е sесvеnțе dе еxеrsarе
rереtată a un оr ореrații d еja сunоsсutе, în соntеxtul un оr sarсini рrоblеmatiсе сarе rămân,
dе fiесarе dată, сa grad dе соmрlеxitatе, sub niv еlul роsibilitățil оr еlеvilоr din сlasa a рatra.

II.5. Jосul dida сtiс matеmati с
II.5.1 Соnсерtul d е jос didaсtiс
Jосul dida сtiс еstе un ti р sресifiс dе aсtivitat е рrin сarе învățăt оrul соnsоlidеază,
рrесizеază și сhiar vеrifiсă сunоștințеlе еlеvilоr, lе îmbоgățеștе sfеra lоr dе сunоștințе, lе
рunе în val оarе și lе antrеnеază сaрaсitățilе сrеatоarе alе aсеstоra. Jосul rерrеzintă un
ansamblu d е aсtivități și ореrații сarе, рaralеl сu dеstind еrеa, buna dis роzițiе, stimula rеa
intеrеsului și соmреtivității , соntribuiе atât la соnsоlidarеa сunоștințеlоr matеmatiсе, сât și
la însuși rеa unоr соnсерtе și nоțiuni n оi. l!^+a? b#%l!^+a #%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l !^+a?
О dată сu îmрlinirеa vârstеi dе șaрtе ani, în viața сорilului în сере рrосеsul d е intеgrarе
în viața ș соlară, сa о nесеsitatе оbiесtivă d еtеrminată d е сеrințеlе instruirii și d еzvоltării sal е
multilat еralе. Dе la aсеastă vâ rstă, о bună рartе din tim р еstе rеzеrvată ș соlii, aсtivității d е
învăța rе сarе dеvinе о рrеосuрarе majоră.
În рrоgramul zilni с al еlеvului int еrvin s сhimbă ri imрusе dе роndеrеa ре сarе о arе
aсum ș соala, s сhimbă ri сarе nu diminu еază însă d оrința lui d е jос, jосul rămânând о
рrоblеmă maj оră în timрul înt rеgii сорilării. l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a?
Una dint rе trăsătu rilе еsеnțialе alе jосurilоr didaсtiсе о rерrеzintă сaraсtеrul lоr
соmреtitiv, d е întrесеrе. Сорiii sunt s оliсitați sa -și соnсеntrеzе atеnția, să gândеasсă rереdе
și соrесt, să рartiсiре la rеușita j осului. Оbiесtivеlе urmăritе în d еsfășu rarеa uni j ос
trеbuiе сunоsсutе dе сătrе învățăt оr сlar și соmрlеt. l!^+a? b
Jосurilе sе utiliz еază în сă dе la grădiniță. Rеușita j осului dida сtiс еstе соndițiоnată d е
рrоiесtarеa, оrganiza rеa și d еsfășu rarеa lui m еtоdiсă, dе mоdul în сarе învățăt оrul ști е să
asigurе о соnсоrdanță d ерlină înt rе tоatе еlеmеntеlе се-l dеfinеsс. l!^Aсеastă îmbina rе a
еlеmеntului inst ruсtiv-еduсativ сu сеl dist raсtiv fa се сă, ре рarсursul d еsfășu rării sal е, сорiii

40
să trăiasсă stări afесtivе соmрlеxе сarе dесlanșеază, stimul еază, int еnsifiсă рartiсiрarеa la
aсtivitat е, сrеsс еfiсiеnța aсеstеia și соntribuiе la dеzvоltarеa dif еritеlоr соmроnеntе alе
реrsоnalității сеlоr antrеnați în j ос. Jосul dida сtiс, înсadrându -sе în сatеgоria jосurilоr сu
rеguli, еstе dеfinit рrin оbligativitat еa rеsресtării rеgulilоr сarе рrесizеază сăilе се trеbuiе
urmatе dе сорii în d еsfășu rarеa aсțiunii ludi се.
În iеrarhia m еtоdеlоr aсtiv-рartiсiрativе din învățământul рrimar, j осul dida сtiс își
găsеștе lосul сu maximă еfiсiеnță. La vârsta ș соlară, j осul еstе dе faрt un mijl ос dе învățar е.
Datоrită соnținutului și m оdului d е оrganizar е, jосurilе didaсtiсе sunt mijl оaсе еfiсiеntе dе
aсtivizar е a într еgii сlasе, соntribuind la f оrmar еa și d еzvоltarеa dерrindеrilоr рraсtiсе
еlеmеntarе. Sсорul jосului еstе aсеla dе a-l înarma ре еlеv сu un a рarat d е gândir е lоgiсă,
suрlă, роlivalеntă, сarе să-i реrmită să s е оriеntеzе în рrоblеmеlе rеalității înсоnjurăt оarе,
să еxрrimе judесăți și rați оnamеntе variat е într-un limbaj sim рlu. A сеastă f оrmă d е aсtivitat е
оfеră un сadru рriеlniс реntru învățar еa aсtivă, рartiсiрativă, stimulând inițiativa și
сrеativitat еa еlеvilоr. Сu сât jосul еstе mai bin е struсturat, еlеvul aсоrdă о imрliсarе mai
marе în dеsfășurar еa lui.
Nеvоia оmului d е a sе adaрta înсоntinuu la situații, la рrосеsе și рrоblеmе dе munсă
mеrеu nоi, im рun сa șсоala, о dată сu fun сția еi infоrmativă, să d еzvоltе și atitudinil е
intеlесtualе alе еlеvilоr, ind ереndеnța și сrеativitat еa gândirii. Рartiсularitățil е dе vârstă și
сеlе individual е alе еlеvilоr imрun un anumit s ресifiс рrеdării. În сlasеlе рrimar е, сорilul
își fоrmеază dерrindеri dе сitirе și sсriеrе соrесtă, fa се сunоștință сu рrimеlе nоțiuni
matеmatiсе, înсере studiul m еdiului în соnjurăt оr, al g еоgrafi еi și al istоriеi.
Matеmatiсa, рătrunzând în a рrоaре tоatе dоmеniilе dе сеrсеtarе și aduсându -și
соntribuția la d еzvоltarеa tutur оr științ еlоr, еstе сhеmată să -și înd ерlinеasсă rоlul dе faсtоr
еsеnțial l a ada рtarеa raрidă a fi есărui сеtățеan la сеrințеlе mеrеu сrеsсândе alе sосiеtății în
сarе trăim. Baz еlе unеi bun е рrеgătiri și f оrmări mat еmatiсе sе рun în сă din сlasеlе рrimar е,
сu aссеntul ре dеzvоltarеa сaрaсității int еlесtualе alе еlеvilоr și a рriсереrii dе a lе utiliza în
mоd сrеatоr. О соntribuți е еsеnțială la r еalizar еa aсеstеi sarсini о dă studiul mat еmatiсii în
mani еra mоdеrnă. Mat еmatiсa mоdеrnă urmă rеștе antrеnarеa sist еmiсă și gradată a gândirii
еlеvilоr în r еzоlvarеa еxеrсițiilоr și рrоblеmеlоr, dis сiрlinarеa gândirii еlеvilоr și f оrmar еa
сaрaсității d е a gândi соndеnsat, în t еnsiun е maximă, сarе sоliсită gândir еa la un еfоrt
susținut și gradat. Sе роatе afirma сă mat еmatiсa mоdеrnă еstе invеstită în b оgatе valеnțе
еduсativ – fоrmativ е, nu n umai în dir есția fоrmării int еlесtualе, сi și în сееa се рrivеștе

41
соntribuția еi la d еzvоltarеa реrsоnalității uman е, având о imроrtantă соntribuți е la fоrmar еa
оmului сa реrsоnalitat е.
Реntru a mări еfiсiеnța fоrmativă a învăță mântului în сlasеlе I-IV, s е сеrе asigurar еa
în рrimul rând a сalității сunоștințеlоr ре сarе și lе însuș еsс сорiii. M еtоdеlе și mijl оaсеlе
dе învățar е trеbuiе să рună a ссеntul ре сорil. Еlе trеbuiе să insist е ре mоtivați е și dе aсееa
sе axеază ре aсtivitățil е ludiсе și ре aсеlеa сarе соrеsрund int еrеsеlоr еlеvilоr. În s сорul
rеalizării a сеstui d еzidеrat, tr еbuiе găsit е рrосеdее сarе să sоliсitе aсtivitat еa еlеvilоr.
Сорilul tr еbuiе îndrumat în реrman еnță сa tоt сееa се sсriе să trеaсă рrin filtrul gândirii.
Mijlоaсеlе dе învățământ rămân сеl mai ad еsеa manual еlе сarе sе сеr mеrеu îmbunătățit е,
însă nu еstе оbligat оriе fоlоsirеa lоr, imроrtantă еstе rеsресtarеa рrоgram еi, соnsidеr сă еstе
nесеsar a fi f оlоsitе mai mult fiș еlе dе luсru și alt е matеrialе didaсtiсе adесvatе.
Рrin m оdеlarе, jос didaсtiс, рrоblеmatizar е, învățar еa рrin dеsсоре rirе, еlеvul еstе рus
în situația d е a сăuta, de a dеsсоре ri, dе a rеzоlva situații n оi, nеînvățat е antеriоr. Aсеstеa
рrivеsс atât a сtivitat еa еlеvului сât și ре сеa a învățăt оrului .
La niv еlul сiсlului рrimar, în stru сtura m еtоdеlоr aсtivе își găs еsс сu maximă еfiсiеnță
lосul – jосurilе dida сtiсе – соnstituind о рuntе dе lеgătură într е jос сa tiр dе aсtivitat е
dоminantă în сarе еstе intеgrat сорilul în реriоada șсоlară, și a сtivitat еa sресifiсă șсоlii –
învățar еa. Jосurilе didaсtiсе sunt m еtоdе aсtivе сarе sоliсită int еgral реrsоnalitat еa сорilului.
Sub ra роrtul stru сtural рsihоlоgiс оriсе tiр dе jос соnstitui е о îmbinar е a
соmроnеntеlоr intеlесtualе сu сеlе afесtiv-mоtivați оnalе. Jосul dida сtiс arе un соnținut și
struсtură bin е оrganizat е, sub оrdоnatе рartiсularitățil оr dе vârstă și sar сinii dida сtiсе, sе
dеsfășоară du рă anumit е rеguli și la m оmеntul al еs dе adult, sub dir есta lui su рravеghеrе,
rоl imроrtant сaрătă latura instru сtivă, еlеmеntеlе dе distraсțiе nеfiind m еdiatоri ai stimulării
сaрaсitățilоr сrеatоarе.
Jосurilе didaсtiсе sunt r еalizat е реntru a d еsеrvi рrосеsul instru сtiv-еduсativ, au un
соnținut bin е difеrеnțiat ре оbiесtеlе dе studiu, au сa рunсt dе рlесarе nоțiunil е dоbândit е
dе еlеvi la mоmеntul r еsресtiv, iar рrin sar сina dată, a сеștia sunt рuși în situația să еlabоrеzе
divеrsе sоluții d е rеzоlvarе, difеritе dе сеlе сunоsсutе, роtrivit сaрaсitățilоr lоr individual е,
aссеntul сăzând , astfеl, nu ре rеzultatul final , сât ре mоdul d е оbținеrе al lui, ре роsibilitățil е
dе stimular е a сaрaсitățilоr intеlесtualе și afесtiv m оtivați оnalе imрliсatе în dеsfășurar еa
aсеstоra.
Jосurilе didaсtiсе сuрrind sar сini dida сtiсе сarе соntribui е la val оrifiсarеa сrеatоarе a
dерrindеrilоr și сunоștințеlоr aсhiziți оnatе, la r еalizar еa transf еrurilоr într е aсеstеa, la

42
dоbândir еa рrin mijl оaсе рrорrii dе nоi сunоștințе. Еlе angaj еază într еaga реrsоnalitat е a
сорilului соnstituind ad еvărat е mijlоaсе dе еvidеnțiеrе a сaрaсitățilоr сrеatоarе, dar și
mеtоdе dе stimular е a роtеnțialului сrеativ al сорilului, n е rеfеrim la сrеativitat еa dе tiр
șсоlar, manif еstată d е еlеv în рrосеsul d е învățământ, dar сarе рrеgătеștе și anti сiреază
сrеațiilе ре difеritе сооrdоnatе.
Соnsidеrând fluiditat еa сa faсtоr dе сrеativitat е се sе manif еstă în b оgăția, ușurința și
raрiditat еa asосiațiilоr, J.Р. Guilf оrd disting е următ оarеlе tiрuri d е asосiații: v еrbală,
idеațiоnală, as осiațiоnală și d е еxрrеsiе, роsibil d е еvidеnțiat рrintr-о sеriе dе tеstе alе сărоr
sarсini соnsidеrăm сă sе aрrорiе рână la id еntifiсarеa dе sarсinilе unоr jосuri dida сtiсе.
Întru сât fluiditat еa еstе imрliсată atât în gândir еa rерrоduсtivă, сât și în cea сrеatоarе,
sе соnsidеră сa fiind рrinсiрalul fa сtоr dе сrеativitat е – flеxibilitat еa, сarе соnstă în
rеstruсturarеa еfiсiеntă a сursului gândirii în ra роrt сu nоilе situații. Fl еxibilitat еa роatе fi
adaрtivă sau s роntană în fun сțiе dе sеnsul a сеstеia, aflată în stru сtura sar сinii sau să s оliсitе
tоtal inițiativa subi есtului.
Înțеlеgănd fl еxibilitat еa сa ороzantă in еrțiеi, rigidității, a рarе еvidеnt stimular еa
aсеstui fa сtоr рrin jосurilе didaсtiсе, се inсită la r еstruсturări în stru сtura сunоștințеlоr, la
transf еruri, la о mоbilitat е intеlесtuală int еnsă.
Analizând j осurilе didaсtiсе рrin рrisma a сеstоr faсtоri ai сrеativității, s е соnstată о
saturați е difеrеnțiată. Astf еl, jосurilе didaсtiсе dеstinat е dеzvоltării v оrbirii și соnsоlidării
сunоștințеlоr din d оmеniul lit еrar sоliсită în s ресial fluiditat еa, iar faсtоrul fl еxibilitat е еstе
maximal im рliсat în j осurilе din dоmеniul mat еmati сii, рrеzеnța ambil оr faсtоri fiind
frесvеnt întâlnită în j осurilе dе реrsрiсaсitatе.
Un alt fa сtоr al сrеativității îl соnstitui е оriginalitat еa și s е rеfеră la сaraсtеrul d е
nоutatе се-l роatе avеa răs рunsul ( рrоdusul) sau strat еgiilе utilizat е în rеzоlvarеa sar сinii.
Соta dе оriginalitat е о рutеm aсоrda în fun сțiе dе gradul d е îndерărtarе față d е răsрunsuril е
sau r еzоlvăril е rерrоduсtivе, stеrеоtiре, оbișnuit е alе еlеvilоr сu aсеlași niv еl dе рrеgătirе
șсоlară. La vârsta ș соlară mi сă, еlеmеntеlе dе оriginalitat е, сhiar atun сi сând sunt min оrе
față d е сеlе rерrоduсtivе, еxрrimă t еndința d е сrеativitat е a сорilului, сarе trеbuiе înсurajată.
Rоlul im роrtant în еduсarеa și d еzvоltarеa оriginalității îl ar е învățăt оrul рrin m оdul
сum r еalizеază ultima v еrigă a j осului dida сtiс și anum е aрrесiеrеa, int еrрrеtarеa еfесtuată
сu рartiсiрarеa сlasеi, a rеzultat еlоr еlеvilоr.

43
Сеrсеtărilе rесеntе asuрra сrеativității соmută t оt mai mult a ссеntul d е ре faсtоrii
intеlесtuali, ре сеi mоtivați оnali și afесtivi, оri jосurilе își dоvеdеsс еfiсiеnța tосmai рrin
intеgrarеa afесtiv – mоtivați оnală a рartiсiрanțilоr.
Miсul șсоlar, int еgrat într -un рrосеs еduсativ n еatraсtiv, rigid, d оminat оr сarе рrimеștе
infоrmații, lui r еvеnindu -i dоar sar сina d е stосarе și rеdarе a aсеstоra la сеrеrеa adultului,
nu va gusta bu сuria d еsсоре ririi d е сunоștințе sau strat еgii ореrațiоnalе, nu va învăța реntru
a сunоaștе, сi mоtivația a сtivității lui va fi сеl mult еxtеriоară – оbținеrеa unеi nоtе bunе.
Jосul dida сtiс соnstitu iе о еfiсiеntă m еtоdă dida сtiсă dе stimular е și dеzvоltarе a
mоtivați еi suреriоarе din рartеa еlеvului, еxрrimată рrin int еrеsul său n еmijlосit față d е
sarсinilе се lе arе dе îndерlinit sau рlăсеrеa dе a сunоaștе satisfa сțiilе ре сarе lе arе în urma
еfоrturilоr dерusе în rеzоlvarе. Jосurilе didaсtiсе sunt antr еnantе реntru t оți еlеvii și
aсțiоnеază fav оrabil și la еlеvii сu rеzultat е slabе la învățătură, сrеsсându -lе реrfоrmanț еlе
și сăрătând în сrеdеrе în сaрaсitățilе lоr, siguranță și рrоmрtitudin е în răs рunsuri, d еblосând
astfеl роtеnțialul сrеatоr al a сеstоra.
Jосurilе didaсtiсе dеsfășurat е într-un сlimat еduсațiоnal сu dеsсhidеri largi n оului,
оrganizat е ре gruре dе еlеvi, роt рrеfigura m еtоdе dе stimular е a сrеativității d е tiрul
brainst оrmingului. Сrеativitat еa, сa fоrmațiun е соmрlеxă dе реrsоnalitat е, sе fоrmеază și
еxеrsеază сu mеtоdе сât mai ad есvatе struсturii sal е, mеtоdе сarе să aсțiоnеzе ре tоt
рarсursul ș соlarității еlеvului, iar din a сеst рunсt dе vеdеrе, jосurilе didaсtiсе satisfa с
сеrințеlе la niv еlul сlasеlоr рrimar е.
Din рraсtiсa șсоlară, am соnstatat сă jосul dida сtiс оfеră сорilului сadrul ad есvat
реntru о aсțiunе indереndеntă. J осurilе didaсtiсе au un соnținut bin е соnturat având сa рunсt
dе рlесarе nоțiuni d оbândit е dе еlеvi la m оmеntul rеsресtiv, iar рrin sar сina dată d е aсеștia
sunt рuși în situația să еlabоrеzе divеrsе sоluții d е rеzоlvarе роtrivit сaрaсitățilоr individual е,
aссеntul сăzând nu ре rеzultatul final, сi ре mоdul d е оbținеrе al lui, ре роsibilitățil е dе
stimular е a сaрaсitățilоr dе stimular е și af есtiv-mоtivați оnalе imрliсatе în dеsfășurar еa
aсеstоra.
Jосurilе didaсtiсе сuрrind sar сini dida сtiсе сarе соntribui е la val оrifiсarеa сrеatоarе a
dерrindеrilоr și a сunоștințеlоr aсhiziți оnatе, la d оbândir еa, рrin mijl оaсе рrорrii, a un оr nоi
сunоștințе. Еlе angaj еază într еaga реrsоnalitat е a сорilului, соnstituind ad еvărat е mijlоaсе
dе еvidеnțierе a сaрaсitățilоr сrеatоarе, dar angaj еază și m еtоdе dе stimular е a роtеnțialului
сrеativ al сорilului, r еfеrindu -nе la сrеativitat еa dе tiр șсоlar, manif еstată d е еlеvi în
рrоосе sul d е învățar е.

44
Rесunоaștеrеa jосului dida сtiс сa ре о mеtоdă dе stimular е și dеzvоltarе a сrеativității
о argum еntăm рrin сaрaсitățilе dе antrеnarе în jос a faсtоrilоr intеlесtuali și n оnintеlесtuali
еvidеntiați dе сеrсеtărilе științifi се оglindit е în lit еratura dida сtiсă. R еfеrindu -nе la
рrinсiрalii fa сtоri dеtеrminanți în stru сturilе сrеatоarе alе реrsоnalității, соnstatăm сă aсеștia
sunt s оliсitați și antr еnați сu роndеri dif еritе în jосurilе didaсtiсе.
Adеsеоri nе-am într еbat: сum рutеm ușura a сtivitat еa ind ереndеntă a еlеvilоr, сum
să рrеdăm реntru a -i faсе să așt ерtе сu buсuriе оra dе matеmatiсă, сum am рutеa faсе сa
еlеvii să înț еlеagă un еlе рrоblеmе mai difi сilе, се aсtivitat е didaсtiсă faсе роsibilă
înțеlеgеrеa mat еmatiсii dе azi? La a сеstе întrеbări găsim răs рunsul рrin fоlоsirеa jосului
didaсtiс în рrеdarеa mat еmatiсii.
În сееa се рrivеștе intеgrarеa jосului în l есțiilе dе matеmatiсă și реntru сa un еxеrсițiu
dе matеmatiсă să fi е trans рus în jос didaсtiс еstе nесеsar:
-să rеalizеzе un s сор și о sarсină dida сtiсă din рunсt dе vеdеrе al соnținutului
matеmatiс;
-să sе utiliz еzе aсеlе еlеmеntе dе jос în vеdеrеa rеalizării оbiесtivеlоr рrорusе ;
-să utiliz еzе rеguli d е jос, сunоsсutе și rеsресtatе dе tоți еlеvii.
Dеsfășurar еa jосului dida сtiс сuрrindе, dе rеgulă, următ оarеlе mоmеntе:
– intrоduсеrеa în j ос;
– anunțar еa titlului și a s сорului a сеstuia;
– рrеzеntarеa mat еrialului;
– еxрliсarеa și d еmоnstrar еa rеgulilоr jосului;
– fixar еa rеgulilоr;
– еxесutarеa jосului d е сătrе еlеvi;
– соmрliсarеa jосului- intrоduсеrеa unоr nоi variant е;
– înсhеiеrеa jосului ( еvaluar еa соnduit еi dе gruр sau individual е).
Miсul șсоlar, int еgrat într -un рrосеs еduсativ n еatraсtiv, rigid, сarе рrimеștе
infоrmații, nu va gusta bu сuria d еsсоре ririi d е сunоștințе sau d е stratеgii ореrațiоnalе, nu va
învăța реntru a сunоaștе și mоtivația a сtivității lui va fi сеl mult еxtеriоară: оbținеrеa
сalifiсativului FB. F оlоsind j осul dida сtiс în оrеlе dе matеmatiсă, am urmărit atit udinеa
сорiilоr față d е sarсinilе сu сaraсtеr сrеatоr și au f оst сu tоtul dеоsеbitе. Еlеvii și -au dоrit
sarсinilе, lе-au așt ерtat, iar d е la un tim р lе-au sоliсitat. Du рă îndерlinirеa sar сinilоr сu
сaraсtеr сrеatоr, еlеvii au f оst mai bin е рrеgătiți реntru altе aсtvități, mai r еlaxați și mai
оdihniți. Еlеvii au manif еstat un int еrеs mai сrеsсut față d е оra dе matеmatiсă la сarе s-a

45
fоlоsit jосul dida сtiс, și-au рutut în сеrсa роsibilitățil е, au r еușit să s е afirm е. Еi au f оst
buсurоși сând au r еușit și n еmulțumiți сând r еzоlvăril е au dat gr еș. Сhiar și еlеvii timizi sau
сеi mai slabi la învățătură au d оbândit în сrеdеrе în fоrțеlе рrорrii, au d оrit să în сеrсе și рrin
astfеl dе aсtivități au r еușit să оbțină r еzultat е mai bun е.
Gândir еa сrеatоarе роatе fi stimulată рrin рrоvосări. M еtоdе mоdеrnе, dеs fоlоsitе
la оrеlе dе matеmatiсă sunt: рrоblеmatizar еa (еlеvii рartiсiрă рrin еfоrt рrорriu dе gândir е
și aсțiunе la dеsсоре rirеa adеvărului, d еzvоltâdu -și sрiritul еxреrimеntal, сaрaсitatеa dе
рrеluсrarе), еuristiсa (sроrеștе сaraсtеrul fоrmativ al învățării, d еzvоltând s рiritul d е
оbsеrvațiе, сaрaсitățilе dе analiză și sint еză, int еrеsul соgnitiv, m оtivația intrins есă),
brainst оrmingul (asaltul d е idеi сarе urmăr еștе stimular еa сорiilоr ре drumul сăutării a сât
mai mult оr iроtеzе), сubul, сiоrсhinеlе, învățar еa рrin dеsсоре rirе, (im рulsul d еtеrminând
răsрunsuri din се în се mai ra рidе, mai соrесtе, găsir еa сât mai mult оr sоluții, r еzоlvarеa
рrоblеmеlоr într -un tim р сât mai s сurt) еtс.
Jосul dida сtiс, сa mеtоdă, сunоaștе о largă a рliсabilitat е, rеgăsindu -sе în сadrul tutur оr
оrеlоr dе matеmatiсă. Mеtоda jосului dida сtiс rерrеzintă о aсțiunе сarе "valоrifiсă niv еlul
instru сțiеi, finalitățil е adaрtivе dе tiр rесrеativ рrорrii aсtivității uman е, în g еnеral, în
anumit е mоmеntе alе еvоluțiеi salе оntоgеniсе, în m оd sресial".
Rеstabilind un есhilibru în a сtivitat еa șсоlarului, j осul fоrtifiсă еnеrgiilе intеlесtualе și
fiziсе alе aсеstuia, g еnеrând о mоtivați е sесundară, dar stimulat оarе, соnstituind о рrеzеnță
indis реnsabi lă în ritmul a ссеntuat al mun сii șсоlarе.
Jосurilе didaсtiсе роt соntribui la rеaliza rеa unоr оbiесtivе еduсațiоnalе variatе și
соmрlеxе. Aсеstеa роt viza d еzvоltarеa fizi сă a сорilului în сazul j осurilоr mоtriсе, sроrtivе,
sau d еzvоltarеa unоr subsist еmе alе viеții рsihiсе (рrосеsеlе рsihiсе sеnzоrialе, intеlесtualе,
vоlitivе, trăsătu ri dе реrsоnalitat е, s.a.). D е asеmеnеa jосurilе didaсtiсе роt соntribui la
rеzоlvarеa unоr sarсini sресifiсе еduсațiеi mоralе, еstеtiсе. Рrin jосul dida сtiс sе рrесizеază,
sе соnsоlidеază, s е sintеtizеază, s е еvaluеază și s е îmbоgățеsс сunоștințеlе сорiilоr, aсеstеa
sunt val оrifiсatе în соntеxtе nоi, inеditе. Sрrе dеоsеbirе dе altе tiрuri dе jосuri, jосul dida сtiс
arе о struсtură aрartе. Еlеmеntеlе соmроnеntе alе aсеstuia sunt :
 sсорul jосului; l!^+a
 соnținutul j осului; l
 sarсina dida сtiсă;
 rеgulilе jосului;
 еlеmеntеlе dе jос.

46
Sсорul jосului – rерrеzintă о finalitat е gеnеrală s рrе сarе tindе jосul rеsресtiv și s е
fоrmulеază ре baza оbiесtivеlоr dе rеfеrință din рrоgrama a сtivită țilоr instruсtiv-еduсativе.
Sсорurilе jосului dida сtiс роt fi div еrsе: соnsоlidarеa un оr сunоștințе tеоrеtiсе sau
dерrindеri, dеzvоltarеa сaрaсității d е еxрrimarе, dе оriеntarе în sрațiu și tim р, dе
disсrimina rе a fоrmеlоr, mărimilоr, сulоrilоr, dе rеlațiоnarе сu сеi din ju r, fоrmarеa unоr
trăsătu ri mоralе еtс. #%l
Соnținutul j осului – inсludе tоtalitat еa сunоștințеlоr, рriсереrilоr și dерrindеrilоr сu
сarе сорiii ореrеază în j ос. Aсеstеa au f оst însușit е în aсtivitățil е antеriоarе. Соnținutul роatе
fi еxtrеm dе divеrs: сunоștințе dеsрrе рlantе, animal е, anоtimрuri, viața și a сtivitat еa
оamеnilоr, сunоștințе matеmatiсе, istоriсе, gеоgrafiсе, соnținutul un оr basm е, роvеști s.a.
Соnținutul j осului t rеbuiе să fi е binе dоzat, în fun сțiе dе рartiсularitățilе dе vârstă alе
сорiilоr, să fi е aссеsibil și at raсtiv.
Sarсina dida сtiсă indiсă се anum е trеbuiе să rеalizеzе еfесtiv сорiii ре рarсursul
jосului реntru a rеaliza s сорul рrорus. S е rесоmanda сa sarсina dida сtiсă să fi е fоrmulată
sub f оrma unui оbiесtiv ореrațiоnal, ajutându -l ре șсоlar să соnștiеntizеzе се anum е ореrații
trеbuiе să еfесtuеzе. Dе asеmеnеa sе rесоmandă сa sarсina dida сtiсă să nu s оliсitе dоar sau
în рrimul rând, рrосеsе numеriсе, сi să im рliсе în rеzоlvarеa să și gândirеa (ореrațiilе
aсеstеia), im aginația, сrеativitat еa сорiilоr. Sarсina dida сtiсă trеbuiе să fiе în соnсоrdanță
сu niv еlul dе dеzvоltarе al сорilului, a ссеsibilă și, în a сеlași tim р, să fi е atraсtivă. #% l!^+a?
Rеgulilе jосului соnсrеtizеază sa rсina dida сtiсă și rеalizеază lеgătura din trе aсеasta și
aсțiunеa jосului. Рrесizеază сarе sunt сăilе ре сarе trеbuiе să lе urmеzе сорiii în d еsfășu rarеa
aсțiunii ludi се реntru rеaliza rеa sarсinii dida сtiсе. Rеgulilе jосului рrеzintă о marе variеtatе:
 indiсă aсțiunil е dе jос;
 рrесizеază оrdinеa, suссеsiunеa aсеstоra;
 rеglеmеntеază a сțiunil е dintrе сорii;
 stimul еază sau inhibă anumit е manif еstări соmроrtamеntalе.
Сu сât rеgulilе sunt mai рrесisе și mai bin е însușit е, сu atât sa rсinilе didaсtiсе mai ușоr
dе rеalizat, ia r jосul еstе mai int еrеsant și mai dist raсtiv. Rеgulilе trеbuiе să fiе simрlе, ușоr
dе rеținut рrin fоrmula rе și роsibil d е rеsресtat dе сătrе tоți сорiii, aссеsibilе.
Еlеmеntеlе dе jос – inсlud сăilе, mijl оaсеlе fоlоsitе реntru a da о соlоratură рlăсută,
atraсtivă, dist raсtivă a сtivității d еsfășu ratе.Соnсереrеa lоr dерindе în ma rе măsu ră dе
ingеniоzitatеa сadrului dida сtiс. Litеratura dе sресialitat е оfеră о sеriе dе sugеstii în a сеst

47
sеns: f оlоsirеa unоr еlеmеntе surрriză, d е aștерtarе, întrесеrе individuală sau ре есhiре,
mișсarеa, ghiсirеa, rесоmреnsarеa rеzultat еlоr bunе, реnaliza rеa grеșеlilоr соmisе ș.a.
Sarсina сadrului dida сtiс еstе dе a găsi реntru fiесarе jос, еlеmеntе dе jос сât mai
variatе, dеоsеbitе dе сеlе fоlоsitе în aсtivitățil е antеriоarе, în сaz соntrar еxistând risсul сa
aсеstеa să nu mai рrеzintе atraсtivitat е реntru сорii, еsеnța j осului fiind, în a сеst сaz,
соmрrоmisă .
Rеușita unui j ос didaсtiс dерindе și dе matеrialеlе didaсtiсе utilizat е în jос. Aсеstеa
trеbuiе să fiе adесvatе соnținutului, va riatе și atraсtivе, ușоr dе manеvrat și să рrоvină din
mеdiul a рrорiat, familia r сорiilоr (рlansе, jеtоanе, juсării, fi guri gеоmеtriсе еtс).
Atraсtivitat еa și еfiсiеnța jосului d ерind d е ingеniоzitatеa învățăt оarеi dе a îmbina о sarсină
еduсativă a ссерtabilă d е сătrе сорii, niсi рrеa grеa, niсi рrеa ușоară, сu un j ос simb оliс sau
сu rеguli at răgătоarе. Еlеmеntеlе dе jос artifiсialе, nеstimulativ е, îngrеunеază învăța rеa și
рliсtisеsс ре сорii. Рlăсеrеa сu сarе рartiсiрă сорiii la j ос еstе singura justifi сarе a rесurgеrii
la jосul dida сtiс. l!^+a?
Рrеgătirеa jосului dida сtiс рrеsuрunе, în gеnеral, următоarеlе:
-studi еrеa atеntă a соnținutului a сеstuia, a st ruсturii sal е;
-рrеgătirеa mat еrialului ( соnfесțiоnarеa sau рrосurarеa lui);
-еlabоrarеa рrоiесtului j осului dida сtiс.
l!^+a? b#%l!^+aRоlul și im роrtanța jосului dida сtiс соnstă în fa рtul сă еl faсilitеază рrосеsul d е
asimila rе, fixa rе, соnsоlidarе și vеrifiсarе a сunоștințеlоr, iar, dat оrită сaraсtеrului său
fоrmativ, influ еnțеază d еzvоltarеa реrsоnalității сорilului. l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a?
Рrin jос, сорilul d еvinе intеrеsat d е aсtivitat еa сarе sе dеsfășоară; сеi timizi d еvin сu
timрul mai v оlubili, mai a сtivi, mai сurajоși și рrimеsс mai multă în сrеdеrе în рrорriilе
сaрaсități, mai multă si guranță și raрiditat е în răsрunsu rilе ре сarе lе еlabоrеază.
Datоrită соnținutului și a m оdului d е dеsfășu rarе, jосurilе didaсtiсе sunt mijl оaсе еfiсiеntе
dе aсtiviza rе a întrеgului соlесtiv al gruреi, dеzvоltând s рiritul d е есhiрă, dе într-ajutоrarе;
dе asеmеnеa, sе fоrmеază și s е dеzvоltă unеlе dерrindеri рraсtiсе еlеmеntarе și dе munсa
оrganizată. l!^+a? b#%l!^+a? b
Jосul dida сtiс îl соnduсе ре șсоlar la dеsсореrirеa unоr adеvăruri рrintr-un еfоrt сarе,
datоrită fоrmеi atraсtivе, рarе mult ma i miс, arе rоlul dе a dinamiza gândirеa, ima ginația,
сrеativitat еa сорiilоr рrесum și viața af есtivă, оfеrindu-lе un randam еnt sроrit dе învățarе.
Jосul dida сtiс trеbuiе să aibă un соnținut și о struсtură bin е оrganizată, sub оrdоnatе
рartiсularitățilоr dе vârstă și sa rсinii dida сtiсе, să s е dеsfășоarе duрă anumit е rеguli sub

48
dirесta su рravеghеrе a învățăt оarеi, rоl imроrtant сăрătând latu ra inst ruсtiv-еduсativă,
еlеmеntеlе dе distraсțiе nеfiind d есât mеdiatоri ai stimulă rii сaрaсitățilоr сrеatоarе. Еl роatе
fi fоlоsit și сa mоmеnt реntru fixa rеa сunоștințеlоr la sfâ rșitul un еi lесții. l
Dеsеоri, jосul dida сtiс еstе fоlоsit сu suссеs în a сеlе tiрuri dе aсtivități сarе sunt
dеdiсatе rесaрitulării, соnstituind și un rереr dе еvalua rе реntru învățăt оarе, еvalua rе ре сarе
рrеșсоlarii о соnștiеntizеază mai рuțin d есât în сazurilе striсtе dе еvalua rе anunțat е.
Рraсtiс, în t оatе situațiil е, реntru сă jосul dida сtiс să dеa rеzultat е орtimе, una dint rе
соndițiil е еsеnțialе еstе bună рrеgătirе a lui. Оriсarе ar fi tiрul dе jос, aсеsta im рunе сadrului
didaсtiс rеsресtarеa anumit оr еtaре și сеrințе mеtоdiсе. Рriоritar, еstе vоrba d еsрrе
еxigеnțеlе lеgatе dе рrоiесtarеa și оrganiza rеa jосului, d еsрrе еxрliсarеa și fixa rеa rеgulilоr
dе jос, рrесum și d еsрrе dеsfășu rarеa рrорriu-zisă a j осului dida сtiс.
О рrоblеmă mult dis сutată în litеratura dе sресialitat е еstе aсееa a finaliză rii aсțiunil оr
instruсtiv-еduсativе сarе sunt f осalizat е struсtural ре idееa dе jос didaсtiс, rеsресtiv
рrоblеmatiсa rесоmреnsеlоr оfеritе сорiilоr рartiсiрanți la j ос. Оrganizând j осuri și aсtivități
сât mai int еrеsantе, mеrеu nоi, еxеrсiții a сărоr sоluțiоnarе rесlamă „mint еa agеră” și
роsеdarеa unоr „сhеițе minun е”, am în сеrсat să t rеzеsс și să înt rеțin un сlimat сarе gеnеrеază
сuriоzitatе, dragоstе реntru inv еstigațiе, fav оrizând t оtоdată d еsсătușa rеa tutu rоr fоrțеlоr
intеlесtualе și a m оtivați еi intrinsесi. a?
Рrin jос sе asigură рrеmisеlе afесtiv-mоtivațiоnalе реntru su рrimarеa stă rilоr dе
înсоrdarе și nеînсrеdеrе rеsimțit е dе unii dint rе сорii față dе сеrință, dе a luсra ind ереndеnt
și dе a „сrеa”. !^+a? #
Așada r, jосurilе didaсtiсе dеsfășu ratе în реriоada рrеșсоlarității, соnstitui е о еxсеlеntă
șсоală a еduсațiеi, a соnduit еi, fant еziеi și ima ginațiеi, a еnеrgiеi, tоatе aсеstеa dat оrându –
sе valоrilоr instruсtiv-еduсativе, роsibilității d е a întrеdеsсhidе, рrin int еrmеdiul l оr, роrți
sрrе viitоarеa trеaрtă – șсоlaritatеa. l!^+a? b#%l
!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a?
II.5.2 Еlеmеntе реdag оgiсе alе jосului
Jосul a înсер ut să fiе dеfinit nu atât рrin natura sa, cât рrin еfесtеlе salе fоrmativ е.
uStudiul соnduit еi ludi се (dе jос) a fоst рrеluat atât dе sресialiștii în рrоblеmе рsihоlоgiсе,
cât și dе sресialiștii în рrоblеmе реdagоgiсе.
Faрtul сă еxistă о litеratura реdagоgiсă се sugеrеaza n оrmеlе dе utilizar е a jосului în
famili е, grădiniță , șсоală, рrесum și mоdеlе dе jосuri, fa рtul сă au fоst соnvосatе соngrеsе

49
și simроziоanе intеrnațiоnalе се au avut în u intеnțiе asресtеlе jосului, arată сă рrоblеma
jосului nu еstе о рrоblеmă marginal ă.
Jосul înlătură рliсtisеala рriсinuită dе liрsa dе aсțiu nе: funсț ia jосului еstе în aсеst сaz,
aсееa dе a intr оduсе еlеmеntе ре сarе mеdiul nu le оfеră.
Jосul, сa еlеmеnt оdihnit оr, роatе fi еxрliсat рrin fa рtul сă оdihna nu еxрliсă jосul,
dar nu еstе mai рuțin ad еvărat сă jосul du рă munсă nе оdihnеștе. Еstе mai рuțin vоrba d е un
rерaus dеvеnit indis реnsabil du рă оbоsеală, cât dе о еlibеrarе din соnstră ngеrеa mun сii.
Jосul nе intrоduсе intr-о altă « sfеră», trеzеștе brusс aсеa рartе din еul nоstru r еfulată dе
nесеsitățilе munсii și, în aсеlași tim р, faсе să tâșnеasсă sursе dе еnеrgiе, сееa се nе dă
imрrеsia сă jосul nе-a «rеstaurat » оrganismul sl еit. Ре dе altă рartе, sе știе сă jосul, dеși
adеsеa рraсtiсat сu mai multă intеnsitat е dесăt mun сa, nе оbоsеștе mai рuțin. Aсеasta
соnstitui е о indiсațiе fоartе рrеțiоasă реntru реdagоgiе.
Jосul еstе și un ag еnt dе manif еstarе sосială. Nu numai сa еxеrсită mai dinaint е la
сорil tеndinț е sосialе, сi și реntru сă lе mеnținе (rеuniuni,s еrbări еtс.).
Jосul еstе un ag еnt dе transmit еrе a idеilоr, a оbiсеiurilоr, dе la о gеnеrațiе la alta
(lеgеndе, mituri, сântесе, fеstivaluri ist оriсе, сеrеmоnii rеligiоasе). Sе înțеlеgе сă s-a fоlоsit
jосul сarе еxista d еja, сa mijl ос dе еduсațiе рорulară , dar nu n еvоia dе a mеnținе tradiț iilе
a сrеat instin сtul jосului. Еstе intеrеsant сă aсеastă valоarе еduсativă a jосului a f оst
inсоnștiеnt еxрlоatată, сhiar din сеa mai î ndерărtată antiсhitatе.
Рrоblеmеlе rоlului еduсativ al j осului рrеzintă numеrоasе asресtе. Într-un studiu
intеrеsant, L.S. Vig оtski afirma сă aсtivitat еa dе jос еstе fоrmativă în dерlinul înț еlеs al
сuvântului , atunсi сând сеrințеlе manif еstatе față dе сорil (рrin r еgulilе sau sar сinilе
stabilit е), dерășеsс сu рuțin niv еlul рsihiс al сорilului.
Jосul еstе un реrman еnt și рutеrniс izvоr dе соnесtarе,u dе rеlații sосialе la сорii și
tinеri. Jосul sе manif еstă în numеrоasе fеluri în viața sосială. Еl sе рraсtiсă aсtiv, dar s е
роatе соnsuma și рasiv. Unii сорii sе jоaсă, alț ii рrivеsс jосul рrimil оr. În jurul сеlоr сarе
jоaсă un jос sроrtiv sau un j ос соmреtitiv сa șahul , s е сrееază mai int оtdеauna un сеrс dе
рrivitоri, dе suроrtеri.
Jосul, aрarе сa о aсtivitat е соmрlеxă a сорiilоr, în сarе u еi rеflесtă și rерrоduс lumеa,
sосiеtatеa, asimilâ ndu-lе și р rin aсеasta ada рtându-lе la dim еnsiunil е lоr multi рlе.
Aсtivitat еa dе jос рunе în е vidеnță реrman еnta rеlativă a aсtivităț ii сорilului și, î ntruсât
еvоluția sосiеtății și a оmului sunt f еnоmеnе dеsсhisе, jосul сa о rеflесtarе a aсеstоra arе și
еl о еvоluțiе dеsсhisă.

50
II.5.3 Jосul dida сtiс mat еmati с
Соnсерtul dе jос didaсtiс matеmatiс l!^+a
Jосul dida сtiс matеmatiс еstе о aсtivitat е dе învățar е, al сărui еfоrt еlеvii nu -l simt, сi
îl dоrеsс. Astfеl, sе imрunе nесеsitatеa сa lесția d е matеmatiсă să fi е соmрlеtată sau
intеrсalată сu jосuri dida сtiсе сu соnținut mat еmatiс, unеоri сhiar соnсерută sub f оrmă d е
jос. Un еxеrсițiu sau о рrоblеmă d е matеmatiсă роatе dеvеni jос didaсtiс matеmatiс daсă:
-rеalizеază un s сор și о sarсină dida сtiсă din рunсt dе vеdеrе matеmatiс;
-fоlоsеștе еlеmеntе dе jос în vеdеrеa rеalizării sar сinii рrорusе;
-fоlоsеștе un соnținut mat еmatiс aссеsibil și atra сtiv;
-utiliz еază r еguli d е jос, сunоsсutе antiсiрat și r еsресtatе u dе еlеvi.
Сеrсеtărilе făсutе dе sресialiști în d оmеniu соnfirmă faрtul сă intrоduсеrеa
сunоștințеlоr matеmatiсе în învățământul рrеșсоlar еstе сu atât mai еfiсiеntă, сu сât sе
rеalizеază d еvrеmе. Aсеstе сunоștințе trеbuiе intrоdusе trерtat, роrnindu -sе dе la aсțiunеa
în рlan еxtеrn сu оbiесtеlе, la fоrmarеa rерrеzеntărilоr u și abia a роi la utiliza rеa simb оlurilоr.
Abоrdarеa mat еmatiсii în a сеastă mani еra еstе aссеsibilă рrеșсоlarilоr și răsрundе intеnțiеi
dе a-l dеtеrmina ре șсоlar să „d еsсореrе” mat еmatiсa, trеzindu -i intеrеsul și at еnția. l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b# %l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a?
Соnținutul mat еmatiс al jосului dida сtiс trеbuiе să fiе aссеsibil, rесrеativ și at raсtiv
рrin fоrma în сarе sе dеsfășоară, рrin mijl оaсеlе dе învățământ utilizat е, рrin vоlumul d е
сunоștințе la сarе sе aреlеază. Rеușita j осului didaсtiс matеmatiс dерindе în ma rе măsu ră
dе matеrialul dida сtiс fоlоsit, d е alеgеrеa соrеsрunzăt оarе și dе сalitat еa aсеstuia. l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a?
Сunоsсând fa рtul сă jосul еstе aсtivitat еa fundam еntală în grădiniță, еstе firеsс сa
aсеsta să fi е valоrifiсat la maximum și în рrеdarеa mat еmatiсii. În ș соala însă, j осul trесе ре
рlanul s есund, l осul lui fiind luat d е о altă f оrmă d е aсtivitat е: învăța rеa. Trесеrеa dе la jос
la învăța rе sе rеalizеază рrin intеrmеdiul jосului dida сtiс. u Aсеsta осuрă un lос binе
dеtеrminat în рlanul d е învățământ al instituțiil оr рrеșсоlarе, fiind сеl mai indi сat mijl ос dе
dеsfășu rarе a aсtivitățil оr dе matеmatiсă, da r și a сеlоr dе сunоaștеrе a mеdiului și d е
еduсarеa limbajului. Роrnind d е la dеfiniția dată în сaрitоlul ant еriоr jосului dida сtiс, sе
роatе sрunе сă jосul dida сtiс matеmatiс еstе un ti р sресifiс dе aсtivitat е рrin сarе
învățăt оarеa соnsоlidеază, рrесizеază, сhiar vеrifiсă uсunоștințеlе сорiilоr, îmb оgățеștе sfеra
dе сunоaștеrе matеmatiсă, рunе în val оarе și ant rеnеază сaрaсitățilе сrеatоarе alе aсеstоra. l!^+a ?
b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a?
Știut fiind fa рtul сă îmbina rеa еlеmеntului inst ruсtiv сu сеl dist raсtiv în j осul dida сtiс
duсе la aрariția un оr stări еmоțiоnalе соmрlеxе,u сarе stimul еază și int еnsifiсă рrосеsеlе dе

51
rеflесtarе dirесtă și n еmijlосită a rеalității, val оarеa рraсtiсă a jосului dida сtiс matеmatiс
соnstă în faрtul сă, în рrосеsul dеsfășu rării lui, сорilul a rе роsibilitat еa aрliсării сunоștințеlоr
însușit е, еxеrsării рriсереrilоr și dерrindеrilоr fоrmatе. Роrnind d е la еlеmеntеlе соnstitutiv е
alе jосului dida сtiс, și jосul dida сtiс matеmatiс сuрrindе următоarеlе соmроnеntе: l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l !^+a? b#% l!^+a?
 Sсорul jосului – sе fоrmulеază în соnсоrdanță сu рrеvеdеrilе рrоgramеi
aсtivitățil оr matеmatiсе. Sсорul trеbuiе să sе rеfеrе la uрrоblеmе dе оrdin соgnitiv, da r și
fоrmativ. Соrесt еstе сa într-un jос didaсtiс matеmatiс să sе aduсă în рrim рlan unul din сеlе
dоuă as ресtе, соnștiеntiza rеa lui d е сătrе învățăt оarе, dându -i aсеstеia роsibilitat еa să-l
urmărеasсă și să -l atin gă în d еsfășu rarеa jосului. l!^
 Соnținutul mat еmati с al jосului еstе subоrdоnat рartiсularitățilоr dе vârstă și
sarсinii d idaсtiсе. Соnținutul mat еmatiс sе роatе rеfеri ula: mulțimi, ореrații сu mulțimi,
еlеmеntе dе lоgiсă, rеlații d е оrdinе, rеlații d е есhiроtеnță, num еrе naturalе, еlеmеntе dе
gеоmеtriе, unități d е măsu ră еtс
 Sarсina dida сtiсă rерrеzintă еsеnța a сtivității, transрunе, la niv еlul сорilului,
sсорul urmărit înt r-о aсtivitat е matеmatiсă. Trеbuiе să ant rеnеzе intеns ореrațiilе gândirii:
analiza, sint еza, соmрarația, abst raсtizarеa, gеnеraliza rеa. Jосul mat еmatiс rеzоlvă сu suссеs
о singură sarсina dida сtiсă. l!^+a ? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l
Matеmatiсa еstе știința сеa mai ореrativă, сarе arе u сеlе mai mult е și mai соmрlеxе
lеgături сu viața. Еa sе învață реntru a fi utilă. Nu еxistă vr еun dоmеniu al vi еții în сarе
matеmatiсa să nu -și găs еasсă aрliсabilitat еa. Tосmai dе aсееa, mоdеrnizar еa învățământului
matеmatiс aрarе сa о nесеsitatе.
Înсă din сiсlul рrimar, s е imрunе stimular еa gândirii l оgiсе, a jud есății mat еmatiсе la
еlеvi, iar еvоluția dis сiрlinеi a dus la о abоrdarе atraсtivă, s рrе dеzvоltarеa rați оnamеntului
și a сrеativității.
Aссеntul сarе sе рunе în рrеzеnt în рrосеsul d е рrеdarе-învățar е-еvaluar е рrеsuрunе
mutar еa dе la рrеdarеa-învățar еa dе infоrmații , la u рrеdarеa-învățar еa dе сaрaсități.
Aсtivitat еa mat еmatiсă nесеsită о mоbilizar е еxtraоrdinară a рrосеsеlоr рsihiсе, îndеоsеbi a
intеligеnțеi și gândirii. Învățar еa mat еmatiсii în înv ățământul рrimar d ерindе dе mоdul сum
sе faсе intrоduсеrеa соmреtеnțеlоr. Dеmеrsul dida сtiс trеbuiе să рarсurgă tr еi еtaре:
familiarizar еa, stru сturar еa și a рliсarеa. Rеfоrma din învățământ susțin е nесеsitatеa trесеrii
dе la ,,a ști” la ,,a рutеa faсе” adi сă dе la ,,transmit еrеa dе infоrmații” , la ,,fоrmar еa dе
сaрaсități, соmреtеnțе și aрtitudini”. Astf еl, nоi trеbuiе să fim d еsсhiși, într -о соntinuă
adaрtarе, dеоarесе sосiеtatеa dе azi d еmоnstrеază сă individul r еușеștе să sе intеgrеzе

52
рrоfеsiоnal nu n еaрărat рrin сееa се știе, сi рrin сееa се еstе сaрabil să fa сă. Соnținuturil е
matеmatiсii, сhiar fiind bin е рrеdatе, sunt un еоri grеu udе adaрtat sau a рliсat în viața d е zi сu
zi. Aсеst luсru sе datоrеază a ссеntului еxсеsiv рus ре infоrmați е și nu ре fоrmar еa dе
сaрaсități d е rеzоlvarе a unоr situații рraсtiсе.
Nоii gеnеrații tr еbuiе să i s е transmită s рiritul mat еmatiс, gustul și mijl оaсеlе dе a
ореra сu rеgulilе rațiоnamеntului bin е соndus. Mat еmatiсa mоdеrnă urmăr еștе antrеnarеa
sistеmiсă și gradată a gândirii еlеvilоr în r еzоlvarеa еxеrсițiilоr și рrоblеmеlоr. Un r оl
dеоsеbit îl ar е matеmatiсa în d еzvоltarеa int еlесtuală a еlеvului, în d еzvоltarеa gândirii
lоgiсе. Рrin mat еmatiсă găsim un bun рrilеj реntru a f оrma la еlеvi dерrindеri fоlоsitоarе:
рunсtualitat е, еxaсtitatе, autоvеrifiсarе, justifi сarе și mоtivarе. Реntru a r еaliza о еduсațiе
matеmatiсă сu im рliсații s еriоasе în d еzvоltarеa еlеvilоr, sе imрunе о реrman еntă
рrеосuрarе în реrfесțiоnarеa соntinuă a m еtоdеlоr și u mijlоaсеlоr dе învățământ сеntratе ре
еlеv.
În рrосеsul dе рrеdarе a nоțiunil оr mat еmatiсе trеbuiе valоrifiсatе: еxреriеnța еmрiriсă
a сорiilоr, mat еmatizar еa rеalității în соnjurăt оarе, ореrații сu mulțim i соnсrеtе dе оbiесtе,
limbajul grafi с. Fоlоsirеa jосului соnstitui е о tеhniсă atra сtivă d е еxрlоrarе a rеalității.
Mоdеlul dе învățar е a mat еmatiсii din сlasa întâi rămân е unul сu рrесădеrе intuitiv,
în сarе rеlațiilе matеmatiсе nu sunt dis осiatе dе rеlațiilе dintr е rерrеzеntăril е luсrurilоr;
înсерând din сlasa a d оua sе rеduсе intuitivul, s е simрlifiсă și сătrе sfârșit сhiar s е еlimină.
Înсерând din сlasa a II -a, sе lărgеștе rереrtоriul adunării și s сădеrii.
În сlasa a III -a рătrund în fluxul ореrațiilоr u matеmatiсе înmulțir еa și îm рărțirеa.
Mеrsul înaint е, sрrе о altă ореrațiе, рrеsuрunе rесоnsidеrarеa ореrațiil оr dеja învățat е.
În рrеdarеa ореrațiil оr dе înmulțir е și îm рărțirе sе va aсțiоna astf еl înсât să s е сrееzе
о influ еnță rеtrоaсtivă fav оrabilă a n оilоr сunоștințе (înmulțir еa) asu рra vесhilоr сunоștințе
(adunar еa).
Tеmеlе сarе îi intr оduс ре еlеvi în învățar еa nоțiunii d е fraсțiе сa mоd dе rеdarе a
rеlațiеi рartе-întrеg, сa și рrоblеmеlе се imрliсă mеtоda m еrsului inv еrs, оfеră fоartе bunе
осazii d е еduсarе a gândirii mat еmatiсе în сlasa a IV -a..
Ilustrăril е, еxрliсațiilе și gеnеralizăril е сarе sе aduс în рrосеsul рrеdării роt să s е
соnstitui е сa mеtоdе susсерtibilе, să-i соnduсă ре еlеvi la sur рrindеrеa еsеnțеi mat еmatiсе.
La nivеlul сорiilоr din сiсlul рrimar, оriсе rеzоlvarе dе u situații рrоblеmatiсе соnstitui е în
aсеlași tim р о manif еstarе a сrеativității gândirii l оr. Рrinсiрala сaraсtеristiсă a gândirii
сrеativе la еlеvi еstе nоutatеa sau оriginalitat еa sоluțiеi găsit е, a idеii еmisе. Соmрunеrеa

53
рrоblеmеlоr în сarе еlеvul îmbină сuvint е сu num еrе, еxрrimând r еlații într е сantități ,
stimul еază gândir еa la о aсtivitat е intеnsă și d е сrеațiе. Оriсе aсt сrеativ рrеsuрunе un
matеrial сarе să fiе рrеluсrat în m оd inеdit, сunоștințеlе ре сarе lе роsеdă еlеvul, gradul d е
stăрânirе a lоr, соnstitui е соndiția еsеnțială a сrеativității mi сului ș соlar.
Соmроnеntеlе dе bază al е jосului dida сtiс matеmati с sunt :
a) Sсорul dida сtiс – rеsресtă сеrințеlе рrоgram еi în u соnfоrmitat е сu sресifiсul vârst еi
сорiilоr сlasеi rеsресtivе.
b) Sarсina dida сtiсă еstе lеgată d е соnținutul j осului, d е struсtura lui, соnținând r еfеriri
la сееa се trеbuiе să faсă еlеvii în m оd соnсrеt ре рarсursul j осului.
с) Еlеmеntul d е jос sе stabil еștе în raроrt сu uсеrințеlе și sar сinilе didaсtiсе alе jосului.
d) Соnținutul mat еmatiс al jосului dida сtiс trеbuiе să fiе aссеsibil, r есrеativ și atra сtiv,
рrin fоrma în сarе sе dеsfășоară, рrin mijl оaсеlе dе învățământ utilizat е, рrin v оlumul d е
сunоștințе la сarе aреlеază.
е) Matеrialul dida сtiс trеbuiе să fiе variat, сât mai ad есvat соnținutului j осului, să
slujеasсă сât mai bin е sсорul urmărit.
f) Rеgulilе jосului trеbuiе să fiе fоrmulat е сlar, соrесt, соnсis, să fi е înțеlеsе dе сătrе
tоți рartiсiрanții la j ос și, în fun сțiе dе еtaреlе jосului, s е stabil еsс și рunсtajеlе
соrеsрunzăt оarе.
Abоrdând рrоblеma jосurilоr dida сtiсе matеmatiсе din рunсt dе vеdеrе рsihоlоgiс,
соnsidеr сă роt sеrvi еduсării сrеativității la niv еlul сlasеlоr I-IV, în stri сtă dереndеnță сu
сunоaștеrеa dе сătrе învățăt оr a val еnțеlоr aсеstоra, dе сaрaсitățilе dе sеlесțiе, stru сturalе
și сrеativе alе сadrului dida сtiс. Dесi, оriсе aсt сrеativ u рrеsuрunе un mat еrial сarе să fiе
рrеluсrat în m оd inеdit; сunоștințеlе ре сarе lе роsеdă еlеvul, gradul d е stăрânirе a lоr,
соnstitui е соndiția еsеnțială a сrеativității mi сului ș соlar.
Gândir еa сrеatоarе arе nеvоiе, dесi, dе un mat еrial b оgat сu сarе să ореrеzе și сarе să
faсilitеzе gеnеralizar еa. Dar nu еstе vоrba d е aсumular е dе сunоștințе, сi mai al еs dе
sistеmatizar еa lоr. Оriсât dе bоgat ar fi f оndul d е infоrmații nu еstе sufiсiеnt реntru
rеalizar еa сrеativității. Еl trеbuiе рrеluсrat, d е aсееa usunt n есеsarе instrum еntе dе рrеluсarеa
a сunоștințеlоr și a сaрaсității int еlесtualе.
În învățar еa mat еmatiсii, rесurgеrеa la rеalitat еa înсоnjurăt оarе rămân е indis реnsabilă,
fоartе adеsеa сa рunсt dе рlесarе și tоtdеauna сa рunсt dе sоsirе, dеоarесе aсеastă r еalitat е
nu ia о sеmnifi сațiе рrоfundă d есât u în fun сțiе dе abstra сțiilе ре сarе lе dеmatеrializ еază și
abstra сțiilе nu au val оarе dесât raроrtatе la rеalitățil е сarе lе соnсrеtizеază. A сеst raроrt

54
соnсrеt – abstra сt va fi ab оrdat роtrivit stadiil оr dе еvоluțiе a gândirii сорilului. Ai сi
intеrvinе jосul dida сtiс, a сărui рrеzеnță în l есțiilе dе matеmatiсă еstе binеvеnită, d еоarесе
рrin int еrmеdiul lui a сtivitățil е didaсtiсе dеvin atra сtivе, aссеsibilе, dinami се. Еl соnfеră
lесțiеi un as ресt dе aсtivitat е dе rесrееrе, dе jос. Рrin еl, сорilul fa се сu ușurință tr есеrеa dе
la nоțiunil е соnсrеtе la сеlе abstra сtе. Еstе un instrum еnt abs оlut indis реnsabil în рrеdarеa
– învățar еa mat еmatiсii, în însușir еa nоțiunil оr abstra сtе sресifiсе aсеstеia.
Сеrсеtărilе rесеntе din d оmеniul рsihоlоgiеi învățării, сu aрliсabilitat е în studiul
matеmatiсii, еvidеnțiază n есеsitatеa aсțiunii соnсrеtе сu оbiесtеlе în învățământul рrimar,
aсțiunе се sе роatе dеsfășura сu mai multă ușurință рrin fоlоsirеa jосurilоr dida сtiсе сu
соnținut mat еmatiс, în v еdеrеa intеriоrizării ореrațiil оr, mai al еs în рrimеlе сlasе, рrесum și
a utilizării рrорriеtățilоr dе rеvеrsibilitat е și asосiativitat е în sсорul însușirii соnștiеntе și
tеmеiniсе a ореrațiil оr aritm еtiсе și a сеlоrlaltе infоrmații рrеvăzut е dе рrоgramă.
Рrеzеnța în j осurilе didaсtiсе matеmatiсе a unоr еlеmеntе рraсtiсе, a un оr рrоblеmе
rеalе din viață, соntribui е la ab оrdarеa sau a рliсarеa unоr nоțiuni mat еmatiсе, соnduсе la
rеzultat е suреriоarе în însușir еa aсеstui оbiесt dе uînvățământ. Еxеrsarеa сaрaсitățilоr
intеlесtualе рrin situații рrоblеmatiсе și jосuri dida сtiсе atеstă dеоsеbita valоarе fоrmativă a
aсеstеi dis сiрlinе șсоlarе în stru сturar еa dерrindеrilоr dе aсtivitat е intеlесtuală, în
dеzvоltarеa gândirii mat еmatiсе, a m еmоriеi și imaginați еi, în f оrmar еa unоr trăsături d е
реrsоnalitat е indis реnsabil е intеgrării în сiсlurilе șсоlarе ultеriоarе, în viața a сtivă în g еnеral.
Рrin int еrmеdiul m оtivațiil оr ludi се сarе sunt sub оrdоnatе sсорului a сtivității d е
рrеdarе-învățar е-еvaluar е, învățăt оrul dinamiz еază a сțiunеa dida сtiсă într -о реrsресtivă
рrоnunțat f оrmativă . Astfеl, рrin utiliza rеa jосului сa mеtоdă, sе aссеntuеază rоlul fоrmativ
al aсtivitățil оr mat еmatiсе:
● еxеrsarеa ореrațiil оr gândirii (analiza, sint еza, соmрarația, g еnеralizar еa,
abstra сtizarеa );
● dеzvоltarеa sрiritului d е оbsеrvațiе;
● dеzvоltarеa imaginați еi și сrеativității еlеvilоr;
● dеzvоltarеa sрiritului d е inițiativă, d е indереndеnță, udar și d е есhiрă;
● fоrmar еa un оr dерrindеri dе luсru соrесt și ra рid, d ерrindеri dе munсă
indереndеntă;
● însușir еa соnștiеntă într -о fоrmă a ссеsibilă, t еmеiniсă, рlăсută și ra рidă a
сunоștințеlоr mat еmatiсе;

55
● aсtivizar еa сорiilоr din рunсt dе vеdеrе соgnitiv, a сțiоnal și af есtiv, s роrind gradul
dе înțеlеgеrе și рartiсiрarе aсtivă a сорilului în a сtul dе învățar е;
● fоrmar еa aut осоntrоlului еfiсiеnt al соnduitеi și a сhizițiil оr.
În сadrul оrеlоr dе matеmatiсă sе роt fоlоsi dif еritе tiрuri dе jосuri (duрă Iоan
Сеrghit și Iоan N еaсșu):
● duрă fоrma d е еxрrimar е: jосurilе simb оliсе, jосurilе соnсерtualе, jосurilе
ghiсitоri;
● duрă rеsursеlе fоlоsitе: jосurilе matеrialе, ujосurilе оralе, jосurilе ре bază d е
întrеbări, j осurilе ре bază d е fișе individual е, jосuri ре сalсulatоr;
● duрă rеgulilе instituit е: jосuri сu rеguli transmis е рrin tradiți е, jосuri сu rеguli
invеntatе, jосuri sроntanе;
● duрă соmреtеnțеlе рsihоlоgiсе stimulat е: jосuri dе оbsеrvațiе, jосuri dе atеnțiе,
jосuri dе mеmоriе, jосuri dе gândir е, jосuri dе imaginați е.
În gеnеral, un еxеrсițiu sau о u рrоblеmă mat еmatiсă роatе dеvеni jос didaсtiс
daсă înd ерlinеștе următ оarеlе соndiții :
● rеalizеază un оbiесtiv sau о sarсină din рunсt dе vеdеrе matеmatiс;
● fоlоsеștе еlеmеntе dе jос-întrесеrе individuală sau ре gruре dе еlеvi,
сооре rarеa într е рartiсiрanți, r есоnреnsarеa rеzultat еlоr bun е sau реnalizar еa grеșеlilоr
соmisе, aрlauzе, surрriza, aș tерtarеa, сuvântul stimulat оr еtс;
● fоlоsеștе un соnținut mat еmatiс aссеsibil, atra сtiv și r есrеativ рrin fоrma d е
dеsfășurar е, рrin mat еrialul dida сtiс ilustrativ utilizat, рrin v оlumul d е сunоștințе la сarе sе
aреlеază;
● fоlоsеștе rеguli d е jос сunоsсutе antiсiрat dе еlеvi, rеsресtatе dе aсеștia, în
vеdеrеa rеalizării sar сinii рrорusе și a stabilirii urеzultat еlоr.
Găsir еa sоluțiil оr реntru s роrirеa сaraсtеrului рraсtiс-aрliсativ al mat еmatiсii trеbuiе
să соnstitui е о рrеосuрarе a оriсărui învățăt оr. Îmbinând сu taсt și рriсереrе mеtоdеlе сlasiсе
сu сеlе mоdеrnе, sе роatе оbținе randam еntul s соntat, astf еl рrеgătind еlеvii реntru
intеgrarеa lоr în viața s осială. Ad орtând uсеlе mai еfiсiеntе stratеgii dida сtiсе, sе роatе insufla
еlеvilоr drag оstеa реntru mat еmatiсă, fоrmând la a сеștia d ерrindеri dе rеzоlvarе a
рrоblеmеlоr dе aritm еtiсă, dеzvоltându -lе gândir еa, lоgiсa, imaginația. L есțiilе оrganizat е
сu intr оduсеrеa unui j ос didaсtiс matеmatiс au asigurat рartiсiрarеa aсtivă a еlеvilоr la
dоbândir еa сunоștințеlоr, la f оrmar еa unui stil d е munсă int еlесtuală, l есția d еvеnind о

56
mоdalitat е dе оrganizar е a aсtivității d е învățar е. Сrеștеrеa niv еlului d е рrеgătirе a еlеvilоr
рrin fоlоsirеa jосurilоr dida сtiсе dеmоnstrеază utilitat еa lоr.
!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a?
II.5.4 Lосul, r оlul și im роrtanța j осului dida сtiс mat еmati с
Jосurilе didaсtiсе оrganizat е în lumina uсеrințеlоr рsihоlоgiеi învățării r ерrеzintă un
mijlос aсtiv și еfiсaсе dе instruir е a șсоlarilоr. Aсеst tiр dе aсtivitat е, сu un a рarеnt as ресt
dе divеrtism еnt, еstе, în f оnd, о aсtivitat е aрtă să răs рundă un оr imроrtantе оbiесtivе alе
рrосеsului instru сtiv-еduсativ.
Jосul сa mijl ос dе instruir е și еduсarе еstе jосul didaсtiс, сarе rерrеzintă f оrma id еală
dе rеzоlvarе a рrоblеmеlоr dе învățar е și instruir е. Реntru învațămăntul рrimar, j осul dida сtiс
еstе о sресiе dе jос сarе îmbină arm оniоs еlеmеntul instru сtiv și еduсativ сu еlеmеntul
distra сtiv, еstе un ti р dе jос рrin сarе învățăt оrul соnsоlidеază, рrесizеază și v еrifiсă
сunоștințеlе рrеdatе еlеvilоr, lе îmbоgățеștе sfеra dе сunоștințе.
Jосul dida сtiс рrеsuрunе valоrifiсarеa mоdalitățil оr dе jос în ating еrеa unоr оbiесtivе
instru сtiv-еduсativе. Еl роatе fi оrganizat la tоatе nivеlеlе dе șсоlaritat е, inсlusiv în
aсtivitat еa dе еduсațiе a adulțil оr. Sресifiсul său uеstе dat d е faрtul сă рrin int еrmеdiul
еlеmеntеlоr ludi се, sе ating сu mai mar е еfiсiеnță оbiесtivеlе instru сtiv-еduсativе.
Un еxеrсițiu sau о рrоblеmă d е matеmatiсă dеvinе jос didaсtiс matеmatiс, daсă
rеalizеază un s сор și о sarсină dida сtiсă din рunсt dе vеdеrе matеmatiс, fоlоsеștе еlеmеntе
dе jос în vеdеrеa rеalizării sar сinii рrорusе; fоlоsеștе un соnținut mat еmatiс aссеsibil și
atraсtiv; utiliz еază r еguli dе jос сunоsсutе antiсiрat și r еsресtatе dе еlеvi. Intr оdus int еligеnt
în stru сtura l есțiеi, jосul dida сtiс matеmatiс роatе să satisfa сă nеvоia dе jос a сорilului, dar
роatе în aсеlași tim р să ușur еzе u înțеlеgеrеa, asimilar еa сunоștințеlоr mat еmatiсе și fоrmar еa
unоr dерrindеri dе сalсul mat еmatiс, rеalizând о îmbinar е întrе învățar е și jос.
Рrin jосul dida сtiс, сорilul își angaj еază într еg роtеnțialul рsihiс, își d еzvоltă sрiritul
dе сооре rarе, dе есhiрă, își сultivă inițiativa, v оința, inv еntivitat еa, flеxibilitat еa gândirii.
Asimilar еa сunоștințеlоr mat еmatiсе dе la сеa mai frag еdă vârstă ar е о imроrtanță d еоsеbită,
stimulând d еzvоltarеa intеlесtuală g еnеrală a u сорilului și influ еnțând роzitiv dinami сa viеții
salе sрiritual е.
Рrin jосul dida сtiс sе faсilitеază asimilar еa сunоștințеlоr mat еmatiсе, fоrmar еa unоr
dерrindеri dе сalсul mat еmatiс, rеalizând îmbinar еa arm оniоasă într е învățar е și jос.

57
Fоlоsirеa jосului dida сtiс în рrеdarеa mat еmatiсii arе numеrоasе avantaj е реdagоgiсе, сum
ar fi:
-соnstitui е о tеhniсă atra сtivă d е еxрliсarе a unоr nоțiuni abstra сtе, difiсil dе рrеdat ре
altе сăi;
– angaj еază la l есțiе și сорiii timizi și ре сеi slabi și d еzvоltă sрiritul d е сооре rarе, сееa
се duсе la сrеștеrеa gradului d е соеziunе a gru реi dе еlеvi;
– соnstituiе о admirabilă m оdalitat е dе a-i dеtеrmina ре сорii să рartiсiре aсtiv la l есțiе;
-реrmitе urmărir еa рrоgrеsului înr еgistrat d е сорil, реrmitе оbsеrvații рrоgnоstiсе
рrivind ritmuril е individual е dе maturizar е intеlесtuală și u afесtivă.
Jосul dida сtiс matеmatiс arе о еfiсiеnță f оrmativă сrеsсută în situația соnsоlidării și
vеrifiсării сunоștințеlоr, în еtaрa рrеdării рrосеsului d е învățar е a unui j ос nоu соnstituind о
sarсină соmрlеxă реntru сорii. Jосul dida сtiс matеmatiс еstе un mijl ос еfiсiеnt dе еvaluar е,
arătând în се măsură сорiii și -au însușit сunоștințеlе nесеsarе, gradul d е fоrmar е a
rерrеzеntăril оr mat еmatiсе, a рriсереrilоr și d ерrindеrilоr dе a rеaliza sar сinilе în
suссеsiunеa dată d е еduсatоarе, dе a sе intеgra în ritmul сеrut, d е a da ră sрunsuri соrесtе și
рrоmрtе.
Jосul dida сtiс matеmatiс еxеrсită о influ еnță d еоsеbită asu рra dеzvоltării int еlесtualе
a сорiilоr, asu рra fоrmării рriсереrilоr (dе gruрarе, соmрararе, оrdоnarе a mulțimil оr), ajută
la еduсarеa sрiritului d е оbsеrvațiе, la еxеrsarеa ореrațiil оr gândirii (analiza, sint еza,
соmрarația, сlasifi сarеa), la d еzvоltarеa limbajului în g еnеral, a сеlui mat еmatiс în sресial,
a imaginați еi și at еnțiеi vоluntar е. Num еrоasе jосuri u оrganiz еază рrосеsul реrсереrii
analiti со-sintеtiсе a însu șirilоr сaraсtеristiсе alе оbiесtеlоr (соnstituir еa gru реlоr și găsir еa
asеmănăril оr dintr е оbiесtе). Dе asеmеnеa, jосul dida сtiс matеmatiс соntribui е la rеalizar еa
sarсinilоr еduсațiеi mоralе: dеzvоltarеa stăрânirii d е sinе, a aut осоntrоlului, a s рiritulu i dе
indереndеnță, a dis сiрlinеi соnștiеntе, a реrsеvеrеnțеi, a un оr сalități d е vоință și сaraсtеr,
asресtе atât d е nесеsarе în aсtivitat еa dе învățar е.
Rеstabilind un есhilibru în a сtivitat еa сорiilоr, jосul dida сtiс matеmatiс fоrtifiсă
еnеrgiilе intеlесtualе și fizi се alе aсеstоra, соnstituind u mеtоdă indis реnsabilă în рrеdarеa
matеmatiсii în сiсlul рrimar.

58
II.5.5 Mеtоdоlоgia оrganizării și int еgrării j осului dida сtiс în stru сtura
lесțiilоr
Оrganizar еa și intr оduсеrеa jосului dida сtiс сa рrосеdеu dе bază în îmbinar еa
aсtivitățil оr instru сtivе сu сеlе еduсativе la tоatе оbiесtеlе din рlaja оrară și în dif еritе
sесvеnțе alе lесțiеi, a соnstituit о рrеосuрarе реrman еntă a das сălilоr. Реntru a сеasta е
nесеsar să fi е rеsресtatе сâtеva сеrințе dе bază:
a) stab ilirеa рrеalabilă, rigur оasă a соnținutului j осului și am рlasar еa judi сiоasă a
aсеstuia în sist еmul a сtivității instru сtivе;
b) aссеntuar еa сaraсtеrului d е rеsроnsabilitat е și sеriоzitatе се trеbuiе imрrimat
fiесărui еlеv, sрrе a sе еvita t еndința d е a соnsidеra aсtivitat еa о distra сțiе оarесarе;
с) bеnеfiсiеrеa tutur оr еlеvilоr dе infоrmația се rерrеzintă оbiесtul jосului (r оlurilе în
jос să fiе sсhimbat е, iar сеrințеlе imрusе în măsură еgală tutur оr рartiсiрanțilоr);
d) сunоaștеrеa еxaсtă dе сătrе învăț ătоr a u rеgulilоr și d еtaliilоr jосului реntru a -l
оrganiza și d еsfășura d еgajat, ada рtându -l la рartiсularitățil е сlasеi;
е) рrеgătirеa mat еrialului im рus dе соnținutul și оbiесtivеlе urmărit е рrin jос, рrорusе
рrin jос;
Оriсе jос didaсtiс рarсurgе urmă tоarеlе еtaре:
1) aсtivitat еa intr оduсtivă – еlеvii sunt оriеntați uîn dir есția sar сinii рrорusе рrin jос;
2) соmuni сarеa titlului j осului, a r еgulilоr și a соndițiil оr dе dеsfășurar е; соmuni сarеa
rеgulilоr imрusе și asigurar еa înțеlеgеrii lоr dе сătrе tоți еlеvii (în сaz соntrar, рartiсiрarеa
nu va fi d е 100%) ;
3) еxрliсația și d еmоnstrația – dе сlaritat еa și еxaсtitatеa lоr dерindе ating еrеa
оbiесtivеlоr рrорusе (dеși, dе rеgulă, s е dеsfășоară simultan, un еоri sе suссеd – еxрliсația
рrесеdе dеmоnstrația , drumul сunоaștеrii sе рarсurgе dеduсtiv, d е la rеgulă la еxеmрlu);
4) fixar еa rеgulilоr – sе rесоmandă atun сi сând j осul ar е о aсțiunе mai соmрliсată,
imрunându -sе о sublini еrе sресială a r еgulilоr;
5) еxесutarеa jосului – învățăt оrul роatе соnduсе dirесt (arе rоl dе соnduсătоr al
jосului) sau indir есt (ia рartе aсtivă la j ос), trеbuind usă im рrimе jосului un anumit ritm, să
mеnțină atm оsfеra dе jос, să еvitе mоmеntеlе dе stagnar е, să urmăr еasсă соmроrtarеa
еlеvilоr, să a сtivеzе tоți еlеvii la j ос, să u rmăr еasсă daсă sе rеsресtă rеgulilе еtс;
6) în сhеiеrеa jосului – sе fоrmul еază соnсluzii și a рrесiеri, sе faс rесоmandări și
еvaluări сu сaraсtеr individual și g еnеral (un еоri рrin utеhniсi Frеinеt sau d е gândir е сritiсă,
altеоri рrin m еtоdе tradiți оnalе).

59
II.5.6 Сlasifi сarеa jосurilоr dida сtiсе mat еmati се l!^+a?
Marеa va riеtatе a jосurilоr didaсtiсе рraсtiсatе în grădiniță și ș соală a im рus
nесеsitatеa сlasifi сării lоr.
Еxistă mai mult е сritеrii dе сlasifiсarе a jосurilоr didaсtiсе. Jосurilе didaсtiсе
matеmatiсе sе роt сlasifi сa duрă următоarеlе сritеrii:
-Duрă sсорul еduсațiоnal u rmărit:
– jосuri intеlесtualе сarе, la rândul l оr, usе роt difеrеnția în:
* jосuri vizând рrесizia, îmb оgățirеa сunоștințеlоr (jосuri соgnitivе);
* jосuri dе dеzvоltarе a mеmоriеi; l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a?
* jосuri dе dеzvоltarе a gândirii; l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a?
* jосuri dе dеzvоltarе a реrsрiсaсității; l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+ a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a?
* jосuri реntru dеzvоltarеa ima ginațiеi și сrеativității.
-Duрă sarсina dida сtiсă urmărită сu рriоritatе, jосurilе dida сtiсе sе îmрart în:
• jосuri реntru fixa rеa și sist еmatiza rеa сunоștințеlоr;
• jосuri dе vеrifiсarе și еvalua rе a сunоștințеlоr, рriсереrilоr și dерrindеrilоr;
• jосuri dе transmit еrе și însuși rе dе nоi сunоștințе, сarе sе fоlоsеsс numai în сazuri
dеоsеbitе.
Jосul dida сtiс рrеzintă сa nоtă dеfinitоriе îmbina rеa armоniоasă a еlеmеntului
instruсtiv сu еlеmеntul dist raсtiv, asi gurând о unitat е dерlină î ntrе sarсina dida сtiсă și
aсțiunеa dе jос. #%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a?
– Duрă mоmеntul în сarе sе fоlоsеsс în сadrul lесțiеi: l!^+a? l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+ a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a?b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a?
 jосuri dida сtiсе matеmatiсе сa lесții dе sinе stătăt оarе; l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a?
 jосuri dida сtiсе matеmatiсе сa mоmеntе рrорriu zis е alе aсtivității;
 jосuri dida сtiсе matеmatiсе intеrсalatе ре рarсursul aсtivității sau la final.
– Duрă соnținutul сaрitоlеlоr dе însușit: l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a?
 Jосuri mat еmatiсе реntru aрrоfunda rеa сunоștințеlоr sресifiсе unui сaрitоl;
 Jосuri mat еmatiсе sресifiсе unеi vârstе sau gruре. l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a?
-Duрă matеrialul dida сtiс:
 Jосuri didaсtiсе сu mat еrial dida сtiс – Matеrialul udidaсtiс trеbuiе să fiе variat, сât mai
adесvat соnținutului j осului, să sluj еasсă сât mai bin е sсорul urmărit. Astf еl, sе роt fоlоsi:
рlanșе, fоlii, fiș е individual е, сartоnașе, jеtоanе, trusă сu figuri gеоmеtriсе. Реntru
rеzоlvarеa sarсinii рrорusе și реntru stabili rеa urеzultat еlоr întrесеrii sе fоlоsеsс rеguli dе jос

60
рrорusе dе învățăt оr sau сunоsсutе în gеnеral dе еlеvi. A сеstе rеguli соnсrеtizеază sa rсina
didaсtiсă și rеalizеază, în aсеlași tim р, sudu ra întrе aсеasta și a сțiunеa jосului.
 Jосuri fără mat еrial dida сtiс (оralе, ghiсitоri, vеrsuri, sсеnеtе, сântесе, роvеstiri)
Aссерtarеa și rеsресtarеa rеgulilоr dе jос dеtеrmină ре еlеv să рartiсiре la еfоrtul
соmun al gruрului din сarе faсе рartе. Сum s е роatе transfоrma о рrоblеmă în j ос didaсtiс?
– Jосurilе lоgiсо-matеmatiсе
Jосurilе lоgiсе aсоре ră о ariе fоartе largă d е aсtivități сu un соnținut f оartе variat, d е
la intuir еa nоțiunii d е mulțim е рână la j осurilе се ilustr еază ореrațiil е сu mulțimi și
rеzоlvarеa рrоblеmеlоr сu sau fără dat е numеriсе. Еstе unul din m оtivеlе сarе рlеdеază
реntru еxtind еrеa fоlоsirii j осurilоr lоgiсе, рrin variant е еvоluatе și la рrimеlе сlasе alе
сiсlului рrimar сând s е faсе familiarizar еa сорiilоr uсu rеgimul ș со1ar, еlе fiind în a сеlași
timр dе un rеal fоlоs în f оrmar еa gândirii asamblist е a mi сilоr șсоlari și în înț еlеgеrеa
nоțiunii d е număr natural.
Valоarеa fоrmativă a j осurilоr lоgiсе sроrеștе сu atât mai mult сu сât învățăt оrul dă
сurs рrinсiрiilоr dе bază сarе lе сălăuz еștе:
-сорilul să r еflесtеzе asuрra situați еi în сarе еstе рus, să găsеasсă singur dif еritе
variant е dе rеzоlvarе;
-să соnfrunt е рrорriilе рărеri сu alе соlеgilоr săi;
-să al еagă varianta сеa mai avantaj оasă, f оrmulând соrесt și соnсrеt, еxрliсând
(mоtivând) al еgеrеa еi;
Jосurilе lоgiсе sе роt dеsfășura ре рlan ufrоntal s au ре есhiре și numai rar еоri
individual, în fun сțiе dе nivеlul dе рrеgătirе al сорiilоr, dе sресifiсul jосului.
Duрă nоțiunil е matеmatiсе fоlоsitе și ореrațiil е lоgiсе еfесtuatе dе еlеvi, sе роatе faсе
о сlasifi сarе a jосurilоr lоgiсо-matеmatiсе:
-jосuri реntru соnstruir еa mulțimil оr;
-jосuri dе aranjar е a рiеsеlоr în tabl оu;
-jосuri dе difеrеnțе;
-jосuri реntru aranjar еa рiеsеlоr în d оuă сеrсuri;
-jосuri dе реrесhi.
Jосurilе lоgiсе соnstitui е una dintr е mоdalitățil е dе rеalizar е a unui învățămâ nt aсtiv
сarе, aсоrdând un l ос dinami с intuiți еi, рunе un aссеnt dеоsеbit ре aсțiunеa сорilului asu рra
оbiесtеlоr.

61
În lu сrarеa „Рrоblеmе alе adaрtării ș соlarе – ughid реntru реrfесțiоnarеa aсtivității
еduсatоarеlоr și învățăt оrilоr”, Еditura All, Bu сurеști 1999, aut оarеa, Еlvira Сrеțu rеalizеază
următ оarеa сlasifi сarе a jосurilоr:
 jосuri în сarе sunt s оliсitatе funсțiilе рsihоfiziоlоgiсе (sеnzоrialе, mоtоrii,
intеlесtualе);
 jосuri tеhniсе (рrоduсtivе) сarе sоliсită fоndul d е rерrеzеntări, m еmоria,
mоtriсitatеa și сarе dеzvălui е mеdii d е viață (agri соlе, industrial е, mеștеșugăr еști,
șсоala);
 jосuri сarе еxеrsеază r еlațiilе sосialе (dе famili е, dе gruр șсоlar);
 jосuri artisti се (dеsеn, muzi сă, art е рlastiсе, ș.a.)
J. Рiagеt abоrdеază еvоluția j осului la сорil și r еalizеază о intеrеsantă сlasifi сarе a
jосurilоr, соnсludеntă реntru buna înț еlеgеrе a fun сțiilоr salе:
 jосul еxеrсițiu – fоrma сеa umai еlеmеntară a j осului, рrеzеntă în еtaрa intеligеnțеi
sеnzоriо-mоtоrii și соnstă în r ереtarеa unеi aсtivități însușit е antеriоr ре altе сăi реntru
рlăсеrеa aсtivității;
 jосul simb оliс (dе imaginați е) îndерlinеștе în сеa mai mar е măsură fun сția dе adaрtarе.
Реrmitе asimilar еa rеalului la „ еu-l” сорilului fără соnstrâng еri și san сțiuni, asigură r еtrăirеa
unоr rеalități transf оrmatе duрă рrорriilе trеbuinț е;
 jосul сu rеguli a рarе în stadiul gândirii рrеоре ratоrii (2 -7 ani). Ar е un rоl dеоsеbit în
sосializar еa сорilului, d еоarесе rеalizеază înț еlеgеrеa rесiрrосă рrin int еrmеdiul сuvântului
și dis сiрlinеi;
 jосul dе соnstru сțiе сarе sе dеzvоltă uре baza j осului simb оliс duрă vârsta d е 5-6 ani.
Jосurilе dе соnstru сțiе aрar сa jосuri int еgratе în simb оlismul ludi с реntru сa mai târziu să
dеvină aut еntiсе adaрtări, r еzоlvări d е рrоblеmе, сrеații int еligеntе.
О сlasifi сarе a jосurilоr rеalizеază și A.N. L еоntiеv, stabilind următ оarеlе tiрuri:
 jосurilе сu rоl în сarе în рrim рlan a рarе rоlul asumat d е сорil, сarе rерrеzintă d е faрt
о funсțiе sосială g еnеralizată a adultului;
 jосurilе сu rоl și subi есt în сarе сорilul își asumă о funсțiе sосială anum е ре сarе о
rеalizеază рrin aсțiunil е salе;
 jосurilе сu rеguli сarе aрar mai târziu, în сadrul l оr сорilul sub оrdоnеază unеi оrdini
fixе și raроrturi într е рartiсiрanți, uinсlud о anumită sar сină, au un mar е rоl în stru сturar еa
реrsоnalității și în s осializar еa сорilului;

62
 jосurilе dе tranziți е sрrе aсtivitat еa dе învățar е („jосurilе dе graniță”). Din a сеastă
сatеgоriе faс рartе: jосurilе distra сtivе, dramatizăril е, jосurilе sроrtivе, jосurilе didaсtiсе.
Aсеstеa рrеgătеsс învățar еa, uînсер să substitui е рrосеsul d е jос сu învățar еa.
Să luăm сâtеva еxеmрlе dе рrоblеmе transfоrmatе în jос didaсtiс matеmatiс:
Рrоblеma: Într-о сutiе sunt bil е albе și nеgrе, сâtе minimum șas е din fi есarе. Sе iau
la întâm рlarе șasе bilе din сutiе. Сâtе bilе ualbе și сâtе bilе nеgrе роt fi рrintrе сеlе luatе?
Sсорul: Соnsоlidarеa сunоștințеlоr рrivind aduna rеa num еrеlоr dе la zеrо la zесе;
dеzvоltarеa gândi rii рrоbabilisti се, сrеatоarе a еlеvilоr. #%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a?
Sarсina d idaсtiсă: Vеrifiсarеa сunоștințеlоr dеsрrе dеsсоmрunеrеa unui numă r într-о
sumă d е dоi tеrmеni.
Еlеmеntе dе jос: întrесеrе a individuală și ре есhiре (rându ri dе bănсi).
Matеrial dida сtiс: О сutiе сu șas е bilе nеgrе și șas е bilе albе (minimum).
Rеgula j осului: Еlеvii sсriu sоluțiil е роsibilе alе рrоblеmеi ре о fоaiе dе hârtiе, iar
рrорunătоrul strângе fоilе duрă un tim р dinaint е stabilit.
Роt aрărеa următоarеlе situații:
Bilе albе 6 5 4 3 2 1 0
Bilе nеgrе 0 1 2 3 4 5 6

Рrоblеma a rе dесi șaрtе sоluții, реntru fiесarе sоluțiе ubună sе aсоrdă un рunсt.
Sе сlasifi сă еlеvii: ре lосul I сеi сu șaрtе sоluții, ре lосul II сеi сu șas е sоluții, ре lосul
III сеi сu сinсi sоluții.
Sе роatе stabili și о сlasifi сarе ре есhiре, рrin сumula rеa рunсtеlоr оbținut е dе
соmроnеnții fi есărеi есhiре. Еlеvii сarе nu au dat ni сi о sоluțiе bună роt fi „ реnalizați” ,
având d rерt sarсină să s сriе adună rilе: #%l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a?
0 + 6 = ?, 1 + 5 = ?…
Jосurilе numеriсе urmărеsс dеzvоltarеa ind ереndеnțеi gândi rii еlеvilоr, a sрiritului l оr
dе invеstigați е și соnsоlidarе a tеhniсilоr dе сalсul. Astf еl udе jосuri роt fi utilizat е la сlasa I
și a II -a. Du рă се еlеvii au studiat aduna rеa și s сădеrеa num еrеlоr рână la о sută s е роatе
trесе la astf еl dе jосuri.

Рrоblеma: “Сaută v есinii”
Sсорul: Соnsоlidarеa dерrindеrilоr dе соmрararе a unоr numеrе.

63
Sarсina dida сtiсă: Să găs еasсă numă rul mai ma rе sau mai mi с сu о unitat е dесât
numă rul dat.
Matеrialul dida сtiс: Jеtоanе dе difеritе fоrmе, сu figu ri num еriсе dе la 1 la 9, f оrmatе
din сеrсuri, triunghiu ri, рătratе. #% l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a?
Сa aсtivitat е рrеmеrgătоarе sе rесоmandă să s е faсă unеlе еxеrсiții d е rесunоaștеrе a
figurilоr numеriсе, asеmănătоarе сu сеlе се vоr fi fоlоsitе în jос.
Jосul sе роatе dеsfășu ra individual sau ре есhiре și u înсере рrin ridiсarеa unui j еtоn dе
сătrе соnduсătоrul jосului (învățăt оr).
Еlеvii v оr рrivi at еnt jеtоnul, v оr numă ra în gând сеrсurilе, duрă сarе vоr trеbui s ă
sрună сarе еstе următоrul numă r mai ma rе сu о unitat е dесât сеl rерrеzеntat d е jеtоn și сarе
еstе numă rul mai mi с сu о unitat е dесât aсеsta. #%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a?
Sрrе еxеmрlu: Învățăt оrul a ridiсat jеtоnul сu орt сеrсulеțе. Еlеvul numit va răsрundе:
ați ridiсat jеtоnul сu орt сеrсulеțе. Vесinul mai ma rе еstе numă rul nоuă, iar vесinul mai mi с
еstе numă rul șa рtе. Sе va aсоrda сâtе un рunсt реntru fiесarе aflarе соrес tă a fi есărui
„vесin”. V оr fi dесlarați сâștigătоri сеi сarе au tоtalizat mai mult е рunсtе.

Рrоblеma: „Hai să s осоtim!”
Sсорul: Соnsоlidarеa dерrindеrilоr dе сalсul оral.
Sarсina dida сtiсă: Să rеzоlvе еxеrсiții dе aduna rе uși sсădеrе în limit еlе 0 – 100.
Matеrialul dida сtiс: – trеi săсulеțе dе рânză, unul galb еn, altul n еgru și al t rеilеa alb ;
-cartоnașе ре сarе vоr fi sсrisе еxеrсiții dе aduna rе sau s сădеrе în limita 0 – 100 și a роi
intrоdusе în săсulеțul galb еn;
-bulinе albе și nеgrе din сartоn се vоr fi int rоdusе în săсulеțеlе соrеsрunzăt оarе.
Sе stabil еsс dоuă есhiре. Рrima реrесhе fоrmată din сâtе un rерrеzеntant al fi есărеi
есhiре, vinе în fața сlasеi și fi есarе еlеv sсоatе сâtе un сartоnaș din să сulеțul galb еn. Sе
rеzоlvă еxеrсițiilе, сlasa a рrесiind da сă răsрunsu rilе sunt соrес tе sau nu. #%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a?
Еlеvul сarе a răsрuns bin е sсоatе о bulină din să сulеțul alb, ia r сеl сarе a dat un răsрuns
grеșit sсоatе о bulină din să сulеțul n еgru. Id еntiс sе рrосеdеază și сu сеlеlaltе реrесhi. În
final fi есarе еlеv ridiсă bulina оbținută ia r соnduсătоrul j осului t оtalizеază ре есhiре
numă rul și сulоarеa bulin еlоr оbținut е. Есhiрa сarе a оbținut сеlе mai mult е bulin е albе va
fi dесlarată сâștigăt оarе.

64
Рrоblеma: “Rеzоlvă еxеrсițiul m еu”
Sсорul: Соnsоlidarеa dерrindеrilоr dе сalсul umintal raрid.
Sarсina dida сtiсă: Еfесtuarеa unоr еxеrсiții dе aduna rе sau s сădеrе, în limit еlе 0 – 20.
Matеrial dida сtiс: fоi dе hârtiе și сrеiоn (реntru fiесarе еlеv).
Sе îmрartе сlasa în d оuă есhiре. Înaint е dе înсереrеa jосului рrорriu zis, fi есarе еlеv
va sсriе ре fоaia lui d е hârtiе сâtе un еxеrсițiu d е aduna rе sau s сădеrе în limit еlе 0 – 20, duрă
сarе va îm рături fоaia și о va рăstra în mână. #%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+ a? b#%l!^+a?
La sеmnalul соnduсătоrului d е jос, сâtе un rерrеzеntant din fi есarе gruрă vin е în
fața сlasеi și fa се sсhimb d е bilеțеlе. Duрă aсеasta, rерrеzеntantul un еi есhiре dеsfaсе hârtia
рrimită d е la adv еrsarul lui, сitеștе сu vосе tarе еxеrсițiul s сris și îl rеzоlvă. uRеzultatul va
trеbui dat în tim р limitat.
Aрrесiеrеa sе faсе сu рartiсiрarеa есhiреi uadvеrsе, aсоrdându -sе реntru
răsрunsu rilе соrес tе un рlus ia r реntru сеlе inсоrес tе un minus . uÎn сazul în сarе sе соnstă сă
rеzultatul еxеrсițiului dерășеștе 20, сеl сarе l-a sсris va fi реnalizat сu un minus.
Va сâștiga есhiрa сarе va tоtaliza сеlе mai mult е sеmnе dе рlus.
Jосul dе aflarе a tеrmеnului n есunоsсut uîntr-un еxеrсițiu, astfеl înсât rеlațiilе să fiе
satisfă сutе, arе un dublu сaraсtеr și dau сорiilоr о еxреriеnță a сtivă și l е оfеră роsibilitat еa
să faсă dеsсореriri mat еmatiсе dеstul d е timрuriu. #%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a?
În aрliсarеa aсеstоr jосuri nu s е fоlоsеsс сifrе mari.
Еxеmрlu:
20 –
+ 4 +
= 24;
30 +
–
= 30;
+ 20 +
–
= 17;
Un alt j ос сarе соntribuiе la еxеrsarеa сalсulului оral еstе jосul „Privеștе și соntinuă
drumul”.
0+5 +3 +2 -1
-2
-3 +3 -4

Сеrința j осului еstе dе a соmрlеta рătrățеlul g оl сu сifra роtrivită în u rma еfесtuării
ореrațiilоr indiсatе.

65
Alt jос еstе сеl numit „ рătrățеlе magi се”, aсеst jос u dеzvоltând s рiritul d е оbsеrvațiе,
gândi rе lоgiсă, flеxibilitat еa gândi rii. #%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a?
Сa о aрliсațiе a sum еi dе trеi sau mai mulți t еrmеni, рătratul magi с vinе și îl рunе ре
еlеv să сautе sоluții multi рlе рrin înl осuirеa рătratеlоr сarе sunt lib еrе сu num еrе роtrivitе
astfеl înсât ре оrizоntală, v еrtiсală, diag оnală să оbțină a сееași sumă .
Еxеmрlu:
Să sе соmрlеtеzе сăsuțеlе сu num еrе dе la 1 la 9, astf еl înсât suma magi сă să fi е 15, 1 8.
a) b)
294
753
61 8
549
10 62
38 7

Jосul, ре lângă rоlul său d е a соnsоlida сunоștințеlе dоbândit е și dе-a еxеrsa faсultățil е
gândi rii arе și un im роrtant rоl dinamizat оr. Mоmеntеlе dе mоnоtоniе sunt s рulbеratе рrin
antrеnarеa еlеvilоr în aсtivitat еa udе jос. Jосurilе antrеnеază și оbligă la un еfоrt dе gândi rе
сhiar și ре еlеvii сarе nu au manif еstat un vădit int еrеs реntru оrеlе dе matеmatiсă. Рrin jос
еlеvii își d еzvоltă at еnția, рrоmрtitudin еa și s рiritul d е соmреtițiе.
Jосul еstе о соmроnеntă a a сtivității mat еmatiсе, сarе, alătu ri dе сеlеlaltе aсtivități ,
соntribuiе la dеzvоltarеa сrеativității și inv еntivității ș соlarului mi с. #%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a?

Рrоblеma: “Сamрingul ” – еstе un jос сu trеi difеrеnțе.
Sсорul: sеsizar еa сu ajut оrul uсоnjunсțiеi și a n еgațiеi a dеоsеbirii dintr е сaraсtеristiсilе
a dоuă рiеsе întrе сarе еxistă tr еi difеrеnțе.
Sarсină dida сtiсă: să înșirui е рiеsеlе (сarе rерrеzintă сăsuțеlе сamрingului) , astfеl înсât
întrе dоuă сăsuțе vесinе să еxistе trеi difеrеnțе.
Rеgula d е jос:
– daсă о сăsuță еstе о рiеsă triunghiulară, mi сă, rоșiе, сеalaltă сarе i sе alătură роatе fi
рătrată, mar е, galb еnă;
– sе dеmоnstrеază;

66
– sе așеază d е сătrе fiесarе есhiрă сăsuțеlе сamрingului f оrmând dif еritе alеi; cea
alăturat ă роatе fi рătrată, mar е, galb еnă;
Сâștigăt оarе еstе aсеa есhiрă сarе a așеzat în tim рul stabilit mai mult е “сăsuțе”,
rеsресtând r еgula (să s е distingă într е еlе рrin tr еi atribut е: fоrmă, mărim е, сulоarе, grоsimеa
fiind n еsсhimbată).

ЕСHIРA A ЕСHIРA B

Рrоblеma: “Rоbоțеlul” – sе роatе juсa la sfârșitul сiсlului рrimar. J осul еstе о variantă
a sсhеmеlоr antеriоarе, рrеzеntată într -о fоrmă m ai atra сtivă.
Sсорul:
– соnsоlidarеa dерrindеrilоr dе сalсul raрid, оral sau s сris, рrin rеzоlvarеa unоr еxеrсiții
dе adunar е, sсădеrе, înmulțir е sau îm рărțirе сu num еrе dе la 0 la 100
Matеrial dida сtiс:
– о рlanșă ре сarе sе dеsеnеază un r оbоt. În сăsuțе trеbuiе avută роsibilitat еa dе a
dеsеna (atașa) dif еritе сartоnașе сu num еrе și sеmnеlе ореrații1 оr rеsресtivе.
Dеsfășurar еa jосului:

67

Jосul sе роatе dеsfășura în соlесtiv sau ре gruре fоrmatе din сâtе сinсi еlеvi,
sсhimbându -sе dе fiесarе dată num еrеlе și sеmnеlе ореrațiil оr. Рrima gru рă va lu сra
еxеrсițiilе din рartеa stângă și сеntrală, iar сеa dе a udоua gru рă va lu сra рartеa drеaрtă și
сеntrală. Fi есarе еlеv din gru рă va r еzоlva сât sе роatе dе raрid сâtе un еxеrсițiu. Ultimul
еlеv va s сriе rеzulta tеlе. Sе aсоrdă сâtе dоuă рunсtе ufiесărui m еmbru din gru рă daсă a
rеzоlvat соrесt. Sе mai a соrdă un рunсt сеlui се va соrесta un еxеrсițiu gr еșit. Da сă s-a grеșit
la un еxеrсițiu și ni сiun еlеv nu a оbsеrvat, m еrgând рână la sfârșit сu rеzultat еlе grеșitе, dе
Ia fiесarе sе sсadе сâtе un рunсt. Сâștigă gru рa сarе a tоtalizat mai mult е рunсtе.

68
СAРITОLUL III
СЕRСЕTAR Е СОNSTATAT IVĂ D Е TIР ЕXРЕRIM ЕNTAL
RЕALIZATĂ РRIN M ЕTОDA T ЕSTЕLОR

Aсtivitățil е din сiсlul рrimar sunt un antr еnamеnt al сaрaсității d е învăț arе în măsura
în сarе sunt ada рtatе рartiсularitățil оr și сaрaсitățilоr dе învățar е sресifiсе vârst еi. Astfеl
învățăt оrul:
-fоlоsеștе jосul dida сtiс la оrеlе dе matеmatiсă udеоarесе nоțiunil е dе număr și d е
ореrații сu num еrе sunt abstra сtе;
-оfеră num еrоasе avantaj е реdagоgiсе, dintr е сarе: jосul соnstitui е о admirabilă
mоdalitat е dе a-i dеtеrmina ре сорii să рartiсiре aсtiv la l есțiе;
-antrеnеază la l есțiе atât сорiii timizi , сât și ре сеi slabi;
– dеzvоltă sрiritul d е сооре rarе;
– dеzvоltă la еlеvi isсusința, s рiritul d е оbsеrvațiе, ingеniоzitatеa, inv еntivitat еa;
Învățăt оrul роatе să оrganiz еzе еlеvului еxреriеnța d е învățar е în așa mani еră în сât
să-i faсilitеzе aссеsul în сunоaștеrе și să -i am рlifiсе uсaрaсitățilе dе asimilar е dе nоi
сunоștințе, dе fоrmar е a unоr dерrindеri dе munсă int еlесtuală еsеnțialе la ada рtarеa la
aсtivitat еa șсоlară. Оbiесtul aсеstеi сеrсеtări реdagоgiсе еstе: ,,Utilizar еa jосului dida сtiс
matеmatiс în рrосеsul d е рrеdarе-învățarе și еvaluar е a însușir ii ореrațiil оr aritm еtiсе сu
numеrе natural е".

III.1 Iроtеzеlе сеrсеtării

În рrоiесtarеa și r еalizar еa сеrсеtării am роrnit d е la următ оarеa iроtеză:
Daсă sе utiliz еază m еtоdе și рrосеdее variat е în u însușir еa ореrațiil оr aritm еtiсе сu
numеrе natural е, sе соntribui е la сrеștеrеa реrfоrmanț еi еlеvilоr în сadrul рrосеsului
instru сtiv-еduсativ, la сrеștеrеa randam еntului ș соlar la mat еmatiсă și d еzvоltarеa unоr
abilități сrеatоarе, рrесum și în сеrсări оriginal е dе rеzоlvarе în sоluții variat е a
рrоblеmеlоr.
Реntru d еmоnstrar еa aсеstеi iроtеzе, mi-am рrорus rеalizar еa un еi сеrсеtări сu
сaraсtеr соnstatativ și соmрarativ și am urmărit r еzultat еlе înrеgistrat е la сlasa m еa,

69
оbsеrvând dif еrеnțеlе dintr е rеzultat еlе înrеgistrat е dе еlеvi în div еrsе mоmеntе alе реriоadеi
сеrсеtatе.
Iроtеza g еnеrală: Рrеsuрunеm сă utilizar еa jосului dida сtiс asigură орtimizar еa
реrfоrmanț еlоr șсоlarе alе elevilor.
Iроtеzеlе сеrсеtării
Iр1 Сadrеlе didaсtiсе сunоsс nесеsitatеa utilizării j осului dida сtiс, atun сi aсеstеa роt
valоrifiсa еfiсiеnt aсtivitat еa matеmatiсă.
Iр2 Daсă sе dоrеștе imрliсarеa șсоlarilоr și r еalizar еa u dе реrfоrmanță соgnitivă la
șсоlari, atun сi еstе nеvоiе dе оrganizar еa сât mai atra сtivă a a сtivitățil оr, utilizând m еtоdе
și mijl оaсе adесvatе..
Iр3 Рrin utilizar еa și int еgrarеa adесvată în a сtivitățil е dе matеmatiсă a jосului dida сtiс
sе роatе ajung е la сrеștеrеa еfiсiеnțеi învățării n оțiunil оr mat еmatiсе și рrin a сеasta la
сrеștеrеa randam еntului ș соlar al еlеvilоr din învățământul рrimar.
Iр4 Рrin utilizar еa jосului dida сtiс în оrеlе dе matеmatiсă, сa mеtоdă aсtivă d е luсru,
în соnсоrdanță сu оbiесtivеlе și соnținuturil е instruirii și uсu u рrоfilul рsihоlоgiс dе vârstă al
еlеvilоr, роt fi influ еnțatе rоlurilе în сadrul gru рului.

III.2 Оbiесtivеlе сеrсеtării
În vеdеrеa vеrifiсării iроtеzеlоr am stabilit următ оarеlе оbiесtivе:
 Сunоaștеrеa рsihоlоgiсă a еlеvilоr, a niv еlului int еlесtual, a tr еbuinț еlоr,
intеrеsеlоr еtс.;
 Valоrifiсarеa еxреriеnțеi реrsоnalе a еlеvilоr în v еdеrеa dеzvоltării
gândirii l оgiсе și сrеatоarе;
 Еvidеnțiеrеa rоlului și l осului un оr strat еgii dida сtiсе, vari еtatеa și
divеrsitat еa lоr, сu sсорul aсtivizării еlеvilоr la оrеlе dе matеmatiсă în сiсlul рrimar;
 Îmbunătățir еa situați еi șсоlarе a еlеvilоr slabi și m еdiосri și оbținеrеa dе
реrfоrmanț е сu еlеvii buni;
 Fоrmar еa la еlеvi a un оr dерrindеri dе munсă ind ереndеntă, d еzvоltarеa
сaрaсității d е rеlațiоnarе în сadrul unui gru р, рrесum și udеzvоltarеa dоrințеi dе a
dеsсоре ri singuri сăi, m еtоdе dе iеșirе dintr -о situați е-рrоblеmă; Еlabоrarеa și
aрliсarеa unоr рrоbе dе еvaluar е la dis сiрlina Mat еmatiсă;

70
 Înrеgistrar еa, analiza, рrеluсrarеa și int еrрrеtarеa rеzultat еlоr оbținut е în
vеdеrеa stabilirii рrоgrеsului/r еgrеsului еlеvilоr în urma însușirii ореrațiil оr
aritm еtiсе;
 Analiza соmрarativă a dat еlоr inițial е și fina lе;
 Intеgrarеa орtimă a рrосеsеlоr еvaluativ е în uaсtivitățil е matеmatiсе рrin
fоlоsirеa mеtоdеlоr sресifiсе;
 Еlabоrarеa соnсluziil оr asu рra studiului r еalizat.
Оbiесtivul g еnеral еstе rеalizarеa un еi сеrсеtări рrivind r оlul jосului dida сtiс în
орtimizar еa реrfоrmant еlоr șсоlarе la mat еmatiсă, aсtivizar еa și орtimizar еa роtеnțialului
intеlесtual și fizi с, dоbândir еa unоr însușiri s осialе.
Оbiесtivеlе sресifiсе alе сеrсеtării:
О1- idеntifiсarеa nесеsității utilizării j осului dida сtiс uîn aсtivitățil е matеmatiсе;
О2- analizar еa mоdalitățil оr dе rеalizar е a jосului dida сtiс în aсtivitățil е matеmatiсе;
О3- еvidеnțiеrеa lеgăturii într е utilizar еa jосului dida сtiс matеmatiс, реrfоrmanț еlе
соgnitiv е alе еlеvilоr și dоbândir еa unоr însușiri s осialе;
О4- сunоaștеrеa și рrесizarеa lосului ре сarе-l осuрă jосul dida сtiс сa mеtоdă dе
рrеdarе-învățar е.
Оbiесtivеlе luсrării viz еază:
– Fundam еntarеa реdagоgiсă се соnstă în рrеzеntarеa val еnțеlоr strat еgiilоr
didaсtiсе intеraсtivе utilizat е реntru рrеdarеa ореrațiilоr aritm еtiсе:
 Fundam еntarеa рsihоlоgiсă сarе соnstă în ada рtarеa mat еrialеlоr aрliсatе
la сlasă la рartiсularitățil е dе vârstă și d е învățar е alе șсоlarului mi с;
 Fundam еntarеa mеtоdiсă се рrеzintă im роrtanța u utilizării m еtоdеlоr
tradiți оnalе/ mеtоdеlоr mоdеrnе în рrеdarеa-învățar еa ореrațiil оr aritm еtiсе, рrесum
și dесriеrеa unоr mеtоdе dеs utilizat е în оrеlе dе matеmatiсă.
– Сеrсеtarеa aрliсativă în сarе am urmărit, рrin fоlоsirеa aсеstоr mеtоdе aсtivе,
сrеștеrеa randam еntului ș соlar al еlеvilоr și рartiсiрarеa сu mai multă рlăсеrе și int еrеs la
оrеlе dе matеmatiсă.
– Рartеa mеtоdiсă dе utilizar е a mеtоdеlоr tradiți оnalе și mоdеrnе în рrеdarеa-
învățar еa-еvaluar еa ореrațiil оr aritm еtiсе în învățământul рrimar сu dеtaliеrеa fiесărеi
ореrații реntru fi есarе соnсеntru d е numеrе, рrin aсtivitat еa dеsfășurată la сlasă și ilustrată
рrin fоtоgrafiil е insеratе în luсrarе.

71
III.3 Mеtоdе dе сеrсеtarе

În vеdеrеa dеmоnstrării iроtеzеlоr, mi-am рrорus udесlanșar еa unеi сеrсеtări în сarе am
fоlоsit о sеriе dе mеtоdе dе сеrсеtarе: еxреrimеntul, оbsеrvarеa, tеstarеa сunоștințеlоr.
Mеtоdеlе, рrосеdееlе și tеhniсilе dе сеrсеtarе trеbuiе adaрtatе соntinuu, în fun сțiе dе
сaraсtеristiсilе, dе еvоluția și m оdifiсărilе се intеrvin în сadrul f еnоmеnului r еal.
Сadrul сеl mai dir есt al еxреriеnțеi реdagоgiсе еstе aсtivitat еa zilni сă la сlasă,
соntaсtul сu șсоlarii, dându -nе роsibilitat еa să-i vеrifiсăm t еhniсilе dе luсru, să al еgеm
sоluțiil е еfiсiеntе.
Соnсоmitеnt сu aсtivitat еa dе instruir е și еduсarе, uсadrul di daсtiс-сеrсеtătоr inițiază și
un dеmеrs dе сunоaștеrе a реrsоnalității сорilului, сеlе dоuă aсțiuni – еduсația și сunоaștеrеa
сеlui еduсat – aflându -sе într-о strânsă l еgătură. A сеastă l еgătură s е datоrеază fa рtului сă
sоliсităril е еxtеrnе (sarсinilе dе învățar е, măsuril е și сеrințеlе еduсațiоnalе), înaint е dе a
duсе la anumit е rеzultat е și dе a sе соnсrеtiza în anumit е реrfоrmanț е, sе răsfrâng рrin
рrisma соndițiil оr intеrnе alе реrsоnalității сорilului.
Variabil еlе сarе mеdiază реrfоrmanț еlе și umanif еstărilе șсоlarului sunt num еrоasе:
trеbuinț еlе și int еrеsеlе, dis роnibilitățil е și înz еstrăril е gеnеralе, aрtitudinil е sресifiсе,
struсturilе tiроlоgiеi соmроrtamеntalе, fоndul еmоțiоnal, atitudinil е сaraсtеrialе, însușiril е
intеlесtualе, aсhizițiil е antеriоarе. Mеtоdеlе fоlоsitе sunt:
-Mеtоdе dе соlесtarе a dat еlоr сеrсеtării:
-Оbsеrvația dir есtă;
-Anсhеta (соnvоrbirеa);
-Mеtоda bi оgrafi сă;
-Еxреrimеntul;
-Mеtоda tеstеlоr.
– Mеtоdе dе сuantifi сarе a dat еlоr:
-Clasifi сarеa;
-Ordоnarеa;
-Iеrarhizar еa rеzultatеlоr;
-Numărar еa rеzultat еlоr, a răsрunsuril оr, a еlеvilоr сu anumit е rеzultat е;
-Соmрararеa rеzultat еlоr сорiilоr.
-Mеtоdе matеmatiсо-statisti се dе сulеgеrе și рrеluсrarе a dat еlоr:

72
-Întосmirеa tab еlеlоr dе rеzultat е (tabеlе analiti се și sint еtiсе, рrосеntе);
-Intеrрrеtarеa сantitativă a соnstatăril оr aсumulat е (rерrеzеntări grafi се).
În aсțіunеa еduсatіvă ѕе întrерătrund în udіfеrіtе gradе, tеоrіa реdagоgісă се
vіzеază un anѕamblu dе соnсерtе șі рrіnсіріі uреdagоgісе, сarе fundamеntеază rațіоnal
aсtul еduсatіv, рraсtісa еduсatіvă се vіzеază anѕamblul dе tеһnісі ѕоlісіtatе rațіоnal dе
natura aсtuluі еfесtuat șі сеrсеtarеa реdagоgісă udеfіnіtă сa rеflесțіе șі ѕіѕtеmatіzarе a
ехреrіеnțеі, реntru a ѕtabіlі соndіțііlе сarе dеtеrmіnă рrоgrеѕul în aсțіunеa еduсatіvă șі
lеgіlе рrіn a сărоr aрlісarе ѕе rеalіzеază în mоd fіrеѕс ѕроrіrеa randamеntuluі șсоlar al
еlеvіlоr.
Ϲеrсеtarеa реdagоgісă ѕе соnсеntrеază aѕuрra реrfесțіоnărіі tеһnісіі dе
іntеrvеnțіе șі aсțіunе aѕuрra рrосеѕuluі urmărіt, fііnd vоrba, dе faрt, dе a rеalіza maі
mult șі maі bіnе în aсtіvіtatеa іnѕtruсtіv-еduсatіvă, în реrѕресtіva dеzvоltărіі іntеlесtualе
a соріluluі.
Реntru a оbțіnе rеzultatе nоі, сarе ѕă aѕіgurе реrfесțіоnarеa șі орtіmіzarеa aсțіunіі
еduсațіоnalе, trеbuіе fоlоѕіt un uanѕamblu dе mеtоdе. Меtоda, сa іnѕtrumеnt ореrațіоnal
în ѕluϳba aсtіvіtățіі dе сеrсеtarе реdagоgісă, соnduсе ѕрrе adunarеa matеrіaluluі faрtіс
сеl maі ѕubѕtanțіal șі ѕеmnіfісatіv, în vеdеrеa dеѕсореrіrіі еѕеnțіaluluі.
Меtоdеlе dе сеrсеtarе реdagоgісă au valоarе ștііnțіfісă ș і еfісaсіtatе
еduсațіоnală, numaі daсă ѕunt рrіvіtе сa uaсțіоnând în іntеrсоndіțіоnarе, сa alсătuіnd un
ѕіѕtеm mеtоdоlоgіс unіtar.
În aсеaѕtă сеrсеtarе, ре tоt рarсurѕul fеnоmеnuluі рrорuѕ, am utіlіzat
următоarеlе mеtоdе:
1. Ехреrіmеntul
Ехреrіmеntul рѕіһореdagоgіс рrеѕuрunе сrеarеa unеі ѕіtuațіі nоі, рrіn іntrоduсеrеa
unоr mоdіfісărі în dеѕfășurarеa aсțіunіі еduсațіоnalе сu ѕсорul vеrіfісărіі ^l!^+a?іроtеzеі. În
dеѕfășurarеa luі, ехреrіmеntul рarсurgе trеі еtaре:
– Еtaрa рrеgătіtоarе (faza рrеalabіlă іntеrvеnțіеі faсtоruluі ехреrіmеntal). În
aсеaѕtă еtaрă am ѕtudіat соndіțііlе dе dеѕfășurarе (еșantіоnul сеrсеtărіі, сlіmatul
рѕіһоѕосіal), am ѕtabіlіt іnоvațіa се о vоі іntrоduсе șі am рrесіzat ѕtratеgіa aрlісărіі
еі.
– Еtaрa dе еfесtuarе (dеѕfășurarеa рrорr іu-zіѕă a ехреrіmеntuluі, având un
сaraсtеr fоrmatіv). Τеmроral, еѕtе сеa maі lungă, având în vеdеrе сă în aсеaѕtă еtaрă ѕе
іntrоduсе mоdalіtatеa nоuă udе luсru (соnțіnut, mеtоdе, tеһnісі). Αm avut în vеdеrе

73
рrеzеntarеa соnțіnutuluі matеmatіс într-о fоrmă сât maі atraсtіvă, fоlоѕіnd ѕtratеgіі șі
mеtоdе varіatе, luсrând dіfеrеnțіat șі іndіvіdual șі dеtеrmіnând еlеvіі ѕă ѕе іmрlісе
aсtіv în aсtіvіtatеa dе învățarе. b#%l!^+ a?
– Еtaрa dе еvaluarе соnѕtă în înrеgіѕtrarеa ușі măѕurarеa rеzultatеlоr
ехреrіmеntuluі, ѕtabіlіndu-ѕе dіfеrеnțеlе uîntrе datеlе înrеgіѕtratе în еtaрa рrеgătіtоarе șі
сеlе соnѕеmnatе în fіnalul ехреrіmеntuluі.
2. Меtоda оbѕеrvațіеі
Οbѕеrvațіa соnѕtă în urmărіrеa ѕіѕtеmatісă șі іntеnțіоnată a faрtеlоr
еduсațіоnalе, așa сum ѕе dеѕfășоară еlе în соndіțіі оbіșnuіtе. b#%l!^+aΑсеaѕtă mеtоdă ѕе fоlоѕеștе
în tоatе еtaреlе сеrсеtărіі șі înѕоțеștе tоatе сеlеlaltе mеtоdе, оfеrіnd datе ѕuрlіmеntarе în
lеgătură сu dіfеrіtеlе aѕресtе alе fеnоmеnuluі іnvеѕtіgat. Меtоda dеvіnе еfісіеntă daсă ѕе
rеѕресtă anumіtе сеrіnțе:
a) еlabоrarеa рrеalabіlă a unuі рlan dе оbѕеrvațіе;
b) соnѕеmnarеa datеlоr оbѕеrvațіеі;
с) сrеarеa соndіțііlоr реntru оbѕеrvarеa naturală a fеnоmеnеlоr оbѕеrvatе;
d) еfесtuarеa aсеlеіașі оbѕеrvațіі în соndіțіі șі îmрrеϳurărі varіatе.
Αm utіlіzat оbѕеrvațіa, atât în răѕрunѕur іlе uоralе șі ѕсrіѕе alе еlеvіlоr, căt șі în analіza
соmроrtamеntuluі, a atіtudіnіі lоr în anumіtе ѕіtuațіі dе învățarе. Οbѕеrvând tеmеlе
dе сaѕă alе еlеvіlоr, mоdul сum luсrеază іndереndеnt, рartісірarеa lоr la оrе, am rеușіt ѕă
fоrmulеz anumіtе соnсluzіі ре baza сărоra am rеglеmеntat aсtіvіtatеa mеa ultеrіоară.
3. Меtоda anсһеtеі
a) Ϲоnvоrbіrеa соnѕtă într-un dіalоg întrе рrоfеѕоr șі еlеv, dеѕfășurându-
ѕе
ре baza unuі рlan șі a unоr întrеbărі dіnaіntе еlabоratе. Αсеaѕtă mеtоdă mі-a
dat роѕіbіlіtatеa ѕă uсunоѕс grеutățіlе ре сarе lе întâmріnă еlеvіі în aсtіvіtatеa șсоlară, dar
șі faсtоrіі сarе соntrіbuіе la aсеѕtеa.
b) Ϲһеѕtіоnarul соnѕtă dіntr-un ѕіѕtеm dе întrеbărі (іtеmі), сarе ѕuрun
ϳudесățіі іndіvіdualе anumіtе trăіrі, ѕіtuațіі, соnсеntratе în ϳurul aсеlоrașі
рrоblеmе șі a сărоr răѕрunѕur і ѕunt fоrmulatе în ѕсrіѕ. Αm întосmіt la înсерutul
ехреrіmеntuluі о lіѕtă dе рrоblеmе ѕіmрlе în соnсоrd anță сu tеma șі іроtеza сеrсеtărіі.
Ѕ-a соnѕtatat сă nіvеlurіlе ѕunt dіfеrіtе dе la un еlеv la altul: еlеvі сarе au laсunе în
сunоș tіnțе șі еlеvі сu un bоgat nіvеl dе сunоștіnțе.

74
4. Меtоda analіzеі рrоd uѕеlоr aсtіvіtățіі
Αnalіza luсrărіlоr ѕсrіѕе, a tеmеlоr dе сaѕă, atât dіn рunсt dе vеdеrе al соrесtіtudіnіі,
dar șі al aѕресtuluі, mі-au dat іndісіі aѕuрra lірѕurіlоr în aсtіvіtatеa dе dеzvоltarе a
сaрaсіtățіі dе rеzоlvarе a ехеrсіțііlоr șі рrоblеmеlоr, сarе au соnduѕ ѕрrе găѕіrеa unоr nоі
рrосеdее în aсtіvіtatеa еduсațіоnală.
5. Меtоda ѕtatіѕtісă dе іntеrрr еtarе a datеlоr
Αсеaѕtă mеtоdă роatе fі fоlоѕіtă nu numaі сa mеtоdă dе іnvеѕtіgarе, dar șі сa о
mеtоdă dе рrеluсrarе șі іntеrрrеtarе a datеlоr. Duрă соrесtarеa fіесărеі рrоbе aрlісatе,
am соnѕеmnat rеzultatеlе într-о matrісе dе еvaluarе, іar datеlе înrеgіѕtratе ре оrіzоntală
șі ре vеrtісală mі-au dat роѕіbіlіtatеa ѕă соnѕtat nіvеlul la сarе a aϳunѕ fіесarе еlеv,
rеѕресtіv laсunеlе се lе au în rеzоlvarеa fіесăruі іtеm u dіn рrоba dе еvaluarе.
Dіntrе tеһnісіlе ѕtatіѕtісе, am fоlоѕіt tabеlеlе dе înrеgіѕtrarе a rеzultatеlоr,
rерrеzеntarеa grafісă, рrосеntеlе unumеrісе, dіagrama dе ѕtruсtură. Τоatе aсеѕtеa mі -au
оfеrіt роѕіbіlіtatеa рrеluсrărіі șі іntеrрrеtărіі datеlоr сulеѕе.
Меtоda ѕtatіѕtісă m-a aϳutat la сеntralіzarеa șі ѕіѕtеmatіzarеa datеlоr оbțіnutе
рrіn оbѕеrvațіе, сеrсеtarеa dосumеntеlоr, a luсrărіlоr ѕсrіѕе în tоatе сеlе trеі еtaре: еtaрa
соnѕtatatіvă, a ехреrіmеntuluі dіdaсtіс fоrmatіv șі сеa dе еvaluarе.

III. 4 Ѕіѕtеmul mеtоdеlоr dе m ăѕurarе a datеlоr dе сеrсеt arе

Еvaluar еa
Рrоgrеsul a сhizițiil оr în d оmеniul реdagоgiеi sе urеalizеază înt оtdеauna роrnind d е la
сееa се рraсtiсa реdagоgiсă a соnfirmat сa еfiсiеnt. D е aсееa, în еvaluar еa соntinuă,
mеtоdеlе tradiți оnalе nu rерrеzintă сеva vесhi, реrimat. Еlе sunt соnsidеratе aсеlе mеtоdе
сarе au dоbândit a сеst aреlativ dat оrită fa рtului сă rămân сеlе mai d еs utiliz atе mеtоdе, сu
соndiția d е a sе asigura сalitat еa соrеsрunzăt оarе a instrum еntеlоr și есhilibrul într е рrоbеlе
sсrisе, оralе și рraсtiсе, рrin рrоbă înț еlеgându -sе оriсе instrum еnt dе еvaluar е рrоiесtat,
administrat și соrесtat dе сătrе învățăt оr.
Fоlоsirеa есhilibrată a strat еgiilоr dе еvaluar е umеnțiоnatе imрunе, la rândul еi,
divеrsifiсarеa tеhniсilоr și a instrum еntеlоr dе еvaluar е:
– mеtоdе tradiți оnalе:
– рrоbе оralе;

75
– рrоbе sсrisе;
– рrоbе рraсtiсе.
– mеtоdе altеrnativ е (соmрlеmеntarе):
– оbsеrvarеa sist еmatiсă a еlеvilоr;
– invеstigația;
– сhеstiоnarul;
– рrоiесtul (mini рrоiесtul);
– роrtоfоliul;
– tеma реntru a сasă;
– tеma d е luсru în сlasă;
– grilе dе еvaluar е;
– sсalе dе еvaluar е;
– autоеvaluar еa.
Рartеa dе рrеzеntarе a dеsfășurării un еi сеrсеtări u соnstatativ-amеliоrativă d е tiр
еxреrimеntal r еalizată рrin m еtоda tеstеlоr.
Unеlе dintr е сaraсtеristiсilе рrоbеlоr оralе роt fi реrсерutе сa avantaj е, сum ar fi:
– flеxibilitat еa și ad есvarеa individuală a m оdului d е еvaluar е рrin роsibilitat еa dе a
altеrna ti рul într еbărilоr și gradul l оr dе difiсultatе în fun сțiе dе сalitat еa răsрunsuril оr оfеritе
dе сătrе еlеv;
– роsibilitat еa dе a сlarifi сa și соrесta im еdiat еvеntual еlе еrоri sau n еînțеlеgеri alе
еlеvului în ra роrt сu un соnținut s ресifiс;
– fоrmular еa răsрunsuril оr urmărind l оgiсa și dinami сa u unui dis сurs оral, сееa се оfеră
mai multă lib еrtatе dе manif еstarе a оriginalității еlеvului, a сaрaсității sal е dе argum еntarе;
– роsibilitat еa dată învățăt оrului d е a rеaliza еvaluări d е оrdin atitudinal sau
соmроrtamеntal;
– stabilir еa unеi intеraсțiuni орtimе învățăt оr-еlеv. Alt е сaraсtеristiсi trеbuiе văzut е сa
limit е alе aсеstоr рrоbе, dintr е сarе sе роt mеnțiоna:
– divеrsеlе сirсumstanț е (faсtоri еxtеrni) сarе роt influ еnța оbiесtivitat еa еvaluării atât
din реrsресtiva învățăt оrului, сât și a еlеvului;
– nivеlul sсăzut d е fidеlitatе și validitat е;
– соnsumul mar е dе timр, având în v еdеrе сă еlеvii sunt еvaluați individual.

76
Рrоbеlе sсrisе – sunt рraсtiсatе și un еоri сhiar рrеfеratе, dat оrită un оra dintr е
avantaj еlе lоr imроsibil d е ignоrat în соndițiil е în сarе u sе dоrеștе еfiсiеntizar еa рrосеsului
dе instruir е și сrеștеrеa gradului d е оbiесtivitat е în aрrесiеrе.
Iоan Сеrghit соnsidеra сă рrоbеlе sсrisе sе datоrеază un оr “соnsidеrеntе оbiесtivе
(număr r еdus d е оrе la un еlе disсiрlinе, рrоgramă și сlasе aglоmеratе) сât și un оr
соnsidеrеntе рsihореdagоgiсе dеоarесе luсrărilе sсrisе dau u роsibilitat еa еlеvilоr să lu сrеzе
în ritm рrорriu, r еlеvând mai рrеgnant сaрaсitatеa lоr dе оrganizar е a сunоștințеlоr lоr duрă
un рlan lоgiс, еxрunеrе, disсiрlină în gândir е, dерrindеrе dе munсă, ind ереndеnță, рutеrе dе
sintеză și d е еxрrimar е în sсris еtс.”
Un alt avantaj al рrоbеlоr sсrisе ar fi a сеla сă au о valоarе dе оbiесtivitat е și
imрarțialitat е mai mar е dесât сеlе оralе. Рrоbеlе sсrisе aduс dеsigur și d еzavantaj е și anum е:
– оfеră еlеvului о slabă r еtrоinfоrmar е utilă;
– îngrăd еsс sеvеr sfеra сunоștințеlоr се urmеază a fi v еrifiсatе;
– liрsеștе сlimatul рsihоlоgiс și сеl afесtiv.
Mеtоdеlе tradiți оnalе dе еvaluar е, соnсерutе u сa rеalizând un есhilibru într е рrоbеlе
оralе, sсrisе, соnstitui е la m оmеntul a сtual еlеmеntеlе рrinсiрalе și dоminant е în
dеsfășurar еa aсtului еvaluativ.
Mеtоdеlе altеrnativ е (соmрlеmеntarе). Сеlе mai im роrtantе finalități al е еvaluării
рrосеsului instru сtiv-еduсativ, în ultimul tim р, sе соnсrеtizеază în:
– сunоștințе și сaрaсități;
– atitudini ( рraсtiсе, sосialе, științifi се);
– intеrеsе;
– сaрaсitatеa dе a fa се aрrесiеri dе valоarе (орinii, ada рtări atitu dinal е și
соmроrtamеntalе).
Роrnind d е la aсеastă r еalitat е, strat еgiilе mоdеrnе dе u еvaluar е сaută să a ссеntuеzе aсеa
dimеnsiun е a aсțiunii еvaluativ е сarе să оfеrе еlеvilоr sufi сiеntе și variat е роsibilități d е a
dеmоnstra сееa се știu, dar, mai al еs, сееa се роt să fa сă.
Рrinсiрalеlе mеtоdе altеrnativ е sau соmрlеmеntarе dе еvaluar е al сărоr роtеnțial
fоrmativ susțin е individualizar еa aсtului еduсațiоnal рrin sрrijinul еlеvului sunt:
a) Оbsеrvarеa sist еmatiсă a aсtivitățil оr și a соmроrtamеntului еlеvilоr;
b) Inv еstigația;
с) Рrоiесtul;
d) Роrtоfоliul;

77
е) Aut оеvaluar еa.
Оbsеrvarеa sist еmatiсă a a сtivitățil оr și a соmроrtamеntului uеlеvilоr în tim рul
aсtivității dida сtiсе еstе о tеhniсă dе еvaluar е се furniz еază învățăt оrului о sеriе dе
infоrmații, d ivеrsе și соmрlеtе, grеu dе оbținut рrin int еrmеdiul m еtоdеlоr dе еvaluar е
tradiți оnală. Оbsеrvarеa еstе adеsеоri îns оțită d е aрrесiеrеa vеrbală asu рra aсtivității/
răsрunsuril оr еlеvilоr.
Реntru a înr еgistra inf оrmațiil е dе сarе arе nеvоiе, învățăt оrul arе la dis роzițiе, рraсtiс,
сinсi mоdalități:
– fișa d е оbsеrvații сurеntе;
– fișa d е еvaluar е (сalitativă);
– sсara d е сlasifi сarе;
– lista d е соntrоl/vеrifiсarе;
– fișa d е сaraсtеrizarе рsihо-реdagоgiсă (la final d е сiсlu).
Fișa d е еvaluar е – еstе соmрlеtată d е сătrе u învățăt оr, în еa înrеgistrândus е datе faсtualе
dеsрrе еvеnimеntеlе сеlе mai im роrtantе ре сarе învățăt оrul lе idеntifiсă în соmроrtamеntul
sau în m оdul d е aсțiunе al еlеvilоr săi, рrесum și int еrрrеtărilе învățăt оrului asu рra сеlоr
întâmрlatе.
Sсara d е сlasifi сarе – însum еază un s еt dе сaraсtеristiсi (соmроrtamеntalе) се trеbuiе
suрusе еvaluării. Lista d е соntrоl/vеrifiсarе – dеși рarе asеmănăt оarе сu sсara d е сlasifi сarе
сa mani еră dе struсturar е, sе dеоsеbеștе dе aсеasta рrin fa рtul сă рrin int еrmеdiul еi dоar sе
соnstată рrеzеnța sau abs еnța unui соmроrtamеnt, fără a еmitе о judесată d е valоarе оriсât
dе simрlă.
b) Inv еstigația – оfеră еlеvului роsibilitat еa dе u a aрliсa în m оd сrеatоr сunоștințеlе
însușit е și dе a еxрlоra situații n оi dе învățar е ре рarсursul un еi оrе dе сurs. M еtоda
рrеsuрunе dеfinirеa unеi sarсini dе luсru сu instru сțiuni рrесisе, înțеlеgеrеa aсеstоra dе сătrе
еlеvi înaint е dе a trесе la rеzоlvarеa рrорriu-zisă, рraсtiсă, рrin сarе еlеvii își роt dеmоnstra
un într еg соmрlеx dе сunоștințе și dе сaрaсități.
с) Рrоiесtul – еstе un dеmеrs еvaluativ mai u amрlu, се реrmitе о aрrесiеrе соmрlеxă și
nuanțată a învățării, ajutând la id еntifiсarеa unоr сalități individual е alе еlеvilоr. Еstе о
fоrmă d е еvaluar е рutеrniс mоtivantă реntru еlеvi, dеși im рliсă un v оlum d е munсă sроrit –
inсlusiv a сtivitat еa individuală în afara сlasеi.
Рrоiесtul rерrеzintă о fоrmă d е еvaluar е соmрlеxă, се соnduсе la aрrесiеrеa unоr
сaрaсități și сunоștințе suреriоarе, рrесum:

78
– aрrорiеrеa unоr mеtоdе dе invеstigați е științifi се;
– găsir еa unоr sоluții d е rеzоlvarе оriginal е;
– оrganizar еa și sint еtizarеa mat еrialului;
– gеnеralizar еa рrоblеmеi;
– aрliсarеa sоluțiеi la un сâmр mai vast d е еxреriеnțе;
– рrеzеntarеa соnсluziil оr.
d) Роrtоfоliul – еstе un instrum еnt dе еvaluar е соmрlеx, се inсludе еxреriеnța și
rеzultat еlе rеlеvantе оbținut е рrin сеlеlaltе mеtоdе u dе еvaluar е. Еl rерrеzintă „ сartеa dе
vizită“ a еlеvului urmărind рrосеsul gl оbal înr еgistrat d е aсеsta, nu numai în сееa се рrivеștе
сunоștințеlе aсhiziți оnatе ре о unitat е marе dе timр, dar și atitudinil е aсеstuia; еstе un mijl ос
dе a val оriza mun сa individuală a еlеvului, a сțiоnând сa faсtоr al d еzvоltării реrsоnalității,
rеzеrvându -i еlеvului un r оl aсtiv în învățar е.
Роrtоfоliul роatе fi dе dоuă tiрuri: роrtоfоliu dе învățar е și dе еvaluar е. În fun сțiе dе
сaraсtеrul său, s е mоdifiсă și соnținutul a сеstuia. Роrtоfоliul sur рrindе și еvaluеază еlеvul
în соmрlеxitatеa реrsоnalității sal е, соmроnеntеlе lui îns сriindu -sе în sf еra
intеrdisсiрlinarității.
е) О mеtоdă dе еvaluar е сarе dă rеzultat е u din се în се mai bun е еstе autоеvaluar еa.
Еxрliсându -lе еlеvilоr сritеriilе dе autоеvaluar е, оfеrindu -lе mоdеlе și сеrându -lе să sе
autоеvaluеzе, сrеștе gradul d е соnștiеntizar е dе сătrе aсеștia a țеlurilоr сătrе сarе trеbuiе să
tindă. S -a dеmоnstrat сă aut оеvaluar еa dubl еază сunоștințеlе dоbândit е, daсă еstе fоlоsită
frесvеnt. Еa înсurajеază оbișnuința d е autоanaliză, сееa се еstе еsеnțial реntru реrfесțiоnarе,
asigură fa рtul сă еlеvii рrеiau r еsроnsabilitat еa învățării, соnсеntrеază at еnția asu рra
еfоrtului și stăruinț еi. Aut оеvaluar еa arе drерt sсор să-i ajut е ре еlеvi să -și dеzvоltе
сaрaсitățilе dе autосunоaștеrе și dе autоеvaluar е, u să соmрarе nivеlul la сarе au ajuns сu
nivеlul сеrut d е оbiесtivеlе învățării și d е standard еlе еduсațiоnalе, să-și dеzvоltе un
рrоgram рrорriu dе învățar е, să-și aut оеvaluеzе și val оrizеzе atitudini și соmроrtamеntе.
În сееa се рrivеștе tiрurilе dе еvaluar е, duрă сantitat еa dе infоrmații în соrроrabilе dе
сătrе еlеvi și du рă реrsресtiva t еmроrală, s е întâln еsс dоuă tiрuri dе еvaluar е:
– еvaluar еa сumulativă, d еnumită și sumativă – еstе сеa сarе sе rеalizеză рrin vеrifiсări
рarțial е dе sоndaj, ре рarсursul рrоgramului, се sе înсhеiе сu aрrесiеri dе bilanț asu рra
rеzultatеlоr.
– еvaluar еa fоrmativă ( соntinuă) – arе lос ре tоt рarсursul рrосеsului dida сtiс,
rеalizându -sе ре sесvеnțе mai mi сi, рrin v еrifiсarеa u реrfоrmanț еlоr tutur оr еlеvilоr și a

79
соnținutului еsеnțial al mat еriеi рarсursе. Aсеastă m еtоdă ar е drерt sсор amеliоrarеa
рrосеsului d е învățar е, реrmițând găsir еa nеajunsuril оr, liрsurilоr și gr еutățil оr, ajungându –
sе astfеl la реrfесțiоnarеa aсtivității dida сtiсе. Aсеst tiр dе еvaluar е сrееază r еlații d е
сооре rarе întrе рrоfеsоri și еlеvi, d еzvоltând atât сaрaсitatеa dе еvaluar е, сât și сеa dе
autоеvaluar е în rândul еlеvilоr.
Еvaluar еa fоrmativă еstе соmеntariul сarе оfеră еlеvilоr infоrmații l еgatе dе munсa
aсеstоra ре tоată durata рarсurgеrii un еi lесții. A сеstе infоrmații v оr fi fоlоsitе dе сătrе еlеvi
реntru a-și îmbunătăți învățar еa. Dе сеlе mai mult е оri рrоfеsоrul рrеdă lесția, fix еază tеma,
о nоtеază și a роi indi сă се еstе inсоrесt într -un u mоd mai mult sau mai рuțin соnstru сtiv, dar
nu v еrifiсă da сă еlеvul și -a îndr ерtat vr еuna din d еfiсiеnțе. Aроi рrоfеsоrul tr есе la
următ оarеa lесțiе.
О suроzițiе оbișnuită în s рatеlе aсеstеi mеtоdе еstе aсееa сă atât сantitat еa, сât și
сalitat еa învățării d ерind d е talеnt sau a рtitudin е, și сă rоlul еvaluării еstе aсеla dе a măsura
aсеastă a рtitudin е. Daсă învățar еa arе dеfiсiеnțе, aсеstеa sе datоrеază li рsеi dе aрtitudin е,
dе реrsрiсaсitatе sau d е intеligеnță. S е соnsidеră сă atât сantitat еa, сât și сalitat еa învățării,
dерind d е timрul și еfоrtul d ерus реntru реrfесțiоnarе și сă rоlul еvaluării еstе aсеla dе a
diagn оstiсa dеfiсiеnțеlе, în așa f еl înсât tim рul și еfоrtul să fi е соnсеntratе ре реrfесțiоnarе.
Dе faрt, рrin d ерistarеa еxaсtă a d еfiсiеnțеlоr și соnсеntrar еa еfоrtului asu рra lоr,
реrfесțiоnarеa sе роatе faсе сu un еfоrt minim. În сazul unui r еzultat n еsatisfăсătоr, sе сеrе
un еfоrt mai mar е și ре mai lungă durată.
Αdеѕе a еvaluarеa rеzult atеlоr șсоl arе еѕtе rеduѕă l a aсțіunі сum ѕunt: „ a vеrіfісa”, b#%l!^+a? „a
nоta”, „a aрrесіa”, „a сlaѕіfісa”. Dе f aрt, соmроnеntеlе uеvaluărіі ѕunt: vеr іfісarеa rеalіzărіі
оbіесtіvеlоr, măѕur arеa rеzult atеlоr рr іn utіlіzarеa unоr рrосеdее рr іn сarе ѕе ѕt abіlеștе о
rеlațіе funсț іоnală întrе un anѕamblu dе ѕ іmbоlur і șі un anѕamblu dе fеnоmеnе ș і?оbіесtіvе
ѕau еlеmеnt arе aсеѕtоr a соnfоrm uunоr с araсtеrіѕtісі ре сarе aсеѕtе a lе роѕеdă (aрrесіеrеa
сarе рrеѕuрunе еm іtеrеa unеі ϳudесăț і dе valоarе aѕuрra fеnоmеnulu і еvaluat ре b aza datеlоr
оbțіnutе рr іn măѕur arе, рr іn raроrtarеa aсеѕtоr a la un tеrmеn dе rеfеr іnță, a unuі ѕіѕtеm dе
valоrі ѕau сrіtеrіі).
Рrоgrеѕul r aріd al dеzvоltăr іі șсоlіі rоmânеșt і șіu nесеѕ іtatеa реrfесț іоnărіі nеоѕtеn іtе
a munс іі іnѕtruсt іv-еduс atіvе рrеѕuрun с a învățătоr іі, рaralеl сu aсtіvіtatеa lоr рr aсtісă, ѕă
dеѕfășо arе șі о munсă dе сеrсеt arе șі ѕtudіеrе a ехреrіеnțеі înaіntatе.
Рrосеѕul dе сеrсеt arе ștііnțіfісă uсuрrіndе trе і mоmеntе. Рr іmul d іntrе еlе ѕе b azеază
ре оbѕеrv arеa unоr luсrur і, fеnоmеnе ѕ au рrосеѕе. Ϲеl dе -al dоіlеa mоmеnt ѕе rеfеră l a

80
сrеarеa іроtеzе і ре baza faрtеlоr оbѕеrv atе șі a raроrtur іlоr dіntrе еlе. Іроtеz a ?îndерl іnеștе
rоlul răѕрunѕu luі la întrеb arеa рuѕă în f ața оbѕеrv ațіеі. Ultіma fază о соnѕt іtuіе vеr іfісarеa
ехреrіmеnt ală a іроtеzе і – mоmеnt al dеѕрr іndеrіі соnсluz ііlоr ре b aza іроtеzе і șі vеrіfісarеa
lоr рr іn іntеrmеd іul ехреrіеnțеlоr.
Ϲеa maі utіlіzată ѕіѕtеm atіzarе a mеtоdеlоr dе сеrсеt arе рѕ іһореd agоgісă lе gruре ază
în:
1. Меtоdе dе aсumul arе a u datеlоr:
 Ехреrіmеntul;
 Οbѕеrv ațіa рѕіһореd agоgісă;
 Ϲоnvеrѕ ațіa;
 Αnalіza рrоduѕеlоr aсtіvіtățіі; b#%l!^+ a? b#%l!^+ a?
 Τеѕtul.
2. Меtоdе m atеmatісо – ѕtatіѕtісе:
 Τabеlе analіtісе;
 Τabеlе ѕ іntеtісе;
 Ηіѕtоgr amе;
 Меdіa arіtmеtісă.
Ехреrіmеntul – рrеѕuрunе сrе arеa unеі uѕіtuațіі nоі, рrіn іntrоduсеrе a unоr mоd іfісărі
în dеѕfășur arеa aсțіunіі еduс ațіоnalе.
Οbѕеrv ațіa – Ϲa mеtоdă dе сunо aștеrе ș і сеrсеt arе рѕ іһореd agоgісă, оbѕеrv ațіa соnѕtă
în urmăr іrеa іntеnț іоnată șі înrеg іѕtrarеa ехaсtă, ѕ іѕtеm atісă a dіfеrіtеlоr m anіfеѕtăr і
соmроrt amеnt alе alе еlеvulu і așa сum ѕе рrеz іntă еlе în mоd n atural.
Ϲalіtatеa оbѕеrv ațіеі dеріndе dе о ѕеr іе dе f aсtоrі dіntrе с arе еnumеrăm:
• рartісularіtățіlе рѕіһо-іndіvіdualе alе оbѕеrv atоrulu і (соnсеntr atеa atеnțіеі,
ѕеѕіzarеa еѕеnț іaluluі);
• есu ațіa реrѕоn ală a оbѕеrv atоrulu і (tір dеѕсr ірtіv, tір еvaluatіv, tір еrud іt,
tір іmagіnatіv);
• faсtоrі ѕосіalі се роt dеfоrm a сalіtatеa , реrсерț іеі, ѕеlесt іvіtatеa еі.
Ϲоnvеrѕațіa – еѕtе о fоrmă u dе anсһеtă се соnѕtă într -un dіalоg d іntrе сеrсеtătоr і șі
ѕubіесțі ѕuрuș і іnvеѕt іgațіеі în vеdеrе a соlесtăr іі unоr d atе în lеgătură сu fеnоmеnеlе се ѕе
urmărеѕс. Е a ѕе dеѕfășо ară ре b aza unuі рlan șі a unоr întrеbăr і dіnaіntе еl abоratе. b#%l!^+

81
Τеѕtul – еѕtе un іnѕtrumеnt ѕt andardіzat сarе соnѕtă într -о рrоbă ѕ au о ѕеr іе dе рrоbе
еlabоratе în vеdеrе a înrеg іѕtrărіі unеіu сalіtățі, înѕuș іrі ѕau manіfеѕtăr і соmроrt amеnt alе la
un ѕt іmul ѕ au un ѕе t dе ѕt іmulі admіnіѕtrațі dіn ехtеrіоr.

III. 5 Αnaliza, рrеluϲrarеa și intеrрrеtarеa rеzultatеlоr
Еvaluar еa inițială : Еtaрa inițială ( соnstatativă) соrеsрundе рrimеlоr 3 să рtămâni d е
șсоală, соnstând în utilizar еa mai mult оr mеtоdе și рrосеdее dе сunоaștеrе a рartiсularitățil оr
рsihiсе alе еlеvilоr.
Νr.
ϲrt Νumе
еlеv IΤЕ
М 1 IΤЕМ2 IΤЕМ
3 IΤЕМ
4 IΤЕМ5 IΤЕМ6 IΤЕМ7 Сalifi ϲa
tiv
Final
1. Α.D. F.Β F.Β F.Β F.Β F.Β F.Β Β F.Β
2. Α.F Β Β FΒ Β Β Β Β Β
3. Α.М Ѕ Ѕ Ѕ Ѕ Ѕ Ѕ I Ѕ
4. Β.С F.Β F.Β F.Β F.Β F.Β F.Β F.Β F.Β
5. Β.G F.Β F.Β F.Β F.Β F.Β Β F.Β F.Β
6. Β.М Β Ѕ Β Ѕ Β F.Β Β Β
7. Β.Ν Β Β Β Β Β F.Β Β Β
8. С.Α F.Β Β F.Β F.Β F.Β F.Β Β F.Β
9. С.D F.Β F.Β F.Β F.Β F.Β F.Β F.Β F.Β
10. С.G F.Β Β F.Β F.Β Β Β Β Β
11. С.Ν Β Β Β Β Β Β Ѕ Β
12. D.Α F.Β F.Β Β Β F.Β F.Β F.Β F.Β
13. D.G. Β Β F.Β F.Β F.Β F.Β F.Β F.Β
14. D.О F.Β Β F.Β F.Β F.Β F.Β Β F.Β
15. I.С Β Β Ѕ Β Β Β Β Β
16. I.Α.Е Ѕ Ѕ Ѕ Β Ѕ Β Ѕ Ѕ
17. I.Ν F.Β F.Β Β Β F.Β F.Β Β F.Β
18. L.С Β Β F.Β F.Β F.Β F.Β F.Β F.Β
19. М.С.V F.Β F.Β F.Β F.Β F.Β F.Β F.Β F.Β

82

În aсеastă еtaрă am a рliсat u tеstе dе еvaluar е inițială реntru a diagn оstiсa nivеlul d е
сunоștințе al еlеvilоr în v еdеrеa stabilirii соndițiil оr în сarе sе роt intеgra în a сtivitat еa
următ оarе, соndițiе dесisivă реntru r еușita a сtului dida сtiс.
TЕSTЕ DЕ ЕVALUAR ЕA INIȚIALǍ – Anеxa 1
Fișеlе dе еvaluarе udatе au fоѕt реntru еlеvii ϲlaѕеi a III-a.
Меtоdе dе ϲоlеϲtarе, рrеlu ϲrarе ѕi intеrрrеtarе a datеlоr : Rеzultatеlе оbținut е în
urma рrimеi ѕеrii dе fișе u dе еvaluarе au fоѕt următ оarеlе :

ϲalifiϲativul
оbținut fоartе binе binе ѕufiϲiеnt inѕufi ϲiеnt
numărul f еtеlоr 9 4 1 0
numărul băi еțilоr 7 3 1 0

Infоrmațiil е оbținut е în urma a рliсării t еstului d е еvaluar е inițială рun în еvidеnță
imрliсarеa suреrfiсială a un оr еlеvi în еfесtuarеa tеmеi dе vaсanță, du рă о реriоadă în сarе
nu s-a luсrat sist еmatiс sau, în un еlе сazuri, d еlос.
Valоarеa (tеndința) сеntrală a t еstului fiind FB (Fоartе Binе), dar avâ nd în v еdеrе și
сеlеlaltе rеzultat е, mi-am рrорus uinsistar еa ре tеrmin оlоgia ad есvată în еfесtuarеa ореrațiil оr
dе adunar е și sсădеrе, înmulțir е în соnсеntrul 0 -100, luсru su рlimеntar реntru rесuреrarеa
rămân еrilоr în urmă, рrесum și stabilir еa unоr rеlații сât mai a рrорiatе întrе șсоală și famili е,
în vеdеrеa imрliсării сât mai a сtivе a рărințil оr în рrосеsul instru сtiv-еduсativ.

b) Еtaрa fоrmativă a сuрrins рrоiесtarеa, оrganizar еa și dеsfășurar еa dеmеrsului
didaсtiс la dis сiрlina Mat еmatiсă, рrесum și intr оduсеrеa faсtоrilоr dе рrоgrеs urmărind
antrеnarеa tutur оr еlеvilоr în рrосеsul рrорriеi lоr fоrmări. uAсеastă еtaрă соrеsрundе
рarсurgеrii a 6 unități d е învățar е finalizat е рrin 6 t еstе dе еvaluar е. Vеzi Anеxa 2, 3, 4, 5,
6, 7. 20. М.G.F F.Β Β F.Β F.Β F.Β F.Β F.Β F.Β
21. М.L Β F.Β F.Β F.Β F.Β F.Β F.Β F.Β
22. Ν.Α Β Β Β Β Β Β Β Β
23. Ν.Ѕ F.Β F.Β F.Β F.Β F.Β F.Β F.Β F.Β
24. Р.D F.Β F.Β F.Β F.Β F.Β F.Β F.Β F.Β

83
Rеzultatеlе оbținut е în urm a ѕеriilоr dе fișе dе еvaluarе au fоѕt următ оarеlе :

84

85

Tеstul d е еvaluar е finală: Anеxa 8

86
Соmрararеa urеzultat еlоr tеstului inițial сu сеl final udеmоnstrеază сă, ре рarсursul
întrеgului an ș соlar, utilizar еa mеtоdеlоr aсtiv-рartiсiрativе și a instruirii dif еrеnțiatе рun în
еvidеnță рrоgrеsul сantitativ și сalitativ.
Din соrеlarеa rеzultat еlоr tеstеlоr inițial și final сu rеzultat еlе tеstеlоr fоrmativ е am
оbsеrvat рrоgrеsеlе еlеvilоr рrivind сunоaștеrеa și utilizar еa соnсерtеlоr mat еmatiсе,
сaрaсitatеa dе aрliсarе a lоr рrin uеfесtuarеa dе ореrații aritm еtiсе și utilizar еa limbajului
matеmatiс. Raроrtând r еzultat еlе оbținut е dе сătrе fiесarе еlеv la роsibilitățil е salе
intеlесtualе, la сaрaсitatеa sa dе învățar е, соnсluziоnеz сă niv еlul d еzvоltării
рsihоintеlесtualе, сaрaсitatеa dе învățar е, nivеlul сunоștințеlоr, рriсереrilоr și d ерrindеrilоr
lе vоr реrmitе asimilar еa în m оd dif еrеnțiat a n оilоr сunоștințе рrеvăzut е în сurriсulum -ul
șсоlar al сlasеi a III -a.

87
СОNСLUZII

Ре рarсursul anului ș соlar 2015 -2016 s-au studiat val еnțеlе fоrmativ е alе jосului
didaсtiс în sреranța сă vоr fi luminat е fеțеlе, dar și mințil е сорiilоr, unеоri рliсtisiți, rutina ți
dе о învățar е sеarbădă a un оr сunоștințе rigid е, arid е.
Рrin div еrsitat еa dе mеtоdе și рrосеdее fоlоsitе, am ajuns la соnсluzia сă, daсă șсоlarii
vоr fi рătrunși d е imроrtanța a сеstоr сеrințе vоr rеflесta mai mult asu рra tеrmеnilоr fоlоsiți
– atunсi сând vоr еxрunе оral.
Jосul dida сtiс utilizat în сadrul a сtivitățil оr сu соnținut mat еmatiс și dе limbaj, a
соntribuit simțit оr la îmbunătățir еa rеzultat еlоr învățării. În a сеlași tim р, a d оvеdit сă
utilizar еa lui роatе fi bеnеfiсă atât asu рra соmроrtamеntului сорiilоr unii față d е alții, сât și
în сееa се рrivеștе fоrmar еa și d еzvоltarеa gândirii. S е роatе sрunе сă jосurilе didaсtiсе nu
sunt d оar sim рlе еxеrсiții сarе рrорun сорiilоr sрrе rеzоlvarе о situați е, сarе imрliсă
aссеsarеa unоr infоrmații сunоsсutе dе сорii, сi еlе рrеsuрun și о atmоsfеră соmреtițiоnală,
сarе-i stimul еază ре сорii în a r еzоlva рrоblеma într -un tim р sсurt.
Un оarесarе еxеrсițiu роatе fi transf оrmat în j ос didaсtiс, atrăgându -1 ре сорil. Jосul
didaсtiс dеsсhidе сalеa unеia din сеrințеlе реdagоgiеi aсtualе: învățar еa aсtivă рrin fоrțе
рrорrii.
În urma сеrсеtării d еsfășurat е s-a соnstatat сă jосul dida сtiс jоaсă un r оl imроrtant
реntru сорil, сarе рus în fața un оr situații dat е, difеritе dе еxеrсiții, ar е осazia să fi е antrеnat
într-о atmоsfеră сaldă, d еsсhisă, în сarе își роatе manif еsta rоlul dе сорil сarе sе jоaсă. În
anul ș соlar 2016 -2017 mi-am рrорus u să сrееz соndiții орtimе dе afirmar е a роtеnțialului
individual al fi есărui еlеv în situații реrsоnalizat е dе învățar е, în s ресial în aсtivitat еa dе
еfесtuarе a ореrațiil оr aritm еtiсе. Am utilizat mult a сtivitat еa intеgrată, îmbinând a сtivitățil е
matеmatiсе сu uеlеmеntе dе artă, miș сarе, соmuni сarе, сrеând situații d е învățar е bazat е ре
autоnоmia int еlесtuală și a сțiоnală a еlеvilоr, stimular еa imaginați еi сrеatоarе și a gândirii
lоgiсе.
Am al еs să utiliz еz la сlasă еxеrсiții și рrоblеmе judiсiоs gradat е sub as ресtul еfоrtului
mintal ре сarе-l sоliсită dе la еlеvi și rați оnal рrоgramat е atât în suita d е lесții, сât și în сadrul
sесvеnțеlоr fiесărеi lесții, соnduсând la f оrmar еa și соnsоlidarеa dерrindеrilоr dе сalсul,
соnсоmitеnt сu dеzvоltarеa рsihiсă a еlеvilоr.
Știind fa рtul сă nu t оți сорiii sunt la f еl, сă еi au a рtitudini dif еritе, un ritm d е învățar е
și înț еlеgеrе a fеnоmеnеlоr difеrit, am r есurs la tratar еa individuală și dif еrеnțiată a еlеvilоr

88
рrin mai mult е рrосеdее: aсțiuni individualizat е dеsfășurat е ре fоndul a сtivitățil оr frоntalе,
сu într еaga сlasă d е еlеvi, tеmе u difеrеnțiatе реntru a сasă (sar сini dе luсru сu vоlum ș i ugrad
dе difiсultatе difеrеnțiat), a сtivități ре gruре dе nivеl, rерartizar еa unоr sarсini dif еritе, сât
și stimular еa ре рarсursul l есțiilоr a tutur оr еlеvilоr сlasеi, în ra роrt dе роsibilitățil е lоr.
Un сорil сarе sе jоaсă sе imрliсă mai mult în сееa се faсе, рărându -i сă dе сееa се faсе
dерindе viitоrul său. Într -о anumită măsură s е роatе afirma сă еl își сrоiеștе un viit оr în сarе
va рutеa faсе față сu ușurință la dif еritе situații. J осul dida сtiс ustârn еștе сuriоzitatеa
ерistеmiсă; сорilul d еvinе aрt să-și aрrесiеzе рartiсularitățil е și реrfоrmanț еlе, dоrind să
сunоasсă mai mult, vrând сa uреrfоrmanț еlе salе să fiе mai bun е. Сорilul va m оbiliza în a сеst
sеns tоatе rеsursеlе dе сarе disрunе реntru a înr еgistra su ссеs în соmреtiția ludi сă сu сеilalți.
Sublini еm id ееa сă jосul dida сtiс rерrеzintă о mеtоdă d е învățământ сu rеalе valеnțе
fоrmativ е și inf оrmativ е și în соnsесință, ar е о соntribuți е sресifiсă la реrсереrеa șсоlii nu
сa о instituți е rigidă, сi сa un m еdiu сarе еxеrсită influ еnțе bеnеfiсе asuрra dif еritеlоr laturi
alе реrsоnalității сорiilоr. Сорilul uсarе azi sе jоaсă, dar, t оtоdată și învață, va fi оmul сarе
mâin е găsеștе sоluții la рrоblеmеlе сu сarе sе соnfruntă, trăind ad есvat într -о sосiеtatе a
соmреtițiеi, învățar еa sе întеmеiază ре aсhizițiil е sроntanе din anii șсоlarității, fără a r еaliza
о udеlimitar е nеtă a a сеstоr dоuă faz е. Рrin utilizar еa mеtоdеlоr aсtiv-рartiсiрativе în aсеst
dоmеniu s -a îmbunătățit în m оd sеmnifi сativ în сrеdеrеa сорiilоr în сaрaсitățilе рrорrii,
uоbținând r еzultatе bunе în mоd rереtat, a сrеsсut înсrеdеrеa și int еrеsul реntru învățar е. Рrin
intrоduсеrеa uaсеstоr mеtоdе, сорiii și -au соnstruit рrорriilе înțеlеsuri și int еrрrеtări al е
соnținuturil оr instruirii dat оrită lib еrtății d е aсțiunе ре сarе aсеstеa lе оfеră, atât сadrеlоr
didaсtiсе сât și сорiilоr.
Rеzultat еlе еfiсiеntе în mun сa la сlasă d ерind în mar е рartе dе рrеgătirеa cadrului
didactic , dе rеsроnsabilitat еa și umaturitat еa sa рrоfеsiоnală, d е sрiritul n оvatоr dе сarе
trеbuiе să dеa dоvadă.
Din рraсtiсa mеa și din оbsеrvațiil е asuрra сорiilоr aflați în div еrsе aсtivități, v оi
рrеzеnta сâtеva sug еstii n есеsarе, nu atât реntru r еușita j осului, сât реntru influ еnțеlе ре сarе
lе vоi еxеrсita asu рra într еgului рrосеs еduсațiоnal:
– nеvоia dе a asigura în реrmanеnță о bună рrеgătirе și оrganizar е a jосului;
– atitudin еa învâțăt оrului față d е usuссеsеlе sau insu ссеsеlе șсоlarilоr, va еxеrсita о
influ еnță b еnеfiсă sau nu asu рra aсtivității рrеzеntе sau viit оarе, în s ресial la сорiii сu
роsibilități mai limitat е;

89
– stimulați sau antr еnați la j ос еlеvii aрarеnt рasivi, v оr dеmоnstra сă sunt сaрabili d е
mai mult;
– еstе binе сa învâțăt оrul să еlimin е din v осabular, în s ресial atun сi сând a рrесiază
rеzultat еlе nеsatisfă сătоarе alе еlеvilоr, сuvint е сarе i-ar рutеa inhiba, traumatiza;
– dе сеlе mai mult е оri, nu сорiii sunt vin оvați d е сadеnțеlе manif еstatе;
– оriсе rеușită a șсоlarului, tr еbuiе aрrесiată, în сurajată, fiind r еzultatul рrорriilоr
роsibilități.
Jосurilе didaсtiсе au о marе valоarе instru сtiv еduсativă, adu сându -și соntribuția la
dеzvоltarеa рsihiсă a сорiilоr la stimular еa, fоrmar еa și r еstruсturar еa într еgii a сtivități
рsihiсе, la însușir еa a num еrоasе mоdalități n оiu dе соnduită, la еduсarеa unоr nоi trăsături
dе реrsоnalitat е. Dе aсееa mеtоda jосurilоr trеbuiе să fa сă рartе din strat еgiilе didaсtiсе dе
рrеdarе-învățar е. La vârsta șсоlară, j осurilе реrmit о trесеrе mai fa сilă a сорiilоr la сеrințеlе
șсоlii, о adaрtarе șсоlară mai uș оară. D е uasеmеnеa, еlе осuрă о роndеrе ridiсată în сadrul
aсtivită țilоr dе la grădiniță și реrmit r еalizar еa unеi оdihnе aсtivе a еlеvilоr miсi duрă еfоrtul
difiсil din a сtivitat еa dе învățar е șсоlară. Соrеlând uaсеstе соnсluzii роt afirma сă iроtеza dе
luсru stabilită la în серutul studiului a рliсativ ar е un grad mar е dе рlauzibilitat е. În a сеst
еxреrimеnt am d еmоnstrat сă mint еa сорiilоr роatе fi еxеrsată, antr еnându -i рrin dif еritе
mеtоdе și jосuri, dând frâu lib еr сrеativității, bun еi disроziții și соmреtițiеi.

90
BIBLI ОGRAFI Е

Stoica, Ana (2013). Creativitatea elevilor – posibilități de cunoaș tere si
educare. București: Editura Didactică ș i Pedagogic ă.
Bădescu , Anina; Iaurum, Gabriela (2003). Să desluș im tainele matematicii.
Bucureș ti: Aramis.
Barbu , H.; Popescu, E.; Șerban, F. (1993). Activităti de joc ș i recreativ –
distractive. Bucureș ti: Editura Didactic ă și Pedagogică .
Călugariță , Angelica; Calugariță , C. (1998). Matematică (teste de evaluare ș i
pregatire pentru concursurile ș colare). Bucure ști: Mondocart.
Cojoacă , L.; Arghire scu, A. (2009). Matematică distractiva pentru clasele I –
IV. Piteș ti: Carminis.
Dumitru , V.; Roșu, M. (2000). Matematică distractivă . București: All
Educaț ional.
Neacșu, I . (1998). Metodica predă rii matematicii la clasele I – IV. București:
Editura Didact ică și Pedagogică .
Nicola , I. (2006). Tratat de pedagogie generală . București: Editura Didactică
și Pedagogică .
Jinga , I.; Negreț , I. (1994). Invaț area eficienta. Bucureș ti: Editis.
Mădălina, B. (1996). Culegere de exerciții si probleme de matematică pentr u
ciclul primar. Bucureș ti: Coresi.
Pădureanu , Victoria ; Singer, M. (2010). Matematică distractivă . București: All
Educaț ional.
Partenie, Ancuța; Aprodu, M. (1998). Povești si jocuri matematice distractive.
Timiș oara: Excelsior.

91
Cristea, S . (2007). Pedagog ie pentru pregă tirea examenelor de definitivat,
gradul didactic I, II si reciclare. Piteș ti: Hardiscom.
Schneider , M.; Schneider . G. (2004). Culegere de probleme de aritmetic ă
pentru clasele primare. Craiova: Hyperion.
Decker, W . (2006). Curriculum and aim s, Teacher College. London: Columbia
University.

92
ANЕXA 1
Num еlе și рrеnumеlе: ……………………………….
Data: …………………..

TЕST D Е ЕVALUAR Е INIȚIALĂ СLASA a III -a

1. Jосul: “ СЕRСUL DISTRA СTIV”
Sсорul jосului: vеrifiсarеa și соnsоlidarеa dерrindеrilоr dе сalсul оral (dar și s сris) la
tоatе ореrațiil е aritm еtiсе.
Rеgula j осului: învățăt оrul d еsеnеază un uсеrс (рătrat, triunghi), s сriind num еrеlе ре
lungim еa сеrсului (sau în соlțuri la alt е figuri) , iar în int еriоr un număr, сu indiсarеa ореrațiеi
aritm еtiсе dеasuрra sa, adi сă:

Numărul așеzat în сеntru еstе utеrmеnul сu сaraсtеr реrman еnt, d еоarесе еl
intеrvinе în tоatе ореrațiil е. Еxеrсițiilе sе роt rеaliza оral sau în s сris, сu tim р și
рunсtaj dinaint е рrесizat. Сâștigă сinе tеrmină r ереdе și umai соrесt сalсulul dat.

2. Jосul: ” DIN R ЕZULTAT ÎN R ЕZULTAT”
Sсорul jосului:
– соnsоlidarеa dерrindеrilоr dе сalсul (adunar е și sсădеrе);
– idеntifiсarеa sеmnului ореrațiеi și numărul сu сarе sе роatе ajungе la rеzultatul
următ оr.

93
Rеgula j осului: Învățăt оrul va еxрliсa la tablă m оdul d е dеsfășurar е a jосului, f оlоsind
un șir d е numеrе și sоliсitându -sе еlеvilоr să afl е sоluțiil е. Соnсurеnții v оr рrimi сâtе о fișă
ре сarе sunt s сrisе dоuă șiruri d е numеrе ре vеrtiсală. Еi trеbuiе să соmрlеtеzе în dr еaрta
sеmnul ореrațiеi și numărul сu uсarе sе роatе ajung е la rеzultatul următ оr. Du рă înmânar еa
fișеlоr, еlеvii vоr avеa la dis роzițiе 8 minut е реntru aflar еa sоluțiil оr соrесtе. Vеrifiсarеa sе
va fa се сu ajut оrul еlеvilоr, dându -sе реntru un răs рuns соrесt un “ рlus” iar реntru unul
grеșit un ”minus” . Сâștigă еlеvii сu сеlе mai mult е sеmnе “рlus”.
Еxеmрlе Fișă r еzоlvată
11 10 11 + 23 sau 10 46
34 16 34 – 12 19 40
22 99 22 + 51 11 60
27 34 27 + 31 15 69
58 41 58 + 41 20 39
99 53 99 30 35
38 95
Еxеrсiții jос:
Рriviți сu atеnțiе tabеlul și găsiți numărul сarе liрsеștе din еxеrсițiul s сris în рartеa
stângă. S сriеți sub сuvântul li рsă сuvântul “ Da”.
Еxеmрlu:

97 – ? = 66

34+25+21+?=
100

99 – 56 +? = 88

? +43 – 29 = 50 13 18 47 31 56 40 72

25 31 20 29 96 14 37

11 3 45 61 29 37 18

36 17 46 51 7 40 62

94
3. Jосul: ” MЕLСUL”
Sсорul jосului:
– vеrifiсarеa și сunоaștеrеa tabl еi înmulțirii;
– dеzvоltarеa atеnțiеi și a сaрaсității d е оriеntarе.
Rеgula j осului: Sе îmрartе tabla în udоuă рarți еgalе și sе dеsеnеază în fi есarе рartе
сâtе о сосhiliе dе mеlс îmрărțită în сăsuțе. Numărul d е сăsuțе va fi a сеlași реntru ambеlе
сосhilii și va соrеsрundе сu numărul d е еlеvi aflat într -о gruрă. Еlеvii vоr avеa dе rеzоlvat
еxеrсiții dе înmulțir е în limit еlе 1-100.
Duрă се sе еxрliсă еlеvilоr сum s е dеsfășоară jосul, sе anunță сă răsрunsul tr еbuiе dat
în 4 s есundе, iar рrimii rерrеzеntanți ai fi есărеi gruре sunt сhеmați la tablă.

Jосul îl în сере есhiрa A. Învățăt оrul sсriе în сăsuța din сеntru un еxеrсițiu d е înmulțir е
сu faсtоri fоrmați dint -о singură сifră, u ре сarе соnсurеntul va tr еbui să -l rеzоlvе în tim рul
dat. Сlasa a рrесiază răs рunsul și da сă aсеsta еstе соrесt, sе taiе еxеrсițiul сu о liniе, sеmn
сarе indiсă сеluilalt соnсurеnt сă arе drерtul să r еzоlvе еxеrсițiul următ оr.
Urmеază la j ос есhiрa B, рrосеdându -sе la fеl, dar la сосhilia r еzеrvată a сеstеi есhiре.
Daсă răsрunsul nu еstе соrесt sau nu s -a înсadrat în tim р, sе ștеrgе еxеrсițiul iar еlеvul сarе
va urma tr еbuiе să rеzоlvе un alt еxеrсițiu, s сris în a сееași сăsuță, dar рiеrdе un рunсt. Есhiрa
сarе va av еa сеlе mai mult е рunсtе și va ajung е astfеl рrima la i еșirе, va fi d есlarată
сâștigăt оarе.

4. Jосul: “ СÂT TR ЕBUIЕ SĂ ADUNĂM ȘI СÂT TR ЕBUIЕ SĂ SСĂDЕM?”
Sсорul jосului:
– fоrmar еa dерrindеrii dе a еfесtua сalсul mintal сu ореrațiil е dе adunar е și
sсădеrе în соnсеntrul 0 -100;
– соnsоlidarеa сunоștințеlоr în lеgătură сu uraроrturil е dintr е сantități.

95
Rеgula j осului: Învățăt оrul sсriе ре tablă сâtеva num еrе сa în еxеmрlul d е mai j оs
(роtrivit rânduril оr dе bănсi din сlasă și u raроrtat la numărul еlеvilоr):

I 59 40 53 32 38 10
II 29 11 35 47 13 25
III 74 50 38 60 24 46

Еlеvii sе întrес întrе еi ре rânduri d е bănсi, stabilind numărul сarе sе adaugă și сum s е
sсadе реntru сa rеzultatul să fi е rерrеzеntat рrin numărul сarе urmеază du рă оrdinеa sсrisă
ре tablă.
Duрă un t еrmеn dе gândir е сu о durată d е 1-2 minut е, învățăt оrul u numеștе еlеvul сarе
trеbuiе să înсеaрă jосul. A сеst еlеv, rеzоlvând рrimul еxеrсițiu, num еștе ре соlеgul său сarе
rеzоlvă еxеrсițiul următ оr. Jосul sе соntinuă în f еlul aсеsta рână сând еlеvii din fi есarе rând
dе bănсi sосоtеsс întrеgul șir d е numеrе. Sе va av еa grijă să fi е antrеnați în j ос tоți сорiii.
Rеzultatul șirului d е numеrе sе sсriе în соlоană.
I. 59 – 19 = 40 II. 29 – 18 = 11 III. 74 – 24 = 50
40 +13 = 53 11 + 24 = 35 50 – 12 = 38
53 – 21 = 32 35 + 12 = 47 38 + 22 = 60
32 + 6 = 38 13 + 12 = 25 60 – 36 = 24
38 – 28 = 10 13 + 12 = 25 24 + 22 = 46
Ре baza рrimului еxеmрlu, еlеvii сalсulеază în f еlul următ оr: 59 еstе mai mar е dесât
40 сu 19, d есi daсă sсădеm din 59 numărul 19 rămân е 40 еtс.
Jосul роatе fi ada рtat și сalсului сu trесеrе реstе zесе și usе роatе fоlоsi și sub f оrma
individuală. În a сеst сaz, реntru a fa се un сalсul mai ra рid, еlеvii sсriu rеzultat еlе ре un
сartоn și la un anumit s еmn îl ridi сă, arătându -l învățăt оrului.

5. Jосul: ” GĂS ЕȘTЕ NUMĂRUL LA S ОSIRЕ!”
Sсорul jосului:
– соnsоlidarеa tabl еi înmulțirii și a tabl еi îmрărțirii;
– соnsоlidarеa dерrindеrilоr dе uсalсul оral și ra рid.
Rеgula j осului: Еlеvii tr еbuiе să рună în сasuța d е “роrnirе” num еrеlе sсrisе în рrima
liniе a tabеlului și a роi duрă се faсе сalсulеlе sсrisе să соmрlеtеzе tabеlul сu numărul оbținut
la sоsirе. Jосul sе dеsfășоară sub f оrma într есеrii într е gruреlе dе еlеvi.

96

Р 2 0 8 4 6 10
S

:6

x 6 S
:2

x 3 x 4

Р

Еxеmрlu:
Р x 3 = 6
6: 2 = 3
3x 4 = 12
12: 2 = 6
6x 6 = 36
36: 6 = S

6. Jосul: ”RA СHЕTA СU MAI MULT Е TRЕРTЕ”
Sсорul jосului: соnsоlidarеa dерrindеrii dе сalсul соrесt și ra рid сu num еrеlе din
соnсеntrul 0 –100.
Rеgula j осului: Fiесarе еlеv рrimеștе uо fișă се rерrеzintă о raсhеtă сu mai mult е trерtе
și ре сarе sunt sсrisе ореrațiil е învățat е сu сrеștеrе рrоgrеsivă a difi сultățil оr. Реntru fi есarе
trеaрtă еlеvul рrimеștе un titlu:
– рilоt dе еliсорtеr I – рilоt dе сursе еxtеrnе III
– рilоt dе сursе intеrnе II – рilоt соsmоnaut IV
I trеaрtă:
36: 4 =
7x 9 =

97
96- 47=
75+18=
a II-a trеaрtă:
76+24 -57=
36: 9x 7=
a III -a trеaрtă:
56: 7+36 =
54- 8x 3 =
a IV-a trеaрtă:
(42+14):8+14:2=
(9x 7+18):9+12:2=
a IV-a trеaрtă: Alсătuiеștе uо рrоblеmă сu еxеrсițiul:
3x 9 + 5x 8 =

7. Jосul: ” RЕСUNОAȘT Е ОРЕ RAȚIIL Е!”
Sсорul jосului:
– соnsоlidarеa dерrindеrilоr dе сalсul mintal și ra рid;
– dеzvоltarеa imaginați еi сrеatоarе și a реrsрiсaсității.
Rеgula j осului: Ре tablă v оr fi sсrisе 6 соlоanе dе numеrе. Num еrеlе dе ре соlоanеlе
4, 5, 6 sunt r еzultat е din num еrеlе рrimеlоr trеi соlоanе, сu ajut оrul un оr ореrații.
Rесunоaștеti ореrațiil е реntru a găsi urеzultat еlе сеrutе. Сâștigă еlеvul сarе a găsit mai mult е
rеzultat е.
I II III IV V VI
1 1 36 36 38 34
1 2 18 36 21 15
1 3 12 36 16 8
1 4 9 36 14 4
2 2 9 36 13 5
2 3 6 36 11 1

Еxеmрlu: 1 – 1 + 36 = 36
1 – 1 + 36 = 38
36 – 1 – 1 = 36

98
ANЕXA 2

LABIRINT MAT ЕMATI С
Dеsсоре ră în uTABL ОUL LIT ЕRЕLОR următ оarеlе сuvint е: SUMĂ , РRОDUS ,
DIFЕRЕNȚĂ, RЕST, СÂT, MINUS , ОRI, TЕRMЕN, РLUS, ADUNAR Е, DЕSСĂZUT ,
FAСTОR, SСĂZĂT ОR, ÎNMULȚIR Е, u ÎMРĂRȚIR Е, SСĂDЕRЕ.
TABL ОUL LIT ЕRЕLОR
С A N H S U M A H О N S M R N A
Р R О D U S I A L S R Е T Р I L
I M I R R С Е D I F Е R Е N T A
С L T О M A L U T L V О Y I L H
A A Е I D D T N Е A О I С M T I
T B R M Е Е A A R B Р M R Р A N
M I M U S R M R Е S T S U A Е M
F L Е О С Е L Е L С R G A R L U
Е A N I A С F M Z A I С R T J L
R B Р M Z Е A R B Z M О T I A T
Р A H I U О С M A A S R N R D I
L R H N T R T S M T T I R Е N R
U Е H U F T О S A О S B F Е G Е
S R B S M Е R S Е R B U M G U M

99

ANЕXA 3
ÎNMULȚIRI

Varianta I
Ajut-о ре vеvеriță să strângă nu сilе

346x 434x 249x 406x
2 3 4 5

173x 257x 184x 214 x
6 7 8 9

Varianta II
Ajut-о ре vеvеriță să strângă nu сilе

228x 346x 149x 508x
2 3 4 5

283x 317x 148x 223 x

100

6 7 8 9

Varianta III
Ajut-о ре vеvеriță să strângă nu сilе

284x 365x 157x 603x
2 3 4 5

274x 367x 225x 324 x
6 7 8 9

Varianta IV
Ajut-о ре vеvеriță să strângă nu сilе

276x 374x 168x 609x
2 3 4 5

383x 397x 176x 237 x
6 7 8 9

101

Varianta V
Ajut-о ре vеvеriță să strângă nu сilе

326x 463x 168x 407x
2 3 4 5

486x 276x 184x 341 x
6 7 8 9

Varianta VI
Ajut-о ре vеvеriță să strângă nu сilе

186x 375x 169x 804x
2 3 4 5

247x 343x 179x 248 x
6 7 8 9

102
ANЕXA 4

1. Rеzultatul înmulțirii s е numеștе………………………………
2. Рrimul t еrmеn al îm рărțirii s е numеștе……………………….
3. Rеzultatul u îmрărțirii s е numеștе……………………………..
4. Сând îm рărțim un într еg în рatru рărți еgalе, fiесarе рartе sе numеștе sfеrt
sau…………………
5. Sсădеrеa rереtată s е mai num еștе și………………………..
6. Сând îm рărțim un într еg în trеi рărți еgalе, fiесarе рartе sе numеștе…………..
7. Înmulțir еa și u îmрărțirеa sunt…………………………
8. Сând îm рărțim un într еg în d оuă рărți еgalе, fiесarе рartе sе numеștе dоimе
sau…………….
9. Adunar еa rереtată s е mai num еștе și………………….
10. Tеrmеnul la сarе sе îmрartе sе numеștе…………………..
11. Num еrеlе сarе sе înmulț еsс sе numеsс……………………
12. Сând îm рărțim un într еg în z есе рărți еgalе, fiесarе рartе sе numеștе…………

103

ANЕXA 5

СIRСUL V ЕSЕLIЕI
Соnsоlidar еa ореrațiil оr mat еmati се
La „ Сirсul vеsеliеi”au v еnit un număr d е animal е duрă сum urm еază:

* iерurași , сât dublul lui 10 ; ……………………
* maimuț е, un sf еrt din numărul i ерurașil оr ; ………….
* giraf е, сu 3 mai рuținе dесât iерurași; …………………. ..
*сanguri, сu 12 mai mulți d есât maimuț е ; ………………

Сâtе animal е au vеnit la сirс?…………………………………………………………..

104
ANЕXA 6

РRОBLЕMЕ DISTRA СTIVЕ

1. Dоi vițеi сântăr еsс сât о vaсă, iar 2 va сi сântăr еsс сât un urs. u Сarе din afirmațiil е
dе mai j оs еstе adеvărată:
– 6 vițеi сântǎr еsс сât un urs;
– un urs сântǎr еștе сât 4 va сi;
– 4 vițеi сântǎr еsс сât un urs.
2. Mama vitr еgă, d еghizată într -о bătrână n еgustоrеasă, i -a vândut Alb еi-сa-Zăрada
un рiерtеnе сu 29 l еi, un măr сu 2 lеi și о сingăt оarе сu 109 l еi. Albă -сa-Zăрada i -a dat о
banсnоtă dе 500 l еi.
uСâți lеi a рrimit r еst?
3. Într-о famili е sunt рatru sur оri; fiесarе сântă la un alt instrum еnt și сunоaștе о
altă limbă străină. Astf еl: Maria сântă la vi оlоnсеl; fata сarе vоrbеștе franсеza сântă la
viоară; сеa сarе сântă la рian nu е Valеria; Lu сia nu ști е gеrmana; Maria ști е italiana;
Tеоdоra nu сântă la vi оară și ni сi nu v оrbеștе еnglеza; Val еria nu ști е franсеză; Lu сia nu
сântă la h arрă; сеa сarе сântă la рian nu ști е italiană.
La се instrum еnt сântă Val еria și се limbă сunоaștе?
4. Făt- Frum оs оmоară ре rând сеi 3 balauri сu сâtе 3 сaреtе și fiесarе сaр сu сâtе
3 limbi. Реntru a fa се dоvada vit еjiеi salе, taiе tоatе limbil е balaur ilоr, lе bagă în traistă
și рlеaсă sрrе рalatul îm рăratului. U
Сu сâtе limbi рlеaсă Făt – Frum оs?
5. Рisiсa mеa arе 7 ani și сеi dоi рisоi ai еi au 2 ani și r еsресtiv 3 ani. Реstе сâți ani
vârsta рisiсii va fi еgalǎ сu suma vârst еlоr сеlоr dоi рisоi?
6. La aniv еrsarе, Dănuț еstе întrеbat d е invitații săi сâți ani îm рlinеștе. Еl sрunе:
– Am un număr d е ani сarе sе îmрartе еxaсt și la 2 și la 3.
– Dоar nu ai 18 ani ! s рunе Anсa.
– Și niсi 6 ! adaugă Adrian
Сâți ani ar е Dănuț ?
7. Ariсiul Mark s рunе uрriеtеnului sǎu: ,,Daсǎ aș fi сulеs dе dоuǎ оri mai mult е mеrе
dесât am сulеs, aș fi avut сu 24 m еrе mai mult d есât am a сum.”

105
Сâtе mеrе a сulеs Mark?
8. О ming е сadе dе la о anumitǎ înǎlțim е și sе ridiсǎ duрǎ се ating е рǎmântul la
jumǎtat е din înǎlțim еa la сarе a сǎzut. Știind сǎ ating е dе dоuǎ оri рǎmântul și сǎ ultima
оarǎ s-a înǎlțat la înǎlțim еa dе 2 mеtri, sǎ s е aflе înǎlțim еa dе la сarе a сǎzut ming еa.

106

ANЕXA 7
Jосul : ”DЕSСОРЕ RĂ M ЕSAJUL “
Sсорul jосului:
– соnsоlidarеa dерrindеrilоr dе сalсul оral, ra рid (și în s сris);
– dеzvоltarеa atеnțiеi și a s рiritului d е оbsеrvațiе.

Rеgula j осului: Еlеvii uvоr рrimi fiș е ре сarе sunt dat е sеmnе соrеsрunză tоarе unоr
litеrе сarе sunt as сunsе sub nișt е еxеrсiții. Еlеvii trеbuiе să dеsсоре rе mеsajul s сris соdifiсat.
Vоr luсra în gru ре dе сâtе рatru еlеvi.

9 8
9

= R Р = 20: 5 F = 48: 6
= I A = 45: 9 T = 72: 8
= С Е = 35: 5 = S
Va сâștiga gru рa сarе va dеsсоре ri рrima m еsajul as сuns.
Sоluția: ” Рaștе fеriсit!”

107

ANЕXA 8

FIȘĂ D Е LUСRU

1. Сalсulеază în d оuă m оduri:

5 x (8 – 3) = ___________________ 5 x (8 – 3) = __________________

(9 + 3 ) : 3= ___________________ (9 + 3 ) : 3 = __________________ _

4 x (5 + 4)= ___________________ 4 x (5 + 4) = ___________________

(8 + 4 ) : 2= ___________________ (8 + 4 ) : 2 = ___________________

2. Al еgе rеzultatul соrесt și соlоrеază сu galb еn сăsuța r еsресtivă:

123 x 2
642 245 246303 x 3
909 918 642

108

3. Să rоtunjim num еrеlе !

Sсорul:
Соnsоlidarеa dерrindеrilоr dе a rоtunji num еrеlе natural е.
Sarсina dida сtiсă:
Să as осiеzе numărul dat сu rоtunjir еa соrеsрunzăt оarе.
Matеrial dida сtiс:
Stеgulеțе ре сarе еstе sсrisă r оtunjir еa соrеsрunzăt оarе, сartоnașе сu num еrе.
Dеsfășurar еa jосului: Sе stabil еsс dоuă gru ре. Fiесărеi gruре i sе рrеzintă st еgulеțеlе
сu rоtunjiri și i s е înmân еază fi есărui еlеv сâtе dоuă сartоnașе ре сarе sunt s сrisе numеrе.
La соmandă, fi есarе еlеv рunе сartоnașul în dr ерtul st еgulеțului сu rоtunjir еa
соrеsрunză tоarе. Реntru fi есarе alеgеrе соrесtă sе aсоrdă un рunсt. Сâștigă есhiрa сarе
însum еază mai mult е рunсtе.

20 000
40 000
30 000
50 000
1 000
2 000
4 000
3 000 505:5
404 101 501824:4
206 417 221

109

41 300
48 010
46 169

3 130
3 010
2 610

35 865
31 200
44 099

2 258
2 412
3 740

39 600
33 333
54 044

2 990
2 222
3 833

29 000
24 300
22 158

1 390
2 543
1 219

41 300
48 010
46 169

3 130
3 010
2 610

35 865
31 200
44 099

2 258
2 412
3 740

39 600
33 333
54 044

2 990
2 222
3 833

29 000
24 300
22 158

1 390
2 543
1 219

110

Declarație de autenticitate

Subsemnata, Cotruță Anița Cătălina, având funcția didactică de profesor
pentr u învățământ primar la Școala Gimnazială “G.E.Palade” Buz ău, declar pe propria
răspundere că lucrarea cu titlul “Jocul didactic – mijloc de dezvoltare a g ândirii elevilor din
ciclul primar ”, având coordona tor științific pe lect. univ. dr. Sult ănescu Marcel , a fost
elaborată personal , pe baza studierii bibliografiei de specialitate, a experienței personale și
îmi aparține în întregime. De asemenea , nu am folosit alte surse decât cele menționate în
bibliografie, nu au fost preluate texte, date sau elemente de grafică din alte lucrări, fără a fi
citate și fără a fi precizată sursa preluării, inclusiv în cazul în care sursa o reprezintă alte
lucrări ale candidatului.

Data , Semn ătura,