Rezumat AL Unei Metodologii DE Cercetareprezentată Într Un Articol Științific sau Într Un Capitol DE

=== 3-articol ===

Universitatea….

Facultatea…

Specializarea…

REZUMAT METODOLOGIE DE CERCETARE PENTRU ARTICOLUL Psychology of Modernity as a Social Situation of Development: Challenges of Uncertainty, Complexity and Diversity (Psihologia modernității ca o situație socială de dezvoltare: Provocări ale incertitudinii, complexității și diversității)

Prof. Coordonator:

Student:

REZUMAT METODOLOGIE DE CERCETARE PENTRU ARTICOLUL Psychology of Modernity as a Social Situation of Development: Challenges of Uncertainty, Complexity and Diversity (Psihologia modernității ca o situație socială de dezvoltare: Provocări ale incertitudinii, complexității și diversității)

Autor: Alexander G. Asmolov

Revista: ”Procedia – Social and Behavioral Sciences 233 ( 2016 ) 27 – 34”, articol disponibil pe www.sciencedirect.com;

Link: http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1877042816313556

Metoda analizată este cea a analizei de conținut.

Analiza metodologiei articolului

Tema de cercetare

Articolul discută motivele din spatele creării proiectului “The Psychology of Modernity: Challenges of Uncertainty, Complexity, and Diversity” și construcția de "Psihologie a modernității”.

Există diferite caracteristici ale modernității care sunt descrise, un accent deosebit fiind pus pe mecanismele de generare a incertitudinii în dezvoltarea structurilor deschise. O ipoteză este formulată cu privire la sensul evolutiv al artei și religiei în inventarea modernității. Articolul recunoaște rolul metodologiei istorico-evolutive interdisciplinare a cogniției ca un program integrator de psihologie, care îi permite acestuia să intre într-un dialog constructiv cu o largă gamă de științe ale naturii, societății și umanității.

Proiectul care stă la baza acestui studiu a fost prezentat și în cadrul ediției speciale a revistei "Psikhologicheskie Issledovaniya", care de fapt a acoperit prima versiune a proiectului de către diferiți cercetători, uniți într-o rețea intelectuală în jurul valorii de Departamentul de Psihologie a Personalității la Facultatea de Psihologie, Lomonosov din Moscova, Universitatea de Stat.

Obiectivele articolului

Premiza de la care pornește studiul este aceea de a demonstra că există schimbări în domeniul Psihologiei Moderne.

Obiectivele studiului sunt reprezentate de consultarea riguroasă a tuturor surselor care vizează aspectul studiat, pentru tragerea unor concluzii pertinente, bazate pe informații caracterizate de veridicitate.

Ipotezele articolului

Proiectul este o încercare de a reflecta asupra diferitelor schimbări care au loc în timpurile moderne. Reformulând întrebarea lui Koffka: "De ce lucrurile arată cum arată "[1], autorii s-au întrebat:"? De ce modernitatea arată așa cum arată "De ce vedem mai mult și mai des aceste calități ale modernității ca polifonie, natura relativistă, accelerarea schimbărilor, mobilitatea, lichiditatea, diversitatea, complexitatea, eterogenitatea, neliniaritatea, multidimensionalitatea și incertitudinea, în cazul în care descrie timpurile moderne prin prisma diferitelor sisteme optice metodologice?

Astfel în studiu se va pune accentul pe interesul față de paradoxurile de învățare ale modernității, care are propria sa istorie biografică, care permite motive revelatoare ale inițierii în proiectul curent.

Subiecții investigați

Subiecții luați în analiză sunt reprezentați de fapt de referințele bibliografice, de aspectele detaliate despre istoria biografică a modernității ajungând la zi cu prezentarea surselor și a detalierii aspectelor la care face referire analiza.

Instrumentele de culegere a datelor asociate cu metodele de cercetare

Articolul începe prin prezentarea surselor bibliografice de la începuturile punerii în discuție a acestei probleme și continuă cu explicarea mottoului care astăzi descrie formula de adresare pentru termenul de descriere a modernității.

Tehnica narativă caracterizează o parte din rezultatele acestui articol de cercetare.

Având în vedere că modernitatea însăși este prezentată în proiect ca un fruct al contractului social, o realitate special inventată, stilul narativ în ea este apropiat de cel al gândirii mithopoetice, adică gândirea sub formă de dialog, aducând mai degrabă sensurile decât simțurile unui partener de conversație.

Strategia de culegere a datelor de la subiecti prin utilizarea metodelor și instrumentelor de cercetare proiectate

Toate cele trei episoade menționate pe parcursul primei părți a cercetării au trezit interesul în căutarea unei metodologii de cunoașterea de complexitate, în jocurile minții axate pe reflecția multidimensionalității lumii în diferite sisteme de coordonatele.

Este vorba de fapt de strategia de a stabili o metodologie transdisciplinară în cultura gândirii mithopoetice ca "gândire în complexitate "[9].

Scopul proiectului oferit acum în atenția metodiștilor, psihologilor, dar și cercetătorilor, care lucrează la diferite științe-limită, este de a dezvolta un program transdisciplinar pentru cercetarea cunoașteri psihologiei modernității, care la fel ca firul Ariadnei le-a permis să asambleze științe ale dezvoltării umane în natură și în societate, într-un singur trup, și astfel, face un pas în acest parcurs transformând psihologia în "nu numai actuală, ci și în știința eficientă" [10].

Metodele și unitățile de analiză a datelor în articol

Metoda de cercetare este cea de analiză a conținutului. Astfel că metodologia articolului este de fapt prezentată prin structura acestuia, în două mari părți. Aceste părți sunt reprezentate de prima parte, intitulată ”Introducere. În schimbare schimbarea ca discurs al modernității”, iar partea a doua fiind intitulată ”De la polifonia modernității la polifonia formelor de viață”.

Partea a doua

Rezultate și discuții

Scopul programului din momentul lansării a fost acela de a propune un cadru metodologic pentru investigarea transformării imaginilor lumii mentale, a oamenilor în condițiile de "schimbarea schimbării", crescând incertitudinea, complexitatea și diversitatea, cât și modul în care oamenii reacționează la aceste manifestări ale modernității: de la adaptarea la complexitate la practicile arhaice de simplificare și izolare; de la adaptarea la mediu la adaptarea mediului [11].

Rezultatele articolului de cercetare sunt de fapt obiectivele, metodologia de cercetare și rezultatele propuse și parțial obținute și publicate în proiectul “The Psychology of Modernity: Challenges of Uncertainty, Complexity, and Diversity”.

S-a observat că modernitatea este din ce în ce mai simțită, interpretată și explicată, mai degrabă decât percepută. Astfel, înțelegerea sa necesită metode hermeneutice de investigare în stilul de "Interpretarea modernității". Prototipul acestui stil de înțelegere intelectuală a modernității a fost cel al lui Freud în lucrare clasică "Interpretarea viselor".

Investigarea naturii multidimensionale a modernității, de obicei, nu corespunde patului lui Procust a idealului de raționalitate.

Astfel concluzia articolului este aceea că urmând acest ideal în timpul percepției și al analizei modernității un contemporan rareori se găsește în ton cu vremurile.

În ciuda tuturor încercărilor sale de a stăpâni modernitatea, un contemporan eșuează în mod inevitabil în a prinde din urmă ziua evadării. "Sindromul unui contemporan", una dintre incongruența cu vremurile, cu neliniaritatea și imensitatea din prezent, care produce efecte egale cu teama de "viitorul non-liniar" în impactul acestora asupra omului și asupra umanității.

Efectele modernității care permit rezolvarea problemelor caracterizate de complexitate, incertitudine și de diversitate, de asemenea, includ astfel de forme excepționale de viață ca și "joc de carnaval”; ”de dragul jocului” și "riscul de dragul riscului".

Aspecte ale avantajelor reieșite din metoda folosită

Aspectele reieșite din această analiză sunt cele legate de conținut. Conținutul este bogat, prin prisma referințelor bibliografice ale lucrării și prin explicațiile și relaționările folosite.

Metoda analizei de conținut s-a dovedit a fi utilă în acest caz, deoarece acest articol de cercetare poate fi utilizat ca un suport de curs.

Proiectul din care au rezultat aceste analize de tip constatare s-a dovedit a fi unul extrem de util, care pune în discuție aspecte ale psihologiei moderne din perspectivă socială.

Faptul că această analiză este una foarte laboriasă, aceasta nu a fost finalizată. Articolul a avut scopul de a face cunoascut proiectul de cercetare.

Această analiză are un caracter metodic și este sistemică, obiectivă cu un caracter cuantificabil.

Pe de altă parte a permis ca prin analiza referințelor să se evidențieze atât elementele constante cât și dimensiunile care sunt supuse schimbării în psihologia modernității.

1.2 Aspecte cu privire la limitările combinației de metode de cercetare

Limitarea combinației de metode a reieșit din faptul că un proiect de cercetare nu trebuie să utilizeze metoda analizei de conținut și nu trebuie să se limiteze la simpla numărare a unor elemente din mesajele surselor bibliografie.

Datorită faptului că studiul articolului face parte dintr-un proiect de cerecetare, considerăm că analiza s-a realizat în vederea publicării doar pentru faptul că s-a dorit afirmarea proiectului.

Din conținut, mare parte a acestuia a pus foarte mare acccent pe prezentarea proiectului și pe obiectivele lui. Nu s-au sesizat și identificat procesele variate și complexe ale modului în care semnificația a fost realizată în interiorul textelor. Caracteristicile specifice ale textului interesează numai în masura în care acesta ne da informații despre trăsăturile de personalitate sau despre structurile sociale.

În științele socio-umane analiza continuțului reprezintă un set de tehnici de cercetare cantitativ – calitative ale comunicării verbale și nonverbale, în scopul identificării și descrierii obiective și sistematice a conținutului manifest și / sau latent, pentru a trage concluzii privind individul și societatea sau comunicarea însăși, ca proces de interacțiune socială.

Doar prin enunțarea clară a problemei sau obiectivului de cercetare analiza ulterioară s-a concentrat exact asupra acelor aspecte ale conținutului care au fost importante.

În general analiza de conținut s-a realizat pe eșantioane mari de conținuturi ale surselor bibliografice, care au tins spre un anumit nivel de reprezentativitate. De aceea tipul de comunicare privilegiat de acest studiu de cercetare a fost cel al referințelor istorico-evolutive interdisciplinare a cogniției ca un program integrator de psihologie, care îi permite acestuia să intre într-un dialog constructiv cu o largă gamă de științe ale naturii, societății și umanității.

Intenția oricărei analize de conținut este aceea de a prezenta un întreg textual exact cum un eșantion se așteaptă să reprezinte întreaga populație.

Metodologia articolului poate fi completată prin alte surse de date.

Bibliografia articolului

[1]. Koffka K. Principles of Gestalt Psychology. London: Routledge; 1935.

[2]. Bruner J.S., Postman L. On the perception of incongruity: a paradigm. In: Journal of Personality; 1949, 18(2), p. 206–223. Urry J. Mobilities. Cambridge: Polity Press; 2007.

[4]. Gurevich I., Feigenberg I. Veroyatnostnoe Prognozirovanie Deyatelnosti Cheloveka. Moscow: Nauka; 1977 [in Russian].

[5]. Bohr N. Atomic Physics and Human Knowledge. In: The Philosophical Writings of Niels Bohr, Vol. 2: Essays 1932-1957, Ox Bow Press; 1987.

[6]. Heisenberg W. Across the frontiers; 1975.

[7]. Feigenberg I. Videt – Predvidet – Deystvovat. Moscow: Znanie, 1986. [in Russian].

[8]. Bohm D. The Special Theory of Relativity. W.A. Benjamin; 1965.

[9]. Mainzer K. Thinking in Complexity: The Computational Dynamics of Matter, Mind, and Mankind.

[10]. LeontievA. Activity, Consciousness and Personality; 1978.[in Russian].

[11]. Moiseev N. Leave simplicity; Moscow: Agraf; 1998. [in Russian].

[12]. Prigogine I., Stengers I. The End of Certainty. Washington: Free Press; 1997.

[13]. Prigogine I., Stengers I. Order out of Chaos: Man's new dialogue with nature, 6rd ed. 1986.

[14]. Prigogine I., Stengers I. The Philosophy of Instability. In: Voprosy filosofii, 1991, No. 6, 46–52.

[15]. Prigogine I., Stengers I. Is Future Given; Izhevsk; 2003.

[16]. Harré R., Marsh P., Rosser E. The rules of disorder. London: Routledge and Kegan Paul; 1978.

[17]. Bauman Z. Liquid Modernity. Cambridge: Polity Press; 2008.

[18]. Giddens A. Runaway World: How Globalization is Reshaping Our Lives. New York: Routledge; 2003.

[19]. Giddens A. The Consequences of Modernity. Stanford: Stanford University Press; 1990.

[20]. Beck U. Risk Society, Towards a New Modernity. Sage Publications; 1992.

[21]. E. Morin. Method: Towards a Study of Humankind, Vol. 1: The Nature of Nature. American University Studies. Series, No. 5, Philosophy, Vol. 3 1992.

[22]. Wolf K., Savchuk V. Neopredelennost’ kak vyzov. Media. Antropologija. Estetika. In: Uncertainty as Challenge; 201. [in Russian].

[23]. Taleb N. Antifragile: Things that Gain from Disorder. New York: Random House; 2012.

[24]. Taleb N. The Black Swan: The Impact of the Highly Improbable. New York: Random House; 2007.

[25]. Garfinkel H. Studies on Ethnomethodology. Cambridge: Polity Press; 1999.

[26]. Megill A. Historical Epistomology; 2009.

[27]. Pryzhinin. B. Ratio serviens? Moscow: ROSSPEN, 2009.[in Russian].

[28]. Prokhorova I. New Anthropology of Culture. New Literature Review, 2009, No. 6, 9–16. [in Russian].

[29]. Lyotard J.F. Note on the Meaning of 'Post. Moscow: Innostrannaya Literatura; 1985.

[30]. Harré R. Pavlov’s Dogs and Schrödinger’s Cat. Oxford: OUP; 2009.

[31]. Sayko E. Civilization. Moscow: Nayka, 2003. [in Russian].

[32]. Ankersmit F. Sublime Historical experience. Stanford University Press; 2005.

[33]. Eco U. The Open Work. Harvard University Press; 1989.

[34]. Horney K. The Neurotic Personality of Our Time. New York, London: W.W. Norton Company; 1994.

[35]. Sztompka P. The Sociology of Social Change. John Wiley & Sons. 1994.

[36]. Sokolova E. Clinical Psychology of loss. Moscow: Smysl, 2015.

[37]. Adorno T., Frenkel-Brunswik E., Levinson D., Sanford N. The Authoritarian Personality. New York, London: W.W. Norton Company; 2001.

[38]. Fromm E. Escape from Freedom. New York, Tokyo: Ishi Press, 2011.

[39]. De Bono E. Lateral Thinking: Creativity Step by Step. Harper Colophon; 2015.

[40]. Sternberg R.J., Jarvin L., Grigorenko E. Explorations in Giftedness. Cambridge: Cambridge University Press; 2010.

[41]. Kelly G. A theory of personality. The psychology of personal constructs. W.W. Norton & Company; 2013.

[42]. Kahneman D., Slovic P., Tversky A. Judgment Under Uncertainty: Heuristics and Biases. Cambridge: University Press; 1982.

[43]. Poddiakov A. Investigative Behavior. Moscow: Erebus; 2006. [in Russian].

[44]. Lefebvre V. Conflicting Structures. Moscow: Soviet Radio; 1967.[in Russian].

[45]. Merkulov I. Evolutionary Epistemology. Moscow: ROSSPEN; 2012. [in Russian].

[46]. Harré R., Rom H., Moghaddam F.M. Psychology for the Third Millennium. London: Sage; 2012.

=== 4-articol ===

Universitatea….

Facultatea…

Specializarea…

REZUMAT METODOLOGIE DE CERCETARE PENTRU ARTICOLUL The alternative evaluation tools choosen by social and science teacher candidates (Instrumentele de evaluare alternativă alese de către cadrele didactice din domeniul socialului și științei)

Prof. Coordonator:

Student:

REZUMAT METODOLOGIE DE CERCETARE PENTRU ARTICOLUL The alternative evaluation tools choosen by social and science teacher candidates

(Instrumentele de evaluare alternativă alese de către cadrele didactice din domeniul socialului și științei)

Autori: Seda Ustaa , Derya Çigir Dikyola , Elif Incea

Revista: ”Procedia Social and Behavioral Sciences 2 (2010) 3457–3462, articol disponibil pe www.sciencedirect.com;

Link: http://ac.els-cdn.com/S1877042810005744/1-s2.0-S1877042810005744-main.pdf?_tid=ce043bf0-e3c1-11e6-8b48-00000aacb35e&acdnat=1485433400_7b223205570b26e30f0222569bdb8c7b

Metoda analizată este cea a analizei de conținut, a studiului de caz bazat pe chestionar.

Analiza metodologiei articolului studiat

Tema de cercetare

Tema de cercetare a studiului se rezumă la o frază: "Există vreo diferență între cadre didactice din domeniul social și cel de știință care aleg evaluarea alternativă și în cazul în care dacă există, motivul se poate explica și cum? ". În acest scop, au fost selectate cadre didactice, un număr de 38 din domeniul științelor și 39 din domeniul social, de la o universitate guvernamentală în Istanbul. Ca un mijloc de colectare a datelor elaborate de către cercetători, au fost aleși un număr de trei experți care au realizat sondaje de opinie, prin aplicarea chestionarelor. Au fost astfel evaluate tabelele de date cu procentelele și frecvența obținută. Analiza de conținut a fost de asemenea evaluată. La sfârșitul studiului au fost prezentate în mod public rezultatele și sugestiile studiului.

Obiectivele articolului

Educația este un proces care își propune să aducă schimbări voluntare în atitudinile unui individ. Apreciere și evaluarea pot fi folosite pentru a determina necesitățile educaționale ale studenților, indiferent dacă aceștia au aptitudini necesare dobândite anterior pentru a obține comportamente legate de un subiect și cursul procesului de predare și învățare.

Pentru ca rezultatele evaluării să aibă sens, comparând o evaluare cu un punct de referință este necesar să se ajungă la o hotărâre. Evaluarea este un fel de procedură judecată și pe baza unei comparații din două lucruri. Evaluarea are rolul de a da sens măsurătorilor, astfel încât să se ajungă la un standard de hotărâre cu privire la obiectele evaluate (Tekin, 1994). Toate aceste aspecte fac parte din obiectivele urmărite în articol.

Ipotezele articolului

Scopul acestui studiu este de a determina atitudinile studenților care studiază în ultimul an domeniile științei și cele sociale în cadrul departamentului de predare, care sunt două discipline diferite, față de tehnicile aprofundare și cele de evaluare. Aceștia la sfârșit trebuie să fie capabili să poată compara tehnicile alese și să le aplice în lecțiile lor. Se pornește de la premiza că rezultatul obținut din aceast studiu poate contribui la dezvoltarea ambelor programe de predare.

Subiecții investigați

Subiecții folosiți în studiu au numărat 38 de cadre didactice din domeniul științelor și 39 de cadrele didactice din domeniul social, de la o universitate guvernamentală din Istanbul. Toți studenții care au participat la acest studiu au avut de apreciat și evaluat lecția predată de profesorii candidați. Acest studiu a fost proiectat pentru a fi un studiu de caz calitativ.

Instrumentele de culegere a datelor asociate cu metodele de cercetare

Instrumentele de culegere a datelor au fost cele obținute prin intermediul aplicării chestionarelor. Pentru a putea reprezenta datele obținute a fost folosită metoda tabelară, astfel că în articol sunt prezentate un număr de 4 tabele cu informații reieșite din aplicarea chestionarului.

Strategia de culegere a datelor de la subiecti prin utilizarea metodelor și instrumentelor de cercetare proiectate

Strategia de culegere a datelor s-a bazat pe cele trei întrebări cu un singur răspuns cât și pe o întrebare care este menită să aibă răspuns multiplu. În chestionarele aplicate au fost date informații succinte despre tehnicile tradiționale și alternative de evaluare, astfel încât respondenții sa fie lămuriți. Intrebările au fost clare și scurte, fără posibilitatea de a-i putea duce în eroare pe respondenți.

Metodele și unitățile de analiză a datelor în articol

Ancheta desfășurată a inclus 4 întrebări cu un singur răspuns și o întrebare cu variante multiple dezvoltată ca un instrument de colectare a datelor studiului. Înainte de studiu principal, declarațile incoerente au fost corectate cu ajutorul unui studiu pilot, care a fost efectuat în rândul absolvenților care încă nu au început să predea și chestionarele au fost corectate în cadrul studiului înainte de a fi prezentate studenților. Pentru analiza constatărilor, metoda de analiză a conținutului

a fost folosită, iar rezultatele au fost exprimate sub forma diagramelor.

Partea a doua

Rezultate și discuții

Astfel rezultatele studiului fiind grupate într-un număr de 4 tabele le vom analiza pe rând.

În tabelul 1, răspunsurile date de cadrele didactice de la știință și cele date de cadrele didactice din domeniul social au fost analizate și grupate în funcție de expresiile utilizate. Mai mult decât atât, în timp ce cadrele didactice din domeniul științelor utilizau expresii ca "Raportul schimbării comportamentului individual într-un comportament este efectuat pentru a înțelege dacă un subiect este pe deplin înțeles sau nu "," este necesar să se evalueze și să decidă dacă educația este realizată din punct de vedere aplicabil", de cadre didactice din domeniul social au utilizzat expresii precum: "Evaluarea se pregătește prin întrebări în funcție de anumite criterii pentru a înțelege dacă lecția se face suficient de bine pentru a-și atinge obiectivele sale, evaluarea este rezultatul încheierii studiului”.

Tabelul 1: Ponderea și gruparea răspunsurilor date de profesorii de știință și cele date de profesorii din domeniul social la întrebarea "Ce este aprofundarea și evaluarea? Vă sunt cunoscute? Le puteți defini? ".

In tabelul 2 au fost prezentate tehnicile de evaluare cunoscute de cadrele didactice de la științe și de cele de la social. Este conoscut faptul că în special proiectele și structura lor sunt cunoscute de cei de din domeniul științific, în timp ce în timp ce metoda diagnosticului de arbore ramificat este cunoscută mai ales în rândul candidaților de profesori sociale.

Deși nu există nici o diferență semnificativă asupra numărului de studenți care cunosc alte tehnici, unii candidați din domeniul științelor sociale au scris brainstorming, întrebare și răspuns la întrebarea de tehnici alternative de evaluare, iar unii cursanți din domeniul științei au scris performanță, studiu de caz, demo, oral.

Tabelul 2. Procentul și gruparea răspunsurilor date de profesorii de știință și de profesorii de la social la întrebarea "Bifați următoarele tehnici de aprofundare și de evaluare alternative pe care le cunoașteți și știți cum să le utilizați ".

În ultimul tabel, tabelul 3 candidații au scris că preferă să folosească metode alternative ca cele de tip proiect, portofoliu și scheme grafice.

Se pune de fapt accent pe înțelegerea deficiențelor și monitorizarea progresului fiecărui student, precum și pe proiectele pentru furnizarea permanentă și pentru învățarea prin situații reale de viață. Studenții de la departamentul de științe au spus că preferă dezbaterile, discuțiile pentru o mai mare întelegere a lucrurilor.

Tabelul 3. Procentul și gruparea răspunsurilor date de profesorii de știință și de profesorii de la social la întrebarea "Ca profesor stagiar, ce tehnici alternative de aprofundare și de evaluare preferați să utilizați în lecțiile dumneavoastră? Vă rugăm să menționați cu motive ".

În tabelul patru în ambele grupuri de subiecți intervievați au fost studenți care au declarat că au suficientă sau o insuficientă educație. În mod special studenții de la științe cred cîă acumulează foarte multă informație. Cei de la social consideră că nu au suficiente activități practice. Ei au afirmat că întrebare și răspunsul, tehnicile de dezbatere și drama sunt menite pentru a înțelege cât de mult a fost învățat subiectul și hărțile conceptuale sunt menite pentru evaluarea temelor.

Aspecte ale avantajelor reieșite din metoda folosită

Metoda folosită în acest studiu este cunoscută ca fiind o metoda foarte bună pentru obținerea informațiilor, pentru tragerea unor concluzii pertinente. Metoda utilizării chestionarului s-a dovedit a fi utilă în acest studiu. Prin acest model s-au cules datele referitoare la percepțiile celor două tabere care au discipline diferite. Era cunoscut faptul că părerile lor sunt diferite, însă articolul prin folosirea celor patru întrebări a pus în discuție aspecte foarte clare, în urma căruia s-au putut lua măsuri și împărtăși experiențe.

1.2 Aspecte cu privire la limitările combinației de metode de cercetare

Luând în considerare gradul de competență al cadrelor didactice, evaluarea competențelor de predare este, de asemenea, luată în considerare, printre "educație adequacies ". Pe măsură ce tehnicile alternative de aprofundare și de evaluare sunt incluse în sistemul constructivist al educație, cadrele didactice ar trebui să educe ele înșiși suficient de bine pentru a stăpâni aceste tehnici. Din acest motiv, profesorul stagiar ar trebui să fie scutit un timp pentru a practica activități alternative de aprofundare și de evaluarea acestora înainte de absolvirea facultăților din domeniul educației.

Un program de seminar sau un curs poate avea loc, astfel încât acestea să poată să învețe

diferențele fiecărei metode. Acest lucru va contribui în mare măsură la dezvoltarea acestora. Cadrele didactice ar trebui să învețe, de asemenea, să includă seminarii cu predare pe bază de modele și lecții combinate cu activități practice și să fie învățate cum să folosească tehnicile alternative, pe lângă cele tradiționale în mod eficient.

Mai mult decât atât, în calitate de studenți și părinții lor aceștia au roluri active în tehnici alternative de evaluare, educaționale. Conferințele pot fi susținute de către Ministerul Educației Naționale pentru a informa elevii și părinții lor despre alternative și unelte de evaluare.

Bibliografia articolului

Baki, A. ve Birgin, O.(.( 2002). Matematik Egitiminde Alternatif Bir Degerlendirme Olarak Bireysel Geligim Dosyasg Uygulamasg. V. Ulusal Fen Bilimleri ve Matematik Egitimi Kongresi Bildiri Kitabg, ll, 913-920. Ankara: Devlet Kitaplarg Müdürlügü Basgmevi

Çakan, M. (2004). Ögretmenlerin Ölçme-Degerlendirme Uygulamalarg ve Yeterlik Düzeyleri: glk ve Ortaögretim, Ankara Üniversitesi Egitim Bilimleri Fakültesi Dergisi, 37: 99– 114

Erdemir, Z. A., (2007). Glkögretim ikinci kademe ögretmenlerinin ölçme degerlendirme tekniklerini etkin kullanabilme yeterliklerinin aragtgrglmasg (Kahramanmarag Örnegi), Yüksek Lisans Tezi, Kahramanmarag Sütçü gmam Üniversitesi, Kahramanmarag

Gelbal, S. and Kelecio lu, H.(2007, Teachers’ proeficienxy perceptions of about tfe measurment and evaluation tecnigues and the problems they confort, (H. U. Journal of Education), 33, 135-145

Güven, E. (2007). “Portfolyonun Glkögretim Sgngf Fen ve Teknoloji Dersi Vücudumuzda Sistemler Ünitesi’nde Ögrenci Bagargsgna Etkisi”, Yüksek Lisans Tezi, Gazi Üniversitesi Egitim Bilimleri Enst., Ankara

Mghladgz, G. (2007). “glkögretim Fen Bilgisi Ögretiminde Portfolyo Uygulamasgngn Ögrencilerin Akademik Bagarglargna ve Derse Yönelik

Tutumlargna Etkisi”, Yüksek Lisans Tezi, Mugla Üniversitesi, Fen Bilimleri Enst., Mugla

Morgan, N., Saxton, J. (1994). Asking better questions. Ontario: Pembroke Publishers

Parmaksgz, Rgve Yanpar, T. (2006). Alternatif degerlendirme yaklaggmlargngn sosyal bilgiler ögretiminde kullanglabilirligi. Fgrat Üniversitesi Sosyal Bilimler Dergisi, 16 (2), 159-172

Pierce, L. V. & O’Malley, J. M. (1992). Performance and portfolio assessment for language minority students. Washington, DC: National Clearinghouse for Bilingual Education

Özsevgeç, T., Çepni, S. ve Demircioglu, G. (2004). Fen bilgisi Ö retmenlerin ölçme degerlendirme okur-yazarlık düzeyleri. VI.Ulusal Fen Bilimleri ve Matematik Egitimi Kongresi. Istanbul: Marmara Üniversitesi