Rezumat Poster Sesiune2017 Adrian Mirea Sectiunea Climatologie [603789]

1 CONSI DERAȚII PRIVIND PRECIPITAȚIILE DI N OLTENIA ÎN
INTERVALUL 2009 -2014
ȘI INDICELE DE EROZIVITATE CLIMATICĂ

Adrian Mirea1
Administrația Națională de Meteorologie,
Centrul Meteorologic Regional Oltenia , SMAC Craiova
1. Introducere :
Precipitațiile atmosferic e sunt un element climatic important caracterizat printr -o variabilitate
spațio -temporară mare, răspunzător în mare măsură de declanșarea și evoluția ulterioară a
proceselor geomorfologice. Energia pe care o conțin precipitațiile atmosferice se împarte în două,
în energia cinetică a precipitațiilor adică forța lor de lovire cu rol direct în distrugerea agregatelor
de la suprafața solului și în energia lor potențială, energia scurgerii pe pante și în albii, cu rol
însemnat în desprinderea și transportul păr ților de rocă rupte în drumul ei (Tufescu, 1966). Analiza
cantităților medii anuale de precipitații căzute evidențiază faptul că acestea descresc de la vest la
est, dinspre zona de munte spre zonele mai joase de dealuri și de câmpie. În arealul de munte
cantitățile de precipitații cresc treptat, odată cu altitudinea, până la o valoare maximă ce depășește
1150 mm în zona montană înaltă, la altitudini de peste 1800 m. În semestrul cald al anului, din
luna aprilie până în septembrie, se înregistrează cantităț ile de precipitații cele mai însemnate din
cursul anului. Lunile care au ponderea cea mai mare în realizarea acestor cantități sunt iunie, lună
de maxim pluviometric, iulie și mai. Dacă un front atmosferic are o deplasare cu viteză mică și o
intensitate in stantanee mare, măsurată cu radarul, atunci vor fi de așteptat precipitații mari, care în
funcție de caracteristicile suprafeței subiacente pot avea urmări grave. În general, s -a observat că
deplasarea celulelor noroase se face în lungul frontului către ce ntrul ciclonic, iar frontul ca un
ansamblu bine definit la scară sinoptică, se deplasează pe direcții de la est la vest, de la nordvest
spre sud -est, de la sud -vest spre nord -est etc. sau sunt de tip cvasistaționar cu refacere continuă pe
toată durata p loii în regiunea respectivă, datorită condițiilor sinoptice la nivelul continentului în
funcție de circu lația generală a atmosferei. În cazul fronturilor cvasistaționare, deși intensitatea
de precipitare, în general, nu este mare, acestea dau aproape înt otdeauna cantități importante de
precipitații, în funcție de durata ploii, care provoacă inundații. Sunt și situații când din fronturile
cvasistaționare cad precipitații bogate care dau inundații (de exemplu ploaia din 12.07.1999 din
județele Mehedinți și Gorj. În cazul ploilor generate de ciclonii retrograzi, prin însăși
caracteristicile principale ale acestor formații termobarice, cantitățile de precipitații vor fi
însemnate. Un sector cu averse puternice de ploaie în Oltenia este cel al dunelor de nisip de la
Ciuperceni – Calafat, unde suprafața subiacentă nisipoasă se încălzește rapid și puternic, iar
frecvența aerului umed tropical, instabil este relativ mare . Barajul orografic, are de asemenea
un rol foarte mare în creșterea intensității ploilor tor ențiale .
2. Date si metode: Indicele Fournier (IF ) se bazează pe corelația dintre ploaie și cantitatea de
sedimente măsurate. Datorită faptului că se bazează pe date de intrare destul de ușor accesibile,
(cantitatea de precipitații din luna cea mai ploioasă a anului și cantitatea anuală de precipitații) este
ușor de calculat și utilizat în analize privind efectele ploilor asupra mediului. Formula de calcul a
acestui indice este:

unde: Pm = cantitatea de precipitații din luna cea mai ploioasă a anului. P = cantitatea anuală
de precipitații Agresivitatea pluvială s-a manifestat diferit în perioada 2009 – 2014, pentru

contact1, adymirea@gmail.com IF = (Pm)2/P

2 diferite areale ale Olteniei. Agresivitatea pluvială calculată cu ajutorul Indicelui Fournier este
etalonată după scara valorică dată în tabe lul nr 1 . Indicele Fournier este n umit și indice de
erozivitate climatică , iar cu ajutorul acestuia se exprimă capacitatea de eroziune prin
precipitații într -un anumit teritoriu. Valorile indicelui pot fi corelate cu unele aspecte
geomorfologice locale ( expozitie, panta ), tipul de sol si gradul de acoperire cu vegetație în
vederea realizarii hărtilor de vulnerabilitate la eroziune/alunecări de teren.
Corelatia numerica a indicelui Fournier cu potențialul de eroziune
Clasa K Potențial de eroziune
1 1 < 60 Foarte slab
2 60 – 90 Slab
3 90 – 120 Moderat
4 120 – 160 Mare
5 > 160 Foarte mare
Tabelul nr.1 (sursa: Gabriels, 2006)
3. Rezultate: Analiza indicelui de erozivitate climatică în Oltenia în anul 2009
În anul 2009 la toate stații le meteorologice din Oltenia indicele de erozivitate climatică a fost
de clasa 1, adică un potențial de eroziune foarte slab. Acest aspect se datorează în primul rând
faptului că lunile aprilie, mai august și septembrie au fost foarte secetose unele sau ex cesiv de
secetoase, altele , adică tocmai în perioada când în mod normal ar fi trebui să avem, potențial
de erozivitate mare: Analiza indicelui de erozivitate climatică în Oltenia în anul 2014 . În
anul 2014 la 14 stații meteorologice din Oltenia indicele de erozivitate climatică a fost de
clasă 1, adică un potențial de eroziune foarte slab. La două stații meter ologice a fost de clasă
2, slab.( Polovragi în arealul depresiunilor subcarpatice și Vf.Parâng în arealul de munte) și
doar la una (Voineasa ), situat ă pe izohipsa de relief de 587 m adică la baza muntelui ,a fost un
indice de erozivitate de clasă 4 . Acest aspect se datorează esențial faptului că lunile februarie
și septembrie au fost foarte secetose, iar august nor mal pluviometric , iar în celelalte luni deși
ploioase, cantitățile de precipitații au avut o anumită uniformitate relativă în distribuția lor
netezind oarecum diferențele ceea ce a condus la acste tip de distribuție a potențialului de
erozivitate.
4. Concluzii :
Analiza indicelui de erozivitate în intervalul 2009 -2014 a condus la valori modeste ale acestui
indice în primul rând datorită predominării timpului secetos, iar în cel mai ploios an datorită
faptului că lunile februarie și septembrie au fost foarte secetose, iar august normal pluviometric,
iar în celelalte luni deși ploioase, cantitățile de precipitații au avut o anumită uniformitate relativă
în distribuția lor netezind oarecum difer ențele ceea ce a condus la acest tip de distribuție a
potențialului de erozivitate. Cu toate acestea și în Ol tenia s -au produs importante fenomene de
eroziune pluvială, mai ales în arealul dealurilor, în Subcarpați și pe pantele muntoase. Studiul
aprofundat al acestui fenomen complex, trebuie făcut analizând, geologia terenului, tipurile de
soluri și vegetație, f olosințele terenurilor …etc.
5. Bibliografie :
Bogdan, Octavia, Niculescu, El. (1999), Riscurile climatice din România, Academia Română
Institutul de Geografie, București
Bordei, I., N., (1988), Fenomene meteoclimatice induse de configurația Carpaților ȋn Cȃmpia
Romȃnă, Editura Academiei RSR, București.
Cheval, S., (2003), Indici și metode cantitative utilizate în climatologie, Editura Universității Oradea.
Dragotă, Carmen – Sofia (2006), Precipitațiile excedentare în Romania, Editura Academiei Române,
București, 167 p.
Marinică Ion (2006), Fenomene climatice de risc în Oltenia, Editura Autograf MJM, Craiova, 386 p;
Octavia Bogdan, Ion Marinică (2007), Hazarde meteo -climatice din zona temperată geneză și
vunerabilitate cu aplicații la România, Edit. Un iv. Lucian Blaga Sibiu, 422 p;
Rădoane, Maria, Ichim, I., Dumitru, D., (2001), Geomorfologie, vol.ll, Editura Universitară, Suceava,
510 p.

Similar Posts