Riduri Tratamente Estetice Revolutionare

Riduri – tratamente estetice revolutionare

Inainte de a intelege ce sunt ridurile,de ce apar si cum putem sa ne protejam pielea si sa intarziem aparitia lor,va prezentam pentru inceput cateva informatii despre piele.Este foarte important de stiut ca pielea este formata din 3 straturi-epidermul,dermul si hipodermul(tesut adipos subcutanat).

Epidermul

Epidermul este alcătuit dintr-un epiteliu stratificat și pavimentos, cornificat, celulele sale fiind în permanență regenerare. El este lipsit de vase sangvine, nutriția celulelor are loc prin difuzarea limfei interstițiale din derm, prin intermediul membranei bazale și prin spațiile înguste (de cca 10 milimicroni), care separă între ele celulele vitale ale acestui strat. Epidermul este un protector mecanic contra pierderilor de apă din straturile profunde ale pielii și împiedică pătrunderea microbilor în ele. Celulele epidermului se împart, după origine, aspect microscopic și funcții, în două linii distincte: keratinocitele, care constituie marea majoritate a masei celulare și melanocitele mult mai puțin numeroase.

Stratul bazal- Stratul bazal (sau generator) este cel mai profund, fiind în contact cu membrana bazală. Celulele sale au un nucleu mare situat apical. La polul apical sunt dispuse granule de melanină, care are un rol fotoprotector, ferind acizii nucleici (mai ales ADN) de razele ultraviolete, cu acțiune inhibantă asupra acestora. Între celulele bazale se găsesc melanocitele și corpusculii senzoriali Merkel-Ranvier.

Stratul spinos- Stratul spinos este situat imediat deasupra celui bazal, din care provine. În mod normal, el este alcătuit din 6-15 rânduri de celule poliedrice, care pe măsură ce urcă spre suprafață devin tot mai turtite. Ele sunt mai acidofile decât cele bazale, dar sunt intens vitale, acest strat fiind sediul unor transformări importante în eczemă sau în metaplazii, și în alte numeroase afecțiuni. Celulele sunt separate prin spații înguste de cca 10 milimicroni, prin care circulă limfa interstițială nutritivă, rare celule limfocitare și se găsesc terminații nervoase amielinice. Aceste spații reunite constituie "sistemul lacunar epidermic" în care coeziunea celulară e menținută prin punți intercelulare. 

Stratul granulos- Stratul granulos este situat deasupra celui precedent, fiind compus din 1-5 rânduri de celule turtite. Caracteristica lor e abundența granulațiilor citoplasmatice de keratohialină. Formează o barieră care împiedică pierderea apei. Această barieră este însă penetrată de gaze, lipide, vitamine, enzime, hormoni sexuali, radiații, glucoză, dar și de substanțe nocive (ex. nicotina).

Stratul lucid- Stratul lucid numit și stratul cornos bazal e format din celule bogate în glicogen, eleidină și grăsimi. Prezența glicogenului atestă existența unor procese vitale necesare etapelor finale în sinteza keratinei. Acest strat este ultimul strat vital al epidermului, care împreună cu stratul cornos profund constituie așa-numita "bariera epidermică" (barieră față de apă, substanțele chimice și microorganisme).

Stratul cornos- Stratul cornos este cel mai superficial. El este alcătuit din două straturi: stratul cornos profund sau conjunct și cel superficial sau disjunct numit și exfoliator. În cel profund celulele cornoase sunt alipite, în cel superficial celulele au conexiuni laxe, desprinzându-se la suprafață. Celulele cornoase normale au formă de solzi, nucleul este dispărut ca și organitele celulare, iar celula apare ca un sac format dintr-un înveliș de keratină și un conținut bogat în grăsimi osmiofile (lipoide de colesterol). Deasupra stratului cornos și amestecat cu celulele stratului disjunct, se găsește un strat funcțional (fiziologic) rezultat din prelingerea secreției sudoripare și sebacee, și din debriurile celulelor cornoase și a substanței intercelulare. Acest strat numit filmul sau mantaua (pelicula) lipo-proteică acidă a pielii (pH=4,5-5,5), conferă o protecție față de microorganisme și față de substanțele chimice. Pe suprafața pielii și între celulele stratului disjunct, se găsesc microorganisme din flora saprofită. Numărul acestor germeni scade treptat spre profunzime, ei fiind opriți la nivelul stratului conjunctiv.

Dermul

Dermul constituie scheletul nerezistent conjunctivo-fibros al pielii. El este separat (și totodată reunit) de epiderm prin membrana bazală.

Membrana bazală-Membrana bazală este alcătuită dintr-o împletire de fibre epidermice și dermice. Ea îndeplinește o funcție de filtru selectiv, pentru substanțele provenite din derm și care servesc la nutriția epidermului, dar constituie și a doua „barieră" pentru substanțele ce ar putea pătrunde din epiderm.

Straturile

Dermul este compus din două straturi. Stratul superficial subepidermic cuprinde papilele dermice și o zonă subțire situată sub ele. El este denumit strat subpapilar și se caracterizează prin elemente fibrilare gracile, elemente celulare mai numeroase, substanța fundamentală mai abundentă și o vascularizație și inervație bogată (plexuri subpapilare). Stratul profund numit dermul propriu-zis sau corionul este mult mai gros, este mult mai rezistent și e compus preponderent din fibre colagenice, elastice și reticulare.Pielea este 7% din greutatea corporala.

Celulele

Celulele sunt prezentate de fibroblaști, fibrociți, histocite, mastocite, limfocite și plasmocite cu specificul lor funcțional.

Substanța fundamentală

Substanța fundamentală afară de mucopolizaharide acide e bogată în apă, conține săruri (mai ales sodiu și calciu), proteine, glicoproteine și lipoproteine, glucoză (care la acest nivel are o concentrație identică cu cea din plasmă, în timp ce în epiderm este redusă la 1/3).

Hipodermul

Hipodermul este stratul care separă pielea de straturile subiacente. El este alcătuit din lobuli de celule grase (lipocite) conținând trigliceride, cu rol de rezervă nutritivă și de izolator termic și mecanic. Acești lobuli sunt separați prin septe conjunctive, în care se găsesc vase și nervi. O structură tegumentară mai deosebită este linia apocrină. Ea se întinde de la axilă, în regiunea mamelonară și coboară convergent lateral spre perineu. Este alcătuită din aglomerări celulare clare ce, structural, se apropie de celulele glandulare mamare. În această accepțiune glanda mamară poate fi privită ca o glandă apocrină enormă cu o structură corelată cu funcția sa secretorie. Între modalitatea secretorie a glandei mamare și glandele apocrine sunt relații apropiate, în sensul că:

celulele secretă un conținut bogat de proteine;

tipul celular secretor se caracterizează prin „decapitarea" polului secretor al celulelor glandulare.

Cum se produce imbatranirea ?

Dupa varsta de 20 ani, tegumentul se subtiaza odata cu varsta, cantitatea de colagen se reduce, pielea capata un aspect mai subtire, mai uscat si mai putin elastic. De asemenea, comparativ cu o fata tanara care are un volum amplu, forme rotunjite si bine conturate, la o fata imbatranita se observa pierderea plenitudinii tesutului moale in anumite zone, redistribuirea grasimii faciale, aparitia pliurilor adanci. In plus, odata cu inaintarea in varsta, chiar si oasele fetei au de suferit, aparand modificari de forma, dimensiune si de resorbtie osoasa.

Efectele luminii solare asupra dermului

Printre modificarile din epiderm cauzate de expunerea la soare se numara subtierea stratului epidermului si inmultirea leziunilor pielii cum sunt:keratoza actinica,carcinoamele cu celule bazale si carcioamele cu celule scuamoase.

Ce tratamente medicale sau proceduri cosmetice sunt disponibile pentru tratamentul ridurilor? Există mai multe tratamente cosmetice medicale (medicamente cu uz topic și creme de actualitate), precum și tehnici dermatocosmetice disponibile pentru reducerea ridurilor. Acestea includ atât metode medicale cat și chirurgicale:

Tratamente medicale
• Vitamina A sau acidul retinoic (tretinoin, Retin-A, Renova). Acest produs este disponibil doar pe baza unei prescriptii medicale, fiind considerat pe drept detinatorul recordului in tratarea pielii imbatranite si a liniilor fine (ridurilor superficiale). Cremele care conțin tretinoin trebuie să fie utilizate în mod regulat si continuu. Ele pot asocia reactii adverse minore, in special la inceputul tratamentului, precum inrosirea și peelingul (decojirea) pielii, dar disconfortul poate fi redus la minim, de obicei, prin reducerea concentrației produsului activ sau prin aplicari mai rare, până ce pielea se obisnuieste cu produsul activ.
• Acizii alfa-hidroxi. Aceste ingrediente denumite si "acizi din fructe" includ acidul glicolic si acid lactic. Preparatele care conțin acesti acizi de fructe sunt destul de sigure și nu au efecte secundare, cauzand cel mult o iritație ușoară și temporară. Cu toate acestea ele produc doar o îmbunătățire subtila a ridurilor.
• Antioxidantii. Acestia includ preparate care conțin vitaminele A, C, și E, precum si beta-caroten. Astfel de creme pot conferi si un anumit grad de protectie solara, precum și o estompare ușoară a ridurilor fine.
• Hidratarea tenului.  Majoritatea cremelor sau lotiunilor care nu conțin nici una dintre substanțele amintite, nu fac altceva decat sa hidrateze tenul si sa confere acestuia un aspect aparent neted. Cu toate acestea nu trebuie sa uitam ca hidratarea pielii este importanta in profilaxia aparitiei liniilor fine (ridurilor superficiale).

Proceduri cosmetice

• Peelingul cu acid glicolitic 
Peelingul este o metoda dermocosmetica folosita cu scopul de a indeparta celulele moarte de la suprafata pielii in vederea stimularii functiei celor din straturile profunde. Cele mai multe tehnici nu modifica in mod dramatic arhitectura dermului, deoarece actioneaza cu precadere la nivelul epidermei (stratul superficial al pielii), insa exista si metode mai agresive prin care se poate modifica chiar si structura proteinelor din piele. Peelingul superficial cu acid glicolitic (peeling chimic) actioneaza doar asupra ridurilor superficiale avand un efect de estompare minor si tranzitor asupra acestora.

• Peelingul profund 
Scopul acestei proceduri este de a distruge si indeparta, intr-o maniera controlata si sub supravegherea specialistilor, partile degradate ale tegumentului, pentru a permite accelerarea procesului de regenerare al pieli. Acest tip de peeling utilizeaza ingrediente pecum acidul salicilic și acid tricloracetic, care pătrund oarecum mai adânc în piele, cu un efect vizibil asupra uniformizarii liniilor fine. Cu toate acestea nu trebuie sa uitam ca utilizarea unor substante chimice care patrund profund in tegument poate asocia efecte secundare nedorite pecum  modificările pigmentare de lungă durată (hiper sau hipopigmentari ale pielii) și aparitia unor cicatrici inestetice. Peelingul profund nu necesita asocierea anesteziei insa poate fi asociat cu o sedare usoara care elimina discomfortul de termen scurt dar destul de intens.
 
• Microdermabraziunea.
Microdermoabraziunea este o metoda dermocosmetica care foloseste cristale foarte fine de siliciu care curata delicat stratul superior al epidermei si stimuleaza reantinerirea pielii prin procesul sau natural. Aceasta procedura este rapida si relativ nedureroasa si este impartita in mai multe sedinte successive (pachet de 6-7 sedinte). Microdermabraziunea nu schimba anatomia pielii, deși acesta poate face fata mult mai fina. Produsele cosmetice comercializate sub forma unor microdermoabrazive sunt doar exfoliante ușoare, inofensive, dar nu de natură să producă schimbari semnificative a ridurilor.

• Dermabraziunea. 
Dermabraziunea este o procedura chirurgicala adevărata, realizează de cele mai multe ori sub anestezie generală. Tehnica utilizeaza o perie electrica sau un sistem cu microcristale cu margini neslefuite pentru indepartarea celulelor moarte. Aparatul executa miscari rotative extrem de rapide prin care exfoliaza pielea. Procesul este unul destul de agresiv pentru tegumente, rezultatul imediat fiind o leziune sangeranda si de aceea tehnica este insotita intootdeauna de anestezie locala sau generala. Chiar daca efectele imediate nu sunt cele scontate, pe masura ce rana se vindeca, pielea se regenereaza si straturile nou formate le vor inlocui pe cele indepartate prin dermabraziune, conferind tenului un aspect mult mai tanar si imbunatatindu-i in acelasi timp elasticitatea si tonusul.                          În funcție de calificarea și experiența operatorului, dermabraziunea poate duce la îmbunătățirea excelenta a ridurilor, dar pot produce, de asemenea, efecte secundare semnificative, inclusiv cicatrici si modificari permanente ale culorii pielii.

• Remodelarea cutanata cu laser (peeling cu laser, lasabraziune, laser resurfacing) Este una dintre cele mai moderne metode de remodelare a tenului si a devenit extrem de populara printre metodele de tratament a ridurilor 
Laserul este un instrument foarte precis, ce furnizeaza un fascicol de lumina catre suprafata pielii pana in straturile profunde. Principalul avantaj al peeling-ului cu laser este controlul adancimii de penetrare in straturile dermului (chiar si pana la dermul reticular, daca este necesar). Tratamentul cu laser stimuleaza productia unui nou strat de fibre de colagen in epiderm cu efect regenerator si nu determina leziuni termice ale marginilor, cum este cel determinat de bisturiu.  

• Laserul cu dioxidul de carbon (procedura prin care sunt vaporizate celulele de la suprafata pielii și care indeparteaza majoritatea ridurilor medii si superficiale, cu un efect major asupra celor profunde, fiind cel mai des utilizat tip de tratament laser) lasere Erbium (capabil sa indeparteze straturi mult mai subtiri de piele decat laserul cu dioxid de carbon, mult mai puternic, insa mai putin precis si cu un timp de recuperare mult redus) sunt cel mai des utilizate in tratamentele dermocosmetice de acest fel. Unii medici efectueaza peelingul cu laser sub "sedare conștientă", în care pacientul rămâne treaz și primește medicamente intravenos pentru a calma și a usura durerea. Aceasta sedare este combinată cu aplicarea de creme cu  anestezic local, pecum EMLA sau injecțiile cu anestezice locale de tipul lidocainei. Procedura se poate repeta pentru a maximiza rezultatele. Pielea necesită un timp îndelungat pentru a se vindeca (saptamani sau luni), după acest tip de tratament. În plus, trebuie sa mentionam ca această procedură, poate provoca in cazuri rare modificari permanente pigmentare și cicatrici cutanate.

• Remodelarea cutanata pe baza de fototermoliza fractionata (laser fractionat, laser FRAXEL)
Tratamentul ridurilor cu laser fractionat are avantajul ca intereseaza doar 20 % din structura dermului, permitand conservarea a 80 % din tesutul sanatos; metoda este de de durata scurta si permite o regenerare rapida, precisa a regiunilor tratate.  Este o procedura noninvaziva, cu mult mai putine efecte secundare (elimina durerea si sensibilitatea crescuta a pielii), putand fi repetata pentru efecte mult mai vizibile.

• Laserulfractionatnon-ablativ. 
Lasere mai noi stimuleaza sinteza de colagen din piele, fără exfolieri dureroase sau deteriorarea epidermei. Studiile medicala și experiența clinică sugerează că astfel de proceduri pot îmbunătăți ridurile fine, deși nu la fel de mult ca laserul resurfacing. De asemenea si in acest caz sunt necesare mai multe tratamente succesive.  Un nou tip de laser neodymium:yttrium-aluminum-garnet (Nd:YAG), produce o lumina pulsata de intensitate ridicata si s-a dovedit ca actioneaza asupra colagenului dermal fara a induce o exfoliere. Extrem de apreciat de medici si de pacienti deopotriva pentru reducerea considerabila a efectelor secundare si a timpului de recuperare 

• Radiofrecventa
O altă metoda noninvaziva de intinerire faciala este bazata pe incalzirea tesutului folosind radiofrecventa și a sursei de lumină infraroșie. Tehnica este încă în curs de dezvoltate, dar rezultatele de până acum sugerează că astfel de tratamente sunt sigure și pot produce o îmbunătățire vizibilă și de durată, deși nu la fel de mult ca tehnicile chirurgicale ca facelift. Procedura foloseste curentul electric de frecvența undelor radio care încălzeste puternic dermul si hipodermul pana în profunzime si produce efecte de întindere a pielii, conturare a zonei tratate si lifting, cu un efect major de estompare a ridurilor superficiale si profunde. 

• Proceduri chirurgicale. 
Procedurile chirurgicale sunt de obicei ultima optiune terapeutica a ridurilor si se adreseaza unei categorii de pacienti atent selectionati. Dintre procedurile chirurgicale cel mai frecvent utilizate amintim facelift-ul chirurgical, lift-ul frontal sau al sprancenelor

• Botox
 Botoxul ramane cea mai populara procedura nechirurgicala pentru tratamentul ridurilor.
Injectiile cu Botox reprezinta un tratament cosmetic pentru tratarea ridurilor fine cat si a celor profunde si se foloseste in general la etajul superior al fetei (ridurile transverse a fruntii, ridurile de la coltul ochiului care formeaza asa numita "laba gastii", riduri verticale si orizontale dintre sprancene si la radacina nasului. Botox-ul cosmetic foloseste toxina botulinica de tip A si reprezinta o proteina produsa de bacteria Clostridium botulinum. Este purificata ca sa poata fi folosita in siguranta in procedurile de infrumusetarea.
Toxina Botulinica tip A, este folosita in scopuri terapeutice de peste 20 de ani pentru tratamentul mai multor afectiuni medicale neurologice, ulterior fiind folosita in tratamentul cosmetic al ridurilor faciale de expresie, sub denumirea de Botox in SUA, iar in Europa sub denumirea de Dysport. Botox blocheaza in mod reversibil transmiterea impulsurilor nervoase de la nervi la musculatura faciala raspunzatoare de ridurile de expresie. Astfel musculatura interesata nu se mai contracta si se relaxeaza determinand intinderea tegumentului supradiacent, ca rezultat pielea ramine intinsa si neridata in timp ce musculatura faciala netratata continua sa se contracte normal, permitind ca persoana sa ramina cu o expresie faciala neafectata. Procedura dureaza 15-20 de minute, reactiile adverse se limiteaza la cele alergice (necesita testare prealabila), nu necesita timp de recuperare si are un efect de pana la 6-9 luni, dupa care manevra poate fi repetata.

• Fillerii 
Fillerele dermice injectabile sunt o categorie de produse cu multiple indicatii în terapiile anti-aging si cu precadere in tratamentul ridurilor. Obiectivul injectarii acestor substante este inducerea sintezei de colagen si/sau umplerea unor spatii predeterminate. 
Majoritatea fillerelor injectabile au caracter temporar, remanenta fiind de la cateva saptamani la cateva luni (9-12 luni pentru anumite substante). Pentru o lungă perioadă de timp,cel mai popular filler dermatologic a fost cel care contine colagen, al căror efect durează doar câteva luni. Mai recent, noi substanțe de umplere, cum ar fi acid hialuronic (Restylane, Juvederm) și hydroxilapatita de calciu (Radiesse), au devenit populare, pentru că efectul lor poate dura de la șase la nouă luni, sau chiar mai mult.

Oricine doreste sa ia în considerare efectuarea oricarei din aceste proceduri cosmetice ar trebui să fie consultat de un medic specialist cu experiență în domeniu. Pacienții trebuie să fie informati cu privire la riscurile și beneficiile potențiale ale procedurii pe care o au în vedere înainte de a merge mai departe.