REZUMATUL LUCRĂRII ………………………………… ….……………………………. ………4 INTRODUCERE……… ……………….. ………………….. [603864]

2
CUPRINS

REZUMATUL LUCRĂRII ………………………………… ….……………………………. ………4
INTRODUCERE……… ……………….. ……………….. ……………….. ………………………… ……………….. ……7
CAPITOLUL 1 – Proprietăți ale țițeiului necesare prelucrării ………………………………………….8
. . Compoz ț m ț ț ulu …………………………….. ……………………………………8
.2. H dro rbur l d n ț ț …………………………………………………… ………………………………..9
. . Compu d t p n dro rbur d n ț ț ………………………………… ………………………….13
.4. M s mol ul r pr n p l lor fr ț d n p trol……………………… ……………….. …….18
CAPITOLUL 2 – SCHEME COMPLEXE DE RAFINARE ………..………… ….…………… 9
2. . C p t t d r f n r ……………………………………………………. ……….. …….19
2.2. Cl s f r s m lor d r f n r dup prof lul d pr lu r r l ț ț ulu ………. …….25
2. . El bor r s m lor ompl x d r f n r ……………………………………….. ………. 27
2.4. S m ompl x p ntru pr lu r r d n ț ț ulu ………………………………….. ….29
2. . S m ompl x d r f n r nt r t ntr -un combinat petrochimic…….. …………..30
2. . Pro t r r f n r lor d p trol……………………………………………………………… ………32
2.7. Asp t pr v nd mod rn z r r f n r lor………… ……………………. ………………………..37
CAPITOLUL 3. Calculul unei instalații de rafinare ……… ….………………………………… 9
. . D t d pro t r …………………………………………. ………………………………………..39
.2. St b l r pot nț lulu d produs lb ……………… ….………………………………40
. . C r t r z r produs lor. D t rm n r propr t ț lor m d l produs lor …….…43
.4. B l nțul m t r l p nst l ț d d st l r tmosf r ………………………………………..45
3.5. Tr s r urb lor PRF,STAS ș VE………………………………………… ……………………….46
. . . Tr s r urb lor d v por z r n l bru…………………… …………………..46
. . . .M tod Edm st r ș Ok moto……. ………………………… ……………….46
. .2. M tod d tr s r urb VE l pr s un m m r d t pr s un
tmosf r ……………………………………………………. ………………………………………………… ……………47
. . . M tod prox m t v …………………………… …………………………………………..48
3.6. Calculul tehnologic al coloanei de tip U…………………. ………………………………………..49
3.6.1. T pur d olo n d d st l r tmosf r ……. ……………………………………..50
. .2. Al r num rulu d t l r ………………………….. …………………………………52

3
. . . Al r pr s un lor n olo n ………………………….. ……………………………..53
. .4. Tr s r urb lor VE ț ț l ș ………………… …………………………..54
3.6.5. Calculul temperaturilor din olo n ………………………….. ………………………..55
. . . C l ulul b l nțulu d m t r l n zon d v por z r ș str p r
coloanei………………………………………………………………………………………… ……………………56
. .7. C l ulul t mp r tur l ntr r n zon d v por z r ………… …………………58
. .8 C l ulul t mp r tur ț ț ulu l ș r d n uptor…………………… …………….59
3.6.9. Calculul temperaturii n b z olo n …………………………………….. …………60
3.6.10.C l ulul t mp r tur n zon d v por z r ………………………………… ……..61
.7. C l ulul t mp r tur lor p t l r l d ul r l produs lor l t r l ș l a baza
striperelor…………………………………………………………………………………………………… ………62
3.7.1. Calculul temperaturilor pe talere de extragere ale produselor laterale… ….62
3.7.2. Calculul temperaturii pe talerul de extragere a motorinei grele…………. …..63
.7. . C l ulul t mp r tur p t l rul d xtr r motor n ușo r ……….. ….64
3.7.4. Calculul temperaturii pe talerul de extragere a petrolului………………….. ….64
.7. . C l ulul t mp r tur p t l rul d b nz n r …………………. ……………….65
3.7.6. Calculul striperelor…………………………………………………………….. ……………66
.8. C l ulul t mp r tur lor l v rf ul coloanei……………………………………………………. ….69
.8. . C l ulul s r n ond ns torulu d l v rful olo n ș nt t ț d p
d r r ș ond ns r ……………………………………………………….. ……………………………….. ……….. .71
.9. D m ns on r t nolo olo n d d st l r tmosf r ………………………. …..72
3.9.1. Calculul diametrului …………………………………………………………… ……….. ….72
.9.2. D t rm n r n lț m olo n …………………………………………………….. …..73
CAPITOLUL 4 – Norme de protecția muncii și prevenirea și stingerea incendiilor …………75
CAPITOLUL 5 – Concluzii și propuneri ………………………………………………….. ………77
BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………………………………. ………….79

4
INTRODUCERE

E onom tu l , n ț on l ș nt rn ț on l r p lon d susț n r ndustr ,
indiferent de sectorul ace st d t v t t . Cu to t st , s p r ndustr n r t
d ț n monopolul r totul d p nd d r t s u nd r t d fun ț on r prop stu dom n u.
Industr p tro m tu l unos ut o s ns un n pr v șt d zvolt r ș
produ ț produs lor s und r ombust b lor. Un x mplu l r ste dat de ramura polimerilor.
În pr v șt produ ț d ombust b l totul v r t n fun ț d pr țul b r lulu d ț ț ș
d ț r l r n m d ț n r surs d xplo t r .
R f n r ț ț ulu t ns un n v l t nolo sup r or, ut l j t n nd r nd m nt
pro p d p rf ț un r uv ntul opt m z r f nd fun ț on r un r f n r mod rn .
L n putur l ndustr , s m un nst l ț d r f n r s on ntr supr d st l r
tmosf r . Od t u tr r t mpulu ns , s m l d r f n r u d v n t d n n m
complexe.
S-au l bor t nst l ț n x ș s -a pus accentul pe valorificarea reziduurilor, pe
opt m z r n r t ș m l s p obț n r d t m mulț produș v loroș n ond ț ș
sub buget redus.
Curb d voluț ndustr d r f n r st un l n r n t mp, ns ș r or n n
pun tul z ro, pun tul n r s – d s op r t ț ț ulu ș modul n r st po t f v lor f t.

5
CAPITOLUL 1
Proprietăți ale țițeiului necesare prelucrării

C i i hi i i iu ui
P trolul brut, supus un op r ț s mpl d d st l r , s s p r ntr -o s r d fr ț n ț l
n olor r po s olor z tr pt t tr lb n n z ndu -se la culoare.
Reziduul rezultat este n ru pr n d n r d st l r d v n d n n n m v s os, n
final fiind so lid la temperatura camerei [1] .
Ț ț ul este un produs n tur l ompl x n luz nd m d ompon nț , fiind ns form t u
pr pond r nț d n dou l m nt d b z : rbonul dro nul.
Acestea mpr un r pr z nt 9 – 99% d n ț ț f nd omb n t n num ro s l dro rbur
r pr z nt t pr n t v l s r n lud 7 % d n tot lul ompon nț lor pr z nț [2].
Asociate hidrocarburilor, sunt semnalate anum t nt t ț d sulf, ox n zot pr z nt n
t ro ompu d n ț ț t d stul d num ro r sp nd ț n to t fr ț l p trol r .
Ț ț ul onț n o s r d lt l m nt , urm , r pot v ns o m r mport nț
pentru pr lu r r stu p ntru propr t ț l d ut l z r l produs lor nt rm d r ș
comerciale.
An l z u p rm s d nt f r pr z nț n ț ț p st 40 l m nt m .
D ompoz ț i ț ț ulu st xtr m d d v rs stud l ntr pr n s u p rm s s s
d du o s r d or l ț un l r ul r xpl stru tur or n p trolulu f nd d
remar t urm to r l on luz ,2 ]:
– dro rbur l d r v t l lor sunt xtr m d num ro s , d l m t n l sf lt n u
mase m oleculare de la 10 000 sau mai mult;
– dro rbur l p r n urm to r l l s : n -parafine; i -parafin , n ft n , rom t
structuri combinate ale acestora;

6
– to t ț ț ur l onț n n m r m sur l dro rbur ;
– raportul cantitativ dintre l s l d dro rbur v r z n l m t fo rt l r d l un ț ț
la altul;
– n nt r orul f r l s , dro rbur l nd v du l s s s n proporț r sunt d
l ord n d m r m r p ntru ț ț ur fo rt d f r t ;
– dintre nehidr o rbur , m mport nț ompu sunt u sulf, zot ox n
omb n ț l or no – metalice [ 2].

T b u C i i nt r di i iu ui [1]
Element Dom n ul on ntr ț ,% m s
Carbon
Hidrogen
Sulf
Oxigen
Azot 84-87
11-14
0,0-5,0
0,0-3,0
0,0-0,8

2 Hidr rburi din i i
Hidrocarburile sunt onst tu nț d b z l ț ț ulu sunt omb n ț b n r form t
num d n rbon dro n.
Num rul lor st fo rt m r d tor t t t num rulu v r t d tom d rbon sunt
upr n n mol ul dro rbur t d n uz pos b l t ț lor d f r t d l r stor ntr
ei. H dro rbur l u propr t ț sp f or mod f r dus mol ul ons d r t
nflu nț z r t r st l stor s ubst nț s mp rt n m mult l s n fun ț d
compoz ț stru tur lor ,2 ].
H dro rbur l d n ț ț r pr z nt 7 % d n ompoz ț stu :

7
1. l n norm l s u r m f ț ;
2. lo l n mono, b tr l ;
3. rom t dro rbur rom t mono pol l ;
4. hidrocarburi hibride (structuri mixte nafteno – rom t u l nțur l t r l p r f n
normale sau ramificate).
H dro rbur l n s tur t , pr t n x st nt n ț ț , r zult n nt t ț ns m nate din
un l pro s d pr lu r r u mport nt ons nț p ntru ut l z r produs lor p trol r 1].
Cl s l d dro rbur num r t form z pt spr z s r omolo d l
(alcanii) la stru tur l br d , n luz nd ompon nț d l la ș r m
mult, cu mase mole ul r p n l 800 -850 [2] .
R ul l n r l pr v nd pr z nț dro rbur lor n ț ț pot f formul t stf l:
– ompoz ț ț ț ulu st d f n t d un num r m d s r omolo ;
– f r s r omolo st pr z nt n ț ț pr n d f r t rupur zom r n lud
d f r ț m mbr l ror num r d tom d rbon s fl ntr -o su s un ont nu ; un
zom r sunt ns ntotd un pr z nț d tor t ond ț lor sp f ale echilibrului
termodinamic;
– m mbr nf r or s r omolo sunt onț nuț n nt t ț m n m s u r l ps s ,
r un zom r pr dom n f ț d lț pos b l ;
– structurile ciclice – n pr n p l l n ft n , sunt pr dom n nt n or ț ț ; ț ț ur l
p r f n sunt m v d t l n ft n , m l s, d t l sf lto s .
Cl s l d ompu , d d f r mult d l un ț ț ei la altul, v r z totu n num t l m t
upr ns ntr zo l n lur l pol rom t e.
Hidrocarburile al n u fost d nt f t n to t ț ț ur l fr ț un zo s , l d
sol d v nd stru tur d l la .
Ev d nt l n zo s s p r u or d n ț ț f nd ombust b l m t r pr m
petrochimice va loroase.

8
H dro rbur l l d u ompoz ț C 5 – C16 l tur d lt l s , form z m tr
d zolv ompon nt l zo s , pe cele solide, alcanii l l lt stru tur d
n tur fo rt d v rs .
Al n l z sol z form z 2 – 0% volum d n ompoz ț ț ț ulu , d r n un l
cazuri ajung la peste 50%.
Conț nutul stor s d u t mp r tur d f rb r fr ț r sp t v : n ft po t onț n
p n l 80% l n d s r s nd l – 60% .
Au fost identifica ț l n norm l n pro p to t ț ț ur l pr dom n nd ns n l u o r .
Con ntr ț n – l n lor r un m x m p ntru n – pt n, po d s r t p n l
on ntr ț ia subpro ntu l , v nd totu on ntr ț pr dom n t d n tot lul l n lor on ț nuț
n fr ț l m d 90 – 9 % n fr ț l u pun t f n l d f rb r 0 – 70 C n p r f n
sol d u 7 % .
Izo l n s nt ln s , n mod norm l, n fr ț l u o r m d n p r f n l sol d
m ro r st l n ; d n num rul m r d zom r pos b l sunt totu x st nț num un num r
r str ns d stru tur , n sp l zom r 2 – m t l monor m f ț .
C r t r zo l n lor v d nț t pr z nț n fr ț l m d stru tur lor zopr no d
n on ntr ț d , – 2 % f ț d ț ț , onst tu o prob v d nt n tur
or n ț ț ulu .
Unele dintre aceste structuri sunt de tipul farnesanului, pristanului, fitan ului etc. [3 ].
Nu s – st b l t ns o r ul r t t ntr r portul norm l zo l n r po t v r n
l m t l r : n un l ț ț ur pr dom n n – l n , n lt l zo l n , d r portul stor po t
f nv rs t n f vo r un s u lt d n s r .
H dro rbur l lo l n sunt ompon nț m jor t r ț ț ul u pr z nț n to t
fr ț un l p trol r n p nd u b nz n l u o r p n l pol l x n s u p nt n –
x n d n fr ț un l ul o s r l .

9
Stru tur l lo l n uzu l nt ln t n fr ț un l p trol r sunt d t p sau ,
izolate s u ond ns t v nd, d r ul , l nțur l n d d f r t m r m .
Un l stru tur n ft n sunt pr z nt stru tur br d n omb n ț u lur
aromati ce. Stru tur l l m d s nt ln t sunt form t d n unul s u dou lur , dar s -au
id nt f t ompu v nd p n l z lur .
Conț nutul lo l n l fr ț un lor p trol r r t u t mp r tur r sp t v d
fierbere , ns n produs l fo rt r l on ntr ț stor s d n f vo r ompu lor u
stru tur rom t s u t ro l .
Conț nutul tot l d lo l n l ț ț ur lor v r z n l m t d stul d l r , ntr 2 –
75%. Omolo m pr z nț n fr ț l n l z t sunt d t p lop nt n d , t r
st pr z nt n fr ț un l u o r n on ntr ț m , n r m r pr z nt t v sunt zom r
, ,2 , d m t l -ciclopentanul.
Compu mono l sunt onț nuț , d r ul , n fr ț un l r d st l p n l 200 C,
l b tr l n d st l t l m d , r l pol l sunt u pr d r pr z nt n prod us l
d st l p st 400 C 4 ].
H dro rbur l rom t sunt onț nut n ț ț ur n proporț m m d t l dou
clase discutate anterior.
Stru tur l rom t u fost s p r t d n to t fr ț un l d ț ț , n fr ț un l u o r
pr dom n nd d r v ț b nz n , n l m d o s r d d r v ț n ft l n d f n l , r n
distilat l r l produ pol l .
Conț nutul d dro rbur rom t , d n fr ț un l n ft s n dr z n
dom n ul 4 – 20%, l d n d st l t l m d r pr z nt nd – 20% n lud ompu .

10
T b u 2 V ri i hidr rbu rilor cicloparafinice un i iuri din Rusi [4]
Fr ț Originea hidrocarburilor cicloparafinice
% m s n fr ț
Interval de
fierbere(
la 1 at.) Nr. mediu
de atomi de
carbon Sur ș ny Grosn
parafinic Dossor Iskine Șugurovo
95-122
122-150
150-200
200-250
250-300
300-350
350-400
400-450
450-500
500-550

81
51
66
66
70
70
74
78
81
78 48
45
55
74
78
78
76
74
74
76 63
67
69
72
78
80
83
83
80
82 37
30
28
34
44
54
57
44
34
24 23
21
29
42
41
40
–
33
35
32

H dro rbur l m xt br d , r pr z nt nd stru tur n ft no – rom t u l nțur
l t r l p r f n , form z m m r p rt produs lor u t mp r tur r d t d d st l r .
Hidrocarburile mixte formate din cicluri policondensate pot fi cu lur p r t r – unul
rom t unul n ft n – u l d m ns un s u d m r m d f r t , d nt f ndu -se
structurile , s u u num r n l l lur lor p rt p nt , d nt f ndu -s d r v ț
sau chiar mai mari.

11
Acestor p ol lur l sunt t t l nțur p r f n d d f r t m r m : lur l b nz n
u t t r d l s urț , d t p m t l , r l n ft n l nțur lun .
Num rul tot l d l nțur p r f n st d r ul 4 – 6, lun m lor r s nd u m s
mol ul r dro rbur .
Conț nutul stor stru tur br d ntr -o num t fr ț un d p nd mult d n tur
ț ț ulu r sp t v v r z n l m t fo rt l r d l 0% l 70%, l m nt ln t on ntr ț
fiind n dom n ul 0 – 40%.
Stru tur ompl x stor ompu f r u d d f n t n tur stor – n ft n ,
rom t s u p r f n , stru tur d p nd d f pt d r portul tom lor d rbon d n d f r t l
p rț l mol ul d nt f t .

1. C u i d ti n hidr rburi din i i [17]
Compu d t p n dro rbur d n ț ț n lud un num r m r d subst nț pot f
rup t dup t ro tomul ompon nt; x st ns ompu ompl n r s l n
molecula respect v m mulț t ro tom ].
Stru tur on ntr ț stor r mport nț d os b t p ntru pr lu r r ut l z r
fr ț un lor n r sunt pr z nt .
Compu u sulf d n ț ț v r z n l m t fo rt l r n fun ț d n tur ț ț ulu : d l
0, – 0, n ț ț ur l rom n t , l d n M r Nordulu , fr n Al r , L b , E pt,
N r , s t Indon z , C n , M l z , ns n un l ț ț ur m r n p n l 2 – 3%
sau ch r m mult n ț ț ur l d n Or ntul M jlo u Ar b S ud t , Ir n, Ir k , Rus s u
America de Sud (Venezuela, Mexic) [5 ].
Sulful s s t n ț ț sub urm to r l form : sulf l m nt r, dro n sulfur t,
mercaptani (tioli), sulfuri, disulfuri, tiofeni, diferit e structuri ciclice cu sulf [6 ].

12
S-au m d nt f t t ro ompu sulf -ox n: sulfon , sulfox z , z sulfon .
Compu sf lt n lud stru tur mult ompon nt n r sulful jo un rol m jor l tur d
ox n, zot un l d m t l .
H dro nul sufur t st pr z nt n fo r t mult ț ț ur put nd jun p n l 0,02%;
nt t ț m m r s pot d j pr n d s ompun r ompu lor u sulf d n ț ț n t mpul
pr lu r r stu , provo oroz un l p m nt lor.
Formarea hidrogenului sulfurat la prelucrar ț ț ulu n p n jur d 200 – 00 C, r
m jos, f nd nt ns f t d burul d n s st m.
Compu or n u sulf, m nț on ț m sus, sunt m on ntr ț n fr ț un l
superioare.
D str buț sulfulu ntr d f r t l l s d ompu r t de la m ercaptani la sul fur ;
r t r m jor st n zul t of n lor l ompu lor r r umul z m m r
proporț d n sulful onț nut n ț ț .
M r pt n sunt pr z nț , n pr n p l, n fr ț un l n ft p trol; 0% au fost
d nt f ț n dom n ul pr dom n nd u stru tur l n r u un num r m d
tom d rbon. M r pt n d nt f ț u fost pr m r , s und r t rț r , ns n nt t ț
mici s -au
s t m r pt n l n fr ț un l r u t mp r tur f n l d d st l r .
Sulfur l sunt pr z nt n nt t ț m m r d t m r pt n , m l s n d st l t l
u o r m d und umul z 0 – 70% d n sulful pr z nt n produsul respectiv.
Sulfur l l m mport nt sunt l u l nț d s s d t pul R -S-R' unde R sau R' pot
fi metil, etil, normal sau izo -propil, radicali ciclici -ciclopentanici sau ciclohexanici, aromatici,
policiclici.
Structurile deschise cele mai frecvente sunt , u fost d t t t n fr ț un l
n ft . Stru tur l l u fost d nt f t n d st l t l m d f nd u pr d r d t p
tiociclopentanic.

13
D sulfur l u fost d nt f t n nt t ț m , dup un l op n , nu s s s
produ or n r n ț ț , s form z pr n ox d r sulfur lor n t mpul m n pul r
pr lu r r ț ț ulu produs lor p trol r .
T of n sunt ompon nț st b l m jor t r umul z 70 % d n sulful x st nt n
ț ț f nd pr z nț n fr ț un l m d r l e.Au fost d nt f ț t of nul d r v ț l l
stu stru tur br d : b nzot of n , d b nzot of nul, n ft t of n t r s u d r v ț ,
n l m mult zur v nd subst tu t p n la patru grupe metil . Fr ț un l r z du l onț n
poliheteroc ompu u ox n s u zot .
Ox nul fost d nt f t n ț ț n l m t l 0,0 – 3,60%, ceea ce corespunde la
echivalent 0,50 – 40% ompu u ox n d n tot lul ț ț ulu , unos uț sub num l n r d
"aciz p trol s u m ob nu t z n ft n , t pot f z or n , f nol , ton ,
t r , n dr d or n , ompu fur n l ton .
Con ntr ț ox nulu r t u nt rv lul d d st l r l fr ț un r sp t v f nd
concentr t n proporț d 90.9 % n ompon nț sf lt d n produs l r z du l .
A z p trol sunt m mport nț ompuș u ox n, v nd stru tur l f t ș
n ft n u num rul d rbon d n dom n ul u m s l mol ul r n lus n
domeni ul 114 – 000, m r v nd stru tur br d pr z nt n d st l t l d v d.
Compu f nol s s s n ț ț sub 0, % f nol , r zol , x l nol , b t n ftol.
Cunos uț n mod ob nu t z r zol , t s s p r pr n xtr ț ust d n
b nz n l d r r t rm p ntru f ut l z ț , dup pur f r , n b tor , d t v ,
d z nf t nț , b o z , nț d sp l r t . S p r t s form z n b nz n r t pr n
d s ompun r ompu lor m r .
Azotul st pr z nt n ț ț n nt t ț m d n dom n ul 0, – ,0%, l m fr v nt sub
0,2%; on ntr ț m m r s fl n ț ț ur l n p r f no s . D str buț zotulu n ț ț s
l n z lorl lt l m nt r s nd u or n produs l d st l n dom n ul 22 – 42 șC
on ntr ndu -s n fr ț l r z du l d p st 42 . Compu u zot sunt l s f ț n b z ,
n utr n b z , t d n urm r pr z nt nd % d n zotul tot l.

14
R portul zot b z zot tot l s m nț n p ntru m to t ț ț ur l n l m t r str ns
0,2 – 0, % . Compu u zot m fr v nț sunt p r d n , ndol rb zol . Azotul
n b z s on ntr z n fr ț un l r l . Azotul b z , fl t u pr d r n fr ț un l u o r ,
est o otr v fo rt mport nt p ntru t l z tor ut l z ț n pr lu r r ț ț ulu nflu nț z
n t v st b l t t produs lor f nd n l t mp fo rt r u d nd p rt t d n fr ț un l
respective.
Porf r n l d s op r t d nt f t n fr ț un l r l d n ț ț r z duur d v d r
r m n dup t r l 00 sunt ompu pol l ompl r onț n zot i metale.
Con ntr ț stor n produs l r z du l s – s t f p n l 000 ppm, x pț on l m
mult; met l l form z ompl u porf r n le pot fi V, Ni, Mg. Pr z nț porf r n lor n ț ț
d monstr z n tur or n stu .
Elementele anorganice pr z nt n ț ț u fost d t t t n dom n ul d on ntr ț 0, –
1000 ppm valori mari fiind s t n produs l r l 7] .
S-au identificat 40 – 50 elemente care ar putea fi clasificate astfel:
– met l l l n l l no -p m ntoase: Na, K, Ca, Ba, Mg;
– m t l u d f r t st r d ox d r v l nț : V, N , F , Mo, W, Cr, Cu, Mn, Pb, G , A ,
Ti;
– lo n lt l m nt : CI, Br, S , AI, n, r sub form d s rur produ muls
st b l produ d f ult ț l tr nsportul, tr t r pr lu r r ț ț ulu ,un l otr v s
catalizatorii etc.
Compu lo n ț pr n drol z d u z nor n ; lorur l drol z z l d
lor dr put rn oroz v r u d ontrol t.
Compu sf lt , n ud pro r s lor m r f ut n dom n ul m ț ț ulu
r pr z nt dom n ul l m n unos ut l ompoz ț acestuia.
A st fr ț un n lud num ro ompu u stru tur d os b t d ompl x onst nd
d n pol ond ns r unu num r m r d lur rom t u form r d t r o ompu
onț n nt t ț s mn f t v d sulf, ox n, zot r m t l .

15
Conț nutul d dro n st s ns b l m m f ț d l l ntr ulu ț ț .
Conț nutul d ompuș sf lt l ț ț ulu , n fun ț d n tur stu ,v r z d l
t v z m p n l 20%, u un l v lor x pț on l d m r ; ț ț ur l u o r onț n –
5%, iar cele grele 10 – 20%; t v ț ț ur fo rt r l put nd onț n 4 0 – 0% produ sf lt
[8].
Dup solub l t t lor n num ț solv nț , ompu sf lt s mp rt n p tru l s , stf l:
– M lt n l r s pr z nt un l d fo rt v s os r s s p r pr n d zolv r ntr -un
solv nt p r f n u or, d ob n -p nt n s u n – pt n. M lt n l s s p r po u
ajutorul tehnicilor cromat o r f n ul r n ;
– Asf lt n pr p t t d solv ntul p r f n n r sunt nsolub l . Pr lu r t po u lț
solv nț t tr lorur s u d sulfur d rbon s s p r lt fr ț un sf lt ;
– C rb n l solub l n d sulfur d rbon d r nsolub l n b nz n t tr lorur d
carbon;
– C rbo z nsolub l n d sulfur d rbon.
R n l onț n 9 – % dro n sf lt n l 7 – 9% f ț d l 2% onț nut n tot
ț ț ul.
Structura ambelor clase de ompu st form t d n 40% lur rom t , 27% lur
p nt x n ft n % l nțur p r f n .
S l tul rbon n lud t ro tom m t l .
Conț nutul r n lor sf lt n lor r t mult n r z duur l r l , r m n lud z
sf lt n r , nsolub l n solv nț p r f n u or , d r solub l n l ool.
Compu pr n p l fr ț un lor r z du l sunt r n l ror on ntr ț v r z d l
t v z m d pro nt p n l 20 – 30%.
Compu r b n d t p rbo z sunt onț nuț n ț ț n nt t ț fo rt m , d r
proporț stor r t mult n urm pro s lor d pr lu r r t rm r z duur lor p trol r .

16
M lt n l p trol n l u d ns t t u or supr un t r r m s l mol ul r d ord nul 00 –
000; on ntr ț m x m stor fost d t t t n ț ț ur l put rn rom t .
Sp l m n lus n m lt n pot f s p r t pr n d st l r m l s pr n
rom to r f t rmod fuz n fr ț un n ust p rm s d nt f r stru tur
stu r v r z d l s mpl lur n ft no – l l p n l t rostru tur pol ond ns t
nafteno -aromatice.
Conț nutul d rbon st d 79 – 87%, hidrogenul 9 -11%, raportul C/H 7,7 – 8,9; sulful
variaz d l t v z m d pro nt p n l 2%, ox nul d l l – 7%; sunt n lob ț
onst tu nț m t l V, N , F , Cr, Mn, Co form z ompl t rostru tur l .
R portul rbon dro n r t u onț nutul tot l l t ro tom lor.
Asfalt n l sunt ompu m r ț ț ulu n r s fl n st r olo d l .
Compoz ț stor st form t d n 80 – 86% carbon, 7,3 – 9,4% hidrogen, raportul carbon –
hidrogen 9 -11, sulf 0 – 9%, azot de la 0 la 1,5 – 3%.
Structura acestora es t pr dom n nt n lt pol rom t u un l l nțur p r f n
l t r l . M s mol ul r st d n dom n ul 2000 – 000, d s – u r port t v lor upr ns n
domeniul 700 – 140000 [9 ].
V lor l d f r t , s tu t p un nt rv l l r , s xpl pr n pr z nț punț lor d ox n
sulf l d f r ț lor ompon nț stru tur i coloidale ale asfaltenelor [10 ].

4 M s u r rin i r fr ii din tr
Am st ur l d dro rbur d ompoz ț unos ut u m s mol ul r m d ,
M,care s l ul z u r l ț :
∑ ∑
∑
(1.1)
Unde: st m s mol ul r ompon ntulu ;
– fr ț mol r ompo nentului i;

17
– masa componentului i.
T b u M s u r ntru fr iuni tr i r t v ri stf :
B nz n
Petrol
Motor n
Distilat de vid/uleiuri
P ur
Reziduu de vid 80-160
180-220
200-260
300-600
350-450
400-700

18
CAPITOLUL 2
SCHEME COMPLEXE DE RAFINARE

2.1. Capacitatea de rafinare
P trol xtr s d n z m nt st pr lu r t n un t ț sp l z t d num t r f n r .
În pr z nt p st 700 d r f n r pr lu r z nu l o nt t t d r 4.447 m lo n ton
[10]. C m m r p t t d pr lu r r o r S.U.A. r n l 4 d r f n r pr lu r z
circa 979 milioane tone anual.
În Europ d Est sunt 4 d r f n r u o p t t d pr lu r r d r milioane
de tone. D n to t r un l o r f num rul d r f n r s zut d tor t v m stor
nst l ț ș m l s d tor t mpun r d no r l m nt r d m d u, n As num rul d r f n r
r s ut d l 70 n 99 l 89 n 20 7.
Dar analiza British Petrol eum BP d n nul 20 7 r t st r f n r nu sunt ut l z t
l m x mum Afr v nd un d l n n st dom n u d tor t nst b l t ț pol t [11].
D r n As nu r s ut num num rul d r f n r ș p t t d pr lu r r e
jun nd n 20 7 l r 8 % .
D s m n s obs rv o mbun t ț r p t ț d pr lu r r ț ț ulu n Or ntul
M jlo u r n l 47 d r f n r s ur pr lu r r r 7 m l o n ton .
D r r r tot m r d t d produs l t t v sup r o r orobor t u n s t t
prot j r m d ulu mb nt f nst l ț l s f d n n mai complexe.

19

Figura 2. . Gr dul d ut l z r l r f n r lor

Tabelul 2 .1. pr z nt p t ț l d pr lu r r l r f n r lor d n Rom n nd
Nelson de complexitate al acestora.
Tabel 2.1 . Indi ii N s n d xit t r fin rii r din R âni
R f n r Indicele Nelson
ARPECHIM – P t t 6,5
ASTRA – Plo șt 4,52
PETROBRAZI 7,17
PETROMIDIA 10,7
LUK OIL Plo șt 6,15
D rm n șt 3,5
RAFO -On șt 7,31
St u Rom n – C mp n 5,49
nul d n l z
procent de utilizare capacitate %

20
P trol sub SA Supl u d B r u 2,5
VEGA Plo șt 1,90

În n r l, r f n r l produ tr rup d produs :
ombust b l uleiuri;
b m t r pr m p ntru ndustr m d s nt z ;
c) diverse materiale ce pot constitui prod use finite sau materi i prime pentru alte industrii.
V lor f r ț ț ulu n produs r pr z nt un pro s ompl x ce poate include ca etape:
– S p r r ț ț ulu n fr ț un r pot f produs p trol r f n t s u pot onst tu m t r
prime pent ru t p l urm to r d pr lu r r . A st t p d pr lu r r s b z z p dou
pro s f z : d st l r tmosf r DA d st l r sub v uum DV ;
– Pr lu r r fr ț un lor n v d r mod f r r portur lor d ntr ompon nt . A st t p
upr nd op r ț b z t p pro s m d onv rs t rm t rmo t l t d n r
r zult t t produs p trol r ombust b l , ul ur , solv nț t . t produs mport nt
p ntru ndustr d s nt z or n ;
– Prelucrare fr ț un lor p ntru s p r r unor ompon nt subst nț nd v du l s u fr ț un
n ust n pr n p l dro rbur . A st pro s d pr lu r r s dr s z ndustr or n
d s nt z ;
– Prelucrarea componentelor individuale prin procese m un t r l ndustr or n d
s nt z p ntru monom r pol m r , m d m nt , osm t , olor nț i etc.).
Pr lu r r p trolulu n r f n r po t p r ur un num r m m r s u m m d
t p . A st d p nd d o s r d f tor um sunt: ompoz ț ț ț ulu , l t t
r nd m ntul produs lor dor t , n v lul t nolo lor d spon b l , r dul d nt r r r f n r ,
criterii economice.
Ob nu t, do r r f n r l mod rn n lud pro s d n t p tr .

21
R f n r l , p l n nst l ț l t nolo , sunt nz str t u nst l ț ux l r p ntru
d poz t r n r r ț ț ulu produs lor, produ r burulu , ur ntulu l tr ș
rulu ompr m t, pt r ș pur r p lor r z du l .
De- lun ul t mpulu , n d l p r ț ș d zvolt r ndustr p trolulu ,ut l z r
d f r t lor fr ț un r l ompun u nflu nț t s m d pr lu r r .
Rafinarea produselor petrolie r tr bu s s d pt z , simultan,pe de -o parte unei anumite
r r d produs , r p d lt un mbun t ț r ont nu l t ț stor produs , ond ț
mpus d no l t pur d moto r ș d r str ț l m d ulu .[20]
Tabelul 2 2 Ev u i s ifi ii r d it t rin i r r dus disti t
Produsul Valori actuale Evoluț pr v z b l 2020
B nz n
COR
COM
Benzen, %vol.
Aromatice, %vol.
Olefine, %vol.
Sulf, %vol.
89-94
80-84
3-5
30-50
10-20
300-500
95-98
85-88
1-2
20-30
5-10
50-100
Motor n
Sulf, %m s
C fr t n
Aromatice, % vol
0,2-0,3
45-50
25-35
0,05
50-53
10-20
Combustibili grei
Sulf, %m s
Azot, %m s
3-4
0,5-0,7
0,5-1
0,3-0,5
Rafinarea petrolului a cunoscut mai multe etape [ 12]:
a. perioada 1950 -1970 – Pr lu r r s mpl (hydroskimming) n luz nd, n pr n p l,
nst l ț l d d st l r tmosf r , r form r t l t p ntru r t r fr o t n
b nz n d drod sulfur r d st l t lor u o r m d , p ntru obț n r d

22
carbur nț de combustibili grei . Cu o stf l d s m d r f n r s obț n u p st
4 % m s ombust b l r .
b. perioada 1970 – 980 – Conv rs onv nț on l fr ț lor p trol r m r l n r ,
p l n nst l ț l sp f r f n r s mpl , s m n lud d st l r n v d, r r
t l t , dro r r r du r d v s oz t t . R nd m ntul d ombust b l r n
st ond ț d pro s r p trolulu s r du l 20 – 25%.
c. perioada 980 – 990 – R f n r upr nd pro s d obț n r b nz n lo r f r plumb:
izomerizarea, al chilarea , oligomerizarea, MTBE .
d. perioada 990 -2000 – Conv rs d n r z duur lor r du r dr st onț nutulu
n rom t n luz nd nst l ț sp f : d z sf lt r , o s r , hidrotratarea
ț ț ulu , dro onv rs ț ț ulu . Aceast ult m v r nt d s m d pr lu r r
p rm t r du r r nd m nt lor n ombust b l r l 0 -15%, concomitent cu o
mbun t ț r r t r st lor produs lor f n t .
R f n r l d n Eur opa, n lud pr dom n nt pro s d onv rs onv nț on l d n
p rm t o bun v lor f r ț ț ur lor obț nerea unor produse de calitate.

T b u 2 C nfigur i inst ii r d r u r r ntru r fin rii ur n
Europa de Nord Sudul Europei Total
Hydroskimming,% 20 38 27
Conversie
onv nț on l ,% 57 35 49
Conv rs d n 23 26 24

Pr s un r r r str ț lor pr v nd polu r f , n no l s m d pr lu r r ,
pro s l d dro r r drod sulfur r s p t o pond r ns mn t .
Aceasta conduce la o r t r x s v onsumulu d dro n , d p t u mult
produ ț d , d n nst l ț d r form r t l t .

23
Tabelul 2 .4. Consumul de hidrogen pentru diverse r dus r u t t din r fin ri
Procesul %m s f ț d m t r pr m %m s f ț d ț ț
HT a benzinei de DA 0,05 0,01
HT benzinei FCC si CT 1 0,005 -0,1
HT petrolului 0,1 0,01-0,02
HDS motor n u un onț nut
r dus d sulf p n l 0,02 % S 0,1 0,03
HDS motor n u un onț nut
r dus d sulf p n l 0,02 % S 0,3 0,04
HDS motor n u un onț nut
r dus d sulf p n l 0,0 % S 0,15 0,04
HDS motor n u un onț nut
r dus d sulf p n l 0,0 % S 0,35 0,05
HDS motorinei de FCC si CT 1 0,1
Hidrogenarea motorinelor 3 0,3
Hidrocrarea motorinei de vid 2-3 0,5-0,8
Conv rs d n r z duulu 2-3,5 1-2
*HT-hidrotratare
HDS -desulfurarea

C r r d dro n p ntru r f n r , so t u ond ț p n n nul 202 5
sp f ț l pr v nd onț inutul de sulf de sub 5 ppm, t t p ntru b nz n t p ntru motor n
v d p nd d urm tor f tor :

24
– d spon b l t t d ț ț u or, ostul l t t stu ;
– p t t r f n r lor d r up r tot dro nul r zult t d n r f n r p rdut n
f l n fluxul d z ombust b l ;
– d zvolt r s torulu p tro m furn zor d dro n G rm n obț n dro n
n s r r f n r produs lor p trol r p st l ;
– l r unor pro s d pr lu r r r s n d pl n s v to r l sp f ț l
produs lor. D x mplu, p ntru nd pl n ond ț pr v nd onț nutul d sulf l b nz n
CC s pot pl dou v r nt : drotr t r m t r pr m ; 2 d sulfur r b nz n
de cracare.
D f r nț n n s r ul d dro n ntr l dou opț un st subst nț l drotr t r
n ț l m t r pr m t p d r r n s t d – 0 or m mult dro n p b r lul
d m t r pr m d t d sulfur r produsulu :
– p t t r f n r lor d produ dro n pr n pro d no , um sunt z f r
reziduului sau cocsului;
– necesitatea reducerii bioxidului de carbon rezultat la fabricarea hidrogenului.
R f n r l ultr mod rn , u o pr lu r r d n , u ost ur l d nv st ț op r r mult
m m r ; o stf l d r f n r st d or m s ump d t un s mpl d 2 – 2, or d t
un d zvolt t p o s m d on v rs onv nț on l t b lul 2. .
Tabelul 2 5 Ev u i sturi r un i r fin rii it t i i n t/an)
Schema de
prelucrare Inv st ț
(miliarde $) Costuri
($/bbl) Consumuri
proprii
% m s d n
ț ț Consum
% m s d n
ț ț
R f n r s mpl 0,5 1,5 4-4,5 0,2-0,3
Conversie
onv nț on l 1-1,5 3-4 6-8 0,5-1,0
Conversie adanc 2,5 7,5 11-13 1-1,5

25
Ex st o m l r d pro d d pr lu r r m t s ontr bu l nd pl n r
no lor x nț pr v nd combustibilii petrolieri.

2 2 C sifi r s h r d r fin r du r fi u d r u r r i iu ui
D f n r prof lulu p t ț un r f n r st d p nd nt d num t riterii
tehnico – economice cum ar fi :
– asigurarea fl x b l t ț i pr lu r r n fun ț d r t r st l ț ț ulu ;
– pos b l t t obț n r d r nd m nt m x m d produs n onform t t u r nț l d
mom nt l p ț ;
– omp t t v t t l t t v produs lor f n t nt rm d r ;
– optimul economic asigurat prin costuri de prelucrare reduse, prin nv st ț ,
cor spunz to r , onsumur sp f s zut d n r , m l , ut l t ț t .
Prof lul n r l l r f n r st d t rm n t ns d produs l d b z r urm z f
obț nut , v d t rm n n f n l l r pro s lor r vor f ut l z t n r f n r
r sp t v .
P b z lor r t t , s m l r f n r lor pot f n dr t dup prof l n urm to r l
categorii:
1.Scheme pe profil de car bur nț -combustibili
2.Scheme pe profil de uleiuri
3.Scheme m xt , r l r ndul lor pot f p ntru obț n r d :
. . Combust b l ș m t r pr m p tro m ;
.2. Combust b l ul ur ;
3.3. Combust b l ,ul ur m t r pr m p tro m

26
Tabelul 2.6 . Procedee de rafinaj la nivelul anilor 2018
Procedee de
separare Procedee de transformare Procedee de
finisare Procedee de
prot ț
mediului
Distilarea
tmosf r ș
sub vacuum Pro d d mbun t ț r
propr t ț lor pr n r r nj r
moleculelor:RC,izomerizare Hidrotratare Tratarea gazelor
acide
Absorbț
gazelor de
r f n r Pro d d mbun t ț r
propr t ț lor pr n d osul d
or t v : l l r ,s nt z d
eteri,oligomerizare Procedee
ndul r
t l t
(sweetening) a
m r pt n lor ș
disulfurilor Procedeul Claus
de transformar e a
n sulf pr n
rd r t l t
ontrol t
gazelor acide
Extr ț u
solv nț Procedee de conversie prin procese
termice: RV,cocsare; Tratarea apelor
uzate
Cristalizarea Procedee de conversie prin procese
catalitice:CC, hidroconversie
dro r r tot l s u
p rț l , dror f n jul, dro onv rs
r z duur lor DA ș DV )

R fin rii r fi d rbur n i i bustibi i sunt nz str t u nst l ț t nolo
d pr lu r r ț ț ulu fr ț un lor lu d n r r zult rbur nț d moto r d to t
l t ț l , ombust b l d rs: n fo r , o s , n un l zur , b tum.
În s m n r f n r , p t u nst l ț d DAV, RC, CC, drotr t r , o s r
l l r ,produ ț d z d r f n r st m r d t .

27
R fin rii r fi d u iuri sunt nz str t u nst l ț t nolo d pr lu r r
ț ț ulu fr ț un lor p trol r p ntru obț n r produs pr n p l ul ur lor lubr f nt .
D s ur n f r d ul ur s obț n un l sort m nt d rbur nț , form ț d n
fr ț un l d b nz n , p trol, motor n , pr um d xtr t l r z duur l d l f br r
uleiurilor, componente pentru combustibilii grei.
R f n r sp l z t num n produ ț d ul ur , l m nt t u fr ț un d ul ur
d st l t d n lt r f n r zul r f n r LUFRlFIN – Rom n s nt ln s m r r.
În prof lul blo ur lor d ul l s ntr nst l ț l d d st l r n v uum p ur ,
xtr ț s l t v u d f r ț solv nț , d z sf lt area cu propan a reziduului de vid, deparafinarea
ul ur lor solv nt t ș drof n s r .
O v r nt m mod rn st r upr nd pro s pr n p l dro r r
d st l tulu d v d ș v ntu l ul ulu d z sf lt t ș drod p r f n r .
Rafin rii u r fi ixt sunt nz str t u nst l ț r s ur t t f br r
ombust b l lor d moto r , t u l sp f r s ur f br r , dup z, ul ur lor
sau a produselor p etrochimice .[21]
Constru r d r f n r u prof l m xt s ur o m bun v lor f r ț ț ulu
produs lor nt rm d r ostur d nv st ț xplo t r m s zut .
No l r f n r n urs d r l z r s d zvolt s mod rn z z p b z unor s m u
prof l m xt, n sp l d ombust b l produs p tro m 13].

2.3. Elaborarea s h r x d r fin rii
S m l r f n r lor d p trol n lud pro s obl tor p ntru f br r produs lor
d b z un l d m l or r rut d s ur r l t ț p roduselor finite, comerciale [10 ].
S r l z z omb n r pro s lor, r r pr z nt l tur t nolo p rm n nt
ntr dou s u m mult t p d pr lu r r n r fluxul r t nt tr v rs z su s v
nst l ț l r sp t v .

28
Acest gen d l tur , um s – r t t, po t v r t r obl tor u p ntru o
pr lu r r d b z s u num d m l or r l t ț m t r lor pr m s u produs lor pro sulu
pr n p l. Ex mpl d pro s n care combinarea proceselor este obligatorie sun t drof n r
fluxulu d l m nt r r form r t l t s u zom r z r , l m n r m r pt n lor d n
l m nt r ol om r z r l l r , us r fr ț ntrodus l l l r , s tur r pr n
hidrotratare a benzinelor rezultate din o s r s u r du r d v s oz t t , n nt d pr lu r r
lor n RC 4 ].
C r t r m l or tor l r , d x mplu, drof n r l m nt r r r t l t .
Comb n r pro s lor r s op onom d n r , l m n r d poz t r nt rm d r ,
pr um o utom t z r omun u ons nț d m nu r p rson lulu d supr v r .
Un s m n x mplu, n r l z t d j , l onst tu omb n r d st l r tm osferice cu
distilarea sub vid.
El bor r s m t nolo un r f n r r pr z nt o probl m fo rt ompl t ,
r mpl ons d r r t t f tor lor t n , t lor onom ].
L l bor r s m lor d r f n r s u n ons d r r t pul ț ț ul pr lu r t, l t t
produs lor nt t t lor, t nolo l x st nt d v tor, voluț l t ț ț ț ulu n t mp.
D r m r t o r f n r lu r z 0 -40 n , r o nst l ț 0 -25 ani.
M todolo l bor r s m un r f n r upr nd urm to r l t p :
– stud supr l t ț ț ț ulu produs lor, pr țur lor lor, voluț n t mp stor
pr um n l z pro s lor d pr lu r r x st nt p rsp t v l d v tor;
– l bor r , p b z stud lor d m sus, unor v r nt l r f n r p ntru l r
soluț onom , ț n nd s m d p t ț l d pr lu r r n s r ;
– pro t r d pro s d d t l u m n , utom t z r , l tr t . tuturor
f l t ț lor r f n r r sp t v .
Un rol p rt n d zvolt r un r f n r l r p t t d produ ț r r pr z nt
nt t t m x m d ț ț p r st po t s o pr lu r z ntr -un nt rv l d t mp d ob
un n s u 24 d or , p ntru obț n r un num t stru tur sort m nt l lu m f nt
r m d lu ru l ut l j lor nst l ț lor.

29
I nor r folos r p t ț d produ ț opt m po t ondu l p r ț f nom nulu
d subut l z r s u d obț n r produ ț l ostur r d t m or z prof tul
r f n r .
T nd nț pr v nd p t ț l mond l pr z nt urm to r l sp t :
– r f n r l d n Am r d Nord d n V stul Europ – u r dus dr st p t ț l lor
de prelucrare;
– r s p t ț l d pr lu r r l r f n r lor d n Or ientul Mijloci u Am r d S ud;
– pond r p t ț lor nst l ț lor d onv rs f ț d p t t d d st l r ț ț ulu
d f r ons d r b l, v r nd ntr 9% n Afr l 7% n SUA.
Al r s m f n l s v f ons d r ndu -se nu numai criteriile e onom ,
f tor volut v d fl x b l t t f r s m ompl x .
Supl ț , p t t d d pt r un s m n s m l r nț l v to r l
sort m ntulu l t ț produs lor s r f r l dou sp t :
– capacitatea de adapta r nst l ț lor pr n pos b l t t mod f r r mulu t nolo ;
– ompl t r s m n r l u nst l ț t nolo supl m nt r .
Ex st s tu ț nd ons d r nt l t d voluț l v to r , pr v z b l , d t rm n l r
f n l un soluț r n f z l r s prop num , d r nu st onom opt m .
C o r str ț n l r soluț f n l pot nt rv n probl m l d f n nț r r ondu l
o r l z r p t p , p rm t ons d r r n lud r p p r ur sul x uț ltor
factori evolutivi [16 ].

2.4. Scheme complexe pentru p r u r r dân i iu ui
R f n r p trolulu , n s olul 2 , s v onfrunt u dou probl m mport nt :
– r șt r nt t ț d ț ț r u ;
– onț nutul d sulf d n ț ț v f m r d t r zult t l un m m r nt t ț d ț ț
prelu crat din Orientul Mijlociu .

30
Imp tul pr lu r r ț ț ulu r u v d r ț on nv st ț l n pro s l d onv rs
r z duur lor mbun t ț r f nț stor pro s e. D s m n , onț nutul r d t d sulf
d n m st ul d ț ț v ondu l r t r p t ț mond l d d sulfur r HDS
mbun t ț r p rform nț i tehnologiilor disponibile [16].

2 5 h x d r fin rii int gr t într -un combinat petrochimic
Int r r pr lu r r ț ț ulu u produ ț p tro m d b z ondu l mport nt
benefic ii tehnico -economice .
A st nt r r pr supun o tr r ont nu , r r n o l n d d m r ț ntr
prelucrarea ț ț ulu pro s l p tro m .
O r f n r nt r t ntr -un omb n t p tro m pr supun d n r r dulu d
pr lu r r ț ț ulu pr n r l z r unor nst l ț , um r f r r t l t , r du r
d v s oz t t , o s r nt rz t , drof n r , r form r t l t b nz n lor, bsorbț
fr ț on r z lor d r f n r , xtr ț s p r r dro rbur lor rom t d st n t
petrochimiei.
Int r r r f n r -p tro m po t v urm to r l v nt j :
– m r r r dulu d ut l z r nst l ț lor d n r f n r , pr n ut l z r lor 0 -20 %
d n produs l obț nut pr n pr lu r r ț ț ulu , m t r pr m p ntru p rol z p ntru
sinteze chimice;
– obț n r un fl x b l t ț sup r o r n op r r r f n r lor d p trol pr n mod f r
r mulu d op r r nst l ț lor or spunz to r r nț lor d mom nt l p ț ;
– ut l z r m r ț on l surs lor d dro n d pur t t r d t , r zult t n sp l d n
reformarea catalitic , n fun ț d n s t ț l sp f l d f r t lor pro s , nd f r nt
d mpl s m ntul stor n zon l r f n r s u omb n tulu p tro m ;
– obț n r d b n f onom d tor t r du r nv st ț lor n r l , r du r
parcului d r z rvo r d d poz t r produs lor d n stru tur nt r l r f n r –
p tro m , d st n t ut l z r d tr un omp rt m nt s u ltul, r du r ostur lor

31
tot l l t d ltu l l u p rson lul op r tor, d t x l mpoz t l p r ul ț
m rfur lor, d ltu l l d tr nsport, om s r s rv lor d m rk t n d v nz r
produselor petroliere petrochimice etc.

P ntru nț l voluț ș d zvolt r pro sulu d r f n r l ț ț ulu m r l z t un
scurt istoric ce nsum z s m d r f n r d l n putul ndustr . În f .2.2 s pr z nt o
s m d r f n r ut l z t n n 9 0 -1970.

F . 2.2. S m d r f n r 9 0 -1970

S- porn t d l o s m l s s x fo rt mult p ombust b l om r l . Od t
cu trecerea timpului s – pus nt ș p v lor f r d ș ur lor, produs lor s und r ș p
opt m z r d n pun t d v d r n r t . În f . 2. . s pr z nt o s m d pr lu r r
sp f n lor 970 -1980.

32

F .2. . S m d r f n r 1970 -1980

Evoluț t nolo ndus s m d r f n r d n n m ompl x , s m f
n ș f l n t n urm b l nțulu d m s , m t r l ș n r p rd r s f t m r dus .
Stru tur r f n r lor s – ndr pt t tr opt m z r , d n to t pun t l d v d r . Astf l, n nul
1990 s – juns l o s m d r f n r d t pul l d n f .2.4.

33
Fig.2.4. Schema de rafinarie 1990
Rom n d ț nut n tr ut un rol str t n ndustr p trolulu . D l r voluț
d ț n 0 r f n r , n pr z nt m fun ț on z do r p produ ț d rbur nț ș un p
produ ț d b tum, solv nț ș ombust b l l z . C l tr r f n r r n m t v z n
pr z nt sunt: OMV P trom, P trom d Romp trol KMG Int rn t on l ș P trot l Luko l .
R f n r P trom d s – nf nț t n nul 97 ș unos ut m mult t p d
opt m z r . O p rt d n nst l ț u fost s o s d n fun ț un d tor t p ț onom s zut .
ns s – u onstru t lt nst l ț u r t r st fl x b l u ondus l o pr lu r r pr z nt
d m l o n d ton d ț ț nu l.
S m d pr lu r r ț ț ulu d n drul pl tform Romp trol s n d n f .2. . C o
omp r ț u s m l pr z nt t m sus s v d nț z voluț ș d zvolt r ndustr p n
l pun tul n r totul s r up r z s u s r l z .

Fig.2.5. Schema de rafinarie Rompetrol 2018

2.6. r i t r r fin rii r de petrol

34
R l z r un r f n r d p trol, d la concept l op r r n lud t v f z r putea fi
etapizate astfel [10 ]:
– studiul de marketing;
– studiul de fezabilitate;
– l bor r tulu d s r n p ntru l t ț – contractare;
– proiectarea;
– onstru ț ;
– pun r n fun ț un p ntru op r r om r l r f n r .
Tr bu subl n t d n pul lo ulu r f n r d p trol st n pr n p l o ntr pr nd r
om r l or nt t n t spr prof t d un or s onstru s r f n r d n ons d r nt
str t p ntru s ur r produs lor n s r s ur nț p r r n ț on l .
Studiul de ma rk t n st t p n p nt n r l z r un r f n r d p trol v nd
s opul s n l z z s tu ț d p ț ntr pr nd r i propuse stabilind:
– r r d produs p trol r p ț , r sunt st , sp f ț d l t t u n
nt t t s pot d sf lo l, zon l l xport;
– surs l t pur l d ț ț lt m t r pr m n s r ;
– pr țur l d z ț on r ț ț ur lor v nz r produs lor;
– pro noz d m rk t n p t rm n s urt m d u t nd nț lor p t rm n lun , f pt
mport nt ț n nd s m o nst l ț d n r f n r r o dur t d v ț d – 25 ani, iar
o r f n r po t dur 0 – 00 n v d nt u mod rn z r l n ecesare datorate
progreselor teh nologice).
Stud ul, urm r n l z d m rk t n , tr bu s st b l s p t t prof lul
r f n r , s m blo st , t nolo l d b z ux l r , soluț l d pr lu r r s u
l m nt r u n r ut l t ț , s st m d s ur nț ux l r : nst l ț tr t m nt
olo , l st p m nt lor , l nț d pro s, p rson lul n s r, ostur l nv st ț ,
cele de pr odu ț , prof t b l t t r f n r , r f ul pr l m n r d r l z r p n l pun r n
fun ț un , fondur l n s r , surs l mod l t ț l d pro ur r stor , v ntu l lt
probleme conexe.

35
Stud ul po t s n lud l st pr l m n r , u r t r d r om nd r , pr v nd f rm l d l
r s pot pro ur t nolo , p m nt , m t r l r r put f tu lu r r l d
onsult nț , supr v r , pro t r , onstru ț mont j, pr t r d p rson l pun r n
fun ț un e etc.
Con luz l stud ulu d f z b l t t p rm t lu r un d z r ț on l f n l pr v nd
r l z r r f n r tr r l urm to r l f z n s r m t r l z r st .
R l z r r f n r d p trol s f , d r ul , p b z un l t ț publ nt rn ț on l ;
n st s op s nto m t tul d s r n r upr nd nv t ț l l t ț pr z nd
ond ț l ontr tu l , f n n r , t n r f ul propus p ntru r l z r nv st ț .
A st n lud s m l d b z l nst l ț lor d pro s, n r t , d ut l t ț
ux l r , nst l ț l olo l d prot ț s ur nț – ol r r p d , f l , prot ț
nt rv nț nt n nd u, l bor to r , t l r , d poz t m z , s st m d prov z on r
xp d ț , l d r dm n str t v , sp f ț l ut l j lor, norm t v l ond ț l t n d
r l z r d f r t lor p rț l r f n r , n p nd u n v l r pr t r t r nulu p n l
condiț l d mont j, pun r n fun ț un f tu r t st lor d r nț r s d monstr z
t n o – onom r f n r nd pl n t ond ț l p ntru r n r fost onstru t .
Contr t r onstru ț r f n r s f p b z tu lu d s r n f nd l s d ntr
of rt nț l l t ț ntr pr norul l m omp t t v t n o – onom ; d subl n t ns , d
r ul , nu s l l m ft n d ntr l t nț l u xp r nț n dom n u, r r pr z nt
pr z nt r nț prof s on l , f n n r , d t rm n l t t , r t r ul f nd l t n o –
onom . Contr t l pot f d m mult t pur : l p b z unu ontr t lob l u
r spund r nt r l r l z r pr d r ob t vulu tr b n f r s u s st mul ost -plus
pr n r ontr t ntul pr st z s rv , s st nd b n f rul sub to t sp t l , p ntru r
ontr t ntul ntr pr norul pr m t o pl t s rv lor pr st t .
Contr t l l s f u ntr r spons b l t t ntr pr norulu ontr t ntulu
n r l r , p b z l st lor prob t pr n ontr t p ntru furn zor d p m nt m t r l
sub ontr tor p ntru lu r r d onstru ț -mont j . ., n j z to t ț un l op r ț l
necesare pun r n fun ț un l t rm n n bun ond ț r f n r .

36
Contractele cost -plus sunt administrate de beneficiar prin serviciile/departamentele de
nv st ț u s st nț ontr t ntulu n j t n st s op, ntr pr norul l bor nd do um nt ț
tehn o- onom p ntru l t r p rț lor r sp t v d n lu r r , omp r of rt l f
r om nd r p ntru ontr t r dup r urm z pl s r ord n lor n r ontr t lor
r sp t v d tr b n f r, d r, u s st nț ompl x contractorului.
Est n s r s s subl n z st pr t pl t p ntru t p l d j pr z nt t ,
p ntru l vor urm , s pl p ntru to t sp t l d onstru ț d zvolt r – o r f n r
ompl t nou , d l f rul rb , d zvolt r st pr n d u r d no nst l ț ,
mod m z r r t nolo z r l lor x st nt .
Pro t r st pr m f z m jor tr r l m t r l z r r f n r s u nst l ț lor
propus , f z u pr d r t n , so t ns u l bor r d v z lor n s r v lu r
pl ț lu r r lor, do um nt onst tu b z pl s r om nz lor p ntru ut l j , m t r l
lu r r , p ntru mpl m nt r pro tulu propus 10].
Pro t r n lud l puț n tr t p pr n p l : pro t r d b z , d d t l u v lu r
onom pr n d v z .
Pro t r d b z , num t pro t r d pro s, s f p ntru l bor r s m d
pro s n r s v d nț z fluxul t nolo ond ț l d op r r , s m d ondu t
utom t z r n r s pr z nt d t l t to t l tur l d ondu t u d m ns un l stor
t t p ntru l d pro s t p ntru ut l t ț p r t l d m sur ontrol utom t z r
alte elemente de detaliu care se vor u t l z p ntru l bor r pl nur lor d mpl s r mont j.
D zvolt r stor f z ont nu pr n d m ns on r ut l j lor st t d n m d b z –
r to r , olo n , v s , upto r , pomp , ompr so r , t . – nto m r f lor t n l
stor ut l j , f n r s pr z nt s m olo und st zul ond ț l d op r r –
m d ul d lu ru, d b t , t mp r tur , pr s un , d os d oroz un , r ordur l d m ns un l lor
r m t r l l d onstru ț s u prot ț sp l .
F l s tr nsm t uz n lor onstru to r p ntru pro t r d d t l u onstru ț . S m l r,
p ntru ondu t l m nt l stor s nto m s s tu ț d ondu t n r s tr fun ț

37
ondu t , d m ns un l ond ț l d op r r , m t r lul, d osul d oroz un , l s
ondu t lor r s nt t z z l m t l st nd rd d fun ț on r .
Ap r t l d m sur ontrol l m nt l d utom t z r un l p s so t sunt
sp f t n f t n ut l z t p nt ru pro ur r mont jul stor .
Pro t r d b z n lud l bor r pl nulu n r l d mpl s r l r f n r n r
sunt pr z nt t onturul oordon t l n r l l r f n r , n nt r orul st ,
prezentarea carourilor de mpl s r n r l nst l ț lor de proces, ut l t ț , ux l r ,
d poz t r , r mp , l d r , drumur ,pl tform , sp ț p ntru xt nd r ult r o r t .
Pro t r d d t l u su d pro t r d b z , r s op l bor r d s n lor
de z lor d x uț p ntru f r d t l u n s r onstru ț r f n r n ns mblu
f r nst l ț f l t ț n p rt .
Pro t r d d t l u n p d l pr t r t r nulu – stud topo r f d olo
n n r s sp f p ntru fund ț , n l z r lt lu r r subt r n , n v l r , t r s r ,
onsol d r , drumur , pl tform t .
Pro t r d b z furn z z pro t ntulu d d t l u s m l d pro s d ondu t
utom t z r p b z ror s l bor z pl nul d mpl s r l nst l ț r sp t v p d f r t
n v l prof lur .
Pro t nț d d t l u v nd st pl nur , f l ut l j lor s m l m nt t l bor z
pro t l d onstru ț , mont j, l tr , s st m nt n nd u l l lt .
Pro t r d d t l u s ompl t z u d v z l r sp t v n r , p b z l st lor d
nt m sur tor , s nto m s l st l d m t r l v lu r ostur lor stor m nop r
respective.
Lu r r l d d t l u sunt n t u l bor r m nu l lor d op r r p ntru nstru r
p rson lulu urm z s pun n fun ț un s xplo t z r f n r .
Pro t r d d t l u s n d f pt dup onstru ț pun r n fun ț un
nst l ț lor nd s or t z pro t l or n l u to t mod f r l r u fost f ut n

38
t mpul onstru ț l pun r n fun ț un pro t f n l s bu lt r o l nd s s tu ț
d f pt r f n r .
C rț l d op r r s unt do um ntul t n d b z p ntru ondu r nst l ț tr bu s
n lud d t l d b z l stu – p t t , b l nț m t r l n r t , fluxul r mul
t nolo , pr t r p ntru pun r n fun ț un pr n nsp ț , sp l r , t st , nt rv nț n z
d d r nj m nt , m sur olo , d s ur t t mun , pr v n r st n r n nd lor t .
C rț l d op r r n lud to t s m l pl nur l nst l ț lor, f l do um nt ț ut l j lor
ondu t lor u nstru ț un l d xplo t r d r m l d p rform nț .
Constru ț r f n r s f p b z pro t lor t n o – onom ut l z nd p rson l d
sp l t t onform r f lor d x uț , r f ut l z z m tod d pro r m r
lu r r lor m tod drumulu r t pr n r s st b l s d t l ț nt d x uț s l ul z
lo r r surs lor um n , m t r l f n n r .
Lu r r l d onstru ț sunt t nt sup rv z t p ntru n dr r n t mp n d v zul
financiar, fiind t nt ontrol t p ntru s ur r l t ț r s r rt f t pr n do um nt
l l , or spunz to r f r sp l t ț .
Lu r r l m jor – onstru ț , l tr , v s d pr s un , ondu t , nt nd u,
olo – sunt rt f t utor z t d tr or n sm b l t t p b z do um nt ț
xpr s ntocmite. Pun r n fun ț un f r nst l ț s st m d ut l t ț s u ux l r l
r f n r s n p pr n nstru r p rson lulu d op r r onform lor d s r s n rț l d
op r r urm r r p t r n f ru d t l u nst l t.
P rson lul d op r r , d r ul , ntr n nst l ț tr t rm n r onstru ț p ntru o
nv ț s f m l r z u st p ntru propun x ut r unor v ntu l mod f r
n s r un bun fun ț on r .
Op r ț m d t urm to r st nsp ț d t l t nst l ț p ntru onf rm
f n l z r or t lu r r lor d onstru ț mont j.
P b z onst t r lor obs rv ț lor r sp t v s f r m d r l n s r dup r s
tr l ur ț r sp l r nst l ț p ntru l m n r unor mpur t ț m t r l r m s d n
t mpul onstru ț .

39
Sp l r s f , d r ul , u p ndustr l , n zur sp l , u flu d sp f d
ur ț r s u d p r pr s r s n rt d op r r , dup r s f prob l d pr s un ,
s ur r , sufl r l us r l n s r ; urm z , dup z, n r r u t l z tor , dsorb nț ,
m l t po prob l d fun ț on r la rece.
C rt f r r l z r opt m stor op r ț p rm t n r r u m t r pr m ,
ntr r n r m tr r l t st l d fun ț on r r , dup onf rm r p rform nț lor
r nt t p rm t xplo t r norm l nst l ț .
Cartea d op r r tr bu s d s r l r s v nț l t n op r ț lor d pun r n
fun ț un nt rv nț n z d d r nj m nt d nt .
Op r r u su s r f n r ns mn obț n r unor produs d l t t , r l z r
profitului propu s d p nd d f lul um fost on put , pro t t onstru t d
p t t op r tor lor d o xplo t ntr ț n or t, so t u pl r un bun pol t
d p ț .

2.7 As t rivind d rni r r fin rii r
Moderniz r un r f n r st o probl m d os b t d ompl x r n s t
uno șt r l puț n urm to r lor nform ț :
 capacitatea de prelucrare;
 t pul ț ț ulu ț ț ur lor ș ltor m t r pr m pr lu r t ;
 structura (schema bloc);
 t p l d zvolt r ș s u l v ntu l lor mod rn z r ;
 d t l pr v nd nst l ț l p t ț ,r nd m nt ,num r d nst l ț d l ș
t p,l nț t ;
 modul d s ur r u ut l t ț ș d t supr stor ombust b l , n r
l tr , p , r t n ș nstrum n tal,gaz inert);
 prov z on r u ț ț modul d xp d ț d sf r l produs lor;
 d t pr v nd t l z tor m l l ;

40
 m st r d t v r produs lor p trol r ;
 sistemul de tratare a apelor reziduale;
 s st mul d prot ț stingere a incendiilor;
 sistemul de automatizare;
 s st mul d omun ț l rm r ;
 s st mul d urm r r l produ ț l ostur lor;
 s st mul d ontrol l l t ț ;
 sistemul d nsp ț , r v z ntr ț n r l ut l j lor st t d n m ;
 p rd r l d produs urm r r stor ;
 prot ț m d ulu ;
 s st mul d f l , ol r r p d t ;
 conservarea energiei -schemele de recuperare, randamente;
 alte aspecte car f t z op r r f nț r f n r .
Ev d nt mod rn z r r v mp n s po t r f r f l ntr r f n r , f l un l
nst l ț s u unor p m nt , p rț ompon nt l nst l ț lor.

41
CAPITOLUL 3
Calculul unei coloane de distilare atmosferică

În st p tol s urm r t d m ns on r t nolo olo n d d st l r tmosf r
p ntru un ț ț r u. C l ulul d ur n m mult t p : st b l r pot nț lulu d produs
lb , r l z r b l nțulu m t r l t rm p ntru d t rm n r t mp r tur lor d n olo n ,
calculul caracteris ticilor geometrice ale coloanei [22] .
3.1. Date de proiectare
Curb d d st l r PRF D ns t t fr ț d st l t

Nr. Crt % T(0C)
1 0 31
2 5 71
3 10 130
4 15 190
5 20 238
6 25 260
7 30 290
8 35 308
9 40 320
10 45 330
11 50 336 Nr.
Crt % d420 d1515
1 0-5 0,700 0,704
2 5-10 0,730 0,734
3 10-
15 0,760 0,764
4 15-
20 0,775 0,779
5 20-
25 0,795 0,799
6 25-
30 0,810 0,814
7 30-
35 0,820 0,824
8 35-
40 0,830 0,834
9 40-
45 0,835 0,839
10 45-
50 0,845 0,849

42

Decalaj STAS

Temperaturi finale pe STAS

DEBIT ȚIȚEI CAPACITATEA INSTALAȚIEI = ,2 * 06 t/an
TIMP DE FUNCȚIONARE=8000 n
d420=0,862
3.2. t bi i r t n ialului de produse albe
Pot nț lul d produs lb r pr z nt pro ntul m x m d produs d o num t l t t
s obț n d ntr -un num t ț ț supus d st l r . C m tod d l ul pot nț lulu d produs
lb s l m tod r ut l z z dr pt r t r u d s p r r e, temperaturile finale pe curbele
STAS l produs lor ș d l j l p urb l STAS ntr produs l fr ț on t . C l ulul s
f tu z n urm to r su s un :
. S tr s z urb PRF ț ț ulu r or l z t mp r tur d f rb r u pro nt l
volum distilate din datele de proiectare. BU-BG 10-150C
BG-P 15-250C
P-MU 0-50C
MU-MG 0-50C
BU 1350C
BG 2050C
P 2850C
MU 3400C
MG 3500C

43
2. S st b l s l m t l d d st l r p urb STAS p ntru produs l urm z f
obț nut .
. S st b l s d l j l p urb STAS ntr produs l v n . D l jul st o
pr r r dulu d s p r r ntr fr ț un ș r pr z nt d f r nț ntr t mp r tur l r
d st l % volum produs r u ș t mp r tur l r d st l 9 % produs ușor p urb STAS.
d(5-95)STAS =t5%PG-t95%PU
4. S tr nsform d l jul p urb STAS n d l j p urb PRF u jutorul graficului
d or l r d n An x , f . .2. P urb PRF d l jul n t v ntr dou fr ț un s num șt
supr pun r ș r pr z nt t mp r tur l r d st l 00% produs ușor PU m nus t mp r tur
l r d st l 0% produs r u PG p urb l PRF.
Sprf=t100% PU -t0% PG
PRODUS DECALAJ STAS DECALAJ PRF
BU-BG 150C 53,50C
BG-P 250C 270C
P-MU 50C 550C
MU-MG 50C 420C

. S or l z t mp r tur l 00% d st l t p urb STAS u t mp r tur l 00% p
urb PRF u r f ul d n n x .

PRODUS TEMPERATURA FINALĂ
PE STAS 0C TEMPERATURA FINALĂ
PE PRF 0C
BEN INA UȘOARĂ 1350C 1440C
BENZINA GREA 2050C 2150C
PETROL 2850C 3000C
MOTORINA UȘOARĂ 3400C 3600C
MOTORINA GREA 3500C 3700C

44

. S l ul z t mp r tur n ț l p urb PRF produsulu ușor u r l ț :
t0%PG=t100% PU -SPRF(PU -PG) (3.1)
t0%BU=310C
t0%BG=144 -53,5=90,50C
t0%P=215 -27=1880C
t0%MU =300 -55=2450C
t0%MG =360 -42=3180C
7. S l ul z t mp r tur d t r ntr produsul ușor ș r u u r l ț :

(3.2)
ttBU=
=
=117,250C
ttBG=201,50C
ttP=272,50C
ttMU=3390C
ttMG=3700C
8. D n urb PRF ț ț ulu n fun ț d t mp r tur d t r s t șt % volum
cumulate de produse.
PRODUS % VOL. CUMULAT POTENTIAL % VOL
BENZINA
USOARA 8,75% 8,75%
BENZINA
GREA 16,25% 7,5%
PETROL 27% 10,75%
MOTORINA
USOARA 52,5% 25,5%
MOTORINA
GREA 60% 7,5%
REZIDUU 40% 40%

45
9. S d t rm n pot nț lul d produs ș s tr n t b l.
T b lul . . C l ulul pot nț lulu d produse albe

Produs
Nota
ții Limite de distilare in 0C Decalaj
d(5-
95)
STAS
0C Suprap
unere
S(100 –
0)
PRF
0C Temp
de
taiere
0C %vol
cumul
at Potent
ial %
vol. STAS PRF
O%v
ol 100%
vol 0%vo
l 100
%vo
l
BU D5 870C 1350
C 310C 1440
C
150C
53,50C 117,250
C 8,75% 8,75%
BG D4 1370
C 2050
C 90,50
C 2150
C 201,50
C 16,25
% 7,5%

Petrol D3 2180
C 2850
C 1880
C 3000
C 250C 270C 272,50
C 27% 10,75
%

MU D2 2650
C 3400
C 2450
C 3600
C 50C 550C 3390C 52,5% 25,5%

MG D1 3280
C 3500
C 3180
C 3700
C 50C 420C 3700C 60% 7,5%
Rezid
uu B – – – – – – – 40% 40%

Obs rv ț : L m t l d d st l r p urb STAS p ntru fr ț un s u d n t b lul 2 n fun ț d
produsul r tr bu obț nut n nt t t m x m , r d l jul ntr produs s d n tabelul 3.

46
Tabelul 3.2. Temperaturi finale pe curba STAS(0C) recomandate

Produs Produsul pr n p l obț nut n nt t t m x m
Benzina Petrol Motorina
B nz n ușo r 120-135 120-135 120-135
Benzina grea 205 160 205
Petrol 300 300 280
Motorina ușo r 360 360 360
Motorina grea <370 <370 <370

Tabelul 3.3. Decalaj pe STAS recomandat
Produs l r s s p r Decalaj(5 -95) STAS -C
B nz n ușo r -Benzina
grea 11-17
Benzina grea -Petrol 14-28
Petrol -Motor n ușo r 0-6
Motor n ușo r -Motorina
grea 0-6

D n d t l d pro t r pr v to r l ț ț s m tr s z :
a) curba procente medii -densitate;
b)curba de randament -d ns t t . S ut l z z formul : ∑
∑ ;
urb VE ț ț ulu l pr s un tmosf r ,porn nd d l urb PRF .
P ntru tr s r urb VE p ntru ț ț ș p ntru produs s ut l z z un d n m tod l d s r s n
p tolul “ Tr s r urb lor d v por z r n l bru VE ”.

47
3.3. Caracterizarea produselor . D t r in r r ri t i r dii r dus r
P ntru produs l obț nut d n d st l r s d t rm n :
a) densitatea la d 420 si d 1515 d n urb %m d d ns t t t nd d ns t t l jum t t nt rv lulu
or spunz tor f ru produs . L m t l d v r ț d ns t ț p ntru produs l d st l t e sunt:

PRODUS DENSITATE
BEN INA UȘOARĂ 0,7150
BENZINA GREA 0,7575
PETROL 0,7900

MOTORINA UȘOARĂ 0,8310
MOTORINA GREA 0,8590

b m s mol ul r m d M: s po t d t rm n d n r f ul r or l z d ns t t d 1515, M,
f torul d r t r z r ș t mp r tur m d mol r d f rb r s u t mp r tur l 0% p
urb STAS. M s po t l ul ș u formul :

(3.3)

Limitele aproximati ve ale masei moleculare medii pentru produsele rezultate din distilarea
ț ț ulu sunt 0C):
Benzina 90-160
Petrol 180-200
Motorina 210-260

MBU =
=
= 140,09 g Benzina 0,700 -0,780
Petrol 0,800 -0,830
Motorina 0,850 -0,905

48
MBG = 161,81 g
MP = 184,30 g
MMU = 222,84 g
MMG = 260,04 g

f torul d r t r z r , K s d t rm n u r l ț :

√
(3.4)

KBU=11,84
KBG=12,17
KP=12,29
KMU=12,23
KMG=12,16

În r T st t mp r tur m d mol r d f rb r n 0K, ns p ntru fr ț un n ust s
poate lua ș t mp r tur l r d st l 0% p urb STAS, xpr m t n K. K po t f
d t rm n t ș d n r f ul d or l r u M, t 50%STAS ș d 1515.
Pr n p l l r t r st l fr ț un lor d st l t s pr z nt n t b lul urm tor:
Tabelul 3.4. Caracteristicile produselor
Produs Simbol d420 d1515 t50%PRF t50%STAS M K
Benzina
ușo r D5 0.715 0.719 64 60 140.09 11.84
Benzina
grea D4 0.7575 0.761 164 160 161.81 12.17

49
Petrol D3 0.790 0.794 245 245 184.3 12.29
Motorina
ușo r D2 0.831 0.835 320 320 222.84 12.23
Motorina
grea D1 0.859 0.863 370 370 260.04 12.16
P ur B 0.955 0.958 – – 601.83 –

4 Bi n u d t ri inst i d DA
În t b lul st pr z nt t b l nțul d m t r l p nst l ț d DA. În t b l sunt tr ut
debitele or r l produs lor volum , m s ș mol r , l ul t n fun ț d d b tul
nst l ț ș d t mpul f t v d lu ru 8000or n .
Calcul:
Qm titei=3.2*106 t/h
Qvtitei=3.2*106*103/8000=4.5*106 kg/h
Qvtitei=4.5*105/866=461.89 m3/h
Qvprodus=%vol*Ov titei
Qvdistilate=∑D
Qvpacura=Qv titei- Qvdistilate
%gr=100*Qm produs/Qm titei
T b lul . . B l nț m t r l p nst l ț d DA
Flux Simbol %vol. Debit
m3/h d1515 d420 %gr. Debit
t/h M Debit
kmol/h
Benzina
ușo r D5 8.75 40.41 0.719 0.715 7.25 29.02 140.09 207.21
Benzina
grea D4
7.5 34.64 0.761 0.7575 6.59 26.36 161.81 162.91
Petrol D3 10.75 49.65 0.794 0.790 9.85 39.4 183.3 213.8
Motorina
ușo r D2 25.5 117.78 0.835 0.831 24.58 98.32 222.84 441.22
Motorina D1 7.5 34.64 0.863 0.859 7.47 29.89 260.04 114.6

50
grea
Total
distilate ∑D 60 277.13 0.804 0.800 55.74 222.72 969.88 113.9
P ur B 40 184.75 0.958 0.955 44.26 177.25 601.83 29.41
Ț ț F 100 461.89 0.866 0.862 100 400 264.75 1510.8

3.5. Trasarea cu rb r RF, TA ș i VE
Cunos ndu -s urb PRF ț ț ulu ș pot nț lul d produs s tr s z p ntru f r
produs urb PRF. A st s tr s z d n urb PRF ț ț tr nsform nd pro nt l d volum
f ț d ț ț n pro nt d volum f ț d produsul ons d r t ș po construind graficul t –
%volum p ntru f r produs. Curb l STAS ș VE p ntru produs ș l pr s un d
t. p ntru VE s tr s z dup m tod l d s r s n l t r tur .

3.5.1 Tr s r urb r d v ri r î n echilibru(VE)
Determinarea experimenta l d t lor p ntru tr s r urb lor VE st d f l n s t nd
p r tur ompl x ș t mp nd lun t. P ntru v t r stor n junsur s folos s m tod d
l ul r ut l z z urb l PRF s u STAS u jutorul ror s d t rm n d t l p ntru urb a
VE l pr s un tmosf r s u l lt pr s un .

3.5. M t d Ed ist r ș i Okamoto
Permite trasarea curbei VE prin puncte pornind de la curba STAS sau de la curba PRF
d t rm n t xp r m nt l. M tod st pl b l nd os b fr ț un lor r l t v n ust p ntru
r s obț n urb VE m pr s d t n zul fr ț un lor l r s u ț ț ulu . V r ț
pronunț t p nt urb lor d r f r nț n dom n ul 0 -70% du l o s d r x t t ț
curbei VE.
Etape de calcul:
. S mp rt urb d r f r nț n s m nt : 0 -10%, 10 -30%, 30 -50%, 50 -70%,70 –
90%, 90 – 00%. S st b l s d f r nț l d t mp r tur Δt l p t l stor s m nt :

51
t0-10%PRF =t10%PRF -t0%PRF
t10-30%PRF =t30%PRF -t10%PRF
t30-50%PRF =t50%PRF -t30%PRF etc.
b. Cu ajutoru l t mp r tur l 0% ș d f r nț d t mp r tur Δ t 30-10 pe curba de
r f r nț , s d t rm n d f r nț d t mp r tur l 0% d st l t ntr urb VE ș urb d
r f r nț .
Δt50%(VE -PRF)=t50%VE -t50%PRF
T mp r tur l 0% p urb d r f r nț f nd un os ut , s l ul z t mp r tur l 0% p
curba VE:
t50%VE=Δt 50%(VE -PRF)+t50%PRF
. D n d f r nț l d t mp r tur l p t l s m nt lor p urb d r f r nț Δt PRF prin
nt rm d ul r f lor s d t rm n d f r nț l d t mp r tur l p t l urb VE Δt VE. Se
obs rv n r f l m nț on t p ntru f r s m nt x st o urb r t r st f
or l r d f r nț lor d t mp r tur Δt l urb d r f r nț ș urb VE, f nd n s r
l r urb or spunz to r s m ntulu .
d. Porn nd d l t mp r tur l 0% p urb VE u jutorul d f r nț lor d t mp r tur
l p t l s m nt lor p urb VE s l ul z t mp r tur l l 0%, 0%, 0% t p urba
VE:
t30%VE =t50%VE -Δt30-50%VE
t10%VE =t30%VE -Δt10-30%VE
t0%VE=t100%VE -Δt0-10%VE
t70%VE =t50%VE+Δt 50-70%VE
t90%VE =t70%VE -Δt70-90%VE
t1o0%VE =t90%VE -Δt90-100%VE

52
T mp r tur l stf l obț nut p rm t tr s r urb VE.

3.5.2. Metode de trasare a curbei VE r siuni i ri d ât r siun t sf ri
L pr s un m m r d t pr s un tmosf r , urb VE suf r un l mod f r f ț d
l pr s un tmosf r . A st tr nsform r onst u n r du r p nt ș n ust r nt rv lulu
de temper tur d f rb r . D pr s un st u puț n m m r d t pr s un tmosf r
r urb VE nu pr z nt urbur pronunț t , s po t f o d t rm n r r p d d r prox m t v .
D pr s un st m m r d -4 b r st n s r tr s r st urbe prin puncte cu
jutorul urb lor d v r ț pr s un d v por .

5 M t d r xi tiv
Est pl b l p ntru tr s r urb VE l pr s un m m d -4 b r . Pr z nt ror
u t t m m r u t pr s un st m r d t nd os b n zon l d n put ș sf rș t l
d st l r .
Etape de calcul:
. T mp r tur l 0% d st l t p urb VE tr s t l pr s un tmosf r s tr nspun l
nou pr s un p u jutorul r f ulu Cox s u nomo r m pr z nt t . S r om nd p ntru
ț ț ut l z r nomo r m . S obț n stf l t 50%VE )p.
b. Pr n pun tu l stf l d t rm n t s tr s z urb VE l pr s un p, p r l l u urb
VE tr s t l pr s un tmosf r .
Calcul:
a.Țiței
t50%PRF =3360
Δt30-10=1600

53
ΔtVE-PRF=-710
tVE=336 -71=2650
%volum 0 10 30 50 70 90 100
tPRF 31 130 290 336 – – –
tVE 100 146 246 265 – – –
ΔtPRF 99 160 46 – – –
ΔtVE 46 100 19 – – –

b.Benzina ușoară
%volum 0 10 30 50 70 90 100
tPRF 31 37 53 64 82 102 117.15
tVE 56 57 61 64 69 76 80
ΔtPRF 6 16 11 18 20 15.5
ΔtVE 1 4 3 5 7 4

c.Benzina grea
%volum 0 10 30 50 70 90 100
tPRF 117.5 126 145 164 179 195 201.5
tVE 153 154 159.5 165.5 169.5 174.5 177.5
ΔtPRF 8.5 19 19 15 16 6.5
ΔtVE 1 5.5 6 4 5 3

d.Petrol
%volum 0 10 30 50 70 90 100
tPRF 201.5 210 232 245 254 264 272.5
tVE 236 237 243 247 249.5 252 255
ΔtPRF 8.5 22 13 9 10 8.5
ΔtVE 1 6 4 2.5 2.5 3

e.Motorina ușoară
%volum 0 10 30 50 70 90 100
tPRF 272.5 290 308 320 328 335 339
tVE 310.9 313.3 318.3 321 323.1 325.1 327.4

54
ΔtPRF 17.5 18 12 8 7 4
ΔtVE 2.4 5 2.7 2.1 2 2.3

f.Motorina grea
%volum 0 10 30 50 70 90 100
tPRF 339 343 350 357 364 367 370
tVE 354.7 355.2 358.7 361 364.8 365.8 367.8
ΔtPRF 4 7 7 7 3 3
ΔtVE 0.5 3.5 2.3 3.8 1 2

Cap 3.6. Calculul tehnologic al coloanei de tip U
Alegerea schemei tehnologice
Ut l j l pr n p l l nst l ț d d st l r tmosf r sunt:
– olo n d fr ț on r ;
-cuptorul tubular;
– p r tur d ond ns r ș s mb d ldur ;
-stripere;
-pompe.
În drul l ululu t nolo l ol o n d d st l r tmosf r ț ț ulu s ons d r
dup f lul r fluxulu s d n olo n tr t pur d olo n : t p U, t p R s t p A.

3.6. Ti uri d n d disti r t sf ri
Coloana de tip U
L st t p d olo n pr lu r ldu r d t d produs l p trol r p ntru s r
d l t mp r tur d ntr r p n l t mp r tur d ș r d n olo n s r l z z u un r flux

55
r ntrodus d supr pr mulu t l r d l v rful olo n . Colo n d t p U st n onom
d o r ldur l m n t nu po t f r up r t d tor t unu n v l d t mp r tur pr s zut
ș st l m n t n tmosf r pr n ond ns torul r tor d l v rful olo n . D n st
olo n s xtr m mult fr ț un l t r l pr lu t d p t l r l s tu t l d v rs n lț m
f ț d zon d v por z r . Al m nt r olo n s f u ț ț p rț l v por z t n zon d
v por z r , r produs l l t r l r s xtr d p t l r n st r l d sunt tr ut pr n
str p r n r s l m n produs l ușo r ntr n t l s o t r fr ț un d n olo n . Fr ț
ușo r l m n t pr n str p r s r ntrodu n olo n u un t l r m sus d t t l rul d
xtr r , r produs l str p t dup f s mb d ldur u ț ț ul sunt r t ș tr m s l
rez rvo r . D n zon d str p r olo n s obț n p ur . L olo n d t p U d b t l d
l d r flux ș v por pr n olo n r s ons d r b l d l b z spr v rf, d t rm n
d m ns on r olo n p b z d b t lor x st nt n v rful olo nei; aceasta conduce la un
d m tru m m r p ntru st t p d olo n d t p ntru t pul A s u R.

Fig.3.1 – S m utom t z t un olo n d d st l r tmosf r

56

57
Fig.3.2 – S m t nolo un olo n d d st l r tmosf r
D ș olo n l d t p U nu s m folos s n ndustr , t r , modul d l ul l
olo n lor d t p R ș A s b z z p un l ul pr l m n r l un olo n d t p U. Ef nț
fr ț on r ntr -o olo n d DA d p nd d num rul d t l r ut l z t ș d r fluxul nt rn.

3.6.2 A g r nu rului de talere
D tor t d f ult ț d t rm n r num rulu d t l r p ntru d st l r un m t r pr m
ompl x um st ț ț ul, l r num rulu d t l r s f ace pe baza datelor practice din
l t r tur . M jor t t olo n lor d d st l r tmosf r u d l 2 l t l r ntr zon d
v por z r ș v rful olo n . În t b lul . st d t num rul d t l r r om nd t p ntru
diversele zone ale coloanei de DA .

T b lul . Num rul d t l r r om nd t n olo n l d DA
Zona de separare Num r d t l r Nr. de
talere ales
B nz n ușo r –
Benzina grea 4-8 6
Benzina grea -Petrol 4-8 5
Petrol -Motorina
ușo r 4-6 5
Motor n ușo r –
Motorina grea 4-5 4
Motorina grea-Zona
de vaporizare 3-4 3
Baza coloanei (talere
stripare) 4 4
Stripere 4 4

Num rul d t l r l s p b z d t lor pr t s v v r f ș mod f or spunz tor
or l ț p t t d s p r r -num r d t l r .

58
3.6.3. Alegerea r siuni r în n
C l ulul pr s un lor n olo n n pun t l d n olo n s f p b z d t lor d n
l t r tur , onform s m urm to r :
ΠVR=760+ (10 -50) mmHg
ΠVC=Π VR+(250 -350) mmHg
ΠD4=Π VC+N tVC-D4·Δp t
ΠD3=Π VC+N tVC-D3·Δp t
ΠD2=Π VC+N tVC-D2·Δp t
ΠD1=Π VC+N tVC-D1·Δp t
ΠZV=Π VC+N tVC-ZV·Δp t
Πb=Π ZV+N tVZ-ZE·Δp t
Πec=Π ZV+(150 -250) mmHg

Fig.3.3 – Colo n d d st l r tmosf r

59
Unde:
ΠVR- pr s un n v sul d r flux mmH r s l n fun ț d m d ul d r r ș
de cantitatea de z r zult t d n ț ț ;
ΠVC- pr s un l v rful olo n , mmH ;
Δpt- d r d pr s un p t l r, r n fun ț d t pul d t l r ut l z t s l ntr –
0 mmH l olo n l d d st l r tmosf r ;
ΠDi- presiune p t l rul d xtr r fr ț un D i, mmHg;
NtVC-Di- num rul d t l r ntr v rful olo n ș t l rul d xtr r l fr ț un D i,
mmHg;
NtVZ-ZE- num rul d t l r ntr zon d v por z r ș zon d pu z r , mmH ;
ΠZV- pr s un n zon d v por z r , mmH ;
Πb- pr s un n b z olo n , mmH ;
Πec- pr s un l ș r d n uptor, mmH ;
Π ZV- pr s un l ntr r n zon d v por z r .
S obs rv pr s un r șt d l v rful s pr b z olo n , r Π ZV= ΠZV. Cu presiunile
l ul t n pun t l d n olo n s po t onstru prof lul d pr s un p olo n num r
talere -presiune).
Calcul:
ΠVR=760+25= 785 mmHg
ΠVC=785+300=1085 mmHg
ΠD4=1085+6*7=1127 mmHg
ΠD3=1085+11*7=1162 mmHg
ΠD2=1085+16*7=1197 mmHg

60
ΠD1=1085+20*7=1225 mmHg
ΠZV=1085+23*7=1246 mmHg
Πb=1246+4*7=1274 mmHg
Πec=1246+200=1446 mmHg
3.6.4. Tr s r urb r VE i i Π ZV și Π ec
Curb l VE ț ț l st pr s un sunt n s r p ntru l ulul t mp r tur lor l ntr r n
zon d v por z r ș l ș r d n uptor. Tr s r urb lor VE p ntru ț ț l pr s un d n
zon d v por z r , Π ZV ș l pr s un l ș r d n uptor, Πec s f pr n m tod P roomov ș
B sw n r. Pr n st m tod s prox m z urb VE l t. u o dr pt , l r pr n
pun tul or spunz tor t mp r tur l 0% d st l t tr nspus l no l pr s un , s du p r l l l
dr pt . T mp r tur l l 0% d st l t p ntru Π ZV ș Π ec s obț n u nomo r m A NII
sau graficul COX.
ΠZV=1246 mmHg
Πec=1446 mmHg
t50% VE =2650C
=>nomograma AZNII
tΠ V=2850C
tΠ =3000C
3.6.5 . Cal u u t r turi r din n
Colo n d fr ț on r ț ț ulu r tr zon importante: zona de alimentare sau zona de
v por z r , zon d fr t on r ș zon d str p r s u d pu z r . În zon d fr ț on r sunt
fo rt mport nt t mp r tur l p t l r l d xtr r fr ț un lor l t r l ș l v rful
coloanei, deoarece ace st d t rm n l m t l d d st l r l produs lor r sp t v .

61
3.6.6. C u u bi n u ui d t ri în n d v ri r ș i stripare a coloanei
M t r pr m ț ț ul , F st l m nt t n zon d v por z r olo n p rț l
v por z t . B l nțu l d m t r l n zon d v por z r ș str p r st pr z nt t n urm to r
f ur :

Fig. 3.4 – B z olo n d fr ț on r

S mn f ț not ț lor st urm to r :
F- m t r pr m ț ț ;
AB- abur de stripare introdus la baza coloanei;
Debitul de ab ur s l ul z produs ntr r ț d bur ș d b tul d p ur str p t . S
ut l z z bur d jo s pr s un supr n lz t. C r t r st l burulu ut l z t s l d n d t
pr t s u d n l t r tur .
B’- fr ț v por z t d n ț ț l ntr r n olo n or spunz to r t iZV ș Π ZV ;

62
L0- supr v por z tul r s ur r fluxul nt rn ntr t l rul d xtr r l pr mulu produs
lateral D 1 ș zon d v por z r ;
Supr v por z tul s l n fun ț d l t t pr mulu produs l t r l ș lt o ns d r ț
onom . În mod ob șnu t supr v por z tul s l 2 -4% volum f ț d ț ț .
VS- v por str p ț d n l dul r ntr n zon d str p r d n b z olo n . V S se poate
l ul u r l ț l :
T VS=LeZV*SF sau
VS=LeZV-B n r S F= fr ț d v por l m n t pr n str p r d t rm n t n fun ț d r ț d
abur.
B- p ur str p t ;
LeZV- l d l ș r d n zon d v por z r ;
LeZV r pr z nt ș l m nt r zon d str p r :
LeZV= B’ + L 0
∑D – suma de produse distilate;
VHEZV- vapori dro rbur l ș r d n zon d v por z r . D n f ur r zult :
VHEZV= V’ + V S = ∑D + L 0
R zult t l l ululu d b t lor volum ș m s , pr um ș d ns t ț l fluxur lor d n
zon d v por z r ș str p r s pot pr z nt ntr -un tabel de forma:
T b lul .7 B l nțul m t r l n zon d v por z r olo n d DA
FLUX SIMB
OL %V
OL DEBIT
VOLUMIC(m
3/h) d1515 d420 DEBIT
MASIC(t/
h) %GR
ȚIȚEI F 100 461.89 0.86
6 0.86
2 400 100
TOTAL
DISTILATE D 60 278.41 0.80
4 0.80
0 222.72 55.74

63
PĂCURA B 40 185.61 0.95
8 0.95
5 177.25 44.26
SUPRAVAPORI
ZAT L0 3 13.92 0.80
5 0.80
1 11.14 2.78
FRACȚIE
VAPORI ATĂ
DIN ȚIȚEI ÎN
ZV V’ 54.2
2 251.59 0.79
9 0.79
5 200.01 50.03
FRACȚIE
LICHIDĂ DIN
ȚIȚEI ÎN V B’ 45.7
8 212.43 0.94
5 0.94
1 199.82 49.97
LICHID IEȘIRE
DIN ZV LEzv 48.7
8 226.35 0.93
6 0.93
2 210.95 52.73
VAPORI
STRIPAȚI VS 8.78 40.74 0.83
3 0.82
9 33.77 8.44
ABUR
STRIPARE AB – – – – – –

D ns t ț l fluxur lor m t r l mpl t sunt unos ut s u s d t rm n stf l:
. D ns t t ț ț ulu s uno șt d n d t l d proiectare.
2. Densitatea d ∑D se poate determina din curba randament -densitate sau cu formula:
d∑D = fr. r ∑D . dtitei = % r.∑D dtitei (3.5)
fr.vol.∑D %vol.∑D
3. Densitatea p ur s d t rm n u r l ț :
∑
(3.6)
4. Densitatea supravaporizatului L 0 s d t rm n d n urb d pro nt m d -densitate.
. D ns t t v por lor d n ț ț l ntr r n zon d v por z r , d V s d t rm n d n curba
randament -densitate sau procente medii -densitate.
.D ns t t fr ț l d d n ț ț ul ntr t n V,d B s d t rm n d ntr -un b l nț m s :
F*d F= V’*d V’+ B’*d B’

64

(3.7)
Unde:
F,V’,B’ sunt xpr m t n pro nt volum.
7.D ns t t l dulu l ș r d n zon d v por z r st d t d r l ț :

(3.8)
Unde:
B’,L 0,LeZV sunt xpr m t n pro nt d volum.
8.D ns t t v por lor str p ț , d Vs se poate determina din curba de procente medii -densitate sau
u r l ț :

(3.9)

În r :
LeZV,B,V S s xpr m n % volum.
C l ulul t mp r tur lor n coloana d d st l r tmosf r de tip U
S vor d t rm n t mp r tur l l ntr r n zon d v por z r , n b z olo n pr um
ș l ș r d n uptor. D s m n , s vor d t rm n ș t mp r tur l p t l r l d xtr r
fr ț lor l t r l , l v rfu l olo n ș l ș r d n str p r produs lor.
3.6.7. Ca u u t r turii intr r î n zona de vaporizare
T mp r tur l ntr r n zon d v por z r t iZV s obț n d n urb VE TITEI tr s t p ntru
pr s un d n zon d v por z r , Π ZV, tiZV or spund pro ntulu d ț ț v por z t l ntr r
n zon d v por z r ,V’.
V’ s d t rm n d n b l nț m t r l p olo n :

65
F=V’+B’= 00
V’= 00 -B’
B’+L 0=LeZV=B+V S
LeZV=B+V S => L eZV =B+ LeZV*SF => L eZV(1-SF)=B
=>
deci

=>

d n V’+B’= 00=> V’= 00 -B’ r zult

Calcul:
L0=3%
Vs=LeZV*Sf
Sf=18
Vs= LeZV-B
Vs= LeZV*0.18
=> LeZV=48.78%
Vs=8.78%
B’= L eZV-L0=45.78%
V’= 00 -B’= 4.22%
VHeZV=V’+Vs=∑D+L o=63%
tiZV=2900C

66
S mn f ț t rm n lor st m nț on t nt r or.
T mp r tur d ntr r n zon d v por z r v r z ntr 270 -3400C n fun ț d t pul
ț ț ulu .
3.6.8. Calculul temperaturii i iu ui i șir din u t r
T mp r tur ț ț ulu l ș r d n cuptor, t ec s d t rm n pr supun nd p ondu t
de transfer (cuptor – olo n r lo o v por z r d b t , d Q ec=Q iZV.Algoritmul de calcul
st urm torul:
1. Se presupune t ec=tiZV + (1-3) 0C
2. S v r f t ec pr n b l nț t rm : Q iZV=Q ec (kcal/h)
QiZV=QV’+QB’=GV’*HtiZV+GB’*htiZV
Qec=Q Vec+Q Bec= GVec*Htec+G Bec*htec
În st l ul H, r sp t v , r pr z nt nt lp l fluxur lor n st r d v por , r sp t v
n st r l d . Ent lp l produs lor p trol r s d t rm n r f fun ț d d 1515 și temperatura
fluxulu s u u r l ț l ț n s m de starea l d sau de vapori a produselor . C nt t ț l d
ldur s d t rm n produs ntr d b t l m s ș nt lp l stor . Pro ntul d v por
d n ț ț l ș r d n uptor s d t rm n d n urb VE ț ț ulu tr s t l pr s un d ș r
d n uptor ș t mp r tur pr supus . S ons d r pr s un st or t d :

Ent lp l s l ul z u formul l d n n x .
Calcul:
1. t ec=290+3=2930C
2.Q iZV=Qec
QiZV=QV’+QB’=GV’*HtiZV+GB’*htiZV=200.09*215.26+199.82*165.06=76053.65
Qec=Q Vec+Q Bec= GVec*Htec+G Bec*htec=143.92*218.55+256.07*174.18=76058.16

67

3.6.9 C u u t r turii î n baza coloanei
T mp r tur d n b z olo n s d t rm n pr ntr -un b l nț t rm p onturul I, d supr
talerului 4.

Fig.3.5 – Baza coloanei
Al or tmul d lu ru p ntru l ulul t mp r tur n b z olo n st :
1. Se presupune t b=tiZV-(10-20)0C.
2. S l ul z , pr supun nd o v r ț l n r t mp r tur n zon d str p r
tAbi=3000C
ΠAbi=7 at
tAbe=t4

. S ons d r t L0= tiZV-100C (t Lo=t5)
4. S f un b l nț t rm p onturul I:

68
Qi=Q e
QB’tiZV + Q Lot5 + Q AtiA = Q Btb + Q VSt4 + Q At4
GB’*htiZV + G Lo*ht5 + G Ai*HAiΠA ,tA = G B*htb + G VS*Ht4 + G Ae*HAeΠ V,t4
. S l ul z :
htbdB= GB’*htiZV+G Lo*ht5+G Ai*HAi-GVs*Ht4-GAe*HAe
GB
. S d t rm n t B=f(h,d 1515)
7. S omp r t B calculate cu t B pr supus. D f r nț dm s ± 20C
Calcul:
1. tb=290 -12=2780C
2. t 4=2870C
3.tLo=2800C
4. Qi=Q e
htbdB= GB’*htiZV+G Lo*ht5+G Ai*HAi-GVs*Ht4-GAe*HAe
GB
Qi=GB’*htiZV+G Lo*ht5+G Ai*HAi=199820*165.06+7430*125.86+4424900*730.62=3300755296
Qe= GB*htb + G VS*Ht4 + G Ae*HAeΠ V,t4=177000*h tb+3378*210.98+4424900*736.52
htb=34180107.6/177000=155.22
0.00047t2+0.423t -155.22=0
=> t=277.650C
d f r nț = – 0.350C

69

3.6.10. Calculu t r turii î n zona de vaporizare
T mp r tur n zon d v por z r , t ZV s d t rm n pr n b l nț t rm p onturul II. Et p l
de calcul sunt:
1. Se presupune t ZV=tiZV – (1-2)0C
2. Q i=Q e r zult QV’+Q Vs=Q HeZV
Deci: G V’*HtiZVdV+G Vs*Ht4dVs=GVHeZV *HtZVdVHeZV
dVHeZV = V’*dV’+V S*dVs
V’+V S
. S n ur n unos ut d n u ț d b l nț t rm s r s nt r or st :
HtZVdVHeZV=GV’*HtiZVdV+V S*Ht4dVs
VHeZV
4. f(H VHeZV, dVHeZV )=> t ZV
. S omp r t ZV calculate cu t ZV pr supus; d f r nț dm s st d 0, 0C.

Calcul:
1.tZV=290 – 1=2890C
2. Q i=Q e
Qi= GV’*HtiZVdV+G Vs*Ht4dVs=200090*215.26+33780*210.98
Qe= GVHeZV *HtZVdVHeZV=233665* HtZVdVHeZV
HtZVdVHeZV=GV’*HtiZVdV+V S*Ht4dVs

70
VHeZV
=> HtZVdVHeZV=214.84
0.0044t2+0.315t -214.84=0
=> t=288.630C.
d f r nț =0. 70C

3.7. Calculul temperaturilor pe talerele de cu legere ale produselor t r ș i la baza striperelor
3.7.1. Calculul temperaturilor pe talere de extragere ale produselor laterale
T mp r tur p t l rul d ul r un fr ț un l t r l or spund u t mp r tur d
fierbere a produsului nestripat ce se extrage n ond ț l d p t l r. T mp r tur d f rb r
produsulu l d d p nd d pr s un d p t l rul d ul r n f z d v por ș burul n
ond ț l d pr s un ș t mp r tur d p t l rul r sp t v. P t l rul d ul r f t d z
inert s ons d r v burul ș to t fr ț un l d d supr l r s xtr , x pt nd
fr ț m d t sup r o r . T mp r tur p t l rul d xtr r unu produs l t r l v f d
temperatura la 0% pe curba VE la 1 at. a produsului nestripat corecta t l pr s un p rț l
v por lor produsulu d d supr t l rulu . D o r n l ulul pr s un p rț l ntr ș r fluxul
nt rn d n zon ons d r t , l ulul t mp r tur lor d xtr r produs lor l t r l st
iterativ. Algoritmul de calcul pent ru determinarea temperaturii pe talerul de culegere n Di este:
. S d t rm n t 0% Di prin extrapolarea curbei VE la 1 at a produsului nestripat Di cu
pro ntul d v por str p ț V Si.
b. S d t rm n fun ț d t 0% D u r f ul .8 d n An x t mp r tur prox m t v
talerului de culegere al produsului Di.
S f b l nț t rm p onturul s tu t d supr t l rulu d xtr r produsulu D ș
p n n b z olo n p ntru d t rm n ldur pr lu t d r fl uxul R Di+1.
d. S l ul z Q RDi+1.

71
. S l ul z nt t t d r flux r ur p t l rul d ul r l produsulu D n
kg/h, respective kmol/h:

(3.10)
f. S l ul z pr s un p rț l vaporilor de produs pe talerul Di.
p=Π A mRDi+1_____________________ (3.11)
mRDi+1+m AB+m D(i+2)+m D(i+3)+m D(i+4)
Unde:
ΠDi-presiunea pe talerul Di, mmHg
mRDi+1-num rul d moli de reflux care cade pe talerul de culegere al produsului Di, kmoli/h;
mAB-num rul d mol d bur d t l b z olo n , kmol ; p ntru fr ț un l D2, D , D4 s
d u ș burul ntrodus n str p r l nf r o r ;
mD(i+2/3/4) -num rul d mol d fr ț un sup r o r produsulu D r u f t d z n rt.
. S omp r t Di calculat cu t Di pr supus. D f r nț dm s st d + (1-2)0C.
D o r n l ulul t mp r tur lor p t l r l d ul r fr ț un lor l t r l nt rv n
fluxuri r ul pr n str p r , st n s r l ulul str p rulu .
3.7.2. Calculul temperaturii pe talerul de extragere a motorinei grele

72
Fig.3.6 – Talerul de extragere a motorinei grele
t0%D ’ =3530C
t0%D1=354.70C
taprox=3250C
QRD1+1 =Qi-Qe=3310087002.6 -3304519917.8=5567084.8 kcal/h
GRD1+1 =98148.91 kg/h
mRD1+1 =377.57 kmol/h
p=481.04 mmHg
=> temperatura din graficul AZNII t=3200C

3.7.3. Calculul temperaturii pe talerul de extragere a motori n i uș oare:

Fig.3.7 – Talerul de extragere motor n ușo r
t0%D2’ =3070C
t0%D2=310.90C
taprox=2950C

73
QRD2+1 = 11136778.44 kcal/h
GRD2+1 =228540.49 kg/h
mRD1+1 =1025.58 kmol/h
p=762.73 mmHg
3.7.4. Calculul temperaturii pe talerul de extragere a petrol ului
t0%D ’ =2340C
t0%D3=2360C
taprox=2400C
QRD3+1 = 20902100.67kcal/h
GRD3+1 =267290.29 kg/h
mRD3+1 =1450.3 kmol/h
p=925.74mmHg
3.7.5. Calculul te r turii t ru d b n in grea
t0%D4’ =3070C
t0%D4=310.90C
taprox=2950C
QRD4+1 = 23508565.85 kcal/h
GRD4+1 =396434.5 kg/h
mRD4+1 =2450 kmol/h
p=1040 mmHg

74
3.7.6. Calculul striperelor
În olo n d d st l r tmosf r ,l dul d p t l r st str b tut d v por pot v o
ompoz ț fo rt v r t . R zult o ont m n r l dulu u produs ușo r n nt r orul
olo n ș mpl t n s t t d pr v d olo n l d d st l r tmosf r u str p r r
u rolul d l m n p rț l ușo r onț nut n produs l r s s ot l t r l d n olo n d
fr ț on r .În urm str p r r șt t mp r tur d nfl m b l t t produsulu ș t mp r t ura
n ț l d d st l r . Str p r s po t r l z folos nd un z n rt s u un r f rb tor.
S folos s r ț d bur d 20 -30 kg/m3 produs stripat. La striparea cu abur au loc
urm to r l mod f r :
-s d t mp r tur l ș r d n b z str p rulu i;
-produsul str p t v onț n o num t nt t t d p ;
– r șt d m trul olo n urm r pr z nț burulu l v rful olo n .
În zul str p r u jutorul r f rb torulu r lo :
– r șt r t mp r tur lor l ș r d n str p r ;
-obț n r unor produs d st l t u un onț nut r dus d p ;
-m șor r d m trulu olo n ș supr f ț ond ns torulu d v rf.
Calculul striperului va cuprinde:
.B l nțul m t r l ș r t r z r fluxur lor mpl t
b.B l nțul t rm p str p r ș st b l r t mp r tur lor d ș r d n str p r
Bilanț ul material pe stripere
A. Striper cu abur
B l nțul m t r l s f n jurul str p rulu d n r s s o t produsul str p t, D .

75

Fig.3.8 – Striper

Di’=Di+V SDi
VSDi=Di’-Di
dar:
VSDi=Di’*SF
rezulta:
Di’=Di+Di’*SF
deci:
Di’= Di___
1 – SF
1.Motorina grea
Sf=30
D1’= 0.7
VsD1=3.21

76
2.Motor n ușo r
Sf=30
D2’= .42
VsD2=10.92
3.Petrol
Sf=23
D3’= .9
VsD3=3.21
4.Benzina grea
Sf=17
D4’=9.0
VsD4=1.53

R zult t l b l nțulu m t r l p str p r s pot pr z nt ntr -un tabel de forma:
Tabelul 3.8. B l nțul m t r l p str p r
Striper Flux %vol
F m3/h d420 d1515 t/h %vol.
Di Abur
kg/h kmol/h
I D1 7.5 36.64 0.858 0.863 28.89 100 916 50.88
VSD1 3.21 14.82 0.471 0.475 11.06 42.8 370.5 20.58
D1’ 10.71 49.46 0.742 0.746 40.90 142.8 1236.5 68.69
II D2 25.5 117.78 0.831 0.835 98.32 100 2944.5 163.5
VSD2 10.92 50.43 0.777 0.781 39.38 42.82 1260.7 70.04
D2’ 36.42 168.22 0.815 0.819 137.77 142.8 4205.5 233.6
III D3 10.75 49.65 0.790 0.794 39.4 100 1241.2 68.9
D3’ 3.21 14.82 0.659 0.663 9.82 29.86 370.5 20.58
VSD3 13.96 64.47 0.760 0.764 49.25 129.8 1611.75 89.54
IV D4 7.5 34.64 0.757 0.761 26.36 100 866 48.1
VSD4 1.53 7.06 0.642 0.646 5.23 20.4 176.5 9.8
D4’ 9.03 41.7 0.738 0.742 30.94 120.4 1042.5 57.9

77
Bilanț termic pe striper. Calculul temperaturii î n baza striperului
Aceste calcule se vor efectua dupa stabilirea temperaturii pe talerele de extragere a
fr ț lor l t r l .
. În fun ț d S Fi s l ul z Δt prox m t v r f . r r pr z nt s derea de
t mp r tur ntr ntr r produsulu n str p r ș b z str p rulu p ntru produsul D f t l
v por z r , unos nd burul ș produsul r ntr n str p r u ș t mp r tur .
b. Fun ț d Δt s d t rm n onform r f ulu . , d f r nț r l d t mp r tur ntr
ntr r n str p r ș b z str p rulu , Δt r l.
. În zul str p rulu u bur f t l v por z r fr ț lor ușo r t mp r tur s d
d n v rf spr b z ș s ons d r o v r ț l n r ntr t l r l ș 4.
t4=talim- Δtreal
4
t2Di=talim- Δtreal
d. S v r f t 2Di pr n f tu r unu b l nț t rm onform onturulu II n jurul
striperului din care iese produsul Di.
[Qi]=[Q e]
QDi’+ Q Ai=Q Di+Q VSDi+Q Ai
GDi’*ht2DidDi+G Ai,i*HtiΠ =G Di*ht2DidD2+G VSDi*Ht4dVSDi+G Ai,e*Ht4ΠD
D n b l nț r zult t2Di.
. În fun ț d nt lp , l d ns t t D , s d t rm n t 2Di.
S omp r t 2Di calculat cu t 2Di pr supus. D f r nț dm s st d +1-20C.

78
Calcul:
1. Motorina grea
Sf=30
Δt prox=27.
=> Δtr l=2
t4=346.750C
t2D1=3280C
ht2=189.3
0.00047t2+0.423t -189.3=0
=> t=327.90C
2. Motor n ușo r
Sf=30
Δt prox=27.
=> Δtr l=2
t4=300.50C
t2D2=2810C
ht2=150.2
0.00047t2+0.423t -189.3=0
=> t=272.540C
3. Petrol
Sf=23

79
Δt prox=22.
=> Δtr eal=19.5
t4=229.120C
t2D3=214.50C
ht2=112.5
0.00047t2+0.423t -189.3=0
=> t=216.320C
4. Benzina grea
Sf=17
Δt prox=22.
=> Δtr l=22
t4=146.50C
t2D1=1300C
ht2=66.4
0.00047t2+0.423t -189.3=0
=> t=136.320C
3.8 C u u t r turi r vâ rful coloanei
T mp r tur l v rful olo n tr bu m nț nut stf l n t produsul d v rf D 5 s f
obț nut n st r d v por . Et p :
. D n prof lul d t mp r tur tr s t p ntr n lț m olo n s pr supun
t mp r tur prox m t v l v rful olo n r s d t rm n n fun ț d t 100% VE benzina
ușo r d n r f ul I.8.

80
b. S l ul z ldur pr lu t d r fluxul r d l v rful olo n k l pr n b l nț
termic.
QR=[Q F+Q AB+Q A1+Q A2+Q A3+Q A4]-[QB+Q D1+Q D2+Q D3+Q D4+Q VeN]
QR=[GV’*Ht iZV+GB’*HtiZV+(G AB+G A1+G A2+G A3+G A4)*HΠ ntrtintr –
[GB*htB+G D1*ht2D1+G D2*ht2D2+G D3*ht2D3+G D4*ht2D4+G D5*Htr+(G AB+G A1+G A2+G A3+G A4)*H ab ,Π
VC
. S l ul z d b tul m s ș d b tul mol r d r flux r :

kg/h

kmoli/h
T mp r tur d ntr r r fluxulu r st fun ț d prov n nț p ut l z t p ntru
ond ns r ș r r produs lor d v rf ș v r z ntr 28 -400C.
d. S l ul z pr s un p rț l v por lor l v rful olo n :
pVC=Π VC_____ mD5+m R__________________ mmHg sau at
mR+m D5+m AB+m A1+m A2+m A3+m A4
. S or t z t 100%VE D5 la presiunea p n ș s d t rm n t n calculat.
f. D f r nț nu tr bu s d p ș s + (1-20C).
Dup d t rm n r nt t ț d r flux s l ul z ș r ț de reflux:

81

Fig. 3.9 – V rful olo n

Calcul:
t100%VE =800C
taprox=830C
QR=16411156.14 kcal/h
GR=186067.53 kg/h
mR=1328.2 kmoli/h
pVC=804.08 mmHg
r=0.897

82
3.8.1. Calculul s r inii nd ns t ru ui d vârfu n i și ntit ii d d r ir ș i
condensare
P ntru d t rm n r s r n t rm ond ns torulu d v rf Q C k l ], s f tu z
un b l nț t rm p onturul VIII.
QC=[Qi -Qe]=[(G D5+G R)HtndD5+(G AB+∑G Ai)Htn,Π]-[(G D5+G R)*h tiRdD5 +(G AB+∑G ai)*tiR*cp]
cp=1 kcal/kg*grd
C nt t t d p n s r n ond ns tor G H2O st d t d s r n t rm
ond ns torulu r port t l d f r nț d t mp r tur p l ș r ș ntr r d n ond ns tor
te-ti ș l r nd m ntul ond ns torulu d v rf:

(3.12)
Unde:
ηC s l ntr 0.9 s 0.9 .
Dup d t rm n r s r n ond ns torulu s v r f l ulul t rm p ntr
olo n ș str p r pr n f tu r unu b l nț t rm p onturul IX.
Calcul :
QC=10258 4758 kcal/h
Cp=1 kcal/kg*grad
GH2O=455932.35 kg/h
Δt=2
ηC=0.9

83
3.9 Di nsi n r t hn gi a coloanei de distilare atmosferi
D m ns on r t nolo un olo n d fr ț on r n zul lu r r d f ț s
r zum l l ulul n lț m ș l d m trulu olo n . M tod l d l ul sunt d f r t , n fun ț
d t pul t l r lor ut l z t ș s st mulu d d v rs r l dulu n nt r orul olo n . În
pr z ntul ndrum r s pr z nt modul d l ul l d m trulu ș n lț m olo n u t l ere cu
sup p ș u t l r u lopoț . T l r l u sup p f nd br v t t , l sunt l vr t mpr un u
m tod d pro t r , r o pro t r ompl t opt m olo n po t f f ut num d f rm
furn zo r s u d r d ț n ntr m todolo d l ul. O pro t r pr l m n r
olo n d d st l r tmosf r p t u t l r u sup p Gl ts s po t f p l nd l
m tod publ t n l t r tur .

3.9.1. Calculul diametrului
Calculul diametrului coloanei cu talere cu supape
Se v ons d r p ntru d m ns on r o olo n d d st l r ț ț ulu p t u t l r u
sup p Gl ts . D m trul olo n s st b l șt p b z s r n m x m d v por ș d l d
d n olo n . P ntru l ulul d m trulu olo n s ut l z z r l ț :

(3.13)
unde:

[

]

VR-d b t d r flux n zon m n r t ,m3/s;
V-debit de vapori n zon m n r t , m3/s;

84
VC-debit maxim admisibil de vapori, m/s;
Vd- viteza lichidului prin deversor;
dL-d ns t t l dulu n ond ț l d p t l r, ;
dv-d ns t t v por lor n ond ț l d n zon , ;
Fi-f tor d n r l coloanei(=0,7);
Fs-factor de spumare(=1);
cv- o f ntul d v t z p ntru v por ;
vd-viteza lichidului prin deversor(=0,1 m/s);
Np-num rul d p sur pr n olo n ;
Rn-r fluxul nt rn ntr t l rul n ș n -1.

D ns t t v por lor l v rful olo n s v d t rm n u r l ț :

∑
kg/m3 (3.14)

Cantitatea de reflux indus, G Rn s v l ul ons d r nd :
QR=Q Rn
GR(Htn-htiR) = G Rn(Htn-1-htn)
r zult :

kg/h
se calcule z po V R u r l ț urm to r :

85

(3.15)
dD5tn=dD520-c(tn-20) unde c -f tor d or ț

C l ulul d m trulu olo n u t l r u lopoț s l ul z u r l ț :
D= (
)
(3.16)
vr=vm.a*Fi
vm.a=c
0,5
unde:
V- s r n m x m d v por l n v lul t l rulu N -1 m3/h;
vr-v t z r l v por lor n olo n , m s;
vm,s-v t z m x m dm s b l v por lor n s ț un l b r olo n ;
Fi- factor de m rs r t l rulu n l d =0,9 ;
c- onst nt d v t z n fun ț d n d r dr ul ș d st nț d ntr t l r ;
dL, dV- d ns t t l dulu , r sp t v d ns t t v por lor n ond ț l d p t l rul n -1.
Calcul:
V=0.327 m3/s
vr= vm.a*Fi= [c
0,5]*F i=[0.052*
0,5]*0.9=0.031 m/s
D= (
)
= 3.62 m

86
3.9.2 D t r in r în imii coloanei
HC=∑ i
h1=0,5 D c
h2= (n tzF – 1)*a
ntzF= nr d t l r d n zon d fr ț on r
=d st nț d ntr 2 t l r d fr ț on r successive (a=0.6)
h3=3a
h4=(n tzS-1)*b
ntzS = nr de talere din zona de stripare
b = d st nț d ntr 2 t l r d str p r su ss v b=0.7
h5 = 1-2 m

Unde:
ϑ- t mpul d st ț on r l l dulu n b z olo n -10min)
Calcul:
h1=0.5*3.62=1.81 m
h2=(20 -1)*0.6=11.4 m
h3=3*0.6=1.8 m
h4=(4-1)*0.7=2.1 m
h5=1 m

87
h6=3.33
Hc=21.44 m

88
CAPITOLUL 4
Norme de protecția muncii

Norm l n r l d prot ț mun upr nd pr n p n r l d prevenire a
d nt lor d mun ș bol lor prof s on l lu nd n ons d r r p r ol l sp f l stor
t v t ț ș r nț l d sf șur r pro s lor d mun n ond ț d s ur t t . S mpun
uno șt r norm lor d prot ț mun p ntru a diminua sau elimina factorii de risc de
d nt r ș mboln v r prof s on l . Norm l d prot ț mun s r v zu s p r od ș
s mod f or d t or st n s r, urm r pro r sulu t n ș mod f r lor d
n tur l sl t v .
Extr ț ț ț ur lor r l pr n m tod t rm pr z nt o s r d norm sp f d r
tr bu s ț n m s m :
 Nu st p rm s xplo t r sond lor f r p m nt l d prot ț ș s ur nț
d d n m ș supr f ț pr v zut n pro r m l d lu ru ;
 Est nt rz s folos r d fo ur d s s p o r z d 0 m n jurul sond ;
 To t lo ur l d mun ș nst l ț l vor f m r t u t bl ț v rt zo r ș
s mn l z t v zu l pr v nd f tor d r s x st nț ;
 Inst l ț l d l ur puțulu d l s ond l d nj ț ș ombust ș und
t mp r tur d p ș șt 400C vor f mpr jmu t u rd m t l st b l. S vor pl s
t bl ț v rt zo r „T mp r tur n lt , p r ol”.
 Op r ț d pr nd r str tulu produ t v ș n ț r ombust s f do r
d sunt s ur t :
– v r f r ș prob r nst l ț d pr nd r ;
– t nș t t l tur lor l pul d l m nt r ș p r t l d m sur ș ontrol;
– bl nd r v ntu l lor l tur ntr ondu t l d z ș ondu t l d r;
– nd p rt r p r son lulu l o d st nț d m n mum 00 m;
– pr z nț r spons b lulu u ondu r ș oordon r lu r r lor n ns mblu;

89
 Or nt rv nț s u r p r ț s v f tu num dup zol r nst l ț d
nj ț pr n n d r rob n t lor, v u r pr s un ș dup s d r pr s un
sub 400C;
 În zul unor m n ț d z no v CO, CO 2, H2S ntr p v purt
m s u du ț un d r s u u n r r d ox n.
P r ol l sp f nst l ț lor d drotr t r d n ndustr d prelucrare a
hidrocarburilor sunt:
– P r ol d xploz ș d polu r tmosf r , d tor t z lor ș produs lor p trol r
b nz n , p trol t . r zult t d n pro s;
– Pericol de intoxicare ca urmare a hidrogenului sulfurat rezultat din urma procesului, ceea
po t ondu l n nd ș xploz urm r n nt rv nț r p d op r torulu ;
– P r ol d xploz d n uz dro nulu s m n pul z l pr s un ș t mp r tur
ridicate;
– A d nt t n r v urm t d n nd d t l z torul nu st m nt r n r t,
dup r str p r lu urm t d r r u r, d o r n t mpul r r s pot aprinde
sulfur l p rofor d nd n șt r un rd r n l nț, r u d ontrol t;
To t p r t l ș ondu t l d n r u tul d pr s un nu tr bu s onț n r n
mom ntul n r s ntrodu dro n. Purj r ompl t u jutorul zulu n rt st
obl tor n r u t l d dro n, rul f nd v u t u j torul d bur. S v s ur un
ontrol p rm n nt l ntr ulu p m nt l nst l ț ș l ondu t lor, p ntru d p st r l
t mp v ntu l lor n t nș t ț r r ondu l s p r d z , v por s u produs l d .
Int rv nț l l t mp pot nl tur p r olul un xploz s u unu n nd u.
În z d n nd u st n s r ut l j l ș nst l ț l d n prop r lo ulu s f
r t u p pulv r z t u furtunur sp l s u s f zol t u o p rd d p pulv r z t . În
zur m r v , nst l ț s v v u l ol r d s ur nț s u l f l onform
nstru ț un lor d op r r .

90
Capitolul 5
Concluzii

În ond ț l r șt r pr țulu ț ț ulu p p ț nt rn ț on l ș m nț n r unor pr țur d
v nzare a produselor petroliere la un nive l onst nt, or r f n r ș s ur f nț
pr lu r rii prin:
a. Reducerea margei de profit la prelucrare;
b. As ur r unor ț ț ur m ft n l pr lu r r ;
c. As ur r unor ț ț ur t p bl nd s m l r ș l t ț i cu cel care a stat la baza
proiect r r f n r ;
d. Reconsiderarea schemelor de rafinare.
În st ond ț r f n r l d n Rom n pr lu r z n st p r o d urm to r l
t pur d ț ț ei:[18]
a. n r f n r Br z s s ur un m st d ț ț t p C s l ț on t ș t p A s l ț on t;
b. n rafin r T l n s s ur un m st d ț ț d t p P trom r u ț ț t p R b o
(Rusia);
c. n r f n r M d s s ur un m st d ț ț d t p K z st n CPC ș R b o
(Rusia).
Dup um s obs rv r f n riile: [19]
a. și- u mod f t dup anul 1990 furnizorul d ț ț ;
b. și-au schimba t t pul d ț ț ei prelucrat.
Dar pentru a rezolva r r tot m r d t d produs l t t v sup r o r orobor t u
n s t t prot j r m d ulu mb nt f nst l ț l s f d n n m ompl x .
To m d produ tor d p trol vo r ord n urm torul d n u pr or t t
xplor r lor ș xtr ț d ț ț r u t rm n n r p ntru ș stur l b tum no s , sf ltul
n tur l, n s pur l mb b t u p trol p ntru l v d v n un nlo u tor d n n m
important pentru sursele onv nț on l d n r .

91
S pr z „ r ” xplo t r ț ț ur lor r l n put ș un fort on ntr t n
xplo t r lor po t ondu l r șt r r p d stor surs d n r .
Cr șt r produ ț d ț ț r u r f un b n f u norm p ntru d zvolt r onom
p r ș -o propun toate statele lumii.
D tor t f ptulu p trolul brut ț ț ul r pr z nt pr n p l surs n r t lum , n
sp l surs d ombust b l l z , r f n r l nv st s n mbun t ț r l t ț i acestuia.
În v d r l r l m d v t m tod d pro s r ț ț ur lor p ntru obț n r
d ombust b l l z st n s r s s d f n s m t r pr m t m n d t l u pos b l.
Compoz ț m ț ț ur lor onst tu t pr o up r d b z multor r t tor ș
or n z ț d m r pr st u nt rn ț on l d o r r f n r l s onfrunt u l ps d pro dur
n l t p b l d n l z on ntr ț l m r d t ro ompuș m romol ul r onț n
sulf, zot, ox n ș m t l t t n stru tur l n r t ș n stru tur l m s mpl s u fo rt
complicate.
P ntru pr lu r r v ns t , r f n r l u dus mbun t ț r n onf ur r r to r lor
și a proceselor (Procesul H -O l, Est , f r pro s f nd opt m z t n mo d nv du l n fun ț d
n tur m t r pr m urm z f supus drotr t r .
P ntru un v tor v b l l pr lu r r ț ț ur lor r tr bu s s ord m mult t nț
ompoz ț ș pos b l t ț lor fr ț un lor r z du l , d n r s r zult pos b l t ț l d pr lu r r
p ntru o v lor f r m x m n zul onstru ț lor un t ț lor no d pr lu r r s u
pos b l t ț lor d d r j r p ntru o pr lu r r opt m n zul un t ț lor d j x st nt .

92
BIBLIOGRAFIE

1. Refinery supply oil products to the World, https://hrcak.srce.hr/file/65010 ;
2. Refining | Oil | Statistical Review of World
Energy https://www.bp.com/en/global/corporate/energy -economics/statistical –
review -of-world -energy/oil/refining.html;
3. Vassiliou, Marius (2009). Historical Dictionary of the Petrol eum Industry. Lanham
MD: Rowman and Littlefield -Scarecrow Press. p. 665. ISBN 0-8108 -5993 -9;
4. https://romanidecentenar.ro/business/sebastian -burduja -zbuciumul -secolului -brazdat –
in-romania -nu-va-fi-fost-in-zadar/;
5. T.Chis -Roumanian Oil Clasification , SGEM Conference, Varna, 2011;
6. T.Chis -Optimisation of Roumanian Oil Blend , SGEM Conference, Varna, 2012;
7. T.Chis -Optimisation of oil blending . Chemia 2012 Conference, Constanta, 2012;
8. Energy Crisis – Can we drill our way out , Green Econometrics Journal, 2008;
9. Energy Information Administration (EIA), www.eia.doe.gov/emeu, Oil Production
Report Washington, 2011;
10. Ion Onuțu, S m ompl x d r f n r , Ed tur Un v rs t ț P trol -G z , Plo șt ,
2005;
11. C.I.Loncsag -Fizico -chimia petrolului , Ov d us Un v rs ty Pr ss, Const nț , 200 ;
12. ASTM D86 – 11b Standard Test Method for Distillation of Petroleum Products at
Atmospheric Pressure;
13. ASTM D97 – 11 Standard Test Method for Pour Point of Petroleum Products;
14. ASTM D1298 – 99(2005) Standard Test Method for Density, Relative Density
(Specifi c Gravity), or API Gravity of Crude Petroleum and Liquid Petroleum
Products by Hydrometer Method;
15. ASTM D1665 – 98(2009) Standard Test Method for Engler Specific Viscosity of Tar
Products;

93
16. D. D. S. da Cruz, M. D. C. Faria, K. M. Boaventura, H.C. Pinheiro, M. da S. Costa –
Optimization tool for predicting crude oil blending properties -2nd Mercosur
Congress on Chemical Engineering, 2012.
17. Sami Matar, Lewis Hatch; Nonhydrocarbon intermediates, p. 111-134; – Chemistry
of petrochemical processes; 2001
18. Mihai -Cr st n D n , Er B l ; Int rn t on l o l futur s nd rom n n o l
companies: volatility, correlations and causality; Procedia Economics and Finance,
vol. 15, p. 1396 – 1403; 2014
19. Gh. Buzat u; O stor p trolulu rom n s ; p. 9 – 0 ; C s d tor l D m ur ,
2009
20. M. Joly, L. F. L. Moro, J. M. Pinto; Planning and scheduling for petroleum refineries
using mathematical programming; Brazilian Journal of Chemical Engineering, vol.
19, p. 207 -228; 2002
21. Jens Bengtsson, Sigrid Lise N.; Refinery Planning and Scheduling: An Overview;
Energy, Natural Resources and Environmental Economics, p. 115 -130; 2010
22. V. Tescan, Da n l Apostol “T nolo d st l r p trolulu . Colo n d fr t on r ”,
Universi tatea Petrol si Gaze Ploiesti, 1996

94