Rezumat Visoianu (popescu) [623989]

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE
"GRIGORE T. POPA" – IAȘI
FACULTATEA DE MEDICINĂ

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

STUDIUL SINDROMULUI METABOL IC
ÎN POPULAȚIA UNEI COMUNITĂȚI
RURALE DIN ROMÂNIA

Conducător științific
Prof. Univ. Dr. Mariana GRAUR
Doctorand: [anonimizat], 2014

Decizia Rectorului Universității de Medicină și Farmacie
“Grigore T. Popa” – Iași, nr. 15299/23.07.2014 de numire a
membrilor -referenți specialiști ai comi siei de doctorat

Data susținerii publice: 30.09.2014 , Biblioteca U.M.F.
“Grigore T. Popa” Iași

STUDIUL SINDROMULUI METABOL IC
ÎN POPULAȚIA UNEI COMUNITĂȚI
RURALE DIN ROMÂNIA

Conducător științific
Prof. Univ. Dr. Mariana GRAUR

Doctorand: [anonimizat]: sindrom metabolic, obezitate abdominală, rată
de supravie țuire, diabet zaharat tip 2, hipertensiune arterial ă.

1 CUPRINS
PARTEA GENERALĂ – Stadiul actual al cunoașterii
Capitolul 1. Sindromul metabolic: generalită ți
1.1. Istoric, no țiuni introductive
1.2. Criterii de diagnostic
1.3. Epidemiologia sindromului metaboli c
1.4. Abordarea sindromului metabolic
Capitolul 2. Sindromul metabolic – mecanisme patogenice
2.1. Obezitatea
2.2. Insulinorezisten ța
2.3. Al ți factori
Capitolul 3. Sindromul metabolic: comorbidită ți și complicații
3.1. Componentele sindromului metabolic
3.2. Complica țiile sindromului metabolic
PARTEA PERSONALĂ
Capitolul 4. Motivația și obiectivele studiului
Capitolul 5. Material și metode
Capitolul 6. Rezultate
6.1. Studiu de cohortă: analiza unor parametri clinici la
popula ția cu SM
6.2. Analiza mortalită ții și a ratei supraviețuirii în cohorta
studiat ă
6.3. Studiul comprehensiv al sindromului metabolic pe un
eșantion reprezentativ din cohorta inițială
Capitolul 7. Discuții
Capitolul 8. Concluzii
Capitolul 9. Perspective pe care le deschide teza
Bibliografie
Anexe
Lucrări publicate din tematica tezei

2
Introducere. Stadiul actual al cunoașterii

Bolile cronice netransmisibile cunosc în ultimele decenii o creștere
alarmantă pe plan mondial. Ele sunt direct responsabile de cele aproximativ
18 milioane de decese de cauză cardio vasculară (CV) care se înregistrează
anual, diabetul zaharat și hipertensiunea arterială fiind principalele cauze.
La rândul lor, aceste două boli sunt rezultatul direct al epidemiei de
obezitate care a cunoscut o creștere fără precedent în ultimii ani, raportul
Organiza ției Mondiale a S ănătă ții (OMS) indicând c ă în anul 2007 în lume
existau peste 1 milion de persoane supraponderale, peste 300 milioane de
obezi și că 20 -30% din populația globului prezenta criteriile de diagnostic
ale sindromului metabolic (SM) (1). SM este considerat astăzi ca fiind una
din cele mai importante cauze de morbiditate și mortalitate CV în țările
dezvoltate, dar și în curs de dezvoltare, o meta -analiză a unor ample studii
populaționale demonstrând că prezența SM determină o creștere cu 27 -37%
a riscului de mortalitate totală și cu 65 -93% a riscului de boală CV (3). SM
se referă la prezența concomitentă a mai multor factori de risc CV
cunoscuți, incluzând insulinorezistența (IR), obezitatea, dislipidemia și
hipertensiunea arterială ( HTA ). Există controverse legate de definiția și
utilitatea sa , dar luând în considerare elementele SM și relațiile dintre
acestea, vom înțelege mai bine fiziopatologia bolii și cronologia apariției
complicațiilor CV și metabolice. SM este important și din alte mot ive:
identifică pacienții cu risc crescut de a dezvolta boală CV și diabet
zaharat tip 2 și facilitează studii clinice și epidemiologice a supra
tratamentului preventiv (2 ).
SM a fost definit după variate criterii (3), cele mai utilizate
fiind cele OMS (1999) ( 4) și criteriile Nat ional Cholesterol
Education Program (NCEP), numite și Adult Treatm ent Panel III
(ATP III) (5 ). În practica zilnică este utilă folosirea consensurilor
organizațiilor științifice internaționale care au încercat să
omogenizeze reco mandările de evaluare și tratament a acestor
persoane. În octombrie 2009 s -a propus o descriere consensuală care
să ușureze activitatea, atât a medicului practician, cât și cea de
cercetare . După revizuirea din 2009, oricare 3 din următoarele 5
elemen te încadrează persoana în SM (6 ): obezitate abdominală ( CA-
CA ≥94 cm la b ărbați / ≥ 80 cm la femei); tirgliceride -TG ≥150
mg/dl; HDL -colesterol < 40 mg/dl la bărba ți și <50 mg/dl la femei;

3 TA sistolică ≥130 mmHg sau TA diastolic ă ≥85 mmHg; glicemie à
jeun ≥ 100 m g/dl.
Diversitatea criteriilor de diagnostic utilizate face dificilă
stabilirea unei prevalențe unitare a SM. IDF indică pe baza unor
studii de mare amploare o prevalență în populația generală între 16%
și 37%, în func ție de criteriile utilizate și de populația studiată.
Prevalența SM cre ște odat ă cu înaintarea în vârstă și este cea mai
mare în cadrul populației peste 65 de ani. Cre șterea obezit ății în
populație este paralelă cu o incidență în creștere a SM, de asemenea,
la persoanele de vârstă mijlocie și chiar tineri ( 7, 8).
SM este considerat un cumul de factori de risc, care include
obezitate centrală, dislipidemie aterogenă, HTA și nivel ridicat al
glicemiei. SM este o construcție clinică utilă în medicina profilactică,
cu referire la bolile metabo lice, CV, oncologice, hepatologice. Mai
mult, s -a remarcat o asociere puternică a acestuia cu afec țiuni precum
boli CV aterotrombotice, DZ tip 2, boala ficatului gras non -alcoolic,
sindromul ovarului polichistic, sindromul de apnee în somn, dar și cu
difer ite forme de cancer .
Motivația și obiectivele studiului

SM are o semnificație clinică certă și reprezintă o reală
problemă de sănătate publică. Are efecte asupra populației adulte, d ar
recent se remarcă apariția sa epidemică la copil și adolescent. Acest
concept clinic, care a avut de -a lungul timpului mai multe definiții
elaborate de diverse asociații profesionale, are o importanță dovedită
în medicina preventivă cu referire la boli metabolice,
cardiovasculare, oncologice și hepatologice.
Sindromul metab olic reprezintă o problemă de mare
actualitate prin creșterea alarmantă a prevalenței acestuia , precum și
datorită complexității mecanismelor fiziopatologice și a dificultății
abordării terapeutice. Identificarea persoanelor cu SM și risc
cardiometabolic c rescut este esențială pentru prevenirea
evenimentelor cardiovasculare, a diabetului zaharat și pentru
reducerea mortalității. Faptul că SM în sine nu este defin it ca boală,
ci ca asociere de factori de risc, ridică probleme de percep ție atât din
partea med icilor, dar în special a pacien ților care tind s ă minimizeze

4 impactul pe care sindromul metabolic îl poate avea asupra sănătății și
vieții lor.
Fiecare element al sindromului reprezintă factori de risc
consacra ți pentru patologiile diverse enumerate anter ior, dar valorile
diagnostice luate în calcul pentru fiecare element, cuantificate
independent, nu reprezintă în sine o patologie, ceea ce face dificil de
abordat un program profilact ic și curativ eficient pentru pacienții care
întrunesc criteriile acestei entități.
Există discu ții în leg ătură cu riscurile la care este expus un
subiect care îndepline ște cel puțin trei criterii ale SM, cum se
cumulează riscurile conferite de fiecare element din defini ție în
momentul în care interacționează cu celelalte eleme nte prezente.
Efectul este de simplă sumare sau factorii nocivi se poten țează
reciproc și dac ă da care este profilul acestei poten țări? Care este
atitudinea cea mai benefică din punct de vedere a l profilaxiei și al
tratamentului ?
Există ghiduri de practic ă pentru hipertensiune, pentru
disipidemie, pentru prediabet și diabet și pentru suprapondere și
obezitate. Nu există astfel de ghiduri pentru SM. De și din 2009 exist ă
o defini ție consensual ă a SM, fiecare practician sau cercetător
utilizează defini ția pe care a considerat -o potrivită. Ca urmare, în
literatură datele sunt polimorfe, rezultatele sunt neconcludente iar
statisticile nu sunt unitare, fapt care împiedică adoptarea unei
atitudini sistematizate, unice în fa ța acestei entit ăți clinice.
La ora actu ală există, în ceea ce privește situația SM în
regiunea de nord -est a României, puține date despre această entitate
clinică.
Cercetarea de fa ță prezintă date cu privire la epidemiologie și
evolu ția SM (definit conform consensului anterior menționat) într -o
comunitate rurală din N -E țării. Rezultatele vor completa datele
puține și incomplete existente la nivelul României. Studiul s -a
desfă șurat în mai multe etape, în 2008, când 1275 persoane au fost
incluse în studiu, în 2011 când a fost selectat un lot de 254 de
persoane pentru o analiză mai aprofundată a patologiei investigate și
în 2013, când s -a făcut o reevaluare clinică a lotului ini țial de 1275
de persoane. Această analiză longitudinală va permite deschiderea de
noi perspective în vederea identificări i unei modalită ți unitare și

5 eficiente de abordare a SM, care în acest moment în practică e ste o
entitate subdiagnosticată și monitorizat ă ineficient. Se deschide astfel
perspectiva re alizării unor norme de practică atât în ceea ce prive ște
diagnosticul, monitorizarea , dar și prevenția în practica medical ă.
Obiectivele generale ale cercetării
Am realizat un studiu longitudinal, în care am urmărit să
evaluăm:
 caracteristicile generale ale populației cu SM: procent din
populația studiată, sex, vârstă, parametri socio -economici ;
 analiza unor parametri clinici, în dinamică, a unui lot extins din
populație, în legătură cu patologia investigată ;
 analiza aprofundată, clinică și paraclinic ă, a evolu ției SM, a unui
lot semnificativ din popula ția studiat ă;
 relația SM cu suprapond erea și obezitatea ;
 identificarea elementelor SM care se corelează cel mai bine cu
prezen ța și evoluția sa la popula ția urmărită ;
 diferențele pe sexe ale parametrilor menționați anterior ;
 compararea asocierii unor diferiți pa rametri antr opometrici
(indicele de masă corporală -IMC, CA ) și biochimici (glicemie ,
colesterol, trigliceride, HDL colesterol) , dar și a unor markeri mai
puțin uzitați (protein ă C reactivă înalt selectivă, adiponectina,
HOMA -IR), cu patologia cardiometabolică ;
 identifi carea modului în care elemente specifice SM influențează
mortalitatea și durata de supraviețuire la persoanele incluse în
lotul studiat.

Material și metode

Popula ția studiat ă
Au fost studia ți subiecți aparținând popula ției din localitatea
Deleni, județul Iași, de ambele sexe, cu vârsta de peste 18 ani.
Selecția acestei localități a fost făcută pe criterii demografice
(localitatea din județul Iași cu cei mai numeroși locuitori, după
comuna Belcești, majoritatea de religie creștin -ortodoxă, fără cetățeni
de alte etnii), dar și datorită existenței unui centru medical
corespunzător și a personalului calificat necesar desfășurării

6 studiului. Au fost incluse în studiu doar persoanele cu domiciliu
stabil în Deleni.
Studiul a analizat inițial datele culese pentru 1275 dintre cei
3248 de subiecți adulți ca re au participat la “Programul național de
evaluare a stării de sănătate a populației”, derulat în perioada 2007 –
2009. După o perioadă de cinci ani, în anul 2013, s -au reevaluat
elem entele clinice care definesc SM pentru cohorta inițială de 1275
de pacienți, aplicându -se chestionarul despre stilul de viață utilizat în
2008 . O altă etapă d e cercetare a fost evaluarea în anul 2011 a 254 de
subiecți din lotul inițial de 1275, pentru SM, evaluare clinică și
paraclinică mai aprofundată.

Populația studiată și culegerea datelor în prima etapă a studiului
Pentru fiecare dintre cei 1275 de participanți s -a completat o
fișă individuală care cuprindea: vârsta ; sexul; elemente ale stilului de
viață (statutul de fumător, activitatea fizică desfășurată, consumul de
băuturi alcoolice, tip de dietă ); antecedente personale patologice ;
parametri antropometrici: greutatea, înălțimea, CA, IMC; t ensiunea
arterială sistolică și diastolică ; parametri biochimici: glicemia à jeun,
colesterolul total, HDL colesterolul, trigliceridele serice à jeun.
Cercetările au fost efe ctuate în perioada 1 iulie 2007 –31
decembrie 2008, fiind incluse în studiu persoanele cu vârsta peste 18
ani cu domiciliu stabil în localitate.
Criteriile de includere au fos t: persoane cu domiciliul stabil în
localitatea Deleni, județul Iași; vârsta peste 18 ani; etnie română;
persoane care au participat la “Programului național de evaluare a
stării de sănătate a populației”, program care s -a derulat în perioada
2007 -2009. Criterii le de excludere au fost :vârsta <18 ani; refuzul
subiecților; persoane cu domiciliul stabil în alte localități sau cele
care au părăsit localitatea de peste 1 an; persoane care aveau
domiciliu în localitate de mai puțin de 12 luni.
Etapa studiului derulată în 2013 a urmărit, la cei 1275 de
subiecți care au parti cipat la “Programul național de evaluare a stării
de sănătate a populației”, pentru fiecare participant, completarea unei
fișe individuale care cuprindea următoatele date, evaluate pe aceleași
principii ca în studiul din 2008, cu excep ția parametrilor biologici .
Criteriile de includere în al doilea studiu au fost: persoane cu
vârsta peste 18 ani, care au fost evaluate în 2008 . Criteriile de

7 excludere din al doilea studiu au fost: pe rsoane cu vârsta sub 18 ani
(criteriu implicit); persoanele care au refuzat să participe în studiu;
persoane cu tulburări psihice/cognitive majore (aflate în evidența
medicilor de familie cu aceste diagnostice); persoane care și -au
shimbat domiciliul din c omună Deleni.

Populația studiată și culegerea datelor în 2011
Dintre toți cei 1275 de subiecți adulți analizați conform datelor
culese din “Programul Național de Evaluare a Stării de Sănătate a
Popula ției” în anul 2008, urmăriți con form descrierii anterioare, a
fost selectat un e șantion de 254 persoane alese randomizat, lot
statistic semnificativ. Pe acest eșantion de populație s -au efectuat
investigații aprofundate, în evoluție, conform obiectivelor propuse.
Criteriile de includere în studiul din 2 011 au fost: persoane cu
vârsta peste 18 ani (criteriu implicit), alese aleator de calculator, din
bazele de date ce cuprindeau cei 1275 de subiecți; persoanele care și-
au exprimat acordul de participare și care au semnat consim țământul
informat. Criteriil e de excludere din studiul din 2011 au fost:
persoane cu vârsta sub 18 ani (criteriu implicit); persoanele care au
refuzat să participe în studiu; persoanele care nu au semnat
consimțământul informat; persoane cu tulburări psihice/cognitive
majore (aflate în evidența medicilor de familie cu aceste
diagnostice).
Protocolul de studiu desfă șurat în 2011 a inclus o discuție
privind consim țământul informat, apoi, pentru fiecare participant, s -a
completat fișa de studiu. Informațiile din fișă au inclus: date
personale (nume, prenume, CNP, stare civilă, ocupație, nivel de
studii, venit mediu pe membru de familie/lună), antecedente
personale și heredocolaterale semnificative (hipertensiune arterială,
diabet zaharat, obezitate), statusul de fumător, consumul de alcoo l
raportat de participanți, numărul de ore de privit la televizor/zi. Tot
în cadrul primei vizite, participanții au răspuns la întrebările din
chestionarele de evaluare a activității fizice. S -au măsurat apoi
parametrii antropometrici (înălțimea, greutatea , CA), precum și
tensiunea arterială, date care au fost de asemenea trecute în fișa de
studiu. La final, subiecții au fost programați pentru cea de a doua
vizită, explicându -li-se că trebuie să se prezinte dimineața, între orele

8 7 și 8, la data programată, pe nemâncate, după un post de cel puțin 8
ore și cu o dietă normală în pre -ziua vizitei.
Protocolul de studiu este reprezentat schematic în Figura 5 .1.

Figura 5.1 Reprezentarea schematică a protocolului de studiu
În cadrul celei de a doua vizite au fost recoltate probe
biologice: o probă de sânge (prin puncție venoasă) și o probă de
urină, efectuându -se determinările biologice pentru caracterizarea
metabolică a acestor persoane. Ulterior, s -au efectuat și explor ări
imagistice (ecografie Doppler carotidiană, ecografia abdominală,
electrocardiograma). Toate rezultatele obținute au fost înregistrate în
fișa de studiu corespunzătoare fiecărui participant. Probele de sânge
venos au fost centrifugate la maxim 20 -30 minute de la recoltarea lor
(pentru a obține rezultate reale ale insulinemiei și glicemiei) în
Cabinetele Medicale Deleni, cu ajutorul unei centrifuge portabile.
După centrifugare s -a efectuat pipetarea supernatantului în 2
recipiente eppendorf (1ml pentru anali ză biochimică, 1ml pentru
analiză imunologică). S -a procedat similar pentru proba de urină
prelevată. Fiecare participant a primit un număr în ordinea înrolării în
studiu, acesta fiind folosit pentru identificarea persoanelor pe tot
parcursul desfășurării studiului. Acest număr a fost utilizat și pentru

9 etichetarea probelor recoltate. Astfel prelucrate, probele au fost
congelate și apoi transportate la Iași și analizate la un laborator
acreditat. Investigațiile paraclinice efectuate, au fost: glicemia à jeu n;
hemoglobina glicată ; colesterolul total; HDL -colesterolul ; LDL –
colesterolul; trigliceridele; acidul uric; microalbuminuria;
apolipoproteina A -I și apolipoproteina B; insulinemia; adiponectina;
proteina C reactivă înalt sensitivă (high sensitive); estima rea
cantitativă a insulinorezistenței (indicele HOMA -IR).
Implicații etice
O prioritate a studiului a fost obținerea consimțământului clar
și informat din partea pacientului implicat în studiu – consimțământ
scris, după ce toate informațiile necesare au f ost pe larg și într -un
limbaj adecvat prezentate posibililor subiecți. S -a insistat pe faptul că
pacienții sunt liberi să se retragă din acest studiu în orice moment;
fără ca aceasta să le afecteze îngrijirea medicală ulterioară. Înainte
de începerea stud iului, s -a obținut Avizul Comisiei de Etică al
Universității de Medicină și Farmacie "Grigor e T. Popa" -Iași.
Analiza statistică
Prelucrarea datelor medicale obținute am realizat -o folosind
programele SPSS ( Statistical Package for Social Sciences ) pentru
analiză statistică aplicată, respectiv Microsoft Office Excel pentru
crearea bazei de date (program compatibil cu SPSS în ceea ce
privește importul datelor).

Rezultate și discuții

Analiza, include un număr mare de subiecți, 1275, dintre care
459 de bărba ți (36%) și 816 femei (64%), a c ăror evoluție, din
perspectiva unor param etrii clinici, a fost reevaluată după un interval
de 5 ani, când în lotul studiat au rămas 1137 de subiec ți, fiind
înregistrate 132 de decese până la finalul anului 2013.
În di namică , se observă o cre ștere a mediei greut ății lotului
odată cu înaintarea în vârstă a subiec ților. Această tendin ță
crescătoare se men ține atât la b ărbați, cât și la femei. Evoluția IMC
în lotul studiat în cele două etape ale cercetării confirmă trendul
ascendent al parametrilor antropometrici. Compararea datelor IMC –
ului mediu pe sexe arată nu numai trendul asccendent al acestuia , ci

10 și faptul că spre deosebire de greutatea medie care s -a dovedit a fi
mai mare la bărba ți fat ă de femei în cele două momen te, IMC -ul
mediu este mai mare la femei în comparație cu bărbații. Analiza
evolu ției CA în lotul studiat a determinat, în concordan ță cu cele
enun țate anterior , existen ța unei tendințe cresc ătoare. În ceea ce
prive ște valorile CA medii în funcție de sex, a cestea au fost la sexul
masculin în ambele momente mai mici fa ță de valorile calculate
pentru lotul integral și la sexul feminin, în ambele momente valorile
au fost peste valorile medii ale întregului eșantion. Se poate astfel
concluziona că femeile adulte au o tendință evolutivă nefavorabilă în
comparație cu bărbații, rapo rtat la suprapondere, obezitate și
obezitate abdominală, înaintare a în vârstă determi nând o alterare mai
accentuată a stusului ponderal al acestora. Totuși, în lotul studiat de
1275 de pe rsoane , 22,3% au avut în 2008 talie normală; acest proce nt
a crescut după cinci ani, 26, 7% dintre subiecți având talie normală.
Analiza statistică a evolu ției parametrilor antropometrici în
perioada 2008 -2013 a arătat diferen țe semnificative statistic pe lotul
studiat în ceea ce prive ște greutatea (p <0.001 ), CA (p<0.001 ), IMC
(p<0.001 ) și valoarea tensiunii arteriale diastolice (p=0.008), f ără a
exista diferen țe semnificative statistic în ceea ce privește evoluția
valorilor tensiunii arteriale sistolice (p =0.155).
Deși se observ ă o cre ștere a valorii medii a parametrilor
antropometrici în lotul studiat între anii 2008 -2013, există însă unele
persoane care au avut o evolu ție regresiv ă a acestor parametri în
intervalul de timp analizat, existând un polimorfism evoluti v atunci
când ne raportăm la individ și nu la întreg eșantionul urmărit. Astfel,
un număr de 401 persoane au înregistrat o scădere a valorii greută ții
corporale cu re ducerea consecutivă și a IMC, iar un număr de 430
persoane au avut o valoare a CA mai mică în 2013 fa ță de 2008, spre
deosebire de rezultatele calculate la întregul lot. Evoluția
parametrilor antro pometrici, în general ascendentă, este la unii
subiecți favorabilă , iar la alți subiecți mult mai accentuată în raport
cu valorile medii calculate.
În 2008, dintre cele 1275 persoane incluse în studiu, un
număr de 189 (14,8%) prezentau minim 3 criterii de definire a
sindromului metabolic conform defini ției actuale. S-a determinat că
deși trendul ascendent pentru parametrii monitorizați se menține

11 indiferent de prezen ța sau absența SM, creșterile sunt mai marcate la
cele care nu aveau în 2008 SM. Cu alte cuvinte, parametrii urmăriți
au evoluat mai favorabil la cei care aveau SM comparativ cu cei care
nu aveau SM.
O componentă cu importanț ă deosebită și cu un real caracter
de noutate pe care cercetarea o aduce, o reprezintă analiza
mortalită ții făcută în lotul studiat. Ponderea deceselor în e șantionul
analizat a fost de 10,8% (n=138). Dintre persoanele decedate 56,5%
au fost de sex masculin (n=78). În rândul supravie țuitorilor au
predominat însă femeile, procentul acestora fiind de 66,5% (n=756).
Deși fără semnifica ție statistică, se observă o pondere mai mare a
deceselor în rândul persoanelor cu SM (p=0,704). În cazul sexului
masculin, numai 74,4% dintre cei cu SM au supravie țuit, comparativ
cu 83,9% dintre cei fără SM (p=0,134); în timp ce în cazul femeilor
această dife rență a fost mai pu țin bine exprimat ă (92,5% cu SM vs.
92,7% fără SM, p=0,863). În mod paradoxal, persoanele cu talie
groasă au avut o perioadă semnificativ mai mare de supravie țuire
comparativ cu ce le cu CA normală (p=0,019).Totu și la analiza în
raport cu genul, de și perioad a de supravie țuire a celor cu CA groas ă a
fost mai mare , diferen țele între duratele de supraviețuir e nu au fost
semnificative (p=0, 645). La nivelul întregului e șantion nu s -au
observat diferen țe semnificative în ceea ce privește supravi ețuirea
determinate de valorile crescute ale glicemiei (p=0,128),
colesterolemiei (p=0,938), trigliceridelor (p=0,631) sau de valorile
scăzute ale HDLc (p=0,171). Valorile TA corespunzătoare criteriilor
diagnostice pentru SM nu s -au asociat cu o durată mai scăzută a
supravie țuirii (p=0,883). Numărul de elemente însumate,
reprezentând criterii de definire a SM evaluate în 2008, nu s -a asociat
cu diferen țe semnificative privind durata de supraviețuire (p=0,075).
Persoanele fără SM au avut o durată medie de su pravie țuire de 70,76
luni, iar cele cu SM de 70,67 luni (p=0,705). În situa ția persoanelor
cu SM metabolic în 2008, în raport cu sexul, numărul de decese a
fost semni ficativ mai mare la bărba ți, iar supraviețuirea la aceștia a
fost de 66,62 luni vs. 73,28 luni (femei). Toate aceste rezultate, deși
nu aduc date cu caracter cert, deschid perspective de cercetare
ulterioară, de investigare a diferitelor asocieri patologice care pot
influența perioada de supraviețuire a unui individ, cu atât mai mult

12 cât astfel de cercetări în literatura au rezultate divergente , iar în țara
noastră lipsesc.
La nivelul lotului total, analiza efectuată a arătat că hazardul
(riscul instantaneu al unui subiect de a realiza evenimentul
prestabilit, dat fiind faptul că el a supravie țuit până în acel moment) a
fost semnificativ mai mare în cazul sexului masculin, bărba ții având
un HR cu 140% mai mare decât femeile. La nivelul întregului lot,
talia groasă pare a avea un e fect protectiv, persoanele cu CA groasă
având un HR cu 35% mai sc ăzut pentru deces de orice cauză
comparativ cu cele cu talie normală. În ce ea ce prive ște analiza în
funcție de num ărul de componente ale SM, semnifica ție statistic ă s-a
obținut doar în cazul persoanelor cu 2 componente ale SM, acestea
având un HR cu 44% m ai redus de deces de orice cauză comparativ
cu cele fără niciun component al SM. Persoanele cu 5 componente de
SM au avut un HR de 3,26, dar nesemnificativ statistic (p=0,107).
SM s-a asociat cu un HR pozitiv de deces, dar nesemnificativ
statistic (p=0,708 )
Parametrii clinico -biologici asocia ți semnificativ cu
mortalitatea de orice cauză în lotul studiat au fost vârsta în momentul
înregistrării în studiu, valorile TA sistolice și diastolice și valoarea
glicemiei à jeun (odată cu cre șterea lor, crescând ri scul de deces).
SM s-a asociat cu o cre ștere a HR cu 43%, nesemnificativ ă statistic.
Analiza realizată numai asupra reprezentan ților sexului mascului, în
regresia multivariată, introducându -se ca predictori alături de SM
elementele demografice cu influen ță asupra supravie țuirii, elemente
ale stilului de via ță (fumatul, alcoolul, practicarea regulată a unui
sport,consumul de carne grasă), dar și elemente ale riscului
cardiovascula r neincluse în SM (colesterolul și IMC ), a relevat că
predictor semnificativ alături de vârstă și prezen ța SM . Sindromul
metabolic s -a asociat cu o cre ștere a HR cu 107%, semnificativ ă
statistic (p=0,042). Nu se poate afirma acela și lucru în cazul sexului
feminin, la care singurul predictor a fost vârsta. Men ționăm că
fumatul s -a aso ciat cu o cre ștere a mortalit ății, nesemnificativ ă
statistic (p=0,067).
Importan ța studiului realizat a fost data și de evaluarea
realizată în momentul intermediar 2011, pentru un eșantion
reprezentativ de subiecți, 254 selectați randomizat din lotul iniț ial.

13 Analiza efectuată a arătat o scădere progresivă a frecven ței
persoanelor normoponderale odată cu trecerea anilor și creșterea
frecven ței celor cu exces ponderal. Datele obținute sunt în
concordanță cu acele a determinate în întregul interval, în lotul de 254
de persoane studiate ; în 2008 frecven ța normoponderalilor era de
37%, a supraponderalilor de 45,3%, iar a obezilor de 17,7%. În 2011,
analiza ponderală arată o frecven ță a persoanelor normponderale de
36,2%, a supraponderalilor de 38,6%, iar a obezi lor de 25,2%.
În ceea ce prive ște frecvența SM în lotul studiat de 254 de
persoane, analiza statistică a arătat o prevalen ță de 24,4% (62
persoane) în 2008 fa ță de 55,1% (140 de persoane) în 2011. Dintre
persoanele fără SM în 2008, un număr de 87 de pers oane (45,3%) au
fost diagnosticate cu SM în 2011, iar dintre persoanele cu SM în
2008, un număr de 9 persoane (14,5%) nu mai îndeplineau criterii
diagnostice pentru SM și în 2011, diferențele fiind semnificative
statistic ( p<0.001 ). Cu alte cuvinte, 105 pe rsoane (41,3%) au rămas
fără SM și în 2011, 9 persoane (3,5%) au avut SM numai în 2008, nu
și în 2011, 87 de persoane (34,3%) au fost diagnosticate cu SM doar
în 2011, iar un număr de 53 de persoane (20,9%) au avut criterii
diagnostice pentru SM și în 2008 și în 2011. La analiza obezității
abdominale a lotul ui intermediar, valoarea cea mai mică a CA se
regăse ște în grupul f ără criterii diagnostice pentru SM în 2008.
Valorile minime ale perimetrului abdominal sunt mai mari în grupul
de persoane cu SM comparativ cu cele fără SM. Surprinzător însă,
analiza efectuată arată valorile maxime cele mai mari ale CA în
acela și grup de persoane f ără SM în 2008, ceea ce ne face să ne
gândim la acea obezitate normală din punct de vedere metabolic sau
așa numiții ” obezi sănăto și metabolic” .
Cei care au fost diagnostica ți cu SM doar în 2011 au avut o
evolu ție cresc ătoare a perimetrului CA în intervalul de timp 2008 –
2011, inclusiv cei diagnostica ți cu SM în 2008. Cea mai importantă
scădere a valorii CA în intervalul 2008 -2011 pare a se înregistra la
prima vedere printre cei care aveau criterii diagnostice pentru SM în
2008, și deci se poate presupune c ă aceste persoane au fost ținta
eforturilor cadrelor medicale de optimizare a statusului ponderal și a
tuturor metode lor de ameliorare a stării de sănătate. Analiza
modificărilor CA la cei fără SM versus cei cu SM în 2008 a arătat că

14 marea majoritate a celor cu diagnostic de SM (93.5%) aveau CA
mare atât în 2008 , cât și în 2011, doar 3 persoane (4,8%) înregistrând
o scăd ere a CA care să le încadreze în limite de normalitate. În ceea
ce prive ște persoanele fără SM, peste 50% (62, 5%) aveau CA crescut
și în 2008 și în 2011, 19 persoane (9,9%) au înregistrat normalizarea
valorii CA în acest interval de timp și 19 persoane au avut o evolu ție
ascendentă a CA. De remarcat faptul că toate aceste modificări ale
CA sunt semnificative statistic atunci când se face analiză în func ție
de prezen ța SM. Analiza de regresie logistică a arătat că cei care au
avut SM în 2011, au avut o șansă mai mare de a a avea următoarele
modificări ale CA de-a lungul timpului: fie de la circumferin ță
normală la CA crescută (OR=49, 500, p<0.001 ), fie să rămână cu
circumferi nța crescut ă (OR=77, 830, p<0.001 ). Cu alte cuvinte, în
lotul studiat, modificarea de C A de la normal la crescut și păstrarea
CA crescute în intervalul 2008 -2011 a avut mare putere de predic ție
pentru apari ția SM în 2011. Cre șterea CA crește riscul de apariție a
SM cu 0,6% (p=0, 001).
Aceea și analiz ă efectuată doar pentru cei fără SM în 2008 ,
dar cu SM în 2011 a arătat că șansa cea mai mare au avut -o cei cu
trecerea de la circumfer ință normală la crescută (OR=45,375,
p=0,001), precum și cei car e au păstrat CA crescută (OR=53, 087, p
p<0.001 ). Men ținerea normal ă a CA sau scăderea ei de la CA
crescută la normal ar fi un element protectiv pentru apari ția SM
(OR=0, 019, p<0.001, respectiv OR=0, 035, p=0.001).
Valorile tensiunii arteriale sistolice și diastolice nu s -au
modificat semnificativ statistic în intervalul de ti mp 2008 -2011 în
cazul bărba ților, iar în cazul femeilor semnificația statistic ă se
păstrează doar pentru evolu ția tensiunii arteriale diastolice.
Analiza valorilor glicemiei în lotul de 254 de persoane și a
evolu ției acestora în intervalul de timp 2008 -2011 arată o cre ștere a
valorii medii a acesteia în perioada studiată, diferen ța fiind
semnificativă statistic ( p<0.001 ). S-a observat cre șterea valorilor
glicemice odată cu înaintarea în vârstă pentru majoritatea persoanelor
incluse (234 persoane, 92.12%), iar pentru 19 persoane (7.48%) s -a
observat o evolu ție regresiv ă a valorilor glicemice odată cu înaintarea
în vârstă. Se observă însă o evolu ție ”exploziv ă” a valorii glicemiei
bazale în intervalul de timp 2008 -2011, evaluarea efectuată în 2011

15 relevând ex isten ța un ui număr de 168 de persoane (66, 1%) cu
valoare glicemică à jeun ≥100 mg/dl, restul de 86 de persoane
(33,9%) rămânând în intervalul de glicemie à jeun <100 mg/dl. În
lotul de persoane fără SM în 2008 se observă o cre ștere progresiv ă a
numărului d e persoane cu glicemie bazală ≥100 mg/dl odată c u
înaintarea în vârstă, de la 5, 7% în 2008 la 6 2,5% în 2011.
Parametrii metabolismului lipidic definitorii pentru SM, HDL
colesterol, respectiv trigliceridele, au avut o evolu ție divergent ă în
lotul studiat î n intervalul 2008 -2011. HDL -ul a avut o evolu ție
nefavorabilă, scăzând în 2001 la 46,20 mg/dl în compara ție cu
valoarea din 2008 de 49,83 mg/dl. Trigliceridele în schimb au
evoluat favorabil, scăzând în ceea ce prive ște valoarea medie, de la
118,72 mg/dl î n 2008 la 108,42 mg/dl în 2011.Dintre cei 164 de
subiec ți care în 2008 aveau un nivel protectiv al HDL -ului, 70 au
prezentat în 2011 valori sub limita acceptată, și doar 18 pacienți care
în 2008 se aflau în categoria celor cu HDL scăzut au ajuns în 2011 la
valori normale. Prevalen ța hipertri gliceridemiei în lotul analizat a
fost constantă, 16,5% dintre subiec ți, prezentau hipertrigliceridemie
în 2008 și 15% în 2011. Procentul de persoane cu
hipertrigliceridemie în lotul celor cu SM este de 40,3%, mult mai
mare în compara ție cu lotul f ără SM, de doar 8,9%.
În lotul studiat în 2011 s -au efectu at și investiga ții mai puțin
utilizate în practica curentă, enumerate în capiolul material și
metoda. Analiza efectuată în func ție de modificarea categoriei de SM
în peri oada 2008 -2011 a arătat existen ța semnificației statistice doar
pentru CRPhs.
Analiza lotului total de 254 de persoane (regresia multivariat ă
– regresie logistică binominală metoda backward stepwise) analiză în
care s -au introdus ca predictori toate compo nentele SM (valori din
2008) a arătat, în final, predictori semnificativi ai SM în 2011 ca
fiind CA (talia groasă în anul 2008), glicemia ( ≥ 100 mg/dl sau DZ
în 2008, comparativ cu cei cu glicemie normală), hipertrigliceridemia
în 2008 comparativ cu cei cu trigliceride normale în 2008. Pentru
persoanele fără SM în 2008, aceea și analiz ă statistică a arătat că
predictori semnificativi ai SM în 2011 a fost CA crescut ă în anul
2008). Persoanele fără SM în 2008, dar cu SM în 2011, evaluate prin
metoda de regre sie logistică binominală, au fost cele care au avut

16 șanse mai mari: să fie cu CA normală în 2008 și cu tali e groasă în
2011 (OR=45,37, p=0, 001) sau să fi avut CA groasă și în anul 2008
și în anul 2011 (OR=53,08, p<0.001 ), comparativ cu cele cu C A
normală atât în 2008 , cât și în 2011 ; să fi avut glicemie diagnostică
pentru SM în 2011, dar nu și în 2008 (OR=6,41, p<0.001 ) sau să fi
avut glicemie mare î n ambele momente (OR=12,92, p=0, 003)
comparativ cu cele cu glicemie normale în ambele momente ; să fi
avut hipoHDL -emie în 2011, dar nu și în 2008 , comparativ cu cele cu
HDLc olesterol normal în 2008 și în 2011 (OR=3,96, p<0.001 ).
Pentru persoanele cu SM în 2011, au existat șanse mai mari:
să fie cu CA normală în 2008 și cu talie groas ă în 2011 (OR=49,50 ,
p<0.001 ) sau să fi avut CA groasă și în anul 2008 și în anul 2011
(OR=77,83, p<0.001 ), comparativ cu cele cu C A normală atât în
2008 , cât și în 2011 ; să fi avut glicemie diagnostică pentru SM în
2011, dar nu și în 2008 (OR=5,59, p<0.001 ) sau să fi avut g licemie
mare în ambele momente (OR=20,00, p<0.001 ) comparativ cu cele
cu glicemie normală în ambele momente ; să fi avut hipoHDL -emie
în 2011, dar nu și în 2008 (OR=3,67, p<0.001 ) sau în ambii ani
(OR=3,59, p<0.001 ), comparativ cu cele cu HDLc olesterol normal în
2008 și în 2011 ; să fi avut hipertrigliceridemie numai în 2011, nu și
în 2008, comparativ cu cei cu valori normale în ambele momente
(OR=5,90, p=0, 023).
La nivelul lotului de 254 de persoane urmărite în perioada
2008 -2011 am analizat coeficientul d e corela ție între diverși
parametri evalua ți în 2008 și parametrii evaluați în 2011. E xistă
corela ție pozitiv ă, semnificativă statistic, între valoarea TA sistolice
în 2008 și valorile glicemiei, a trigliceridelor și a indicelui HOMA –
IR din 2011 (p <0,05). Aceea și corelație pozitiv ă se regăse ște și între
valoarea TA diastolice în 2008 și trigliceridele plasmatice în 2011,
relația fiind la limit ă din punct de vede re a semnifica ției clinice
(p=0, 051). Rela ție de corelație pozitiv ă semnificativă statistic
obser văm și între valoarea glicemiei în 2008 cu cea din 2011, între
valoarea HDL colesterolului în 2008 și cea din 2011. Corelație
negativă semnificativă statistic se regăse ște între valo area HDL
colesterolului în 2008 și valoarea trigliceridelor plasmatice în 2011.
O altă corela ție cu semnificație statistic ă este cea dintre valoarea
trigliceridelor în 2008 cu valoarea mai multor parametri biologici

17 măsura ți în 2011, și anume glicemia, HDL colesterol, adiponectina și
apoB (p <0,05).
Analiza modificărilor paramet rilor antropometrici în
intervalul 2008 -2011, în funcție și de valorile anumitor parametri
biologici în 2011, au arătat că există o corela ție pozitiv ă între
modificarea greută ții în intervalul de timp studiat și valoarea
glicemiei, a colesterolului total p recum și a trigliceridelor plasmatice
în 2011, corela ție semnificativ ă statistic (p <0,05 în toate cele 3
situa ții), și o corelație negativ ă semnificativă statistic cu valoarea
HDL colesterolului. Rezultatele ob ținute arat ă că, în ceea ce prive ște
modificar ea greută ții acestor persoane în intervalul de timp 2008 –
2011, această modificare se corelează pozitiv cu modificarea IMC
(corela ție puternic ă) și a CA (corela ție slab ă) (r=0,997 și, respectiv
0,343), și negativ cu valoarea adiponectinei, insulinemiei și a
indicelui HOMA -IR. Semnifica ție statistic ă există însă doar pentru
corela ția dintre modificarea greut ății și modificarea IMC și a CA. Cu
alte cuvinte, cu cât cre ște greutatea, cu atât crește semnificativ
statistic și IMC și CA.
Am efectuat analiza separat la persoane fără SM în 2008
comparativ cu persoane cu SM în 2008. La persoanele fără SM în
2008 există corela ție pozitiv ă, semnificativă statistic, între valoarea
tensiunii arteriale sistolice în 2008 și valorile glicemiei și
colesterolului total în 2011 (p <0,05). În mod similar, se observă că
există corela ție pozitiv ă, semnificativă statistic între valoarea
glicemiei în 2008 și valoarea glicemiei plasmatice și a HDL
colesterolului în 2011 (p <0,05). Aceea și corelație pozitiv ă,
semnificativă statistic, se regăse ște și între valoarea colesterolului
total în 2008 și valorile colesterolului total, a trigliceridelor
plasmatice și a CRPhs în 2011 (p <0,05). Valoarea trigliceridelor din
2008 se corelează pozitiv, semnificativ statistic, c u valoarea
glicemie, a colesterolului total, a trigliceridelor și adiponectinei
măsurate în 2011 (p <0,05). S -a observat corela ție pozitiv ă,
semnificativă statistic, între valoarea apo B determinată în 2011 și
valorile colesterolului total și a fracțiunii H DL colesterol în 2008
(p<0,05). Mai mult, modificarea CA în intervalul 2008 -2011 s -a

18 corelat pozitiv cu valoarea trigliceridelor din 2008, corela ție
semnificativă statistic (p <0,05).
Analiza suplimentară a evolu ției parametrilor antropometrici
în interval ul de timp 2008 -2011 la persoanele fără SM în 2008 a
arătat existen ța unei corelații pozitive, semnificative statistic, între
modificarea greută ții, IMC și CA pe de o parte și valoarea
colesterolului total în 2011, precum și cu valoarea trigliceridelor în
2011 (p <0,05). A ceeași corelație pozitiv ă, semnificativă statistic, se
observă și între modificarea greut ății și IMC pe de o parte și valoarea
HDL colesterolulu i în 2011 pe de altă parte (p<0, 05).
Analiza persoanelor diagnosticate cu SM în 2008, din punct
de vedere al rela țiilor existente între diverși parametri clinici și
biologici din 2008 cu parametrii regăsi ți în 2011, observ ă că există
corela ție pozitiv ă, semnificativă statistic între valoarea tensiunii
arteriale sistolice în 2008 și valoarea glicemie i în 2011, precu m și
între valoarea glicemiei în 2008 și cea din 2011, între valoarea
colesterolului total din 2008 și cea din 2011, și între valoarea
trigliceridelor în 2008 și cea din 2011 (p <0,05). Analiza suplimentară
a parametrilor clinici și biologic i studia ți arat ă existen ța unei corelații
pozitive, semnificative statistic între valoarea apo B determinată în
2011 și valorile colesterolului total și a trigliceridelor determinate în
2008 (p <0,05), cu alte cuvinte, cu cât erau mai mari valorile
colester olului și a trigliceridelor în 2008, cu atât mai mar e era și
valoarea apo B în 2011 . Dacă privim însă rela ția existent ă între
modificarea parametrilor antropometrici în intervalul 2008 -2011 și
valorile parametrilor biologici în 2011 la persoanele cu SM în 2008,
observăm că există o corela ție pozitiv ă, semnificativă statistic, între
modif icarea greută ții și a IMC și valoarea glicemiei à jeun în 2011
(p<0,05).
Am evaluat caracterul predictiv al parametrilor
antropometrici și biologici studiați în 2008 în predic ția apariției
sindromului m etabolic în acela și lot în 2011 cu ajutorul curbelor
ROC.
Astfel, pentru întregul lot de 254 de persoane, se observă că
atât parametrii clinici (reprezenta ți de valoarea CA și valorile
tensionale sistolice și diastolice di n 2008) , cât și unii parametri
biologici (valoarea glicemiei, a trigliceridelor) a u realizat predic ția

19 apari ției SM în 2011 semnificativ statistic (p <0,005). S ingura
excep ție este reprezentat ă de valoarea HDL -colesterolului care nu are
putere predictivă pe ntru apari ția SM în acest lot (p=0, 277). Dacă ar
fi să analizăm fiecare parametru separat, se observă, de exemplu,
pentru CA măsurată în 2008 că aria de sub curbă (AUC) arată că în
71,6% perechi posibile de subiec ți în care unul are SM și unul nu are,
valoarea CA în 2008 va desemna cu mare probabilitate subiec ții cu
SM în 2011. În cazul valorilor tensionale, AUC arată că în 67,5%
(pentru tensiu nea sistolică), și respectiv 63, 6% (pentru tensiunea
diastolică) perechi posibile de subiec ți în care unul are SM și unul nu
are, valoarea tensiunii arteriale în 200 8 va desemna cu mare
probabilitate subiec ții cu SM în 2011. În mod similar pentru
parametrii biologici, glicemia à jeun și trigliceridele plasmatice:
AUC arată că în 64, 9% (pe ntru glicemie) și, respectiv 6 8,1% (pentru
trigliceride) perechi posibile de subiec ți în care unul are SM și unul
nu are, valoarea glicemiei și, respectiv, a tr igliceridelor în 2008 va
desemna cu mare probabilitate subiec ții cu SM în 2011. Comparând
cele șase curbe, se observ ă că cea m ai bună putere predictivă asupra
SM a avut -o valoarea CA în 2008 în lotul studiat.
Rezultatele ob ținute arat ă că la nivelul întregului lot urmărit
în perioada 2008 -2011, modificarea valorilor CA și a valorilor
tensionale (atât sistolice cât și diastolice), precum și modificarea
anumitor parametri bi ologici (glicemia plasmatică, HDL –
colesterolul ) sunt predictive pentru apari ția SM în 2011. Cea mai
bună putere predictivă asupra SM a avut -o modifica rea glicemiei în
lotul studiat.
Pentru persoanele fără SM în 2008 am evaluat caracterul
predictiv a l unor parametri, pentru apari ția SM în 2011 la aceste
persoane. Rezultatele ob ținute sunt similare cu cele de la lotul total
de 254 de persoane . Se observă astfel că, în cazul persoanelor fără
criterii diagnostice pentru SM în 2008, parametrii clinici
(reprezenta ți de valoarea CA și valorile tensionale) și biologici
(reprezenta ți de glicemia și trigliceridele plasmatice à jeun) au putere
predictivă semnificativă statistic pentru apari ția SM în 2011.
Comparând cele șase curbe, se observ ă că cea mai bună putere
predictivă asupra SM la persoanele fără SM în 2008 a avut -o
valoarea CA în 2008. Comparând cele șase curbe care rep rezintă

20 modificările în timp a parametrilor analizați se observă că cea mai
bună putere predictivă asupra SM la persoanele fără SM în 2008 a
avut-o modificarea glicemiei în intervalul de timp 2008 -2011.
Rezultatele ob ținute arat ă că la nivelul întregului l ot de 254 de
persoane, atât valoarea IMC -ului (unul din parametrii ce reflectă
statusul ponderal) , cât și a colesterolului total au putere predictiv ă
pentru apari ția SM. Comparând cele două curbe, se observă că cea
mai bună putere predictivă asupra SM la nivelul întregului lot a avut –
o valoarea IMC în lotul studiat.

Perspective pe care le deschide teza

Având în vederea marea varietate a datelor despre sindromul
metabolic, diversitate justificată atât de utilizarea diferitelor definiții
certificate de for uri competente, cât și de neîncadrarea clară într -o
categorie (boală versus sindrom versus entitate clinică) a patologiei
anterior menționate, studiul de față aduce informații prețioase despre
epidemiologia SM, fiind printre primele care încearcă să estime ze
riscul de SM într -o populație rurală, eșantion din populația generală,
și să evalueze relația cu patologia cardio -metabolică, factori socio –
demografici, elemente ale stilului de viață.
Cercetarea noastră încearcă să aducă contribuții la utilizarea
SM î n evaluarea riscului cardiometabolic în țara noastră, rezultatele
arătând că acesta poate fi util în practica generală. O altă
caracteristică importantă a studiului nostru este reprezentată de faptul
că s-a realizat o analiză a mortalității într -un lot de subiecți consistent
și statistic semnificativ dintr -o populație rurală, datele obținute fiind
un prim pas care va ajuta la dezvoltatea în viitor de modele de
analiză și evaluare.
Extinderea în timp a analizei lotului de studiu conferă
rezultatelor o valoar e incontestabilă și permite efectuarea de aprecieri
asupra evoluție diferitelor aspecte monitorizate.
Studiul reprezintă dovada eficientei colaborări
interdisciplinare, dintre diferite categorii de clinicieni și medicii de
familie, colaborare care ar putea permite extinderea cercetării la mai
multe aspecte ale practicii curente, care țin atât de medicina
preventivă, cât și de cea curativă. În decursul celor șase ani în care a

21 fost urmărit eșantionul din populația adultă a comunei Deleni, au fost
colectate d ate cu certă valoare care reprezintă o premieră în
România. Datele au fost fructificate de -a lungul acestei perioade,
existând numeroase articole publicate și multe, dar nu toate datele
obținute au fost cercetate în lucrări de doctorat anterioare, care s -au
dovedit valoroase. O direcție de studiu pe care ne -o propunem este
extinderea în timp a monitorizării populației urmărite, prin
colaborare interdisciplinară, și omogenizarea datelor în vederea
realizării de studii competitive, a căror rezultate să fie re levante și să
poată fi publicate la nivel internațional.
O limitare a studiului nostru este reprezentată de faptul că nu
s-au efectuat investigații paraclinice pentru toți subiecții înrolați la
momentul inițial și în momentul ulterior, 2013, investigații care să
ofere o imagine mai clară evoluției SM în populația studiată. De aici
reiese o altă direcție posibilă a studiului: centralizarea unitară a
datelor care în timp se colectează la medicii de familie ce deservesc
comunitatea urmărită, pentru toți adul ții care solicită servicii
specifice în medicina primară, cu atât mai mult cu cât în prezent
legislația s -a modificat. Astfel, în prezent, inclusiv autoritățile
încearcă să determine la populația adultă diverse catergorii de risc.
Este vital să existe o at itudine unitară și clară în legătură cu acest
fapt, pentru a fructifica eficient eforturi care se fac oricum, dar care
în prezent aduc beneficii cel mult pentru individ (pacient) și care nu
sunt ulterior utilizate pentru a trage concluzii la nivel comunita r. Cel
mai clar exemplu pentru o astfel de situație este ceea ce a urmat
“Programului național de evaluare a stării de sănătate a populației”,
program care s -a derulat în perioada 2007 -2009 și care deși a reușit să
identifice cazuri noi de boală, riscuri i ndividuale, nu s -a finalizat cu
concluzii pertinente, care să poată fi ulterior utilizate pentru dezvoltarea de
politici de sănătate, sau cu centralizarea națională a datelor care să permită
utilizarea în scopul cercetării.
Revenind strict la cercetarea ca re face obiectul prezentei teze,
aceasta s -ar putea extinde și prin analizarea relației cu alți factori, de
exemplu o anchetă a stilului de viață detaliată, care să ofere
informații despre factori modificabili care ar putea influența
epidemiologia, evoluți a, prognosticul SM în particular și al
afecțiunilor cardiometabolice în particular. Ar trebui să se țină cont și

22 de variabilitatea sezonieră a stilului de viață, mai ales în populațiile
rurale, și de faptul că activitatea fizică diferă semnificativ în func ție
de anotimpuri. Totodată, prin utilizarea unor chestionare specifice s –
ar putea investiga relația cu calitatea vieții, depresia, capacitatea de
muncă.
Riscul de morbiditate sau mortalitate de orice cauză a
reprezentat un capitol de studiu în prezenta lu crare. Cercetarea
acestui aspect, corelat cu prezența sau absența sindromului metabolic
reprezintă o noutate în țara noastră și totodată un prim pas către
dezvoltarea unei metodologii clare și unitare. O astfel de
metodologie nu este foarte bine conturată nici în literatura de
specialitate, unde există studii care exclud cauzele accidentale de
deces, alături de altele care nu exclud aceste cauze, studii care
corelează în mod foarte divers cauzele de deces sau cele care
influențează perioada de supraviețuire a indivizilor din diferite
comunități.
Cercetarea efectuată de noi, pe lângă datele științifice
rezultate, a contribuit la realizarea unor aspecte importante în
managementul SM: în primul rând, prin caracterul interdisciplinar al
studiului, s -au creat ba zele unei colaborări solide intre medicii de
familie din comunitatea studiată și medici nutriționiști, de laborator
sau de alte specialități. Un pas important l -a reprezentat
conștientizarea faptului că, deși fiecare element al SM este constant
monitorizat în practică, SM ca și entitate unitară este frecvent
subdiagnosticat.
Continuând direcțiile de cercetare etalate mai sus, s -ar putea
creea un algoritm de stratificare a riscului cardiometabolic care să
urmărească nu doar factori de risc consacrați, ci și alte elemente care
se cuantifică la pacient, uzual sau nu, și care pot reprezenta indicii de
boală sau de evoluție a acesteia. S -ar putea identifica elemente de
screening și prognostic importante și până acum oarecum ignorate,
reprezentate nu atât de o va loare sau alta a unui parametru, ci mai
degrabă de evolu ția în timp a unor astfel de parametri, astfel încât s ă
se permită un screening al bolilor cardiometabolice, al riscurilor,
după un model mai flexibil. De fapt, prin aceasta s -ar reuși o creștere
a ra tei diagnosticării perturbărilor cardiometabolice, deci a
tratamentului precoce a acestor tulburări.

23 Din studiul actual se conturează mai multe direcții de
continuare a cercetării:
I. Extinderea lotului de studiu care repezint ă o necesitate în
vederea creșterii puterii statistice a rezultatelor obținute .
Extrem de util ar fi ca loturi asemănătoare să fie urmărite în
diferite zone ale României pentru a putea avea o imagine cât
mai reală asupra stării de sănătate din punctul de ve dere
analizat la nivel național. O astfel de extindere a studiului este
fezabil ă deoarece mulți dintre parametrii studiați și care și -au
dovedit utilitatea se fac de rutină în medicina primară.
II. Identificarea și propunerea unui model de centralizare a datelor
pentru arealele geografice diferite din România .
III. Evaluarea și a altor parametri și a variabilității lor – se poate
opta astfel pentru realizarea unor anchete unitare asupra stilului
de viață aplicate profesionist.
IV. Urmărirea în timp a locului analizat, fapt care se realizează în
prezent și care va duce la concluzii mai clare și cu semnificație
statistică mai certă.
V. Propunerea unui algoritm de evaluare pentru medicina primară,
precum și a unor ghiduri pentru pacient care să țină cont de
rezultatele centralizate până în acest moment din studiul care s –
a derulat în aproximativ 6 ani.

Concluzii

 Prevalen ța sindromului metabolic în aceast ă popula ție rural ă din
nord-estul Românie i evaluată în 2008 a fost de 14, 8%.
 Prevalen ța obezității abdominale, în această popula ție rural ă din
nord-estul României, în 2008 a fost de 77, 7%, iar în 2013 de
73,3%.
 Prevalen ța disglicemiei în aceast ă popula ție rural ă din nord -estul
României evaluată în 2008 a fost de 18%.
 Prevalen ța hipertrigliceridemiei în aceast ă popula ție rural ă din
nord-estul României evaluată în 2008 a fost de 21 ,30%, iar a

24 hipoHDL -colesterolemiei de 16 ,6%. Hipercolesterolemia a fost
întâlnită la 44% dintre participan ți.
 Prevalen ța supraponderii și a obezității, în lotul inclus în studiu a
avut un trend ascendent, fiind de 34,7% pentru suprapondere și
22,7% pentru obezitate în 2008 și 37% pentru suprapondere,
respectiv 26,5% pentru obezitate în 2013.
 În intervalul de timp studiat 200 8-2013 s -a observat o cre ștere
progresivă, semnificativă statistic, a greută ții corporale
(p<0,001) și a CA (p<0,001). În aceea și perioad ă de timp,
valoarea medie a tensiunii arteriale a scăzut, semnificativ
statistic doar pentru tens iunea arterială diasto lică (p=0, 008).
 Menținere a CA în limite normale și sc ăderea ei de la
circumferin ță abdominală crescută la valori normale sunt
elemente protective în apari ția sindromului metabolic
(OR=0 ,019; p<0,001, respectiv OR=0 ,035; p=0,001).
 Cicumferin ța abdominal ă crescută precum și creșterea CA de-a
lungul anilor au avut mare putere de predic ție pentru apariția
sindromului metabolic (OR=53 ,087; p p<0,001, respectiv
OR=45 ,375; p=0,001). Cre șterea CA a crescut riscul de apari ție
a sindromului metabolic cu 0 ,6% (p=0 ,001).
 Persoanele cu glicemie ≥100 mg/dl au avut un risc pentru
apari ția sindromului metabolic semnificativ mai important
(OR=10 ,32; p<0,001).
 Hipertrigliceridemia s -a asociat semnificativ cu sindromul
metabolic la nivelul întregulu i lot (p <0,001) și la analiza pe sexe
nivelul (p <0,001 la femei, respectiv p <0,001 la bărba ți).
 Persoanele cu hipercolesterolemie au avut un risc semnificativ
mai mare de a prezenta și SM comparativ cu cele cu colesterol
normal (OR=3 ,88; p<0,001).
 Pondere a persoanelor cu hipercolesterolemie a fost mai mare în
rândul persoanelor cu SM, semnificativ statistic (p <0,001),
relație care se p ăstrează și când se realizeaz ă analiza pe sexe
(p=0 ,002 în cazul bărba ților, p <0,001 în cazul femeilor).

25  Persoanele cu SM în 2008 au avut la intrarea în studiu valori
medii mai crescute ale parametrilor clinici comparativ cu cele
fără SM, dar au avut o evolu ție mai bun ă între anii 2008 -2013.
Deși s-a înregistrat acela și trend ascendent al valorii parametrilor
antropometrici și reducerea valorilor tensionale, la persoanele cu
SM în 2008 modificările nu au fost semnificative statistic.
 În cazul persoanelor cu SM în 2008, evolu ția ponderal ă nu a fost
semnificativă statistic, indiferent de sex .
 Cea mai importantă scădere a valori i CA odată cu trecerea
timpului (nesemnificativă statistic) s -a observat în categoria de
persoane ce aveau criterii diagnostice pentru SM la intrarea în
studiu.
 Valoarea medie a CA a crescut între anii 2008 -2013 semnificativ
statistic doar la femeile fără SM (p=0 ,008).
 Rezultatele arată o corela ție pozitiv ă, semnificativă statistic,
între cre șterea greut ății și valoarea glicemiei à jeun (p=0 ,004), a
colesterolului total (p=0 ,016), a trigliceridelor plasmatice
(p=0 ,003) și a valorii CRPhs (p=0 ,033), precum și o corela ție
negativă cu valoarea HDL -colesterolului (p=0 ,024).
 S-a observat o corela ție pozitiv ă, semnificativă statistic, între
creșterea CA și valoarea trigliceridelor (p=0 ,004) și a apo B
(p=0 ,035).
 Persoanele cu SM în 2011 au avut șanse mai mari d e a avea o
talie groasă (OR=5 ,48; p<0,001) și hipertrigliceridemie
(OR=3 ,59; p=0,001) în anul 2008.
 Există o corela ție negativ ă, semnificativă statistic, între valoarea
insulinemiei plasmatice și a apoAI (r= -0,346; p=0,005) și o
corela ție pozitiv ă semnifi cativă statistic între valoarea CRPhs și
indicele HOMA -IR (r=0 ,335; p=0,012).
 La persoanele cu SM în 2008, cre șterea CA de-a lungul timpului
s-a corelat pozitiv, semnificativ statistic, cu valoarea
trigliceridelor plasmatice (p<0 ,05).

26  La persoanele fără SM în 2008, modificarea greută ții, indicelui
de masă co rporală și a CA s-a corelat pozitiv, semnificativ
statistic, cu valoarea colesterolului total în 2011, precum și cu
valoarea trigliceridelor în 2011 (p<0 ,05). Aceea și corelație
pozitivă, semnificativă s tatistic, s -a observ at și între modificarea
greută ții și indicelui de mas ă corporală pe de o parte și valoarea
HDL colesterolului în 2011 pe de altă parte (p<0 ,05).
 La persoanele fără SM în 2008 a existat o corela ție pozitiv ă,
semnificativă statistic, între valoarea tensiunii arteriale sistolice
în 2008 și valorile glicemiei și colesterolului total în 2011
(p<0 ,05), între valoarea glicemiei în 2008 și valoarea HDL
colesterolului în 2011 (p<0 ,05). Aceea și cor elație pozitiv ă,
semnificativă statistic, s-a regăsit și între valoarea colesterolului
total în 2008 și valorile trigliceridelor plasmatice și a CRPhs în
2011 (p<0 ,05). Valoarea trigliceridelor din 2008 s -a corelat
pozitiv, semnificativ statistic, cu valoa rea glicemiei, a
colesterolului total și adiponectinei în 2011 (p<0 ,05), dar și cu
modificarea circumferinței abdominale în acest interval.
 Parametrii clinici (reprezenta ți de valoarea CA și valorile
tensionale) și biologici (reprezentați de glicemia și tr igliceridele
plasmatice à jeun) au avut putere predictivă semnificativă
statistic pentru apari ția sindromului metabolic în 2011
(p<0 ,002). Cea mai bună put ere predictivă pentru prezența
sindromul ui metabolic după trei ani din momentul evaluării
inițiale a avut-o valoarea CA în 2008 în lotul studiat.
 Atât pentru întregul lot urmărit în perioada 2008 -2011, cât și
pentru sublotul persoanelor fără SM, modificarea valorilor CA și
a valorilor tensionale (atât sistolice , cât și diastolice), precum și
modificarea a numitor parametri b iologici (glicemia plasmatică,
HDL -colesterolu l) au fost predictive pentru apari ția sindromului
metabolic în 2011, excep ția fiind reprezentată de modificarea
trigliceridelor plasmatice în acest interval de timp pentru care, la
acest lot, nu a fost demonstrată puterea predictivă în apari ția
sindromului metabolic în 2011. Cea mai bună putere predictivă
asupra sindromului metabolic a avut -o modificarea glicemiei.

27  În ceea ce prive ște puterea predictiv ă a altor parametri neinclu și
în defini ția sindromului metabolic, rezultatele au arătat că atât
valoarea indicelui de masă corporală , cât și valoarea
colesterolului total au avut putere predictivă pentru apari ția
sindromului metabolic (p <0,001).
 Ponderea deceselor în lotul studiat între anii 2008 -2013 a fost de
10,8%. De și fără semnifica ție statistic ă, s-a observat o pondere
mai mare a deceselor în rândul persoanelor cu SM (p=0 ,704).
 Perioada de supravie țuire a b ărbaților a fost semnificativ mai
mică comparativ cu cea a femeilor (p<0 ,001).
 Perioada de supravie țuire a persoanelor cu SM a fost mai mică
comparativ cu a celor fără SM. La acestea, numărul de luni de
supravie țuire a fost semnificativ mai redus la b ărbați comparativ
cu femeile ( 69,56 vs. 71,51 luni ).
 În mod paradoxal, persoanele cu t alie groasă au avut o perioadă
semnificativ mai mare de supravie țuire comparativ cu cele cu
CA normală (p=0 ,019).
 Bărba ții cu SM au avut o durată mai redusă de supravie țuire
comparativ cu cei fără SM, dar femeile cu SM au avut o durată
de supravie țuire aproape similar ă cu cele fără SM.
 În cazul persoanelor fără SM, cei cu CA mare au trăit mai mult
comparativ cu cei cu talie normală (p=0 ,013).
 La nivelul întregului lot, s-a observat că talia groasă pare a avea
un rol p rotectiv, persoanele cu CA mare având un risc cu 35%
mai scăzut pentru deces de orice cauză comparativ cu cele cu
talie normală.
 Prezen ța criteriilor diagnostice pentru SM s-a asociat cu un risc
crescut de deces, nesemnificativ statistic (p=0 ,708).
 Param etrii clinico -biologici asocia ți pozitiv semnificativ statistic
cu mortalitatea de orice cauză au fost vârsta la momentul
includerii în studiu (p <0,001), valorile tensiunii arteriale sistolice
(p<0,001) și diastolice (p <0,001) și valoarea glicemiei à jeun
(p=0 ,004).

28  Pentru persoanele de sex masculin, pe lângă vâr stă, a fost regăsit
ca predictor semnificativ statistic și prezența sindromului
metabolic (p=0 ,042).
 În lotul studiat, fumatul s -a asociat cu cre șterea mortalit ății,
nesemnificativă statistic însă (p=0 ,067).
 Hazardul (riscul instantaneu al unui subiect de a realiza
evenimentul prestabilit, dat fiind faptul că el a supraviețuit până
în acel moment) a fost semnificativ mai mare în cazul sexului
masculin, bărba ții având un HR cu 140% mai mare decât
femeile .

29 Bibliografie selectivă
1. Hossain P, Kawar B, El Nahas M. Obesity and diabetes in the
developing world – a growing challenge. N Engl J Med 2007;
356: 213 -215.
2. Huang PL. A comprehensive definition for metabolic
syndrome. Dis Model Mech 2009; 2(5 -6): 231-237.
3. Grundy SM, Brewer HB, Cleeman JI et al . Definition of
metabolic syndrome. Report of the National Heart, Lung, and
Blood Institute/American Heart Association conference on
scientific issues related to definition. Circulation 2004;
109(3): 433 -438.
4. Alberti KG, Zimmet PZ. Definition, diagnosis and
classification of diabetes mellitus and its complications, part
1: diagnosis and classification of diabetes mellitus.
Provisional report of a WHO consultation. Diabet Med 1998;
15(7): 539 –553.
5. National Cholesterol Education Program Expert Panel on
Detection, Evaluation, and Treatment of High Blood
Cholesterol in Adults (Adult Treatment Panel III). Third
Report of the National Cholesterol Education Program)
Expert Panel on Detection, Evaluation, and Treatment of
High Blood Cholesterol in Adults (Adult Treatment Panel III)
final report. Circulation 2002; 106(25): 3143 –3421.
6. Alberti KGMM, Eckel RH , Grundy SM et al. Harmonizing
the Metabolic Syndrome. Circulation . 2009; 120: 1640 -1645.
7. Grundy SM. Obesity, metabolic syndrome, and
cardiovascular disease. J Clin Endocrinol Metab 2004; 89(6):
2595 -2600 .
8. Weiss R, Dziura J, Burgert TS et al. Obesity and the
metabolic syndrome in children and adolescents. New Engl J
Med 2004; 350(23): 2362 -2374.

30 Listă lucrări publicate din tematica tezei
Lucrări publicate in extenso , în reviste cotate ISI
1. Dana Stefana Popescu, Alin Ciobica, Lidia Iuliana Arhire,
Laura Mihalache, Otilia Nita, Ionela Lacramioara Serban,
Romeo Dobrin, Didona Ungureanu and Mariana Graur.
Increased prevalence of impaired glucose tolerance in a
representative rural population from Deleni, Romania . Arch Biol
Sci 2013; 65 (4), 1579 -1584. DOI:10.2298/ABS1304P1579.
2. Laura Mihalache, Lidia Iuliana Graur, Dana Ștefana Popescu ,
L.V. Boiculese, C. B adiu, Mariana Graur. The prevalence of the
metabolic syndrome and its components in a rural community.
Acta Endocrinologica (Buc) 2012;4(vol.VIII):595 -606.
3. Dana Stefana Popescu , Alin Ciobica, Lidia Iuliana Arhire,
Laura Mihalache, Otilia Nita, Ionela Lacr amioara Serban,
Romeo Dobrin, Didona Ungureanu and Mariana Graur.
Studying the correlations between the levels of serum uric acid
and the main parameters of the metabolic syndrome. Accepted
for publication. Arch Biol Sci 2014; 66(4).
4. Dana Ștefana Popescu , Lidia Iuliana Arhire, Laura Mihalache,
Otilia Ni ță, Lauren țiu Buțureanu, Mariana Graur. The obesity
epidemic and the ethics behind its management. Accepted for
publication. Revista Română de Bioetică.
Articole publicate in extenso, în reviste cotate CNCSI S B+
1. Laura Mihalache, Dana Popescu, Mariana Graur. Prevalența
supraponderii și obezității într -o comunitate rurală din județul
Iași. Rev Med Chir Soc Med Nat Iasi 2007, vol. 111, nr. 2
(supl.1), 179 -183.
2. Laura Mihalache, Dana Popescu , Mariana Graur. Studiul
prevalenței supraponderii și obezității într -o comunitate rurală
din nord -estul României. Rev Med Chir Soc Med Nat Iasi 2010,
vol. 114, nr.3, 715 -720.
3. Laura Mihalache, Lidia I. Graur, Dana Popescu , Mariana
Graur, Eusebie Zbranca . Studiul prevalenței obezității și a
sindromului metabolic într -o comunitate rurală din nord -estul
României. Al XVIII -lea Congres al Societății Române de
Endocrinologie cu participare internațională, 7 -9 octombrie

31 2010, Iași. Revista Română de Endocrinologie și Metabolism
2010;9(2):52 -53.
4. Laura Mihalache, Lidia Iuliana Graur, Dana Ștefana Popescu ,
Otilia Niță, Mariana Graur. Anthropometric parameters –
predictive factors for cardio -metabolic diseases. Rev Med Chir
Soc Med Nat Iasi 2012;116(3):822 -8826.
5. Lidia Iuliana Graur, Otilia Niță, Dana Ștefana Popescu , Laura
Mihalache, Georgeta Datcu. Corelații între indicii
antropometrici și factorii de risc cardiovascular legați de stilul
de viață într -o populație rurală. Rev Med Chir Soc Med Nat Iasi
2011;115(3): 705-711.
6. Lidia Iuliana Graur, Otilia Niță, Dana Ștefana Popescu , Laura
Mihalache, Georgeta Datcu. The Value of Different
Anthropometric Variables in Assessing Cardiometabolic Risk.
Rom J Diabetes Nutr Metabolic Dis 2011;18(3):227 -234.
7. Otilia Niță, Lidia Iuliana Graur, Dana Ștefana Popescu , Alina
Delia Popa, Laura Mihalache, Daniela Boișteanu, Mariana
Graur. Anthropometric predictors of high risk of obstructive
sleep apnea syndrome in a rural population. Rom J Diabetes
Nutr Metabolic Dis 2012;19(1):07 -16.
8. Daniela Maria Hurjui, Otilia Niță, Lidia Iuliana Graur, Laura
Mihalache, Dana Ștefana Popescu , Mariana Graur. The central
role of the non alcoholic fatty liver disease in metabolic
syndrome. Rev Med Chir Soc Med Nat Iasi 2012;116(2):425 –
431.
9. Daniela Maria Hurjui, Otilia Niță, Lidia Iuliana Graur, Laura
Mihalache, Dana Ștefana Popescu , I.C. Huțănașu, Didona
Ungureanu, Mariana Graur. Non-alcoholic fatty liver disease is
associated with cardiovascular risk factors of metabolic
syndrome Rev Med Chir Soc Med Nat Iasi 2012;116(3):800 –
807.
10. Daniela Maria Hurjui, Otilia Niță, Lidia Iuliana Graur, Dana
Ștefana Popescu , Laura Mihalache, Cătălin Ilie Huțănașu,
Mariana Graur. The pathogenesis of non -alcoholic fatty liver
disease is closely related to the metabolic syndrome
components. Rom J Diabetes Nutr Metabolic Dis
2012;19(3):311 -321.

32 11. Niță O, Graur LI, Popescu DȘ , Popa A, Boișteanu D, Graur M.
Prevalence of obstructive sleep apnea symptoms in a rural
population. Rev Med Chir Soc Med Nat Iasi 2012;116(1):97 –
102.
12. Niță O, Graur LI, Popescu DȘ , Popa AD, Mihalache L,
Boișteanu D, Graur M. Socio -demographic and lifestyle
characteristics associated with the risk for obstructive slee p
apnea syndrome in a rural population. Rev Med Chir Soc Med
Nat Iasi 2012;116(3):793 -799.
Lucrări publicate în rezumat:
1. L.I. Graur, D. Popescu , R.M. Popescu, C.M. Lacatusu, D.
Hurjui, E. Zbranca , L. Mihalache. Co -morbidities related to
cardiovascular risk in overweight population in a rural
community. Journal of Diabetes 2011;3(suppl.1):70.
2. L. Mihalache, D. Popescu , C.M. Lacatusu, R.M. Popescu, L.I.
Graur, O. Nita, E. Zbranca , M. Graur. Abdominal obesity:
cardio -metabolic risk factor. Journal of Diabetes
2011;3(suppl.1):227.
3. Mihalache L, Popescu D , Graur LI, Lacatusu CM, Popescu RM,
Zbranca E, Graur M. Prevalence of excess weight and other co –
morbidities with risk in a rural population. Obesity Reviews
2011;12(suppl.1):108.
4. Mihalache L, Graur L, Popescu D , Nita O, Graur M. The study
of comorbidities in relation to ponderal status in a rural
population. Obesity Facts. The European Journal of Obesity
2012;5(suppl.1):89.
5. L. Graur, D. Popescu , O. Nita, C. Filos, M. Graur. The
evaluation of subclinical atheroscl erosis in overweight
individuals from a rural population. Obes Facts. The European
Journal of Obesity 2012;5(Suppl 1):88.
Lucrări științifice prezentate la conferințe internaționale:
1. L.I. Graur, D. Popescu , R.M. Popescu, C.M. Lacatusu, D.
Hurjui, E. Zbranca , L. Mihalache. Co-morbidities related to
cardiovascular risk in overweight population in a rural
community. The 4th International Congress on Prediabetes and
Metabolic Syndrome, Madrid, Spania, 6 -9 aprilie 2011.

33 2. L. Mihalache, D. Popescu , C.M. Lacat usu, R.M. Popescu, L.I.
Graur, O. Nita, E. Zbranca , M. Graur. Abdominal obesity:
cardio -metabolic risk factor. The 4th International Congress on
Prediabetes and Metabolic Syndrome, Madrid, Spania, 6 -9
aprilie 2011.
3. Mihalache L, Popescu D , Graur LI, Lacatus u CM, Popescu
RM, Zbranca E, Graur M. Prevalence of excess weight and
other co -morbidities with risk in a rural population. The 18th
European Congress on Obesity ECO 2011, 25 -28 May 2011,
Istanbul Turkey.
4. Mihalache L, Graur L, Popescu D , Nita O, Graur M. T he study
of comorbidities in relation to ponderal status in a rural
population. The 19th European Congress on Obesity ECO
2012, Lyon, France, 9 -12 may 2012.
5. L. Graur, D. Popescu , O. Nita, C. Filos, M. Graur. The
evaluation of subclinical atherosclerosis i n overweight
individuals from a rural population. The 19th European
Congress on Obesity ECO 2012, Lyon, France, 9 -12 may 2012.
6. O. Nita, A. Turcanu, L. I. Graur, D. S. Popescu , A. D. Popa,
C.E. Beda, D. Boisteanu, M. Graur . The evaluation of risk of
obstru ctive sleep apnea syndrome . The European Respiratory
Congress, Viena, Austria , 2012 .

34 CURRICULUM VITAE
Numele și
prenumele Popescu (Vi șoianu) Dana Ștefana
Data nașterii 23 aprilie 1966
Studii Data
absolvirii Instituția
Liceale 1984 Liceul „Costache
Negruzzi”, Iași
Universitare 1990 UMF “Grigore
T. Popa” Iași Facultatea de Medicină
Postuniversitare 2010 –
prezent UMF “Grigore
T. Popa” Iași Doctorat în Medicină,
specialitatea Diabet, Nutriție
și Boli Metabolice
2002 Medic specialist Medicină
de familie
2004 Competența în Medicina de
întreprindere
2005 Medic formator Medicină de
familie
2007 Medic primar
Medicin ă de familie
2008 Manager Spitale Publice
2012 Formator
2012 Auditor în domeniul calității
2014 Medic specialis t
Diabet , Nutriție și Boli
Metabolice
Publicații, alte rezultate ale activității didactice
și de cercetare științifică Număr
Articole publicate în extenso, în reviste cotate IS I 4
Articole publicate în extenso, reviste cotate B+ 12
Capitole de carte, edituri naționale recunoscute
CNCSIS 2
Articole publicate în rezumat la congrese
internaționale 5
Cursuri postuniversitare, naționale și internaționale –
Premii la congrese internaționale –
Membră în comitete de organizare ale unor
conferințe 4
Membră în societăți științifice 1