Rezumat………………………………………………………………………………………………………………………….1… [631876]

Cuprins
Rezumat………………………………………………………………………………………………………………………….1
Capitolul 1 : Descrierea companiei……………………………………………………………………………………..3
Capitolul 2: Prezentarea piesei separator de ulei…………………………………………………………………..5
Capitolul 3: Prezentarea laboratorului de măsurători 3D……………………………………………………….9
Capitolul 4: Pregatirea ma inii pentru măsurarea ș
produsului………………………………………………..15
4.1. Pornirea mașinii de măsurat ZEISS………………………………………………………………15
4.2. Magazia palpatoarelor…………………………………………………………………………………17
4.3. Calibrarea palpatoarelor………………………………………………………………………………18
Capitolul 5: Măsurarea produsului……………………………………………………………………………………25
5.1. Analiza desenului……………………………………………………………………………………….25
5.2. A ezarea piesei pe ș
dispozitiv……………………………………………………………………….31
5.3. Crearea programului…………………………………………………………………………………..33
5.3.1. Importarea CAD-ului……………………………………………………………………….33
5.3.2. Definirea sistemului de
referin ă………………………………………………………..35 ț
5.3.3. Strategii de măsurare………………………………………………………………………..36
5.4. Testarea programului si afi area ș
rezultatelor………………………………………………….44
Capitolul 6: Concluzii…………………………………………………….…………………….48
Bibliografie………………………………………………………………………………………49

Proceduri de măsurare 3D a piesei separator de ulei
În primul capitol este facută o prezentare a companiei Mahle Componente de Motor .
Prezentarea cuprinde date referioate la data fondării, extinderea companiei, numărul de fabrici și
profitul acesteia. În această companie este produs și măsurat separatorul de ulei.
Capitolul 2 cuprinde o scurtă prezentare a produsului ce se va măsura conform cu desenul
2D. Sunt date informații referitoare la rolul lui, compoziția,căteva caracteristici și proprietăți.
În capitolul 3 este descris laboratorul de măsuratori 3D din cadrul companiei Mahle
Componente de motor. Este descrisă mașina de măsurari tridimensionale pe care se va măsura
separatorul de ulei. Pentru această măsurare trebuie să se țină cont de anumiți factori și anumite
condiții.
În capitolul 4 se găsesc informații despre pregătirea mașinii, dar și despre calibrarea
acesteia înainte de a măsura separatorul.
Capitolul 5 cuprinde toate etapele pentru măsurarea produsului. Se găsesc informații
legate de parcurgerea tuturor etapelor pentru a măsura un produs. O parte din aceste etape sunt
analiza desenului 2D, așezarea piesei, definirea sistemului de referință al piesei, crearea cotelor,
rularea programului și afișarea rezultatelor.
În ultimul capitol sunt prezentate concluziile referitoare la rezultatele măsurătorilor
tridimensionale.
1

Proceduri de măsurare 3D a piesei separator de ulei , Vîrjog Robert Daniel
CAPITOLUL 1
Descrierea companiei
Mahle GmbH a fost fondată în anul 1920. Este un producător de piese auto având
sediul in ora ul Stuttgart din Germania. Pornind de jos, fra ii Mahle, Hermann i Ernst (Fig. ș ț ș
1.1) au reu it să revolu ioneze pia a automotivelor. Prima data au introdus pistoanele ș ț ț
fabricate din aliaj u or, iar apoi s-au orientat către produc ia de filtre de ulei i de aer. [2] ș ț ș
Fig 1.1 [2]
Ulterior, prin dedicarea i munca depusă au transformat compania Mahle într-unul ș
din liderii mondiali ai industriei auto, pozi ie pe are o păstrează i în ziua de astăzi. Astfel, ț ș
jumătate din automobilele din întreaga lume con in componente realizate de aceasta fabrică. ț
[2]
Compania este una dintre cele mai mari furnizoare de componente de automobile
fiind încadrată în primele 3 la nivel mondial. Mahle este extinsă pe 5 continente având peste
3

Proceduri de măsurare 3D a piesei separator de ulei , Vîrjog Robert Daniel
170 de fabrici de produc ie i 16 centre de cercetare i dezvoltare în Germania, Brazilia, ț ș ș
Japonia, China, S.U.A. etc. În anul 2018 această firmă a avut un profit de peste 12,5 miliarde
de euro. [2]
În România, compania a deschis o platformă industrial ă în anul 2005, în orașul
Timișoara. MAHLE Timișoara (Fig. 1.2) se ocupă cu producerea componentelor auto i a ș
filtrelor auto. În prezent, MAHLE a reu it să depă easca numărul de 1000 de angaja i în ș ș ț
România. În Timi oara se produc diferite produse precum: module de filtrare aer, elemente de ș
filtrare aer, capac de cilindru, module de admisie aer, filtre cabină aer, separatoare de ulei etc.
[2]
Fig. 1.2 [2]
4

Capitolul 2
Prezentarea piesei separator de ulei

Piesa din figurile de mai jos (Fig 2.1, Fig 2.2 i Fig 2.3) este un separator de ulei. Acesta ș
are rolul de a separa uleiul uzat de cel care nu este uzat. Piesa este asamblată. Se urmărește
verificarea produsului conform desenului 2D cu ajutorul unei mașini de măsurat în coordonate.
Ca material ea are in compozi ie PA 6 – GF 30 (poliamidă 6 – 30% fibră de sticlă). Acest ț
material se utilizează în piesele care sunt expuse la sarcini ridicate pe perioade lungi în condi ii ț
de temperatură ridicată. Este rezistentă la uzură.
Fig. 2.1
5

Fig. 2.2
Fig 2.3 [2]
6

Proprietăți PA 6 – GF 30:
a) fizice
Proprietate T (șC)ValoareUnitate Note
Ca atare
Modul de elasticitate 239,5GPaMetoda de testare: ISO 527-1/-2
Densitate 231,36Kg¿dm3Metoda de testare: ISO 1183
Culoare Natural, black
Tabel 2.1[3]
b) mecanice
Proprietate ValoareUnitate Note
Ca atare
Rezisten ă la trac iune / la întindere ț ț 175MPaMetoda de testare: ISO 527-1/-2
Rezisten ă la îndoire ț 240MPaAt Maximum Load
Meoda de testare: ISO 178
Rezisten ă la impact ț16KJ¿m2Charpy; Notched
Metoda de testare: ISO 179/1eA
86KJ¿m2Charpy; Unnotched
Metoda de testare: ISO 179/1eU
Deforma ie de întindere / de trac iune ț ț 5%La rupere
Metoda de testare: ISO 527-1/-2
Tabel 2.2[3]
c) proces fabrica ie ț
Proprietate ValoareUnitate Note
Injection molding
7

Temperatura de topire 285șC
Temperatura de injectare 90șC
Contrac ia formei ț0,1 – 0,2%Parallel
Metoda de testare: ISO 294-4
0,6 – 0,8%Normal
Metoda de testare: ISO 294-4
Tabel 2.3[3]
8

Capitolul 3
Prezentarea laboratorului de măsuratori 3D
Compania Mahle dispune de un laborator de m ăsurători 3D care asigura măsurarea
produselor în cele mai bune condi ii. Acest laborator are în componen a sa 5 ma ini de măsurat ț ț ș
în coordonate ZEISS.
Echipamentele i etaloanele pe care le are corespund cerin elor standardizate. ș ț
În laborator trebuie respecta i anumi i factori, nerespectarea lor put ț ț ând influen a ț
semnificativ măsurătorile. Ace ti factori sunt: ș
-Temperatura: trebuie să fie de 23 °C cu o toleran a de ± 2°C ț; [4]
-Umiditatea: valoarea recomandată este de 50% rH cu o toleran a de ± 10% rH. ț[4]
De asemenea, este recomandată evitarea produselor din materiale care absorb umiditatea (de
exemplu cartonul ) si aeste responsabilitatea operatorului sa se asigure că în timpul măsurării nu
există vibra ii. ț
Pentru măsurarea separatorului se va folosi o ma ină de măsurat în coordonate numită ș
CONTURA G2 care este certificată anual.
9

Prezentarea ma inii de măsurat în coordonate (CMM) ș
În Fig. 3.1. este prezentată o ma ina de măsurat ZEISS i anume CONTURA G2. Este o ș ș
mașină cu portal mobil. Lungimea axelor acestei mașini ZEISS este: 1000mm pe axa X, 1600mm
pe axa Y și 600mm pe axa Z. (Fig 3.2) [4]
Fig. 3.1
10

În Fig 3.2 sunt specificate și coordonatele axelor pentru mutarea mașinii în HOME
POSITION și anume: 30mm pe axa X, -30mm pe axa Y și -30mm pe axa Z. [4]
Fig 3.2 [4]
CONTURA G2 este alcătuită din sistemul de palpare, magazia de palpatoare si
palpatoare.
Sistemul de palpare are în componența sa un cap de măsurare ZEISS VAST XXT și
senzorul tactil ZEISS RDS. Capul de măsură permite o rotație de 360 de grade atât azimut cât și
elevație. El se poate roti din 2,5 grade în 2,5 grade (Fig 3.3) [5]
11

Fig. 3.3. [5]
Palpaorul este acel element care ia contact cu piesa. El este alcătuit din:
-tijă;
-element de palpare;
-o prelungire a palpatorului ( doar dacă este necesar). [1]
Elementrul de palpare poate avea diferite forme geometrice. Pentru Contura G2 se folosesc
palpatoare sferă i cilindru. ș
Magazia de palpatoare Multi Sensor Rack are 6 sloturi pentru palpatoare (Fig 3.4).
Aceasta magazie permite schimbarea automată a palpatoarelor. [5]
12

Fig. 3.4 (Magazia de palpatoare)
De la stânga la dreapta, în magazie se află următoarele palpatoare:
-un palpator cilindric cu lungimea tijei de 50mm(C1 X 50);
-un palpator sferic cu un diametru de 3 mm i lungimea tijei de 50 mm (3 X 50); ș
-un palpator sferic cu un diametru de 5 mm i lungimea tijei de 75 mm (5 X 75); ș
-un palpator sferic cu un diametru de 0,5 mm i lungimea tijei de 100 mm (0,5 X 100); ș
-un palpator sferic cu un diametru de 1 mm i lungimea tijei de 100 mm (1 X 100); ș
-un palpator tip stea cu un diametru de 3 mm i lungimea tijei de 25 mm (STAR 3 X 25). ș
Pe Contura G2 se pot realiza diferite măsurători referitoare la:
-Formă (rectilinitate, planeitate, circularitate, cilindricitate, profilul unei linii oarecare,
profilul unei suprafe e oarecare); ț
13

-Orientare (paralelism, perpendicularitate, înclinare );
-Pozi ie (abatere de pozi ie, concentricitate, coaxialitate , simetrie). [4]ț ț
Contura G2 ne oferă măsurători cu o precizie de oridinul micronilor. Fiecare ma ină de ș
măsurat are o eroare de măsură din partea producatorilor. Eroare de măsură pentu Contura G2 se
calculează cu următoarea formula: 1,7 + L /350, unde L este lungimea de măsurat. [4], [5]
14

Capitolul 4
Pregătirea ma inii pentru măsurarea produsuluiș
4.1 Pornirea mașinii de măsurat ZEISS
Se pornește de la telecomandă apasând butonul POWER;
Fig. 4.1
Se va verifica presiunea aerului comprimat (aproximativ 5 bar );
Fig. 4.2
15

Se va cupla CMM-ul la aerul comprimat apasând butonul “M” al telecomenzii;
Fig. 4.3
Dupa ce au fost parcurs pașii de mai sus se va intra de pe calculator în programul CALYPSO
2017.
Fig 4.4
16

4.2 Magazia palpatoarelor
Fig. 4.5
În Fig. 4.5 este o magazine cu 6 sloturi, în fiecare slot aflându-se un palpator. În magazia de mai
sus se află următoarele palpatoare (de la stânga la dreapta):
-un palpator cilindric cu lungimea tijei de 50mm(C1 X 50);
-un palpator sferic cu un diametru de 3 mm i lungimea tijei de 50 mm (3 X 50); ș
-un palpator sferic cu un diametru de 5 mm i lungimea tijei de 75 mm (5 X 75); ș
-un palpator sferic cu un diametru de 0,5 mm i lungimea tijei de 100 mm (0,5 X 100); ș
-un palpator sferic cu un diametru de 1 mm i lungimea tijei de 100 mm (1 X 100); ș
-un palpator tip stea cu un diametru de 3 mm i lungimea tijei de 25 mm (STAR 3 X 25). ș
17

4.3. Calibrarea palpatoarelor
Palpatoarele necesită calibrarea deoarece tija se deformează cand ia contact cu piesa. Este
recomandată o calibrare după fiecare schimb de tură al operatorilor, după modificarea
temperaturii sau după fiecare coliziune. [1]
Înainte de a se începe calibrarea palpatoarelor, trebuie să se țină cont de următoarele:
-masa de granit trebuie tearsă cu un solvet corespunzător; ș
-trebuie verificat ca palpatoarele să fie curate si în urubate bine. [4] ș
Pentru calibrarea palpatoarelor se vor efectua urmatorii pa i: ș
a)Se va folosi o sferă cu un diametru de 30mm i se va a eza ca în poza de mai jos; ș ș
Fig. 4.6
18

b) Se va selecta CMM, iar apoi Stylus system;
Fig. 4.7
c)Se va introduce manual un palpator de referin ă (Master Probe). După ce a fost introdus ț
este recomandat să se a tepte o perioadă de minim 15min deoarece diferen a de ș ț
temperatură dintre tija palpatorului i mâna operatorului poate fi semnificativă. ș
Fig. 4.8
19

d) După ce a fost introdus manual se va selecta “Manual stylus system change” (Fig 4.9) i ș
se va alege palpatorul pus manual (Fig 4.10).
–
Fig. 4.9
Fig. 4.10
20

e)În continuare se va alege referința sferei i anume referin a 4 ; ș ț
Fig. 4.11
f)Se va lua manual un punct pe sferă (din directia Z+);
Fig. 4.12
21

Calibrarea se va face în 12 puncte. Pentru fiecare palpator durata de calibrare este de 10min.
Fig. 4.13
g) După calificarea palpatorului Master Probe, se va verifica dacă a fost calibrat
corespunzător (raza, devia ia standard etc). De calibrarea acestui palpator depinde ț
calibrarea următoarelor palpatoare. După calibrarea palpatorului de referin ă se va începe ț
calibrarea palpatoarelor din magazine;
Fig. 4.14
22

h)După ce s-a încărcat primul palpator din magazie (C1 X 50) se va selecta Qualify Stylus,
se va alege FULL QUALIFICATION i se va lua manual un punct cu palpatorul pe sferă ș
(la fel cum a fost luat pentru Master Probe);
Fig. 4.15
i)Se va repeta aceast lucru i pentru celelalte palpatoare, exceptie facând palpatorul ș
STAR 3 X 25. Acesta se poate calibra în 5 pozi ii, dar cel mai des se folosesc pozițiile 1 și 3. ț
pozi ia 1 ( se va de uruba palpatorul i se va în uruba în pozi ia 1);ț ș ș ș ț
Fig. 4.16
23

pozi ia 3 (se deșurubează din poziția 1 și se va înșuruba ca in figura 4.17).ț
Fig. 4.17

24

Capitolul 5
Măsurarea produsului
5.1. Analiza desenului
25

În figurile de mai jos este prezentat desenul 2D al produsului ce urmează a fi măsurat:
Fig. 5.1 [2]
26

În secțiunea A-A sunt prezentate 2 cote. Prima cotă reprezintă diametrul celor 3 elemente
inelare a1, a2 și a3. În acestea se vor insera bucșe metalice. Aceste diametre au valoarea nominală
9mm cu o toleranță de ± 0,05mm. Cota numărul 2 este o abatere de poziție cu condiție de
maxim material a celor 3 găuri față de bazele de referință A,B și C.
Fig. 5.2 [2]
În secțiunea B-B (Fig 5.3) din desenul 2D sunt prezentate următoarele cote:
-Cota numărul 5 este abaterea de profil a suprafeței planului din vârful pipei față de bazele
de referință A,B și C;
-Cota numărul 6 reprezintă abaterea de poziție la diametrul exterior al pipei față de bazele
de referință A,B și C;
-Cota numărul 8 este diametrul exterior al pipei la 8mm față de plan.
27

Fig. 5.3 [2]
În secțiunea C-C (Fig 5.4) din desenul 2D sunt prezentate următoarele cote:
-Cota numărul 14 este diametrul exterior al pipei la 8mm față de plan;
-Cota numărul 15 reprezintă abaterea de poziție la diametrul exterior al pipei față de bazele
de referință A,B și C;
-Cota numărul 16 este abaterea de profil a suprafeței planului din vârful pipei față de
bazele de referință A,B și C.
28

Fig. 5.4 [2]
Fig. 5.5 [2]
29

În urma analizei desenului se vor identifica bazele de referință:
Baza de referință A este formată din 3 baze de referință parțiale care sunt 3 plane inelare :
A1, A2 si A3 (fig 5.6);
Baza de referință C este o intersec ie dintre cilindrul A3 cu planul A3 (Int A3 C); ț
Fig. 5.6 [2]
30

c.) Baza de referință B este formată din centrul cercului încris din suprafața conului aflat
la o distanță de 4,65 mm față de suprafața frontală a piesei. (fig 5.7).
Fig. 5.7 [2]
Din intersec ia cilindrului A1 cu planul A1 rezultă punctul a1 (fig 5.5). La fel se face i pentru ț ș
punctele a2 si a3 (Clindrul A2 cu planul A2 rezultă punctul a2, clindrul A3 cu planul A3 rezultă
punctul a3. Originea este punctul B la o adâncime de 4,65 mm ( Sec iunea E-E, fig. 5.7). Baza de ț
referință C coincide cu punctul a3.
31

5.2. A ezarea piesei pe dispozitiv ș
Pentru măsurarea sepratorului se folose te un dispozitiv standard dedicat produsului (fig. ș
5.8). Dispozitivul se va poziționa cât mai pe centru mesei pentru a permite accesul capului de
măsură la toate elementele produsului în momentul rulării programului.
Fig. 5.8
32

Piesa se a ează foarte u or pe dispozitiv.După a ezarea produsului se verifică să nu fie ș ș ș
mascate elemente ce vor fi măsurate pentru a evita o posibilă coliziune a ma inii cu dispozitivul ș
(fig 5.9).
Fig. 5.9
33

5.3. Crearea programului
5.3.1. Importarea CAD-ului
CAD-ul se va importa urmând pa ii din figura de mai jos (Fig. 5.9). Acest CAD se aliniază dupa ș
axele mașinii. Se observă că există CAD atât pentru piesă cât și pentru dispozitiv.
Fig 5.10 [4]
34

Fig 5.11 [4]
Fig 5.12 [4]
35

5.3.2. Definirea sistemului de referin ă ț
Fig. 5.13 [4]
Pentru rotația spatială se folosește Offset Plane A. Offset Plane A este un element
construit din cele 3 intersecții a1, a2 și a3. a1 și a2 se află la același nivel, iar la a3 avem o
diferență de 4,3 mm conform desenul 2D. (Fig 5.5).
Rotația planară se mai numește și referință secundară. În cazul acestei rotații s-a stabilit ca
intersecția cilintrului A3 cu planul inelar A3 (Int A3 C) să fie pe axa –Y. Softul își va roti axele în
funcție de Int A3 C.
Pentru originea pe axa X se va alege cercul B aflat la adâncimea de 4,65 mm conform
desenul 2D. (Fig 5.7). Pentru originea pe axa Y se va folosi același cerc B . La originea pe axa Z
se va folosi planulul obținut din cele 3 intersecții, a3 fiind translatat la 4,3 mm.
36

5.3.3. Strategii de măsurare
Conform desenului 2D ( fig. 5.1 – 5.7) vom masura urmatoare cote:
Fig. 5.14 [4]
Sec iunea A-Aț
Fig. 5.15 [4]
37

Cotele 1 A1, 1 A2, 1 A3
-se masoară diametrul cilindrului în 2 sec iuni (sus, jos) i se face media; ț ș
-se masoară fiecare sec iune prin 8 puncte la 1,5 mm de muchie prin scanare ț
Cotele 2 A1, 2 A2, 2A3 (Fig. 5.15)
-abatere de pozi ie a celor 3 găuri fată de bazele de referință A, B i C; ț ș
-se ine cont de maxim material condition.ț
În tabelul 5.1 se observă viteza de scanare și palpatoarele folosite pentru elementele din care sunt
constituite cele 2 cote din secțiunea A-A.
Caracterist
icăTipViteză
scanare(mm/s) Palpator
Cylinder
A1Cylinder 2,53 x 50
Plane A1Plane 43 x 50
Cylinder
A2Cylinder 2,53 x 50
Plane A2Plane 43 x 50
Cylinder
A3Cylinder 2,53 x 50
Plane A3Plane 43 x 50
Circle BCircle on
cone 43 x 50
Tabel 5.1 [4]
38

Fig. 5.16 [4]
Sec iunea B-Bț
Fig. 5.17 [4]

-Circle1 este un cerc într-un con aflat la o adăncime de 8mm;
-Projection1 este intersec ia planului Plane1 cu cercul Circle1 din care rezultă un punct. ț
Cota 5 (Fig 5.18)
-este abaterea de profil a suprafeței planului din vârful pipei față de baze de referință A,B
și C;
-se măsoară un plan (Plane 1) cu medoata de scanare ( 900 puncte).
39

Fig. 5.18 [4]
Cota 6 (Fig. 5.19)
-abaterea de poziție la diametrul exterior al pipei față de baze de referință A,B și C;
-se proiectează cercul (Circle 1 ) pe plan (Plane 1) i rezulta un punct (punctul e , fig 5.3) ș
Fig. 5.19 [4]
40

Cota 8 (Fig. 5.20)
-se măsoară un diametru, un cerc (Circle 1) măsurat în con la o adâncime de 8 mm fa ă de ț
planul de sus;
Fig. 5.20 [4]
În tabelul 5.2 se observă viteza de scanare și palpatoarele folosite pentru elementele din
care sunt constituite cele 2 cote din secțiunea B-B.
Caracterist
icăTip Viteză
scanare(mm/s) Palpator
Circle1Circle on
Cone 43 x 50
Cone B-BCone 9,53 x 50
Plane1Plane 33 x 50
Tabel 5.2 [4]
41

Sec iunea C-Cț
Fig. 5.21 [4]
-Circle2 este un cerc într-un con aflat la o adăncime de 8mm;
-Projection2 este intersec ia planului Plane2 cu cercul Circle2 din care rezultă un punct. ț
Cota 14 (Fig. 5.22)
-se măsoară un diametru, un cerc (Circle 2) măsurat în con la o adâncime de 8 mm fa ă de ț
planul de sus;
42

Fig. 5.22 [4]
Cota 15 (Fig. 5.23)
-abaterea de poziție la diametrul exterior al pipei față de baze de referință A,B și C;
-se proiectează cercul (Circle 2 ) pe plan (Plane 2) si rezultă un punct (punctul c , Fig 5.4).
Fig. 5.23 [4]
43

Cota 16 (Fig. 5.24)
-este abaterea de profil a suprafeței planului din vârful pipei față de baze de referință A,B
și C;
-se măsoară un plan (Plane 2) cu metoda de scanare ( 900 puncte).
Fig. 5.24 [4]
În tabelul 5.3 se observă viteza de scanare și palpatoarele folosite pentru elementele din
care sunt constituite cele 2 cote din secțiunea C-C.
Caracterist
icăTip Viteză
scanare(mm/s) Palpator
Circle2Circle on
Cone 45 x 50
Cone C-CCone 9,55 x 50
Plane2Plane 35 x 50
Tabel 5.3 [4]
44

5.4. Testarea programului si afisarea rezultatelor
Pentru a rula programul se parcurg următorii pa i: ș
-se va executa programul apăsând butonul RUN din Calypso;
-va apărea fereastra din Fig. 5.26;
Fig. 5.26 [4]
-se va alege Base Alignment i șManual Alignment pentru a palpa manual elementele din
alinimanet ( după ce se palpează manual elementele pe viitor nu va mai fi nevoie deoarece
programul va memora cum este piesa asezată i se va masura în automat); ș
-se va alege o viteza de deplasare a mașinii egala cu 160 mm/s
45

-pentru a-i da o denumire raportului excel care va fi exportat se va apăsa Printout header
data, iar apoi va apărea o noua fereastră;
Fig. 5.27 [4]
-dupa ce a fost denumit raportul excel se va apăsa OK, iar apoi se va da Start;
-va aparea o fereastră cu elementele pe care trebuie să luăm manual puncte cu palpatorul
corespunzător ( in cazul nostru vom lua manual puncte pentru următoarele elemente:
Cilindrul A1, Cilindrul A2, Cilindrul A3, Planul A1, Planul A2, Planul A3);
46

Fig. 5.28 [4]
-pentru Cilindrul A1 va fi nevoie de minim 6 puncte (2 cercuri luate din minim 3 puncte
fiecare);
–spre deosebire de alte programe de măsurat, in Calypso nu are importan ă dacă se va lua ț
prima data cercul sus sau jos din cele minim 3 puncte (softul î i dă singur seama de sens ș
si direc ie); ț
-după ce s-au luat manual toate punctele pentru elementele corespunzătoare se va apasa
OK i se va rula în automat progrmaul;ș
-după ce s-a terminat de măsurat se va exporta un raport în format excel (fig 5.29), unul
PDF (fig 5.30), dar și într-un program destul de folosit de clienți, numit Q-DAS.
47

Fig . 5.29 [4]
48

Fig 5.30 [4]
49

Capitolul 6
Concluzii
În acest proiect se observă că toate cotele măsurate i prezentate ale separatorului au fost ș
în specifica ii conform cu desenul 2D. Au fost măsurate diferite caracteristici ale pieselor ț
referitoare la formă (profilul suprafe ei) țși la pozi ie (abatere de pozi ie). Aceste m ț ț ăsurători au
fost exportate în formate precum raport excel și raport pdf.
Pentru măsurarea produsului au fost parcurse mai multe etape :
a fost pregătită corespunzător mașina de măsurat și s-au respectat toți factorii importanți
pentru a avea o măsurare corectă;
s-a stabilit sistemul de referință al produsului;
s-au adăugat cotele din desenul 2D;
s-au folosit pentru fiecare cotă anumite strategii de măsurare;
s-a rulat programul cu atenție;
s-au analizat rezultatele cotelor măsurate.
48

Bibliografie
1. Aurel Tulcan, Masurari tridimensionale: Curs pentru anul II Master IPMPC/ II 2019- 2020
2. MAHLE Componente de Motor SRL, Timi oara ; ș
3. www.totalmateria.com (accesat pe data de 27.04.2020);
4. Laboratorul de măsurători 3D din cadrul companiei Mahle Componente de Motor;
5. www.zeiss.com (accesat în perioada 01.05.2020 – 20.06.2020)
49