Rezumatpdfromana [610025]

UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU
FACULTATEA DE ȘTIINTE ECONOMICE

TEZA DE DOCTORAT
Cristina Alina Marghitaș

FINANȚAREA ÎNTREPRINDERILOR MICI ȘI MIJLOCII
ÎN CONTEXTUL INTEGRĂRII ROMÂNIEI ÎN UNIUNEA
EUROPEANĂ

REZUMAT

Conducător științific,
Prof.univ.dr. Mariana NEGRUȘ

Sibiu, 2011
Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sp ortului
Universitatea Lucian Blaga din Sibiu

Comisia de evaluare a tezei de doctorat:

PREȘEDINTE: Prof. univ. dr. Carmen COMANICIU, Deca n, Facultatea de Științe
Economice, Universitatea ”Lucian Blaga” din Sibiu

CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC: Prof. univ. dr. Mariana NEGR UȘ

REFERENȚI ȘTIINȚIFICI:
Conf. univ. dr. Ramona ORĂȘTEAN, Facultatea de Știi nțe Economice,
Universitatea ”Lucian Blaga” din Sibiu
Prof. univ. dr. Constantin ANGHELACHE, Universitate a ”Artifex” București
Prof. univ. dr. Dumitru NICA, Universitatea ”Spiru Haret”, București

Introducere 6
Capitolul I
/glyphLy–oțiuni introductive privind întreprinderile mici ș i mijlocii: definire, tendințe și modalități de
finanțare 9
1.1. Dezvoltarea sectorului privat și apariția întreprin derilor mici și mijlocii după 1990 9
1.2. Reglementări legislative de organizare și funcționa re a întreprinderilor mici și mijlocii în
România 11
1.3. Definirea întreprinderilor mici și mijlocii 11
1.4. Principalele caracteristici definitorii ale întrepr inderilor 13
1.5. Evaluarea situației de ansamblu a întreprinderilor mici și mijlocii în perioada 2009T 2011
și rolul acestora în economie 17
1.5.1. Factorii și mediul ce influențează dezvoltarea sec torului întreprinderilor mici și mijlocii 20
1.5.2. Studiu privind atitudinea antreprenorială a români lor comparativ cu unele țări din Europa 21
1.6. Tendințe în evoluția firmei și a mediului aceste ia 24
1.7. Modalități de finanțare a întreprinderilor mici și mijlocii 25
Capitolul II
Finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii prin i ntermediul capitalurilor proprii 29
2.1. Creșterea capitalului social prin aportur i bănești 29
2.1.1. Creșterea capitalului social prin aporturi în natură 32
2.1.2. Creșterea capitalului social prin încorpor area rezervelor 32
2.1.3. Creșterea capitalului social prin fuziunea societăților comerciale 33
2.1.4. Absorbția întreprinderilor 34
2.2. Finanțarea întreprinderilor mici și mijl ocii din surse proprii interne 37
2.2.1. Autofinanțarea 39
2.2.1.1. Amortizarea – resursă a autofinanțării 39
2.2.2. Finanțarea internă pe termen scurt a acti velor circulante pe seama fondului de rulment 40
Capitolul III
Finanțarea companiilor și a întreprinderilor mici ș i mijlocii cu ajutorul creditelor bancare și
a instrumentelor pieței de capital 43
3.1. Creditul – trăsături caracteristice și fu ncții 43
3.1.1. Tipuri de credite acordate de bănci 46
3.1.2. Credite acordate companiilor 48
3.1.2.1. Linia de credit 48

3.1.2.2. Credite la termen cu scadență unică 48
3.1.2.3. Credite la termen cu scadență multiplă: cr edite revolving, credite punte, credite în
descoperit de cont, leasingul 49
3.1.2.4. Finanțările prin factoring 52
3.1.2.5. Credite sindicalizate 55
3.1.3. Instrumente ale pieței de capital în fina nțarea societăților comerciale 55
3.1.3.1. Finanțarea prin emiterea de acțiuni 56
3.1.3.2. Împrumutul obligatar 60
3.1.4. Credite acordate întreprinderilor mici și mijlocii 62
3.1.4.1. Structura în profil teritorial – județul A rgeș T a creditelor și depozitelor agenților
economici în luna iunie 2010 – iunie 2011 65
3.1.4.2. Metode de investigare a agenților economi ci pe baza chestionarului 70
3.2. Controlul direct al creditului bancar T instrument al politicii monetare 72
3.2.1. Rolul Băncii Naționale a României privin d funcționarea sectorului IMM 75
3.2.2. Creditul bancar și crizele financiare 80
3.3. Aspecte teoretice privind metodologia activ ității de creditare la Banca Comercială
”ABC” 81
3.3.1. Principii și reguli privind activitatea de creditare 82
3.3.2. Documentația produselor tip credit 82
3.3.3. Categorii de produse tip credit pentru cl ienții MICRO 85
3.3.4. Costurile produselor de credit 85
3.3.5. Analiza și aprobarea creditelor 88
3.3.6. Determinarea volumului creditelor 95
3.3.7. Scadențarea și rambursarea creditelor 96
3.3.8. Restructurarea creditelor (rescadențarea, reeșalonarea și reactivarea) 97
3.4. Studiu de caz privind analiza economico – fi nanciară a SC AGROALIMENT GD la
Banca Comercială ”ABC” pentru obținerea unui credit pe termen scurt 98
3.4.1. Determinarea riscului de faliment prin ”m etoda scoring” 104

3.4.1.1. Calculul dobânzii și rambursarea creditul ui 107
Capitolul IV
Surse de finanțare a întreprinderilor mici și mijlo cii din fonduri europene 111
4.1. Politica europeană de coeziune în Români a 111
4.1.1. Mecanismul de funcționare al fondurilor s tructurale 113
4.1.2. Fondul European pentru Dezvoltare Regiona lă – FEDR 114
4.1.3. Fondul Social European 115
4.1.3.1. Principiul Parteneriatului din perspectiva FSE 117
4.1.4. Fondul de Coeziune 119
4.1.5. Fondul European pentru Agricultură și Dez voltare Rurală – FEADR 119
4.1.6. Fondul European pentru Pescuit (FEP) 121
4.2. Principii de programare a fondurilor structurale
122
4.2.1. Gestiunea asistenței financiare nerambursabile pen tru România în perioada 2007T2013 T
Planul Național de Dezvoltare 123
4.2.2. Programe operaționale de finanțare a IMMT urilor din fonduri structurale
124
4.2.3. Ciclul de viață al proiectelor cu finanța re europeană 126
4.2.4. Documente specifice proiectelor
127
4.2.5. Evaluarea proiectelor 129
4.2.6. Implementarea și finalizarea proiectelor 130
4.2.7. Situația absorbției fondurilor structurale în anul 2011 în România
131
4.2.8. Exemplu privind finanțarea întreprinderilor mici ș i mijlocii pentru investiții în valoare
de până la 1.075.000 lei 132
4.3. Măsuri luate pe plan național pentru sprijinirea se ctorului IMM 145
4.3.1. Fondul de Garantare și Contragarantare a IMMTurilor
145
4.3.2. Ajutorul de minimis
149
4.3.3. Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru În treprinderile Mici și Mijlocii –
FNGCIMM
153
4.4. Avantajele și dezavantajele utilizării finanț ării din fonduri europene nerambursabile a
IMMTurilor comparativ cu creditul
156

Capitolul V
Studiu privind finanțarea microîntreprinderilor în Ungaria
162
5.1. Formarea sistemului bancar din Ungaria, sc urt istoric 162
5.2. Integrarea pieței financiare din Ungaria în economia europeană 163
5.3. Sistemul bancar din Ungaria 165
5.3.1. Structura sistemului bancar din Ungaria
171
5.4. Metode de finanțare a microîntreprinderil or T funcționarea programelor de microcredite
și ale fondurilor de microcredite în Ungaria
177
5.4.1. O privire de ansamblu asupra IMMTurilor din Ungaria 177
5.4.2. Procedurile de înființare a unei firme în Ungaria comparativ cu România 179
5.4.3. Utilizarea tehnologiei informației și comu nicațiilor în sectorul IMM în Ungaria și
România 183
5.4.4. Dificultăți ale microîntreprinderilor și întreprinderilor mici și mijlocii 184
5.4.5. Băncile și sectorul IMMTurilor 188
5.4.6. Microcreditul în Ungaria 190
5.4.7. Programe de microcredit
191
5.4.8. Organizații de finanțare și garantare 195
5.4.8.1. La nivel național 195
5.4.8.2. Organizații de microfinanțare care funcționează la nivel regional și județean 196
Capitolul VI
Concluzii și considerații personale 198

Bibliografie 205
Anexe 219
Anexa 3.1. Chestionar 219
Anexa 3.2. Cerere de credit 223
Anexa 3.3. Cerere de emitere a unei scrisori de gar anție/contragaranție bancară 226
Anexa 3.4. Balanță de verificare 2010 la SC Agroali ment GD SRL 230
Anexa 4.1. Cerere de finanțare 237
Anexa 4.2. Bilanț prescurtat la data de 31.12.2010 249

Anexa 4.3. Contul de profit și pierdere la data de 31.12.2010 251
Lista tabelelor 253
Lista graficelor 255
Lista casetelor și schemelor 256
Lista figurilor 256

I2glyph995âTRODUCERE

Întreprinderile mici și mijlocii (IMM) dețin un rol esențial în dezvoltarea oricărei
economii, acestea generând în mare măsură o parte d in PIB, atât în domeniul comerțului, cât
și în industrie sau servicii. IMMTurile se caracter izează prin dinamism, flexibilitate și inovare
fiind capabile să se adapteze schimbărilor ce inter vin în economie, să sesizeze cu rapiditate
tendințele pieței și să fie promotori ai schimbării .
Activitatea oricărei întreprinderi este orientată s pre obținerea de profit și maximizarea
valorii pentru investitori. Atingerea acestui obie ctiv nu este un lucru facil, conducerea
societății trebuind să aibă în vedere incertitudine a generată de faptul că mediul economic este
caracterizat de o permanentă schimbare, activitatea economică având o evoluție fluctuantă în
timp.
Succesul în afaceri al unei întreprinderi depinde î n mare măsură și de politica de
finanțare pe care o adoptă. De aici apare necesitat ea identificării acelor surse de finanțare care
să asigure profitul așteptat și maximizarea valorii societății.

Scopul și obiectivele tezei de doctorat:
Tema pe care am dezvoltatTo în cadrul tezei de doct orat, intitulată ”Finanțarea
întreprinderilor mici și mijlocii în contextul inte grării României în Uniunea Europeană”,
se înscrie pe linia preocupărilor privind găsirea c elei mai eficiente modalități de finanțare a
activității sectorului IMM și a fost realizată, din dublă perspectivă, atât a surselor de finanțare
cât și a relației cu instituțiile financiare.
Pentru atingerea acestui scop general au fost defin ite următoarele obiective specifice:
T Cunoașterea situației de ansamblu a întreprinderilo r mici și mijlocii în perioada 2009T
2011;
T Prezentarea noțiunilor teoretice cu privire la sur sele de finanțare a întreprinderilor
mici și mijlocii;
T Identificarea principalelor surse de finanțare a în treprinderilor mici și mijlocii și a
modalităților de accesare a acestora, prezentând av antajele și dezavantajele pentru fiecare
dintre ele;
T Elaborarea unor studii și exemple pentru fiecare me todă de finanțare abordată în
această lucrare;
T Formularea concluziilor pe baza rezultatelor cercet ării științifice efectuate prin
intermediul tezei de doctorat.

Metodologia de cercetare:
Pentru elaborarea obiectivelor specifice descrise m ai sus, am utilizat următoarele
metode și instrumente de cercetare:
T Chestionarul, ales ca metodă de investigare a agenților economici cu privire la
percepția acestora în privința instituțiilor financ iar bancare;
T Cercetarea documentară, sTa desfășurat prin intermediul fondului de carte e xistent la
biblioteca Universității Lucian Blaga, a bazelor de date electronice precum și a
fondului de carte de la Universitatea din Debrece n;
T Cercetarea directă și discuții cu specialiști banca ri în privința normelor interne,
utilizate de bancă pentru activitatea de creditare;

T Studii de caz cu privire la: metodologia accesării creditului de către o societate
comercială; metodologia în accesarea finanțărilor n erambursabile a întreprinzătorilor;
T Analiza datelor și interpretarea lor utilizând grafice, scheme și figuri pentru a
exprima fenomenele analizate.

Structura tezei de doctorat:
Prin intermediul acestei lucrări, am abordat pe par cursul a șase capitole o temă de
mare actualitate atât în țara noastră cât și în spa țiul european, pe care am structuratTo astfel:
În capitolul I intitulat: ”,glyph–UÎoțiuni introductive privind întreprinderile mici și mijlocii:
definire, caracteristici, tendințe și modalități de finanțare” am analizat dezvoltarea sectorului
privat după 1990, am definit întreprinderile mici ș i mijlocii și am arătat care sunt principalele
lor caracteristici.
În acest capitol am prezentat reglementările legisl ative de organizare și funcționare a
sectorului IMM din România, am realizat o analiză a situației de ansamblu a întreprinderilor
mici și mijlocii în perioada 2009T2011 și am descri s rolul pe care îl îndeplinesc în economia
unei țări. Capitolul I cuprinde în partea de final , principalele tendințe în evoluția firmei și
modalitățile de finanțare a sectorului IMM.
În capitolul II ”Finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii prin intermediul
capitalurilor proprii” am abordat modalitățile de finanțare ale firmelor prin creșterea
capitalului social (aporturi bănești, în natură și prin încorporarea rezervelor). De asemenea,
am prezentat un exemplu privind sporirea capitalul ui social pe seama aporturilor în numerar.
Prin intermediul acestui capitol am dorit să arătăm care este modalitatea prin care se
realizează fuziunea și absorbția unei întreprinderi , ca operațiune de majorare a capitalului
social. Am analizat finanțarea întreprinderilor mic i și mijlocii din surse proprii interne, aici
făcând referire la autofinanțare și la amortizare c a resursă a autofinanțării. În ceea ce privește
amortizarea, am arătat care sunt principalele sale forme și am exemplificat modul de calcul al
amortizării liniare. Tot ca și modalitate de finanț are internă pe termen scurt, am dezbătut
noțiunile teoretice referitoare la fondul de rulmen t net.
Capitolul III intitulat ”Finanțarea companiilor și a întreprinderilor mici și mijlocii cu
ajutorul creditelor bancare și a instrumentelor pie ței de capital” debutează cu noțiuni
teoretice referitoare la definirea creditului și a funcțiilor pe care le îndeplinește, precum și a
principalelor tipuri de credite acordate de către b ănci companiilor (cum ar fi: linia de credit,
creditele de trezorerie, creditele pe stocuri, cred itele revolving, leasingul, finanțarea prin
factoring, etc.) și întreprinderilor mici și mijloc ii.
În continuarea demersului științific din acest capi tol, am realizat un studiu privind
structura în profil teritorial, cu referire la jude țul Argeș, a creditelor și depozitelor agenților
economici în perioada iunie 2010 – iunie 2011, pe b aza datelor publicate de Banca Națională
a României. În sprijinul cercetării științifice, a m realizat pe baza chestionarului, ca metodă de
investigare a agenților economici din județul Argeș , un studiu privind percepția acestora
despre instituțiile financiar bancare.
În partea a doua din acest capitol, am arătat cum s e realizează controlul direct al
creditului bancar prin intermediul politicii moneta re, care este rolul BNR în funcționarea
sectorului întreprinderilor mici și mijlocii, precu m și relația dintre creditul bancar și crizele
financiare.
Capitolul III continuă cu aspecte teoretice privind metodologia activității de creditare
la o bancă comercială din județul Argeș și un studi u de caz efectuat la o firmă (SC
Agroaliment SRL) pentru obținerea unui credit pe te rmen scurt.
În capitolul IV ”Surse de finanțare a întreprinderilor mici și mijl ocii din fonduri
europene” am realizat o analiză a mecanismului de funcționar e a fondurilor europene, am
prezentat principiile de programare a fondurilor st ructurale și am arătat care sunt programele

operaționale de finanțare adresate sectorului IMM. Acest capitol conține o evaluare a
absorbției fondurilor europene la nivel național și se încheie cu un exemplu privind finanțarea
întreprinderilor mici și mijlocii pentru investiții în valoare de până la 1.075.000 lei, în cadrul
Programului Operațional Sectorial – Creșterea Compe titivității Economice 2007T2013, Axa
prioritară 1 T Un sistem de producție inovativ și e coTeficient, domeniul major de intervenție
D1.1. Investiții productive și pregătirea pentru co mpetiția pe piață a întreprinderilor, în special
a IMM, Operațiunea a) T Sprijin pentru consolidarea și modernizarea sectorului productiv prin
investiții tangibile și intangibile.
În capitolul V ” Studiu privind finanțarea microîntreprinderilor în Ungaria” am
efectuat o analiză a finanțării microîntreprinderil or și am prezentat sistemul bancar din
Ungaria, pe baza datelor și a informațiilor culese de la biblioteca Universității din Debrecen,
în perioada de stagiu doctoral a acestui an.
În cadrul studiului pe care lTam realizat în privin ța microcreditului din Ungaria, am
analizat programele de microcredit și organizațiile de finanțare și garantare al acestuia, care
funcționează la nivel regional și național.
Sintetizând cele analizate pe parcursul acestei luc rări, investigația științifică neTa
permis să formulăm concluzii și considerații person ale asupra modalităților de finanțare a
întreprinderilor mici și mijlocii, pe care leTam in clus în Capitolul VI, intitulat ” Concluzii și
considerații personale”.

Capitolul I ”2glyph995âoțiuni introductive privind întreprin derile mici și mijlocii: definire,
caracteristici, tendințe și modalități de finanțare ”
Trecerea întreprinderilor mici și mijlocii după anu l 1989 către sectorul privat sTa
realizat pe următoarele căi: stimularea liberei ini țiative și transferul proprietății de stat către
sectorul privat.
Căile de formare a întreprinderilor mici și mijloci i, conform cadrului legislativ, au
fost: crearea de întreprinderi private, privatizare a societăților comerciale publice și crearea
de întreprinderi private cu participare străină .
Cadrul juridic de funcționare al IMMTurilor din Rom ânia cuprinde reglementări
referitoare la înființarea întreprinderilor mici, o rganizarea și desfășurarea unor activități
economice pe baza liberei inițiative, privatizarea societăților comerciale cu capital de stat etc.,
care sunt incluse întrTun set de legi, cum ar fi: L egea 31/1990, Legea 35/1991, Legea 58/1991,
etc.
Comisia Europeană definește microîntreprinderile, î ntreprinderile mici și mijlocii prin
Recomandarea nr. 361/2003/CE, după criteriul cifrei de afaceri, active totale și număr de
salariați, încadrânduTle în trei categorii de mărim e: micro, mici și mijlocii;
IMMTurile prezintă o serie de caracteristici defini torii, ca de exemplu: firma este o
unitate de producție și repartiție, are rolul ca și agent economic de distribuție primară a
veniturilor, întreprinderea hotărăște asupra variab ilelor principale ale activității și este o celulă
socială, deoarece în cadrul ei își desfășoară activ itatea un număr determinat de salariați.
Situația statistică privind numărul total de comerc ianți activi din punct de vedere
juridic la nivelul întregii țări, în perioada 30 iu nie 2009 – 30 iunie 2011, ne arată că, are loc
reducerea cu un număr de 162.217 comercianți activi în anul 2010 comparativ cu anul 2009,
din cauza dificultăților economice resimțite din pl in de antreprenorii români, una din aceste
cauze fiind creșterea TVATului la 24%, fapt ce a co ndus la decapitalizarea multor firme. La 30
iunie 2011, numărul comercianților activi persoane juridice crește cu 556 persoane,
comparativ cu aceeași perioadă a anului 2010, rezul tând o ușoară îmbunătățire a mediului de
afaceri, așa cum se poate observa în graficul de ma i jos:

Graficul nr. 1 Evoluția numărului de comercianți ac tivi în perioada 2009.2011

Sursa : Prelucrare proprie a datelor preluate de pe siteT ul
http://www.oncr.ro/documente

Analizând datele din raportul realizat de Global Entrepreneurship Monitor (GEM) în
anul 2010, privind atitudinea antreprenorială a rom ânilor de a iniția o afacere, am constatat că,
aceștia se afla pe una dintre cele mai joase poziți i în clasamentul realizat pe plan internațional,
alături de greci, motivul fiind lipsa educației în această privință (fapt explicat prin numărul
redus de ore din planul de învățământ, atât în sist emul educațional preuniversitar cât și în cel
universitar), a resurselor și a unor încurajări de ordin fiscal. De asemenea la criteriul ”teama
de a nu face greșeli”, românii au obținut un puncta j nefavorabil (acest punctaj incluzând și
locuitorii din Ungaria, Grecia și Rusia), explicat prin lipsa de încredere în capacitatea proprie
și lipsa unei educații care să dezvolte creativitat ea.
În ceea ce privește evoluția firmei ca și organizaț ie economicoTsocială cu finalitate,
statut, resurse și activități specifice, va constit ui scena unor schimbări de anvergură care îi vor
afecta conducerea, funcționalitatea și integrarea î n ansamblul societății, ca urmare a
progresului tehnicoTștiințific și a mutațiilor prof unde, la care economia mondială și națională
este supusă continuu.
Finanțarea firmei se poate realiza din surse propri i interne (capital propriu,
autofinanțare ) sau externe: angajamente la termen (credite bancare) și finanțări
nerambursabile din fonduri europene.

Capitolul II ”Finanțarea întreprinderilor mici și m ijlocii prin intermediul
capitalurilor proprii”
Capitalurile proprii se formează din surse sau cont ribuții externe și surse sau
contribuții interne. Contribuțiile externe cuprind aportul proprietarilor, eventual unele aporturi
ale statului sau ale unor colectivități și organism e specializate, iar cele interne sunt resurse
care se degajă din capacitatea de autofinanțare a î ntreprinderii.
Cele mai importante tipuri de aporturi la constitui rea unui capital social sunt aporturile
în numerar și în natură.
Creșterea capitalului social prin aporturi bănești constituie un mijloc de finanțare și de
consolidare a capitalului propriu, având ca și prim efect creșterea fie a valorii nominale, fie a
numărului de acțiuni ale societății comerciale.
Pe seama aporturilor în natură cresc în mod simulta n imobilizările și capitalul propriu,
fondul de rulment rămânând neschimbat. Pentru a asi gura exploatarea noilor imobilizări,

întreprinderea poate fi obligată să solicite noi mi jloace de finanțare, în scopul sporirii
disponibilităților sale monetare.
Creșterea capitalului social prin încorporarea reze rvelor este o operațiune financiară
care nu constituie un mijloc de finanțare a societă ții comerciale. Este o operațiune fără fluxuri
financiare; ea nu aduce resurse financiare noi. Pr in această operațiune, rezervele acumulate
(altele decât rezervele legale obligatorii) sunt tr ansferate și evidențiate contabil în contul de
”Capital social”, generând fie o emisiune de noi ac țiuni, fie are loc creșterea valorii nominale
a acțiunilor existente.
Fuziunea reprezintă procesul prin care două sau mai multe întreprinderi, inițial
separate – dispar din punct de vedere juridic, pent ru a se uni întrTo singură și nouă
întreprindere. Prin fuziune, activele și pasivele î ntreprinderilor se contopesc dând naștere la
un singur patrimoniu. Acest procedeu nu conduce la o majorare reală a capitalului social, ci la
o concentrare a capitalurilor provenite de la firme le care au fuzionat.
Absorbția întreprinderilor se caracterizează prin t recerea uneia sau a mai multor
întreprinderi sub controlul altei întreprinderi, ac eastă metodă ducând la o concentrare a
capitalului și nu la majorarea lui efectivă.
Metoda autofinanțării dă naștere la fonduri proprii și se caracterizează prin reținerea
unei părți din rezultatele care se degajă din activ itatea întreprinderilor. În condițiile dezvoltării
întreprinderii întrTo proporție mai mare, autofinan țarea nu este suficientă ci trebuie îmbinată și
cu alte procedee.
Autofinanțarea reprezintă un mijloc de finanțare a întreprinderilor mici și mijlocii, ce
dau posibilitatea acestora să acționeze prin propri ile resurse fără să apeleze la terți. Cu toate
acestea, un exces de autofinanțare poate constitui un risc pentru întreprindere, deoarece o
masă de capital mai mare decât nevoile sale curente poate avea efectul de favorizare a unor
ocupații ce atrag cheltuieli neeconomicoase, diminu ând profitul întreprinderii.
IAS 16 definește amortizarea ca fiind operația de a locare sistematică a valorii
amortizabile a unui activ deTa lungul duratei sale de viață utilă (prin valoare amortizabilă
înțelegânduTse costul activului sau altă sumă subst ituită acestuia, mai puțin valoarea sa
reziduală, această valoare reprezentând suma netă p e care o întreprindere se așteaptă să o
obțină la sfârșitul duratei de viață a activului, d upă ce au fost evaluate costurile de vânzare).
IAS 16 enumeră ca metode permise: metoda liniară; m etoda degresivă; metoda
accelerată.
Fondul de rulment net este un element fundamental pentru aprecierea stru cturii
financiare a unei întreprinderi și servește la măsu rarea condițiilor echilibrului financiar care
rezultă din confruntarea între lichiditatea activel or și exigibilitatea resurselor și permite sa
enunțam următoarele concluzii:
T un fond de rulment net pozitiv este un semnal favor abil în ceea ce privește
solvabilitatea;
T un fond de rulment net nul exprimă o tensiune asupr a lichidității și corespunde unei
anumite fragilități, referitoare la solvabilitate;
T un fond de rulment net negativ semnalează dificultă ți în ceea ce privește solvabilitatea,
în lipsa intervenției de corectare printrTo amelior are a stabilității finanțării.

Capitolul III ”Finanțarea companiilor și a întrepri nderilor mici și mijlocii cu
ajutorul creditelor bancare și a instrumentelor pie ței de capital”
Creditarea reprezintă una din activitățile de bază ale băncilor comerciale, creditele
deținând ponderea cea mai importantă în ansamblul a ctivelor unei bănci.
Din punct de vedere tehnic, relația de creditare po ate lua naștere în trei moduri:
vânzarea de mărfuri și servicii pe credit, creditul bancar și creditul pe bază de înscrisuri
financiare (de exemplu creditul obligatar, creditul prin emisiunea de hârtii comerciale).

Principalele tipuri de credite după tipul de client , sunt cele acordate companiilor, a
doua categorie adresânduTse întreprinderilor mici ș i mijlocii. În ceea ce privește creditele
acordate companiilor , am descris și am exemplificat principalele tipuri de credite din această
categorie: linia de credit; creditele la termen cu scadență unică (creditele de trezorerie, credite
pe stocuri, creditele pe documente, creditele pentr u producția de export, creditele globale de
exploatare); credite la termen cu scadențe multiple (creditele revolving, credite punte, credite
în descoperit de cont, leasingul); finanțarea prin factoring; creditele sindicalizate; creditele
pentru procurarea titlurilor de valori mobiliare (p rin emiterea de acțiuni, împrumuturi
obligatare).
Creditele acordate sectorului IMM: acest tip de credite a deținut un rol marginal în
activitatea de creditare a băncilor din România, un ele dintre acestea acordând credite pentru
întreprinderi noi T credite startjup T abia după anul 2000, acceptânduTse firme care au 5T6 luni
de funcționare. Alte bănci au procedat la flexibili zarea condițiilor de eligibilitate, astfel încât
să poată beneficia de credit și firmele care nu pot prezenta bilanț contabil (pe 3 ani). Unele
bănci au regândit fișa de cerere de credit în care au fost incluse și date legate de afacere
(principali furnizori, concurenții de pe piață, cli enții potențiali, piața potențială), după cum
sunt bănci care acordă credite startjup numai pentru firmele –clienți care au deja o activ itate
și doresc să dezvolte o afacere întrTun nou domeniu .
Conform unui sondaj de opinie efectuat de Consiliul Național al Întreprinderilor
Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) în l una octombrie 2010, principalele
dificultăți întâmpinate de întreprinzători în relaț ia cu băncile sunt legate de: birocrație;
dobânzile mari, rigiditatea indicatorilor de bonita te analizați, multe comisioane și taxe
percepute; lipsa transparenței în relația cu băncil e (comisioane ascunse, comunicare
ineficientă); lipsa unei negocieri reale între bănc i și clienți (contracte tip și refuzul oricăror
modificări/completări); clauze nejustificate și pra ctici abuzive care creează o poziție
disproporționată în operațiunile bancare între părț i (operațiuni neautorizate în conturi, fraude
bancare); erori în procesarea tranzacțiilor.
Propunerile de îmbunătățire a relației bănc i T IMMTuri, pe care le regăsim în sondajul
efectuat de CNIPMMR, venite din partea întreprinzăt orilor, se referă la credite avantajoase și
flexibile pentru IMMTuri și tinerii întreprinzători , în privința comisioanelor și dobânzilor, a
condițiilor de creditare și a garanțiilor solicitat e; eliminarea clauzelor și practicilor abuzive și
sancționarea băncilor care le practică; asigurarea unei transparențe corespunzătoare în relațiile
cu clienții; negocierea reală a contractelor de cre ditare potrivit principiilor eticii în afaceri, a
contractelor de creditare; angajarea răspunderii bă ncii în cazul erorilor comise și plata unor
despăgubiri.
În studiul de caz pe care ljam efectuat, referitor la structura în profil teritorial
(județul Argeș) a creditelor și depozitelor agențil or economici în perioada iunie 2010 – iunie
2011 , am constatat următoarele:
/head2right creditele acordate în lei agenților economici în an ul 2011 înregistrează o reducere
de 143,7 milioane lei, pe fondul deprecierii leului și a creșterilor succesive ale dobânzii la
credite, fapt ce a condus și la creșterea numărului de credite restante, în total credite în lei.
Comparativ cu anul 2010, numărul creditelor restant e a crescut în 2011 cu 41,9 milioane lei
(graficul nr. 2)

Graficul nr. 2 Evoluția creditelor în lei a agenților economici în perioada 2010.
2011

Sursa: Prelucrare proprie a datelor preluate de pe siteTul www.bnr.ro/ Credite și
depozite în profil teritorial pdf, iunie 2010/iunie 2011 p.1

/head2right ponderea creditelor în valută, în totalul creditelo r în valută din anul 2010, privind
agenții economici, a fost de 36,68%, în timp ce pro centajul privind populația a fost de 63,27%
în județul Argeș. La nivelul anului 2011, ponderea creditelor în valută a agenților economici
în total credite în valută a fost de 36,78% iar în privința populației a fost de 63,13% (graficul
nr. 3)

Graficul nr. 3. Evoluția creditelor în valută a agenților economici în perioada
2010.2011

Sursa: Prelucrare proprie a datelor preluate de pe siteTu l www.bnr.ro/ Credite și
depozite în profil teritorial pdf, iunie 2010/iunie 2011 p.1

/head2right disponibilitățile la vedere în lei sTau restrâns ob servânduTse o reducere în anul 2011
comparativ cu anul 2010, a disponibilităților la ve dere de 85,6 mil. lei .
/head2right disponibilitățile în valută ale agenților economic i au scăzut considerabil în anul
2011, cu 132,3 mil. lei comparativ cu anul 2010, da torită reorientării agenților economici spre
constituirea de depozite în lei, cu scadența peste doi ani și achiziționarea de titluri de stat.
/head2right putem spune că, în anul curent agenții economici co mparativ cu anul 2010, renunță
la investiții păstrând banii la bancă, acestea ofer ind dobânzi atractive la depozitele pe termen
în lei. Apare astfel în anul 2011 tendința persoane lor fizice și juridice spre economisire
datorită deteriorării situației economice în toate domeniile de activitate.
/head2right în anul 2011, agenții economici din județul Argeș a u constituit depozite pe termen
în valută de 22,15% din totalul acestora, comparati v cu anul 2010, când au reprezentat
23,11% din total. Se constată astfel, tendința de r eorientare spre instrumente de economisire a
persoanelor juridice, de protejare a sumelor deținu te, datorită perspectivelor financiare incerte.
Concluziile referitoare la ancheta privind investi garea opiniei publice în legătură cu
percepția pe care o are în privința instituțiilor f inanciar bancare, inițiată în rândul agenților
economici din județul Argeș, utilizând ca metodă de lucru chestionarul , sunt:
/head2right un procent de 52% dintre subiecți au o părere proas tă despre sistemul financiar
bancar din țara noastră iar restul de 48% au o păr ere bună sau destul de bună (graficul nr. 4);

Graficul nr. 4 Aprecieri privind sistemul bancar românesc

Sursa: Prelucrare proprie a datelor pe baza chestionarului

/head2right preferințelor subiecților pentru finanțarea societă ții sau utilizarea unui alt
produs/serviciu bancar se îndreaptă spre Banca Come rcială Română în proporție de 38%,
urmată de Banca Română de Dezvoltare 32% și Raiffei sen Bank 21%;
/head2right ca sursă de informare pentru alegerea produsului/se rviciului bancar, 45% dintre
subiecți au apelat la servicii de consultanță privi nd contractarea unui credit, 35% au ales
banca pentru a se informa asupra produsului optim p entru firma lor, iar 18% au declarat că
prima sursă de informare a fost Internetul. Dintre subiecții chestionați doar 2% nu sTau
informat deloc asupra produsului bancar pe care int enționau săTl achiziționeze;
/head2right la criteriul gradul de satisfacere a așteptărilor î n privința produsului/serviciului
bancar ales: din totalul subiecților chestionați în Județul Argeș 49%, au fost mulțumiți întrTo
măsură ,,destul de mare,, de produsul/serviciul ban car ales, 5% au fost foarte mulțumiți întrTo
,,măsură foarte mare,, iar restul de 46% au fost mu lțumiți întrTo ,,măsură mică,, sau au fost
,,nesatisfăcuți,,.
/head2right evaluarea criteriului exprimarea opiniei în alegerea monedei pentru efectuarea
unui împrumut a arătat că subiecții chestionați persoane juridic e din județul Argeș preferă un
credit în lei, considerânduTl mai avantajos decât c el în valută, motivația fiind dată de creșterea
costului creditelor, ceea ce ar face mai dificil de rambursat ratele și dobânzilor aferente, de
incertitudinea evoluției valutei și nu în ultimul r ând, perspectiva negativă legată de șomaj;
Conștientă de rolul important al întreprinderilor mici și mijlocii în economie, Banca
Națională a României urmărește dezvoltarea acestora asigurând stabilitatea macroeconomică,
prin reducerea nivelului și volatilității ratei inf lației și atingerea obiectivului băncii centrale,
de stabilitate a prețurilor.
Analiza economicoTfinanciară efectuată la SC AGROA LIMENT GD SRL indică
faptul că societatea prezintă o activitate economic ă bună în prezent însă pot să apară
perturbări negative datorate spre exemplu, dificult ăților de plată a dobânzilor la creditele
contractate, ca urmare a majorării acestora, scăder ea vânzărilor din cauza instabilității
economice generale etc.
Analiza economicoTfinanciară efectuată în studiul de caz prezentat, oferă Băncii
Comerciale ”ABC” garanția că firma este rentabilă ș i dispune de resursele necesare pentru a
rambursa creditul și dobânda aferentă acestuia la t ermenele stabilite în contractul de credit.
Pentru creșterea succesului în mediul de afaceri, s ocietatea trebuie să găsească soluții
pentru atragerea de noi clienți și păstrarea celor actuali, prin lărgirea ofertei de textile
comercializate cu amănuntul în magazinul său, ținân d cont în primul rând de raportul
calitate/preț și de oferta similară de pe piață, în scopul creșterii profitului.
Managerul firmei ar putea atrage noi clienți și ar putea să impulsioneze vânzările
utilizând reclama comercială scrisă (ziare, reviste ), audio (radio,TV), prin intermediul
internetului (un site de prezentare a pricipalelor produse comercializate, prețuri de vânzare,
avantajele achiziționării din magazinul firmei, spr e exemplu oferirea unui discount de 3% la
un produs în valoare de 50 de lei, oferte promoțion ale, utilizarea cardului de fidelitate,
reduceri de prețuri cu anumite ocazii: sărbători, e venimente etc), prin poștă, participarea la
târguri locale sau regionale.
Dacă managerul firmei va reuși săTși dezvolte aface rea și să deschidă un alt punct de
vânzare al textilelor atunci își va consolida poziț ia pe piață, având șanse sporite în creșterea
profitului său.

Capitolul IV ” Surse de finanțare a întreprinderil or mici și mijlocii din fonduri
europene”
Sectorul IMM deține cea mai mare pondere în cadrul tuturor economiilor din Uniunea
Europeană, ele contribuind la crearea de valoare ad ăugată și la crearea de noi locuri de muncă,

însă, se confruntă, de cele mai multe ori, cu dific ultăți în obținerea de capital sau credite, mai
ales în faza de startTup.
Situația economică a întreprinderilor mici și mijlo cii este destul de proastă. Aceasta se
datorează accesului tot mai dificil la finanțare, c erințele mari de declarare/raportare sau dubla
impozitare (impozit pe profit și impozit pe dividen d).
IMM, în special microîntreprinderile, au fost cele mai afectate de diminuarea accesului
la finanțare, fiind percepute de bănci ca prezentân d un risc de credit superior firmelor de mai
mari dimensiuni. IMM au generat cele mai multe cred ite neperformante, rata depășind 10%.
Cea mai mare problemă cu care se confruntă în preze nt întreprinderile mici și mijlocii
pe fondul problemelor prezentate mai sus, atunci câ nd doresc să obțină un credit pentru
capital de lucru este lipsa garanțiilor sau valoare a insuficientă a acestora. În cazul creditelor
de investiții, companiile trebuie să dispună și de o sumă de bani cu care să participe la
investiții, dar și de garanții care să asigure împr umutul obținut de bancă.
Chiar și întreprinderile care au garanții se confru ntă cu probleme deoarece valoarea de
piață a acestora sTa diminuat începând cu 2009.
Președintele FNGCIMM, susține că: ” atâta timp cât băncile și întreprinderile nu vor
înțelege că riscul trebuie împărțit și nu aruncat î n curtea altuia, creditarea sectorului IMM nu
se va relua. Sectorul IMM dorește să facă profit, d ar trebuie să înțeleagă că și băncile caută
același lucru.”
Ca alternativă, consultantul pe probleme europene, susține că: ”băncile ar trebui să
prezinte întreprinderilor și alternativa de finanța re prin fonduri europene și credite de coj
finanțare. Printre problemele cu care se confruntă, în prezent, întreprinderile mici și mijlocii
se află creșterea costurilor la creditele contracta te și slaba capacitate de returnare a
acestora. În afară de fondurile alocate de la buget ul național și de cele obținute prin credite,
micile afaceri pot obține finanțare nerambursabilă prin intermediul fondurilor europene post
aderare”.
Întreprinderile mici și mijlocii beneficiază de o s erie de programe operaționale
destinate finanțării din fonduri structurale cum su nt:
T Programul Operațional Sectorial „Creșterea Competit ivității Economice”;
T Programul Operațional Regional;
T Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane;
T Programul Național pentru Dezvoltare Rurală (PNDR);
T Programul Operațional 2007T2013, Axa 4 T Sprijinire a dezvoltării mediului de afaceri
regional și local.
Pentru exemplificare, am prezentat un studiu de caz efectuat în cadrul operațiunii
”Sprijin pentru consolidarea și modernizarea sector ului productiv prin investiții tangibile și
intangibile” unde se finanțează investiții mici pen tru IMM (până la 1.075.000 lei) și investiții
mari pentru IMM (între 1.075.000 lei și 6.450.000 l ei).
Studiul se bazează pe analizarea activității econom icoTfinanciare la SC CRYSTAL
SRL, în scopul obținerii unei finanțări nerambursab ile din fonduri europene, pentru extinderea
unei secții de producție, în scopul producerii de c onfecții textile, în valoare totală de 345.324
lei.
În derularea proiectului de extindere a secției de producție existente, asociatul unic va
cere ajutorul Fondurilor Structurale Europene, fina nțarea acestuia fiind peste pragul de profit
realizat în anul 2010, în valoare netă de 29.404 le i.
În urma calcului estimativ, societatea are nevoie d e un buget de 345.324 lei pentru
ducerea la bun sfârșit a proiectului, din care poat e suporta 23.000 lei, diferența de 322.324 de
lei fiind necesară din finanțare externă, în acest exemplu, din Fonduri Structurale Europene.
După analiza efectuată pe baza bilanțului și contul ui de profit și pierdere rezultă că
societatea se încadrează în criteriile de eligibili tate ale proiectului deoarece:

T SC CRYSTAL SRL este întreprindere mică, adică are î ntre 10 și 49 de salariați și
realizează o cifră de afaceri anuală netă sau dețin e active totale de până la 10 milioane euro ;
T societatea își desfășoară activitatea în România și are codul CAEN aferent proiectului
pentru care solicită finanțare nerambursabilă înscr is în certificatul constatator;
T solicitantul a desfășurat în mod legal activitate e conomică pe perioada exercițiului
financiar precedent.
T firma a obținut profit sau profit din exploatare în ultimul exercițiu financiar înainte de
data depunerii Cererii de finanțare.
T se solicită finanțare pentru o singură activitate e conomică identificată printrTun singur
cod CAEN eligibil.
T se solicită finanțare pentru activitatea economică: F – Construcții 4120 Lucrări de
construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidenț iale.
SC CRYSTAL SRL a întocmit dosarul de finanțare cu d ocumentele prevăzute și după
înregistrarea online pe siteTul www.mimmctpl.ro, a depus proiectul la sediul Oficiului
Teritorial pentru IMM și Cooperație (OTIMMC), în ca zul de față la Târgoviște, strada Radu
Vărgaru Armașu nr. 7A, unde a fost evaluat tehnic ș i financiar și a primit un punctaj de 86 de
puncte, conform grilei de evaluare.
Autoritatea de Management a acordat avizul asupra p roiectului aprobate. Contractul de
finanțare sTa încheiat între OI IMM și SC CRYSTAL S RL, în termenul prevăzut, de 15 zile
lucrătoare de la data avizării listei de către AM P OS CCE.
Prin semnarea contractului de finanțare, societatea a acceptat termenii și condițiile în
care va primi finanțarea nerambursabilă și sTa anga jat să implementeze pe propria răspundere
proiectul pentru care primește finanțare cu respect area legislației naționale și comunitare.
Măsurile luate pe plan național pentru sprijinirea sectorului IMM se referă la:
T Fondul de Garantare și Contragarantare a IMMjurilor T Fondul de
Contragarantare este o instituție financiară specia lizată, al cărei obiect unic de activitate este
contragarantarea garanțiilor acordate de fondurile de garantare. Crearea acestuia face parte din
planul anticriză inițiat de Guvern și are drept sco p creșterea semnificativă a capacității de
garantare a fondurilor. Dacă Fondul de Garantare l ucrează direct cu micii întreprinzători,
Fondul de Contragarantare nu intră în contact cu ac eștia, ci cu fondurile de garantare de pe
piață, trei la numar, FNGCIMM, FGCR (Fondul de Gara ntare a Creditului Rural) și FRGCIP
(Fondul Român de Garantare a Creditelor pentru Într eprinzătorii Privați).
Criteriile de acordare a acestei garantări suplimen tare sunt și ele diferite. În timp ce
Fondul de Garantare evaluează proiectul antreprenor ului care are nevoie de un credit bancar,
Fondul de Contragarantare evaluează condițiile în c are a fost acordată prima garanție.
T Ajutorul de minimis T Statul sprijină întreprinderile mici și mijlocii și cu ajutoare de
minimis, bani nerambursabili, până în 200 de mii de euro. Schema de ajutor de minimis își
propune atragerea de forță de muncă din zonele limi trofe, utilizarea resurselor locale,
susținerea meseriașilor din zonele rurale și din mi cile localități, sprijinirea întreprinderilor
mici și mijlocii care activează în orice domeniu de activitate, cu excepția celor prevăzute în
art. 2 din Regulamentul Comisiei Europene nr. 1998/ 2006 în aplicarea articolelor 87 și 88 ale
Tratatului pentru ajutoarele de minimis, pentru a s e ridica la nivelul standardelor europene;
j Fondul ,glyph–UÎațional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii
(F,glyph–UÎGCIMM) T Poate beneficia de garanția Fondului orice microî ntreprindere, întreprindere
mică sau mijlocie care urmează să realizeze investi ții cofinanțate din fonduri europene
nerambursabile și îndeplinește criteriile de eligib ilitate.
Există o serie de obstacole în accesarea fondurilor structurale după domeniul de
activitate al firmei, din care putem aminti:

T birocrația excesivă și instabilitatea reglementăril or și a documentației reprezintă
un obstacol ce afectează mai ales firmele din domen iul comerțului (70,02%), iar în funcție de
zona țării unde funcționează, acestea se află în no rdTestul României ;
T firmele ce activează în domeniul turismului conside ră că cel mai mare obstacol în
obținerea finanțării îl reprezintă informațiile ins uficiente privind fondurile disponibile
(57,14%);
T firmele din industrie privesc drept obstacol în a ccesarea fondurilor structurale,
criteriile de eligibilitate nepermisive (25,67%) și fondurile proprii insuficiente pentru
asigurarea cofinanțării (38,70%).
Există o serie de dificultăți în accesarea fonduril or europene însă, finanțările
nerambursabile stimulează investițiile în sectoare economice mai puțin atractive, creează
locuri de muncă și venituri suplimentare la nivel l ocal, în cele din urmă stimulând creșterea
economiei naționale.

Capitolul V ”Studiu privind finanțarea microîntrep rinderilor în Ungaria”
În cadrul perioadei de documentare pe care am efect uatjo la Universitatea din
Debrecen, am realizat un studiu prin intermediul că ruia am dorit să prezint microcreditul –
ca una din metodele de finanțare a microîntreprinde rilor iar în cadrul acestora funcționarea
programelor de microcredite și ale fondurilor de mi crocredite în Ungaria precum și sistemul
bancar din această țară.
În ceea ce privește apariția sistemului bancar mode rn din Ungaria, acesta a avut loc
înainte de perioada cuprinsă între anii 1850T1860 i ar schimbările radicale au început odată cu
Imperiul AustroTUngar (în 1867) formarea modernă a sistemului bancar modern fiind
completă numai în 1880.
Sectorul financiar maghiar actual este bine integra t în economia europeană. Această
integrare este vizibilă prin nivelul ridicat al pro prietății externe a sistemului bancar, precum și
în participarea la Bursa de Valori din Budapesta (B VB). Conform acquisTului Uniunii,
domeniul serviciilor financiare a fost pe deplin re alizat.
Ungaria are una dintre cele mai bine dezvoltate sec toare financiare dintre noile țări
membre ale UE.
Sectorul bancar este capabil să își îndeplinească m isiunea în mod corespunzător; în
cazul în care capitalul adecvat este satisfăcător, posibilele șocurile negative, nuTl forțează la
reducerea activității de creditare. Adecvarea capit alului din sectorul bancar intern este
considerată bună comparativ cu nivelul internaționa l.
Organizarea sistemului bancar este asemănător cu ce l din România: pe primul nivel se
afla situată Magyar Nemzeti Bank – Banca Națională a Ungariei T iar pe celălalt nivel se află
băncile comerciale și instituțiile specializate.
Cele mai recente evoluții ale creditelor acordate î ntreprinderilor mici și mijlocii prin
instituțiile de credit, din luna septembrie 2010, p ublicate de Autoritatea de Supraveghere de
Stat pentru Instituțiile Financiare din Ungaria, ne arată că, instituțiile de credit care
funcționează ca societăți comerciale pe acțiuni, di ntrTun număr total de contracte în valoare de
191.592 mld HUF au acordat în procent de 72,24% împ rumuturi microîntreprinderilor, în
procent de 20,89% întreprinderilor mici iar întrepr inderilor mijlocii au acordat împrumuturi în
procent de 6,87%.
MFB (Banca de Dezvoltare Maghiară), Banca Maghiară de ImportTExport și Központi
Elszámolóház és Értéktár (Budapesta) Zrt sau în tra ducere, Casa Centrală de Compensare și
de Depozitare (Budapesta) au acordat un număr total de împrumuturi în valoare de 2.046 mld
HUF astfel: din valoarea totală, un procent de 70,2 3% a fost acordat microîntreprinderilor,
20,82% întreprinderilor mici și 8,95% întreprinderi lor mijlocii.

În cazul instituțiilor de credit sucursale ale soci etăților străine, din totalul de
împrumuturi în valoare de 4.024 mld HUF, un procent de 40,36% au fost acordate
microîntreprinderilor, 47,14% întreprinderilor mici și 12,5% întreprinderilor mijlocii.
Instituțiile de credit cooperatiste au acordat din totalul de 49.807 mld. HUF
împrumuturi, un procent de 88,75% microîntreprinder ilor, 9,70% întreprinderilor mici și
1,55% întreprinderilor mijlocii.

Graficul nr. 5 Credite acordate de instituțiile de credit la sfârș itul lunii
septembrie 2010

Sursa: Prelucrare proprie a datelor preluate din Credit i nstitutions′ data in the first
three quarters of 2010, www.pszaf.hu/en/pszafen pub lication/creditdata.html

Finanțarea microîntreprinderilor prezintă o importa nță deosebită întrucât din totalul de
533.240 de întreprinderi aflate în Ungaria, în anul 2009, un număr de 503.171 este reprezentat
de microîntreprinderi, aceste producând o valoare a dăugată de 9 miliarde de euro, din totalul
valorii adăugate de 49 de miliarde euro. Deasemenea , microîntreprinderile contribuie la
ocuparea forței de muncă întrTun procent de 35,4% c omparativ cu Uniunea Europeană, unde
media de ocupare a forței de muncă în microîntrepr inderi este de 29,7%.
Rămânerea în urmă a sectorului IMMTurilor din Ungar ia este semnificativă față de
nivelul mediu de dezvoltare din UE, dar situația gr ea a acestui sector (și nu numai în Ungaria
ci și în toată Europa) din 2008 a fost amplificată de criză financiară.
În perioada 2007T2013 scopul principal al politicii de dezvoltare a întreprinderilor este
de aTși îmbunătăți performanțele punând accent pe r ezolvarea următoarelor probleme:
T accesul la finanțare;

T îmbunătățirea cunoștințelor profesionale și de mana gement;
T strategia de piață.
Motivele cele mai frecvente ale problemelor de fina nțare: impozit și cotizații mari,
dotare scăzută cu capital, subfinanțare cronică, vo ință tot mai scăzută de a participa la
proiecte.
Cea mai mare parte a microîntreprinderilor (întrepr inderi neeligibile din punct de
vedere bancar) pot fi satisfăcute doar cu programe speciale de microcredit.
Aceste programe sunt mai flexibile decât programele bancare obișnuite și acordă
întreprinderilor nu numai subvenții ci și inovație și consiliere.
Principalii participanți în cadrul sectorului d e microfinanțare din Ungaria sunt:
1. În sectorul guvernamental:
T Ministerul Dezvoltării Naționale și a Economiei Ung are (NFGM )– organ de
guvernare;
T Inspectorate de muncă.
2. Sectorul nonTprofit:
T Fundația Maghiară pentru Dezvoltarea Întreprinderil or T organizație nonTprofit;
T Rețeaua Ungară de Microfinanțare creată de fundații le județene și orășenești de
dezvoltarea întreprinderilor (Hungarian Microfinanc e Network) T rețeaua nonTprofit a
organizațiilor nonTprofit.
3. Sectorul orientat pe profit:
T Bănci;
T Instituții specializate de credit;
T Instituții de credit cooperatiste: cooperative de e conomii și cooperative de credit;
T Întreprinderi financiare.
Practica microcreditului în Ungaria a început la în ceputul anilor 1990. Pe atunci
sectorul în curs de formare era lovit în principal de lipsa experienței și a capitalului. Această
problemă nu sTa putut rezolva însă fără intervenție guvernamentală.
Principalele programe de microcredit din Ungaria su nt:
T Programul Național Microcredit (National Microcredi t Scheme T MCS);
T Creditele Fondurilor locale de microcredit;
T Programul de Microcredit Új Magyarország cu cofina nțarea CE;
T Programul Microcredit Plus;
T Programul Széchenyi Card.
Organizațiile de finanțare și garantare sunt înfiin țate la nivel național, regional și
județean.
1. La nivel național funcționează următoarele organiz ații:
T Fundația Maghiară pentru Dezvoltarea Întreprinderil or;
T Banca Ungară de Dezvoltare (MFB);
T MAG Zrt ( Societatea Maghiară de Intermediere a Su bvențiilor pentru Dezvoltarea
Economiei);
T Magyar Vállalkozásfinanszírozási Zrt;
T A Garantiqa Hitelgarancia Zrt;
T Fundația de Credite pentru Întreprinderi în domeniu l Agrar;
2. Organizații de microfinanțare care funcționează la nivel regional și județean:
T Fundațiile de dezvoltare a întreprinderilor ju dețene din Budapesta și Fundațiile locale
de dezvoltare a întreprinderilor

Capitolul VI ”Concluzii și considerații personale”

În ultimul an 70% dintre IMMjuri sjau autofinanțat, 41% au obținut credite bancare,
15% au utilizat leasingul, 13% au recurs la credit furnizor și aproape 6% au folosit fonduri
nerambursabile ca sursă de finanțare.
Firmele cu o vechime mai mare recurg la forme mai d iversificate de finanțare și obțin
mai ușor credite bancare. De exemplu, IMMTurile car e au apelat la creditarea bancară au peste
15 ani vechime în 45,65% din cazuri, iar societățil e tinere (care sTau înființat în ultimii 5 ani)
mai degrabă sTau autofinanțat (74%).
De asemenea, cu cât dimensiunea firmei este mai mar e, cu atât formele de finanțare
sunt mai diverse, în timp ce microîntreprinderile u tilizează cu precadere autofinanțarea
(73,5%). De asemenea, după forma de organizare, soc ietățile pe acțiuni apelează mai curând
la creditele bancare (60%), decât firmele cu alta f ormă de organizare.
După domeniul de activitate, creditele bancare sunt mai des accesate de întreprinderile
din industrie, transport sau construcții, iar firme le din domeniile serviciilor, turismului și
comerțului apelează mai curând la autofinanțare.
Cu toate acestea, în ceea ce privește performanțele obținute în 2010 fata de 2009,
accesul la banii băncilor nu reprezintă neapărat ch eia succesului. Firmele care au apelat la
credite susțin că au avut performante mai slabe (47 %), pe când cele care sTau autofinanțat au
avut performanțe mult mai bune (65%)
Ținând cont de importanța sectorului întreprinderi lor mici și mijlocii în cadrul
economiei unei țări considerăm că ar fi necesară pr opunerea unei măsuri în favoarea IMMT
urilor, după modelul unguresc (Cardul Szechenyi) al unei finanțări garantate de stat, cu care
întreprinzătorul săTși plătească furnizorii și să a sigure un flux de numerar echilibrat. Aceasta
poate constitui o soluție de reducere a corupției ș i relansare a creditării, fiind preluat de multe
țări.
Avantajele acestui program constau în faptul că nu este costisitor, datorită
subvenționării costurilor creditului oferit de cătr e stat, este rapid și încurajează cooperarea
dintre asociații cu profiluri diferite pentru promo varea dezvoltării IMMTurilor.

Contribuții personale:
Teza de doctorat ”Finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii în c ontextul integrării
României în Uniunea Europeană” a fost concepută printrTo abordare originală, dori nd să
evidențiez principalele surse de finanțare a întrep rinderilor mici și mijlocii dar și relația dintre
acestea și instituțiile financiare, prin numeroase exemple și studii de caz, arătând care sunt
etapele cuprinse în metodologia accesării creditulu i bancar și a finanțărilor europene
nerambursabile.
În studiul efectuat în capitolul cinci, am prezenta t microcreditul în Ungaria, precum și
funcționarea programelor de microcredit, pe baza do cumentării bibliografice efectuate la
Universitatea din Debrecen.
Toate studiile pe care leTam efectuat au fost publi cate în cadrul sesiunilor de
comunicări științifice precum și în cuprinsul unor publicații cotate ISI, +B și B.

BIBLIOGRAFIE

1. Anghelache, Constantin Comerțul exterior. Finanțare și analiză financiarjb ancară ,
Editura Economică, București, 1999
2. Anghelache, Constantin România 2010. Starea economică sub impactul crizei, Editura
Economică, București, 2010
3. Bagoly, Anikó A kisj és középvállalkozások finanszírozása és a Ra iffeisen
Bank hitelezési gyakorlat, pdf. p.12, University of Debrecen,
Electronic Archive (DEA), http://ganymedes.lib.uni deb.hu
4. Bazno, Cezar; Dardac,
Nicolae; Floricel, Constantin Monedă, Credit, Bănci, Editura Didactică și Pedagogică,
București, 1999, p.153
5. Bistriceanu, D., Gheorghe;
Adochiței, N., Mihai; Negrea,
Emil Finanțele agenților economici , Editura Economică, București,
2001, p. 87, 101, 107
6. Bistriceanu, D., Gheorghe Lexicon de finanțe, bănci, asigurări Vol. II, Editura
Economică, 2001, pag.185
7. Căpraru, Bogdan Activitatea bancară. Sisteme, operațiuni și practic i, Editura C.
H. Beck, București, 2010, p. 2 T3
8. Căpriță, Dan Current Developments in Grid Computing , Revista
Informatică Economică, nr. 4 (40)/2006
http://revistaie.ase.ro/content/40/CAPRITA_DAN__.pd f
9. Coman, Florin Contabilitatea întreprinderii , Editura Lumina Lex, București,
2002, p. 33, 99, 173
10. Comaniciu, Carmen Fiscalitate – valențe multidimensionale, Editura Universității
Lucian Blaga, Sibiu, 2005
11. Comaniciu, Carmen Analiza economicojfinanciară a întreprinderii, Editura
Universității Lucian Blaga, Sibiu, 2003
12. Corduneanu, Carmen Piețe financiare și operațiuni bursiere , Editura Mirton,
Timișoara, 1996, p. 94
13. Costică, Ionela; Lăzărescu,
Sorin, Adrian Politici și tehnici bancare , www.bibliotecaTdigitală.ase.ro,
Cap. II, p. 38
14. Cozmâncă, Octavian, Bogdan Mecanisme de transmisie a politicii monetare pdf p. 23, 24T
25, http://www.dofin.ase.ro
15. Dardac, Nicolae, Barbu,
Teodora Monedă, bănci și politici monetare , Editura Didactică și
Pedagogică, București, 2005, p. 318
16. Dardac, Nicolae; Vascu,
Teodora Monedă și credit. Modulul 2 . Pdf, p. 2T3,
http://www.bibliotecaTdigitala.ase.ro

17. Dragotă, Victor; Dragotă,
Mihaela; Obreja Laura; Țâțu,
Lucian; Ciobanu, Anamaria;
Racșa, Anda Abordări practice în finanțele firmei , Editura Irecson,
București, 2005, pag. 57, 189; 197T198, 332
18. Dumitru, Marin Gestiunea financiară a întreprinderii , Editura Fundației
România de Mâine, București, 2003, pag. 24T25
19. Dumitru, Marin Finanțele întreprinderii , Editura Fundației România de
Mâine, București, 2006, p.26, 53, 238
20. Eșanu, Nicolae; Sava, Raluca Contabilitate de gestiune , Editura Alma Mater, Sibiu, 2001
21. Eșanu, Nicolae; Tăran
Moroșan, Adrian Contabilitate de gestiune. Lucrări practice , Editura Alma
Mater, Sibiu, 2003
22. Fătu, Simona
Piața românească de capital privită din interior , Editura Vox,
București, 1998, p. 14, 24T25
23. Fisher, Kenneth
100 de personalități care au definit piața , Editura Injoy
Books, București, 2009
24. Frâncu, Marin
Piața de capital , Editura Tribuna Economică, București, 1998
pag. 69
25. Gál Zolátn Discussion Papers ,glyph–UÎo. 55 The Banking Functions of t he
Hungarian Urbqn ,glyph–UÎetwork in the Early 20th Century ,
Hungrian Academy of Sciences, Centre for Regional S tudies,
Pécs, 2006, p. 12
26. Gelpi, RosaTMaria; JulienT
Labruyère, François The history of consumer credit: doctrines and pract ices,
http://books.google.ro, p. 6, 9, 42T44
27. Gheorghe, I., Ana
Finanțele și politicile financiare ale întreprinder ilor, Editura
Economică, București, 2001, p.18T19, 21, 40, 66T67
28. Giurgiu, AurelTIoan Mecanismul financiar al întreprinzătorului , Editura Dacia,
Cluj Napoca, 1995, p. 152T153, 161
29. Guellec, Dominique;
WunschTVincent, Sacha
Policy Responses to the Economic Crisis: Investing in
Innovation for LongjTerm Growth, 2009, Digital Economy
Papers no.159, p.7, http://www.oecdTilibrary.org/sc ienceTandT
technology/oecdTdigitalTeconomyTpapers
30. Hubbard, R., Glenn
Money the Financial System and the Economy , Addison
Wesley Publishing Company, 1995, p. 314
31. Ilie, Mihai
Tehnica și managementul operațiunilor bancare , Editura
Expert, București, 2003, p. 208
32. Ionescu, Eduard Gestiunea portofoliilor , Editura Fundației România de Mâine,

București, 2009, p. 22
33. Isărescu, Mugur Rolul întreprinderilor mici și mijlocii în asigurar ea creșterii
economice pdf, p. 2, www.bnr.ro/prezentări și interviuri
34. Isărescu, Mugur
Probleme ale politicii monetare întrjo țară emerge ntă. Cazul
României pdf, p. 25,www.bnr.ro/Studii, analize, puncte de
vedere
35. Jászai Dániel
A Mikrohitelezés Magyarországon , pdf. p. 6, 11, 18
University of Debrecen, Electronic Archive (DEA),
http://ganymedes.lib.unideb.hu
36. Kocsis, Gábor
A magyarországi vállalkozások problematikái a
hitelintézeteknél , pdf. p. 43, University of Debrecen,
Electronic Archive (DEA), http://ganymedes.lib.uni deb.hu
37. László, Szerb; Varga, Attila

High Tech Venture Capital Investment in a Small Tra nsition
Country: The Case of Hungary, 2002 , pdf. p. 11,
http://www.insme.org/documents/szerbTvarga.pdf
38. Levente, Katona Finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii , Editura Expert,
București, 2004, p. 7
39. Manolescu, Gheorghe
Finanțele întreprinderii , Editura Fundației România de
Mâine, București, 2001, p. 10, 98
40. Manolescu, Gheorghe
Bănci și credit , Editura Fundației România de Mâine,
București, 2006, p. 225, 244
41. Manolescu, Gheorghe
Moneda și politicile monetare, Editura Fundației România de
Mâine, București, 2006, p. 401T402
42. Manolescu, Georghe Moneda și politicile monetare pdf. p. 402, www.scribd.com
43. Manolescu, Georghe; Sîrbea
Diaconescu A.
Management bancar , Editura Fundației România de Mâine,
București, 2001, p. 24T25
44. Molnár, Margit; Holló,
Dániel
How Efficient Are Banks in Hungary, OECD Economics
Department Working Papers No. 848, 2011,
www.oecdTilibrary.org/economics/oecdTeconomicsT
departmentTworkingTpapers
45. Negruș, Mariana, Toma,
Ramona
Spre o nouă arhitectură monetarjfinanciară internaț ională ,
Editura Universității “Lucian Blaga”, Sibiu, 2005, p. 293

46. Negruș, Mariana
Plăți și garanții internaționale , Ediția a IIITa, Editura CH
Beck, București, 2006
47. Negruș, Mariana
Produse și servicii bancare. Marketing bancar , Editura
Fundației România de Mâine, București, 2008, p. 25T 26, 28,
30, 32, 61, 317T318, 320, 323
48. Negruș, Mariana Marketing bancar pdf, p.7, www.regielive.ro
49. Némethné ,Gál, Andrea
A kisj és középvállalkozások banki hitelezésének al akulása
(1999–2007) , 2008, pdf. p.1,
http://www.bankszovetseg.hu/anyag/feltoltott/HSZ3_n emethn
e_265_288
50. Nica, Dumitru
,glyph–UÎote de curs de inițierea afacerilor pdf, p. 5T9,
www.spiruharet.ro/biblioteca virtuala
51. Nica, Dumitru; Ionescu,
Cicilia; Dobrin, Marinică Evaluarea întreprinderii, Editura Fundației România de
Mâine, București, 2007
52. Nisipeanu, Nicoleta
Gestiune bancară pdf, p. 3, http://regielive.ro/cursuri/bănci
53. Oprițescu, Marin; Popescu,
Jenica; Spulbăr, Cristi Monedă și Credit , Editura Universitaria, Craiova, 2002, p. 74T
75
54. Ristea, Mihai; Dumitru,
Graziella, Corina Contabilitate aprofundată , Editura Universitară, București,
2004, p.216; 222
55. Ristea, Mihai; Dumitru, G.,
Corina; Ioanăș, Corina;
Irimescu, Alina Contabilitatea societăților comerciale , Vol.I, Editura
Universitară, București, 2009, p. 239T240, 242
56. Roman, Monica
Statistică financiar –bancară , cap 4, http://www.bibliotecaT
digitala.ase.ro
57. Rusu, Corneliu
Management strategic , Editura All Beck, București, 1999, p.
365, 367, 371; 373; 375
58. Smith, Vera The Rationale of Central Banking and the Free Banki ng
Alternative, Indianapolis: Liberty Press (first published
1936),
p. XII.1, http://www.econlib.org/library/LFBooks/Sm ith

59. Stancu, Ion
Finanțej Teoria piețelor financiare, finanțele într eprinderii,
analiza și gestiunea financiară , Editura Economică,
București, 1997, pag. 445, 631
60. Stănculea, Liana
Definirea IMMjurilor comerciale, din perspectiva in tegrării
în UE , Tribuna Economică, nr. 18/2010, p.25

61. Toma, Ramona Euro, moneda unică între național și internațional , Editura
Continent, Sibiu, 2004
62. Toma, Ramona
Politici și tehnici bancare , Editura Universității Lucian
Blaga, Sibiu, 2007
63. Vancea, Diane
Plăți și finanțări în operațiunile de comerț exteri or, Editura
Expert, București, 2003, p. 109
64. http://www.scribd.com/Amor
tizare Metode și proceduri contabile privind amortizarea
imobilizărilor , p.142
65. Dicționarul explicativ al
limbii române (DEX)
Institutul de lingvistică din București, 1984, p.7 2
66. Tribuna Economică
Anul 2010: Politici naționale și abordări europene. Strategia
guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului IMM , nr.
4/2010, p.18
67. ***Legea nr. 287/06.07.2006, Art. 1(1), pentr u modificarea și completarea Ordonanței
Guvernului nr. 51/1997 privind operațiunile de leas ing și societățile de leasing, publicată în
Monitorul Oficial nr. 606 din 13 iulie 2006
68. ***Legea nr. 507/2002 privind organizarea și de sfășurarea unor activități economice pe baza
berei ini țiative publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr 582 din 6 august 2002
69. *** Legea bancară nr. 58/1998 publicată în Mon itorul Oficial nr. 121 din 23 martie 1998,
art. 3, alin. b)

70. *** Legea nr. 58/1998 din 05/03/1998 Republi cată în Monitorul Oficial Partea I nr. 78
din 24.01.2005, privind activitatea bancară în Româ nia, Secțiunea a IITa Definiții, Art. 3 alin. 1

71. ***Legea 31/1990 publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 33 din 29 ianuarie 1998
privind societatile comerciale, actualizată în anul 2011, www.euroavocatura.ro/legislație

72. ***Legea 31/1990 actualizată 2010 privind societăți le comerciale capitolul II, reducerea sau
majorarea capitalului social, www.efin.ro/Legea 31/ 1990 actualizată 2010

73. ***Banca Națională a României: Regulament nr.13 din 23 iulie 2009 privind clasificarea
creditelor și plasamentelor, precum și constituirea , regularizarea și utilizarea provizioanelor
specifice de risc de credit, cap. III; cap. IV, Art . 15, Monitorul Oficial, Partea I nr. 537 din 3
august 2009

74. ***Banca Națională a României: Regulament nr. 3 din 19 martie 2009, publicat în Monitorul
Oficial, Partea I la 30.03.2009, privind clasificar ea creditelor și plasamentelor, precum și
constituirea, regularizarea și utilizarea provizioa nelor specifice de risc de credit

75. *** Banca Națională a României: Regulamentul nr. 5 din 22 iulie 2002 privind clasificarea
creditelor și plasamentelor precum și constituirea, regularizarea și utilizarea provizioanelor
specifice de risc de credit, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 626 din 23 august 2002

76. ***Banca Națională a României: Legea nr. 312 din 28 iunie 2004 Monitorul Oficial, Partea I
582 30.iun.2004, intrare în vigoare la 30 iul.2004 privind Statutul Băncii Naționale a României

77. ***Banca Națională a României: Regulamentul nr. 13 din 14 decembrie 2006 publicat în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1033 d in 27 decembrie 2006 privind determinarea
cerințelor minime de capital pentru instituțiile de credit și pentru firmele de investiții

78. ***Banca Națională a României : Registrele B,glyph–UÎR, Instituții de credit, instituții de plată,
instituții financiare nebancare, http://www.bnro.ro/RegistreleTBNRT717

79. ***Banca Națională a României : Raport asupra stabilității financiare 2010, p. 19,
http://www.bnr.ro/Publicații periodiceT204.aspx

80. ***Banca Națională a României: Comportamentul financia r al populației și agenților
economici în profil teritorial –iunie 2010; iunie 2 011 pdf p.1T2, http://www.bnr.ro

81. ***Banca Națională a României: Raport asupra stabilității financiare 2010 pdf , p.97,
http://www.bnro.ro

82. ***Banca Națională a României: Mecanismul de transmisie al politicii monetare
http://www.bnr.ro

83. ***Banca Națională a României: Raport statistic, http: //www.bnr.ro/RaportTstatisticT606.aspx
84. ***2004 évi XXXIV. Törvények a kisj és középvállalk ozásokról, fejlődésük
támogatásáról , http://net.jogtar.hu/jr/

85. ***Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 99 din 6.1 2.2006 privind instituțiile de credit și
adecvarea capitalului –Monitorul Oficial al Românie i, Partea I, nr. 1027 din 27 decembrie
2006, articolul 3.

86. ***Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 98 din 6.1 2.2006 privind supravegherea
suplimentară a instituțiilor de credit, a societăți lor de asigurări și/sau reasigurări, a societăților
de servicii de investiții financiare și a societăți lor de administrare a investițiilor dintrTun
conglomerat financiar, publicată în Monitorul Ofici al, Partea I, nr. 1023/22 decembrie 2006.

87. http://www.cnipmmr.ro/legislativ/legi/Ordonanta _27_060126.pdf
88. ***Politica europeană de coeziune în România , p.1T2, http://ec.europa.eu
89. ***Sprijinul comunitar. Programe pentru IMMjuri, no iembrie 2009, http://ec.europa.eu
90. ***Statistical Report 11/2010 pdf, pag. 40T41;50 www.ksh.hu
91. ***Magyar Nemzeti Bank: Analysis of the convergence process from the point of view of the
financial crisis , mai 2010, p. 77T79, http://www.english.mnb.hu/konvergencia elemzes 2010
en.pdf
92.. ***Credit institutions ′ data in the first three quarters of 2010, www.pszaf.hu/en/pszafen
publication/creditdata.html

93. ***Doing Business Report 2011 ,
http://www.doingbusiness.org/data/exploreeconomies/ hungary/startingTaTbusiness;
http://www.doingbusiness.org/data/exploreeconomies/ romania/startingTaTbusiness

94. ***Raportul anual privind sectorul IMM din România 2010, www.esimplu.ro/resurseTdeT
afaceri/documente

95. ***Baza de date Eurostat, secțiunea Societatea info rmațională
http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal /information_society

96. ***KKV_Strategia_2007_2013.pdf, http://www.ngm.gov.hu/data/cms1913440
97. http://ec.europa.eu/enterprise/policies/sme/factsTf iguresTanalysis/performanceT
review/pdf/final/sba fact sheet hungary en.pdf

98. http://www.internetsuli.hu/upload/files/torvenytar/ 1996._evi_cxii_tv_a_hitT
intezetekriumll_es_puTi_vallakozasokrol.pdf1996. év i CXII. törvény a hitelintézetekr ől és a
pénzügyi vállalkozásokról, p.2

99. http://kgk.bmf.hu/system/files/Kocsis_Kisantal_Orso lya.pdf
100. http://www.gvi.hu/index.php/en/default/welcome .html T SME Outlook Figures
101. http://ngm.gov.hu/data/cms2062206/kkv_strat_id okozi2009.pdf, p.7
102. http://www.cnipmmr.ro/publicatii/Carta/capitol ul III.pdf, p. 43
103. http://ec.europa.eu/enterprise/policies/sme/factsTf iguresTanalysis/smeTdefinition/index_en.htm
104. http://www.esimplu.ro/resurseTdeTafaceri/documente/ Definiția IMM fragment din art. 2 al
Anexei din Recomandarea CE 361 din 2003 pdf , p. 3T4; 6T7

105. http://www.minind.ro/Strategia Guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului IMM pdf., p.31
106. http://www.doingbusiness.ro/ro/stiriTafaceri/2 3395/arfTpiataTdeTfactoringTvaTcresteTcuT20TinT
2011
107. Normele interne ale băncii ”ABC”

108. http://www.eufinantare.info/Instrumente_struct urale_UE.html
109. http://www.fonduricomunitare.ro/TRAINING/supor t curs fonduri structurale.pdf, p. 12, 22T23
110. http://www.fonduricomunitare.ro/DOCUMENTE/Moni torizareagestiuniiFSL pdf, p. 8; 11
111. http://www.fonduriTstructurale.ro/Catalogul su rselor de finanțare pentru luna august
2011/societăți comerciale pdf.
112. http:/www.fonduriTstructurale.ro/ Ghidul solicitantului 2010j Sprijin financiar în va loare de
până la 1.075.000 lei acordat pentru investiții în întreprinderile mici ș i mijlocii , p. 6, 69T73

113. http://www.frcg.ro/Anexa C1, Anexa C9
114. http://www.frcg.ro/ Condiții de acordare a contragarațiilor de către Fo ndul Român de
Contragarantare
115. http://www.frcg.ro/Norma Nr.1 /2010, p. 3
116. http://www.slideshare.net/aleinadpopescu/brosu rafonduristructurale pdf, p. 38, 49T50
117. http://www.minind.ro/imm/StrIMM_Intr_23022011 pdf p. 24, 40
118. http://www.animmc.ro/ Ghidul tânarului întreprinzator , p. 54
119. http://www.fondurieuropene.newschannel.ro/…/ pndrjmasura 121 anexa 8 anexa I la tratatul
de instituire al comunitățiijeuropene

120. http://www.mfinante.ro/ Ghidul solicitantului de ajutor de stat in baza H.G . nr. 1680/2008
pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat pr ivind asigurarea dezvoltării economice
durabile, cu modificarile și completarile ulterioar e, p. 3

121. http://www.mfinante.ro/ Ghidul solicitantului j ajutorul de minimis , p. 2, 6, 8
122. http://www.oncr.ro/documente
123. http://www.stiucum.com/ Condiția actuală a sectorului IMM în economia Român iei
124. http://www.marketwatch.ro/ IMMjurile sub lupa de la impactul crizei la propunerile
salvatoare

125. http:// www.manager.ro/ 90%din firme doresc revenirea la vechea TVA
126. http://www.marketingTpartner.ro/romans/Presentation s/OvidiuNicolescu_CNIPMMR.ppt,
diapozitivul 1, slideTul nr. 12; 23

127. http:// www.ziare.com/ Apogeul crizei va fi în 2012, spun oamenii de afaceri
128. http://www.gemconsortium.org/ GEM 2010 Global Report pdf. p. 19
129. http://www.wallTstreet.ro/articol/StartTUp/103378/C atTdeTantreprenoriTsuntTromaniiTVeziT
topulTcelorTmaiTantreprenorialiTeuropeni.html

130. http://www.brd.ro/persoaneTjuridice/oferteTspe cialeTdeTfinanțare/pachetulTmaster
131. http://www.brd.ro/factoring
132. http://www.brd.ro/credite IMM
133. http://www.finantare.ro/credit/Linii de credit
134. http://www.banknews.ro/utile/ Informații generale despre leasing

135. http://www.bcr.ro/leasing imobiliar
136. http://www.bcr.ro/credite IMM
137. http://www.anglorom.ro/bfr/facilitati_finantar e/imprumuturi
138. http://www.bancatransilvania.ro
139. http://www.raiffeisenbank.ro/credite IMM
140. http://www.vreaucreditTcreditTdeTinvestitiiTpe ntruTintreprinderiTmiciTcreditTinvestitiiTronTotpT
bank
141. http://www.vreaucreditTviitorTcreditTinvestiti iTronTbankTleumiTromania
142. http://www.newschannel.ro
143. http://www.contabilizat.ro/dictionar_economic_si_fi nanciar
144. http://www.efin.ro/articole financiare/finanțe /profilul immTurilor finanțate de bănci.html
145. http://www.eufinantare.info/fse
146. http://www.eufinantare.info – Îndrumar practic FEADR ianuarie 2007, p.3
147. http://www.eufinantare.info/Agricultura
148. http://bogdanmandru.wordpress.com/principiileTsiTpr ocesulTdeTprogramareTaTfondurilorT
structurale/
149. http://www.fonduriTstructurale.ro/detaliu.aspx ?t=Stiri&eID=7145
150. http://www.capital.ro /stiri/realocareaTbanilo rTueTultimaTsansaTsaTreducemTpierderileThtml
151. http://www.conso.ro/sfatulTexpertului/ Cum se obține ajutorul de minimis pentru dezvoltare de
către IMMjuri

152. http://www.fngcimm.ro/garantiiTstandardTdescri ereaTprodusului
153. http://www.plandeafacere.ro/ Finanțarea afacerii – Sursele de finanțare ale afac erilor
154. http://cnipmmr.ro/presa/conferinte/ Dificultățile întâmpinate de IMMjuri în relația cu băncile
pdf p. 2T3
155. http://www.immromania.ro/presa/ Principalele obstacole întâmpinate de IMMjuri în accesarea
fondurilor structurale

156. http://www.wallTstreet.ro/ Aurel Saramet T Cum obtine sectorul IMM finanțare de la bănci pe
timp de criză

157. http://www.wallTstreet.ro/ T Vasile Pușcașj Cum obtine sectorul IMM finanțare d e la bănci pe
timp de criză

158. http://www.wallTstreet.ro/articol/JurnalTdeTpeTWall TStreet/58003/ Carejestejviitoruljpietelorj
financiare .html

159. http://www.money.ro/ pe cine ajuta fondul de contragarantare
160. http://moneyexpress.money.ro/ exemplu de conduita.html
161. http://english.mnb.hu/A jegybank/organisation/mnben tortenet en
162. http://en.wikipedia.org/wiki/Free_banking
163. http://net.jogtar.hu/jr/gen/hjegy_doc.cgi?doci d=A0400034.TV
164. http://www.mvfportal.hu/data/regio/0/pagecontent/mi krohitelezesi%20szektor%20magyarorsz
agon.pdf p.5

165. http://www.ommf.gov.hu/
166. http://www.mva.hu
167. http://www.gyormegyTarch.hu/idT170Ttakarek_es_hitel szovetkezetek.html
168. http://www.mikrohitelrt.hu/mikrohitelrol.htm
169. http://www.bacsTlea.hu/dokumentumok/dir4/155_24_HMA _leiras_tajekoztato.doc
170. http://ummikrohitel.hu
171. http://www.garantiqa.hu
172. http://www.avhga.hu
173. http://www.sap.com/romania/solutions/smb/broch ures/articole/index.epx

LISTA LUCRĂRILOR PUBLICATE
Î2glyph995â PERIOADA 2008 – 2011

Articole publicate în reviste cotate ISI în anul 2010

1 ”Inflation Model in Romania PostMIntegration in Eu ropean Union Correlated with
Monetary Policy” autori: Năftănăilă Cristina, Bragă Viorica, Dragomi r Robert, Zărnescu
Odi, Șulcă Roxana
(apărut în publicație ISI) – Conferință internațio nală de la Harvard University, Cambridg

USA: AMERICAN CONFERENCE ON APPLIED MATHEMATICS,
ISSN: 1790T2769
ISBN: 978T960T474T150T2

2 ”Model of Production and Marketing in Agricultural Products in the Context of
Sustainable Development” autori: Naftanaila Cristina, Braga Viorica, Drago mir Robert,
Avram Laurentia, Hurloiu Lacramioara
(apărut în publicație ISI) – Conferință internațio nală de la Harvard University, Cambridge,
USA: AMERICAN CONFERENCE ON APPLIED MATHEMATICS
ISSN: 1790T2769
ISBN: 978T960T474T150T2
Cărți publicate:
1. “Populația, agricultura și alimentația în condițiil e dezvoltării durabile ”, Năftănăilă
Cristina Alina, Editura LARISA, ISBN 978T973T1766T 92T8

Lucrări (articole) apărute în edituri recunoscute C 2glyph995âCSIS 2008 – 2010
1. „Tehnici de vânzare a
produselor și serviciilor
bancare” Tribuna
Economică ISSN 1018T0451
Nr. 966 2008 C
2. „Factoringul în finanțarea
și gestionarea firmei” Tribuna
Economică ISSN 1018T0451
Nr. 972 2008 C
3. „Acreditivul documentar” Tribuna
Economică ISSN 1018T0451
Nr. 981 2008 C
4. „Riscul de faliment
determinat prin metoda
scoring” Tribuna
Economică ISSN 1018T0451
Nr. 982 2008 C
5. „Evaluarea solvabilității
și lichidității firmei la o
operație de credit” Tribuna
Economică ISSN 1018T0451
Nr. 980 2008 C
6. „AcțiunileMprincipalele titluri
financiare ale pieței de capital” Tribuna
Economică ISSN 1018T0451
Nr. 988T989 2009 C
7. „Dezvoltare ruralăMdezvoltare
durabilă” Tribuna
Economică ISSN 1018T0451
Nr. 991 2009 C
8. „Angajamentul de audit al
situațiilor financiare” Tribuna
Economică ISSN 1018T0451
Nr. 994 T995 2009 C
9. „Canale de transmisie a
politicii monetare” Finanțe,Bănci
Asigurări ISSN 1453T7524
Nr. 4 2009 C
10. ”Credite acordate companiilor
– Leasingul” Tribuna
Economică ISSN 1018T0451 Nr.
1.040T1.041 2009 C
11. ”Rezervele minime obligatorii” Tribuna
Economică ISSN 1018T0451
Nr.1.044 2010 C
12. ”Activități bancare de retail” Finanțe, ISSN 1453T7524 2010 C

Bănci,
Asigurări Nr. 2
13. ”Preocupări legislative privind
protecția mediului” Tribuna
Economică ISSN 1018T0451
Nr. 1055 2010 C
14. ”Importanța și avantajele
stabilității prețurilor” Tribuna
Economică ISSN 1018T0451
Nr. 1056 2010 C
15. ”Dobânda – caracteristici și
tehnici de calcul” Tribuna
Economică ISSN 1018T0451
Nr. 1060 2010 C
16. ”Obiectivele intermediare ale
politicii monetare” Tribuna
Economică ISSN 1018T0451
Nr. 1068 2010 C
17. ”Globalizarea financiarăMde la
cauză la efect” Finanțe,
Bănci,
Asigurări ISSN 1453T7524
Nr. 7 2010 C
18. ”Programe de finanțare a
IMMMurilor” Tribuna
Economică ISSN 1018T0451
Nr. 1085 2010 C
19. ”Criza financiară și economia
României” Annals of
Spiru Haret
University,
Economic
Series ISSN 2068T6900
Volume 1 (10),
issue 2 2010 B +
20. ”Centrele financiare
offshore/onshore”
Tribuna
Economică ISSN 1018T0451 2011 C
21. ”/glyphLy–oțiunea de bancă, activitate
bancară și sistem bancar” Finanțe,
Bănci,
Asigurări ISSN 1453T7524
nr. 6 2011 C

Lucrări de sinteza prezentate la manifestări știin țifice recunoscute (titlul)

1. ” HIGHLIGHTS OF FU/glyphLy–DI/glyphLy–G FROM EUROPEA/glyphLy– SOURCES ” – Sesiune de
comunicări cu participări din țarăT Universitatea S piru Haret, Facultatea de Contabilitate și
Finanțe Câmpulung, mai 2009

2. ”THE MO/glyphLy–ETARY POLICY A/glyphLy–D THE I/glyphLy–FLUE/glyphLy–CE O/glyphLy– CREDIT I/glyphLy– THE
ECO/glyphLy–OMY”M Sesiune de comunicări cu participare internațional ă – Universitatea Lucian
Blaga Sibiu, IECS 2009:Industrial Revolutions, from the Globalization and PostT Globalization
Perspective, 7 mai 2009 , ISBN: 978T973T739T775T1

3. ” CO/glyphLy–ȚI/glyphLy–UTUL ACTIVITĂ ȚII FO/glyphLy–DULUI MO/glyphLy–ETAR I/glyphLy–TER/glyphLy–AȚIO/glyphLy–AL ȘI
IMPLICAREA SA Î/glyphLy– REZOLVAREA CRIZELOR ECO/glyphLy–OMICE”, Sesiunea de comunicări
a cadrelor didactice si a studen ților, Universitatea Spiru Haret, Facultatea de Con tabilitate și
Finanțe Râmnicu Vâlcea, 2010, publicat în volumul” Economie și învăț ământ pentru
societatea cunoașterii”, Editura Sitech, Craiova, I SBN: 978T606T11T0882T4

4. ”STRUCTURE I/glyphLy– THE TERRITORIAL PROFILE ARGEȘ COU/glyphLy–TY – OF THE
CREDITS A/glyphLy–D DEPOSITS OF ECO/glyphLy–OMIC AGE/glyphLy–TS I/glyphLy– THE I/glyphLy–TE R/glyphLy–ATIO/glyphLy–AL
FI/glyphLy–A/glyphLy–CIAL CRISIS, 2008 – 2009”, Universitatea Lucian Blaga Sibiu, IECS 2010: 17 th
International Economic Conference The Economic Worl d′ Destiny: Crisis an d Globalization? ,
autori: Năftănăilă Cristina; Isbășoiu Eliza, ISBN 9 78T973T739T987T8

5. ”Rolul Băncii ,glyph–UÎaționale a României în vederea adopt ării monedei unice” , SIMPOZIO2glyph995âUL
2glyph995âAȚIO2glyph995âAL ”DREPTUL LA BU2glyph995âĂSTARE – VIITORUL ECO2glyph995âOMIEI
ROMÂ2glyph995âEȘTI”, Universitatea Spiru Haret, Facultatea de Marketing și Relații Internaționale
București, 20 ianuarie, 2011, ISBN: 978T973T163T609 T2

6. ”SECTORUL Î/glyphLy–TREPRI/glyphLy–DERILOR MICI ȘI MIJLOCII DI/glyphLy– U/glyphLy–GARIA
COMPARATIV CU ROMÂ/glyphLy–IA”, Sesiunea de comunicări a cadrelor didactice și a
studenților, aprilie 2011, Universitatea Spiru Hare t, Facultatea de Contabilitate și Finanțe
Râmnicu Vâlcea.

7. ”METHODS OF MICROE/glyphLy–TERPRISES FI/glyphLy–A/glyphLy–CI/glyphLy–G M OPERATIO/glyphLy– OF
MICROCREDIT PROGRAMS I/glyphLy– HU/glyphLy–GARY” T Sesiune de comunicări cu participare
internațională IECS 2011 – Universitatea Lucian Bla ga, Sibiu 19 mai 2011, ISBN: 978T606T
12T0139T6

8. ”A/glyphLy–ALIZA IMMMURILOR DI/glyphLy– U/glyphLy–GARIA COMPARATIV CU ROMÂ/glyphLy– IA ȘI
UTILIZAREA TEH/glyphLy–OLOGIEI I/glyphLy–FORMA ȚIILOR ȘI COMU/glyphLy–ICAȚIILOR Î/glyphLy– ACEST
SECTOR” , Universitatea Spiru Haret, Facultatea de Contabil itate și Finanțe Câmpulung, ”The
Annual International Conference in Economics, Infor matics and Communications Field” 20
mai 2011, ISSNTL2068T3790; ISSN: 2247T3106 , cotați e B

9. ”SISTEME BA/glyphLy–CARE CO/glyphLy–TEMPORA/glyphLy–E: U/glyphLy–GARIA” , Universitatea Spiru Haret,
Facultatea de Contabilitate și Finanțe Câmpulung, ”The Annual International Con ference in
Economics, Informatics and Communications Field” 20 mai 2011, ISSNTL2068T 3790; ISSN:
2247T3106 , cotație B