REZUMAT ________________________________ ________________________________ ___________________________ 7 [600465]

CUPRINS

REZUMAT ________________________________ ________________________________ ___________________________ 7
INTRODUCERE ________________________________ ________________________________ ______________________ 20
CAPITOL I CERCETĂRI PRIVIND DEZVOLTA REA TURISMULUI ÎN MEDIUL RURAL _________________________ 25
1.1. TURISMUL RURAL ________________________________ ________________________________ ____________ 25
1.1.1. Delimitarea conceptuală a turismului rural ________________________________ _________________________ 25
1.1.2. Dezvoltarea turismului rural în România ________________________________ __________________________ 30
1.1.3. Principalele caracteristici ale turismului rural din România ________________________________ ____________ 33
1.2. CADRUL STRATEGIC ȘI LEGISLATIV CU INFLUENȚĂ ASUPRA DEZVOLTĂRII TURISMULUI ÎN MEDIUL
RURAL ROMÂNESC ________________________________ ________________________________ _______________ 37
1.2.1. Reglementări legislative și inițiative europene privind turismul în mediul rur al ____________________________ 37
1.2.2. Reglementări legislative privind turismul în mediul rural la nivel național ________________________________ 40
1.2.3 Master Planul pentru Turismul Național al României 2007 -2026 ________________________________ ________ 43
1.2.4 Cadru legislativ suport – programele de marketing -promovare -dezvoltare ________________________________ _ 45
1.3. POLITICI, MĂSURI STRATEGICE ȘI PROIECTE DE DEZVOLTARE A TURISMULUI LA NIVEL REGIONAL,
CU AXARE PE REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD -VEST OLTENIA ________________________________ ______ 48
1.3.1 Strategii, programe și proiecte de dezvoltare a sector ului turistic din mediul rural al regiunii Olteniei ___________ 48
1.3.2 Strategia regională de dezvoltare culturală cu impact asupra sectorului turistic _____________________________ 49
1.3.3 Strategiile de dezvoltare spațială a județelor din Regiunea S -V Oltenia și măsurile cu impact asupra sectorului turistic
________________________________ ________________________________ _______________________________ 50
1.3.4 Măsuri și proiecte de dezvoltare a infr astructurii turistice și de promovare a turismului ______________________ 52
1.4. CONCLUZII ________________________________ ________________________________ ___________________ 54
CAPITOL II METODOLOGIA DE CERCETARE PRIVIND VALORIFICARE A TURISMULUI ÎN AREALELE RURALE 55
2.1. STABILIREA AREALULUI DE CERCETARE ________________________________ _______________________ 55
2.2. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE CERCETĂRII ________________________________ __________________________ 56
2.3. STRUCTURA ȘI ETAPELE CERCETĂRII. METODE, INSTRUMENTE ȘI INDICATORI UTILIZAȚI __________ 57
2.3.1 Inventarierea resurselor turistice naturale și antropice ________________________________ _________________ 58
2.3.2 Analiza potențialului turistic și clasificarea localităților din arealul studiat funcție de potențialul de dezvoltare
turistică ________________________________ ________________________________ ________________________ 59
2.3.3 Analiza cererii și ofertei turistice la nivelul arealului studiat ________________________________ ____________ 60
2.3.4 Evaluarea gradului de valorificare a turismului rural ________________________________ _________________ 60
2.3.5 Proiectarea arealelor rurale cu potențial de valorificare a turismului rural – cartografierea spațială a destinațiilor
turistice ________________________________ ________________________________ ________________________ 62
2.3.6. Identificarea f actorilor cu influență asupra dezvoltării turismului din destinațiile turistice proiectate ____________ 64
2.3.7. Analiza factorilor și proiectarea palierelor de intervenție ________________________________ ______________ 66
2.4. CONCLUZII ________________________________ ________________________________ ___________________ 68
CAPITOL III EVALUAREA GRADULUI DE VALORIFICARE A POTENȚIALULUI TURISMULUI RURAL ÎN
REGIUNEA GEOGRAFICĂ A OLTENIEI ________________________________ ________________________________ _ 70
3.1. ANALIZA RESURSELOR TURISTICE NATURALE ȘI ANTROPICE ________________________________ ____ 70
3.1.1. Resurse turistice naturale ________________________________ ________________________________ ______ 70
3.1.2. Resurse turistice antropice ________________________________ ________________________________ _____ 73
3.1.3. Potențialul resurselor turistice naturale și antropice din mediul rural al regiunii geografice a Olteniei ___________ 75
3.1.3.1 Potențialul turistic natural al Regiunii geografice a Olteniei ________________________________ __________ 76
3.1.3.2 Potențialul turistic antropic al Regiunii geografice a Olteniei ________________________________ _________ 79
3.2. ANALIZA INFRASTRUCTURII TURISTICE ȘI A POTENȚIALULUI ACESTEIA __________________________ 84
3.2.1. Infrastructura specific turistică din zonele rurale ale r egiunii Olteniei ________________________________ ____ 84
3.2.1.1 Analiza structurilor de cazare turistică din regiunea Olteniei ________________________________ __________ 85
3.2.1.2 Analiza capacității de caz are turistică (existentă și/sau în funcțiune) din Oltenia ___________________________ 86
3.2.1.3 Analiza indicatorilor de circulație turistică la nivelul regiunii Olteniei ________________________________ __ 88
3.3.2. Potențialul infrastructurii turistice ________________________________ _______________________________ 91
3.3. ANALIZA INFRASTRUCTURII TEHNICE CU INFLUENȚĂ ASUPRA ACTIVITĂȚII TURISTICE ȘI A
POTENȚIALULUI ACESTEIA ________________________________ ________________________________ _______ 93

2 3.3.1. Infrastructura specific turistică din zonele rurale ale regiunii Olteniei ________________________________ ____ 93
3.3.2. Potențialul infrastructurii tehnice ________________________________ ________________________________ 95
3.4. EVALUAREA GRADULUI DE DEZVOLTARE A TURISMULUI RURAL ________________________________ 95
3.4.1. Tipuri de activități turistice dezvoltate în mediul rural din Regiunea geo grafică Oltenia ______________________ 96
3.4.2 Structuri asociative de promovare și valorificare a turismului în Regiunea Geografică a Olteniei _______________ 97
3.4.3. Potențialul turistic al mediului rural din Regiunea Olteniei ________________________________ ____________ 98
3.4.4. Evaluarea gradului de dezvoltare a turismului rural din Regiunea Olteniei _______________________________ 101
3.5. CONCLUZII ________________________________ ________________________________ __________________ 108
CAPITOL IV PROIECTAREA AREALELOR CU POTENȚIAL DE TRANSFORMARE ÎN DESTINAȚII TURISTICE ȘI A
FACTORILOR CU INFLUENȚĂ ASUPRA DEZVOLTĂRII ȘI PROMOVĂRII TURISMULUI RURAL ÎN CADRUL
ACESTORA ________________________________ ________________________________ _________________________ 110
4.1. PROIECTAREA DESTINAȚIILOR TURISTICE PORNIND DE LA POTENȚIALUL DE VALORIFICARE A
TURISMULUI RURAL – CARTOGRAFIERE SPAȚIALĂ ________________________________ ________________ 110
4.1.1. Cartografierea spațial -geografică a destinațiilor turistice în județul Dolj ________________________________ _ 111
4.1.2. Cartografierea spațial -geografică a destinațiilor turis tice în județul Gorj ________________________________ _ 116
4.1.3. Cartografierea spațial -geografică a destinațiilor turistice în județul Olt ________________________________ __ 122
4.1.4. Cartografi erea spațial -geografică a destinațiilor turistice în județul Mehedinți ____________________________ 126
4.1.5. Cartografierea spațial -geografică a destinațiilor turistice în județul Vâlcea _______________________________ 131
4.2. EVALUAREA PRINCIPALILOR FACTORI DE ASIGURARE A COMPETITIVITĂȚII DESTINAȚIILOR
TURISTICE IDENTIFICATE CONFORM MODELULUI RITCHIE -CROUCH ________________________________ 135
4.3. PROIECTA REA FACTORILOR CU INFLUENȚĂ ASUPRA DEZVOLTĂRII ȘI PROMOVĂRII TURISMULUI
RURAL DIN DESTINAȚIILE TURISTICE PROIECTATE ________________________________ ________________ 136
4.4. PROIECTAREA MĂSURILOR DE INTERVENȚIE NECESARE CREȘTERII POTENȚIALUL UI DE DEZVOLTARE
A DESTINAȚIILOR TURISTICE IDENTIFICATE ________________________________ _______________________ 156
4.5. CONCLUZII ________________________________ ________________________________ __________________ 164
CAPITOL V CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI ________________________________ ____________________________ 166
BIBLIOGRAFIE ________________________________ ________________________________ _____________________ 185
ANEXE ________________________________ ________________________________ ____________________________ 189

3
CONTENTS

SUMMARY ________________________________ ________________________________ __________________________ 11
INTRODUCTION ________________________________ ________________________________ _____________________ 23
CHAPTER I RESEARCH ON TOURISM DEVELOPMENT IN RURAL AREAS ________________________________ __ 25
1.1. RURAL TOURISM ________________________________ ________________________________ _____________ 25
1.1.1. Conceptual delimitation of rural tourism ________________________________ __________________________ 25
1.1.2. Development of rural tourism in R omania ________________________________ _________________________ 30
1.1.3. The main features of rural tourism in Romania ________________________________ _____________________ 33
1.2. THE STRATEGIC AND LEGISLATIVE INFLUENCE ON THE DEVELOPMEN T AND PROMOTION OF
TOURISM IN RURAL ROMANIAN ENVIRONMENT ________________________________ ____________________ 37
1.2.1. Legislative regulations and European initiatives on tourism in rural areas ________________________________ _ 37
1.2.2. Legislative regulations on tourism in rural areas nationwide ________________________________ ___________ 40
1.2.3 National Tourism Master Plan for Romania 2007 -2026 ________________________________ _______________ 43
1.2.4 Legislative support framework – marketing -promotion and development programs __________________________ 45
1.3. POLICIES, STRATEGIC MEASURES AND REGIONAL TOURISM DEVELOPMENT PROJECTS WITH FOCUS
ON SOUTH -WEST OLTENIA DEVELOPMENT REGION ________________________________ _________________ 48
1.3.1 Strategies, programs and projects for the development of rural tourism sector in the region of Oltenia ___________ 48
1.3.2 Regional strategy for cultural development with impact on the tourism sector ______________________________ 49
1.3.3 Spatial development strategies of counties in S -W Oltenia region and im pact measures on the tourism sector _____ 50
1.3.4 Measures and development projects oftourism infrastructure and tourism promotion ________________________ 52
1.4. CONCLUSIONS ________________________________ ________________________________ ________________ 54
CHAPTER II RESEARCH METHODOLOGY ON TOURISM RECOVERY IN RURAL AREAS ______________________ 55
2.1. SETTING OF RESEARCH AREA ________________________________ ________________________________ __ 55
2.2. PURPOSE AND OBJECTIVES OF RESEARCH ________________________________ ______________________ 56
2.3. STRUCTURE AND RESEARCH STAGES. METHODS, TOOLS AND INDICATORS USED __________________ 57
2.3.1 Inventory of natural and anthropogenic tourism resources ________________________________ _____________ 58
2.3.2 Analysis of tourism potential and classification of localities in the s tudy area based on the potential of tourism
development ________________________________ ________________________________ _____________________ 59
2.3.3 Analysis of tourism demand and supply in the study area ________________________________ ______________ 60
2.3.4 Evaluation of rural tourism recovery degree ________________________________ ________________________ 60
2.3.5 The design of rural areas with potential for rural tourism recovery – spatial mapping of tourist destinations _______ 62
2.3.6. Identifying factors influencing the development of tourism in designed tourist destinations ___________________ 64
2.3.7. Factor analysis and design of intervention levels ________________________________ ____________________ 66
2.4. CONCLUSIONS ________________________________ ________________________________ ________________ 68
CHAPTER III ASSESSMENT OF RECOVERY DEGREE OF THE POTENTIAL OF RURAL TOURISM IN THE
GEOGRAPHICAL RE GION OF OLTENIA ________________________________ ________________________________ _ 70
3.1. NATURAL AND ANTHROPOGENIC TOURISM RESOURCE ANALYSIS ________________________________ 70
3.1.1. Natural tourism resources ________________________________ ________________________________ ______ 70
3.1.2. Anthropogenic tourism resources ________________________________ ________________________________ 73
3.1.3. Natural and anthropogenic tourism resources potential in rural areas of the geographical reg ion of Oltenia _______ 75
3.1.3.1 Natural tourism potential of the geographical region of Oltenia ________________________________ ________ 76
3.1.3.2 Anthropogenic tourism poten tial of the geographical region of Oltenia ________________________________ __ 79
3.2. ANALYSIS OF TOURISM INFRASTRUCTURE AND ITS POTENTIAL ________________________________ __ 84
3.2.1. Tourism specif ic infrastructure in rural areas of the Oltenia region ________________________________ ______ 84
3.2.1.1 Analysis of tourist accommodation structures of the Oltenia region ________________________________ ____ 85
3.2.1.2 Analysis of tourist accommodation capacity (existing and / or operational) from Oltenia ____________________ 86
3.2.1.3 Analysis of indicators of tourist traffic in the Oltenia region ________________________________ __________ 88
3.3.2. The potential of tourism infrastructure ________________________________ ____________________________ 91
3.3. ANALYSIS OF TECHNICAL INFRASTRUCTURE INFLUENCING TOURISM AND ITS POTENTIAL ________ 93
3.3.1. Tourism specific infrastructure in rural areas in the Oltenia region ________________________________ ______ 93

4 3.3.2. Potential of technical infrastructure ________________________________ ______________________________ 95
3.4. ASSESSMENT OF RURAL TOURISM DEVELOPMENT DEGREE ________________________________ ______ 95
3.4.1. Types of tourism activities developed in the rural geographic region of Oltenia ____________________________ 96
3.4.2 Associative promotion and recovery structures of tourism in the the geographic region of Oltenia ______________ 97
3.4.3. The tourism potential of rural areas in Oltenia ________________________________ ______________________ 98
3.4.4. Assess the degree of rural tourism development in Oltenia Region ________________________________ _____ 101
3.5. CONCLUSIONS ________________________________ ________________________________ _______________ 108
CHAPTER IV PLANNING AREAS WITH POTENTIAL TO TRANSFORM INTO TOURIST DESTINATIONS AND THE
FACTORS THAT INFLUENCED THE DEVELOPMENT AND PROMOTION OF RURAL TOURISM WITHIN THEM __ 110
4.1. DESIGNING TOURIST DESTINATIONS STARTING FROM VALUE POTENTIAL OF RURAL TOURISM –
SPATIAL MAPPING ________________________________ ________________________________ ______________ 110
4.1.1. Spatial and geogr aphical mapping of tourist destinations in Dolj County ________________________________ 111
4.1.2. Spatial and geographical mapping of tourist destinations in Gorj County ________________________________ 116
4.1.3. Spatial and geographical mapping of tourist destinations in Olt County ________________________________ _ 122
4.1.4. Spatial and geographical mapping of tour ist destinations in Mehedinți County ____________________________ 126
4.1.5. Spatial and geographical mapping of tourist destinations in Vâlcea County ______________________________ 131
4.2. EVALUATION OF MAIN FACTORS ENSURING COMPETITIVENESS OF TOURIST DESTINATIONS
IDENTIFIED PURSUANT TO THE RITCHIE -CROUCH MODEL ________________________________ __________ 135
4.3. DESIGNING FACTORS THAT INFLUENCE THE DEVELOPMENT AND PRO MOTION OF RURAL TOURISM IN
DESIGNED TOURIST DESTINATIONS ________________________________ _______________________________ 136
4.4. DESIGN OF INTERVENTION MEASURES NECCESSARY FOR POTENTIAL DEVELOPMENT GROWTH OF
THE IDENTIFIED TOURIST DESTINATIONS ________________________________ _________________________ 156
4.5. CONCLUSIONS ________________________________ ________________________________ _______________ 164
CHAPTER V CONCLUSIONS AND RECOMMENDATIONS ________________________________ ________________ 176
REFE RENCES ________________________________ ________________________________ _______________________ 185
ANNEX ES ________________________________ ________________________________ __________________________ 189

5
TABLES DES MATIÈRES

REZUME ______________________________________________________________ ____ __________________ ________ 15
INTRODUCTI ON _______________________________________________________ ______ _______________ ____ _____ 20
CHAPITRE I -RECHERCHES CONCERNANT LE DÉVELOPPEMENT DU TOURISME EN MILIEU RURAL _____ ____ 25
1.1. TOURISME RURAL ___________________________________________________ ____________ ____ ____ _____ 25
1.1.1. Délimitation conceptuelle du tourisme rural ____________________________________________ _______ ____ 25
1.1.2. Développement du tourisme rural en Roumanie ________________________________________ ___________ _ 30
1.1.3. Les caractéristiques principales du tourisme rural en Roumanie _____________________________ ____ ____ ___ 33
1.2. CADRE STRATÉGIQUE ET LÉGISLATIF QUI A DE L'INFLUENCE SUR LE DÉVELOPPEMENT ET LA
PROMOTION DU TOURISME EN MILIEU RURAL ROUMAIN ___________________ __________ _______ ____ ____ 37
1.2.1. Règlementations législatives et initiatives européennes concern ant le tourisme en milieu rural _____ ____ ____ ___37
1.2.2. Règlementations législatives concernant le tourisme dans le milieu rural au niveau national _______ ____ ____ ___40
1.2.3. Le Master Plan pour le Tourisme National de la Roumanie durant la période 2007 -2026 _________ ____ ____ ___ 43
1.2.4. Le cadre législatif support des programmes de mark eting promotion – développement ___________ ____ ____ ___ 45
1.3. POLITIQ UES, MESURES, STRATÉGIQUES ET PROJETS DE DÉVELOPPEMENT DU TOURISME AU NIVEAU
RÉGIONAL, AVEC UNE PRÉOCCUPATION PARTICULIÈRE POUR LA RÉGION DE DÉVELOPPEMENT SUD –
OUEST OLTÉNIE ______________________________________________ ___________________________ ______ ___ 48
1.3.1 Stratégies, programmes et projets de développement du secteur touristique du milieu rural de la région de l'Olténie
_________________________________________________________________________________________ ____ ___ 48
1.3.2. Stratégie régionale de développement culturel avec impact sur le secteur touristique _____________ ____ ____ __ 49
1.3.3. Stratégies de développement spatial des départements de la Région Sud – Ouest Olténie et les mesures avec im pact
sur le secteur touristique __________________ ____________________________________ _____________ _____ ____ 50
1.3.4. Mesures et projets de développement de l'infrastructure touristique et de promotion du tourisme _______ ____ ___ 52
1.4. CONCLUSIONS ________________________________________________________ ___________ _____ _____ ___ 54
CHAPITRE II – MÉTHODOLOGIE DE RECHERCHE CONCERNANT LA VALORISATION DU TOURISME DANS LES
ARÉALS RURAUX _____________________________________________________________ _______________ _____ ___ 55
2.1. ETABLISSEMENT DE L'AREAL DE RECHE RCHE ______________________________________ __________ __ 55
2.2. B UT ET OBJECTIFS DE LA RECHERCHE _____________________________________________ ___________ _ 56
2.3. STRUCTURE ET ÉTAPES DE LA RECHERCHE. METHODES, INSTRUMENTS ET INDICATEURS UTILISÉS
________ ___________________________________________________________________ ______ ___________ ______ 57
2.3.1. L'inventaire des ressources touristiques, naturelles et anthropiques __________________________ _______ ____ 58
2.3.2. Analyse du potentiel touristique et c lassification des localités de l'aréal étudié fonction du potentiel de
développement touristique _____________________________________________________________ _____ _____ ___ 59
2.3.3. L'analyse de la demande et de l'offre touristique au niveau de l'aréal ét udié ___________________ _____ _____ __ 60
2.3.4. Evaluation du degré de valorisation du tourisme rural ____________________________________ ____ _____ ___ 60
2.3.5. La projection des aréals ruraux avec potentiel de valorisation du tourisme rural – la cartograph ie spatiale des
destinations touristiques ____________________________________________________________ ________ ________ 62
2.3.6. L'identification des facteurs avec influence sur le développement du tourisme des destinations touristiques projetées
________ __________________________________________________________ __________________________ ____ 64
2.3.7. Analyse des facteurs et projection des paliers d'intervention __________________ ____ _____________ _____ ___ 66
2.4. CONCLUSIONS _______________________________ __________________________ _____ __________ _____ ___ 68
CHAPITRE III – EVALUATION DU DEGRÉ DE VALORISATION DU POTENTIEL DU TOURISME RURAL DANS LA
RÉGION GÉOGRAPHIQUE DE L'OLTÉNIE ___________________________________________ ____________ _______ _ 70
3.1. ANALYSE DES RESSOURCES TOURISTIQUES NATURELLES ET ANTHROPIQUES _________ _____ ____ __ 70
3.1.1. Ressources touristiques naturelles ___________________________________________________ ____ ______ __ 70
3.1.2. Ressources touristiques anthropiques _____________________ ___________________________ ____ ______ ___ 73
3.1.3. Le potentiel des ressources touristiques naturelles et anthropiques du milieu rural de la région géographique de
l'Olténie _______________________________________________________________ ___________ _______ ______ __ 75
3.1.3.1. Le potentiel touristique naturel de la région géographique de l'Olténie ____________________ _____________ 76
3.1.3.2. Le potentiel touristique anthropique de la région géographique de l'Olténie __________________ _______ ____ 79

6 3.2. AN ALYSE DE L'INFRASTRUCTURE TOURISTIQUE ET DE SON POTENT IEL _______________ __________ _ 84
3.2.1. L'infrastructure spécifique touristique des zones ru rales de la région de l'Olténie _____________ ____ ________ _ 84
3.2.1.1. L'analyse des structures d'hébergem ent touris tique de la région de l'Olténie __________________ ____ _______ 85
3.2.1.2. L'analyse de la capacité d'hébergement touristique (existante et/ou en fonction) de l'Olténie _____ ___________ 86
3.2.1.3. L'analyse des indicateurs de circulation touris tique au n iveau de la région de l'Olténie __________ ___________ 88
3.3.2. Le potentiel de l'infrastructure touristique _____________________________________________ ____ _____ ___ 91
3.3 ANALYSE DE L'INFRASTRUCTURE TECHNIQUE AVEC INFLUENCE SUR L'ACTIVIT É TOU RISTIQUE ET
SON POTENTIAL ___________________________________________________ ____________________ ______ _____ 93
3.3.1. L'infrastructure spécifique touristique des zones ru rales de la région de l'Olténie _______________ ________ ____93
3.3.2. Potentie l de l'i nfrastructure technique ________________________________________________ ____ ______ __ 95
3.4. EVALUATION DU DEGRÉ DE DÉVELLOPPEMENT DU TOURISME RURAL _______________ _______ _____ 95
3.4.1. Types d'activités touristiques développées dans le milieu rural de la région géographique Olténie __ ______ _____ 96
3.4.2. Structures associatives de promotion et de valorisation du tourisme dans la R égion géographique de l'Olténie ___ 97
3.4.3. Le potentiel touristique du milieu rural de la région de l'Olténie ___________ _________________ ____ _____ ___ 98
3.4.4. Evaluation de le niveau de développement du tourisme rural dans la région d'Olténie ____________ ____ ____ __ 101
3.5. CONCLUSIONS __________________________________________________________________ ____ _____ ____ 108
CHAP ITRE IV PROJECTION DES AREALS À POTENTIEL DE TRANSFORMATION EN DESTINATION TOURISTIQUE
ET DES FACTEURS AYANT DE L'INFLUENCE SUR LE DÉVELOPPEMENT ET LA PROMOTION D U TOURISME
RURAL SUR CES AREALS ____________________________________ __________________________ ______ ____ ____ 110
4.1. PROJECTION DES DESTINATIONS TOURISTIQUES EN PARTANT DU POTENTIEL DE VALORISATION DU
TOURISME RURAL – CARTOGRAPHIE SPATIALE ______________________ ____________________________ __ 110
4.1.1. La représentation cartographique du point de vue spatial et géographique des destinations touris tiques dans le
département Dolj _____________________________________________________________ ______________ ____ __ 111
4.1.2. La représentation cartographique du point de vue spatial et géographique des des tinations touris tiques dans le
département Gorj ______________________________________________________________ _______________ ___ 116
4.1.3. La représentation cartographique spatiale et géographique des destinations touri stiques dans le département Olt
_____________________________________________________________________ __________________ _______ _ 122
4.1.4. La représentation cartographique spatiale et géographique des destinations touristique s dans le département
Mehedinți _______________________________________________________________ _______________________ 126
4.1.5. La représentation cartographique spatiale et géographique des destinations touristi ques dans le département Vâlcea
__________ ________________________________________________________ ____________________ _______ __ 131
4.2. L'EVALUATION DES PRINCIPAUX FACTEURS EN VUE D'ASSURER LA COMPÉTITIVITÉ DES
DESTINATIONS TOURISTIQUES IDENTIFIÉES CONFORMÉMENT AU MODELE RITC HIE-CROUCH
__________ _______________________________________________________________________ ______________ __ 135
4.3. LA REPRÉSENTATION DES FACTEURS QUI ONT DE L'INFLUENCE SUR LE DÉVELOPPEMENT ET LA
PROMOTION DU TOURISME RURAL DES DEST IANTIONS TOURISTIQUES PROJETÉES ______ __________ __ 136
4.4. LA REPRÉSENTATION DES MESURES D'INTERVENTION NÉCESSAIRES EN VUE DE FAIRE AUGMENTER
LE POTENTIEL DE DÉVELOPPEMENT DES DESTIN ATIONS TOURISTIQUES IDENTIFIÉES
_____________________________________________________________________ ______________ ____ ________ __ 156
4.5. CONCLUSIONS ________________________________________________________________ ____________ ___ 164
CHAPITRE V CONCLUSIONS ET RECOMMANDATIONS _________________________________________ ____ ____ 166
BIBLIOGRAPHIE __________________________ _________________________________________________ _____ ____ 185
ANNEXES ________________________________________________________________________________ _______ ___ 189

7
REZUMAT
al tezei de doctorat ― CERCETĂRI PRIVIND PROMOVAREA ȘI VALORIFICAREA
TURISMUL UI RURAL ÎN ZONA GEO GRAFIC Ă A OLTENIEI ‖
elaborată de POPA DAN sub îndrumarea prof. Univ. Dr. DONA ION

Cuvinte cheie : turism rural, potențial turistic, resurse turistice naturale, resurse turistice
antropice, număr turiști, capacitate de cazare, înnoptări, grad de ocupare, grad de valorificare,
destinație turistică, factori, paliere de intervenție

Turismul rural reprezintă un segment important al sectorului turistic românesc, fiind în
continuă dezvoltare în ultimii douăzeci de ani. Identificarea modalităț ilor de dezvoltare a
acestuia sector devine foarte importantă și mai ales necesară pe fondul multitudinilor de
probleme cu care se confruntă acest sector și care împiedică dezvoltarea acestuia la adevăratul
său potențial. Astfel, în ceea ce privește turism ul rural, România prezintă o multitudine de
probleme datorate în special deficiențelor în asigurarea unei promovări și valorificări eficiente a
potențialului turistic din zonele rurale, precum: lipsa produselor turistice integrate, promovarea
insuficientă a arealelor turistice rurale ca destinații turistice, slaba publicitate a evenimentelor
rurale tradiționale, slaba calitate a facilităților de primire a turiștilor, interesul redus pentru
evenimentele culturale locale, instabilitatea cadrului instituțional cu responsabilități în
dezvoltarea strategiilor și politicilor de turism rural, lipsa cooperării în sector, insuficienta
informare a turiștilor, infrastructura nedezvoltată, mai ales în ceea ce privește transportul,
comunicațiile și serviciile, gradul red us de ocupare a structurilor de cazare, dezvoltarea
insuficientă a întreprinderilor mici și mijlocii din sectorul serviciilor suport, etc.
Înțelegerea modului în care diferiți factori locali pot concura la asigurarea promovării și
valorificării turismului rural reprezintă un element important în rezolvarea acestor probleme,
abordarea și studierea aprofundată a acestora permițând identificarea de soluții viabile pentru
creșterea gradului de valorificare a potențialului turismului rural.
În acest context, te za de doctorat a avut drept scop identificarea unor soluții de
valorificare și promovare superioară a turismului rural care să permită scoaterea în evidență a
potențialului turistic regional, având ca studiu de caz Regiunea Geografică a Olteniei. Soluțiile
urmărite prin prezenta teză pleacă de la premiza că turismul rural poate fi planificat, organizat și
dezvoltat eficient în cadrul produselor complexe compacte de tip destinație turistică, iar demersul
nostru s -a concentrat spre demonstrarea factorilor ce permit acestor structuri asigurarea
valorificării potențialului turistic și implicit promovarea acestuia.
Obiectivele principale studiate în prezenta teză de doctorat vin să răspundă scopului
stabilit prin: identificarea cadrului legislativ, politic și str ategic național și regional privind
turismul rural; analiza gradului de valorificare a turismului rural din Regiunea Sud -Vest Oltenia
pornind de la potențial turistic de dezvoltare al zonelor rurale; proiectarea de destinații turistice

8 care să asigure valo rificarea și promovarea eficientă a turismului rural (stabilirea criteriilor de
grupare a zonelor cu potențial turistic în destinații turistice; delimitarea spațial -geografică a
destinațiilor turistice prin metode statistice de grupare; caracterizarea prin cipalelor elemente de
asigurare a competitivității destinațiilor turistice proiectate; identificarea factorilor cu influență
asupra promovării și valorificării turismului în destinațiile proiectate; proiectarea măsurilor de
intervenție necesare creșterii p otențialului turistic al destinațiilor proiectate în scopul asigurării
unei valorificări și promovări eficiente a turismului rural).
Capitolul 1 intitulat „ CERCETĂRI PRIVIND DEZVOLTAREA TURISMULUI ÎN
MEDIUL RURAL ‖ a avut, în mod preponderent, un caracter teoretic, analiza fiind orientată
către: delimitarea diferitelor aspecte conceptuale privind turismul rural și a principalelor
caracteristici ale acestui tip de turism, evidențierea cadrului strategic și legislativ european și
național ce reglementează act ivitățile turistice din mediul rural, evidențierea principalelor
prevederi ale documentelor programatice, strategiilor și proiectelor de dezvoltare a turismului în
mediul rural.
În capitolul următor intitulat „ METODOLOGIA DE CERCETARE PRIVIND
VALORIFICARE A TURISMULUI ÎN AREALELE RURALE ‖ am pus în evidență scopul
cercetării, etapele și obiectivele urmărite și metodele utilizate. În cadrul capitolului am prezentat
fluxul cercetărilor din cadrul prezentei teze prin detalierea etapelor de cercetare, menționând în
detaliu scopul urmărit și metodologia utilizată în cadrul fiecărei etape. Sintetic, metodele care au
stat la baza cercetărilor efectuate în cadrul tezei au fost: metode statistice de cercetare; metode de
evaluare; metode specifice analizei destinațiilo r turistice (modelul Ritchie -Crouch); metode
specifice analizei clusterelor; metode specifice SPSS (ALSCAL (Multidimensional scaling –
MDS); PCA (Principal component analyses); HCM – Centroid Linkage (Hierarchical Cluster
Method); Descriptive Statistics – Frequencies; Metoda Bivariate Correlation).
Capitolul 3 intitulat „ EVALUAREA GRADULUI DE VALORIFICARE A
POTENȚIALULUI TURISMULUI RURAL ÎN REGIUNEA GEOGRAFICĂ A
OLTENIEI ‖ cuprinde, pe o parte, o analiză aprofundată a potențialului turistic (potențialul
resurselor naturale, potențialul resurselor antropice, potențialul infr astructurii turistice,
potențialul infrastructurii tehnice) și, pe de altă parte, o analiză a cererii și ofertei de turism rural
(principalii indicatori de circulație turistică) pentru arealul de cercetare luat în studiu.
Analizele se concentrează pe evide nțierea următoarelor aspecte: clasificarea localităților
din arealul studiat pe nivele de potențial turistic; evoluția structurilor și capacităților de cazare;
evoluția numărului de turiști și a înnoptărilor; evoluția gradului de ocupare; stadiul infrastru cturii
tehnice; stadiul gradului de valorificare a turismului rural. Pe fondul evoluției acestor indicatori,
cercetările efectuate privind turismul rural realizate comparativ cu nivelul de potențial turistic au
scos în evidență gradul redus de valorificare a acestui sector în arealul cercetat, demonstrând
necesitatea reorientării strategiilor de dezvoltare într -o manieră integratoare.
Capitolul 4 intitulat „ PROIECTAREA AREALELOR CU POTENȚIAL DE
TRANSFORMARE ÎN DESTINAȚII TURISTICE ȘI A FACTORILOR CU INFLUE NȚĂ
ASUPRA DEZVOLTĂRII ȘI PROMOVĂRII TURISMULUI RURAL ÎN CADRUL

9 ACESTORA ‖ a urmărit identificarea destinațiilor turistice viabile din Regiunea Geografică a
Olteniei, precum și a factorilor care pot asigura o valorificare eficientă a potențialului turistic
natural și antropic din cadrul acestora.
În demersul nostru de a identifica soluții optime pentru creșterea gradului de valorificare
a turismului rural în zona geografică a Olteniei s -au proiectat prin metode specifice analizei
clusterelor (Inverse Distan ce Weighted și Average Distance Weighted) și a metodelor specifice
SPSS (ALSCAL – Multidimensional scaling – MDS; PCA – Principal component analyses; HCM
– Centroid Linkage – Hierarchical Cluster Method) 15 destinații turistice: Destinația turistică D1 –
localizată în partea de central -estică a județului Dolj, formată din 12 localități cu acces de
proximitate la resurse naturale și arii protejate; Destinația turistică D2 – localizată în partea de
sud-vestică a județului Dolj, formată din 9 localități cu acc es de proximitate la resurse naturale și
arii protejate; Destinația turistică D3 – localizată în partea central -estică a județului Dolj, formată
din 13 localități cu acces de proximitate la monumente istorice și arhitecturale, vestigii
arheologice, obiceiu ri și tradiții folclorice; Destinația turistică G1 – localizată în partea de sud a
județului Gorj, formată din 5 localități cu acces de proximitate la resurse naturale și arii
protejate; Destinația turistică G2 – localizată în partea nordică a județului Go rj, formată din 15
localități cu acces de proximitate la resurse naturale și arii protejate; Destinația turistică G3 –
localizată în partea sud -estică a județului Gorj, formată din 8 localități cu acces de proximitate la
resurse naturale și arii protejate; Destinația turistică G4 – localizată în partea estică a județului
Gorj, formată din 9 localități cu acces de proximitate direct la resurse antropice; Destinația
turistică G5 – localizată în partea nord -vestică și vestică a județului Gorj, formată din 21
localități cu acces de proximitate direct la resurse antropice; Destinația turistică O1 – distribuită
transversal de -a lungul județului Olt, pe linia Oltului și Oltețului, este formată dintr -un total de
17 localități cu acces de proximitate la resurse natur ale și arii protejate; Destinația turistică O2 –
localizată în partea de sud a județului Olt, formată din 6 localități cu acces de proximitate la
resurse naturale și arii protejate; Destinația turistică M1 – localizată în partea de nord a județului
Mehedin ți, formată din 14 localități cu acces de proximitate la resurse naturale și arii protejate;
Destinația turistică M2 – localizată în partea de nord a județului Mehedinți, formată din 6
localități cu acces de proximitate la resurse naturale și arii protejat e; Destinația turistică M3 –
localizată în partea central -sudică a județului Mehedinți, formată din 8 localități principale cu
acces de proximitate la resurse antropice; Destinația turistică V1 – localizată transversal de la
nord la sud în județul Vâlcea, formată din 10 localități cu acces de proximitate la resurse naturale
și arii naturale; Destinația turistică V2 – localizată în partea centrală a județului Vâlcea, formată
din 12 localități cu acces de proximitate în special la monumente religioase și monu mente
istorice și arhitecturale, dar și la vestigii arheologice, obiceiuri și tradiții folclorice.
Investigarea principalilor factori cu influență directă și indirectă în asigurarea
competitivității acestor destinații turistice s -a transpus într -o analiză a corelațiilor dintre factorii
implicați în dezvoltarea arealelor rurale ca destinații turistice și care pot influența în mod direct
nivelul de promovare și valorificare a turismului rural. Au fost luați astfel în considerare factorii
direct corelați cu ac tivitatea promovare a turismului rural (Resurse antropice:

10 monumente/muzee/site -uri arheologice; Investiții de capital în turism; Structuri de agrement;
Infrastructură tehnică (apă și canalizare)), factorii direct corelați cu activitatea de valorificare a
turismului rural (Resurse antropice: monumente/muzee/site -uri arheologice; Infrastructura
turistică; Structuri de agrement; Investiții de capital în turism; Perioada de concentrare turiști;
Resurse naturale; Resurse antropice: obiceiuri tradiționale; Resu rse antropice: Evenimente
locale; Resurse antropice: Etnofolclorice; Dotări sportive) și subfactorii (Dotări culturale;
Infrastructură tehnică (drumuri și gaze naturale)).
Corelațiile, analizate prin metode de identificare a semnificației statistice dintre variabile
(Descriptive Statistics – Frequencies; Bivariate Correlation) au fost stabilite între următorii
factori: număr turiști; obiective turistice promovate; resurse naturale; resurse antropice
(etnofolclorice); resurse antropice (monumente/muzee/site -uri arheologice); resurse antropice
(evenimente locale); resurse antropice (obiceiuri tradiționale); structuri de agrement; dotări
sportive; investiții de capital în turism; perioada de concentrare a turiștilor; infrastructură tehnică
(apă); infrastructură tehnică (canalizare); infrastructură tehnică (drumuri); infrastructură turistică.
Scopul principal al realizării corelațiilor l -a reprezentat identificarea factorilor care
contribuie la asigurarea unei valorificări și promovări superioare a destinațiilor turistice
proiectate. Rezultatele obținute ne -au permis identificarea a 38 de paliere de intervenție ce
necesită o abordare microregională prin strategii de dezvoltare a turismului și promovarea de
proiecte integrate.
S-a constat astfel că destinațiile tu ristice ce asigură în prezent cca. 35 -50% din nivelul
corelaților pe paliere sunt și cele mai avansate din punct de vedere al turismului rural
(Destinațiile G2, V1, G4, G5 și V2), acestea necesitând implementarea de măsuri de întărire a
corelațiilor pe pal ierele existente. Celelalte destinații turistice trebuie să implementeze măsuri de
intervenție concomitent pe toate palierele ce nu prezintă corelații între factori, măsuri care să
asigure un raport optim între valorificare, promovare și potențialul turist ic al arealului.
Capitolul 6 intitulat „ CONCLUZII ȘI PROPUNERI ‖ prezintă sintetic diferite aspecte
ale cercetărilor efectuate și elementele propuse pentru asigurarea valorificării și promovării
Regiunii geografice a Olteniei.

11
SUMMARY
of the doctoral t hesis ― RESEARCH ON RURAL TOURISM PROMOTION AND
CAPITALIZATION IN THE GEOGRAPHICAL REGION OF OLTENIA ‖
elaborated by POPA DAN under the supervision of Univ. prof. Dr. DONA ION

Key words : rural tourism, tourism potential, natural tourism resources, anthropo genic
tourism resources, number of tourists, accommodation capacity, nights, occupancy, degree of
recovery, tourist destination, factors, levels of intervention

Rural tourism is an important part of the Romanian tourism sector, under countinuous
developm ent for the past twenty years. Identifying the development ways of this sector is very
important and especially necessary due to the multitude of problems that the sector faces and
impeding its development to its full potential. Thus, in terms of rural tou rism, Romania has a
multitude of problems particularly due to deficiencies in ensuring effective promotion and
enhancement of the tourism potential of rural areas, such as: lack of integrated tourism products,
insufficient promotion of rural tourism areas as tourist destinations, poor traditional rural
publicity events, poor quality of facilities for tourists, low interest for local culture, the instability
of the institutional framework responsible for the development of rural tourism strategies and
polici es, lack of cooperation in the sector, insufficient information to tourists, undeveloped
infrastructure, especially in terms of transport, communications and services, low occupancy of
accommodation, insufficient development of SMEs in the service sector s upport, etc..
Understanding how different local factors can compete to ensure the promotion and
valorisation of rural tourism is an important element in solving these problems, their approach
and thorough study by identifying viable solutions to increase r ecovery potential of rural
tourism.
In this context, the thesis aimed to identify solutions for recovery and superior promotion
of rural tourism which allows emphasizing regional tourism potential, with the case study on the
geographical region of Oltenia . The solutions pursued by this thesis assume that rural tourism
can be planned, organized and developed effectively in the type of complex compact tourist
destination, and our research has focused on demonstrating the factors that allow these structures
and thus ensuring the promotion of tourism.
The main objectives studied in this thesis come to meet the established goal: identifying
the legal, political, national and regional strategic areas for tourism, analyze the degree of
exploitation of rural touris m in South West region from the tourism potential of development
rural areas, the design of tourist destinations to ensure efficient utilization and promotion of rural
tourism (criteria for grouping areas with tourism potential tourist destinations, and ge ographical
delimitation of tourist destinations statistical clustering methods, characterization of the main
elements to ensure competitiveness of tourist destinations projected to identify factors

12 influencing the promotion and enhancement of tourism in de stinations designed, the design of
response measures designed to increase tourism potential destinations to ensure a proper and
effective promotion of rural tourism).
Chapter 1 entitled „ RESEARCH ON TOURISM DEVELOPMENT IN RURAL
AREAS ‖ had predominantly a theoretical analysis geared towards: delineation of various
conceptual issues concerning rural and the main characteristics of this type of tourism,
highlighting the strategic framework and European and national legislation regulating tourism
activities in rural areas, highlighting the main provisions of programmatic documents, strategies
and projects for tourism development in rural areas.
In the next chapter entitled „ RESEARCH METHODOLOGY ON TOURISM
RECOVERY IN RURAL AREAS ‖ highlighted the purpose of the research, stages, objectives
and methods used. In this chapter we presented the research stream within this thesis by detailing
the stages of research, stating in detail the purpose and methodology used in each stage.
Synthetic methods were the basis of r esearch conducted in this thesis were: statistical research
methods, assessment methods, specific analysis methods of tourist destinations (the Crouch –
Ritchie model) specific cluster analysis methods, specific SPSS methods (ALSCAL
(Multidimensional scaling – MDS); PCA (Principal component analysis); HCM – Centroid
Linkage (Hierarchical Cluster Method); Descriptive Statistics – Frequencies; Bivariate
Correlation Method).
Chapter 3 entitled „ EVALUATION OF VALORISATION DEGREE OF THE
RURAL TOURISM POTENTIAL IN T HE GEOGRAPHICAL REGION OF OLTENIEI ‖
includes, in part, a thorough analysis of the tourism potential (potential of natural resources,
human resources potential, the potential of tourism infrastructure, potential technical
infrastructure) and, on the other h and, an analysis of tourism demand and supply areas (main
indicators of tourist movement) for research in the study area.
The analysis focuses on highlighting the following: classification of localities in the study
area by level of tourism potential, the development of structures and accommodation capacities,
evolution of the number of tourists and overnight stays, development of employment, technical
infrastructure stage, the stage of the degree of exploitation of rural tourism. Against the
background of these indicators, research on rural tourism done compared to the tourism potential
highlighted the low level of capitalization of the sector in the area studied; demonstrate the need
to reorient development strategies in an integrated manner.
Chapter 4 en titled „ DESIGNING AREAS WITH TRASFORMATION POTENTIAL
INTO TOURIST DESTINATIONS AND THE FACTORS OF INFLUENCE OVER THE
DEVELOPMENT AND PROMOTION OF RURAL TURISM WITHIN THEM ‖ sought to
identify viable tourist destinations in geographic regions of Oltenia, and the factors that can
ensure the effective realization of tourism within their natural and anthropogenic potential.
In our approach to identify optimal solutions for increasing the recovery of rural tourism
in the geographical area of Oltenia there were d esigned specific cluster analysis methods
(Inverse Distance Weighted și Average Distance Weighted) and specific SPSS methods

13 (ALSCAL – Multidimensional scaling – MDS; PCA – Principal component analyses; HCM –
Centroid Linkage – Hierarchical Cluster Method) 15 tourist destinations: Tourist destination D1 –
located in the central -eastern part of Dolj County, consisting of 12 locations with proximity
access to natural resources and protected areas; Tourist destination D2 – located in the south -west
part of Dol j County, consisting of 9 locations with proximity access to natural resources and
protected areas; Tourist destination D3 – located in the central -eastern part of Dolj County,
consisting of 13 locations with proximity access to historical and architectura l monuments,
archaeological remains, customs and folk traditions; Tourist destination G1 – located in the south
of Gorj County, consists of 5 localities with proximity access to natural resources and protected
areas; Tourist destination G2 – located in the north of Gorj County, consists of 15 localities with
proximity access to natural resources and protected areas; Tourist destination G3 – located in the
south -east of Gorj County, consists of 8 localities with proximity access to natural resources and
protected areas; Tourist destination G4 – located in the east of Gorj County, consists of 9
localities with direct proximity access to anthropogenic resources; Tourist destination G5 –
located in the north -west of Gorj County, consists of 21 localities with di rect proximity access to
anthropogenic resources; Tourist destination O1 – distributed transversely across the Olt County,
on the line of Olt and Olteț rivers, is made up of a total of 17 localities in proximity to natural
resources and protected areas; Tourist destination O2 – located in the south of Olt County,
consisting of 6 localities with proximity access to natural resources and protected areas; Tourist
destination M1 – located in the north of the Mehedinți County, consists of 14 localities with
proximity access to natural resources and protected areas; Tourist destinati on M2 – located in the
north of the Mehedinți County, consists of 6 localities with proximity access to natural resources
and protected areas; Tourist destination M3 – located in the central -south of the Mehedinți
County, consists of 8 localities with prox imity access to anthropogenic resources; Tourist
destination V1 – located across from north to south in Valcea County consists of 10 localities
with proximity access to natural resources and natural areas; Tourist destination V2 – located in
the central pa rt of Valcea county, consisting of 12 locations with proximity access especially to
religious monuments and historical and architectural monuments, but also archaeological
remains, customs and folk traditions.
Investigation of the main factors that directl y and indirectly influence the competitiveness
of these tourist destinations transposed in an analysis of the correlations between the factors
involved in the development of rural areas as tourist destinations and can directly influence the
promotion and v alorisation of rural tourism. There were taken into account such as factors
directly related to the promotion of rural tourism (Anthropic resources: monuments / museums /
archaeological sites, capital investment in tourism, recreational structures, Technic al
Infrastructure (water and sewage)), factors directly related to the activity of rural tourism
recovery (Anthropic resources: monuments / museums / archaeological sites; Tourism
infrastructure, recreational structures, capital investment in tourism; Tou rist concentration
period; Natural resources; Anthropic resources: traditional customs; Anthropic resources: Local

14 events; Anthropic resources: Ethno -folk; Sports equipment) and sub-factors (Cultural facilities,
technical infrastructure (roads and gas)).
Correlation analysis methods to identify the statistical significance of the variables
(Descriptive Statistics – Frequencies; Bivariate Correlation) were established between the
following factors: number of tourists, tourist attractions promoted, natural re sources, human
resources (ethno -folk) human resources (monuments / museums / archaeological sites) human
resources (local events) human resources (traditional customs); recreational structures, sports
facilities, capital investment in tourism between the c oncentration of tourists; technical
infrastructure (water) technical infrastructure (sewer) technical infrastructure (roads), tourism
infrastructure.
The main purpose of achieving the correlations was the identification of factors that
contribute to ensuri ng a higher value and to promote tourist destinations designed. The results
allowed us to identify 38 levels of intervention strategies , requires a microregional through
tourism development and promotion of integrated projects.
It thus appears that touris t destinations that currently provides approx. 35 -50% of the
correlations in levels are the most advanced in terms of rural tourism (destinations G2, V1, G4,
G5 and V2), which requires the implementation of measures to strengthen the correlations
existing levels. Other tourist destinations must implement intervention measures on all three
levels that no correlations between factors, measures to ensure an optimal between capitalization,
promotion and tourism potential of the area.
Chapter 6 entitled „ CONCLU SIONS AND RECOMMENDATIONS ‖ summarizes the
various aspects of the research and the proposed elements to ensure the recovery and promote the
geographical region of Oltenia.

15
REZUME
de la thèse de doctorat " RECHERCHES CONCERNANT LA PROMOTION ET LA
VALORIS ATION DU TOURISME RURAL DANS LA ZONE GEOGRAFIQUE DE
L'OLTÉNIE"
élaborée par POPA DAN sous la direction du prof. univ. dr. DONA ION

Mots clés : tourisme rural, potentiel touristique, ressources touristiques naturelles,
ressources touristiques ant hropiques, nombre de touristes, capacité d'hébergement, nombre de
nuitées, degré d'occupation, degré de valorisation, destination touristique, facteurs, paliers
d'intervention.
Le tourisme rural représente un segment important du secteur touristique roumain son
dével oppement étant continu durant les dernières vingt années. L'identification des modalités de
développement de ce secteur devient très important e et surtout nécessaire ayant pour base la
multitude des problèmes avec lesquels e confronte ce secteur et qui emp êche son développement
à son vrai potentiel.
Ainsi, en ce qui concerne le tourisme rurale, la Roumanie présente une multitude de
problèmes dus surtout aux déficiences qui existent en vue d'assurer une promotion et une
valorisation efficiente du potentiel t ouristique; des zones rurales tout comme; le manque des
produits touristiques intégrés la promotion insuffisante; des aréales touristiques rurales aux
destinations touristiques, une publicité inefficiente des événements ruraux traditionnels, une
mauvaise q ualité des facilités d'accueil; des touristes, l'intérêt réduit pour les événements
culturaux locaux l'instabilité du cadre institutionnel avec des responsabilité dans le
développement des stratégies et des politiques de tourisme rural, le manque de la coo pération
dans le secteur une information insuffisante, des touristes , une infrastructure non -développée,
surtout en ce qui concerne le transport, les communications et les services le degré réduit
d'occupation des structures d'hébergement, le développement insuffisant des petites et moyennes
entreprises du secteur des services support etc.
La compréhension de la modalité dont les différents facteurs locaux peuvent
concu rrencer en vue d'assurer la mise en valeur du tourisme rural représente un élément
import ant dans la résolution de ces problèmes la mise en discussion et leur étude approfo ndie fait
qui permet trait l'identification des solutions viables pour faire augmenter le degré de valorisation
du potentiel du tourisme rural.
Dans ce contexte la thèse a eu pour but à identifier certaines solutions de valorisation et
la promotion supérieure du tourisme rural qui puisse permettre la mise en évidence du potentiel
touristique régional ayant comme étude de cas la Région géographique de l'Olténie. Les
solutions poursuivies dans la thèse ont pour point de départ la prémisse que le tourisme rural
peut être planifie organisé et développé d'une manière efficiente au cadre des produits complexes
compacts du type destination touristique et notre démarche s'est concent rée à démontrer les

16 facteurs qui permettent à ces structures à assurer la valorisation du potentiel touristique et d'une
manière implicite sa promotion.
Les objectifs principaux étudiés dans la thèse viennent répondre au but établi par
l'identification du cadre législatif, politique et stratégique national et régional concernant le
tourisme rural; l'analyse du degré de valorisation du t ourisme rural de la Région Sud -Ouest
Olténie en partant du potentiel touristique de développement des zones rurales la mise en place
des destinations, touristiques qui puissent assurer la valorisation et la promotion efficiente du
tourisme rural l'établissement des critères de groupement des zones qui bénéficient de potentiel
touristique en ce qui concerne les destinations tou ristiques; la délimitation spatiale géographique
des destinations touristiques par des méthodes statistiques de groupement; la caractérisation des
éléments principaux en vue d'assurer la compétitivité des destinations touristiques projetées;
l'identificati on des facteurs qui influencent sur la promotion et la valorisation du tourisme dans
les destinations projetées; la mise en place des mesures d'intervention nécessaires en vue de faire
augmenter le potentiel touristique des destination projetées en vue d'a ssurer sa valorisation et la
promotion efficiente du tourisme rural.
La chapitre I ayant pour titre "Recherches concernant le développement du tourisme
dans le milieu rural" a eu surtout un caractère théorique, l'analyse étant orientée vers: la
délimitatio n des différents aspects conceptuels concernant le tourisme rural et les caractéristiques
principales de ce type de tourisme la mise en évidence du cade stratégique et législatif européen
et national qui réglementent les activités touristiques du milieu ru ral la mise en évidence des
principales prévisions des documents programmatiques, des stratégies et des projets de
développement du tourisme, dans le milieu rural etc.
Le chapitre suivant ayant pour titre "Méthodologie de recherche concernant la
valorisat ion du tourisme dans les areals ruraux" j'ai mis en évidence le but de la recherche,
les étapes et les objectifs poursuivis et les méthodes utilisées. A l'intérieur du chapitre j'ai
présenté le flux des recherches de la présente thèse par la présentation d étaillée des étapes de
recherche, mentionnant d'une manière détaillée le but poursuivi et la méthodologie utilisée
durant chaque étape. D'une manière synthétique les méthodes qui ont constitué la base des
recherches effectuées dans le cadre de la thèse ont été les suivantes: des méthodes statistiques de
recherche; des méthodes d'évaluation; des méthodes à l'analyse des destinations touristiques (le
modèle Ritchie -Crouch) des méthodes spécifiques à l'analyse des clausters; méthodes spécifiques
SPPS (ALSCAL ( Multi -dimensional scaling – MDS); PCA (Principal Component Analyses);
HCM – Centroid Linkage (Hierarchical Cluster Method) Descriptive Statistics Frequencees
Metoda Bivariate Correlation.
Le Chapitre 3 intitulé "Evaluation du degré de valorisation du poten tiel du tourisme
rural dans la région géographique de l'Olténie" inclue d'une côte, une analyse approfondie du
potentiel touristique (le potentiel des ressources naturelles) le potentiel des ressources
anthropiques; le potentiel de l'infrastructure tourist ique; le potentiel de l'infrastructure technique
et, de l'autre côté, une analyse de la demande et de l'offre de tourisme rural; les principaux
indicateurs de circulation touristique) pour l'aréal de recherche pris en étude.

17 Les analysés se concentrent sur la mise en évidence des aspects suivants; classification
des localités de l'aréal étudié par niveaux de potentiel touristique; évolution des structures et des
capacités d'hébergement; l'évolution du nombre de touristes et des nuitées; l'évolution du degré
d'occupation l'étude de l'infrastructure technique; l'étude du degré de valorisation du tourisme
rurale. Ayant pour base l'évolution de ces indicateurs les recherches faites concernant le tourisme
rural réalisées d'une manière comparative au niveau du pot entiel touristique ont mis en évidence
le degré réduit de valorisation, de ce secteur dans l'aréal recherche en démontrant la nécessité à
réorienter les stratégies de développement d'une manière intégrée.
Le Chapitre 4 intitulé "Projection des aréals au po tentiel de transformation dans des
destinations touristiques et des facteurs avec de l'influence sur le développement et la
promotion du tourisme rural à l'intérieur de ceux -ci" a eu pour but à identifier les
destinations touristiques viables de la Région géographique de l'Olténie, tout comme des facteurs
qui peuvent assurer une valorisation efficiente du potentiel touristique naturel et anthropique de
ceux -ci.
Dans notre démarche à identifier des solutions optimales pour faire augmenter le degré de
valoris ation du tourisme rural dans la zone géographique de l'Olténie ont été projetés par des
méthodes spécifiques à l'analyse des clusters (Inverse Distance Weighted et Average Distance
Weighted) et des méthodes spécifiques SPASS (ALSCAL – Multidimensional scal ing – MDS,
PCA – Principal Component Analyses; HCM – Centroid Linkage – Hierarchical Cluster Method)
15 Destinations touristiques; destination touristique D1 – située dans la partie du Centre et de
l'Est du département Dolj, formée de 12 localités ayant ac cès de proximité aux ressources
naturelles et aux aires protégées; Destination touristique D2 – située dans la partie du Sud – Ouest
du département Dolj formée de 9 localité ayant accès de proximité aux ressources naturelles et
aux aires protégées; la Dest ination touristique D3 – localisée dans la partie Centre – Est du
département Dolj, formée de 13 localités avec accès de proximité aux monuments historiques et
architecturaux, vestiges archéologiques coutumes et traditions folkloriques, la Destination
touristique G1 – située dans la partie du Sud du département Gorj, formée de 5 localités avec
accès de proximité aux ressources naturelles et aux aires protégées; la Destination touristique G2
– située dans la partie du Nord du département, Gorj, formée de 15 localités avec d'accès de
proximité aux ressources naturelles et aux aires protégées. La Destination touristique G3 – située
dans la partie Sud – Est du département Gorj formée de 8 localités ayant accès de proximité aux
ressources naturelles et aux aires protégées. La Destination touristique G4 – située dans la partie
Est du département Gorj formée de 9 localités avec accès de proximité direct aux ressources
anthropiques. La Destination touristique G5 – située dans la partie Nord -Ouest et Ouest du
départem ent Gorj formée de 21 localités avec accès de proximité direct aux ressources
anthropiques. La Destination touristique O 1 – distribuée d'une manière transversale tout au long
du département Olt sur la ligne de l'Olt et de l'Olteț, est formée d'une total de 17 localités avec
accès de proximité aux ressources naturelles et aux aires protégées. La Destination touristique O 2
– localisée sur la partie, du Sud du département de l'Olt, formée de 6 localités avec accès de
proximité aux ressources naturelles et aux aires protégées.

18 La Destination touristique M 1 – localisée dans la partie Nord du département Mehedin ți
formée de 14 localités avec accès de proximité aux ressources naturelles et aux aires protégées.
La Destination touristique M 2 localisée dans la partie Nord du département Mehedin ți formée de
6 localités ayant accès de proximité aux ressources naturelle s et aux aires protégées. La
Destination touristique M 3- localisée dans la partie Centrale et du Sud du département Mehedin ți
formée de 8 localités principales avec accès de proximité aux ressources anthropiques.
La Destination touristique V 1 – localisée d'une manière transversale de Nord au Sud dans
le département V âlcea formée de 10 localités avec accès de proximité aux ressources naturelles
et aux aères naturelles. La Destination touristique V 2 – localisée dans la partie centrale du
département V âlcea f ormée de 12 localités avec accès de proximité surtout aux monuments
religieux et historiques tout comme architecturaux, mais aussi aux vestiges archéologiques, aux
coutumes et aux traditions folkloriques.
L'investigation des principaux facteurs avec influ ence directe et indirecte en vue d'assurer
la compétitivité de ces destinations touristiques a été transposée dans une analyse des
corrélations entre les facteurs impliqués dans le développement des aréals ruraux en tant que
destination touristique et qui peuvent influencer d'une manière directe le niveau de promotion et
de valorisation du tourisme rural. Ainsi ont été pris en considération les facteurs directement
corrélés avec l'activité de promotion du tourisme rural. (Ressources anthropiques monuments,
musés/sites archéologiques, Investissement de capital dans le tourisme; Structures d'agrément;
Infrastructure technique (eau et canalisation) facteurs directement corrélés avec l'activité de
valorisation du tourisme rural. Ressources anthropiques: monument s, musées/sites
archéologiques; Infrastructure touristique; Structures d'agrément; Investissements de capital dans
le tourisme; Période de concentration de touristes; Ressources naturelles; Ressources
anthropiques: coutumes traditionnelles; Ressources anth ropiques: Evénements locaux,
Ressources anthropiques: Ethno folkloriques; Dotations sportives et les sous – facteurs.
(Dotations culturelles; Infrastructure technique (chemins et gaz naturels).
Les corrélations analysées par des méthodes d'identification d e la signification statistique
entre les variables Descriptive Statistic – Frequencees; Bivariate Corrélation ont été établies entre
les facteurs suivants: nombre de touristes; objectifs touristiques promus; Ressources naturelles;
Ressources anthropiques (ethno folklorique; Ressources anthropiques (monuments, musées/sites
archéologiques); Ressources anthropiques (év énements locaux); Ressources anthropiques
(coutumes traditionnelles); structures d'agrément, dotations sportives investissement de capital
dans le tourisme, période de concentration des touristes; infrastructure technique (eau);
infrastructure technique (canalisation); infrastructure technique (routes), infrastructure
touristique.
Le but principal de la réalisation des corrélation a été d'ident ifier les facteurs qui
contribu ent à assurer la valorisation et la promotion supérieure des destinations touristiques
projetées. Les résultats obtenus nous ont permis à identifier 38 paliers d'intervention qui
nécessitent un approche micro -régionale par de s stratégies de développement du tourisme et la
promotion des projets intégrés.

19 Ainsi, on a constaté que les destinations touristiques qui assurent à présent environ 35 -50
du niveau des corrélations par paliers sont aussi les plus avancées du point de vue du tourisme
rural (Destinations G2, V1, G4, G5, et V2), celles -ci nécessitant la mise en place de mesures de
renforcement des corrélations sur les paliers qui sont déjà an place. Les autres destinations
touristiques doivent mettre en place parallèlement, sur tous les paliers qui ne présentent pas de
corrélation entre les facteurs, des mesures qui doivent assurer un rapport optimal entre la
valorisation, la promotion et le potentiel touristique de l'aréal.
Le Chapitre 6 intitulé ,,Conclusions et Propositio ns" présente d'une manière synth étique
les différents aspects des recherches effectuées et les éléments proposés pour assurer la
valorisation et la promotion de la Région géographique de l'Olténie.

20
INTRODUCERE

Tendința generală în practi ca mondială a turismului actual este căutarea mediului rural,
pentru odihnă și recreere, considerându -se că dezvoltarea acestuia contribuie la rezolvarea
problemelor privind amenajarea teritoriului sau echilibrul oraș -sat. Expansiunea fenomenului
turistic în spațiul rural se explică, pe de o parte, prin relansarea dezvoltării regiunilor rurale și, pe
de altă parte, prin diversificarea formelor de practicare a turismului de masă. Activitatea s -a
dovedit a fi rentabilă – mai ales ca urmare a schimbării prefer ințelor și obișnuințelor turiștilor
către turismul individual – în dauna turismului de masă sau a celui de tip „industrial", pe fondul
mai ales a creșterii numărului de persoane care vor să se relaxeze, iubesc natura, cultura și arta
populară, etc.
Pentru România, turismul rural reprezintă un domeniu cu rol prioritar în relansarea vieții
economice, mai ales în condi țiile în care în țara noastră turismul rural s -a dezvoltat continuu, în
special după anul 2004, odată cu dezvoltarea formelor asociative de spri jin și construirii cadrului
legislativ care reglementează activitățile din cadrul acestui sector.
În prezent, turismul rural reprezintă o parte importantă a sectorului turistic românesc, în
anul 2011, structurile de cazare specifice turismului rural (pens iuni turistice și agroturistice)
reprezentând cca. 45% din totalul structurilor cu funcțiune turistică din România. Cu toate
acestea, numărul de turiști nu a depășit cifra de 360 mii, ceea ce, raportat la total țară, reliefează
că doar 6,1% din turiștii ro mâni și 1,6% din turiștii străini au preferat cazarea în pensiunile
agroturistice. Numărul mic de turiști a determinat ca valorificarea turismului rural să se realizeze
la un nivel redus, gradul de ocupare fiind în cadrul pensiunilor agroturistice de doar 13,8% (sub
gradul de ocupare per total țară de 26,3%).
Atragem astfel atenția în special asupra faptului că potențialul turistic al zonelor rurale
din România este departe de o valorificare eficientă, evidențiindu -se o slabă utilizare a resurselor
turisti ce naturale, istorice și culturale, precum și un grad redus de utilizare a bazei materiale
existente.
Legat de potențialul turistic, menționăm că țara noastră dispune de obiective turistice
diversificate și distribuite într -un mod echilibrat, precum zona munților Carpa ți, Marea Neagră
sau zone cu tradi ții culturale vechi (Bucovina, Moldova, Oltenia, Maramure ș, Transilvania,
Banat, Dobrogea). Paradoxal însă este faptul că multe zone nedezvoltate din punct de vedere
economic concentrează practic cele mai im portante obiective și atracții turistice, aici turismul
rural putând avea un rol revitalizant prin valorificarea potențialului lor turistic, natural și
antropic.
Pentru a asigura însă o bună valorificare a potențialului turistic este necesară dezvoltarea
de produse/programe turistice care să includă pe lângă cazare o gamă mai largă de atracții și
activități, însoțite de o integrare și promovare adecvată a evenimentelor și obiceiurilor
tradiționale. De asemenea, produsele necesită a fi adaptate în funcție de tipul de turism rural

21 practicat (cultural, curativ, religios, de aventură, de odihnă și recreere, pentru practicarea
sporturilor de iarnă, pentru vânătoare și pescuit, de tranzit, etc .) fiind influențată de o serie de
factori cum ar fi: anotimp, sărbători le religioase, perioadele de concediu/vacanță, și nu în ultimul
rând condițiile de infrastructură și meteorologice.
Cunoașterea modului în care acești factori influențează dezvoltarea turismului rural
devine astfel foarte importantă pentru planificarea de zvoltării acestui sector. Aceasta presupune
abordarea sectorului turismului rural ca pe o activitate economică care necesită o multitudine de
elemente (atracții turistice, investiții în structuri turistice și de agrement, infrastructură suport,
servicii de calitate, promovare, etc.) dar și de crearea unei colaborări viabile între autorită țile
publice și mediul privat.
În acest context, modul de intervenție a mediului public și privat în fundamentarea
proiectelor de dezvoltare necesită o orientare adecvată. Elementele asupra cărora trebuie să se
intervină pentru a asigura dezvoltarea durabilă a turismului rural sunt multiple:
– structuri de cazare și alimentație – acestea reprezintă componenta primară a produsului
turistic și necesită investiții adecvate asig urarea unui sejur de calitate;
– elemente de atractivitate: peisaj, resurse istorice, resurse culturale, etc.;
– infrastructură de comunicații: căile de acces, mijloacele de transport, telecomunicațiile,
serviciile de transport (care pot fi cuprinse în produs sau lăsate la alegerea turistului;
– elemente umane: educație, cunoștințe profesionale, ospitalitate;
– structuri de agrement: instalații recreative, echipamente sportive;
– activități de agrement: manifestări culturale, artistice, comerciale (târguri, ex poziț ii,
festivaluri), etc.
Crearea unei destinații turistice competitive depinde de modul în care se asigură
dezvoltarea acestor elemente. Altfel spus, implementarea planurilor de transformare a unei zone
rurale în destinație turistică necesită, pe de o parte , identificarea modului în care se poate asigura
sinergia tuturor acestor elemente și, pe de altă parte, asigurarea integrării măsurilor de susținere a
dezvoltării acestora în cadrul planurilor de dezvoltare turistică, proiectelor de dezvoltare locală,
reglementări legislative, marketingul turistic, etc.
Necesitatea asigurării unei astfel de abordări integratoare a turismului este cu atât mai
importantă pentru Regiunea Geografică a Olteniei, cu cât această regiune a României prezintă o
multitudine de resur se turistice naturale și antropice a căror potențial de nevalorificat la
adevărata sa valoare.
Datorită poziționării sale, reliefului variat, pitorescului locurilor, monumentelor istorice
și tradițiilor culturale Regiunea Oltenia dispune de condiții priel nice pentru dezvoltarea
turismului montan, pentru vânătoare și pescuit, speologic, pedestru, balnear , dar mai ales pentru
dezvoltarea turismului rural. Cu toate acestea, zonele rurale din regiunea Olteniei nu sunt
exploatate la adevăratul lor potențial. Ob iectivele cultural antropice și locurile de interes turistic
sunt numeroase, dar multe din ele încă necunoscute sau puțin cunoscute și vizitate, datorită și
faptului că în unele părți accesul este dificil.

22 În acest context, realizarea de cercetări într -o abordare integratoare privind turismul rural
din Regiunea Geografică a Olteniei care să permită scoaterea în evidență a potențialului turistic
regional, devine un demers definitoriu pentru înțelegerea modului în care diferiți factori locali
pot concura la asigurarea promovării și valorificării turismului rural. Abordarea turismului rural
pornind de la premiza că turismul rural poate fi planificat, organizat și dezvoltat eficient în
cadrul produselor complexe compacte de tip destinație turistică, permite ide ntificarea factorilor
ce permit acestor structuri asigurarea valorificării potențialului turistic și implicit promovarea
acestuia .

23
INTRODUCTION

The general trend in global practice of current tourism is seeking the rural environment,
rest and recreation, considering that its development contributes to solving the planning and
urban -rural balance issues. Expansion of rural tourism phenomenon is explained on the one
hand, by re -development of rural regions and on the other hand, by diversi fication of mass
tourism practice. The activity proved to be cost effective – especially as a result of changing
preferences and habits of tourists towards individual tourism – at the expense of mass tourism or
"industrial" type, especially amid the growin g number of people who want to relax, love nature,
culture and folk art, etc..
For Romania, rural tourism is an area of priority in the revival of economic life,
especially considering that in our country rural tourism has continuously developed, especiall y
after 2004, with the development of associative forms of support and building the legal
framework which regulates the activities of the sector.
Currently, rural tourism is an important part of the Romanian tourism sector; in 2011, the
accommodation spec ific to rural tourism (tourist and agritourist guesthouses) representing
approx. 45% of total tourism structures operating in Romania. However, the number of tourists
has exceeded 360,000, which, relative to total country reveals that only 6.1% of Romanian
tourists and 1.6% of foreign tourists preferred accommodation in agritourist guesthouses. The
small number of tourists has led to exploitation of rural tourism to achieve a low level,
employment in rural tourism is only 13.8% (in the country overall occup ancy of 26.3%).
We draw particular attention towards that tourism potential of rural areas in Romania is
far from effective realization, showing a poor use of natural tourism resources, historical and
cultural, as well as a low use of existing material ba se.
Regarding tourism potential, we note that our country has diverse attractions and
distributed in a balanced way, as the Carpathian Mountains, the Black Sea or areas with old
cultural traditions (Bucovina, Moldova, Oltenia, Ma ramureș, Transilvania, Banat, Dobrogea).
Paradoxically, however, is that many areas economically undeveloped practically focus the most
important tourist attractions, rural tourism here can have a revitalizing role by capitalizing their
natural and anthrop ogenic tourism potential.
To ensure a good recovery of the tourism potential it is necessary to develop products /
programs in addition to tourist accommodation including a wider range of attractions and
activities, accompanied by appropriate integration a nd promotion of events and traditional
customs. The products need to be tailored to the type of practiced rural tourism (cultural,
curative, religious, adventure, rest and recreation, for winter sports, hunting and fishing, transit,
etc.) and influenced by a number of factors such as season, religious holidays, holidays /
vacations, and not least infrastructure and weather conditions.

24 Knowing how these factors influence the development of rural tourism is therefore
important to plan the development of this sector. This means addressing the rural tourism sector
as an economic activity that requires a lot of elements (landmarks, investments in tourism and
recreation structures, infrastructure support, quality service, promotion, etc..) and also creating a
viable collaboration between the public authorities and the private environment.
In this context, the intervention method of the private and public sectors in development
project design requires proper orientation. The elements that need to be taken to ensure the
sustainable development of rural tourism are multiple:
– accommodation and eating units – these are the primary component of the tourist product
and require adequate investments to ensure a quality stay;
– elements of attractiveness: landscape, historica l resources, cultural resources, etc.;
– communication infrastructure: access roads, transport, telecommunications, transport
services (which may be contained in the product or left to tourist discretion);
– human factors: education, professional knowledge, ho spitality;
– leisure structures: recreation facilities, sport equipment;
– leisure activities: cultural, artistic and commercial (trade fairs, exhibitions, festivals), etc..
Creating a competitive tourist destination depends on how to ensure the development of
these elements. In other words, implementation of plans to transform a rural area in a tourist
destination requires, on the one hand, identifying how it can ensure synergy of all these elements
and, on the other hand, provide integration support measures in their development tourism plans,
local development projects, legislative regulations, tourism marketing, etc..
The need to ensure mainstreaming of such tourism is particularly important to the
geographical region of Oltenia, as this region in Romania has a multitude of natural and human
tourism resources of untapped potential for its true value.
Due to its varied landscape, scenery, historical and cultural traditions, the Oltenia region
has favorable conditions for the development of mountain tourism, hunting and fishing, caving,
walking, bathing, especially for rural tourism development. However, rural areas are not
exploited in Oltenia for their true potential. Human cultural goals and places of tourist interest
are numerous, but many of them are stil l unknown or little known and visited, due to the fact that
in some parts are difficult to access.
In this context, carrying out research in a holistic approach on rural tourism in geographic
regions of Oltenia allowing emphasizing regional tourism potent ial becomes a defining step for
understanding how different local factors may compete in ensuring the promotion and
enhancement of rural tourism.
Addressing rural tourism based on the premise that rural tourism can be planned,
organized and developed effe ctively in the type of complex compact tourist destination,
identifying factors, enable these structures and thus ensuring the promotion of its tourism.

25
CAPITOL I CERCETĂRI PRIVIND DEZVOLTAREA
TURISMULUI ÎN MEDIUL RURAL
CHAPTER I RESEARCH ON TOURISM DEV ELOPMENT IN
RURAL AREAS

Cercetarea turismului rural și a rolului acestei activități în contextul socio -economic
actual al societății umane necesită o abordare complexă. Astfel, actualul capitol se concentrează
în surprinderea evoluției conceptului în lite ratura de specialitate, a modului de dezvoltare a
sectorului în țara noastră și a principalelor caracteristici, a cadrului legislativ de reglementare la
nivel european, național și regional, dar și a programelor, strategiilor și proiectelor privind
dezvolt area acestui sector în Regiunea Sud -Vest Oltenia. Toate cercetările efectuate se
concentrează asupra surprinderii conceptului în context teoretic -legislativ, dar și a modalităților
în care dezvoltarea activităților turistice a fost susținută și promovată p rin în spațiul rural în
ultimele decenii.

1.1. TURISMUL RURAL
1.1. RURAL TOURISM
Turismul rural reprezintă un concept complex a cărui definire trebuie realizată urmărind
contextul apariției și dezvoltării acestuia. De altfel, timp de mai multe decenii, d efinirea
conceptului de „turism rural‖ a fost subiectul multor lucrări de specialitate fără a se ajunge la un
consens general acceptat1[23]. Surprinderea acestui concept într -o singură definiție a fost dificilă
deoarece există criterii diferite de delimita re a spațiului rural, produsele turistice specifice sunt
foarte variate, iar mediul rural este supus permanent unor schimbări intense datorate procesului
de urbanizare.

1.1.1. Delimitarea conceptuală a turismului rural
1.1.1. Conceptual delimitation of r ural tourism
Într-o perioadă în care se considera că ―este dificil să se creeze o balanță între valorile
trecutului și cerințele prezentului, între ceea ce se caută și ceea ce se consumă, între așteptările
urbanului și realitățile ruralului‖ (Henri Grollea u, Secretar European Association for Information
on Local Development – AEIDL, 1997)2[30], au circulat mai multe definiții precum cea a
Departamentului de Turism din Commonwealth din 19943[45] (―activitate multiplă care are loc

1 Gopal R., Varma S., Gopinathan R, 2008 – Rural Tourism Development: Constraints and Possibilities with a special reference to Agri Tourism – A Case Study on
Agri Tourism Destination – Malegoan Village, Taluka Baramati, D istrict Pune, Maharashtra , Conference, accesibil online la
http://webcache.googleusercontent.com/search?q=cache:Pd6ZxJ8XA_UJ:dspace.iimk.ac.in/bitstream/2259/596/1/512 -523.pdf+&hl=ro&gl=ro
2 Knowd I., 1998 – Rural Tourism: Panacea and Paradox, Exploring th e Phenomenon of Rural Tourism and Tourism’s Interaction with Host Rural
Communities, School of Environment and Agriculture, University of Western Sydney, Originally Produced as a ―Briefing Paper on Rural Tourism‖ – expanded and
revised in 2001, accesibil on line la
http://webcache.googleusercontent.com/search?q=cache:dvTcoKjuy9cJ:hsc.csu.edu.au/geography/activity/local/tourism/FRURALTO.pd f+&hl=ro&gl=ro
3 Page S., Getz D., 1997 – The Business of Rural Tourism: International Perspectives , editura Cengage Learn ing EMEA, pg 144

26 într-un mediu exterior celui urban și care pune în valoare experiența vieții rurale‖) sau cea dată
de Oppermann4[44] în anul 1996 (―turismul rural cuprinde toate formele de turism desfășurate în
spațiul rural, exceptând parcurile naționale, zonele forestiere sau ariile sălbatice‖).
Organizația Mondială a Turismului a lansat în anul 1997 o definiție a turismul rural,
respectiv: ―formă a turismului care include orice activitate turistică organizată și condusă în
spațiul rural de către populația locală, ce valorifică resursele turistice locale (naturale, cultural –
istorice, umane) precum și dotările și structurile turistice, inclusiv pensiunile și fermele
agroturistice―5[10]. Potrivit definiției date de OMT putem considera că apariția și dezvoltarea
turismului este determinată în mod dire ct de conservarea infrastructurii rurale, a modului de viață
tradițional și de păstrarea identității culturale specifice.
Toate aceste elemente esențiale devenind componente de bază ale turismului rural îi oferă
acestuia dimensiuni specifice6[10]: psiholo gică –turismul rural satisface în principal nevoile
omului de odihnă și recreere, de refacere a potențialului fizic și psihic, de a -și menține sănătatea;
socială – turismul rural asigură accesul persoanelor din mediul urban la o lume mult mai
apropiată de natură, de un mod de viață simplu, plin de autenticitate și culoare; geografică –
turismul rural permite accesul la peisaje deosebite, precum și la o floră și faună de mare
biodiversitate; urbanistică – turismul rural are la bază specificitatea organizării spațiale a
spațiului rural (densități redusă a populației, gospodării cu arhitectură specifică și cu importante
suprafețe agricole și forestiere).
Dintre celelalte definiții ale turismului rural ne -am oprit la în continuare la cele mai
uzuale:
 „Turismul rural cuprinde toate formele de turism în mediul rural ….; el cuprinde în
același timp activități turistice în aer liber și activități de descoperire a naturii, a mediului
cultural local, a gastronomiei…….‖7[17];
 Turismul rural cuprinde toate activitățile având ca destinație spațiul rural (ferme,
rezervații naturale, mici sate, etc.) și care înglobează toate caracteristicile locale și
specificitatea regiunilor rurale în scopul atragerii turiștilor8[50];
 Turismul rural înglobează toate experiențele recreat ive ce implică vizite în mediul rural
cu scopul de a participa la activități, evenimente sau de a vedea atracții ce nu se regăsesc
în mediul urban; aceste activități nu sunt în mod necesar de natură agricolă9[33];
 „Turismul rural este o formă de turism ca re se desfășoară în mediul rural, valorificând
resursele turistice locale (naturale, economice, culturale și umane), echipamentele
turistice (inclusiv pensiunile și fermele agroturistice, hanurile și hotelurile, sate de
vacanță etc.) și manifestându -se sub forme variate de sejur‖. Această definiție persistă și

4 Oppermann, M., 1996 – Rural Tourism in Southern Germany, Annals of Tourism Research, Volume 23, Issue 1, pg. 86 -102, accesibil online la
http://dx.doi.org/10.1016/0160 -7383(95)00021 -6
5 Cioceanu M. – curs Turismul rural, factor de accele rare a integrării economice europene, Considerații generale, accesibil online la
http://www.scribd.com/doc/70924650/CAPITOLUL -I
6 Cioceanu M. – curs Turismul rural, factor de accelerare a integrării economice europene, Considerații generale, accesibil online la
http://www.scribd.com/doc/70924650/CAPITOLUL -I
7 Fiquet A. M., Chazaud P., Lequime J., Potron F., Meunier C., Barré J., 1992 – Rural tourism (2nd part) , Journal Espaces (Paris), No. 114, pg. 4 -37, ISSN 0336 -1446
8 Roberts L., Hall D., 2001 – Rural to urism and recreation: Principles to practice , Editura CABI Publishing, ISBN 0 -85199 -540-3
9 Lobo R. – Farm Advisor UC Cooperative Extension, San Diego County, University of California Cooperative Extension UC Small Farm Program ,
http://sfp.ucdavis.edu/agri tourism/Definitions/

27 în prezent, deși prin lege noțiunea de fermă agroturistică a fost înlocuită de noțiunea de
pensiune agroturistică (și mai nou pensiune turistică rurală)10[5];
 Turismul rural este definit ca o formă pa rticulară de turism bazată pe o anumită „artă‖ de
a primi turistul și a unui comportament diferit de cel practicat în mod obișnuit în cadrul
altor tipuri de turism11[58];
 Turismul rural reprezintă o formă de turism care creează caracteristici individuale
produsului turistic, asigurând o diversificare și volatilitate ridicată a preferințelor
consumatorilor12[60].
Odată cu articolul lui Bernard Lane din 1994, intitulat ―Ce este turismul rural ?‖13[32],
lucrările elaborate pe această tematică au devenit important e, cu atât mai mult cu cât în multe țări
europene contribuția agriculturii la formarea economiilor rurale a scăzut continuu și cu cât
turismul rural a devenit un factor de dezvoltare rurală sustenabilă. În aceste condiții, problemele
abordate de literatura de specialitate au devenit în timp complexe, urmărindu -se: relația dintre
dezvoltarea turismului rural și elementele cheie care asigură acest proces de dezvoltare14[31];
relația dintre caracteristicile distinctive ale turismului rural și interacțiunile eco nomice din
mediul rural15[4]; relația dintre turismul rural, politicile adresate turismului și problemele din
sector16[3]; relația dintre modul în care întreprinzătorii din turismul rural și turiștii influențează
mediul, percepția și gândirea localnicilor17[38]; relația dintre turismul rural și modul în care
acesta creează schimbări în cultura rurală18[7]; abilitatea turismului rural și a activităților de
agrement de a avea influență asupra dezvoltării comunităților locale19[6]; atitudinea rezidenților
față de d ezvoltarea turismului rural și a activităților de agrement20[1]; relația dintre turism rural,
marketing și dezvoltarea destinațiilor turistice21[56]; relația dintre dezvoltarea integrată a
turismului rural și dezvoltarea zonelor defavorizate22[57]; corelația între turismul rural, venituri și
resursele umane23[35]; dezvoltarea turismului rural în funcție de imaginea comunităților și
turiștilor asupra destinațiilor turistice rurale24[8]; relația între factorii locali de dezvoltare și
turismul rural25[51], etc.
Există de asemenea numeroase abordări din perspectiva rolului turismului rural în
asigurarea dezvoltării economice a mediului rural, ideile principale conturându -se în general
astfel: implementarea proiectelor de dezvoltare a locațiilor de agrement reprezintă un mecanism

10 Brezuleanu S. – Management agroturistic , Material de studiu I.D. Specializarea Zootehnie Anul de studiu VI, accesibil online la
http://www.scribd.com/doc/92566779/Management -in-Agroturism -Www -referate10 -Ro
11 Tacu A. P., Glăvan V., Bu rciu A., 2001 – Turismul rural românesc. Potențial și valoare , Editura Pan Europe, Iași, ISBN 973 -99815 -2-7
12 Urry J. (1988) – Cultural change and contemporary holidazmaking , Theory, Culture and Society 5: 35 -55
13 Lane B. (1994) – What is rural tourism? , Journal of Sustainable Tourism vol. 2, nr. 1, ISSN 1747 -7646
14 Lane B. (1991) – What is rural tourism , Journal of Sustainable Tourism 2:7 -21
15 Bramwell B., Lane B. (1994) – Special Issue on Rural Tourism and Sustainable Rural Development , Journal of Sustai nable Torusim 2:(1/2)
16 Bouquet M., Winter M. (1987) – Who from their labours Rest? Conflict and Practice in Rural Tourism, pg 9 -21, ISBN 0 -566-05330 -6
17 Mormont M., Bouquet M., Winter M. (1987) – Tourism and rural change: the symbolic impact, Who from th eir labours rest? Conflict and practice in rural tourism ,
pg 35 -44, ISBN 0 -566-05330 -6
18 Byrne A., Edmondson R., Fahy K. (1993) – Rural tourism and Recreation in Rural Areas , Wiley Publishing
19 Butler R. W., Ilbery B. (1998) – Rural recreation and tourism , The geography of rural change , pg 211 -232
20 Allen L. R., Hafer H. R., Long P. T., Perdue R. R. (1993) – Rural residents' attitudes toward recreation and tourism development , Journal of Travel Research ,
31(4), pg. 27 -33
21 Sharpley R., Roberts L. (2004) – Rural tourism -10 years on , International Journal of Tourism Research , 6(3), pg. 119 -124
22 Slee B., Farr H., Snowdon P. (1997) – The economic impact of alternative types of rural tourism, Journal of Agricultural Economics,
48(1‐3), pg. 179 -192
23 Mahmoudi B., Haghsetan A., Maleki R. (2011) – Investigation of obstacles and strategies of rural tourism development using SWOT Matrix ,
Journal of Sustainable Development , 4(2), pg. 136
24 Cai L. A. (2002) – Cooperative branding for rural destinations , Annals of touris m research , 29(3), pg. 720 -742
25 Ryglová K. (2007) – Limiting factors in the field of business activities in rural tourism, ZEMEDELSKA EKONOMIKA -PRAHA -, 53(9), pg. 421

28 de atragere a turiștilor și noilor investiții26[25]; dezvoltarea activităților turistice asigură pe de o
parte creșterea fluxului de turiști și, pe de altă parte, asigură mobilitatea forței de muncă din acest
sector27[26]; dezvoltarea turismului înglobează resurse economice (factori de producție – pământ,
muncă, capital), resurse politice (legislație, măsuri politice, etc.), resurse sociale (status și poziție
socială, etc.), resurse simbolice (ideologii, valori, educație, etc.)28[27]; susținerea pr in scheme de
ajutor public a sectorului turistic poate genera beneficii considerabile asupra economiilor
rurale29[18]; antrenarea comunității în dezvoltarea turismului rural reprezintă baza creării unui
turism comunitar responsabil30[47], etc.
În țara noastr ă, cercetările de specialitate privind noțiunea de turism rural sunt
concentrate spre: identificarea particularităților teoretice ale turismului rural și modul de
aplicabilitate31[36]; evidențierea modului de formare a produselor turistice rurale32[15];
evidențierea complexității fenomenului turismului rural românesc33[41]; identificarea
problemelor turismului rural românesc34[42]; evidențierea caracteristicilor serviciilor specifice
turismului rural35[40]; evidențierea potențialului36[22] și a patrimoniului37[11] turistic românesc;
identificarea elementelor specifice marketingului turistic rural38[16]; evidențierea ecoturismului
ca formă particulară a turismului rural39[39], etc.
 Factorii determinanți ai apariției turismului rural
În prezent se consideră că apariți a și dezvoltarea turismului rural a fost influențată de o
multitudine de factori, dintre care menționăm: creșterea nivelului de educație; creșterea accesului
la informație; creșterea interesului pentru conservarea moștenirii naturale și culturale;
dezvolta rea modalităților de transport și comunicație; creșterea interesului pentru îmbunătățirea
condițiilor de viață și a sănătății; creșterea interesului pentru alimentele tradiționale; dezvoltarea
activităților ecologice și de protejare a biodiversității; creș terea timpului liber, precum și a
interesului pentru autenticitate, relaxare, aventură; dezvoltarea agențiilor de turism rural.
Acești factori au determinat în timp diferențierea comunităților rurale funcție de diferite
caracteristici, precum: valoare sce nică (relief, peisaj), valoare culturală, facilități (pescuit,
vânătoare, etc.), acces, abilități turistice, etc. Elementele ce au permis dezvoltarea turismului
rural pot fi prezentate mult mai elocvent astfel:

26 Hall C. M., Jenkins J. (2004) – Tourism and public policy in A companion to tourism, Blackwell Publishing available online at
http://www.marshallsuniversity.edu.gh/marshallsuniversity/directory/gallery/ebooks/A%20COMPANION%20TO%20TOURISM%20.pdf#page=5 45
27 Hall, C. M. (2001) – Territorial economic integration and globalization in Tourism in the Age of Globalisation, vol. 10, pg 22 -24, Psychology Press
28 Hall, D.R., Roberts L., Mitchell M.(2003) – New directions in rural tourism , pg 153, Ashgate Publishing Ltd., ISBN 0 -7546 -3633 -X
29 Fleischer A., Felsenstein D. (2000) – Support for rural tour ism: does it make a difference? , Annals of Tourism Research , 27(4), pg. 1007 -1024
30 Ramchander P. (2007) – Towards the responsible management of the socio -cultural impact of township touris, in Tourism and politics: Global frameworks and local
realities , pg. 149, Elsevier, ISBN 978 -0-08-045075 -9
31 Matei D. (2005) – Turismul rural : teorie și realitate, Editura Terra Nostra, Iași, ISBN 973 -8432 -32-4
32 Dona I., Toma E. (2008) – Produse agroturistice: creare, implementare, promovare , Editura Cartea Universita ră, București
33 Nistoreanu P., Tigu G., Popescu D., Padurean M., Talpeș A, Tala M., Condulescu C.(2003) – Ecoturism si turism rural , Editura ASE, București, ISBN 973 -594-
272-0
34 Nistoreanu P, Gheres M.(2010) – Turism rural – tratat , Editura C.H. BECK, ISB N: 973 -115-780-1
35 Nistoreanu P. (2004) – Productia și comercializarea serviciilor turistice , Editura Didactică și Pedagogică, ISBN 973-302-910-6
36 Glăvan V. (2006) – Potențialul turistic și valorificarea sa , Editura Fundației "România de Mâine", București , ISBN 973-725-617-4, ISBN 978-973-725-617-1
37 Cândea M., Simon T., Bogan E. (2012) – Patrimoniul turistic al României , Editura Universitară, ISBN 978-606-591-371-4
38 Garcia H. B., (2004), Marketing în turismul rural , Editura Irecson, București, ISBN 973-86371 -4-7
39 Nistoreanu P. (1999) – Ecoturism și turism rural: elemente de management, marketing și economie , Editura ASE, București, ISBN 973-946-269-3

29 Schema 1.1 Elemente ce permit dezvoltarea turismului rural
Schem e 1.1 Elements that allow development of rural tourism

Sursa: adaptare după Knowd I., 1998 – Rural Tourism: Panacea and Paradox, Exploring the Phenomenon of Rural Tourism and
Tourism’s Interaction with Host Rural Com munities40[30]

 Rolul și trăsăturile turismului rural
În contextul factorilor menționați anterior, OCED41[92] precizează că turismul rural
trebuie să prezinte următoarele trăsături: să fie implementat în mediul rural (localizare rurală); să
integreze elemen te caracteristice vieții rurale – gospodării/ferme de mici dimensiuni, natură,
moștenire culturală, practici tradiționale (funcționalitate rurală); să integreze clădiri cu
arhitectură și dotări specifice (spațialitate rurală); să integreze toate aspectele sociale, economice
și culturale ale familiei rurale (caracter tradițional); să urmărească conservarea societății rurale,
să integreze mediul, economia și istoria locală (caracter durabil).
Integrând toate trăsăturile menționate, rolul turismului în realiz area dezvoltării rurale
poate fi delimitat astfel: turismul rural determină obținerea de venituri ce pot stabiliza piața
locală a forței de muncă și duce la o îmbunătățire a vieții locuitorilor ocupați în special cu
agricultura; dezvoltarea infrastructurii turistice rurale reprezintă o sursă de creare a noi locuri de
muncă (ghizi, translatori, etc.); dezvoltarea turismului rural induce adesea dezvoltarea sectorului
de servicii adiționale (magazine de produse tradiționale, rețele de transport, etc.) și
imple mentarea la nivelul populației rurale a conceptului pluriactivitate (turismul devine un sector
suport pentru agricultură dacă acesta integrează produse agricole locale, forță de muncă part -time
de la ferme, etc.); prin produsele turistice promovate, turism ul rural are rol direct în conservarea
naturii, a peisajelo r, a moștenirii culturale, etc.
 Caracterizarea mediului intern și extern a turismului rural ca sistem;
formele turismului rural
Sistemul turismului rural prezintă trei paliere: Primul palier îl reprezintă gospodăriile
rurale/agricole ce oferă cazare și servicii de masă către turiști; acestea asigură funcționalitatea

40 Knowd I., 1998 – Rural Tourism: Panacea and Paradox, Exploring the Phenomenon of Rural Tourism and Tour ism’s Interaction with Host Rural Communities ,
Originally Produced as a ―Briefing Paper on Rural Tourism‖, 1998, Expanded and Revised 2001, available online at
http://hsc.csu.edu.au/geography/activity/local/tourism/FRURALTO.pdf
41 OECD, 1994 – Tourism Strat egies and Rural Development , accesibil online la http://www.oecd.org/dataoecd/31/27/2755218.pdf Elemente externe
Infrastructuri turistice regionale/regionale implementate de factorii de decizie
Rețele de cooperare, distribuție și promovare

Elemente oferite de comunitatea locală
Activități recreative, trasee turistice, meșteșuguri și artizanat, produse agricole și agroalimentare locale, etc.

Elemente centrale turism rural
Gospodăria agricolă/rurală
Peisaj agricol/rural
Valori culturale rurale

30 mediului intern al turismului rural și implementează produsele turistice rurale; Al doilea palier îl
reprezintă furnizorii de servici i pentru turismul rural; aceștia sunt implicați în mod direct sau
indirect în crearea experienței turistice în mediul rural prin oferta de târguri cu produse
tradiționale și artă locală, de tururi organizate, etc.; când aceste oferte sunt integrate în prod usul
turistic, furnizorii se consideră că fac parte din mediul intern; cum în turismul rural, ofertele
turistice care se creează nu cuprind în general însă aceste servicii auxiliare, cei care se situează
pe acest palier fac parte din mediul extern turismul ui rural; Al treilea palier îl reprezintă
obiectivele turistice și serviciile suport cr eate în rețeaua publică sau rețeaua public -privată; în
cadrul acestora intră orice tip de obiectiv sau suport infrastructural la care turiștii au acces cu
plată sau fără , dar care este în întreținerea majoritară a statului (peșteri, parcuri, rezervații, etc.);
când aceste obiective sunt integrate în produsul turistic, se consideră că acestea fac parte din
mediul intern; cum în turismul rural, ofertele turistice care se cr eează nu cuprind în general
servicii de vizitare organizate de furnizorul de cazare și masă, cei care se situează pe acest palier
fac parte din mediul extern turismului rural.
Se observă astfel că mediul intern și extern al turismului rural se întrepătrund funcție de
experiența oferită turistului prin produsul turistic rural oferit. De altfel, subtipurile turismului
rural (subsistemele acestuia) se fundamentează în funcție de elementul central al acestor produse.
Trebuie însă reținut că acest element centra l trebuie totuși să promoveze spațiul rural ca atracție
și astfel să creeze experiențe specifice turismului rural și nu doar o simplă ședere în mediul rural
(ideea rezidenței de la țară care este atât de promovată de unele locații rurale).
Astfel putem av ea: Turism rural (propriu -zis) – produsul turistic este axat pe experiența
în gospodăria rurală (pensiunea turistică) cu accent spre relaxarea într -un peisaj rural în care se
poate urmări viața de zi cu zi a gazdelor și comunității; Agroturism – produsul t uristic este axat
pe experiența creată de o gospodărie agricolă cu implicare directă a turismului în activitățile
specific agricole ale gazdelor; Ecoturism – produsul turistic incorporează activități diverse în
mijlocul naturii (drumeții, ascensiuni montan e, observarea viețuitoarelor în habitatul lor natural,
etc.), dar poate include și activități culturale sau educaționale; implică activități de conservare a
naturii; Turism cultural – produsul turistic este axat pe accesul direct la toate aspectele cultura le
oferite de mediul rural: târguri anuale, festivaluri etnofolclorice, obiceiuri tradiționale,
monumente culturale și religioase, etc.; Turism educațional – produsul turistic este axat pe
activități cu scop educațional desfășurate în gospodăriile rurale/a gricole sau în cadrul comunității
rurale; acesta poate fi turism ecvestru, turism speologic (se asigură explorarea specializată a
peșterilor), etc.

1.1.2. Dezvoltarea turismului rural în România
1.1.2. Development of rural tourism in Romania
Turismul ru ral a început să fie practicat în țara noastră încă din anii ’60, în special în zona
litoralului și în Delta Dunării. Începând din anul 1970 au fost create pachete turistice pentru
străini, comercializate prin Biroul Național de Turism „Carpați București‖, experimentate la

31 nivelul a 10 localități42[21]. Turismul rural a început însă să fie promovat cu adevărat abia
începând cu anul 1989, iar dezvoltarea acestui sector a avut loc odată cu înființarea rețelei
ANTREC în anul 1994. Evidența statistică a turismul ui practicat în mediul rural a început să
colecteze date începând cu anul 1996.
În perioada 1996 -2011 sectorul s -a dezvoltat continuu, de la 216 de pensiuni turistice și
agroturistice în anul 1996 la 2260 în anul 2011 (Anexa 1.1). Pe fondul crizei economi ce,
începând cu anul 2010 s -au desființat peste 200 de pensiuni agroturistice față de cele existente în
anul 2009. În anul 2011, pensiunile turistice reprezentau 21%, iar pensiunile agroturistice cca.
24% din totalul structurilor turistice ( Figura 1.1).
Figura 1.1 Evoluția structurilor turistice în perioada 1996 -2011
Chart 1.1 The evolution of tourism structures during 1996 -2011
Sursa: prelucrări după Tempo online – INS accesibil onlile la www.insse.ro

Dacă urmărim evoluția p ensiunilor după categoriile de confort (Anexa 1.2) se observă că
până în anul 2009 majoritatea pensiunilor turistice erau încadrate la 2 stele, după acest an situația
schimbându -se astfel încât în anul 2011 cele de 3 stele dețineau o proporție de 48%. În c eea ce
privește pensiunile agroturistice, se observă că numărul celor din categoria de confort „1 floare‖
au scăzut continuu, de la o pondere de 32,3% în anul 1999 la doar 5% în anul 2011.
Îmbunătățirea condițiilor de cazare la nivelul pensiunilor agrotur istice este reflectată însă
mai ales de scăderea celor din categoria de confort „2 flori‖ de la cca. 62% în anul 1999 la doar
44,5% în anul 2001 și de creșterea celor din categoria „3 flori‖ la 40,5% în anul 2011. De
asemenea putem observa o creștere conti nuă a numărului pensiunilor agroturistice de peste „4
flori‖, dar ponderea lor rămâne de doar cca. 10%. În anul 2011 majoritatea pensiunilor
turistice ofereau în medie cca. 20 de locuri de cazare, în timp ce în cadrul pensiunilor turistice
situația se pre zenta astfel: pensiuni de „3 flori‖ cca. 18 locuri, pensiuni de 4 -5 flori cca. 22 -25 de
locuri (Anexa 1.3).

42 Glăvan V ., 2005 – Geografia turismului , Edit. Fundației „România de Mâine‖, București, ISBN 973 -725-047-8

32 În ceea ce privește capacitatea de cazare turistică în funcțiune, evidența statistică43[101]
prezintă informații complete doar pentru perioada 2001 -2011 (Anexa 1.4). În această perioadă
numărul de locuri -zile a fost în continuă creștere în cadrul pensiunilor agroturistice, numărul de
zile de funcționare ajungând la 260 în anul 2011( Figura 1.2).
Figura 1.2 Evoluția capacității de cazare în funcțiune ( locuri -zile) și a numărului mediu de zile de funcționare
– pensiuni agroturistice – 2001 -2011
Chart 1.2 Evolution of accommodation capacity in operation (seats -days) and the average number of days of
operation – agrotourist guesthouses – 2001 -2011

Sursa: Tempo online, INS

Numărul de turiști care au preferat structurile de cazare tip pensiune a avut o evoluție
crescătoare până în anul 2008, fiind în scădere în perioada 2009 -2010. Abia în anul 2011,
numărul de turiști a atins max imul de 360 mii persoane, dintre aceștia doar 7% fiind turiști străini
(Anexa 1.5, Figura 1.3).
Figura 1.3 Evoluția numărului de turiști în cadrul pensiunilor agroturistice în perioada 2001 -2011
Chart 1.3 Evolution of the number of tourists in agrotourist guesthouses during 2001 -2011

Sursa: Tempo online, INS

43 Tempo online – INS accesibil onlile la www.insse.r o

33 Creșterea numărului de turiști în perioada 2001 -2011 a fost net superioară în pensiunile
agroturistice față de total țară sau față de pensiunile turistice (932,5%). Cu toa te acestea, dacă
raportăm la numărul total de turiști din țara noastră, doar 6,1% din turiștii români și 1,6% din
turiștii străini au preferat cazarea în pensiunile agroturistice.
Gradul de ocupare a structurilor de cazare s scăzut la nivelul țării de la 3 6,0% în anul
2007 la 26,3% în anul 2010 ( Figura 1.4). În cadrul pensiunilor agroturistice gradul de ocupare a
fost în anul 2011 de doar 13,8%, după ce se atinsese un maxim de 18,4% în anul 2008.
Figura 1.4 Evoluția gradului de ocupare în perioada 2001 -2011
Chart 1.4 Evolution of occupancy in the period 2001 -2011

Sursa: Tempo online, INS

1.1.3. Principalele caracteristici ale turismului rural din România
1.1.3. The main features of rural tourism in Romania
Pentru a înțelege m odul de funcționare a pieței turistice rurale o importanță deosebită o
au trăsăturile principale ale actorilor implicați în asigurarea cererii și ofertei, în special în
contextul specificului românesc:
 Trăsăturile proprietarilor de pensiuni turistice/agrot uristice
În țara noastră turismul rural s -a dezvoltat încet și anevoios, în special odată cu
dezvoltarea rețelei ANTREC. Lipsa capitalului în mediul rural a determinat ca prin Programul
SAPARD și FEDR mulți din proprietarii de pensiuni să fie rezidenți din mediul urban, cu surse
suplimentare de venituri, ce au investit în pensiuni turistice și agroturistice în special în zone
cunoscute și frecventate de turiști (ex: Bran, Sibiu, în zona mănăstirilor moldovenești). Aceasta a
determinat ca multe pensiuni să f ie gestionate de administratori în regim de demipensiune sau
numai pentru cazare (ex.: pensiuni închiriate pentru grupuri de sărbători). Exceptând aceste
cazuri, putem să identificăm în teritoriu în general următoarele situații44:

44 Menționez că am realizat această clasificare pe baza observațiilor făcute în mediu rural românesc la nivelul a 48 de pensiuni vizitate, din diferite zone ale țării.

34 – pensiuni în care principal a persoană care se ocupă de afacere este un membru al familiei
(în general de gen feminin) – sunt pensiuni de capacitate mică și mijlocie, care asigură
cazare și pensiune incompletă sau completă; membrul familiei asigură masa în bucătăria
proprie și admini strarea pensiunii; sunt destinate primirii de perechi sau familiști pe
perioade scurte, cu rezervare prealabilă; cazarea depinde de disponibilitatea gazdei; deși
cu anunțuri afișate pe diferite site -uri, nu dețin pagini web și funcționează prin fidelizarea
clientelei bazându -se mai mult pe ideea de ospitalitate, familiaritate;
– pensiuni în care majoritatea familiei se ocupă de afacere dar fără a fi singura sursă de
venit a familiei – sunt pensiuni de capacitate mijlocie, care asigură cazare și pensiune
incompletă sau completă, dar care, prin implicarea mai multor persoane, permite
promovarea și de activități auxiliare (ex: agroturistice); rolurile în cadrul pensiunii sunt
clar stabilite: femeia se ocupă de pregătirea produselor gastronomice, iar copii se ocu pă
de tot ceea ce înseamnă cazare; în general venitul este asigurat de capul familiei, iar
pensiunea este o activitate ce aduce venituri suplimentare; se pot primi și servi grupuri
medii de turiști, aici existând în general și ofertă de servicii de restaur ant pentru clienții
pensiunii; sunt situate în zone cu obiective turistice accesibile sezonier; au anunțuri
afișate pe diferite site -uri și majoritatea dețin pagini web; funcționează prin fidelizarea
clientelei bazându -se mai mult pe ideea de asigurarea a unor condiții de cazare de calitate,
a unei gastronomii tradiționale;
– pensiuni în care întreaga familie se ocupă de afacere, aceasta fiind sau nu singura sursă
de venit a familiei (situațiile în care veniturile din turism sunt unica sursă de venit a
famili ei sunt rare; cei implicați în afacere se ocupă și de alte afaceri relaționate precum
exploatații agricole, sunt angajați sau pensionați) – sunt pensiuni de capacitate mijlocie și
mare, care asigură cazare și servicii de restaurant, în care rolul principal îl are capul
familiei, care în general este și administratorul pensiunii; rolurile în cadrul pensiunii sunt
clar stabilite: capul familiei se ocupă de aprovizionare, desfacere, căutare clienți,
promovare, etc.; femeia se ocupă de gestionarea angajaților ( o parte din ei membrii ai
familiei), de asigurarea serviciilor de cazare și masă; alt aspect întâlnit este implicarea
copiilor în gestionarea afacerii sau chiar în suplinirea angajaților (la acest tip de pensiuni
se înțelege în general conceptul de afacere de familie); au anunțuri afișate pe diferite site –
uri și majoritatea dețin pagini web și oferte speciale; funcționează prin fidelizarea
clientelei bazându -se mai mult pe ideea de calitate a serviciilor de cazare și masă, la care
se adaugă promovarea ospit alității specific rurale.
 Trăsăturile „turiștilor rurali”
Persoanele care intră în categoria consumatorilor de turism rural sunt în funcție de scopul
general al călătoriei de trei tipuri: persoane orientate către activități relaționate cu mediul fizic,
persoane atrase de stilul de viață și activitățile culturale și persoane care doresc să integreze în
experiența turistică toate aceste elemente.
Aceste persoane se orientează spre cazarea din mediul rural din mai multe motive
relaționate sau nerelaționate î n mod direct cu scopul călătoriei, dintre care menționăm: Motive

35 (nevoi) obiective: apropierea de obiectivele turistice naturale sau antropice ce constituie puncte
de oprire pe traseul turistic; prețurile mai reduse decât cele în regim hotelier care oferă
accesabilitate pe de o parte și posibilitatea unui sejur prelungit pe de altă parte; Motive (nevoi)
subiective: dorința de a se relaxa într -un mediu familiar și mai personal decât atmosfera dintr -un
hotel; dorința de a sta în locații cu acces direct la spa ții deschise de relaxare (curți, grădini,
terase, etc.); dorința de simplitate, aer curat, etc.
Menționăm însă că în ceea ce privește turismul rural românesc considerăm că trebuie
făcută o diferență clară între tipologia consumatorului român de turism rur al și cel străin.
Turistul român care se cazează în mediul rural poate fi încadrat în general în următoarele
tipuri:
 Profilul turistului de week -end – consumator din mediul urban, cu viață stresantă și
obositoare, care preferă să se retragă la sfârșit de săptămână în cadrul unei pensiuni în
scop de relaxare și recreere; se deplasează cu familia sau cu prietenii; preferințe generale:
distanță acceptabilă față de domiciliu, condiții de cazare bune, masă tradițională, preț sub
cel hotelier; se deplasează pe c ont propriu; poate fi fidelizat de către o pensiune dacă
aceasta îi îndeplinește condițiile calitative; acesta preferă în general zone turistice cu
resurse naturale ridicate;
 Profilul turistului tradiționalist – consumator din mediu urban, care preferă să își
petreacă sărbătorile legale într -un mediu rural, românesc, tradițional (indiferent de nivelul
venitului); se deplasează cu familia sau cu prietenii; preferințe generale: zonă turistică
bogată din punct de vedere cultural și etnofolcloric, condiții de c azare bune, masă
tradițională, acces la obiceiurile tradiționale ale zonei și la gastronomia locală; se
deplasează pe cont propriu; poate fi fidelizat, dar va căuta în general locuri noi de văzut și
experimentat;
 Profilul turistului cu venituri mari – consumator din mediul urban care își petrece
weekendul sau concediul în mediul rural în scopul de a descoperi „specificul românesc‖;
se deplasează cu familia sau cu prietenii; preferințe generale: condiții de cazare
superioare (la nivelul și calitatea celor di n regim hotelier), gastronomie locală variată,
tradițională și funcție de preferințele sale („gazda trebuie să se adapteze gusturilor sale‖),
gazdele să fie la dispoziția sa și a satisfacerii nevoilor sale, deși tradiționalist caută
confortul orășenesc (te leviziune prin cablu, parcare, etc.); este dispus să plătească pentru
a avea acces la „viziunea sa asupra condițiilor de cazare și masă‖; se deplasează pe cont
propriu; este atent la oferte speciale (ex.:de sărbători) și în general își rezervă singur
onlin e sau telefonic locația; preferă în general zone turistice cu resurse naturale și
antropice ridicate dar care oferă ceva interesant sau important de vizitat în timpul liber
(monumente, obiective religioase, etc. cunoscute); poate fi fidelizat de către pens iunile
care îndeplinesc cerințele sale calitative;
 Profilul turistului cu venituri medii – consumator din mediul urban care dorește să -și
petreacă concediul într -un mediu accesibil din punct de vedere al bugetului, astfel încât
să-și asigure optimul dintre satisfacție și costuri; se deplasează cu familia sau cu prietenii;

36 preferințe generale: dorința de a vedea „cât mai multe‖ din zona unde se deplasează,
condiții de cazare acceptabile, posibilitatea de a -și prepara masa și de a nu fi legat de
orele de prep arare a mesei, dorința „de a se simți ca acasă‖; se deplasează pe cont
propriu; acesta preferă în general zone turistice cu resurse naturale și antropice ridicate
(„cu ceva important de vizitat‖); alege locațiile de cazare pe baza recomandărilor sau
prefer ă să aleagă ―la fața locului‖; în general nu poate fi fidelizat, căutând mereu noi
locuri „de văzut‖;
 Profilul turistului cu venituri mici – consumator din mediul urban sau rural care dorește
să își petreacă timpul liber/concediul într -un mediu accesibil d in punct de vedere al
bugetului; acesta alege în general ofertele extrasezoniere care au prețuri reduse și care
permit un sejur prelungit; se deplasează singur, cu familia sau cu grupuri organizate
(pensionari, bugetari, etc.); preferințe generale: condiți i de cazare acceptabile, masă
tradițională în general sub forma de pensiune completă (la ore fixe), posibilități de
recreere în aer liber, drumeții scurte; se deplasează în general cu mijloace de transport în
comun; alege locația în funcție de distanță și preț; alege oferta turistică prin rețeaua
ANTREC; nu poate fi fidelizat, alegând întotdeauna oferta în funcție de preț.
Despre turistul străin care preferă turismul rural nu se cunosc foarte multe informații, dar
pe baza studiilor pe care le -am efectuat me nționăm că există diferențe între turistul din țările
vestice și turistul din țările vecine. Dacă ar fi să creăm un profil pentru fiecare dintre aceștia,
acesta ar fi:
 Turist străin „occidental” – familist; doritor de experiențe noi culturale; spirit de
aventură; adept al concediilor în specificul rural, tradiționalist; cunoaște elemente de bază
despre România, având relații directe sau indirecte cu persoane de origine română, motiv
pentru care apelează la alegerea locațiilor pe baza recomandărilor acestora sau a
prietenilor și mai puțin pe baza reclamelor; se deplasează pe baza unui traseu foarte clar
stabilit și alege locații cunoscute sau unde au mai fost și alți conaționali de ai săi;
cunoscător al situației infrastructurii românești, motiv pentru care a lege rutele de
transport mai accesibile; preferă transportul pe cont propriu și nu se va avânta foarte
adânc în teritoriul țării, iar dacă o face va alege „întotdeauna‖ localitățile urbane și
cazarea în regim hotelier; dorește să cunoască experiența rurală de care menționam
anterior, obiceiurile culturale și religioase, gastronomia, meșteșugurile și obiectele de
artizanat local, etc., în general ceea ce este specific românesc; trebuie reținut că
majoritatea acestor turiști nu sunt la prima sosire în țara no astră, adică nu aleg turismul
rural ca primă experiență, aceștia preferând întâi zone cunoscute precum Transilvania,
Sibiu, etc.; dacă însă este încântat de experiență (și aici majoritatea celor întrebați au
răspuns „dacă nu se întâmplă ceva neplăcut‖) va reveni, altfel sunt dispuși să facă
aprecieri negative și față de alți potențiali turiști; un al lucru care dorim să -l menționăm
este că grupurile organizate sunt în general orientate spre stațiuni;
 Turist străin „neoccidental” (din sud -estul și estul Euro pei) – spre deosebire de cel
occidental, acest tip de turist este cunoscător al ofertei turistice generale a țării noastre, în

37 special a zonelor importante, de interes; alegerea lor este astfel preconcepută și foarte rar
se abat de la destinația propusă; l ocațiile alese sunt în general în arealul apropiat graniței
(spre ex: Moldova este preferată de turiștii ucrainieni, ruși, etc.) unde pot avea acces cu
mijloace de transport gen autoturisme sau autocare; de altfel este un specific aparte faptul
că acest ti p de turist preferă și excursiile de grup care permit vizitarea mai multor
obiective turistice în cadrul unui sejur, dar de obicei aceștia se cazează în pensiuni de
capacitate mare, din stațiuni de interes turistic; alegerea vizitei se face în funcție de p reț și
ofertă; pot fi fidelizați mai ales în perioada sărbătorilor legale.

1.2. CADRUL STRATEGIC ȘI LEGISLATIV CU INFLUENȚĂ
ASUPRA DEZVOLTĂRII TURISMULUI ÎN MEDIUL RURAL
ROMÂNESC
1.2. THE STRATEGIC AND LEGISLATIVE INFLUENCE ON THE
DEVELOPMENT AND PROMOTI ON OF TOURISM IN RURAL
ROMANIAN ENVIRONMENT
Dezvoltarea turismului rural este influențat în mod direct și indirect de liniile strategice
elaborate la nivel național, regional și local. Aceste direcții strategice sunt elaborate ca măsuri
suport pentru susți nerea sectorului și oferă un cadru instituțional și legislativ pentru desfășurarea
activităților de către agenții economici: pe termen scurt – măsuri strategice de dezvoltare a
infrastructurii ușoare de vizitare (montarea unor panouri informative, a unor i ndicatoare turistice,
amenajarea unor trasee tematice, reamenajarea traseelor turistice, realizarea unor trasee ecvestre,
cicloturistice sau pe apă, construirea unor observatoare pentru animale, a unor locuri de popas,
etc.), construirea unor centre de viz itare și a unor puncte de informare, etc.; pe termen mediu –
măsuri strategice de dezvoltare a centrelor de vizitare și a punctelor de informare turistică, de
punere în valoare a unor obiective turistice, etc.; pe termen lung – măsuri strategice de
dezvolt are a infrastructurii de vizitare și a altor puncte de interes, etc.

1.2.1. Reglementări legislative și inițiative europene privind turismul în mediul rural
1.2.1. Legislative regulations and European initiatives on tourism in rural areas
Ca urmare a ava ntajelor economico -sociale obținute prin dezvoltarea turismului în
mediul rural, în special sub forma turismului rural și a agroturismului, la nivelul statelor
europene promovarea turismului în mediului rural a devenit o preocupare a politicilor economice
și financiare. Practicarea pe scară largă turismului în mediul rural a determinat dezvoltarea
acestui sector și a condus la promovarea acestei activități prin diferite acțiuni, precum:
„Programul de acțiuni comunitare în favoarea turismului‖ (1990) și „Programul comunitar de
politică și acțiuni în materie de mediu și de dezvoltare durabilă‖ (1993)45[37]; Campania „Lumea
rurală‖ (Consiliul Europei) prin intermediul căreia „statele membre erau încurajate să promoveze

45 Menda (Bonțoi) T. A., 2008 – Posibilități de implementare și dezvoltare a turismului rural în România, în vederea asigurării caracterului competitiv în cadrul
economiei de ramură , Revista Consilier European, Anul IV, nr. 5[11]/decembrie, pg. 16 -20

38 turismul rural prin protejarea mediului și a culturii locale în scopul de a crea o politică europeană
integrată și un echilibrul eco -cultural și social între oraș și sat ‖46[59]; Ghidul pentru promovarea
conceptului de „turism inteligent‖ ( Consiliul Europei)47[24] destinat protejării mediul
înconjurăt or și creării de surse suplimentare de venituri pentru populația rurală.
Pentru dezvoltarea zonelor rurale Uniunea Europeană a luat măsuri pentru încurajarea
turismului rural și a agroturismului (investiții destinate creșterii calității cazării la fermele
țărănești, creșterea activităților sportive – golful, jogging -ul etc.) și de pregătire a personalului
din domeniul turismului. La toate acestea s -a adăugat inițiativa LEADER (Links between
Actions for the Development of the Rural Economy), prin care au fo st înființate aproximativ 100
de grupuri de acțiune la nivelul localităților rurale, cu următoarele sarcini: orientarea subvențiilor
către regiunile proprii; culegerea informațiilor complete cu privire la măsurile și fondurile
necesare dezvoltării rurale a zonei și transmiterea acestora Comunității Europene; consultanță
tehnică și formare a forței de muncă; încurajarea înființării firmelor mici, a
atelierelor/întreprinderilor meșteșugărești și a celor din domeniul prestărilor de servicii locale;
valorificar ea superioară a produselor turistice locale.
Interesul pentru acest tip de turism a fost reflectat și prin derularea unor inițiative
legislative comune la nivel european. Astfel, în anul 1990, Comisia Comunităților Europene,
prin Comunicatul COM (90) 43848[66], a hotărât măsurile necesare pentru definirea: produselor
turismului rural, cererii pentru acest tip de produse, sistemului de simboluri specifice, sistemelor
de sprijin comunitar specifice, etc. De asemenea, prin același document, s -au pus în evidenț ă
numeroasele probleme din domeniu de la acea vreme: nu exista o definiție a turismului rural, nu
exista o standardizare a produselor, simbolurile erau neadecvate, era făcută o asociere între
turismul rural și „turismul ieftin‖. S -a considerat astfel că tu rismul rural trebuie să includă mai
multe elemente decât agroturismul sau „turismul la fermă‖, iar cele două concepte trebuiesc
separate. De asemenea, s -a stabilit că turismul rural nu trebuie să reprezinte doar „cazare‖, ci
trebuie să dețină pachete turis tice complexe.
A urmat decizia Comisiei Europene 92/421/EEC49[67] care cuprinde recomandări privind
modalitățile de acomodare în turismul rural, modul de aplicare a cerințelor de mediu în turism,
etc., precum și fundamentarea Planului pentru turism pentru perioada 1993 -199550[69]. De
asemenea, în anul 1994, Comitetul Regiunilor Europene, prin Regula nr. 10, Articolul 198c din
Tratatul Uniunii Europene, a fundamentat primele opinii privind politica de dezvoltare a
turismului rural în regiunile Uniunii Europen e. S-a recunoscut și stabilit rolul turismului rural în
planificarea teritorială și în strategiile de dezvoltare rurală. Astfel, conform acestui document,
turismul rural reprezintă un factor de dezvoltare în zonele defavorizate, rezolvând diferite
probleme privind inegalitățile economice și sociale; duce la dezvoltarea economiei prin crearea
unui nou sector de servicii în mediul rural; reprezintă o sursă de venituri adiționale, de locuri de

46 Trinca S., Petroman C., Tigan V., Martin S.C., 2012 – The use of funds for agrotourism and rural tourism development , Lucrări Științifice, Universitatea de Ştiinţe
Agricole Şi Medicină Veterinară a Banatului, Timișoara, Seria I, Management Agricol , Vol. 14, No. 2 pg. 605 -612, ISSN 1453 -1410 , accesibil online la
http://www.usab -tm.ro/utilizatori/management/file/cercetare/2011 -2012/s2/89.pdf
47 Gretzel U., 2011 – Intelligent systems in tourism – A social Science Perspective , Annals of Tourism Research, Vol. 38, No . 3, pg. 757 –779, accesibil online la
http://dx.doi.org/ 10.1016/j.annals.2011.04.014
48 COM (90) 438 – Community Action to Promote Rural Tourism (selecții)
49 COM (94) 74 – Community Measures Affecting Tourism (Council Decision 92/421/EEC) (selecții)
50 Coun cil Decision 92/421/EEC – Community action plan to assist tourism (1993 -1995 ) (selecții)

39 muncă etc. În anul 1995 s -a fundamentat Carta Verde a Comisiei (Com mission Green
Paper)51[68] care reprezintă de fapt punctul de plecare în fundamentarea politicii turismului în
Europa.
Următorii zece ani au determinat fundamentarea, la nivelul Uniunii Europene, a unei
politici în materie de turism, a cărei obiectiv princi pal a fost „sporirea caracterului competitiv al
industriei europene a turismului, lărgirea și îmbunătățirea ofertei de locuri de muncă prin
intermediul dezvoltării durabile a turismului în Europa și la nivel global‖52[64]. Cadrul de acțiune
european astfel creat urmărește, în primul rând, favorizarea prosperității turismului în Europa,
dar el trebuie să răspundă, în același timp, problemelor de natură socială, de coeziune teritorială
și de protecție și punere în valoare a patrimoniului natural și cultural. Î n plus, el trebuie să
permită sectorului să își întărească rezistența la impactul schimbărilor climatice, precum și
capacitatea de a răspunde schimbărilor structurale care ar putea fi generate de turism.
Aceste cerințe pentru o politică europeană ambițioa să au fost recunoscute în cadrul
reuniunii ministeriale neoficiale privind turismul, organizată la 15 aprilie 2010 la inițiativa
președinției spaniole a Consiliului. Ca o continuare a conferinței la nivel înalt, privind turismul
european, care a avut loc l a Madrid la 14 aprilie 2010, veritabil „cartier general‖ al turismului
european, această reuniune ministerială neoficială a reprezentat un pas decisiv pentru angajarea
Uniunii și a tuturor statelor membre în favoarea unui sector turistic competitiv, durabi l, modern
și responsabil pe plan social. Astfel, miniștrii UE au sprijinit „Declarația de la Madrid‖53[99],
care stabilește o serie de recomandări legate de punerea în practică a unei politici europene a
turismului consolidat, insistă asupra necesității cre șterii competitivității durabile a acestui sector
și recunoaște valoarea adăugată a acțiunii UE în favoarea turismului, care completează în mod
util acțiunea statelor membre printr -o abordare integrată a turismului.
În iunie 2010, s -a elaborat Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu,
Comitetul Social și Economic European și Comitetul Regiunilor, COM(2010) 35254[65],
intitulată – Europa, destinația turistică favorită la nivel mondial – un nou cadru politic pentru
turismul European‖. Conform comunicatului din iunie 2010, acțiunile de sprijinire a turismului
pot fi grupate în jurul a patru axe: „stimularea competitivității sectorului turistic din Europa;
promovarea dezvoltării unui turism durabil, responsabil și de calitate; consolidarea imagi nii și
vizibilității Europei în calitate de ansamblu de destinații durabile și de calitate; valorificarea la
maximum a politicilor și instrumentelor financiare ale UE pentru dezvoltarea turismului‖.
Comunicarea prezentată anterior reprezintă doar o etapă în revizuirea politicilor privind
turismul, alte elemente noi fiind discutate și fundamentate în cadrul Forumului european al
turismului din luna noiembrie 2010, cu ocazia căruia s -a stabilit un plan de acțiune privind
turismul, care să răspundă următoarel or obiective: turismul este un drept al tuturor cetățenilor,
după cum se specifică în Codul etic mondial al turismului, și care aduce cu sine obligația de a

51 COM (95) 97 – The role of the Union in the field of tourism – Commission Green Paper (selecții)
52 COM (2007) 621 – Agenda for a sustainable and competitive European tourism (selecții)
53 Precidencia Espanola de la Union Europea, 2010 – Declaration of Madrid within the scope of the informal ministerial meeting for tourism under the Spanish
presidency in april 2010 in Madrid under the motto ―Towards a socially responsibl e tourism model‖, accesibil online la
http://webcache.googleusercontent.com/search?q=cache:nHRXyO1u2SQJ:ec.europa.eu/enterprise/sectors/tourism/files/madrid_stakeh olders_conference/declaration_
madrid_en.pdf+&hl=ro&gl=ro (selecții)
54 COM (2010) 352 – Europe , the world's No 1 tourist destination – a new political framework for tourism in Europe (selecții)

40 respecta bunele practici; acesta creează bogăție și rentabilitate, în special la nivelul
întreprind erilor mici și mijlocii; calitatea serviciilor prestate de agenții din sector și
responsabilitatea utilizatorilor față de comunitățile locale, sunt valori care trebuie păstrate ca
baze pentru continuitatea acestuia; turismul are sau ar trebui să aibă un im pact pozitiv la nivel
local și regional asupra condițiilor economice, sociale, culturale și de mediu, precum și asupra
mediului urban și, în acest sens, reprezintă un instrument de cunoaștere a altor culturi, precum și
un instrument de cooperare interregio nală; turismul este un sector dinamic, care generează
numeroase locuri de muncă în prezent și în viitor, având potențialul de a crea locuri de muncă de
calitate, stabile și care se bucură de drepturi sociale; turismul suferă de probleme legate de
aglomerar e și de caracterul sezonier, care duc la pierderea competitivității; modelul turistic
european reprezintă o necesitate internă și poate fi o referință mondială, dacă se bazează nu atât
pe legislație suplimentară, cât pe valori cum ar fi calitatea, durabili tatea, accesibilitatea etc.;
modelul turistic european se bazează și este îmbogățit prin varietatea de destinații, de modalități
de a înțelege turismul și prin diversitatea formelor sale de exprimare.
În ceea ce privește dezvoltarea turismului în mediul r ural s -au stabilit scopuri comune ce
se pot sintetiza sub forma unor orientări general valabile la nivelul Europei, după cum urmează:
creșterea nivelului de conștientizare la nivelul populației rurale asupra efectelor activității
turistice asupra agricultu rii locale; utilizarea eficientă a spațiului rural în turism prin zonarea
documentată a teritoriului și stabilirea priorităților de dezvoltare a turismului; promovarea
turismului cu cel mai mic grad de influență asupra agriculturii prin elaborarea și respe ctarea unor
reguli/principii legate de organizarea și dezvoltarea infrastructurii (funcționalitate, respectarea
esteticii și ambianței locale etc.); amenajarea teritoriului prin metode asociate valențelor
agroturistice; cuprinderea proiectelor turistice în cadrul general de amenajare rurală la nivel
regional; etc.

1.2.2. Reglementări legislative privind turismul în mediul rural la nivel național
1.2.2. Legislative regulations on tourism in rural areas nationwide
În țara noastră, nu s -a reușit sprijinirea prin lege și relansarea acestui sector decât după
1992. Înainte de această perioadă (1972), Centrul de Cercetări pentru Promovarea Turismului
Internațional a identificat și selectat anumite așezări reprezentative pentru satul românesc, pentru
a fi lansate și promovate în turism. Astfel55[21], peste o sută de localități rurale au primit statutul
de „sate turistice‖, 13 dintre acestea trecând în faza experimentală din anul 1973 (Lerești, Rucăr,
Fundata, Vatra Moldoviței, Tismana, Rășinari, Sibiel, Sirnea, Vaid eeni, Bogdan –Vodă,
Halmagiu, Murighiol și Sfântu Gheorghe). Pentru aceste localități s -a aprobat cadrul de
organizare, funcționare și îndrumare a activității turistice, ca și de promovare în turism. Din anul
1974, însă, s -a interzis cazarea turiștilor stră ini în locuințele particularilor, satele turistice
devenind astăzi nefuncționale pentru turismul internațional. Perioada scurtă cuprinsă între 1973 –
1974 nu a făcut posibilă organizarea activității de turism în satele turistice și nici amenajarea în
mod cor espunzător a acestora. Însă, o parte din satele turistice amintite, au primit derogarea de a

55 Glăvan V ., 2005, Geografia turismului , Edit. Fundației „România de Mâine‖, București, ISBN 973 -725-047-8 (selecții)

41 fi incluse în programele cu caracter cultural și folcloric contractate de către ONT Carpați –
București, cu diferite firme din străinătate. Acestea au fost: Lerești , Rucăr, Sibiel, Murighiol și
Crișan.
Din anul 1989, a început să se vehiculeze pe scară largă conceptul de turism rural cu
cazare în pensiuni turistice și agroturistice sau în alte structuri de primire rurale. Prima zonă în
care s -a dezvoltat turismul ru ral a fost constituită de arealul Moeciu –Bran –Rucăr, în anii
următori însă pensiunile turistice răspândindu -se la nivelul întregii țări.
Începând din 2003 există preocuparea de separare clară a turismului rural de agroturism.
Astfel, dacă turismul rural pr ivește organizarea activității turistice în cadrul comunității rurale, a
unei zone, a unei regiuni, microregiuni sau bazin geo Figura din mediul rural (prin diferite forme
de manifestare: turism rural cultural, religios, ecologic, sportiv, etc.), agroturism ul reprezintă
realizarea unui fenomen turistic în cadrul unei exploatații agricole. Totuși, din punct de vedere
legislativ delimitarea nu este încă făcută, dar s -au creat o serie de măsuri de sprijinire a
dezvoltării activității turistice din spațiul rural . Astfel, prin Legea 347/14.07.200456[87], s-au
acordat o serie de facilități : acordarea de suprafețe din terenurile disponibile în vederea
construirii, dezvoltării și exploatării pensiunilor și gospodăriilor agroturistice; scutiri de impozite
pentru pensi unile agroturistice din zona de munte, etc..
Fără a se avea în vedere definirea corectă și exactă a termenilor noi introduși în țara
noastră după modelul și așa destul de confuz al Franței, anul 1994 a reprezentat totuși pentru țara
noastră începutul unor demersuri legislative în sprijinul dezvoltării turismului rural. Astfel, prin
Ordonanța nr. 62/24.08.199457[97] (aprobată prin Legea nr. 145/199458[85])s-au introdus prin lege
conceptele de pensiune turistică și fermă agroturistică.
A urmat o perioadă de măs uri legislative stimulative pentru dezvoltarea turismului rural
precum și o serie de Programe interministeriale de dezvoltare socio -economică. Spre exemplu,
OUG 63/199759[98] (aprobată prin Legea nr. 187/1998), privind stabilirea unor facilități pentru
dezv oltarea turismului rural, venită în completarea Legii nr.145/1994, a stabilit că persoanele
fizice, asociațiile familiale și societățile comerciale care au ca obiect unic de activitate asigurarea
serviciilor turistice în pensiuni turistice și pensiuni agro turistice beneficiază de scutire de plata
impozitului pe venit, respectiv pe profit, pe o perioadă de 10 ani. Din p ăcate aceste oportunități
nu au fost menținute decât cinci ani. Legea 187/199860[86] a adus și unele schimbări în definiții
astfel: ― Pensiuni le turistice sunt structuri turistice amplasate în mediul rural având o capacitate
de cazare de până la 10 camere, totalizând maximum 30 de locuri, funcționând în „locuințele
cetățenilor sau în clădiri independente, care asigură în spații special amenajate cazarea turiștilor
și condiții de pregătire și servire a mesei‖; Pensiunile agroturistice sunt pensiuni turistice care
pot asigura o parte din alimentația turiștilor cu produse din producția proprie‖. Tot în anul 1998,

56 Legea 347/ 2004 Legea Muntelui, pub licată în Monitorul Oficial nr. 448 din 30.06.2009 (selecții)
57 OUG 62/ 1994 privind stabilirea unor facilități pentru dezvoltarea sistemului de turism rural din zona montană Legea Muntelui , publicată în Monitorul Oficial nr.
245 din 30.08.1994 (selecții)
58 Legea 145 / 1994 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 62 din 24 august 1994 privind stabilirea unor facilități pentru dezvoltarea sistem ului de turism rural în
zona montană, Delta Dunării și litoralul Marii Negre, publicată în Monitorul Oficial nr. 374 din 31.12.1994 (selecții)
59 OUG 63/1997 privind stabilirea unor facilități pentru dezvoltarea turismului rural, publicată în Monitorul Oficial nr. 226 din 30.08.1997 (selecții)
60 Legea 187 / 1998 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 63/1997 priv ind stabilirea unor facilități pentru dezvoltarea turismului rural , publicată în Monitorul
Oficial nr. 394 din 16.10.1998 (selecții)

42 prin Ordonanța nr. 5861[96], se adaug ă o serie de definiții pentru sectorul turistic din care
amintim: oferta turistică, produs turistic. Cele două tipuri de spații de cazare și servire a mesei pe
care le -am menționat se redefinesc și se contopesc într -o singura noțiune, și anume pensiune
turistică rurală, prin H.G. nr. 1328/200162[79] și O.M.T. nr. 188/200363[94].
Ordinul Ministrului Turismului nr. 510/ 200264[95] pentru aprobarea Normelor
metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice introduce noi precizări privind
definiț ia pensiunilor turistice („structuri de primire turistice, având o capacitate de cazare de
până la 10 camere, totalizând maximum 30 de locuri în mediul rural, și până la 20 de camere în
mediul urban, funcționând în „locuințele cetățenilor sau în clădiri in dependente, care asigură în
spații special amenajate cazarea turiștilor și condițiile de pregătire și servire a mesei‖);
amplasarea pensiunilor turistice urbane și a pensiunilor turistice rurale și spațiile pentru
prepararea și servirea mesei.
În Monitorul Oficial nr. 379 bis din 19 mai 2008 a fost publicat Ordinul ministrului
pentru întreprinderi mici și mijlocii, comerț, turism și profesii liberale nr. 636/200865[93] pentru
aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turist ice.
Prin intrarea în vigoare prezentului ordin, se abrogă Ordinele Ministrului turismului nr.
510/2002, 911/2002 și 188/2003, dar rămân în continuare în vigoare în domeniul clasificării
următoarele ordine: HG nr. 1328/2001 privind clasificarea structuril or de primire turistice; HG
nr. 1412/200266[75] pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.328/2001
privind clasificarea structurilor de primire turistice .
Actul normativ a fost elaborat în conformitate cu recomandările Master Planului pen tru
Dezvoltarea Turismului Național cu privire la ―simplificarea sistemului de clasificare hotelieră,
pe baza propunerilor asociațiilor profesionale și patronale din turism interesate precum și a
propunerilor sosite de la ministere care au activitate care relaționează cu turismul, în colaborare
cu personalul din teritoriu de la Direcția de Autorizare din MIMMCTPL‖.
Principalele modificări pe care le aduce actul normativ se referă la: modificarea încadrării
pensiunilor turistice, din pensiuni turistice urba ne (clasificare pe stele) și pensiuni turistice rurale
(clasificate pe flori) în: pensiuni turistice clasificate pe stele, indiferent de localizarea lor în
mediu urban sau rural, cu o capacitate maximă de cazare de până la 20 de camere, și pensiuni
agrotur istice, clasificate pe flori, cu o capacitate maximă de cazare de până la 8 camere, cu
obligația de a oferi produse alimentare naturale care să fie preparate în gospodăria proprie și cu
obligația ca gazdele să fie implicate în mod direct în organizarea pro gramului turiștilor pe
parcursul sejurului; structurile de primire turistice se clasifică pe stele și, respectiv, flori în cazul
pensiunilor agroturistice, în funcție de caracteristicile constructive, dotările și calitatea serviciilor
pe care le oferă; în pensiunile agroturistice, turiștilor li se oferă produse alimentare naturale din
gospodăria proprie sau achiziționate de la producători locali autorizați; în cadrul pensiunilor

61 OUG 58/1998 privind organizarea și desfășurarea activității de turism în România, publicată în Monitorul Oficial nr. 309 din 26.08.1998 (selecții)
62 HG nr. 1328/ 2001 privind clasificarea structurilor de primire turistice, publicată în Monitorul Oficial nr. 17 din 15.01.200 2 (selecții)
63 Ordinul Ministrului Turismului nr. 188 /2003 privind modificarea și completarea Normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice,
aprobate prin Ordinul ministrului turismului nr. 510/2002 (selecții)
64 Ordinul Ministrului Turismului nr. 510/ 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea structuril or de primire turistice, publicat în Monitorul
Oficial nr. 181 din 24.03.2003 (selecții)
65 Ordinul 636/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice, publicat în Monitorul Oficial nr. 379 bis/19.05.2008
(selecții)
66 HG 1412 / 2002 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.328/2001 privind clasificarea structurilor de pri mire turistice (selecții)

43 agroturistice trebuie să se desfășoare cel puțin o activitate legată de agricul tură (creștere animale,
cultivare plante, livezi de pomi fructiferi) sau se desfășoară o activitate meșteșugărească (atelier
de lucru cu diferite articole de artizanat). Activitățile în cauză trebuie să fie continue sau să aibă
caracter de repetabilitate ( în funcție de specific și sezonalitate); etc.

1.2.3 Master Planul pentru Turismul Național al României 2007 -2026
1.2.3 National Tourism Master Plan for Romania 2007 -2026
Inițiativele la nivel național pentru susținerea turismului au început să se concret izeze
odată cu aderarea României la Uniunea Europeană. Deși au existat astfel de inițiative și înainte
de anul 2007 ținem să precizăm că acestea au rămas la stadiul teoretic, evidențiindu -se în general
sub formă de strategii nefuncționale și fără suport le gislativ concret de aplicare în practică. De
asemenea, ținem să menționăm că și după anul 2007 nu s -a realizat o separare a turismului
practicat în mediul rural de cadrul general al turismului practicat în România, deși acesta este
tratat sub diferite form e în toate documentele la care ne referim. Astfel, în demersul nostru de
surprinde măsurile luate la nivel administrației publice centrale vom realiza o extragere a
diferitelor concluzii și recomandări ce au influență asupra dezvoltării sectorului turismul ui rural.
Master Planul pentru Dezvoltarea Turismul Național al României 2007 -2026 este un
document strategic, elaborat de către o echipă de experții ai Organizației Mondiale a Turismului
împreună cu omologii din România în numele Guvernului României, urmă rește să aprobe
principiile dezvoltării durabile a turismului. Obiectivul acestui Master Plan pentru dezvoltarea
turismului din România a fost de a identifica punctele slabe din industria turistică din România și
de a trasa direcțiile strategice privind mo dul în care aceasta poate fi restructurată și în care pot fi
asigurate resursele necesare, precum si modul în care poate fi regenerată pentru a putea concura
în mod eficient pe piața mondială. Recomandările specifice au fost incluse în Planul de Acțiune,
iar modul lor de implementare a făcut obiectul fondurilor oferite prin Fondurile Structurale ale
Uniunii Europene până în anul 2013.
În ceea ce privește promovarea și valorificarea turismului în țara noastră, ca și
componente ale merketingului turistic, pro blemele identificate67[102] sunt multiple (din cadrul
acestora am selectat în continuare pe cele mai importante): la nivel de minister: nu există o
strategie bazată pe înțelegerea deplină și aprofundată a caracteristicilor și tendințelor pieței
pentru marke tingul României ; nu sunt stabilite direcții strategice naționale; reprezentarea
României pe piața turistică este slabă; nu se urmăresc rezultatele participărilor la târgurile de
turism din străinătate, etc.; la nivel de sector turistic: expunere insuficie ntă a României și a
ofertei sale de produse turistice în media principalelor piețe conducând la o percepție neclară a
țării ca o serioasă și originală destinație turistică.
Prin Plan au fost elaborate o serie de r ecomandări din care am selectat pe cele
aplicabile și în sectorul turismului rural , precum: dezvoltarea mai multor produse/programe
turistice care să nu includă doar cazare (îmbunătățirea gamei de atracții și activități oferite

67 World Tourism Organization, 2006 – Master Planul pentru Dezvoltarea Turismul Național 2007 -2026, accesibil on -line la
http://webcache.googleusercontent.com/search?q=cache:VzHzpe6zmpIJ:www.b -and-b.ro/pdf/masterplan/2.%2520MasterPlan_27.06.2007_
Concluzii_Principale.pdf+&hl=ro&gl=ro (selecții)

44 vizitatorilor); publicitatea evenimentelor rurale tradiționale (facili tarea planificării vizitatorilor);
fundamentarea de planuri de dezvoltare durabilă a turismului de către rezervațiile naturale;
îmbunătățirea facilităților de primire a turiștilor; creșterea interesului pentru evenimentele
culturale (colectarea și transmit erea informaților legate de aceste evenimente); introducerea unui
sistem național de trasare pe hartă a traseelor și de colectare a informațiilor pentru dezvoltarea și
implementarea unei campanii de marketing al excursiilor; întocmirea hărții de ciclism și
descrierea itinerarului de ciclism de -a lungul Dunării; constituirea unui punct central de
informare a operatorilor de croaziere pe Dunăre pentru a promova ofertele de croazieră etc. ;
crearea unei rețele de centre de informare turistică (CIT) care reprez intă o resursă valoroasă de
furnizare a informațiilor și de influențare a opțiunilor vizitatorilor; introducerea unui nou sistem
de colectare a datelor privind vizitatorii, privind cazarea și gradul de ocupare, etc.
Probleme și recomandări de restructurar e a sectorului turismului rural din
România68[102] – Investițiile în infrastructura turismului, în agroturism și în turismul rural sunt
considerate mijloace care pot contribui la susținerea unei dezvoltări echilibrate a tuturor
regiunilor, prin ridicarea ni velului de trai în zonele rurale. Se menționează că principalele resurse
ale turismului sunt amplasate, în majoritate, în zone subdezvoltate din punct de vedere socio –
economic, iar stimularea sectorului turismului ar putea conduce la revitalizarea acestor zone, prin
integrarea lor în circuitul turistic. Din acest motiv, dezvoltarea turismului regional și rural
reprezintă una din cele cinci priorități secundare ale strategiei de realizare a unei dezvoltări
echilibrate a regiunilor țării.
Trebuie de asemenea precizat că pentru cei care au elaborat studiul ―Turismul cultural/de
patrimoniu‖ este considerat drept o categorie largă, ce include „turismul religios‖, deoarece
gradul de vizitare a bisericilor și clădirilor religioase din țară vor fi motivate în marea lor
majoritate de interesul general pentru istoria României, iar „agroturismul‖ sau „turismul rural‖ se
încadrează în categoria „geoturism‖.
Tot în viziunea acestora, geoturiștii sunt persoane adulte (peste 40 de ani) adepte ale
turismului în natură, turi ști mai tineri „amatori de experiențe noi/cunoaștere‖ cum ar fi familiile
care nu au încă copii, cei care călătoresc cu prietenii sau grupuri mici de prieteni – și necăsătoriți,
cu educație, cu stabilitate financiară, călători cu experiență. Aceștia cercet ează cu atenție zona
înainte de a veni, în special prin mijloace electronice, fac propriile lor aranjamente de călătorie
prin intermediul furnizorilor de servicii turistice sau vor folosi un tour -operator mic, specializat
din țara de origine, știu ce vor s ă vadă și să facă înainte de a veni însă sunt gata să participe la
atracții și la activități de interes care nu au fost identificate din timp, preferă unitățile de cazare
mici sau medii cu importante trăsături tradiționale, din materiale de construcție loc ale, dar cu un
nivel ridicat de facilități moderne și confort (cel puțin 2, 3 sau 4 stele). De asemenea, aceștia își
doresc restaurate de înaltă calitate, din care unele oferă bucătărie locală, altele cu bucătărie
internațională (în special italiană, franc eză) împreună cu un număr limitat de baruri mai modeste
și unități gen fast food.

68 World Tourism Organization, 2006 – Master Planul pe ntru Dezvoltarea Turismul Național 2007 -2026, accesibil on -line la
http://webcache.googleusercontent.com/search?q=cache:VzHzpe6zmpIJ:www.b -and-
b.ro/pdf/masterplan/2.%2520MasterPlan_27.06.2007_Concluzii_Principale.pdf+&hl=ro&gl=ro (selecții)

45 De asemenea, în acest document oficial termenul de „ecoturism‖ include atât turismul
rural și agroturismul, cât și ceea ce piața internațională numește „geoturism‖. Din aces t motiv se
recomandă prioritatea atracțiilor și activităților ecoturistice și de turism rural drept caracteristici
ale programului de vizite ale reprezentanților mass -media, să se ofere ecoturiștilor: să participe la
vizite și activități culturale/de patri moniu; operațiuni la scară mică până la medie în diferite părți
ale țării (în special în Carpați și Delta Dunării) care să includă activități și interacțiuni cu
resursele naturale și oamenii din comunitățile rurale – în principal vizând turiști străini (și români
în weekend și în concedii), tineri (20 – 35 ani) și mai în vârstă (+50 ani). Acestea vor fi
promovate ca atracții individuale și/sau ca parte a unui circuit .
Problemele principale ale turismului rural identificate în România prin studiul menționat
anterior sunt: instabilitatea cadrului instituțional cu responsabilități în dezvoltarea strategiilor și
politicilor de turism; lipsa cooperării în sector; insuficienta informare a turiștilor și promovare;
infrastructură nedezvoltată , mai ales în ceea ce p rivește transportul, comunicațiile și serviciile ;
grad redus de ocupare a structurilor de cazare; dezvoltare insuficientă a întreprinderilor mici și
mijlocii în sector; produselor turistice subdezvoltate și o slabă concentrare a structurilor de
cazare și u nităților de alimentație publică.
Planul de acțiune pentru punerea în aplicare a Master Planului cuprinde însă măsuri
concrete pentru sectorul turismului rural, dintre care menționăm: promovarea zonelor protejate;
informarea vizitatorilor cu privire la op ortunitățile din zonele rurale, inclusiv cazare, activități,
atracții și evenimente; acordarea asistenței furnizorilor de turism rural pentru a pătrunde pe piață;
publicitatea evenimentelor tradiționale, a obiceiurilor și meșteșugurilor care prezintă inter es
pentru turiști; etc.

1.2.4 Cadru legislativ suport – programele de marketing -promovare -dezvoltare
1.2.4 Legislative support framework – marketing -promotion and development
programs
Cadrul politic românesc din ultimii ani a fost puternic contestat. Ori ce măsură luată
pentru dezvoltarea turismului a fost pe larg discutată. Cu toate acestea, proiectele legislative
create au urmat recomandările Master Planului creat pentru perioada 2007 -2026 de specialiștii
WTO. Astfel, aceștia au recomandat ca pe termen s curt – 2007 -2010 – accentul să se pună pe:
programele corespunzătoare de redezvoltare, diversificare și repoziționare a produselor și
facilităților turistic ale Mării Negre și stațiunilor balneare; o strategie de marketing care să pună
accentul pe construi rea imaginii și crearea unui brand; sprijinirea atracțiilor și produselor
existente care să îndeplinească cerințele pieței precum turismul de afaceri, tururile în
Transilvania, Maramureș și Bucovina. Pe termen lung aceștia au recomandat lărgirea piețelor
geografice și segmentelor către care poate fi direcționată gama extinsă a destinațiilor turistice din
țară ceea ce va face posibilă și de dorit ―promovarea României ca „un mix de branduri‖, fiecare
din grupurile de interese turistice din țară reprezentând b randuri individuale …. brandul
individual încorporat în planurile Agenției de Dezvoltare Regională nu reprezintă o abordare

46 optimă a creării brandului, deoarece brandurile trebuie legate de diferite nivele ale produselor
turistice și de interesele pieței t uristice‖.
În acest context, în fiecare an s -au elaborat hotărâri de guvern prin care au fost create
programe de marketing -promovare -dezvoltare turistică, ale căror prevederi generale includ și
zonele rurale. Programul anual de marketing și promovare turi stică urmărește promovarea celor
mai importante destinații și forme de turism din România pe piața internă și pe principalele piețe
turistice din străinătate, iar prin promovarea brandului turistic national se dorește crearea unei
imagini pozitive a Români ei ca destinație turistică pe plan național și internațional.
– Prevederile programului de marketing și promovare turistică în anul 200869[72]: crearea,
dezvoltarea și promovarea brandului turistic național; marketing prin internet și alte
mijloace electroni ce; organizarea de vizite educaționale și de informare; activități de
promovare și publicitate prin intermediul: cataloagelor turistice ale turoperatorilor, etc.
care promovează pe piețele -țintă produse turistice și pachete de servicii turistice cu locul
de desfășurare în România, posturilor de televiziune care realizează emisiuni de turism,
etc.;
– Prevederile programului de marketing și promovare turistică în anul 201070[78]:
achiziționarea de materiale de promovare (ghiduri, hărți, albume, cataloage, fotore portaje,
fotografii, cărți cu specific de turism etc.); realizarea de materiale de promovare
(cataloage, broșuri, pliante, etc.); stabilirea programului anual de dezvoltare a
destinațiilor și a produselor turistice (acesta urmărește: susținerea turismului intern în
vederea îmbunătățirii circulației turistice în paralel cu conservarea patrimoniului natural
și cultural; îmbunătățirea calității serviciilor turistice din România; realizarea de investiții
publice în infrastructura turistică; etc.);
– Prevederile programului de marketing și promovare turistică în anul 201171[74]:
organizarea în România a Congresului Internațional de Turism Rural, în parteneriat cu
EUROGITES ANTREC România, sub patronajul Organizației Mondiale a Turismului;
realizarea de coproducții de emisiuni de televiziune privind dezvoltarea destinațiilor
turistice; actualizarea sistemului de clasificare a structurilor de primire turistică din
România; dezvoltarea sistemului informațional privind rute culturale, rute montane și alte
rute pedestre, trasee cicloturistice și pentru monumentele istorice importante din punctul
de vedere al circulației turistice; realizarea și administrarea bazei de date privind
structurile de primire cu funcții de cazare; demararea procedurilor de implementare a
Contulu i Satelit în Turism; crearea și implementarea sistemului software pentru rețeaua
de centre de informare turistică din România; crearea și dezvoltarea sistemului software
pentru susținerea activității de promovare și dezvoltare, etc.;

69 HG 120/2008 p rivind aprobarea Programului anual de marketing și promovare turistică și a Programului anual de dezvoltare a produselor turi stice, publicată în
Monitorul Oficial nr. 413 din 02.06.2008 (selecții)
70 HG 77/2010 privind aprobarea Programului anual de marketi ng si promovare si a Programului anual de dezvoltare a destinațiilor si a produselor turistice , publicată
în Monitorul Oficial nr. 80 din 05.02.2010 (selecții)
71 HG 14/2011 privind aprobarea Programului anual de marketing si promovare turistica si a Progra mului anual de dezvoltare a destinațiilor, formelor si produselor
turistice , publicată în Monitorul Oficial nr. 37 din 14.01.2011 (selecții)

47 – Prevederile programulu i de marketing și promovare turistică în anul 201272[76]:
organizarea de activități de relații publice în țară și în străinătate, precum servicii de
promovare directă pe plan atât național, cât și internațional, promovarea către segmentul –
țintă prin corespo ndență poștală sau transmiterea de comunicate de presă; realizarea de
acțiuni de promovare și publicitate cu rol în creșterea notorietății destinațiilor și
produselor turistice românești; activități privind desemnarea destinațiilor ecoturistice,
etnoFigura e și culturale din România, etc..
Programele menționate anterior au fost completate de HG 126/201073[73] și HG
320/201174[77] prin care au fost aprobate următoarele proiectele de investiții în turism ale
autorităților locale, precum: Consiliul județean Gorj: recuperarea valorilor de cult din comuna
Arcani, comuna Dănciulești – satul Zăicoiu, comuna Jupânești – satul Boia, comuna Lelești –
satul Frătești, comuna Scoarța – satele Bobu și Pișteștii din Deal, comuna Schela – satul
Sâmbotin, comuna Roșia de Amarad ia – satul Seciurile; modernizarea circuitului de vizitare –
Peștera Muierilor; peștera Polovragi; reamenajarea potecilor turistice și refacerea marcajelor pe
traseele turistice montane interjudețene din munții Parâng, Vâlcan și Godeanu; Consiliul
județean Mehedinți: dezvoltarea infrastructurii turistice de agrement din insula Șimian;
Consiliul județean Vâlcea: r ecuperarea valorilor de cult din comuna Tomșani – satele Bălțățeni
și Dumbrăvești; amenajarea Muzeului Trovanților, Costești; amenajarea culelor, M ăldărăști;
dezvoltarea infrastructurii turistice de agrement din comuna Voineasa.
De asemenea, în anul 2011 Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului a fundamentat
Planul de marketing strategic și operațional al turismului românesc pentru perioada 201 1-2015.
Principalele programe propuse pentru turiștii străini au fost ―Îngerii păzitori‖, ―Ne pasă‖,
―România îți urează bun venit‖, ―20 de atracții de top‖ și ―10 circuite de top‖. Pentru piața
internă se vizează activități predominant orientate către con struirea unui sistem de marketing al
turismului românesc, îndeosebi pentru crearea unui portal web central al turismului românesc, cu
sistem adiacent de rezervare. Potrivit Planului de marketing strategic și operațional 2011 -2015,
realizat de compania Horw at HTL pentru Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului
(MDRT), promovarea României din punct de vedere turistic se va axa pe promovarea
destinațiilor competitive pe internet.

72 HG 20/2012 privind aprobarea Programului multianual de marketing și promovare turistic și a Programului multianua l de dezvoltare a destinațiilor, formelor și
produselor turistice, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 43 din 18.01.2012 (selecții)
73 HG 126/2010 privind aprobarea Listei cuprinzând programele și proiectele de investiții în turism și a surselor de finanțare a documentațiilor tehnice și a lucrărilor de
execuție a programelor și obiectivelor de investiții în turism, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 354 din 28.05. 2010 (selecții)
74 HG 320/2011 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 120/2010 privind aprobarea Listei cuprinzând programele și proiectele de investiții în
turism și a surselor de finanțare a documentațiilor tehnice și a lucrărilor de execuție a programelor și obiectivelor de inve stiții în turism, publicată în Monitorul Oficial
al României nr. 250 din 08.04.2011 (selecții)

48 1.3. POLITICI, MĂSURI STRATEGICE ȘI PROIECTE DE
DEZVOLTARE A TURISMULUI L A NIVEL REGIONAL, CU AXARE PE
REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD -VEST OLTENIA
1.3. POLICIES, STRATEGIC MEASURES AND REGIONAL
TOURISM DEVELOPMENT PROJECTS WITH FOCUS ON SOUTH –
WEST OLTENIA DEVELOPMENT REGION
Politicile de turism regionale și județene urmăresc în gen eral următoarele linii directoare
care se transpun în strategii cu implicații directe asupra proiectelor locale75[83]: stimularea
comunităților rurale și încurajarea acestora în direcția dezvoltării unei oferte complete și
complexe de produse turistice de c alitate; creșterea importanței obiceiurilor tradiționale ca formă
de conservare și perpetuare a culturii și identității naționale; crearea unor oferte de
produse/programe turistice rurale integrate la nivelul destinațiilor cu potențial turistic cu scopul
îmbunătățirii experienței turistice și al unui consum mai lent al resurselor; dezvoltarea sistemului
de distribuție al produsului turistic românesc, pentru a facilita accesul acestuia pe piețele țintă.

1.3.1 Strategii, programe și proiecte de dezvoltare a sectorului turistic din mediul
rural al regiunii Olteniei
1.3.1 Strategies, programs and projects for the development of rural tourism sector
in the region of Oltenia
Documentele strategice regionale sunt structurate pe obiective și priorități, atent corel ate
cu politicile și reglementările comunitare, precum și cu strategiile de dezvoltare create la nivel
național. Obiectivele generale ale acestor documente strategice sunt concentrate în general spre
crearea de locuri de muncă, creșterea competitivității, calificarea resurselor umane, creșterea
atractivității regionale, precum și valorificarea potențialului turistic. Pentru atingerea obiective
de sprijinire a turismului se sprijină proiectele de investiții care se concentrează spre
valorificarea patrimoniul ui natural și a moștenirii cultural -istorice prin turism.
În acest context, în Strategia de dezvoltare socio -economică 2007 -2013 a Regiunii S -V
Oltenia76[61] se menționează ca măsură prioritară dezvoltarea turismului și valorificarea
patrimoniului natural și a moștenirii cultural -istorice din regiune. Pentru aceasta sunt propuse
două măsuri principale: sprijinirea dezvoltării infrastructurii de turism și creșterea atractivității
turismului regiunii prin dezvoltarea marketing -ului regional; dezvoltarea zonel or rurale și
montane ca suport pentru turism prin dezvoltarea infrastructurii, diversificarea economiei rurale
și dezvoltarea spațiului rural; creșterea atractivității regiunii valorificarea moștenirii culturale, a
resurselor naturale și a îmbunătățirii ca lității infrastructurii de cazare și de agrement;creșterea
vizibilității regiunii prin crearea și editarea de pliante, broșuri, etc.

75 INCDT (Institutul Național e Cercetare -Dezvoltare în Turism), 2009 – Strategia națională de dezvoltare a ecoturismului în România, accesibil on -line la adresa
http://www.mdrl.ro/_documen te/turism/studii_strategii/ecoturism_faza2.pdf (selecții)
76 ADROLTENIA, 2006, Strategia de Dezvoltare Regională 2007 -2013 a Regiunii Sud -Vest Oltenia, accesibilă on -line la adresa
http://www.adroltenia.ro/index.php?id=7&sid=20 (selecții)

49 La nivelul Regiunii S -V Oltenia, cele 5 Grupuri de Lucru Subregionale și cele 5 Grupuri
Tematice de Lucru au stabilit pentr u Prioritatea Regională 3 ―Dezvoltarea turismului și
valorificarea patrimoniului natural și a moștenirii cultural -istorice‖ următoarele măsuri și
operațiuni77[62] ce au fost integrate în Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității
Economice, Axa prioritară 5: România, destinație atractivă pentru turism și afaceri și Programul
Operațional Regional, Axa prioritară 4: Dezvoltarea turismului regional și local:
– creșterea atractivității regiunii prin dezvoltarea economică și crearea de locuri de mu ncă,
ca urmare a valorificării moștenirii culturale și resurselor naturale și a îmbunătățirii
calității infrastructurii de cazare și de agrement (restaurarea și valorificarea patrimoniului
istoric si cultural, precum și crearea/modernizarea infrastructuril or conexe; crearea/
dezvoltarea/ modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabilă a
resurselor naturale cu potențial turistic; reabilitarea/ extinderea / modernizarea/dotarea
structurilor de cazare cu utilitățile conexe, precum și a f acilităților de recreere;
– creșterea atractivității turismului în regiune, dezvoltarea marketing -ului regional
(crearea centrelor de promovare și informare turistică; introducerea unor noi elemente de
promovare, diversificarea materialelor promoționale gen erale și diseminarea
instrumentelor promoționale prin evenimente naționale și internațional; promovarea
produselor turistice și a activităților de marketing specifice menite să dezvolte și să
consolideze turismul intern).

1.3.2 Strategia regională de dezv oltare culturală cu impact asupra sectorului turistic
1.3.2 Regional strategy for cultural development with impact on the tourism sector
Regiunea Sud -Vest Oltenia se distinge prin prezența a două tendințe bine conturate, care
polarizează pe de o parte, cr eația cultă de nivel înalt, iar pe de altă parte, potențialul legat de
tradiția folclorică și de meșteșuguri.
Obiectivele strategice care fundamentează politicile culturale la nivel regional78[90]
urmăresc: promovarea valorilor culturale existente; dezvolt area culturii în plan local, ținând
seama de specificul și de potențialul fiecărei zone; păstrarea unor tradiții identitare, prezervarea
meșteșugurilor și formelor de exprimare artistică; reabilitarea monumentelor istorice, (re)inserția
lor în viața cultur ală a comunităților și utilizarea acestui potențial ca resursă importantă a
turismului cultural; dezvoltarea industriilor culturale și conexe, ca alternative la procesul de
dezindustrializare din regiune.
Direcțiile de acțiune pe baza cărora acționează aut oritățile publice sunt: stimularea
creației contemporane în domeniul artelor vizuale, a literaturii, etc.; extinderea pieței culturale,
prin programe de educație prin artă, prin atragerea tinerilor din localitățile rurale la viața
culturală comunitară; pro iecte de promovare a artei locale în spațiul regional, național și
european; includerea în traseele de turism cultural, alături de monumentele istorice, a zonelor cu
bogate tradiții populare și producții artizanale; realizarea unor noi obiective de patrimo niu

77ADROLTENIA, 2011, Studiu privind implementarea Programului Operațional Regional 2007 -2013 în regiunea Sud Vest Oltenia , accesibil on -line la adresa
http://www.adroltenia.ro/index.php?id=7&sid=22 (selecții)
78 Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor, 2007, Programul Operațional Regional 2007 -2013 , accesibil on -line la adresa
www.mdrl.ro/_documente/POR/POR_august_07.pdf (selecții)

50 cultural bisericesc; realizarea, prin parteneriat public -privat, a unor filme documentare privind
istoria, cultura, etnografia și turismul din regiune sau chiar mono Figura e; înființarea de „centre
multifuncționale‖, cu acces la Internet și cu site prop riu în mediul rural, etc.

1.3.3 Strategiile de dezvoltare spațială a județelor din Regiunea S -V Oltenia și
măsurile cu impact asupra sectorului turistic
1.3.3 Spatial development strategies of counties in S -W Oltenia region and impact
measures on the tour ism sector
Planurile de amenajare a teritoriului județean reprezintă documente strategice
programatice ce se corelează cu obiectivele cuprinse în strategiile și programele naționale,
regionale, locale sau sectoriale, precum: Planul Național de Dezvoltare 2 007 – 2013; Conceptul
Național de Dezvoltare Spațială (în curs de elaborare); Legile de aprobare a Secțiunilor P.A.T.N.
(precum și secțiunile P.A.T.N. în curs de aprobare); Strategia de Dezvoltare Regională a
Regiunii Sud – Vest Oltenia, 2007 – 2013; Progr amele Operaționale Sectoriale pentru
implementarea axelor prioritare ale P.N.D.; Strategia Națională de Protecție a Mediului (2004 –
2025); Strategia națională privind dezvoltarea serviciilor publice de gospodărie comunală
(orizont 2030); Strategia Naționa lă de Management al Riscului la Inundații (H.G. 1854/2005);
Strategia Națională de Gospodărire Durabilă a Deșeurilor (2008 – 2013); Strategia de Dezvoltare
Durabilă a Agriculturii (2004 orizont 2025); Strategia Națională pentru Ocuparea Forței de
Muncă (20 04 – 2010); Planul Local de Acțiune pentru Mediu (2006 orizont 2015); Planul de
management al bazinului hidro Figura Olt, în curs de elaborare (orizont 2015); Planul Județean de
Gestionare a Deșeurilor; Strategia culturală județeană 2008 – 2013, etc.
Obiec tivul comun tuturor planurilor de amenajare a teritoriului este realizarea unei
dezvoltări echitabile și durabile a teritoriului de referință prin adoptarea de comun acord de către
administrațiile publice locale a unui set de politici (direcții de dezvolta re) pentru principalele
domenii cu relevanță teritorială. Obiectivul major general al planului de amenajare a teritoriului
județean este dezvoltarea spațială economico – socială durabilă și echilibrată pe ansamblul
teritoriului, în paralel cu protecția, co nservarea și reabilitarea mediului natural, promovarea
susținută a resurselor regenerabile. Scopul final al intervențiilor propuse pentru atingerea acestui
obiectiv este îmbunătățirea calității și cadrului de viață al populației.
Obiectivele principale spe cifice celor patru domenii mari pe care este structurat P.A.T.J.79
[91], relaționate cu sectorul turistic (rural), sunt: Structura teritoriului (protejarea și conservarea
biodiversității; protejarea patrimoniului natural prin extinderea zonelor instituite c a protejate și
managementul modern al acestora; restaurarea, protejarea și valorificarea patrimoniului cultural
construit; dezvoltarea și modernizarea infrastructurii tehnice a teritoriului, etc.); Structura socio –
demo grafic ă (creșterea nivelului de trai ș i a calității vieții populației; reducerea migrației din
zonele rurale, etc.); Structura activităților (dezvoltarea turismului prin valorificarea durabilă a
potențialului turistic natural și cultural); Contextul teritorial (cooperarea în condiții avantajoa se a

79 Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor, http://www.mdrt.ro/dezvoltare -teritoriala/amenajarea -teritoriului/am enajarea -teritoriului -in-context –
national/ -9611 (selecții)

51 județului în spațiul suprateritorial prin amplificarea rolului polilor regionali și subregionali și
prin realizarea infrastructurilor majore de transport).
Prin corelarea cu Planul Național de Dezvoltare 2007 – 2013, care stabilește ca obiectiv
princi pal ―creșterea competitivității turismului românesc prin coroborarea acțiunilor care vizează
dezvoltarea și promovarea internațională a României ca destinație turistică, dar și dezvoltarea
unei industrii turistice naționale durabile‖, PATJ -urile stabilesc direcțiile care vor orienta
domeniile de intervenție și tipurile de măsuri pentru îndeplinirea acestui obiectiv strategic :
dezvoltarea produselor turistice; marketing și promovare; modernizarea și dezvoltarea
infrastructurii de turism; reabilitarea și valo rificarea patrimoniului natural și a moștenirii cultural
– istorice; îmbunătățirea infrastructurii de acces și a condițiilor de mediu în zonele turistice;
sprijinirea societăților care activează în turism; creșterea vizibilității regiunilor, dezvoltarea
marketingului regional; dezvoltarea resurselor umane din sectorul turistic, etc.
În vederea realizării creșterii competitivității turistice (atractivitate, ofertă turistică,
valoare economică), principalele obiective specifice propuse prin PATJ și corelate l a nviel
regional sunt următoarele:
– Îmbunătățirea infrastructurii turistice – reducerea deficitului infrastructurii în localitățile
cu potențial turistic; dezvoltarea echilibrată a infrastructurii turistice în concordanță cu
potențialul specific al fiecărui areal turistic, etc.
– Dezvoltarea și diversificarea ofertei turistice – îmbunătățirea serviciilor de informare;
valorificarea resurselor turistice existente, precum și a celor necuprinse încă în circuitul
turistic, dezvoltarea principalelor tipuri de turis m și identificare nișelor de piață;
promovarea eficientă a produsului turistic prin participarea la târguri de turism, seminarii
și congrese etc.; omologarea tuturor pensiunilor și fermelor agroturistice existente și
dezvoltarea altora noi; conservarea și restaurarea caselor vechi și a muzeelor etno Figura e;
valorificarea creației artizanale, meșteșuguri tradiționale, crearea de școli – atelier și
organizarea de expoziții cu vânzare a creațiilor meșteșugarilor locali, etc.;
– Reabilitarea infrastructurii tehni ce a zonelor cu potențial turistic – asigurarea căilor de
acces către punctele de interes turistic prin modernizarea și dezvoltarea rețelelor de
transport național și local; echiparea edilitară corespunzătoare a localităților cu potențial
turistic, etc.;
– Sprijinirea societăților care activează în turism – creșterea vizibilității regiunii; utilizarea
integrală a obiectivelor turistice dispuse pe întreaga suprafață a regiunii; reclamă turistică
dirijată și susținută, etc.;
– Promovarea ofertei turistice pe baza îmbunătățirii sistemului de comunicare în turism –
crearea și promovarea unei identități (mărci) turistice care să sintetizeze specificul zonei
de interes cultural și regional (ex.: Oltenia de sub Munte); măsuri integrate pentru
creșterea calității promov ării și realizarea unei informări corespunzătoare prin materiale
promoționale diverse (publicații, pliante, reclame, internet, participări la târguri de profil
etc.); etc.

52 1.3.4 Măsuri și proiecte de dezvoltare a infrastructurii turistice și de promovare a
turismului
1.3.4 Measures and development projects oftourism infrastructure and tourism
promotion
Documentele strategice reprezintă doar o parte a documentelor ce prezintă linii directoare
privind dezvoltarea regional în Regiunea Sud -Vest Oltenia. La ac estea se adaugă însă măsuri și
proiecte specifice de sprijinirea a dezvoltării și promovării turismului, dar și pentru îmbunătățirea
infrastructurii tehnice și turistice suport.
PROGRAMUL OPERAȚIONAL REGIONAL (POR)80[90] reprezintă programul prin
care Uniun ea Europeană finanțează proiecte locale și regionale în România în perioada 2007 –
2013. POR prevede pentru Regiunea Sud -Vest Oltenia, în complementaritate cu celelalte
Programe Operaționale Sectoriale, peste 600 milioane Euro. Această sumă este destinată
sprijinirii dezvoltării turismului, a mediului de afaceri, a infrastructurii sociale și a infrastructurii
de transport și are drept scop asigurarea creșterii calității vieții și a atractivități regionale din
punct de vedere investițional:
Susținerea prin PO R a infrastructurii de transport81[63] (AP 2, DMI 2.1. Reabilitarea si
modernizarea rețelei de drumuri județene, străzi urbane) – până la data de 31 ianuarie 2012 au
fost depuse 49 de proiecte în valoare solicitată de 337,51 mil. euro și au fost aprobate 19 proiecte
în valoare de 154,03 mil. euro. Proiectele aprobate vizează reabilitarea și modernizarea
drumurilor naționale și județene din regiune, o parte din acestea relaționând localități cu potențial
turistic. La acestea se adaugă programe guvernamentale care urmăresc executarea de lucrări de
infrastructură rutieră precum cele care să lege reședințele de comună cu obiectivele economico –
turistice situate în intravilanul localităților rurale sau proiectele prevăzute în bugetele locale ale
consiliilor județen e și a primăriilor de fonduri care urmăresc modernizarea a cca. 34% din
drumurile nereabilitate.
Susținerea prin POR a infrastructurii turistice82[63] (AP 5 – DMI 5.1 ―Restaurarea și
valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, crearea și modernizarea i nfrastructurilor conexe‖
(alocare regională 30,4 mil. euro) și DMI 5.2 ―Crearea, dezvoltarea și modernizarea
infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale cu potențial turistic‖
(alocare regională 50,91 mil. euro)) – în ca drul măsurii DMI 5.1 au fost depuse 16 proiecte în
valoare solicitată de 52,96 mil. euro, din care au fost contractate 7 proiecte cu o valoare solicitată
de 33,88 milioane euro (rezultate prevăzute: 17712 mp suprafață reabilitată, 37872 număr turiști,
128 de noi locuri de muncă create; două proiecte în mediul rural: Restaurarea Bisericii ―Sf.
Nicolae‖ din Amaradia (Belivaca) și Restaurarea Bisericilor ―Adormirea Maicii Domnului‖ și
―Sf. Pantelimon‖ din Mântuleasa); în cadrul măsurii DMI 5.2 au fost depuse 3 1 de proiecte în
valoare solicitată de 71,76 mil. euro, din care au fost contractate 13 proiecte cu o valoare
solicitată de 26,39 mil. euro (toate proiectele se implementează în orașe sau în stațiuni balneare).

80 Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor, 2007, Programul Operațional Regional 2007 -2013 , accesibil on -line la adresa
www.mdrl.ro/_documente/POR/POR_august_07.pdf (selecții)
81 ADROLTENIA, 2012, Situația implementării POR la data de 31.07.2012 , accesibilă on -line la adresa http://por.adroltenia.ro/index.php?id=21&sid=46&news=247
(selecții)
82 ADROLTENIA, 2012, Situația implementării POR la data de 31.07.2012 , accesibilă on -line la a dresa http://por.adroltenia.ro/index.php?id=21&sid=46&news=247
(selecții)

53 Prin măsura DMI 5.3 ―Promovarea potențialului turistic și crearea infrastructurii necesare,
în scopul creșterii atractivității României ca destinație turistică‖ la nivelul regiunii SV Oltenia se
află în implementare: ―Promovarea potențialului turistic al județului Vâlcea‖ în valoare de
116573 euro fi nanțare nerambursabilă – proiect derulat de Consiliul Județean Vâlcea;
―Redescoperă Gorjul‖ – proiect derulat de Consiliul Județean Gorj; promovarea produselor și
evenimentelor turistice specifice din zona depresionară Horezu în scopul dezvoltării turismul ui
în Nord -Vestul județului Vâlcea – proiect derulat de Consiliul Local Horezu; ―Circuitul
mânăstirilor și schiturilor în județul Vâlcea‖ – proiect derulat de Fundația Renașterea
Bucovineană; Promovarea potențialului turistic al comunei Ponoarele prin acti vități de marketing
specifice și punerea în valoare a patrimoniului cultural, a obiectivelor antropice și tradițiilor
populare – Primăria comunei Ponoarele, Jud. Mehedinți; Sudul Olteniei, județele Dolj și Olt –
între istorie și folclor – Federația Patronat elor din Regiunea Oltenia -F-PRO; Turismul cultural
religios din județele Vâlcea și Olt – oportunitate de promovare a identității naționale și a valorilor
patrimoniului național – ―Fundația Cuvântul care zidește‖.
De asemenea, s -au propus noi PROIECTE ÎN D OMENIUL TURISMULUI pentru a fi
dezvoltate în perioada 2014 -2020, precum: Dezvoltarea infrastructurii de agrement în zona
turistică Mălaia, județ Vâlcea – pârtii de schi și infrastructură adiacentă; Valorificarea durabilă a
patrimoniului cultural vâlcean – comuna Costești – amenajarea căilor de acces către Conacul
Nicolae Bâlcescu; Renovarea și conservarea monumentelor istorice din comuna Grădiștea, jud.
Vâlcea; Valorificarea patrimoniului natural, istoric și cultural în scopul atragerii turiștilor –
comunel e Voineasa, Vaideeni; Crearea Complexului Hotelier Balnear Bala, județ Mehedinți
pentru valorificarea resurselor naturale; Crearea unui complex turistic pe insula Șimian în jurul
cetății Ada -Kaleh, comuna Șimian, jud. Mehedinți; Creare sate de vacanță – Valea Topolniței,
Valea Cosuștei, Izverna – în comunele Izvorul Bârzei, Ilovăț, Izverna și Sisești, jud. Mehedinți;
Reabilitarea peșterilor și introducerea în circuitul turistic din comunele Ponoarele și Cireșu;
Valorificarea potențialului turistic din comun a Ponoarele, jud. Mehedinți; Valorificarea și
promovarea regiunii viticole din Mehedinți; Crearea traseului cicloturistic al Dunării, jud.
Mehedinți, etc. ; proiecte de stimulare a dezvoltării meșteșugurilor și de dezvoltare a micii
industrii în valoare de 28822 lei (două proiecte) prin Programul național multianual 2002 -2012
pentru susținerea meșteșugurilor și artizanatului; proiecte de păstrare a tradițiilor și promovare a
turismului (5 proiecte) în valoare de 351712 euro prin Programul de vecinătate Româ nia –
Bulgaria; Proiect finanțat din fondul PHARE în județul Gorj in anul 2008 – PHARE 2004 –
„Schema de investiții pentru proiecte mici de gestionare a deșeurilor‖ Zona montană Runcu –
Arcani – Peștișani, zona de turism ecologic.
Cel mai important instru ment însă de finanțare a investițiilor în mediul rural este
PROGRAMUL NAȚIONAL DE DEZVOLTARE RURALĂ 2007 -2013. Prin Măsura 322
―Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătățirea serviciilor de bază pentru economia și populația
rurală și punerea în valoare a mo ștenirii rurale‖ ce se încadrează în Axa III ―Calitatea vieții în
zonele rurale și diversificarea economiei rurale au fost aprobate până în anul 2010 cca. 73 de
proiecte în valoare de 185,44 mil. euro (CNPDRP Regiunea S -V Oltenia) prin care: se vor

54 moderni za 378 km de drum, 444,46 km conducte de apă și 649 km de conducte de canalizare în
spațiul rural; vor crește obiectivele de patrimoniu reabilitate din mediul rural (ex.: protecția
element natural comuna Murgași, jud. Dolj; reabilitare biserică ―Sf. Parasc heva‖, comuna Alunu,
Jud. Vâlcea); se vor promova tradițiile și moștenirile culturale din regiune. Prin Măsura 312
―Sprijin pentru crearea și dezvoltarea de microîntreprinderi‖ tot din cadrul Axei III, au fost
sprijinite 129 de proiecte cu o valoare contra ctuală de 27,59 mil. euro, urmărindu -se dezvoltarea
structurilor de afaceri prin crearea de microîntreprinderi în mediul rural care să ajute la
dezvoltarea activităților meșteșugărești și a altor activități tradiționale și reducerea gradului de
dependență față de agricultură. Măsura 313 ―Încurajarea activităților turistice‖ se urmărește
dezvoltarea activităților turistice în zonele rurale, creșterea numărului de locuri de muncă și a
veniturilor alternative. Până în anul 2010 au fost contractate 48 de proiec te cu o valoare solicitată
de 35 mil. euro.

1.4. CONCLUZII
1.4. CONCLUSIONS
Turismul rural este un fenomen complex, cu diverse implicații psihologice, geografice și
urbanistice. Acesta reprezintă o formă de turism care include totalitatea activităților t uristice
organizate în spațiul rural de către populația locală, prin care se valorifică resursele turistice
locale, precum și dotările și structurile turistice, inclusiv pensiunile și fermele agroturistice83[10].
Rolul principal al turismului în cadrul econ omiilor locale este dat de influența acestor activități
în creșterea veniturilor populației rurale, în crearea de noi locuri de muncă, în dezvoltarea
sectorului serviciilor conexe, etc.
Această formă de turism a fost în continuă dezvoltare în țara noastră , mai ales după
crearea cadrului juridic necesar. Structurile specifice turismului rural au ajuns să reprezinte în
anul 2011 peste 40% din totalul structurilor de cazare din România, iar creșterea calității
condițiilor au determinat ca numărul de turiști s ă atingă un maxim de 360 mii persoane, dintre
care cca. 7% fiind turiști străini. Lipsa serviciilor turistice, a produselor turistice integrate și
problemele infrastructurale au determinat ca sosirile turiștilor să asigure un grad de ocupare de
doar 13,8%.
În rezolvarea acestor probleme, care asigură o slabă dezvoltare a turismului rural
românesc sub nivelul său de potențial, au fost fundamentate, pe lângă reglementările legislative
de reglementare a funcționalității activităților turistice specifice, o ser ie de strategii și programe
precum Master Planul pentru Dezvoltarea Turismul Național al României sau Programele anuale
de marketing și promovare turistică. La acestea se adaugă strategiile, programele și proiectele de
dezvoltare a turismului rural la nive l regional precum: Strategiile de dezvoltare socio -economică
2007 -2013; Strategiile regionale de dezvoltare culturală; Planurile de amenajare a teritoriului
județean; Programe europene (Programul Operațional Regional, Programul Național de
Dezvoltare Rural ă 2007 -2013); proiecte ale autorităților locale.

83 Cioceanu M. – Turismul rural, factor de accelerare a integrării economice europene, Considerații generale, note de curs, accesibil online la
http://www.scribd.com/doc/70924650/CAPI TOLUL -I

55
CAPITOL II METODOLOGIA DE CERCETARE PRIVIND
V ALORIFICAREA TURISMULUI ÎN AREALELE RURALE
CHAPTER II RESEARCH METHODOLOGY ON TOURISM
RECOVERY IN RURAL AREAS

În demersul cercetărilor din prezenta teză metodo logia utilizată a fost complexă,
cuprinzând o multitudine de instrumente și metode specific analizei statistice și economice. În
prezentul capitol, metodologia este descrisă succint pornind de la scopul, etapele și structura
cercetărilor până la metodele s tatistice și indicatorii utilizați.

2.1. STABILIREA AREALULUI DE CERCETARE
2.1. SETTING OF RESEARCH AREA
Regiunea Geografică a Olteniei84[12] este încadrată Carpații Meridionali în partea de
nord, iar în vest, sud și est de Dunăre și Olt. Râul Jiu trave rsează regiunea de la nord la sud și o
împarte în două părți aproape egale. În partea de nord se află zona subcarpatică, reprezentată
printr -un șir de dealuri, în nord -vest se află Podișul Mehedinți, dealurile Coșuștei și depresiunea
Severin, iar în sud se află Podișul Getic .
Din punct de vedere teritorial -administrativ, regiunea geografică și istorică a Olteniei se
întinde în prezent pe teritoriul județelor Dolj, Gorj, Mehedinți (fără orașul Orșova și comunele
Eșelnița, Dubova, Svinița, care aparțin Bana tului), Olt (fără zonele situate la est de râul Olt, care
fac parte din Muntenia), Județul Vâlcea (fără zonele situate la est de râul Olt). Toate aceste
județe sunt grupate în Regiunea de dezvoltare Sud -Vest.
Urmărind teritoriul istoric al Olteniei mențio nat mai sus statistica ne relevă că spațiul
rural al acestei regiuni geografice prezintă în componența sa administrativă 341 comune.
Distribuția teritorială a acestora este următoarea: 104 comune – județul Dolj; 61 comune –
județul Gorj; 58 comune – județu l Mehedinți (celelalte 3 comune – Eșelnița, Dubova, Svinița
aparțin Banatului); 58 comune – județul Olt (celelalte 46 comune aflate la est de Olt fac parte din
regiunea istorică a Munteniei); 60 comune – județul Vâlcea (celelalte 18 comune aflate la est de
Olt fac parte din regiunea istorică a Munteniei) (Tabel 2.1).
Tabel 2.1 Distribuția comunelor din Regiunea Geografică a Olteniei în funcție de forma de relief
Table 2.1 Geographical distribution of localities in the region of Oltenia by landform
Dolj Gorj Olt Vâlcea Mehedinți TOTAL
Câmpie 101 4 58 10 23 196
Deal 3 47 0 40 25 115
Munte 0 10 0 10 10 30
TOTAL 104 61 58 60 58 341
Sursa: prelucrări după PATN

84 Cocean P., 2005 – Geografia regional a României, Editura Ministerului Educației și Cercetării, ISBN 973 -0-04097 -4

56 2.2. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE CERCETĂRII
2.2. PURPOSE AND OBJECTIVES OF RESEARCH
Dezvoltarea turismu l rural în Regiunea Geografică a Olteniei este un obiectiv de
importanță strategică pentru politicile locale și regionale. Valorificarea resurselor naturale și
antropice în scop turistic, diversificarea și creșterea calității serviciilor turistice și îmbun ătățirea
infrastructurii turistice sunt doar câteva din obiectivele comunităților rurale oltenești.
Aplicarea și implementarea eficientă însă a acestor măsuri la nivelul arealului studiat
întâmpină numeroase dificultăți: proiectele de dezvoltare turistică sunt orientare în special către
zonele urbane și stațiuni; există o incongruență între strategiile naționale, regionale și locale;
demersurile de promovare turistică sunt disparate și nerelaționate între ele; există o lipsă a
fondurilor pentru implementar ea proiectelor de dezvoltare turistică; proiectele pentru dezvoltarea
turismului depuse și finanțate sunt reduse ca număr; nu există măsuri viabile de dezvoltare a
mediului de afaceri din sectorul turismului rural, etc.
De asemenea, mediul de afaceri priv at, format dintr -un număr redus de tur -operatori,
pensiuni turistice și asociații nu este implicat în mod direct în proiectele de dezvoltare, activitatea
acestora rezumându -se astfel: turoperatorii promovează în general obiective turistice de interes
local și structurile de cazare hoteliere; pensiunile turistice rurale promovează un turism de tip
bad&brakefast; asociațiile și fundațiile desfășoară în general proiecte de interes local pentru
promovarea conștientizării protejării mediului natural.
În acest c ontext, scopul prezentei teze de doctorat este de a propune soluții de valorificare
și promovare superioară a turismului rural care să permită scoaterea în evidență a potențialului
turistic regional, având ca studiu de caz Regiunea Geografică a Olteniei.
Soluțiile propuse pleacă de la premiza că turismului rural poate fi planificat, organizat și
dezvoltat eficient în cadrul produselor complexe compacte de tip destinație turistică, iar demersul
nostru s -a concentrat spre demonstrarea rolului acestor structu ri în asigurarea valorificării
potențialului turistic și implicit în promovarea acestuia.
Pentru a răspunde scopului menționat, principalele obiective ale tezei au fost:
identificarea cadrului legislativ, politic și strategic național și regional privind t urismul rural;
analiza gradului de valorificare a turismului rural din Regiunea Sud -Vest Oltenia pornind de la
potențial ul turistic de dezvoltare al zonelor rurale; proiectarea de destinații turistice care să
asigure valorificarea și promovarea eficientă a turismului rural (stabilirea criteriilor de grupare a
zonelor cu potențial turistic în destinații turistice; delimitarea spațial -geografică a destinațiilor
turistice prin metode statistice de grupare; caracterizarea principalelor elemente de asigurare a
competitivității destinațiilor turistice proiectate; identificarea factorilor cu influență asupra
promovării și valorificării turismului în destinațiile proiectate; proiectarea măsurilor de
intervenție necesare creșterii potențialului turistic al destinații lor proiectate în scopul asigurării
unei valorificări și promovări eficiente a turismului rural).

57 2.3. STRUCTURA ȘI ETAPELE CERCETĂRII. METODE,
INSTRUMENTE ȘI INDICATORI UTILIZAȚI
2.3. STRUCTURE AND RESEARCH STAGES. METHODS, TOOLS
AND INDICATORS USED
Cercetările efectuate în cadrul prezentei teze de doctorat, caracterizate printr -un complex
de noțiuni și metode integrate unitar, au drept scop fundamentarea unei noi metodologii de
abordare a valorificării și promovării turismului rural la nivel regional. A bordarea pe care o
propunem urmărește concentrarea măsurilor de dezvoltare a turismului rural din cadrul unei
regiuni pe microregiuni în cadrul cărora să se ―construiască‖ destinații turistice capabile să
valorifice și să promoveze acest sector.
În acest context, lucrarea este structurată astfel încât să permită: înțelegerea noțiunii de
turism rural la nivel internațional și național; identificarea cadrului instituțional și legislativ în
care se desfășoară activitățile turistice în țara noastră, la nivel n ațional și regional; inventarierea
resurselor naturale și antropice din Regiunea Geografică a Olteniei și clasificarea comunelor în
funcție de potențialul de dezvoltare turistică; evaluarea gradului de valorificare a potențialului
turismului rural în areal ul studiat pe județe componente; stabilirea criteriilor de grupare a
arealelor rurale în destinații turistice și proiectarea spațial -geografică a acestora; evaluarea
principalelor elemente de asigurare a competitivității destinațiilor turistice proiectate;
identificarea factorilor cu influență asupra promovării și valorificării turismului în destinațiile
proiectate; proiectarea măsurilor de intervenție necesare creșterii potențialului turistic al
destinațiilor proiectate în scopul asigurării unei valorifică ri și promovări eficiente a turismului
rural.
Metodologia de delimitare, proiectare și dezvoltare a destinațiilor turistice în cadrul unei
regiuni, capabile să valorifice și promoveze turismul rural a presupus mai multe etape:
Inventarierea resurselor turi stice naturale și antropice la nivel regional; Analiza potențialului
turistic și clasificarea localităților din arealul studiat funcție de potențialul de dezvoltare turistică;
Analiza cererii și ofertei turistice la nivelul arealului studiat; Evaluarea gra dului de valorificare a
turismului rural; Stabilirea criteriilor de grupare a arealelor rurale în destinații turistice și
delimitarea arealelor rurale cu potențial de valorificare a turismului rural – cartografierea spațială
a destinațiilor turistice (meto da clusterelor – Cluestering Method – SPSS); Caracterizarea
principalelor elemente de asigurare a competitivității destinațiilor turistice pornind și adaptând
elementele de competitivitate din Modelul Crouch -Ritchie; Identificarea factorilor de influență
asupra dezvoltării destinațiilor turistice proiectate prin analiza frecvențelor și corelației acestora
(Metodelele Descriptive Statistics și Bivariate Correlation din SPSS); Proiectarea măsurilor de
intervenție necesare creșterii potențialului turistic al d estinațiilor proiectate în scopul asigurării
unei valorificări și promovări eficiente a turismului rural.

58 2.3.1 Inventarierea resurselor turistice naturale și antropice
2.3.1 Inventory of natural and anthropogenic tourism resources
Această etapă a pres upus identificarea la nivelul arealului studiat, pe baza informațiilor
geografice , geomorfologice, istorice, etc. a resurselor naturale (reprezentate de peisaje
spectaculoase, configurații variate ale reliefului, condiții climatice favorabile, valoare tera peutică
a unor factori naturali, faună și floră) și antropice (situri arheologice, monumente și obiecte de
artă laice sau religioase, muzee și colecții muzeale, elemente de etnografie și folclor) ce creează
baza potențialului turistic al unui teritoriu.
Stabilirea potențialului turistic al unui teritoriu sau al unei anumite unitate administrativ –
teritoriale are la bază următoarele elemente de analiză: resurse turistice natural, patrimoniu
cultural, infrastructură tehnică și utilitară, infrastructură specif ic turistică și calitatea mediului. În
țara noastră evaluarea potențialului turistic s -a realizat de către Ministerul Dezvoltării Regionale
și a Turismului în cadrul Planului de Amenajare a Teritoriului Național – Secțiunea a VIII -a Zone
Turistice. Le real izarea acestei evaluări au participat pe lângă elaboratori, specialiști ai Institutul
de Geografie al Academiei Române si Institutul Național de Recuperare, Medicină Fizică și
Balneo -climatologie al Ministerului Sănătății.
Metodologia propusă de MDRT85[88] a avut la bază un model de clasificare a
componentelor de potențial și de infrastructură structurat astfel (selecții din Metodologia privind
evaluarea potențialului turistic în unitățile administrativ -teritoriale de bază – PATN):
 Resurse turistice natural e (maxim 25 pct)
– Cadrul natural ( relief – câmpie, dealuri, podișuri, subcarpați, munți, litoral și Delta
Dunării; geomorfologie – chei, abrupturi, relief carstic, etc.; vegetație – pădure peste 30%
și pădure sub 30%; faună – interes cinegetic mare și medi u; hidrografie – lacuri, izvoare,
cascade, etc.; peisaj – interes mare sau mediu) – maxim, 10 pct
– Factori naturali terapeutici (ape minerale terapeutice, lacuri terapeutice, nămoluri
terapeutice, emanații naturale de gaze terapeutice, ansamblul elementelor fizico -chimice
ale litoralului marin, ansamblul elementelor climatice ale litoralului marin, factorii
sanogeni ai principalelor tipuri de bioclimă ai României, inclusiv de la nivelul peșterilor
și salinelor etc.) – maxim 10 pct (diferențiere: Stațiuni de interes general intrate în circuit
internațional – 10 pct; Stațiuni de interes general – 6 pct; Stațiuni de interes local – 3 pct;
localitate cu factori naturali terapeutici – 1 pct);
– Arii protejate (rezervații ale biosferei, parcuri naționale, parcuri nat urale, alte rezervații
și monumente ale naturii) – maxim 5 pct (diferențiere funcție de gradul de
reprezentativitate, suprafață, grad de conservare, valoare peisagistică, posibilitatea
practicării turismului)
 Resurse turistice antropice (maxim 25 pct) – Patrimoniul cultural
– Monumente istorice – arheologie, arhitectură, monumente de for public, monumente
memoriale -funerare, etc.;

85 Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, 2008 – Metodologie privind evaluarea potențialului turistic în unitățile administ rativ-teritoriale de bază accesibilă
on-line la adresa http://www.mie.ro/printeaza.php?p=1081 (selecții)

59 – Muzee și colecții publice – muzee monumente memoriale -funerare, colecții publice;
– Artă și tradiție populară – manifestări tradiț ionale (serbări, festivaluri, târguri, șezători,
obiceiuri și ritualuri tradiționale, sărbători etc.), meșteșuguri populare tradiționale
(obiecte pe suport textil: țesături, covoare, costume populare, cusături; pictură pe sticlă și
pe lemn, gravură; atelie re de prelucrarea lemnului, metalelor, a pietrei, pielăriei);
– Instituții de spectacole și concerte ;
– Manifestări culturale anuale/repetabile.
 Infrastructură specific turistică86 – maxim 20 pct
– Unități de cazare (hoteluri, pensiuni turistice, alte tipuri)
– Instalații de tratament (număr instalații, procedură, tipuri de aparate, facilitate, etc.)
– Săli de conferință, centre expoziționale etc. (numărul spațiilor, capacitate săli, etc.)
– Pârtii de schi și instalații de transport pe cablu (numărul pârtiilor, divers itatea
instalațiilor de transport, lungime și capacitate, etc.)
– Alte instalații de agrement (terenuri de golf, plaje omologate „Blue Flag‖, instalații de
agrement nautic, parcuri de distracții, herghelii)
 Infrastructura tehnică – maxim 30 pct
– Accesibilitat ea la infrastructura majoră de transport (prezența pe teritoriul acestora a
unor căi/noduri majore de transport de călători)
– Infrastructură edilitară (apă, canalizare, energie)
– Infrastructură de telecomunicații (telefonie, internet, etc.)
– În procesul de el aborare s -a utilizat ―metoda arborilor de analiză pe criterii de bază și
subcriterii, atribuirea nivelurilor de apreciere făcându -se printr -un procedeu de ponderare
a unui total de 100 de puncte‖87[88].

2.3.2 Analiza potențialului turistic și clasificarea localităților din arealul studiat
funcție de potențialul de dezvoltare turistică
2.3.2 Analysis of tourism potential and classification of localities in the study area
based on the potential of tourism development
Această etapă a presupus identificarea lo calităților aflate în arealul rural al ariei de
cercetare – Regiunea Geografică a Olteniei – din baza de date creată de Ministerul Dezvoltării
Regionale și a Turismului în cadrul Planului de Amenajare a Teritoriului Național – Secțiunea a
VIII-a Zone Turis tice și clasificarea acestora în funcție de următoarele criterii: forma de relief
preponderentă – clasificarea s -a realizat pornind de la baza de date creată de INSTITUTUL
NAȚIONAL DE CERCETARE -DEZVOLTARE PENTRU PEDOLOGIE, AGROCHIMIE ȘI
PROTECȚIA MEDIULUI – ICPA București; punctajul acordat pentru resursele turistice
naturale – clasificarea s -a realizat prin gruparea localităților, funcție de forma de relief și județ, pe

86 Evaluarea infrastructurii specific turistice din cadrul unităților administrativ -teritoriale a fost realizată de către Institutul Național de Cerceta re – Dezvoltare în
Turism pe baza informațiilor furnizate de Autoritatea Națională pentru Turism, de Institutul Național de Recuperare, Medicină Fizică și Balneoclimatologie al
Ministerului Sănătății, Autoritatea Națională pentru Turism, Regia Națională a Pădurilor (ROMSILVA) – Direcția de Exploatare a Cabalinelor , Romanian Convention
Bureau – Asociația Națională a Organizatorilor de Conferințe și Expoziții.
87 Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, 2008 – Metodologie privind evaluarea potențialului turistic în unitățile administrativ -teritoriale de bază accesibilă
on-line la adresa http://www.mie.ro/printeaza.php?p=1081 (selecții)

60 următoarele intervale de punctaj: <= 5.0 pct; (5,7] pct, (7,8] pct; (8,10] pct; >10 pct ; punctajul
acordat pentru resursele turistice antropice – clasificarea s -a realizat prin gruparea localităților,
funcție de forma de relief și județ, pe următoarele intervale de punctaj: <= 5.0 pct; (5,8] pct;
(8,16] pct; >=16 pct; punctaj infrastructură (infrastructură specific turistică și infrastructură
tehnică) și punctaj potențial de dezvoltare turistică – localitățile nu au putut fi în sine clasificate
datorită numărului redus de comune care au obținut acest tip de punctaj.

2.3.3 Analiza cererii și ofertei turistice la nivelul arealului studiat
2.3.3 Analysis of tourism demand and supply in the study area
Această analiză a cuprins mai multe etape: analiza structurală și în dinamică la nivel de
județ (doar localitățile cuprinse în arealul studiat) a p rincipalilor indicatori privind infrastructura
turistică (definiții INS): Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică (număr;
Capacitatea de cazare turistică existentă (locuri); Capacitatea de cazare turistică în funcțiune
(locuri -zile) ; analiza structurală și în dinamică la nivel de județ (doar localitățile cuprinse în
arealul studiat) a principalilor indicatori de circulație turistică (definiții INS): Sosiri ale turiștilor
în structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turis tică; înnoptări în structuri de primire
turistică; indicele de utilizare a capacității de cazare turistică în funcțiune; analiza calitativă la
nivelul arealului studiat a ofertei de produse turistice și agroturistice, a consumului și calității
serviciilor turistice și agroturistice și formele și structurile instituționale care se ocupă cu
promovarea și valorificarea turismului rural.

2.3.4 Evaluarea gradului de valorificare a turismului rural
2.3.4 Evaluation of rural tourism recovery degree
Metodologia de estimare a gradului de valorificare a turismului rural a avut mai multe
etape:
– regruparea localităților pe următoarele trepte de potențial: foarte ridicat – punctaj de
dezvoltare turistică: >= 32 pct; ridicat – punctaj de dezvoltare turistică: [22,32) pct; mediu –
punctaj de dezvoltare turistică: [12,22) pct; scăzut – punctaj de dezvoltare turistică: <12 pct.
– stabilirea coeficienților de echivalență turist -punctaj de potențial turistic – cel de -al
doilea pas în calcularea gradului de valorificare a t urismului rural îl reprezintă calcularea
coeficienților de echivalență turist -punctaj de potențial turistic care ne permite stabilirea
numărului de turiști pe care un punct de potențial de dezvoltare turistică are capacitatea de ai
atrage la nivelul unei c omune. Calcularea coeficienților reprezentativi la nivelul unui județ se
realizează conform formulei (1):
   iPjiTjiPbjiPajiTjiC /) /)
(1)*
unde, Tji = numărul de turiști sosiți în anul 2011 în localitățile j din județul i
Paj i = punctajul obținut pentru res urse turistice (naturale și antropice) de localitățile j ce au primit turiști din județul i
Pbj i = punctajul obținut pentru infrastructură (turistică și tehnică) de localitățile j ce au primit turiști din județul i
Pji = punctajul de dezvoltare turisti că total obținut de localitățile j care au primit turiști, din județul i
Ci = coeficient de echivalență pentru județul i
i = județ

61 j = localitate care a primit turiști în anul 2011
(1)* Formula – coeficientul de echivalență pentru județul i este rapo rtul între suma turiștilor primiți de fiecare localitate j din județul i în anul 2011 la
totalul sumelor de potențial natural și antropic estimat pentru fiecare localitate j din județul i, unde j reprezintă doar lo calitățile care au avut flux de turiști în anul 2011

– utilizarea coeficientului de echivalență turist -punctaj de potențial turistic în estimarea
turiștilor potențiali pentru fiecare localitate din județ. Astfel pentru fiecare categorie de potențial
(scăzut; mediu; ridicat; foarte ridicat) am ut ilizat formula:
) ( CiiPkiTek 
(2)*
unde, Tek i = numărul de turiști estimați pentru județul i la nivelul localităților k
Pki = punctajul de dezvoltare turistică total obținut de localitățile k din județul i
Ci = coeficient de echivalență pe ntru județul i
i = județ
k = localitate încadrată într -un anumit tip de potențial (scăzut; mediu; ridicat; foarte ridicat)
(2)* Formula – Numărul de turiști estimați pentru localitățile din categoria k de potențial este suma înmulțirii punctajului de dezvoltare turistică primit de
localitatea k cu coeficientul de echivalență mediu per județ calculat anterior

– estimarea turiștilor potențiali pentru fiecare localitate din județ a fost ajustat cu numărul
de înnoptări mediu per județ la nivelul anului 20 11, obținându -se numărul estimativ de înnoptări:





ii
TjIj
iTekiIek
(3)*
unde, Iek i = numărul de înnoptări estimate pentru județul i la nivelul localităților k
Tek i = numărul de turiști estimați pentru județul i la nivelul localităților k
Tji = numărul de turiști sosiți în anul 2011 în localitățile j din județul i
Iji = numărul de înnoptări în anul 2011 în localitățile j din județul i
i = județ
j = localitate care a primit turiști în anul 2011
k = localitate încadrată într -un anumit tip d e potențial (scăzut; mediu; ridicat; foarte ridicat)
(3)* Formula – Numărul de înnoptări estimate pentru localitățile din categoria k de potențial este rezultatul înmulțirii dintre numărul de t uriști estimați pentru
localitățile din categoria k de potenția l și numărul mediu de înnoptări per o persoană din anul 2011 (raportul între suma înnoptărilor înregistrate în fiecare locali tate j
din județul i care a primit turiști și numărul de turiști sosiți)

– stabilirea următoarelor premise: gradul de ocupare și n umărul mediu de zile de
funcționare rămân la nivelul din anul 2011; tariful de cazare este media tarifelor existente în anul
2011 la nivelul pensiunilor din fiecare județ. În aceste condiții s -a calculat pentru fiecare județ:

– numărul de locuri necesar pentru a acoperi numărul estimat de înnoptări:
Zi GoiIek
iLki

(4)*
unde, Lki = numărul de locuri necesar pentru județul i la nivelul localităților k
Iek i = numărul de înnoptări estimate pentru județul i la nivelul localităților k
Goi = grad de ocupare mediu per județul i în anul 2011
Zi = număr mediu de zile de funcționare per județul i în anul 2011
i = județ
k = localitate încadrată într -un anumit tip de potențial (scăzut; mediu; ridicat; foarte ridicat)
(4)* Formula – numărul de locur i estimate la nivelul localităților k din județul i reprezintă raportul între numărul de înnoptări estimate pentru județul i la nivelul
localităților k și gradul de ocupare și numărul de zile de de funcționare înregistrate (calculate) în județul i în anul 2011

– numărul de pensiuni necesare pentru a acoperi numărul estimat de înnoptări:
DiLk
iPenski
(5)*
unde, Pensk i = numărul de pensiuni necesar pentru județul i la nivelul localităților k

62 Lki = numărul de locuri necesar pentru județul i la n ivelul localităților k
Di = dimensiunea medie a unei pensiuni în județul i în anul 2011
i = județ
k = localitate încadrată într -un anumit tip de potențial (scăzut; mediu; ridicat; foarte ridicat)
(5)* Formula – numărul de pensiuni estimate la nivelul localităților k din județul i reprezintă raportul între numărul de locuri estimate pentru fiecare localitate de
potențial k și dimensiunea medie a unei pensiuni în județul i în anul 2011

– gradul de valorificare a turismului rural:
100 100 


ii
TmiIekTmiIj
CAkiCAji
iG
(6)*
unde, Gi = gradul de valorificare a turismului rural
CAj i = cifra de afaceri estimativă pentru anul 2011 pentru județul i la nivelul localităților j
CAk i = cifra de afaceri estimativă pentru județul i la nivelul localităților k
Iji = număr ul de înnoptări pentru județul i la nivelul localităților j
Iek i = numărul de înnoptări estimate pentru județul i la nivelul localităților k
Tm i = tarif mediu județul i
i = județ
j = localitate care a primit turiști în anul 2011
k = localitate î ncadrată într -un anumit tip de potențial (scăzut; mediu; ridicat; foarte ridicat)
(6)* Formula – gradul de valorificare a turismului rural este raportul procentual între cifra de afaceri înregistrată la nivelul localitățil or j din județul i care au primit
turiști în anul 2011 și cifra de afaceri estimativă la nivelul localităților k din județul i; cifra de afaceri înregistrată l a nivelul localităților j din județul i care au primit
turiști în anul 2011 este suma cifrelor de afaceri înregistrate în fiecare l ocalitate j din județul i (înmulțirea numărului de înnoptări per fiecare localitate j din județul i
cu tariful mediu per județul i); cifra de afaceri estimativă la nivelul localităților k din județul i este suma cifrelor de a faceri estimate în fiecare loca litate k din județul i
(înmulțirea numărului de înnoptări estimate per fiecare localitate k din județul i cu tariful mediu per județul i)

2.3.5 Proiectarea arealelor rurale cu potențial de valorificare a turismului rural –
cartografierea spațială a destin ațiilor turistice
2.3.5 The design of rural areas with potential for rural tourism recovery – spatial
mapping of tourist destinations
În cercetările realizate în cadrul acestei etape am pornit de la o serie de studii de
specialitate ce au urmărit: identifi carea relațiilor dintre turoperatori și destinațiile turistice88[19];
evidențierea relației dintre turismului rural integrat și valoare adăugată în cadrul destinațiilor
turistice89[9]; înțelegerea conceptului de management al destinației turistice90[14] [52]; etc.,
precum și de la o serie de studii privind utilizarea metodelor statistice în analiza dimensiunii
industriei turistice la nivelul unui areal91[54] [53] [55] .
Proiectarea destinațiilor turistice din cadrul acestei etape a cercetărilor a pornit de la
premiza că fiecare destinație turistică necesită orientarea către promovarea unor obiective
turistice cu caracter omogen care să permită crearea de produse turistice specializate. În acest
scop criteriile de grupare a localităților din cadrul unei regiuni au fost: proximitatea localităților
față de obiective turistice de interes (resurse naturale sau antropice recunoscute la nivel național);

88Fredericks L., Garstea R., Monforte S. (2007/2008) – Sustainable tourism destinations: a pathwaz for tour operators , Thesis submitted for completion of Master of
Strategic Leadership towards Sustainability, Blekinge Institute of Technology, Karlskrona, Sweden available online at Master_Thesis_Sustainable Tourism
Destination.pdf
89 Cawley M., Gillmor D. A. (2008) – Integrate d rural tourism: Concepts and Practice – Annals of Tourism Research , 35(2), 316 -337
90 David L., Tozser A. (2009) – Destination Management: Necessity and Tasks of Tourism Destination Management in Hungary , Abstract: Applied Studies in
Agribusiness and Comme rce, 3.; Ryglová K. (2008) – Destination management , Agricultural Economics , 54(9), pg. 440 -448, available online at
http://www.agriculturejournals.cz/publicFiles/02189.pdf
91 Scholl T., Brenner T. (2011) – Testing for Clustering of Industries -Evidence from micro geographic data (No. 2011 -02), Philipps University Marburg, Department
of Geography available online at 2fo9hcfthx4nhi8unty13dqvp0y0.pdf; Schonlau M. (2004) – Visualizing non -hierarchical and hierarchical cluster analyses with
clustergrams, Computat ional Statistics , 19(1), pg. 95 -111; Santos C, Almeida A., Teixeira A.C. (2008) – Searching for clusters in tourism. A quantitative
methodological proposal , FEP working papers no 293/sept. 2008 available online at http://ideas.repec.org/p/por/fepwps/293.ht ml

63 se poate înființa cel puțin o pensiune în cadrul localităților cu potențial mediu, ridicat și foarte
ridicat, rezultând astfel mai multe grupări (clustere), fiecare centrate pe promovarea și
valorificarea de obiective naturale sau antropice specifice; gruparea trebuie să permită
organizarea optimă de circuite turistice, respectiv fiecare localitate selectată în cadrul unei
destinații turistice se află la mai puțin de 50 km față de celelalte.
Primul instrument utilizat pentru delimitarea destinațiilor turistice îl reprezintă
cartografierea spațial -geografică . Aceasta ne permite, în contextul cercetărilor noastre, să
delimit ăm care este cea mai bună grupare a localităților în cadrul destinațiilor turistice pornind
de la proximitatea spațială a acestora. Pentru a realiza delimitarea destinațiilor turistice am creat
„harta clusterelor‖ (cluster mapping) pentru care am utilizat mai multe tipuri de analiză statistică
puse la dispoziție de Programul SPSS ( Statistical Package for the Social Sciences ) specifice
analizei clusterelor (cluster analysis):
 ALSCAL (Multidimensional scaling – MDS) – Scalare multidimensională
Distanțele nu pot fi înțelese când sunt prezentate ca cifre, ci trebuiesc configurate în mai
mult decât un spațiu unidimensional. Metoda care generează această prezentare a distanțelor este
MDS din SPSS. Metoda MDS construiește o hartă prin care d atele inițiale introdus e sunt
prelucrate sub forma de proximități (distanțe). Astfel, MDS reprezintă92[29] o ―metodă pentru
rezolvarea problemei privind reprezentarea geometrică a n obiecte prin n puncte, astfel încât
distanțele dintre puncte să corespundă unor deosebiri sau asem ănări experimentale între obiecte.
Prin localizarea obiectelor ca puncte într -o configurație spațială, se încearcă stabilirea
semnificației teoretice a acestei reprezentări‖. În concluzie, MDS este o metodă statistică
utilizată pentru obținerea unei reprez entări geometrice (hartă) a distanțelor. În acest studiu am
aplicat -o cu intenția de a vizualiza structura dimensională a clusterelor.
 PCA (Principal component analyses) – analiza componentelor principale
Analiza componentelor principale (PCA) reprezintă de o metodă de analiză statistică
utilizată pentru realizarea de modele predictive pornind de la date de analiză obținute din
observații exploratorii. Această metodă se bazează93[100] pe transformarea ortogonală care
permite transformarea unui set de variab ile observaționale posibil corelate într -un set de variabile
lineare necorelate (denumite componente principale ) care stau la baza unui număr mic de
dimensiuni conceptuale (denumite factori) care permit interpretarea grafic ă a corelațiilor dintre
variabile , utilizând criteriile maxime de varianță dintre variabile și factori. Mai exact, PCA din
SPSS este o metodă ce preia o variabilă n -dimensională și prin transformare o rtogonală permite
reprezentarea acesteia pe o hartă în raport cu criteriul erorii pătrati ce minime. În cazul nostru,
când distanța între localități nu se poate calcula în mod direct, distanțele devin variabile
exprimate prin abateri normale standardizate, urmând centrarea lor față de medie și reducerea
abaterii lor standard.

92 Jarneving B., Cercetări în biblioteconomie și știința informării – Izbucnirea SARS reflectată prin reprezentare bibliometrică: Combinarea asocierii biblio Figura e
cu metoda grupării legăturilor complete , Școala Suedeză de Biblioteconomie și Știința In formării de la Universitatea Göteborg și Colegiul Universitar din Borås,
accesibilă on -line la adresa www.lisr.ro/11 -jarneving.pdf
93 Principal component analysis – accesibil online la http://en.wikipedia.org/wiki/Principal_component_analysis

64  HCM – Centroid Li nkage (Hierarchical Cluster Method)
Metoda de ierarhizare a clusterelor bazată pe conectivitate (hierarchical clustering)
folosește algoritmi de analiză statistică care permit conectarea obiectelor din cluster pe baza
distanței dintre acestea. Una dintre metode de analiză din această abordare statistică este
reprezentată de complete linkage clustering , bazată pe distanțele maxime dintre obiecte.
Principalele metode de calcul care stau la baza acestei metode sunt cele pentru94[80]: calcularea
distanțelor Euc lidiene dintre obiectele clusterului și calcularea distanțelor maxime dintre
elementele fiecarui cluster.
 IDW (Inverse Distance Weighted) și ADW (Average Distance Weighted)
Cele două metode Inverse Distance Weighted și Average Distance Weighted rep rezintă
două metode de interpolare a punctelor reper pe baza distanțelor inverse, respectiv medii dintre
acestea. Aceste metode implică utilizarea unei funcții de interpolare ce reprezintă întreaga
suprafață a valorilor variabilelor dispuse neregulat și realizeaz ă o predicție a valorilor
variabilelor pentru pozițiile dispuse regulat. Această funcție de interpolare este cunoscută sub
denumirea de Metoda Shepard și permite interpolarea prin cele mai mici pătrate după inversul
distanței, fiind similară cu metoda medi ei ponderate după inversul distanței. În demersul nostru
de a analiza care localitate prezintă cea mai bună concentrare față de celelalte localități din
cluster, formulele utilizate au fost:
j
Dj jIDW
11
11
și

j
Djj ADW
1111 (7)
unde, D = di stanța unei localități j față de celelalte localități
j = localitățile din cadrul unui cluster

2.3.6. Identificarea factorilor cu influență asupra dezvoltării turismului din
destinațiile turistice proiectate
2.3.6. Identifying factors influencing the de velopment of tourism in designed tourist
destinations
Transformarea unei zone în destinație turistică depinde în mod direct de dezvoltarea
resurselor turistice, iar îmbunătățirea performanțelor acestor elemente la rândul lor cresc
posibilitățile de promova re și valorificare a destinațiilor turistice. Elementele componente ale
potențialului de dezvoltare turistică asupra cărora se poate interveni sunt în principal resursele
antropice, resursele de infrastructură turistică și resursele de infrastructură tehni că.
Pentru identificarea posibilităților de dezvoltare a destinațiilor turistice, cercetările
noastre s -au concentrat pe elementele cuantificabile de potențial asupra cărora se poate interveni
prin inițiative publice sau private, pornind de la estimările acestora din cadrul PATN, precum:
elementele de patrimoniu cultural (m uzee și colecții publice, artă și tradiție populară, instituții de
spectacole și concerte, manifestări culturale), elementele de infrastructură turistică (structuri de
cazare, manifestăr i expoziționale) și elementele de infrastructură tehnică (apă și canalizare, gaze

94 Hierarchical Cluster Method – accesibil online la http://en.wikipedia.org/wiki/Hierarchical_clustering

65 naturale, telecomunicații). De asemenea, s -au luat în considerare proiectele deja derulate sau
aprobate la nivelul comunităților rurale, precum și a numărului de unități de c azare înregistrate.
Informațiile au fost completate cu studii de teren în comunele componente ale destinațiilor
turistice identificate, prin care s -au cules informații privind perspectivele de dezvoltare ale
acestora și care au permis realizarea unei anali ze exhaustive a fiecărei destinații pornind de la
componentele de bază ale asigurării competitivității unei destinații turistice fundamentate prin
Modelul Ritchie -Crouch. Din cadrul Modelului Ritchie -Crouch am selectat factorii de interes
pentru cercetăril e din prezenta lucrare și le -am completat cu o serie de caracteristici care am
considerat că vor completa imaginea destinațiilor turistice proiectate.
Modelul Ritchie -Crouch95[49] este un model conceptual ce poate fi utilizat pentru:
înțelegerea și diagnos ticarea competitivității destinațiilor turistice; sublinierea factorilor
importanți și necesari în managementul turistic; crearea unui cadru pentru evaluarea unei
destinații. Autorii acestui model consideră că o destinație turistică depinde de asigurarea d e
avantaje comparative (resurse: umane, fizice, istorice, culturale, capital, infrastructură,
suprastructură) și competitive (politici de creștere și dezvoltare, eficiență, evaluare)96[43].
Modelul, deși comprehensiv, rămâne însă un instrument de analiză ca ntitativă, modul de utilizare
a informațiilor obținute și măsurile necesare pentru asigurarea competitivității destinației
turistice rămânând însă la latitudinea factorilor de decizie implicați în managementul acesteia.
În demersul nostru, nu ne -am propus aplicarea și interpretarea modelului97[48], ci
selectarea din cadrul acestora a factorilor ce caracterizează și asigură competitivitatea unei
destinații, ca bază de pornire în analiza calitativă a destinațiilor turistice proiectate: Resurse de
bază și facto ri de atracție (Relieful, Peisajul natural, Climă, Resurse naturale, Resurse antropice
(istorice, culturale, etnofolclorice, etc.), Legături cu piața turistică, Activități de agreement
(structuri amenajate), Suprastructură (infrastructură tehnică și utilit ară)) – acești factori
reprezintă elemente cheie pentru motivarea turiștilor; Resurse și factori suport ( Infrastructură
turistică, Accesibilitate) – acești factori reprezintă elementele cheie pe baza cărora se dezvoltă
industria turistică; Management turist ic (Investiții de capital în turism, Organizații turistice,
servicii turistice, Resurse umane (bazin de forță de muncă), Informații turistice, marketing
turistic) – acești factori contribuie la implementarea cadrului de dezvoltare a destinației
turistice; Politicile turistice de planificare și de dezvoltare (Cadru politic, Politici de dezvoltare
turistică, Rețele colaborative (asociații, fundații)) – acești factori contribuie la dezvoltarea formei
și structurii destinației turistice; Factori determinanți (Int erdependențe (organizații necesar a fi
implicate), Imagine/brand, Cost/Preț) – acești factori definesc limitele și potențialul destinației
turistice .

95 Ritchie, John Raymond Brent, and Geoffrey Geoffrey Ian Crouch, 2003 – The competitive destination: A sustainable tourism perspective , Cabi Publishing, ISBN
978-0-85199 -664-6

96 Norbert Vanhove, 2010 – The Economics of Tourism Destinations, Ed. Routlege, accesibil online la http://books.google.ro/books?id=RsmpE –
uQxfkC&dq=Modelul+Ritchie -Crouch&source=gbs_navlinks_s
97 Ritchie J. R., Crouch Geofrrey I., 2010 – A model o f destination competitiveness/sustainability: Brazilian perspectives , Rev. Adm. Pública, vol. 44, no.5, Rio de
Janeiro Sept./Oct. 2010, accesibil online la http://dx.doi.org/10.1590/S0034 -76122010000500003

66
2.3.7. Analiza factorilor și proiectarea palierelor de intervenție
2.3.7. Factor analysis and design of intervention levels
Evaluarea factorilor proiectați anterior a oferit însă o imagine calitativă asupra
destinațiilor turistice. Pentru a putea realiza o analiză cantitativă, fiecare factor a fost transpus în
formă numerică prin acordarea de scoruri pentru diferitele tipuri de descriere a respectivului
factor. Această nouă bază de date a fost transpusă în bază de date SPV necesară prelucrării prin
programul SPSS. Scopul acestui demers l -a reprezentat pe de o parte identificarea frecvențelor
de apariție a var iabilelor la nivel de regiune și, pe de altă parte, identificarea corelațiilor dintre
acești factori. Ipoteza principală a acestor cercetări a fost că există corelații semnificative din
punct de vedere statistic între acești factori. Verificarea ipotezei s -a realizat prin generarea cu
ajutorul programului SPSS – Bivariate Correlation a probabilității critice ―Sig‖, iar relația de
corelație (direct sau inversă) s -a stabilit pe baza corelației Pearson (ambele metode sunt
prezentate în acest capitol). Comparar ea corelațiilor între factori, pe diferite categorii de grupare,
a permis identificarea palierelor de intervenție necesare asigurării unei promovări și valorificări
optime a turismului rural în destinațiile turistice proiectate.
 Elaborarea bazei de date pe ntru analiza cantitativă a factorilor (scalare)
Programul Statistical Package for the Social Sciences (SPSS) este un program de
prelucrare a informațiilor ce permite analize statistice și managementul complex al datelor98[84].
Prelucrarea SPSS necesită fund amentarea unei baze de date cu linii (datele observate) și coloane
(variabilele definite) prin folosirea a două tipuri de variabile: numerice și string. Crearea bazei
necesare pentru prelucrarea statistică a datelor a necesitat, astfel, fundamentarea varia bilelor și
stabilirea scorurilor pentru fiecare dintre acestea. Fundamentarea variabilelor a presupus
stabilirea următoarelor elemente: nume variabilă, tip variabilă (string – variabile alfanumerice
/numeric), definire variabilă (label) și valoare variabil ă (introducere cifre de codificare a
grupurilor distincte de răspuns).
Menționăm că nu toți factorii utilizați în analiza calitativă au permis identificarea unor
caracteristici care să poată fi clasificate prin acordarea de scoruri. Din această cauză, var iabilele
luate în analiză și codificarea acestora a fost următoarea: Relief (1=Câmpie; 2=Deal; 3=Munte);
Tip resurse (1=Resurse naturale; 2=Resurse antropice); Arii naturale (1=Fără arii protejate;
2=Arie protejată; 3=Mai multe arii protejate); Resurse etn ofolclorice (1=Fără resurse
etnofolclorice; 2=Sărbătoare/festival etnofolcloric – 1; 3= Sărbătoare/festival etnofolcloric – 2;
4=Sărbătoare/festival etnofolcloric – 3 sau mai multe; 5= Ansambluri/Formații folclorice;
6=Sărbători/ansambluri etnofolclorice); Monumente/Vestigii arheologice /muzee (1=Fără
monumente/muzee/situri; 2= Monumente/muzee/situri – un singur obiectiv; 3=
Monumente/muzee/situri – mai multe obiective); Alte evenimente locale (1=Fără ale evenimente

98 Introducere în SPSS, note de curs Universita tea Alexandru Ioan Cuza , accesibil online la
https://docs.google.com/viewer?a=v&q=cache:1dmAnqOmwZYJ:profs.info.uaic.ro/~val/statistica/SPSSTutor1.doc+&hl=en&gl=ro&pid=bl &srcid=ADGEESjcq7WJ
uiVa1b8m0VETFu_G4vBP5xB7 –
vVsFgPi0Qjx6hFVe7DLwV8nZQSuoJndN8G8GDAIix9 Hpq6bvKea4ZnrC0_RaHCxmpuqHTst9hE6eJoGRyVulDXlBAw7xBDaOO0vNCoZ&sig=AHIEtbSYee43Q
jqM_TooyusfhVwSaojKQA

67 locale; 2= Evenimente locale – unul singur ; 3=Evenimente locale –mai multe); Structuri de
agrement (1=Activități de agrement nedezvoltate; 2= Activități de agrement existente); Drumuri
modernizate (1=Fără drumuri modernizate; 2=Drumuri modernizate; 3=Proiect drumuri
modernizate); Sistem alimentare apa (1=Fără alimentare apă; 2=Alimentare apă; 3=Proiect
alimentare apă); Sistem canalizare (1=Fără sistem canalizare; 2=Sistem canalizare; 3=Proiect
canalizare); Gaze naturale (1=Fără gaze naturale; 2=Gaze naturale; 3=Proiect gaze naturale);
Infrastr. tur istică (1=Fără facilități cazare; 2=Facilități cazare); Investiții de capital în turism (1=
Fără investiții în turism; 2=Investiții în turism); Ocupații tradiționale (1= Fără ocupații
tradiționale recunoscute; 2=Ocupații tradiționale); Dotări sportive (1 = Fără dotări sportive; 2 =
Dotări sportive (baze, terenuri, stadion etc.)); Dotări culturale (1 = Fără dotări culturale; 2 =
Dotări culturale (cămine culturale, centre de informare, etc.); 3 = Dotări culturale (în
construcție/modernizare)); Număr turiști; Perioadă de concentrare turiști (1 = Nu există turiști
înregistrați; 2 = Perioada iunie -octombrie (vară -toamnă); 3 = Perioada noiembrie -mai (iarnă –
primăvară)); Obiective turistice promovate (1 = Nu sunt promovate; 2 = Site-uri primării; 3 =
Site-uri cu sco p turistic; 4 = Site-uri cu scop natural/cultural; 5 = Mai multe tipuri de site -uri).
 Metoda Descriptive Statistics – Frequencies
Metoda Frequencies din opțiunea Descriptive Statistics permite evaluarea indicatorilor de
tendință centrală, împrăștiere sau de caracterizare a curbei distribuției. ―Tabelele de frecvență
ajută la descrierea unui grup de scoruri, fiind cele mai simple procedee ale statisticii descriptive,
care permit înțelegerea tendinței unui grup de scoruri. Tabelele de frecvența grupează scorur ile
subiecților, informația devenind, astfel, mai comprehensibilă‖99 [20]. Frecvențele ne -au permis să
observăm numărul de localități care au obținut o anumită valoare pentru variabila dată, iar
proconsul de distribuție ne -a permis să observăm procentual sc orul unei anumite variabile în
total localități.
 Metoda Bivariate Correlation
Coeficientul de corelație Pearson ne -a permis să identificăm dacă există o legătură între
două variabile (factori). ―Corelația este o metodă statistică descriptivă, întrucât ea descrie ce se
petrece într -un grup de rezultate (r=( ∑( Z1 * Z 2) / N ). Corelația indică existența unei legături
între variabile, legătură care poate fi pozitivă (când scorurile slabe la prima variabilă se asociază
cu scoruri slabe la a doua variabilă, sc orurile medii la prima variabilă se asociază cu scoruri
medii la a doua variabilă și scorurile mari la prima variabilă se asociază cu scoruri mari la a doua
variabilă), negativă (când scorurile slabe la prima variabilă se asociază cu scoruri mari la a doua
variabilă, scorurile medii la prima variabilă se asociază cu scoruri medii la a doua variabilă și
scorurile mari la prima variabilă se asociază cu scoruri mici la a doua variabilă). Bineînțeles că
între variabile poate să nu apară nici o legătură. Coefici entul de corelație (r) indică gradul în care
apare paternul unei relații între cele două variabile. Acest coeficient poate lua valori de la -1 la
+1, corelația pozitivă poate lua valori de la 0 la 1, iar corelația negativă poate lua valori la de -1
la 0‖100[20]. Menționăm că am utilizat corelația Pearson pentru a stabili o corelație între factori,
nu o cauzalitate. Valoarea pozitivă sau negativă a indicatorului arată natura legăturii dintre cele

99 Gherasim Z., Note de curs SPSS, accesibil online la http://xa.yimg.com/kq/groups/21099553/1791928256/name/K -Gherasim.pdf
100 Gherasim Z., Note de curs SPSS , accesibil online la http://xa.yimg.com/kq/groups/21099553/1791928256/name/K -Gherasim.pdf

68 două variabile: pozitivă sau negativă. Corelațiile pozitive (asu pra cărora ne -am concentrat de
altfel) că o variabilă cu valoare ridicată se va asocia mereu cu o valoare ridicată a celei de -a doua
variabile și invers. Datorită neprecizării tipului de relație dintre variabile, ipoteza de corelație
testată a fost non -direcțională, necesitând testul de semnificație Two -tailed, iar pragul de
semnificație (sig. sau p test) a trebuit să fie mai mic sau cel mult egal cu 0,05. Orice valoare
obținută sub 0,05 a ―sig (2 -tailed) ‖ a respins ipoteza de nul și permis acceptarea ipot ezei de
cercetare (că există o corelație între cele două variabile semnificativă din punct de vedere
statistic).
 Alegerea palierelor de intervenție în scopul promovării și valorificării eficiente
a turismului rural în destinațiile turistice proiectate
Corelațiile dintre factorii luați în analiză au fost verificate pe patru grupări ale localităților
și au fost suprapuse astfel încât să putem selecta pe cele general valabile la nivelul regiunii Sud –
Vest Oltenia (indiferent de județul în care se încadrează de stinația, de forma de relief
preponderentă, de tipul resurselor promovate) și care să integreze și corelațiile specifice
localităților cu infrastructură turistică deja existentă dar nedezvoltată.
Odată stabilite aceste corelații, acestea au devenit în sco pul demersului nostru, paliere de
intervenție, respectiv corelații de factori necesare a fi susținute prin măsuri viabile astfel încât să
asigure dezvoltarea sectorului turismului rural. Următorul pas însă a fost verificarea modului în
care corelațiile pro iectate se verifică la nivelul destinațiilor turistice proiectate, prin: aplicarea
metodei Bivariate Correlation la nivelul fiecărei destinații turistice, identificarea corelațiilor care
sunt îndeplinite, proiectarea de măsuri pentru susținerea corelațiilo r dintre factori. Menționăm că
respectivele paliere de intervenție au fost proiectate ca un tot unitar (sistem), propunerile noastre
de intervenție necesitând a fi implementate simultan de toate localitățile componente ale unei
destinații.

2.4. CONCLUZII
2.4. CONCLUSIONS
Scopul prezentei teze de doctorat este de a propune soluții de valorificare și promovare
superioară a turismului rural care să permită scoaterea în evidență a potențialului turistic
regional. Aria de cercetare este reprezentată de Regiune a Geografică a Olteniei, iar soluțiile
propuse pleacă de la premiza că turismului rural poate fi planificat, organizat și dezvoltat eficient
în cadrul produselor complexe compacte de tip destinație turistică. Cercetările din cadrul
prezentei teze s -au conc entrat astfel spre demonstrarea rolului acestor structuri în asigurarea unei
valorificări optime a potențialului turistic și implicit în promovarea superioară a turismului rural.
Pentru a răspunde scopului menționat, principalele obiective ale tezei au fos t:
identificarea cadrului legislativ, politic și strategic național și regional privind turismul rural;
analiza gradului de valorificare a turismului rural din Regiunea Sud -Vest Oltenia pornind de la
potențial turistic de dezvoltare al zonelor rurale; proi ectarea de destinații turistice care să asigure
valorificarea și promovarea eficientă a turismului rural (stabilirea criteriilor de grupare a zonelor
cu potențial turistic în destinații turistice; delimitarea spațial -geografică a destinațiilor turistice

69 prin metode statistice de grupare; caracterizarea principalelor elemente de asigurare a
competitivității destinațiilor turistice proiectate; identificarea factorilor cu influență asupra
promovării și valorificării turismului în destinațiile proiectate; proie ctarea măsurilor de
intervenție necesare creșterii potențialului turistic al destinațiilor proiectate în scopul asigurării
unei valorificări și promovări eficiente a turismului rural).
Metodele de cercetare aplicate în prezenta teză sunt specifice metodelo r de cercetare
economică din turism, urmărind să pună în evidență fenomenele din domeniul analizat: metode
statistice de cercetare (au presupus „colectarea și prelucrarea datelor cantitative care
caracterizează fenomenele și procesele‖101[70] specifice fenom enului turistic și analiza
intercorelată a acestora în trendul lor de evoluție) și metode de evaluare (fenomenele privind
piața au fost analizate prin „determinări cantitative și calitative a componentelor acestora‖,
utilizând ca instrumente „deducția, ind ucția, comparația și calculele‖); metode specifice analizei
destinațiilor turistice – modelul Ritchie -Crouch; metode specifice analizei clusterelor – IDW
(Inverse Distance Weighted) și ADW (Average Distance Weighted); metode specifice SPSS –
ALSCAL (Multi dimensional scaling – MDS); PCA (Principal component analyses); HCM –
Centroid Linkage (Hierarchical Cluster Method); Descriptive Statistics – Frequencies; Metoda
Bivariate Correlation.

101 Dicționar de economie agrară, 1969, Editura Agrosilvică, București, p.129 -130

70
CAPITOL III EVALUAREA GRADULUI DE VALORIFICARE A
POTENȚIALULUI TURISM ULUI RURAL ÎN REGIUNEA
GEOGRAFICĂ A OLTENIEI
CHAPTER III ASSESSMENT OF RECOVERY DEGREE OF THE
POTENTIAL OF RURAL TOURISM IN THE GEOGRAPHICAL
REGION OF OLTENIA

În perioada actuală, când turismul a devenit o activitate cu impact social, economic și
chiar po litic, atât în plan național cât și internațional, necesitatea cunoașterii potențialului turistic
se impune din ce în ce mai mult. Acesta este reflectat de: componenta naturală – reprezentată de
peisaje spectaculoase, configurații variate ale reliefului, c ondiții climatice favorabile, valoare
terapeutică a unor factori naturali; componenta antropică – reprezentată prin vestigii ale
civilizațiilor ce s -au succedat pe teritoriul României din vremuri imemorabile, monumente și
obiecte de artă laice sau religioa se, muzee și colecții muzeale, elemente de etnografie și folclor.
Analiza potențialului turistic reprezintă elementul de bază în evidențierea gradului de valorificare
a turismului rural în aria de cercetare aleasă.

3.1. ANALIZA RESURSELOR TURISTICE NATURA LE ȘI
ANTROPICE
3.1. NATURAL AND ANTHROPOGENIC TOURISM RESOURCE
ANALYSIS
Priviți prin prisma celor două componente menționate anterior, regiunea Olteniei prezintă
numeroase elemente cu potențial turistic: relieful și geologia; clima; hidrografia; vegetați a;
fauna; rezervațiile naturale; vestigiile arheologice; monumentele istorice; mărturiile civilizației și
culturii populare; arhitectura și tehnica populară tradițională.

3.1.1. Resurse turistice naturale
3.1.1. Natural tourism resources
Resursele turist ice naturale sunt constituite din ansamblul elementelor de peisaj: relief,
vegetație și faună, fiind distribuite în proporție de circa 50% în zona de vale și versant, iar restul
în zona interfluviilor, de unde și rolul dominant al transporturilor și căilor de circulație rutieră,
precum și necesitatea unei rețele extrem de densă a drumurilor laterale de la nivelul versanților și
interfluviilor. De altfel, Oltenia, ca teritoriu unitar, se individualizează printr -o zonă nordică mai

71 înaltă cu resurse turistice mai numeroase102[46] și mai evidente și o zonă sudică, ce necesită o
punere în valoare a resurselor turistice.
 Principalele forme de relief
Relieful Olteniei103[81] cuprinde masive montane, dealuri submontane, zone colinare
extinse, precum și zona de luncă a Dunării. Acesta se înfățișează sub forma unui amfiteatru
dispus în trepte ce coboară dinspre nord spre sud, de la munți la câmpie. Masivele montane
prezente în regiune fac parte din grupa Carpaților Meridionali și prezintă roci foarte rezistente,
granițe, șisturi cristaline, calcare, văi și culoare extrem de spectaculoase: Munții Căpățânii ;
Munții Parâng ; Munții Vâlcan ; Munții Mehedinți; Munții Godeanu ; creasta principală a munților
Lotrului, partea vestică a munților Făgăraș, munții Coziei și Depresiunea Loviștea; Munții
Almaj.
Pe teritoriul regiunii se regăsesc dealurile Subcarpaților Getici , precum și o serie de
depresiuni submontane: Cerna, Racovița (pe râul Tărâia), Polovragi (pe râul Olteț), Baia de fier
(pe râul Galbenul), Novaci (pe râul Gilort), St ănești (pe râul Șușița Verde), Bumbești -Jiu (pe râul
Jiu), Runcu (pe râul Jaleș), Celei (pe râul Tismana), Padeș (pe râul Motru). Relieful colinar are
numeroase subdiviziuni dintre care menționăm: Muscelele Argeșului, Subcarpații Vâlcei,
Subcarpații Olteni ei, depresiunile subcarpatice Horezu și Jiblea, podișul Mehedinți (relief carstic,
cu forme și fenomene caracteristice), etc. Relieful mai cuprinde și un sistem de văi (Valea
Oltului, Valea Oltețului, Valea Vedei, etc.), interfluvii (de câmpie și de podiș) , Câmpia Olteniei,
lunca Dunării, dune de nisip, crovuri, grinduri, microdepresiuni lacustro -mlăștionase, etc.
Formele care se impun însă în peisaj sunt cornetele104[34], înălțimi izolate cu înfățișarea
unor acoperișuri de șuri uriașe, care se înșiră de la est la vest în partea centrală a regiunii și
flanchează zona joasă de circulație de pe axa Baia de Aramă – Cireșu – Dunăre, Cornetul
Cerboanii, Cornetul Babelor și Cornetul Bălții. Pe lângă aceste calcare cu cornete mari, care
domină șesul, sunt și cornete mai mici în depresiune, până spre marginea sud -vestică, numite
cornețele: Nadanova și Gornovița, Ponoare. Alte forme care dau peisajului o notă aparte,
îndeosebi în partea centrală de relief, sunt luncile, șesurile aluviale întinse situate în lungul
Coșus tei și Topolniței, râuri ce traversează perpendicular podișul și zona depresionară
longitudinală centrală..
 Rețeaua hidro grafic ă
Pe teritoriul olteniei se află mai multe bazine hidro Figura e principale: Dunărea (150km),
Jiul (140km), Oltul. Râurile secundar e aparțin bazinelor hidro Figura e menționate, precum:
Balasan, Desnatui, Baboia, Ciutura, Jiet (afluenți al Dunării), Amaradia, Plosca, Raznic, Gilort,
Meresel, Mascot (afluenți ai râului Jiu), Lotru, Topolog, Olteț, Teslui (afluenți ai râului Olt).
Lacuril e naturale, de origine glaciară, sunt numeroase, dar de dimensiuni reduse,fiind situate în
zonele înalte din bazinul superior al Lotrului (Iezerul, Vadu, Zănoaga, Gâlcescu) și al Latoriței
(Latorița, Cioaca). În zonă există, de asemenea, lacuri artificiale rezultate în urma amenajărilor

102 Pascaru M. (2010) – Ghid turistic Oltenia de Nord, Editura AdLibri, ISBN 973 -7887 -04-2
103 Institutul de Geografie – Academia Română (1996) – România. Atlas istorico -geoFigura , Editura Academiei Române, București, ISBN 973-27-0500 -0
104 Lucian Badea , Dragoș Bugă (coordonatori) (1992) – Geografia României (Teritoriile pericarpatice) , Editura Academiei, București, pg. 103

72 hidroenergetice (Valea lui Iovan/Cerna, Valea Mare, Vâja, Tg.Jiu, Sambotin) exploatării
cărbunelui (Beterega, Poiana) sau amenajării cursurilor de apă (Moi, Peșteana).
Cele mai importante lacuri sunt: lacul de la Porțile de Fier 1 (construit între anii 1964 –
1972 împreună cu ex -Iugoslavia) în zona localității Gura Văii (40 ha) a inundat 3262 ha pe malul
stâng și 6569 ha pe malul drept; coada lacului ajunge până la 140 km; lacul de acumulare Porțile
de Fier II, în arealul comu nei Gogoșu, construit tot în colaborare cu ex -Iugoslavia; lacul Bistreț,
cu o suprafață totală de 1867 ha și un volum de 28 milioane de m3; lacurile din Lunca Dunării:
Lacul Vadului, Gârla Mare; lacul carstic Zătan – în apropierea localității Baia de Aramă ; alte
lacuri mai mici sunt Ișalnița (lac de acumulare), Călugăreni, Rast și Maglavit, Fântânele, Buzatu,
Vârtop, Caraula și Ripa Roșie.
 Vegetație. Faună
Vegetația Olteniei cuprinde aproximativ 2000 de specii de floră din care 110 specii sunt
mediteraneen e, 13 pontice, 36 balcanice, 26 balcano -dacice ele jucând un rol esențial în
diversificarea formelor de turism care pot fi practicate (drumeție, recreere și odihnă, week -end,
cunoaștere științifică) concomitent sau în cadrul turismului rural. Fauna regiuni i105[2] este foarte
variată și bogată aici fiind identificate peste 67 specii de faună de interes național și respectiv 19
specii de faună de interes comunitar.
 Monumente și rezervații ale naturii
În cadrul regiunii geografice a Olteniei106[13] se regăsesc ur mătoarele: monumente ale
naturii – Cazanele Dunării (Dubova, județ Mehedinți); Vârful lui Stan (Brebina, județ
Mehedinți); Cheile Sohodolului; Cheile Corcoaiei, Cheile Oltețului; Cheile Galbenului (situate în
arealul Parâng -Olteț, la 3 km de Comuna Baia de Fier); Valea Latoriței (în partea de nord a
județului Vâlcea); Cheile Bistriței, etc. rezervații naturale – Pădurea de liliac Ponoarele
(Brebina, județ Mehedinți); Pădurea Bâlvănești (Bâlvănești, județ Mehedinți); Pădurea de castani
Pocruia – Tismana; Păd urea Borovăț; Punctul Fosilifer Bahna – Vârciorova (Bahna, județ
Mehedinți); Rezervația Botanică Gura Văii – Vârciorova (Porțile de Fier I / Gura Văii, județ
Mehedinți); Rezervația Botanică Dealul și Valea Oglănicului; Rezervația Botanică Svinița
(Svinița, județ Mehedinți); Rezervația Lunca Vânjului (Vânju Mare, județ Mehedinți);
Rezervatia Naturală a Trovanților (Costești, județul Vâlcea); Piramidele de pământ de la
Slătioara; Cheile Corcoaia; Parcul Național Cozia; Rezervațiile Botanice Cornetele Babelor,
Cerboanii, Bălții, Piatra Încălecată ca și Dealul Văranic; Rezervația Paleontologică Bahna –
Ilovița.
 Resurse speologice și acvifere
Rezervația Naturală „Complexul Carstic de la Ponoarele‖ (Brebina, județ Mehedinți);
Peștera Gura Ponicovei (Dubova, județ Mehedinți); Peștera Polovragi; Peștera Muierii; Cascada
Lotrișor; Peștera Topolniței; Peștera lui Epuran; Peștera Lazului; Peștera Aven (Sohodoalele
Mici); Peștera Martel (Valea Motrului Sec); Peștera Cloșani (comuna Cloșani, Munții

105 Bazilescu E., Sorescu C., Cruce M., Popescu M. (1980) – Catalogul sistematic al colecțiilor de vertebrate din Muzeul Olteniei . Stud. Comun. Muzeul Olteniei,
Craiova, pg. 311 -401
106 Costea Marinoiu, 1987 – Itinerare vâlcene , Editura Sport – Turism, București, pg. 43

73 Vâlcanului), Peștera Ci oaca cu Brebenei; Peștera Tismana (peștera Tezaurului); Peștera
Liliecilor, etc.
 Arii naturale protejate de interes național
Regiunea Oltenia prezintă însă multe arii protejate (Anexa 3.1), pe lângă cele menționate
mai sus, precum și o serie de noi propune ri de situri pentru rețeaua Natura 2000 prin care se
dorește ca aproape 30% din suprafața regiunii să fie încadrată în această categorie.

3.1.2. Resurse turistice antropice
3.1.2. Anthropogenic tourism resources
Resursele turistice antropice din mediul ru ral sunt constituite din totalitatea manifestărilor
social -culturale și tehnico -științifice prezente și trecute și a urmelor materiale lăsate de acestea.
În general, acestea sunt localizate la nivelul vetrelor de sat și se axează îndeosebi pe culoarele de
vale până la nivelul teraselor superioare sau pe zone depresionare. În zonele de relief formate din
versanți și interfluvii, satele sunt împrăștiate la nivelul întregului teritoriu, de unde și localizarea
neregulată a obiectivelor turistice în părțile înal te. Pe de altă parte, resursele turistice antropice
de vale și depresiune sunt distribuite uniform pe axe longitudinale și transversal, pe când cel de
culme sunt răspândite în puncte izolate, dezvoltate divergent din punctele de vale, iar formele de
manife stare antropică sunt diferențiate în funcție de principalele unități fizico -geografice : munte,
deal, podiș, câmpie.
Principalele resurse antropice aflate în mediul rural al regiunii Olteniei le putem clasifica
astfel:
 Monumente istorice și de arhitectură p opulară religioasă107 [82] – BISERICA
DE LEMN Sf. Apostoli Petru și Pavel (Brebina, județul Mehedinți) (1757); BISERICA
DOMNEASCĂ Sf. Treime (Cerneți, Șimian, județul Mehedinți) (1663); BISERICA FOSTEI
MĂNĂSTIRI Sf. 24 Voievozi (Baia de Aramă, județul Mehedi nți) (1699 -1703);MĂNĂSTIREA
GURA MOTRULUI (Gura Motrului, județul Mehedinți) (1512 – 1521); MĂNĂSTIREA
VODIȚA (Porțile de Fier I / Gura Văii, județul Mehedinți) (1364 – 1370); MĂNĂSTIREA –
CETATE STREHAIA (Strehaia, județul Mehedinți) (1645); MĂNĂSTIREA LAIN ICI ( 1812 )
(a fost folosită adeseori ca loc de refugiu pentru diferite personalități ale sec. XIX, cum a fost
Tudor Vladimirescu, adăpostit după revoluția de la 1821 până la venirea trupelor grecești. De la
mănăstire spre versantul Munților Vâlcanului se află construcția monahală „Schitul Lainici‖ sau
„Schitul Locuri Rele‖108 [28]) ; etc.
 Monumente istorice, arheologice și muzee – MONUMENTUL
COMEMORATIV AL REVOLUȚIEI DE LA 1821 (Cerneți, Șimian, județul Mehedinți);
EXPOZIȚIA HIDROCENTRALA PORȚILE DE FIER (P orțile de Fier I / Gura Văii, județul
Mehedinți); SISTEMUL HIDROENERGETIC ȘI DE NAVIGAȚIE PORȚILE DE FIER (Porțile
de Fier I / Gura Văii, județul Mehedinți); SISTEMUL HIDROENERGETIC ȘI DE NAVIGAȚIE
PORȚILE DE FIER II (Ostrovu Mare, județul Mehedinți); etc. .

107 Institutul de Memorie Culturală (2010) – Repere ale spiritualității ortodoxe, Editura CIMEC, București, ISBN 978 -973-7930 -20-0
108 Ion Preda, Dan Pasăre, 1985 – Valea Jiului , Editura Sport – Turism, București , pg. 82

74  Stațiuni balneo -climaterice – STAȚIUNEA OLĂNEȘTI; STAȚIUNEA
OCNELE MARI; STAȚIUNEA GOVORA; în partea vestică a Piemontului Getic, în culoarul
Malovăț – Bala Băi, unde au fost descoperite izvoare cu ape minerale, se află STAȚIUNEA
BALNEO -CLIMATERICĂ BALA -BĂI, care are însă mai mult o importanță locală, complexul
balnear Bala dispunând de instalații pentru băi și spații de cazare în vile.
 Locații cu importanță istorică și etnofolclorică – POIANA LUI MIHAI
VITEAZUL; VALEA ȘUȘIȚEI (grupează localitățile Stăn ești, Alexeni, Curpen, Vaidei prezintă
locuri unice, cu aspecte etnofolclorice interesante); CULA FAMILIEI CORNOIU, MUZEUL
ARHITECTURII POPULARE GORJENE – zeci de case țărănești (unele vechi de 2 -3 secole),
mori de apă, pive, uleiernițe, conace de fân și a lte construcții utilitare din gospodăriile rurale);
etc. De asemenea, există o serie de localități importante din punct de vedere istoric și
etnofolcloric: LOCALITATEA NOVACI) sărbătoare populară de veche tradiție: Ziua Oierilor,
organizată în pădurea Hiri șești, aici adunându -se ciobani din ambele părți ale Carpaților);
COMUNA POLOVRAGI (datată de pe vremea lui Radu cel Frumos (1462 -1475); în ziua de 20
iulie, se serbează Nedeia, dar aici sunt prezente și multe alte valori etnofolclorice (formație
artistică de fluierași, rapsozi populari, soliști vocali, grup vocal feminin, cântăreți din
instrumente populare vechi)); COMUNAVAIDEENII – anual, pe data de 19 iunie, se desfășoară
manifestarea folclorică păstorească „Învârtita Dorului‖); COMUNA MĂLDĂRĂȘTI (prezin tă
monumente interesante numite CULE. Acestea se află amplasate în centrul comunei, fiind datate
din anul 1516 și fiind construite de marele boier Nan); etc.
În Piemontul Getic se păstrează monumente istorice și importante obiective turistice,
precum: în culoarul Oltului – ruinele castrelor romane Rusidava de la Drăgășani și Pons Aluti de
la Ionești, Vâlcea; în culoarul Jiului – urmele cetății romane Pelindava de lângă Craiova și
Mănăstirea Coșina din sec. al XVI -lea de la Bucovăț; etc.. De asemenea, mai m ulte localități din
regiune păstrează mărturii despre personalități marcante din viața istorică și culturală a poporului
român. Aici sunt organizate muzee și case memoriale: Muzeul Tudor Vladimirescu din
Vladimiri, județul Gorj; Muzeul Memorial Nicoale Băl cescu în localitatea cu același nume din
județul Vâlcea; muzeul Alexandru Macedonski din satul Fometești, comuna Goiești, județul
Dolj, etc.
 Manifestări culturale și tradiționale din zona Olteniei
Mărturiile civilizației și culturii populare, elementele d e etnografie și folclor, arhitectură
și tehnică populară tradițională, creația artistică, meșteșugurile, artizanatul, ceramica, portul
popular, folclorul literar, muzical și core Figura , muzeele etno Figura e și manifestările popular –
tradiționale, pot atrage în zona Olteniei, în special în partea de nord a acesteia, o mulțime de
turiști, dornici de cunoaștere și de recreere într -un cadru mirific natural. Manifestările
tradiționale și culturale, anuale sau periodice din județele Olteniei, constituie și ele, la rândul lor,
alături de fondul turistic natural și antropic al zonei, motivații pentru deplasările turistice în zonă.
Dintre acestea menționăm următoarele (selecții preluate de la Asociația pentru turism rural
ecologic și cultural din Oltenia).

75 3.1.3. Pote nțialul resurselor turistice naturale și antropice din mediul rural al
regiunii geografice a Olteniei
3.1.3. Natural and anthropogenic tourism resources potential in rural areas of the
geographical region of Oltenia
Datorită poziționării sale, reliefului v ariat, pitorescului locurilor, monumentelor istorice
și tradițiilor culturale Regiunea Oltenia dispune de condiții prielnice pentru dezvoltarea
turismului.
În primul rând, se observă că regiunea prezintă potențial pentru dezvoltarea turismului
montan . Regi unea prezintă lanțuri muntoase, lacuri glaciare, rute turistice alpine pedestre,
inclusiv rute europene de lung parcurs pedestru, zone pe care se practică alpinismul și escalada,
zone speologice, zone pentru vânătoare și pescuit, parcuri naționale, toate r eprezentând atracții
pentru un mare număr de turiști în fiecare an. De altfel, t urismul pentru vânătoare și pescuit
reprezintă un adevărat potențial pentru regiune. Vânătoarea se poate practica în pădurile Olteniei
cu aprobare din partea Direcției Silvice din județul respectiv, în perioadele permise prin lege și în
pădurile ce nu fac parte din zonele protejate prin lege.
O altă atracție turistică deosebită o reprezintă lumea peșterilor subterane, unele deschise
turismului, iar altele având statut de rezerva ții naturale, ceea ce prezintă un real potențial pentru
dezvoltarea turismului speologic . Oltenia cuprinde, de asemenea, peste 200 mii hectare de zone
protejate ideale pentru dezvoltarea turismului pedestru .
Regiunea prezintă potențial și pentru turismul b alnear. În Oltenia exista 3 zone bogate
în ape minerale: în Mehedinți (Bala, Schela Cladovei, Gura Văii), în Gorj (Săcelu) și în Vâlcea
(Govora, Băile Olănești, Călimănești -Căciulata). Toate aceste localități se află în zona Carpaților
de Sud, în apropiere a unor zone turistice interesante, dar pentru a putea fi exploatate resursele
minerale sunt necesare investiții semnificative.
Sudul regiunii, care beneficiază de trecerea fluviului Dunărea, are un real potențial
turistic dar care este prea puțin exploata t în prezent (programul lansat de Guvernul României de
promovare a turismului pe Dunăre denumit „Croaziere Dunărene‖). La aceasta se adaugă
bazinele râurilor Olt, Jiu, Olt, etc. cu real potențial în dezvoltarea turismului sportiv.
Zonele rurale, pe de altă parte, oferă o veritabilă ospitalitate bazată pe mediul nepoluat,
vinuri și gastronomie de bună calitate și pe bine -cunoscutele tradiții folclorice ale Olteniei.
Ținând însă cont de nivelul în general scăzut al infrastructurii de bază din mediul rural, turismul
rural întâmpină dificultăți în ceea ce privește competitivitatea la nivel internațional.
Putem continua cu exemplele, dar, după cum o să observăm și în continuare, zonele
rurale din regiunea Olteniei nu sunt exploatate la adevăratul lor potențial. Obiectivele cultural
antropice și locurile de interes turistic sunt numeroase, dar multe din ele încă necunoscute sau
puțin cunoscute și vizitate, datorită și faptului că în unele părți accesul este mai greoi. Este însă
inadmisibil ca satele Olteniei, afla te în locuri pitorești, cu tradiții și obiceiuri minunate, cu o
cultură ce se pierde în timp, să rămână nevalorificate din punct de vedere turistic, cu atât mai
mult cu cât este binecunoscută ospitalitatea locuitorilor din această regiune.

76 3.1.3.1 Potenț ialul turistic natural al Regiunii geografice a Olteniei
3.1.3.1 Natural tourism potential of the geographical region of Oltenia
Pentru a surprinde potențialul resurselor turistice din Regiunea Geografică a Olteniei, am
pornit de la Planul de Amenajare a T eritoriului Național – Secțiunea a VIII -a Zone Turistice,
fundamentat de Ministerul Dezvoltării Regionale și a Turismului, document strategic cu caracter
director, care determină dimensiunile, sensul și prioritățile dezvoltării localitățile în cadrul
teritoriului României, în acord cu ansamblul cerințelor europene. Le evaluarea resurselor
turistice din regiune au participat pe lângă elaboratori, specialiști ai Institutul de Geografie al
Academiei Române si Institutul Național de Recuperare, Medicină Fizică și Balneo -climatologie
al Ministerului Sănătății. Metodologia propusă de MDRT, în ceea ce privește potențialul turistic
natural ia în considerare cadrul natural (relief, geomorfologie, vegetație, faună, hidrografie,
peisaj), factorii naturali terapeutici ( ape minerale, lacuri terapeutice, bioclimat, etc.) și ariile
naturale (rezervații ale biosferei, parcuri naționale, parcuri naturale, alte rezervații și monumente
ale naturii). Pornind de la diferite criterii, pentru cadrul natural s -au acordat punctaje de la 1 la 10
pct., pentru factorii terapeutici maxim 10 pct, iar pentru arii naturale protejate maxim 5 pct.
În urma aplicării metodologiei de clasificare a potențialului turistic a MDRT, am
clasificat în continuare localitățile din mediul rural, funcție de resursele turistice naturale din
fiecare zonă, de tipul de relief în care se încadrează (57,48% din localități sunt în zona de
câmpie, 33,72% în zona de deal și doar 8,80% în zona de munte) și a punctajului acordat de
MDRT prin Institutul de Geografie al Academiei Române109[89] (Tabel 3.1).
Tabel 3.1 Distribuția localităților în funcție de forma de relief și potențialul turistic natural
Table 3.1 Distribution of localities by landform and natural tourism potential
Câmpie Deal Munte TOTAL %
<= 5.0 pct 123 7 0 130 38,12
(5,7] pct 57 90 1 148 43,40
(7,8] pct 7 7 4 18 5,28
(8,10] pct 8 3 3 14 4,11
>10 pct 1 8 22 31 9,09
TOTAL 196 115 30 341 100,00
% 57,48 33,72 8,80 100,00
Sursa: prelucrare după Ministerul Dezvoltării Regionale și a Turismului, Planul de amenajare a teritoriului Național – Secțiunea a VIII -a –
zone turistice, http://www.mie.ro/printeaza.php?p=1081

După cum putem observa, în zona de câmpie sunt mai frecvente localitățile cu potențial
turistic natural redus (sub 5 pct), cca. 33% au pote nțial mediu și doar 9 comune dispun de
punctaj ridicat. În zona de deal, cca. 84% din localități prezintă un potențial natural mediu (până
în 8 pct) și 11 localități au potențial ridicat, pe când în zona de munte, așa cum este de așteptat
cca 83% au obținu t 8-10 sau peste 10 pct (25 localități). În zona de câmpie, din cadrul
localităților aflate în aceste zone, distribuția pe clase de punctaj al resurselor naturale și județe
(Tabel 3.2) ne relevă următoarele: sunt doar 9 localități din zona de câmpie cu po tențial ridicat al
potențialului turistic natural (5 din județul Dolj, 2 din județul Mehedinți și câte una din județele
Gorj și Vâlcea); 64 de localități au potențial mediu, iar 123 de localități au potențial redus.

109 Ministerul Dezvoltării Regionale și a Turismului, Planul de amenajare a teritoriului Național – Secțiunea a VIII -a – zone turistice,
http://www.mie.ro/printeaza.php?p=1081

77 Tabel 3.2 Distribuția localităților de c âmpie funcție de potențialul turistic natural
Table 3.2 Distribution of lowland localities by natural tourism potential
Dolj Gorj Olt Vâlcea Mehedinți TOTAL
<= 5.0 pct 67 0 40 0 16 123
(5,7] pct 24 3 16 9 5 57
(7,8] pct 5 0 2 0 0 7
(8,10] pct 5 1 0 1 1 8
>10 pct 0 0 0 0 1 1
TOTAL 101 4 58 10 23 196
Sursa: prelucrare după Ministerul Dezvoltării Regionale și a Turismului, Planul de amenajare a teritoriului Național – Secțiunea a VIII -a –
zone turistice, http://www.mie.ro/printeaza.php?p=1081

În zona de câmpie a județului Dolj, cele cinci localități menționate anterior au obținut
punctaj suplimentar datorită amplasării pe teritoriul lor a Pajiștii Cetate din Lunca Dunării
(comuna Cetate), ariei protejate Ciuperceni -Desa (comuna Ciupercenii noi), ariei protejate Balta
Neagră (comuna Desa), rezervației naturale Poiana Bujorului (comuna Plenița), a rezervației
Pădurea Zăval și a pajiștii Ghighera (Comuna Ghigera). În alte condiții, potențialul turistic al
cadrului natural lor ar fi fost considerat mediu. Î n aceeași situație se găsesc și localitățile Burila
Mare și Hinova din județul Mehedinți al căror punctaj mai ridicat se datorează prezenței Pădurii
Bunget și a Pădurii Slămina. Potențial turistic natural ridicat îl are și comuna Lungești din
județul Vâlce a care, pe lângă relieful de câmpie de o frumusețe aparte, deține pe teritoriu său
două arii protejate, respectiv Pădurea Tisa Mare (rezervație naturală mixtă de 50 ha care
conservă habitate naturale de pădure panonică de Quercus petraea și Carpinus betulu s (gorun si
carpen), cu exemplare seculare de gorun și specia rară de arbust, precum și elemente de avifaună
care necesită protecție strictă ca ciuful de pădure, huhurezul mic, cucuveaua, șorecarul etc) și
Pădurea Silea (rezervație naturală mixtă de 25 ha ce conservă habitate naturale de gorun și
carpen cu exemplare seculare de gorun și specia rară de ghimpe, precum și elemente de avifaună
care necesită protecție strictă ca barza neagră, etc.).
În zona de deal, aplicând aceeași metodologie, au fost identifi cate 115 de localități pentru
care potențialul turistic natural a fost estimat astfel: 11 localități au potențial natural ridicat (2 în
județul Vâlcea, 7 în județul Mehedinți și una în județul Gorj); 97 localități au potențial mediu și 7
localități potenți al redus (Tabel 3.3).
Tabel 3.3 Distribuția localităților de deal funcție de potențialul turistic natural
Table 3.3 Distribution of hilly localities by natural tourism potential
Dolj Gorj Olt Vâlcea Mehedinți TOTAL
<= 5.0 pct 1 0 2 4 7
(5,7] pct 2 43 33 12 90
(7,8] pct 0 2 3 2 7
(8,10] pct 0 1 2 0 3
>10 pct 0 1 0 7 8
TOTAL 3 47 40 25 115
Sursa: prelucrare după Ministerul Dezvoltării Regionale și a Turismului, Planul de amenajare a teritoriului Național – Secțiunea a VIII -a –
zone turistice, ht tp://www.mie.ro/printeaza.php?p=1081

Localitățile din județul Vâlcea care prezintă potențial turistic natural ridicat au obținut
punctaj ridicat datorită reliefului pitoresc de care dispun: comuna Măldărești se află situată pe
valea râului Luncavăț, între dealul Tomșanilor și Măgura Slătioarei și este străbătută de pârâurile
Ciupa și Valea cu Pietrele; comuna Țițești este așezată în Podișul Getic și anume în Platforma
Argeșului, pe valea Râului Târgului, iar partea sudică ocupă o mică parte a Piemontului

78 Cândești; comuna Pietrari este așezată pe ambele părți ale cursului mijlociu al Otașăului (în
cadrul depresiunii Otașău) și este înconjurată de o salbă de dealuri (Spinete, Vârtoapa, La Rapi,
Măgura, Tomșani, Folești, Dealul Mare).
În zona de deal a județu lui Gorj, comuna (Săcelu) are potențial foarte ridicat, de 13 pct.
Comuna Săcelu dispune de un cadru natural deosebit datorat arealului Parâng -Olteț și este o
localitate cu factori naturali terapeutici, bogată în izvoare cu ape minerale sulfuroase, clorura te,
iodurate, bromurate, sodice, hipotone și hipertone (cunoscute din anul 1840) indicate în tratarea
afecțiunilor reumatismale, a celor posttraumatice, neurologice, etc., precum și mai multe arii
natural protejate, respectiv: Piatra Buha, Piatra Biserica Dracilor, Formațiunile Eocene de la
Săcelu, Izvoarele minerale Săcelu, Valea Sodomului. Comuna Scoarța se mândrește cu o
rezervație naturală de scoici provenite din perioada neozoică de interes pentru cercetători (Valea
Ibanului). Județul Mehedinți are în zona de deal 7 comune cu potențial turistic natural ridicat:
Breznița Ocol (11,5 pct), Florești (12 pct), Ilovăț (13,5), Izvoru Bârzii (12,5 pct), Malovăț (11,5),
Sisești (12 pct), Sovarna (13,5 pct). Toate aceste localități au obținut în plus față de cele lalte
comune 5 pct pentru încadrarea acestora în Geoparcul Mehedinți (Parcul natural ―GeoParcul –
Platoul Mehedinți‖ este un parc de importanță națională, de peste 100 mii ha, ce a fost declarat
sit UNESCO și care are în componența sa 17 rezervații natural ). Localitatea Breznița Ocol este
încadrată și în Parcul Național Porțile de Fier, iar în localitatea Malovăț se găsește punctul
fosilifer Malovăț.
În zona de munte de regăsesc 30 de localități pentru care estimările asupra potențialului
turistic natural a u fost următoarele (Tabel 3.4): 5 localități prezintă potențial mediu (3 din județul
Gorj și 2 din județul Vâlcea); 25 localități au potențial turistic natural ridicat (8 din județul
Vâlcea, 10 din județul Mehedinți și 7 din județul Gorj).
În zona de munte a județului Gorj comunele Crana, Schela și Pestiștani au un potențial
turistic ridicat datorită prezenței pe teritoriul lor a diferitelor arii protejate precum punctul fosilier
Buzești, Dealul Gornăcelu și Piatra Boroștenilor. Celelalte patru localități p rezintă însă un
potențial și mai ridicat de 14 -15 pct. datorită formațiunilor geologice și speologice specifice ce
întregesc relieful caracteristic de munte, respectiv: Comuna Padeș (Parcul Național Retezat,
Parcul Național Domogled – Valea Cernei, Piatra Cloșanilor inclusiv peșterile Cloșani și Cioaca
cu Brebenei PN -B, Ciucevele Cernei PN -B, Peștera Martel PN -B, Cheile Corcoaiei PN -B,
Peștera Lazului, Pădurea Gorganu, muntele Oslea); Comuna Baia de Fier (Peștera Muierii,
Peștera Iedului); Comuna Polovragi (Cheile Oltețului și Peștera Polovragi, Pădurea Polovragi);
Comuna Runcu (Cheile Sohodolului, Izbucul Jaleșului).
Tabel 3.4 Distribuția localităților de munte funcție de potențialul turistic natural
Table 3.4 Distribution of mountain localities by natural tourism potential
Dolj Gorj Olt Vâlcea Mehedinți TOTAL
<= 5.0 pct 0 0 0 0 0 0
(5,7] pct 0 1 0 0 0 1
(7,8] pct 0 2 0 2 0 4
(8,10] pct 0 1 0 2 0 3
>10 pct 0 6 0 6 10 22
TOTAL 0 10 0 10 10 30
Sursa: prelucrare după Ministerul Dezvoltării Regionale și a Turismului, Planul de amenajare a teritoriului Național – Secțiunea a VIII -a –
zone turistice, http://www.mie.ro/printeaza.php?p=1081

79
Localitățile Vaideeni și Titești din județul Vâlcea au obținut pentru cadrul natural local
maximul de pontaj, celelalte localități beneficiind de unele atuuri suplimentare, precum:
Comunele Stroești și Slătioara au acces direct la rezervația de 10,5 ha denumită Piramidele de la
Slătioara (Stroești); Comunele Bărbătești și Costești fac parte din Parcul Național Vânturarița –
Buila (cel mai mic parc național din România – 4 mii ha), iar în cea de -a doua localitate se află
Peștera liliecilor (interiorul peșterii adăpostește două biserici, una din 1633 și cealaltă din 1637);
Comuna Mălaia are pe teritoriul acesteia Iezearul Lator ița și Pădurea Latorița; Comuna Voineasa
deține un potențial de 15 pct. având mai multe obiective de interes turistic (Căldarea Gâlcescu,
Rezervațiile Miru -Bora, Sterpu -Dealul Negru, Cristești și Jnepenișul Stricatul).
Cele mai ridicate punctaje le au însă 10 localități din județul Mehedinți, acestea
dispunând de următoarele caracteristici: Comunele Bălvănești (Rezervația Pădurea Borovăț),
Godeanu, Podeni, Cireșu (Peștera Epuran, Cheile Topolniței și Peștera Topolniței), Bala,
Ponoarele fac parte din Geopar cul Mehedinți; Comunele Balta (Valea Țesna PN -B, Pereții
calcaroși de la Izvoarele Coșuștei, Cheile Coșuștei, Cornetul Babelor și Cerboanei, Cornetul
Bălții), Isverna (Cornetul Piatra Încălecată, Tufărișurile mediteraneene de la Isverna, Vârful lui
Stan PN -B, Peștera Isverna), Obârșia -Cloșani se găsesc în Valea Cernei, Parcul Național
Domogled; Comuna Ilovița (Dealul Duhovnei, Locul fosilifer Bahna PN -D) face parte din Parcul
Național Porțile de Fier.

3.1.3.2 Potențialul turistic antropic al Regiunii geografice a Olteniei
3.1.3.2 Anthropogenic tourism potential of the geographical region of Oltenia
Metodologia propusă de MDRT, în ceea ce privește potențialul turistic antropic ia în
considerare monumentele istorice (monumente, sit -uri arheologice și arhite cturale, monumente
de for public și monumente memoriale -funerare), muzeele și colecții publice (muzee monument
și colecții publice), manifestările de artă și tradiție populară (serbări, festivaluri, târguri, șezători,
sărbători, meșteșuguri populare tradiț ionale – țesături, covoare, costume populare, picturi pe
lemn și sticlă, gravuri, prelucrare lemn, metale, piatră, pielărie), institutele de spectacole și
concerte, manifestările culturale, etc. Pornind de la diferite criterii, pentru cadrul antropic s -au
acordat punctaje de la 1 la 25 pct.
În urma aplicării metodologiei de clasificare a potențialului turistic a MDRT, am
clasificat în continuare localitățile din mediul rural, funcție de resursele turistice antropice din
fiecare zonă, de tipul de relief în care se încadrează (34,04% din localități sunt în zona de
câmpie, 42,55% în zona de deal și doar 23,40% în zona de munte) și a punctajului acordat de
MDRT prin Institutul de Geografie al Academiei Române (Tabel 3.5).
După cum putem observa, doar 94 de com une au potențial de valorificare a resurselor
antropice. În zona de câmpie sunt mai frecvente (cca 51,28%) localitățile cu potențial turistic
antropic mediu (4 -8 pct) și doar 3 comune dispun de punctaj ridicat.

80 Tabel 3.5 Distribuția localităților în funcț ie de forma de relief și potențialul turistic antropic
Table 3.5 Distribution of localities by landform and anthropogenic tourism potential
Câmpie Deal Munte TOTAL %
<= 5.0 pct 16 7 2 25 26,60
(5,8] pct 20 24 9 53 56,38
(8,16] pct 3 6 6 15 15,96
>=16 pct 0 0 1 1 1,06
TOTAL 39 37 18 94 100,00
% 41,49 39,36 19,15 100,00
Sursa: prelucrare după Ministerul Dezvoltării Regionale și a Turismului, Planul de amenajare a teritoriului Național – Secțiunea a VIII -a –
zone turistice, http://www.mie.ro/printeaza .php?p=1081

În zona de deal situația este similară, 64,86% din localități deținând un potențial antropic
mediu și doar 6 localități au potențial ridicat. În zona de munte, cca 39% din localități au
potențial antropic ridicat (7 comune). În zona de câmpie, din cadrul localităților aflate în aceste
zone, distribuția pe clase de punctaj al resurselor antropice și județe (Tabel 3.6) ne relevă
următoarele:
 39 de localități au primit punctaj pentru potențialul turistic antropic;
 cele 36 localități cu punctaj red us au în general un singur obiectiv turistic, precum:
muzee (Muzeul „Vetre Strămoșești― de la Celaru, Jud. Dolj; Muzeul Sătesc – Etnografie
și istorie locală Padea, Dranic, Jud. Dolj; Muzeul sătesc din comuna Orlea, Jud. Olt;
Muzeul sătesc Ștefănești, jud. Vâlcea), situri arheologice (Gârla Mare și Hinova, Jud.
Mehedinți; Cula Izvoranu – Geblescu din sec. XVIII și Cetatea geto -dacică de la Voița,
comuna Brabova, Jud. Dolj; Cetatea dacica Pelendava din sec. III -I îen, comuna Bucovăț,
jud. Dolj; Vilă rustică și Castru din sec. II – Epoca daco -romană, comuna Cioroiași, Jud.
Dolj; așezarea neolitică de la Vădastra, Jud. Olt), biserici sau festivaluri populare („Ilie
Zugrăvescu‖ festival de interpretare a cântului popular din comuna Voicești, Jud. Vâlcea;
ceramic ă în Oboga – jud. Olt);
Tabel 3.6 Distribuția localităților de câmpie funcție de potențialul turistic antropic
Table 3.6 Distribution of lowland localities by anthropogenic tourism potential
Dolj Gorj Olt Vâlcea Mehedinți TOTAL
<= 5.0 pct 9 1 2 2 2 16
(5,8] pct 12 1 5 1 1 20
(8,16] pct 1 1 0 1 0 3
>=16 pct 0 0 0 0 0 0
TOTAL 22 3 7 4 3 39
Sursa: prelucrare după Ministerul Dezvoltării Regionale și a Turismului, Planul de amenajare a teritoriului Național – Secțiunea a VIII -a –
zone turistice, http://ww w.mie.ro/printeaza.php?p=1081

 cele 23 localități cu potențial mediu dețin pe teritoriul lor mai multe obiective turistice,
dintre care menționăm: Calopar, Jud. Dolj (6 pct), Așezare din perioada de tranziție la
epoca bronzului, situl arheologic de la Bazd ana- Calopar, punct „La Cucuioara‖, sec. IV –
II îen, Biserica „Adormirea Maicii Domnului‖, 1845; Daneți , Jud. Dolj (6 pct), Așezare
daco -romană de la Locușteni, sec. IV Epoca Daco -romană, Biserica „Cuvioasa
Paraschivă‖; Desa, Jud. Jud. Dolj (6 pct), Cast rul roman de la Desa, sec. III Epoca daco –
romană, Biserica „Sf. Nicolae‖ 1866; Coțofenii din Dos, Jud. Dolj (7 pct), Vilă rustic și
Castru, sec. II, Epoca daco -romană, Așezarea romană de la Potmelțu, situl arheologic de
la Coțofenii din Dos, Neolitic, Ansa mblul Arhitectural Coțofeni alcătuit din: Biserica

81 Adormirea Maicii Domnului -1928 și Conacul, construit în anul 1653; Obârșia de Câmp,
Jud. Mehedinți (7 pct) , Așezare Epoca bronzului; Dobrosloveni, Jud. Olt (7 pct), Cimitir
(sec. XIV -XVI Epoca Medievală), Orașul roman Romula (sec. II -III Epoca romană),
Așezare (sec. II îen Laténe), Situl arheologic de la Reșca – Romula, punct „Dâmbul
Morii‖, Necropola plană a orașului Romula (sec. II -III Epoca romană), Necropola
tumulară a orașului Romula (sec. II -III Epoc a romană); Gostavățu, Jud. Olt (7 pct) ,
Necropola tumulară de la Slăveni (sec. II -III Epoca romană), Castrul de la Slăveni (sec.
II-IV Epoca romană); Mihăești, Jud. Vâlcea (7 pct) , Biserica Adormirea Maicii
Domnului‖ (1492 -1496), Turn clopotniță (sec. XV), Chilii (sec. XV -XVIII), 4. Zid
incintă (sec. XV -XVIII), Mănăstirea Govora și Colecția Muzeală a mănăstirii; Măceșu de
Sus, Jud. Dolj (8 pct) , țesături – covoare oltenești – creatori individuali; Brâncoveni, Jud.
Olt (8 pct) , așezări din sec XIV -XVI Epoca medievală, sec. II -III Epoca romană, perioada
de tranziție la epoca bronzului; Calui, Jud. Olt (8 pct), Biserica „Sf. Nicolae‖ (1588),
Casele stăreției (1588), Arhondaric (sec. XIX), Chilii (1902), Turn clopotniță (1588), Zid
incintă (1588), Mănăstirea Căl uiu (1588); Lelești, Jud. Gorj (8 pct), Muzeu de etnografie
și folclor (1977), obiceiuri și arhitectură tradițională.
 Cele trei localități cu punctaj ridicat acordat pentru potențialul antropic: Arcani, Jud. Gorj
(9 pct), colecție etno grafic ă, Manifestarea etnofolclorică Homanul (28 martie); Lungești,
Jud. Vâlcea (13 pct), Biserica „Sf. Nicolae‖ (1696 -1699), Biserica ―bolniță de lemn‖
(1833), Ruinele chilii (sf. sec. XVII), Zid de incintă (sf. sec. XVII), Biserica „Adormirea
Maicii Domnului‖ a fostei mănăst iri Stănești (1536), fosta mănăstire Mamul (sf. sec.
XVII), „Ziua Olarului‖; Cernătești, Jud. Dolj (14 pct), Cula Cernăteștilor, sec. XVII,
Muzeul Sătesc Etno Figura , țesături – covoare oltenești – creatori individuali; Biserica de
lemn ―Sf. Nicolae‖.
În zo na de deal, din cadrul localităților aflate în aceste zone, distribuția pe clase de
punctaj al resurselor antropice și județe (Tabel 3.7) ne relevă următoarele:
 37 de localități din zona de deal au primit punctaj pentru potențialul turistic antropic;
Tabel 3.7 Distribuția localităților de deal funcție de potențialul turistic antropic
Table 3.7 Distribution of hilly localities by anthropogenic tourism potential
Dolj Gorj Olt Vâlcea Mehedinți TOTAL
<= 5.0 pct 0 2 0 3 2 7
(5,8] pct 1 16 0 4 3 24
(8,16] pct 0 4 0 1 1 6
>=16 pct 0 0 0 0 0 0
TOTAL 1 22 0 8 6 37
Sursa: prelucrare după Ministerul Dezvoltării Regionale și a Turismului, Planul de amenajare a teritoriului Național – Secțiunea a VIII -a –
zone turistice, http://www.mie.ro/printeaza.php?p=1081

 cele 7 localități cu punctaj redus au în general un singur obiectiv turistic, precum: muzee
(Muzeul Sătesc – Etnografie și istorie locală Rădinești, comuna Dănciulești, jud. Gorj),
monumente (Ruinele mănăstirii Cosuștea -Crivelnic, sec. XIV, comuna Ilovăț, jud .
Mehedinți; Cula Cutui -1815, Biserica „Sf. Împarați‖ – 1836, Biserica de lemn „Tăierea
Capului Sf. Ioan Botezătorul‖ -1700, comuna Broșteni, jud. Mehedinți), manifestări
(Simpozionul național „Satul românesc tradițional‖ (22 -24 septembrie), comuna Băleșt i,

82 jud. Gorj; Sărbătoarea căpșunului, comuna Bunești, jud. Vâlcea; Sărbătoarea ―Toamna
Merelor‖, comuna Ionești, jud. Vâlcea; Festivalul de creație dramatică ―Goana după
fluturi‖, comuna Tetoiu, jud. Vâlcea; Sărbătoarea Rădineștilor (2 iulie), comuna
Dănci ulești, jud. Gorj; );
 în cadrul celor 24 de localități cu potențial mediu se găsesc: Obiceiuri și arhitectură
tradițională – Bengești -Ciocădia, Prigoria, Săcelu – jud. Gorj; ceramică în Câlnic și
Plopșoru – jud. Gorj; Sărbători tradiționale : Păușești -Măgl ași, jud. Vâlcea – Hora
costumelor – manifestare etnofolcloricǎ dedicatǎ costumului popular; Bolboși, jud. Gorj –
Festivalul lăutarilor gorjeni (14 septembrie); Bustuchin, jud. Gorj – Festivalul „Rapsozii
Gilortului, Galbenului, Oltețului și Amaradiei (26 -27 iulie); Drăgotești, jud. Gorj –
Festivalul folcloric al Jilțurilor „Cântecul văilor‖ (27 iulie); Godinești, jud. Gorj –
Festivalul folcloric pentru tineret (6 august); Hurezani, jud. Gorj – Festivalul folcloric
„Amaradia‖ (28 mai); Vlădești, jud. Vălcea – „Târgul de la Titești‖; Ciuperceni, jud. Gorj
– Focuri peste zăpezi: Manifestare cultural -religioasă închinată Sf. Trifon (1 februarie);
„Logodna vinului cu ulcica: Manifestare comunitară; Mătăsari, jud. Gorj – ‖Sărbătorile
dealului": Manifestare etnofo lclorică – 26 martie; Memorial „Maria Apostol‖ –
Ghermanul: Sărbătoare comunitară (12 mai); Sisești, jud. Mehedinți – Oale și sarmale
pentru mileniul trei – festival de ceramică; Monumente religioase: Biserica „Intrarea în
Biserică‖ (1780), comuna Păușești -Măglași, jud. Vâlcea; Biserica „Sf. Voievozi‖ (1787 –
1789), Biserica „Adormirea Maicii Domnului‖ și Crucea de piatră din 1833, comuna
Almaj, jud. Dolj; Biserica „Cuvioasa Paraschiva‖ (1653) și Mănăstirea Gura Motrului,
comuna Butoiești, jud. Mehedinți; Bis erica „Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul‖ (1645 –
1646), Biserica de lemn „Sf. Ioan Botezătorul‖ (1832), Mănăstirea „Schitul Topolnița‖
(1600 – 1611), comuna Izvoru Bârzii, jud. Mehedinți; Biserica „Sf. Nicolae‖ și Sf.
Voievozi‖ (1774 -1790), comuna Măldăr ești, jud. Vâlcea; Monumente istorice: aseșări
din perioada daco -romană (Alimpești, jud. Gorj), situri arheologice (Almaj, jud. Dolj),
cule (Cula Poenaru – 1764, comuna Almaj, jud. Dolj; Cula Duca -1827 și Cula Greceanu
(sec. XVIII), comuna Măldărești, jud . Vâlcea;), monumente (Ansamblul curții
Coțofenilor mijl. sec. XVIII, comuna Almaj, jud. Dolj);
 Comuna Șimian din jud. Mehedinți și comuna Frâncești din jud. Vâlcea au obținut un
punctaj mai ridicat, de 9 pct, datorită următoarelor elemente: Comuna Șimian – Cetatea
bastionară din sec. XVIII; Complexul arhitectonic „Cetatea Ada -Kaleh‖, sec. XVIII;
Cimitirul turcesc, sec. XVIII; Comuna Frâncești – Biserica „Nașterea Maicii Domnului‖
(1634 -1635, 1715); Biserica „Dintr -un lemn‖ – ‖Nașterea Maicii Domnului‖ (a doua jum.
a sec. XVI); Fântâna Platonida – incinta nouă (mijl. sec. XIX); Biserica „Intrarea în
Biserică‖ a fostului schit Dobrușa (înc. sec. XVI); Mănăstirea „Dintr -un lemn‖ (1633 –
1654, 1715); Biserica „Sf. Arhangheli‖ și „Sf. Treime‖ (1706); Mănăstirea S urpatele
(1703 – 1706), muzeu;
 Comuna Aninoasa din jud. Gorj a obținut însă cel mai ridicat punctaj în cadrul
localităților de deal (13 pct) datorită, pe de o parte, Culei Crăsnaru din satul Groșerea

83 (construită în a doua jumătate a secolului XVIII, cu rol de veghe și apărare și intrată în
rândul monumentelor istorice din 1966) și, pe de altă parte, datorită obiceiurilor și
arhitecturii locale (―crucile umblătoare‖, etc.).
În zona de munte, din cadrul localităților aflate în aceste zone, distribuția pe clase de
punctaj al resurselor antropice și județe (Tabel 3.8) ne relevă următoarele:
 18 localități au primit punctaj pentru potențialul turistic antropic;
 Comuna Stoenești din jud. Vâlcea a obținut punctaj redus aici aflându -se Biserica „Sf.
Ioan Botezătorul‖ – Cacova (1819), Mănăstirea dintre ape (1521), Schitul din lemn cu
hramul „Nașterii Maicii Domnului‖ (1310), Sfântul Schit Jgheaburi cu izvor de ape
sulfuroase sfințit (aici se organizează pelerinajul „Izvorul Tămăduirii‖ în prima vineri
după Paște); în Co muna Titești se organizează Sărbătoarea tradițională „Târgul de la
Titești‖ și tot aici este localizat Castrul roman de la Titești (sec. II -III Epoca romană).
Tabel 3.8 Distribuția localităților de munte funcție de potențialul turistic antropic
Table 3.8 Distribution of mountain localities by anthropogenic tourism potential
Dolj Gorj Olt Vâlcea Mehedinți TOTAL
<= 5.0 pct 0 0 0 2 0 2
(5,8] pct 0 5 0 2 2 9
(8,16] pct 0 3 0 3 0 6
>=16 pct 0 1 0 0 0 1
TOTAL 0 9 0 7 2 18
Sursa: prelucrare după Ministerul Dezvoltării Regionale și a Turismului, Planul de amenajare a teritoriului Național – Secțiunea a VIII -a –
zone turistice, http://www.mie.ro/printeaza.php?p=1081

Comunele cu potențial mediu prezintă mai multe tipuri de obiective turistice antropice:
 biserici și mănăstiri (Mănăstirea Polovragi din sec. XVI – XVIII, comuna Schela, jud.
Gorj; Biserica „Sf Nicolae‖ (1733) și Biserica „Sf. Voievozi‖ (1807), Mănăstirea
Frăsinei, comuna Muereasca, jud. Vâlcea; Schitul Pătrunsa (1740) și Schitul Pahomie,
comuna B ărbătești, județul Vâlcea; Biserica de lemn „Sf. Nicolae‖ (1835), comuna Balta,
jud. Mehedinți; Biserica de la Viorești hramul ―Intrarea in Biserica a Maicii Domnului‖
(1795) – monument UNESCO și Mănăstirea Slătioara (1924) – comuna Slătioara, jud.
Vâlcea) ;
 obiceiuri și arhitectură tradițională în comunele Padeș și Runcu (jud. Gorj); muzee și
colecții etno Figura e în Bărbătești (jud. Vâlcea) și Balta (jud. Mehedinți);
 monumente istorice și arheologice în comuna Ponoarele – jud. Mehedinți (Moara
Crăcucenilo r, moară de lemn cu ciutură din sec. XIX), comuna Balta – jud. Mehedinți
(satul Ponoral, azi sit arheologic);
 festivaluri și sărbători tradiționale în comuna Bărbătești – jud. Vâlcea (Brâul de aur –
șezătoare și concurs de creație organizat de ziua de Sf. Ilie, 20 iulie), comuna Ponoarele –
jud. Mehedinți (Sărbătoarea liliacului Ponoarele, Festivalul național „Ponoare, Ponoare‖),
etc. În zona de munte sunt, de asemenea, și 7 localități cu potențial turistic antropic
ridicat, respectiv: Comuna Slătioara – jud. Vâlcea; Comuna Văideeni – jud. Vâlcea;
Comuna Costești, jud. Vâlcea; Comuna Crasna, jud. Gorj; Comuna Pestișani, jud. Gorj;
Comuna Polovragi, jud. Gorj.

84 3.2. ANALIZA INFRASTRUCTURII TURISTICE ȘI A
POTENȚIALULUI ACESTEIA
3.2. ANALYSIS OF TOURISM INFRAS TRUCTURE AND ITS
POTENTIAL
Dezvoltarea și promovarea turismului nu depinde numai de resursele naturale și antropice
ale fiecărei zone, ci și de gradul de dezvoltare a infrastructurii turistice și tehnice. Pentru aceasta,
trebuiesc analizate stadiul actual și potențialul infrastructurii, luând în calcul: unitățile de cazare,
instalațiile de tratament, sălile de conferință, centrele expoziționale, pârtiile de schi și instalații
de transport pe cablu, alte instalații de agrement (golf, agrement nautic, herghel ii); accesibilitatea
la infrastructura de transport, edilitară și de telecomunicații.

3.2.1. Infrastructura specific turistică din zonele rurale ale regiunii Olteniei
3.2.1. Tourism specific infrastructure in rural areas of the Oltenia region
Analiza inf rastructurii turistice din regiunea Olteniei a avut la bază datele disponibile la
Institutul Național de Statistică pe localități și județe (Dolj, Gorj, Olt, Mehedinți, Vâlcea) și a
luat în calcul principalii indicatori turistici, respectiv: structuri de p rimire turistică cu funcțiuni
de cazare turistică pe tipuri de structuri, capacitatea de cazare turistică existentă pe tipuri de
structuri de primire turistică, capacitatea de cazare turistică in funcțiune pe tipuri de structuri de
primire turistică.
Baza de date statistică (conținând informații cu privire la indicatorii menționați anterior)
de la nivelul celor 5 județe a fost prelucrată pentru a răspunde necesității de analiză a ofertei
turistice din mediul rural al regiunii geografice Oltenia, prin grupar ea informațiilor statistice
disponibile pentru regiunea de Sud -Vest, funcție de clasificarea localităților pe medii de
rezidență. Institutul Național de Statistică prelucrează date privind activitatea turistică din
următoarele localități din Regiunea Geogr afică a Olteniei110:
– Județul Dolj – 10 comune: Bratovoești, Bucovăț, Cetate, Coțofenii din Față, Ghercești,
Ișalnița, Malu Mare, Pielesti, Radovan, Vârtop;
– Județul Gorj – 12 comune: Alimpești, Arcani, Baia de Fier, Calnic, Crasna, Mușetești,
Padeș, Peștișa ni, Plopșoru, Polovragi, Runcu, Săcelu;
– Județul Mehedinți – 6 comune: Bala, Butoiești, Hinova, Ilovița, Prunișor, Șimian;
– Județul Olt – 1 comună: Bobicești;
– Județul Vâlcea – 10 comune: Bărbătești, Bujoreni, Costești, Măciuca, Mălaia, Mihăești,
Slătioara , Tomșani, Vlădești, Voineasa.

110 Ținem să subliniem încă de la început că datele culese de I.N.S. nu sunt atotcuprinzătoare pentru a o oferi o imagine clară asupra ofertei turistice din mediul rural
oltenesc. Astfel, în anul 2011, la nivelul regiunii, deși sunt înregistrate 408 comune, I.N.S. colectează date doar din 50 de localități din mediul rural. Pe de o parte,
datele nu iau în considerare pensiunile turistice și agroturistice cu mai puțin de 5 locuri, iar pe de altă parte nu se iau î n considerare decât pensiunile certificate sau cele
care răspund solicitărilor I.N.S. de colectare a datelor.

85 3.2.1.1 Analiza structurilor de cazare turistică din regiunea Olteniei
3.2.1.1 Analysis of tourist accommodation structures of the Oltenia region
La nivelul regiunii geografice a Olteniei, analiza structurilor cu funcțiuni de cazare din
arealul studiat (hoteluri, hosteluri, moteluri, pensiuni, etc.) ne relevă că, în perioada 2006 -2011,
numărul acestora a crescut cu 69,35 % în mediul rural (Anexa 3.2).
Cu toate acestea structurile de cazare construite în mediul rural reprez intă doar 27,85%
din cele existente la nivelul regiunii.
Repartiția teritorială a structurilor construite în mediul rural ne permite să observăm că
majoritatea se regăsesc în județul Vâlcea (51,61%) și județul Gorj (30,64%). Dacă urmărim
structurile de ca zare construite în mediul rural pe tipuri de structuri (Anexa 3.3), observăm că
pensiunile turistice și agroturistice s -au dezvoltat mult mai mult în perioada 2006 -2011 decât
celelalte tipuri (cu 113,79%), acestea reprezentând în anul 2011 cca. 60% din tot alul structurilor
turistice rurale.
Aceste pensiuni turistice și agroturistice sunt repartizate în profil teritorial, astfel: 32 în
județul Vâlcea (51,61%), 19 în județul Gorj (30,65%), 5 în județul Mehedinți (8,06%) și 6 în
județul Dolj și Olt ( Figura 3.1).
Figura 3.1 Repartizarea teritorială a pensiunilor turistice și agroturistice din mediul rural, în anul 2011
Chart 3.1 Territorial distribution of rural tourist and agrotourist guesthouses in 2011

Sursa: Tempo online, INS

În baza de date se regăsesc localități care au înregistrate însă mai multe pensiuni turistice,
ele fiind situate, în general, în zona de munte și deal: Voineasa, Mălaia, Golești și Dăești din
județul Vâlcea; Baia de Fier, Polovragi și Padeș din județul Gorj ; Eșelnița și Șimian din județul
Mehedinți (Tabel 3.9).

86 Tabel 3.9 Situația pensiunilor turistice și agroturistice construite în mediul rural, în anul 2011
Table 3.9 Situation of tourist and agrotourist guesthouses built in rural areas, in 2011
Localitate Județ Nr. pensiuni turistice și agroturistice
Pielești, Radovan, Vârtop Dolj 1
Arcani, Crasna Gorj 1
Hinova Mehedinți 1
Bobicești Olt 1
Bărbătești, Bujoreni, Costești, Măciuca, Slătioara, Tomșani Vâlcea 1
Coțofenii din Față Dolj 2
Padeș, Pestișani, Polovragi, Runcu, Săcelu Gorj 2
Șimian Mehedinți 4
Baia de Fier Gorj 7
Mălaia Vâlcea 8
Voineasa Vâlcea 18
Sursa: Tempo online, INS

3.2.1.2 Analiza capacității de cazare turistică (existentă și/sau în funcțiune) din
Oltenia
3.2.1.2 Analysis of touris t accommodation capacity (existing and / or operational)
from Oltenia
În mediul rural din regiunea analizată a Olteniei, capacitatea de cazare existentă a fost, în
anul 2011, de 3736 locuri, ceea ce reprezintă 20,44% din totalul locurilor de cazare din reg iune.
Din cadrul acestora, doar 27,99% se regăsesc în structuri de cazare specifice turismului rural,
precum pensiunile turistice și agroturistice (1046 locuri) (Anexa 3.4).
La nivelul regiunii Olteniei, în perioada 2006 -2011, numărul de locuri de cazare oferite
de acestea cu 232,1%, iar numărul de locuri -zile cu 299,5%. Dacă privim comparativ structura
numărului de locuri de cazare oferite de pensiuni (capacitatea de cazare existentă) și structura
capacității de cazare turistică în funcțiune, pe județe, s e observă că deși, în perioada analizată,
47,9% din locurile de cazare erau concentrate în județul Vâlcea, iar 31,2% în județul Gorj,
procentul cel mai ridicat de funcționare al pensiunilor îl deține județul Gorj (37,8% din numărul
de locuri -zile înregistr ate la nivelul regiunii în anul 2011) ( Figura 3.2, Figura 3.3).
Figura 3.2 Structura capacității de cazare turistică existente din mediul rural, pe județe, în perioada 2006 –
2011 (%)
Chart 3.2 Structure of existing rural tourist accommodation capacity by c ounties, during 2006 -2011 (%)

Sursa: Tempo online, INS

87
Figura 3.3 Structura capacității de cazare turistică în funcțiune din mediul rural, pe județe, în perioada 2006 –
2011 (%)
Chart 3.3 Structure of operational rural tourist accommodation capacity by counties, during 2006 -2011 (%)

Sursa: Tempo online, INS

În anul 2011, dimensiunile pensiunilor turistice și agroturistice din județele Dolj și Gorj
au fost mai mari decât în celelalte județe, aici înr egistrându -se în medie 25,8 și respectiv 17,2
locuri/pensiune. Nici numărul mai mare de pensiuni din județul Vâlcea nu a putut suplini
diferența județului Gorj față de celelalte zone ale regiunii și acest lucru e evident și când
calculăm numărul de locuri mediu echivalent a 365 de zile de funcționare per an la nivel de
fiecare județ. Astfel, în județul Vâlcea au fost funcționale 233,9 locuri/an, în județul Gorj 235,1
locuri/an, în timp ce în județul Mehedinți doar 69,3 locuri/an. Dacă raportăm aceste locuri la cele
efectiv existente se observă că în județul Vâlcea au fost funcționale 46,7% din locurile de cazare,
în județul Gorj cca 72,1%, iar în județul Mehedinți 93,6%.
Analiza numărului de zile de funcționare a unui loc de cazare din cadrul pensiunilor ne
relevă că județele Dolj și Olt nu au avut o ofertă viabilă pentru turiști în perioada 2006 -2010
(Tabel 3.10).
Tabel 3.10 Indicatori privind durata de funcționare a structurilor de cazare turistică, pe județe, în perioada
2006 -2011
Table 3.10 Indicators o n the duration of the tourist accommodation units, by counties, during 2006 -2011
2006 2007 2008 2009 2010 2011
Județul Vâlcea Nr. pensiuni turistice și agroturistice 17 18 18 24 26 32
Nr. mediu de locuri/pensiune 8.7 9.1 11.1 13.0 16.0 15.7
Număr d e locuri oferite la nivel de județ 148 163 200 312 416 501
Nr. echivalent de locuri în funcțiune 365 zile/an la nivel de județ 75.9 56.0 78.2 132.6 142.0 233.9
Număr de zile de funcționare mediu/loc 187.3 125.3 142.7 155.1 124.6 170.4
Județul Gorj Nr. pensiuni turistice și agroturistice 10 11 11 19 17 19
Nr. mediu de locuri/pensiune 13.3 14.2 14.2 15.5 16.8 17.2
Număr de locuri oferite la nivel de județ 133 156 156 295 286 326
Nr. echivalent de locuri în funcțiune 365 zile/an la nivel de județ 46.2 68.6 90.1 204.3 210.7 235.1
Număr de zile de funcționare mediu/loc 126.9 160.4 210.8 252.8 268.9 263.3
Județul Mehedinți Nr. pensiuni turistice și agroturistice 1 1 1 5 5 5
Nr. mediu de locuri/pensiune 14.0 14.0 14.0 16.4 16.0 14.8
Număr de loc uri oferite la nivel de județ 14.0 14.0 14.0 82.0 80.0 74.0
Nr. echivalent de locuri în funcțiune 365 zile/an la nivel de județ 13.5 14.0 23.8 69.6 65.1 69.3
Număr de zile de funcționare mediu/loc 352.1 365.0 620.4 310.0 297.1 341.7
Județul Dolj Nr. p ensiuni turistice și agroturistice 1 1 5

88 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Nr. mediu de locuri/pensiune 20.0 20.0 25.8
Număr de locuri oferite la nivel de județ 20.0 20.0 129.0
Nr. echivalent de locuri în funcțiune 365 zile/an la nivel de județ 20.0 0.0 74.3
Număr de zile de funcționare mediu/loc 365.0 0.0 210.2
Județul Olt Nr. pensiuni turistice și agroturistice 1
Nr. mediu de locuri/pensiune 16.0
Număr de locuri oferite la nivel de județ 16.0
Nr. echivalent de lo curi în funcțiune 365 zile/an la nivel de județ 9.4
Număr de zile de funcționare mediu/loc 214.0
Regiunea Oltenia Nr. pensiuni turistice și agroturistice 29 31 30 48 48 62
Nr. mediu de locuri/pensiune 10.9 11.4 12.3 14.4 16.3 16.9
Număr de locuri oferite la nivel de județ 315.0 353.0 370.0 689.0 782.0 1046.0
Nr. echivalent de locuri în funcțiune 365 zile/an la nivel de județ 155.7 138.5 192.1 406.6 425.8 622.0
% locuri funcționale/locuri oferite 49.4 39.2 51.9 59.0 54.4 59.5
Număr de zile de funcționare mediu/loc 180.4 143.3 189.5 215.4 198.7 217.0
Notă: Nr. mediu de locuri/pensiune = capacitate de cazare existentă (locuri)/nr. pensiuni; Nr. echivalent de locuri în funcți une 365
zile/an la nivel de județ = capacitate de caz are în funcțiune (locuri -zile)/ 365 zile; Număr de zile de funcționare mediu/loc = capacitate de cazare
în funcțiune (locuri -zile)/ capacitate de cazare existent (locuri)
Sursa: Tempo online, INS

Pe de altă parte, în timp ce numărul de zile de funcționare a pensiunilor din județul
Vâlcea a fost de doar 170,4 zile, relevând un turism ocazional sau de weekend, în județul Gorj
numărul zilelor de funcționare a ajuns în 2011 la 263,3 zile/an, cu 107,4% mai mult decât în anul
2006. În județul Mehedinți, datorită numărului redus de pensiuni, se constată o
supradimensionare a numărului de zile de funcționare, dar care a fost totodată în scădere
începând cu anul 2009.
Toată această situație, centralizată la nivelul regiunii Olteniei, ne relevă următoarele
pentru pe rioada 2006 -2011: numărul de pensiuni și dimensiunea acestora a fost în continuă
creștere; cca. 50 -60% din locurile de cazare existente au fost funcționale; numărul mediu de zile
de funcționare a fost de maxim 217,0 zile/an în anul 2011. Odată cu creșterea numărului de
structuri de cazare în zonă, se observă și o creștere a numărului mediu de locuri oferite spre
cazare de o pensiune, de la 10,9 în anul 2006 la 16,9 în anul 2011.

3.2.1.3 Analiza indicatorilor de circulație turistică la nivelul regiunii Olte niei
3.2.1.3 Analysis of indicators of tourist traffic in the Oltenia region
Analiza circulației turistice este esențială pentru înțelegerea gradului de deschidere a
regiunii Olteniei către nevoile turiștilor. Principalele variabile analizate au fost: sosi rile de turiști
în spațiile de cazare turistică din Regiunea Geografică a Olteniei, înnoptările turiștilor în
structurile de primire turistică specifice turismului rural, gradul de ocupare turistică la nivelul
pensiunilor turistice și agroturistice.
Indic atorii de circulație turistică au fost colectați de I.N.S. la nivelul pensiunilor turistice
și agroturistice din următoarele comune: 4 din județul Dolj (Ișalnița, Coțofenii din Față, Pielești
și Radovan); 9 din județul Gorj (Arcani, Baia de Fier, Crasna, M ușetești, Padeș, Peștișani,
Polovragi, Runcu, Săcelu); 3 din județul Mehedinți (Hinova, Prunișor, Șimian); 10 din județul
Vâlcea (Barbătești, Bujoreni, Costești, Măciuca, Mălaia, Mihăești, Slătioara, Vlădești, Voineasa,
Tomșani); 1 din județul Olt (Bobiceș ti).
Analiza indicatorilor de circulație turistică ne relevă că, în perioada 2006 -2011, numărul
turiștilor a fost în creștere (Anexa 3.5). Astfel, de la o dimensiunea a pieței de 370820 turiști în

89 anul 2006 și 429370 în anul 2008, s -a ajuns la o cifră de 426845 turiști în anul 2011. Pierderea de
92268 turiști din perioada 2008 -2010 se datorează în special crizei economice ce a afectat în mod
direct piața turistică începând din 2009, dar după cum se observă, piața s -a revitalizat în anul
2011.
Județul Dolj a cunoscut cea mai mare creștere în perioada analizată, de 31,9 %. În acest
județ se observă că, pe de o parte, față de maximul înregistrat în anul 2008 scăderea în anul 2010
a fost de peste 50%, iar pe de altă parte se observă că numărul clientelei turist ice din mediul rural
a crescut de peste 13 ori în perioada 2006 -2011, în structurile turistice specifice turismului rural
creșterea fiind de cca. 370%. Situația a fost asemănătoare în județele Gorj și Mehedinți. Astfel,
în timp ce pe total județ numărul de turiști a crescut cu doar cca. 20 -30%, numărul celor care au
petrecut sejururi turistice în mediul rural a fost în creștere, datorită prețurilor mai competitive
față de cele în regim hotelier. La aceasta s -a adăugat și relieful montan de care dispun cele două
județe menționate. Aceasta a determinat ca numărul de turiști ce au preferat pensiunile turistice
să fie în creștere, chiar și față de anul 2008. Județul Vâlcea, pe de altă parte, a fost destinația
preferată a cca. 53 -56% din turiștii cea au sosit în Regiunea Olteniei în perioada 2006 -2011.
Numărul mare de turiști se datorează în special însă stațiunilor balneoclimaterice din acest județ.
În mediul rural al acestui județ au sosit în anul 2011 doar 23% din turiști (9207 turiști) și doar
42% dintre aceșt ia s-au cazat în pensiuni turistice și agroturistice.
În ceea ce privește gradul de ocupare, în anul 2011, la nivelul pensiunilor, acesta a fost de
la nivelul regiunii de 18,62% (Tabel 3.11). În județul Gorj, unde a fost înregistrat cel mai mare
număr de î nnoptări gradul de ocupare a fost de doar 20,95%.
Tabel 3.11 Gradul de ocupare din Regiunea Olteniei, pe județe, în perioada 2006 -2011
Table 3.11 Occupancy in the Oltenia region, by counties, during 2006 -2011
2006 2007 2008 2009 2010 2011
Număr locuri -zile – Județul Vâlcea 2771481 2625499 2639045 2446611 2376073 2664215
Număr locuri -zile – pensiuni turistice și agroturistice –
mediul rural 27714 20430 28531 48406 51817 85384
Număr înnoptări – Județul Vâlcea 1271596 1257688 1280263 1086589 960520 104653 2
Număr înnoptări – pensiuni turistice și agroturistice –
mediul rural 7035 4830 6675 6772 4960 10485
Grad de ocupare (%) – județ Vâlcea 45.88 47.90 48.51 44.41 40.42 39.28
Grad de ocupare (%) – pensiuni turistice și
agroturistice – mediul rural – județ Vâlcea 25.38 23.64 23.40 13.99 9.57 12.28
Număr locuri -zile – Județul Gorj 411180 404003 443377 574273 556379 656987
Număr locuri -zile – pensiuni turistice și agroturistice –
mediul rural 16881 25028 32892 74587 76910 85820
Număr înnoptări – Județul Gor j 98094 105492 119731 115970 105726 136721
Număr înnoptări – pensiuni turistice și agroturistice –
mediul rural 6405 8382 9287 12485 14225 17976
Grad de ocupare (%) – județ Gorj 23.86 26.11 27.00 20.19 19.00 20.81
Grad de ocupare (%) – pensiuni turistic e și
agroturistice – mediul rural – județ Gorj 37.94 33.49 28.23 16.74 18.50 20.95
Număr locuri -zile – Județul Mehedinți 436561 456820 467226 508503 508284 500359
Număr locuri -zile – pensiuni turistice și agroturistice –
mediul rural 4929 5110 8686 25416 23768 25287
Număr înnoptări – Județul Mehedinți 125632 134875 148393 141007 135869 137129
Număr înnoptări – pensiuni turistice și agroturistice –
mediul rural 133 121 1100 4476 6891 5658
Grad de ocupare (%) – județ Mehedinți 28.78 29.52 31.76 27.73 26.73 27.41
Grad de ocupare (%) – pensiuni turistice și
agroturistice – mediul rural – județ Mehedinți 2.70 2.37 12.66 17.61 28.99 22.38
Număr locuri -zile – Județul Dolj 468908 475365 484432 510638 592472 720377
Număr locuri -zile – pensiuni turistice și agro turistice –
mediul rural 7300 0 0 0 2907 27110
Număr înnoptări – Județul Dolj 93500 125526 137874 71689 65695 116427
Număr înnoptări – pensiuni turistice și agroturistice – 954 0 0 0 249 7062

90 2006 2007 2008 2009 2010 2011
mediul rural
Grad de ocupare (%) – județ Dolj 19.94 26.41 28.46 14.04 11.09 16.16
Grad de ocupare (%) – pensiuni turistice și
agroturistice – mediul rural – județ Dolj 13.07 8.57 26.05
Număr locuri -zile – Județul Olt 137862 145712 162501 192458 193320 219217
Număr locuri -zile – pensiuni turistice și agroturisti ce –
mediul rural 0 0 0 0 0 3424
Număr înnoptări – Județul Olt 52107 49915 43907 26349 22453 49458
Număr înnoptări – pensiuni turistice și agroturistice –
mediul rural 0 0 0 0 0 1099
Grad de ocupare (%) – județ Olt 37.80 34.26 27.02 13.69 11.61 22.56
Grad de ocupare (%) – pensiuni turistice și
agroturistice – mediul rural – județ Olt 32.10
Număr locuri -zile – Regiunea Oltenia 4225992 4107399 4196581 4232483 4226528 4761155
Număr locuri -zile – pensiuni turistice și agroturistice –
mediul rural 5682 4 50568 70109 148409 155402 227025
Număr înnoptări – Regiunea Oltenia 1640929 1673496 1730168 1441604 1290263 1486267
Număr înnoptări – pensiuni turistice și agroturistice –
mediul rural 14527 13333 17062 23733 26325 42280
Grad de ocupare (%) – Regiunea Oltenia 38.83 40.74 41.23 34.06 30.53 31.22
Grad de ocupare (%) – pensiuni turistice și
agroturistice – mediul rural – Regiunea Oltenia 25.56 26.37 24.34 15.99 16.94 18.62
Sursa: Tempo online, INS

Pentru a evidenția cât mai bine dimensiunea sectorului t urismului rural din regiunea
Olteniei, atragem atenția asupra următoarelor elemente (Tabel 3.12):
Tabel 3.12 Structura sosirilor în Regiunea Olteniei, pe județe, în perioada 2006 -2011
Table 3.12 Structure of arrivals in Oltenia region, by counties, during 2006 -2011
Județ Indicatori UM 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Dolj Sosiri turiști mediu rural/Total sosiri turiști județ % 2.5 2.3 1.0 7.1 13.0 26.2
Sosiri turiști pensiuni turistice și agroturistice
din mediul rural /Total sosiri turiști – mediu
rural % 100.0 0.0 0.0 0.0 3.1 34.6
Nr înnoptări/persoană Nr. 0.8 2.1 1.3
Gorj Sosiri turiști mediu rural/Total sosiri turiști județ % 10.3 9.0 9.8 14.1 13.4 15.5
Sosiri turiști pensiuni turistice și agroturistice
din mediul rural /Total sosiri turiști – mediu
rural % 55.2 74.8 69.8 64.4 64.8 59.0
Nr înnoptări/persoană Nr. 2.2 2.1 2.1 2.3 3.0 3.1
Mehedinți Sosiri turiști mediu rural/Total sosiri turiști județ % 5.7 6.8 6.5 9.4 8.7 9.2
Sosiri turiști pensiuni turistice și agroturistice
din mediul rur al /Total sosiri turiști – mediu
rural % 5.0 3.7 17.9 40.0 46.9 50.1
Nr înnoptări/persoană Nr. 1.0 1.0 1.6 2.2 3.1 2.2
Vâlcea Sosiri turiști mediu rural/Total sosiri turiști județ % 7.6 8.0 9.8 8.9 4.0 4.1
Sosiri turiști pensiuni turistice și agroturi stice
din mediul rural /Total sosiri turiști – mediu
rural % 16.4 12.5 12.0 16.8 28.3 42.0
Nr înnoptări/persoană Nr. 2.7 2.2 2.4 2.2 2.4 2.7
Regiunea
Oltenia
Sosiri turiști mediu rural/Total sosiri turiști județ % 6.7 6.9 7.8 9.3 6.9 9.3
Sosiri tur iști pensiuni turistice și agroturistice
din mediul rural /Total sosiri turiști – mediu
rural % 27.3 22.7 23.3 30.7 39.7 44.6
Nr înnoptări/persoană Nr. 2.1 2.1 2.2 2.3 2.9 2.4
Sursa: Tempo online, INS

 în anul 2011 cca. 9% din turiștii sosiți în regiune au preferat structurile de primire
turistică din mediul rural; dintre aceștia, au preferat pensiunile turistice și agroturistice
cca. 59% din cei sosiți în județul Gorj, 50% din cei sosiți în județul Mehedinți și cca. 34,5
% din cei sosiți în județul Vâlc ea; aceasta ne permite să constatăm că, în anul 2011, pe
total regiune, 44,6% din turiștii sosiți în mediul rural au preferat să practice turismul
rural;

91  turismul practicat în mediul rural, în cadrul pensiunilor, a fost un turism de weekend,
turiștii rămân ând cazați maxim 3 nopți.
Un ultim indicator dar și cel mai important privind circulația turistică îl reprezintă gradul
de ocupare sau indicele de utilizare a capacității de cazare turistică în funcțiune, calculat ca
raport între numărul de înnoptări real izate și capacitatea de cazare turistică în funcțiune. Așa cum
am observat anterior, cele mai ridicate valori privind utilizarea capacității de cazare la nivelul
regiunii au fost înregistrate în anul 2008, de respectiv 41,23 % (Tabel 3.13). În județul Vâlc ea,
această a valoare a fost chiar depășită, aici înregistrându -se un maxim de 48,51%.
În mediul rural, la nivelul pensiunilor, cel mai ridicat grad de ocupare a fost înregistrat în
județul Gorj, în anul 2007, iar cel mai redus în județul Dolj în anul 2 010. În județul Mehedinți
gradul de ocupare a fost în creștere chiar și în condițiile crizei economice.
Tabel 3.13 Gradul de ocupare la nivelul structurilor de cazare din județ și la nivelul pensiunilor turistice și
agroturistice din mediul rural
Table 3.1 3 The occupancy of accommodation in the county and in the rural tourist and agrotourist
guesthouses
2006 2007 2008 2009 2010 2011
Grad de ocupare (%)
Județ Vâlcea 45.88 47.90 48.51 44.41 40.42 39.28
Județ Gorj 23.86 26.11 27.00 20.19 19.00 20.81
Județ Mehedinți 28.78 29.52 31.76 27.73 26.73 27.41
Județ Dolj 19.94 26.41 28.46 14.04 11.09 16.16
Județ Olt 37.80 34.26 27.02 13.69 11.61 22.56
Regiunea Oltenia 38.83 40.74 41.23 34.06 30.53 31.22
Grad de ocupare (%) – pensiuni turistice și agroturistice – mediul rural
Județ Vâlcea 25.38 23.64 23.40 13.99 9.57 12.28
Județ Gorj 37.94 33.49 28.23 16.74 18.50 20.95
Județ Mehedinți 2.70 2.37 12.66 17.61 28.99 22.38
Județ Dolj 13.07 8.57 26.05
Județ Olt 32.10
Regiunea Oltenia 25.56 26.37 24.34 15.99 16.94 18.62
Sursa: Tempo online, INS

Scăderea însă a acestuia în județele Vâlcea și Gorj demonstrează că la nivelul regiunii
Oltenia sectorul turismului rural nu are o ofertă turistică adaptată nevoilor clientelei și că
pensiunile turistice și agrotur istice nu se promovează pe scară largă astfel încât să se asigure un
grad de ocupare cel puțin egal cu cel din regimul hotelier.

3.3.2. Potențialul infrastructurii turistice
3.3.2. The potential of tourism infrastructure
Potențialul infrastructurii specif ic turistice a fost calculat conform metodologiei stabilite
de Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare în Turism pe baza informațiilor furnizate de
Autoritatea Națională pentru Turism, de Institutul Național de Recuperare, Medicină Fizică și
Balneo -climatologie al Ministerului Sănătății, Autoritatea Națională pentru Turism, Regia
Națională a Pădurilor (ROMSILVA) – Direcția de Exploatare a Cabalinelor , Romanian
Convention Bureau – Asociația Națională a Organizatorilor de Conferințe și Expoziții.
Metodo logia a stabilit un punctaj de maxim 20 puncte, distribuit pe subcriterii astfel:
unități de cazare – 7 pct; instalații de tratament – 5 pct; săli de conferință, centre expoziționale –
6 pct; pârtii de schi, instalații de transport pe cablu – 1 pct; alte i nstalații de agrement 1 pct.

92 În cadrul grilei de evaluare a infrastructurii specific turistice, unităților de cazare
omologate li s -a atribuit un punctaj maxim de 7 puncte. În funcție de distribuția numărului de
camere pe tipuri de structuri de primire tur istică, au fost atribuite următoarele punctaje: hoteluri –
5 pct; pensiuni turistice – 1 pct; alte tipuri de unități de cazare cu excepția hotelurilor și a
pensiunilor turistice – 1 pct. Acordarea punctajelor la nivelul fiecărei unități administrativ
teritoriale a fost realizată pornind de la capacitatea de cazare în funcțiune (calculată ca produs
între numărul de camere și numărul de zile de funcționare). Astfel a fost atribuit punctajul
maxim pentru UAT care dispunea de cea mai mare capacitate de cazare î n funcțiune la nivelul
hotelurilor, pensiunilor turistice și respectiv a altor unități de cazare.
Prezența facilităților pentru wellness au constituit un avantaj pentru UAT evaluată,
primind un punctaj suplimentar, dar fără a depăși cele 5 puncte maxim pos ibile. Pentru
infrastructura turistică reprezentată de săli de conferință și centre expoziționale au fost acordate 6
puncte, plecând de la premiza că turismul de afaceri este un important sector aducător de venituri
comparativ cu alte forme de turism. Crit eriile care au stat la baza procesului de evaluare a
infrastructurii pentru conferințe, reuniuni, manifestări expoziționale au fost următoarele: numărul
spațiilor individuale pentru reuniuni (săli); capacitatea totală a acestor spații exprimată în număr
de locuri; orașul cu cea mai capacitate pentru organizarea de reuniuni.
Pentru evaluarea amenajărilor domeniului schiabil au fost luat în calcul doar pârtiile de
schi omologate de către ANT și instalațiile de transport pe cablu avizate de către ISCIR
Români a. Punctajul maxim acordat acestei componente de infrastructură a fost de 1 punct,
pârtiile de schi, respectiv instalațiile de transport pe cablu primind câte 0,5 puncte fiecare. La
capitolul alte instalații de agrement au fost incluse acele instalații de agrement ce motivează
deplasarea turiștilor, respectiv: terenuri de golf, plaje omologate „Blue Flag‖, instalații de
agrement nautic, parcuri de distracții, herghelii. Punctajul maxim acordat pentru acestea este de 1
pct. Menționăm că evaluările realizate ce au stat la baza calculelor potențialului infrastructurii
turistice au luat în considerare date care au fost obținute prin intermediul Autorității Naționale
pentru Turism, ceea ce a determinat ca doar o parte din localități să primească punctaj pentru
calitatea infrastructurii specific turistice (Tabel 3.14).
Tabel 3.14 Punctajul acordat pentru potențialul infrastructurii turistice
Table 3.14 The score given to the potential of tourism infrastructure
Comuna Forma de
relief Județ Potențialul
infrastructur ii turistice Comuna Forma
de relief Județ Potențialul
infrastructurii turistice
Bratovoești Câmpie Dolj 0,01 Pestișani Munte Gorj 0,02
Bucovăț Câmpie Dolj 0,01 Arcani Munte Gorj 0,03
Prunișor Deal Mehedinți 0,01 Mălaia Munte Vâlcea 0,09
Ilovița Munte Mehedinți 0,01 Baia de Fier Munte Gorj 0,18
Ișalnița Câmpie Dolj 0,02 Bala Munte Mehedinți 0,34
Plopșoru Deal Gorj 0,02 Săcelu Deal Gorj 0,87
Padeș Munte Gorj 0,02 Voineasa Munte Vâlcea 0,91
Sursa: Tempo online, INS

În privința potențialului infrastruc turii turistice, trebuie încă de la început să precizăm că
punctajul obținut de localitățile rurale din regiunea Olteniei este foarte mic față de maximul
posibil de 20 de puncte. Astfel, majoritatea localităților analizate au obținut punctaj foarte redus,

93 sub 0,4 pct, doar comuna Săcelu din județul Gorj și comuna Voineasa din județul Vâlcea
obținând 0,87 și respectiv 0,91 pct.

3.3. ANALIZA INFRASTRUCTURII TEHNICE CU INFLUENȚĂ
ASUPRA ACTIVITĂȚII TURISTICE ȘI A POTENȚIALULUI ACESTEIA
3.3. ANALYSIS OF TECHNI CAL INFRASTRUCTURE
INFLUENCING TOURISM AND ITS POTENTIAL
Regiunea Olteniei cuprinde din punct de vedere administrativ 408 comune și 2070 de
sate. Accesul însă a acestora la infrastructura publică este destul de redus, ca de altfel și ritmul de
dezvoltare a acesteia.

3.3.1. Infrastructura specific turistică din zonele rurale ale regiunii Olteniei
3.3.1. Tourism specific infrastructure in rural areas in the Oltenia region
Numărul localităților din mediul rural cu acces direct la rețeaua de distribuție a gaze lor
naturale sau la sistemul de canalizare publică este destul de redus (cca. 12%), iar în ceea ce
privește rețeaua de distribuție a apei se observă că 56,6% din comune sunt conectate la acest
sistem (Tabel 3.15). Pe parcursul a 5 ani de zile, doar 27 comu ne au modernizat sistemul de
canalizare, 13 comune sistemul de distribuție a gazelor naturale și doar 92 de comune sistemul
de distribuție a apei potabile. Privit la nivel teritorial, investițiile cele mai mari s -au făcut în
județul Dolj (cca. 60%) și în j udețul Vâlcea (cca. 20%).
Tabel 3.15 Comune cu acces la infrastructură tehnică, din Regiunea Olteniei, în perioada 2006 -2011
Table 3.15 Localities with access to technical infrastructure, in Oltenia region during 2006 -2011
Specificație 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Regiunea Olteniei – număr comune 408 408 408 408 408 408
Număr comune cu rețea de distribuție a energiei termice 2 1 1 1 1 1
%/total comune 0,49 0,25 0,25 0,25 0,25 0,25
Număr comune cu sistem de canalizare publică 23 23 26 29 36 50
%/total comune 5,64 5,64 6,37 7,11 8,82 12,3
Număr comune cu rețea de distribuție a apei 159 166 175 189 222 231
%/total comune 38,97 40,69 42,89 46,32 54,41 56,6
Număr comune cu rețea de distribuție a gazelor naturale 35 37 37 39 45 48
%/total comune 8,58 9,07 9,07 9,56 11,03 11,8
Sursa: Tempo online, INS

Un alt aspect al infrastructurii cu impact direct asupra activității turistice a zonei îl
reprezintă căile de acces și gradul de dezvoltare al acestora la nivelul regiunii. Regiunea Oltenia ,
la nivelul anu lui 2011, deținea 9,17% din rețeaua de cale ferată și 13,14% din lungimea
drumurilor județene și comunale (Tabel 3.16).
Analiza la nivel județean ne relevă o distribuție aproximativ egală între județele
componente ale regiunii. Cu toate acestea, se observ ă că rețelele de transport din județele Dolj,
Gorj și Olt oferă o accesibilitate mai ridicată.

94 Tabel 3.16 Situația infrastructurii de transport în Regiunea Olteniei, în anul 2011
Table 3.16 Transport infrastructure situation in Oltenia region in 2011
Cale ferată Drumuri publice -total Drumuri naționale Drumuri județene
și comunale
TOTAL – ROMÂNIA Km 10777 83703 16690 67013
Regiunea OLTENIA Km 988 11001 2177 8824
% Regina Oltenia/Total țară % 9.17 13.14 13.04 13.17
Dolj Km 225 2419 473 1946
% 22.77 21.99 21.73 22.05
Gorj Km 239 2274 426 1848
% 24.19 20.67 19.57 20.94
Mehedinți Km 124 1871 448 1423
% 12.55 17.01 20.58 16.13
Olt Km 237 2176 301 1875
% 23.99 19.78 13.83 21.25
Vâlcea Km 163 2261 529 1732
% 16.50 20.55 24.30 19.63
Sursa: Tempo online, INS

Trebuie însă să subliniem că ritmul de modernizare a drumurilor județene și comunale
care oferă acces la infrastructura turistică este destul d e redus. Analiza evoluției acestuia, în
perioada 2006 -2011, ne relevă următoarele (Tabel 3.1 7):în anul 2011 doar 28,9% din drumurile
județene și comunale erau modernizate, iar 45,2% erau neasfaltate (pietruite sau de pământ); în
județul Mehedinți drumurile neasfaltate au reprezentat 58,3% din totalul drumurilor județene și
comunale din județ; deș i cu cea mai mică creștere a drumurilor modernizate (10,8%), județul Olt
prezintă cel mai mare procent de drumuri modernizate, 54,7% din totalul drumurilor din județ;
cele mai multe lucrări de reabilitare în perioada analizată s -au realizat în județul Mehe dinți
(51,9%) și județul Gorj (22,2%).
Tabel 3.17 Evoluția infrastructurii de transport în Regiunea Olteniei, în anul 2011 față de anul 2006
Table 3.17 The evolution of transport infrastructure in the Oltenia region, in 2011 compared to 2006
2006 2011 % %
2011/2006 2011
Total – km
Regiunea Oltenia 8435 8824 104.6 100.0
Dolj 1774 1946 109.7 21.0
Gorj 1843 1848 100.3 21.8
Mehedinți 1423 1423 100.0 16.9
Olt 1757 1875 106.7 20.8
Vâlcea 1638 1732 105.7 19.4
Modernizate – km
Regiunea Oltenia 1782 2553 143.3 100.0
Dolj 122 414 339.3 6.8
Gorj 395 563 142.5 22.2
Mehedinți 124 313 252.4 7.0
Olt 925 1025 110.8 51.9
Vâlcea 216 238 110.2 12.1
Pietruite – km
Regiunea Oltenia 3676 3080 83.8 100.0
Dolj 653 601 92.0 17.8
Gorj 756 547 72.4 20.6
Mehedi nți 885 728 82.3 24.1
Olt 729 716 98.2 19.8
Vâlcea 653 488 74.7 17.8
De pământ – km
Regiunea Oltenia 921 909 98.7 100.0
Dolj 358 290 81.0 38.9
Gorj 164 145 88.4 17.8
Mehedinți 102 102 100.0 11.1
Olt 103 134 130.1 11.2
Vâlcea 194 238 122.7 21.1
Sursa: Tempo online, INS

95 3.3.2. Potențialul infrastructurii tehnice
3.3.2. Potential of technical infrastructure
Potențialul infrastructurii tehnice ca suport pentru activitatea turistică a fost estimat prin
acordarea unui punctaj pe baza unei grile de maxi m 30 puncte. Pentru evaluarea accesibilității la
infrastructura majoră de transport s -a avut în vedere prezența pe teritoriul acestora a unor
căi/noduri majore de transport de călători, condiție esențială pentru ca un teritoriu să poată fi
inclus în activi tatea turistică. Din cele 30 de puncte prin care s -a evaluat importanța echipării
tehnice a unei localități pentru desfășurare unei activități turistice, 16 au fost direcționate către
criteriul accesibilității. Cei patru indicatori care au fost luați în co nsiderare pentru a evalua
accesul direct al unităților administrativ teritoriale la rețeaua majoră de transport au fost
ponderați în funcție de importanța acestora într -o rețea internațională de transport precum și de
intermodalitate în transportul de călă tori.
Din cele 341 de localități luate în analiză, doar 316 au primit punctaj pentru infrastructura
tehnică. Majoritatea dintre acestea au primit maxim 15 pct, demonstrând, așa cum am arătat
anterior prin analiza indicatorilor statistici, un grad redus de dezvoltare a sectoarelor de transport,
utilități publice și telecomunicații. La nivelul regiunii geografice a Olteniei doar 15 comune au
primit punctaj peste 15 pct. Localitățile care au primit punctaj ridicat pentru infrastructura
tehnică prezintă următoa rele caracteristici: comune care prezintă accesibilitate (cale ferată și
drumuri modernizate, telecomunicații), precum și racordare la una din utilitățile publice: apă și
canalizare sau la gaze natural – 9 comune cu 17,5 pct (1 comună – județ Dolj, 3 comun e – județ
Gorj, 3 comune – județ Mehedinți, 1 comună – județ Olt, 1 comună – județ Vâlcea); cu cât
punctajul este mai ridicat, aceasta reprezintă că respectiva comună prezintă toate tipurile de
utilități publice; în această categorie sunt cuprinse următoar ele comune: Ișalnița și Dioști din
județul Dolj; Drăguteși, Bâlteni și Bălești din județul Gorj; Șimian din județul Mehedinți.

3.4. EVALUAREA GRADULUI DE DEZVOLTARE A TURISMULUI
RURAL
3.4. ASSESSMENT OF RURAL TOURISM DEVELOPMENT
DEGREE
Studiul privind imp lementarea Programului Operațional Regional 2007 -2013 în regiunea
Sud Vest Oltenia din martie 2011 cuprinde o evaluare detaliată a gradului de dezvoltare a
turismului în regiune, pe județe și poli de concentrare turistică. Studiul subliniază pentru început
faptul că la nivelul zonei zona montană localizată pe teritoriul județelor Gorj, Vâlcea și
Mehedinți prezintă un real potențial turistic, aici existând și stațiuni utilizate pentru turism și
sport (precum Rânca).

96 3.4.1. Tipuri de activități turistice dezvoltate în mediul rural din Regiunea
geografică Oltenia
3.4.1. Types of tourism activities developed in the rural geographic region of Oltenia
Turismul de masă rămâne însă forma de turism predominată dar există în zonă și alte
tipuri de activități lega te de cultură, mediu, afaceri, educație, religie, etc. ce reflectă o formă de
recreere mult mai energică și participativă. Schiul, drumeția, ciclismul, canyoningul etc. sunt
activități practicate din ce în ce mai des în zonă dar practicanții lor sunt adese a dispersați în
areale fără o infrastructură adecvată sau fără o capacitate de a administra activitățile turistice.
Trebuie însă reținut că în regiune există rute turistice alpine pedestre, inclusiv rute europene de
lung parcurs pedestru (ex: E3 și E7), zo ne pe care se practică alpinismul și escalada (ex.: Cheile
Sohodolului – Runcu, Cheile Galbenului – Baia de Fier și Cheile Oltețului – Polovragi),
zone speologice (peste 2 000 de peșteri), zone de practicare a canyoningului turistic, circuite de
rafting (e x: 30 km pe Defileul Jiului), zone schiabile, precum și zone pentru vânătoare și pescuit.
La toate acestea se adaugă diferite obiective turistice ce permit practicarea turismului
istoric, ecumenic și cultural, precum: biserici de lemn sau de zidărie moșten ite din timpurile
medieval; "Culele" – case fortificate ce se găsesc numai în Oltenia (originare din Afganistan și
din Iran, culele au fost construite în secolul XVIII de către micii proprietari pentru a se proteja de
invaziile turcești); muzee de arhitect ură populară; sărbători și târguri populare, etc.
Zonele rurale din regiune pe de altă parte, completează oportunitățile turistice ale
regiunii, ele oferind o veritabilă ospitalitate bazată pe mediul nepoluat, vinuri, gastronomie și
tradiții folclorice. E xistă la nivel local chiar și branduri cunoscute gastronomice, precum: vinul
de piatră din Runcu, țuica de Baia, etc.
În continuare vom prezenta o exemplificare localizată selectiv a diferitelor forme de
turism practicate în Regiunea geografică Oltenia: Turism activ: Baia de Fier – Polovragi:
alpinism, escaladă, speologie, canyoning, mountainbike, 4×4 și enduro, drumeție, cicloturism;
Runcu: alpinism, escaladă, speologie, canyoning (canioane și cascade), mountainbike, 4×4 și
enduro, drumeție, cicloturism; P eștișani: drumeție și turism montan, , 4×4 și enduro, scufundări,
speologie; Turism rural: Polovragi, Baia de Fier, Runcu, Arcani, Peștișani, Padeș (Jud. Gorj);
Ianca, Vădastra și Oboga (Jud. Olt); Turism ecumenic: mănăstirea Polovragi (Jud. Gorj),
mănăsti rile Cozia, Horezu (Jud. Vâlcea) etc.; Turism balnear : Săcelu (Jud. Gorj); Bala (Jud.
Mehedinți); Ghighera (Jud. Dolj); Turism de tranzit și itinerant în special în județul
Mehedinți; Turism montan are mai multe forme: drumeții montane: munții Banatului,
Mehedinți, etc.; speoturism cu valoare turistică sau științifică; turism de odihnă și recreere în
localitățile aflate în apropierea văilor, defileurilor, rezervațiilor; turism de vânătoare și pescuit în
localitățile aflate în apropierea zonelor cu fond cine getic și de -a lungul afluenților Dunării;
Turism științific se practică de către specialist în special în cadrul rezervațiilor (Porțile de Fier,
Domogled, etc.); Turism Dunărean ce se poate practica în special în județul Olt, pornind din
portul Corabia. Cu toate acestea, la nivelul regiunii se practică un ― turism dezorganizat‖,
respectiv un turism necontrolat, cu campări în locuri nepermise și cu o lipsă totală de control
asupra accesului vehiculelor.

97
3.4.2 Structuri asociative de promovare și valorificar e a turismului în Regiunea
Geografică a Olteniei
3.4.2 Associative promotion and recovery structures of tourism in the the
geographic region of Oltenia
În prezent există la nivelul arealului cercetat o serie de asociații și fundații cu atribuții în
domeni ul turismului. Dintre acestea menționăm:
– Asociația de Cultură și Turism „Starpress” – înființată în anul 2009, această asociație
nu a derulat proiecte în domeniu;
– Asociația de Promovare a Turismului Mehedinți – înființată în anul 2007, asociația are
drept scop dezvoltarea și promovarea turismului în județul Mehedinți, realizând: un site
de prezentare a traseelor ecoturistice ale zonei ( http://www.aptmh.site90.com/ ): Traseul
Ecoturistic Alion, Traseul Ecoturistic Valea Liubotina -Rudina, Traseul Ecoturistic Valea
Vodiței -Dealul Duhovnei, Traseul ecoturistic Trescovăț, Traseul Ecoturistic Tarovaț,
Traseul Ecoturistic Svinița -Tricule, Traseul Ecoturistic Racovăț -Boldovin, Traseul
Ecoturistic Cioaca Cremeneasca -Rudina; site pentru promovarea ecoturismului
www.ecoturist.tk – platforma reprezintă doar o promovare a destinațiilor ecoturistice din
străinătate, nepromovând peisajul local;
– Asociația de Turism Ecologic „Camena” – înființată în anul 2007, asociația are drept
scop dezvoltarea durabilă a comunelor din zona de munte, propunându -și: realizarea de
materiale informative; promovarea traseelor turistice; organizarea de tabere tematice,
cursuri, târguri, etc. Dintre activitățile asociației menționăm: Proiect finanțat de Comisia
Europeană – 2010 – Extreme Green ; obiectiv: „informarea tinerilor în ceea ce privește
sănătatea prin dezvoltarea de abilități practice în măsuri de prevenire și siguranță în
domeniul turismului montan‖; Înființarea clubului Fotographica în anul 201 0; Proiect
finanțat de Comisia Europeană – 2011 – Bike in action ; obiectiv: „informarea tinerilor
defavorizați în legătură cu beneficiile activității voluntariatului prin intrarea în contact
direct cu aceștia și aflarea nevoilor existente‖; Proiect finanța t de Autoritatea Națională
pentru Sport și Tineret – 2011 – Tinerii antreprenori și ideile lor de afaceri ; obiectiv:
―dezvoltarea spiritului antreprenorial în domeniul turistic la tinerii din județul
Mehedinți‖; Proiect finanțat de Comisia Europeană – 2011 – Clubul Eco Montan
Camena ; obiectiv: „creșterea ofertei de activități pentru tineri în domeniul turismului
ecologic‖; Proiect finanțat de Fundația pentru Parteneriat și MOL România – 2012 –
Junior Ranger în Platoul Mehedinți ; obiectiv: ―creșterea gradulu i de promovare și
cunoaștere a ariei protejate a Geoparcului Platoul Mehedinți de către tinerii din
Mehedinți‖; Proiect finanțat de Direcția Județeană pentru Tineret – 2012 – Tineri și
poteci tematice în Mehedinți ; obiectiv: ―creșterea gradului de cunoaște re de către tineri a
ariilor protejate din Mehedinți‖;

98 – Asociația de Turism, Ecologie și Biodiversitate „Eco Urbis Drobeta” – înființată în
anul 2006 în cadrul Centrului universitar din Drobeta Turnu Severin, această asociație nu
a derulat proiecte în domeni u;
– Asociația Kogayon – înființată în anul 2003, activitatea asociației a constat în: înființarea
și administrarea Parcului Național Buila -Vânturărița; organizarea de tabere; ecologizarea
zonelor administrate; concursuri de fotografie; amenajări puncte de informare turistică;
educarea elevilor în privința geologiei și ecologiei; reconstrucția refugiului Piscul cu
Brazi, etc.
– Asociația Pentru Promovarea Turismului Rural Vâlcea – înființată în anul 2010,
asociația derulează în prezent proiectul POSDRU „Compet ențe crescute pentru angajații
din turism din regiunea Sud -Vest Oltenia‖;
– Asociația pentru Turism Sport și Ecologie Hai -Hui Târgu -Jiu – asociația desfășoară
activități culturale, sportive și ecologice; gestionează concursul montan Zimbrul
Carpatin;
– Asocia ția Profesională Patronală de Turism Gorjul – înființată în anul 2006, asociația
promovează turismul în județul Gorj la târguri de Turism și face parte din Federația
asociațiilor de promovare a turismului din România;
– Asociația Societăților de Turism OLT înființată în anul 2004, această asociație nu a
derulat proiecte în domeniu;
– Federația Patronatelor din Regiunea Oltenia -F-PRO – înființată în anul 2005, această
structură este orientate în mod special către organizarea de cursuri pentru angajații din
turism; în prezent este implicată în cadrul proiectului POSDRU ―O șansă tinerilor din
mediul rural‖, etc.

3.4.3. Potențialul turistic al mediului rural din Regiunea Olteniei
3.4.3. The tourism potential of rural areas in Oltenia
În funcție de potențialul de dezvoltare turistică al localităților din mediul rural, comunele
din Regiunea Olteniei pot fi împărțite astfel: comune cu potențial turistic foarte ridicat –
acestea dețin pe teritoriul lor rezervații ale biosferei cu valori de patrimoniu de interes națio nal și
mondial, parcuri naționale, monumente ale naturii; comune cu potențial ridicat – acestea
prezintă potențial turistic deosebit și infrastructură specifică, parțial realizată dar favorabilă
dezvoltării prioritare a turismului; comune cu potențial medi u – acestea prezintă potențial
turistic ridicat și favorabil dezvoltării funcției de turism; comune cu potențial redus – acestea
sunt comune cu obiective turistice naturale și/sau antropice dar care sunt valorificate doar pe
plan local.
Gruparea comunelor din Regiunea Geografică a Olteniei în funcție de potențialul de
dezvoltare turistică al fiecărei localități rurale, forma de relief și județe ne permite în primul rând
să observăm că, din cele 341 de comune, 31,96% au potențial redus, 47,80% au potențial m ediu
și doar 20,24% au potențial ridicat (Anexa 3.6).

99 Cele 109 de localități care au primit punctaj redus sunt situate în zona de câmpie
(81,65%) și deal (18,35%), iar situația repartizării acestora pe județe ne relevă următoarele
(Figura 3.4): 49,5% dintr e acestea se află în județul Dolj, 22,94% în județul Olt, 12,84% în
județul Vâlcea, 11,93% în județul Mehedinți și 2,75% în județul Gorj; în județele Dolj, Olt și
Mehedinți majoritatea comunelor cu potențial redus sunt situate în zonele de câmpie; în județ ele
Gorj și Vâlcea, majoritatea comunelor sunt situate în zone de deal.
Un alt aspect important al acestor tipuri de localități este faptul că punctajul obținut este
de sub 12 puncte din maximul de 100 de puncte. De asemenea, menționăm că 51,37% dintre
acestea au obținut punctaj, în principal, pentru resursele turistice naturale, iar restul de 48,63%
datorită punctajului acordat pentru infrastructura tehnică. Doar patru comune au primit punctaj
pentru resurse antropice și doar o localitate pentru infrastruc tura specific turistică.
Figura 3.4 Structura comunelor cu potențial redus din Regiunea Olteniei, pe tipuri de relief
Chart 3.4 Structure of localities with low potential in Oltenia region, by types of landscape

Sursa: prelucrare după Ministerul Dezvolt ării Regionale și a Turismului, Planul de amenajare a teritoriului Național – Secțiunea a VIII -a –
zone turistice, http://www.mie.ro/printeaza.php?p=1081

Localitățile care au primit punctaj mediu (163) sunt situate în proporție de 55,21% în
zone de câmpie , 39,26% în zone de deal și 5,52% în zone de munte. Analiza la nivel de județe ne
relevă următoarele ( Figura 3.5): 25,15% dintre acestea se află în județul Dolj, 20,86% în județul
Vâlcea și câte cca. 18% în județele Gorj, Mehedinți și Olt; în județele Dolj și Olt majoritatea
comunelor sunt situate în zonele de câmpie; în județele Gorj și Vâlcea, majoritatea comunelor
sunt situate în zone de deal; localitățile situate în zone de munte au o proporție moderată, de
13,79% în județul Mehedinți, 11,76% în județul Vâlcea și 3,45% în județul Gorj.
Localitățile cu punctaj de dezvoltare turistică mediu se încadrează în intervalul 12 -22
puncte. Dintre acestea, 36,19% (59 de comune) au obținut punctaj datorită resurselor naturale și
antropice de care dispun, iar 63,8%, datorită punctajul acordat pentru infrastructura tehnică
(adițional celui obținut pentru resursele naturale).
Localitățile cu potențial ridicat, ce prezintă potențial turistic deosebit și infrastructură
specifică, parțial realizată dar favorabilă dezvoltăr ii prioritare a turismului, sunt în număr de 58
și reprezintă 17,01% din totalul comunelor din Regiunea Geografică a Olteniei. Acestea sunt

100 situate în proporție de 29,31% în zone de câmpie, 44,83% în zone de deal și 9,20% în zone de
munte.
Figura 3.5 Stru ctura comunelor cu potențial mediu din Regiunea Olteniei, pe tipuri de relief
Chart 3.5 Structure of localities with medium potential in Oltenia region, by types of landscape

Sursa: prelucrare după Ministerul Dezvoltării Regionale și a Turismului, Planul de amenajare a teritoriului Național – Secțiunea a
VIII-a – zone turistice, http://www.mie.ro/printeaza.php?p=1081

Analiza la nivel de județ ne relevă următoarele ( Figura 3.6): 37,93% dintre acestea se află
în județul Dolj, 25,86% în județul Mehedinți, 1 5,52% în județele Dolj și Vâlcea și 5,17% în
județul Olt; în județele Dolj și Olt majoritatea comunelor sunt situate în zonele de câmpie; în
județele Gorj, Mehedinți și Vâlcea, majoritatea comunelor sunt situate în zone de deal;
localitățile situate în zon e de munte au o proporție de 20,69% în județul Mehedinți, 11,76% în
județul Vâlcea și 17,24% în județul Gorj.
Figura 3.6 Structura comunelor cu potențial ridicat din Regiunea Olteniei, pe tipuri de relief
Chart 3.6 Structure of localities with high potenti al in Oltenia region, by types of landscape

Sursa: prelucrare după Ministerul Dezvoltării Regionale și a Turismului, Planul de amenajare a teritoriului Național – Secțiunea a
VIII-a – zone turistice, http://www.mie.ro/printeaza.php?p=1081

101 Localitățile cu punctaj de dezvoltare turistică ridicat se încadrează în intervalul 22 -32
puncte. Dintre acestea, doar 5 comune din zona de munte, 3 din zona de deal și 2 din zona de
câmpie au primit punctaj pentru infrastructura turistică. Cca. 69% (40) din comune au primit
punctaj ridicat pentru resursele naturale și antropice (peste 50% din total punctaj). Dintre acestea,
15 comune au primit pentru resursele naturale 40 -60% din total punctaj, iar 6 comune pentru
resursele antropice. Localitățile cu potențial foarte r idicat sunt în număr de 11 și reprezintă doar
3,23% din totalul comunelor din Regiunea Geografică a Olteniei. Acestea sunt situate în
proporție de 45,45% zone de deal și 54,55% în zone de munte.
Analiza la nivel de județe ne relevă următoarele ( Figura 3.7): 63,64% dintre acestea se
află în județul Gorj, 27,27% în județul Vâlcea și 9,09% în județul Mehedinți; în județul
Mehedinți toate aceste comune sunt localizate în zone de deal; în județele Gorj și Vâlcea
majoritatea comunelor sunt situate în zonele de mu nte.
Figura 3.7 Structura comunelor cu potențial foarte ridicat din Regiunea Olteniei, pe tipuri de relief
Chart 3.7 Structure of localities with very high potential in Oltenia region, by types of landscape

Sursa: prelucrare după Ministerul Dezvoltării R egionale și a Turismului, Planul de amenajare a teritoriului Național – Secțiunea a VIII -a –
zone turistice, http://www.mie.ro/printeaza.php?p=1081

Punctajul obținut de aceste comune pentru potențialul de dezvoltare turistică este format
în proporție de peste 60% din puncte acordate resurselor naturale și antropice, cu excepția
localităților Câlnic din județul Gorj, Bujoreni din județul Vâlcea și Șimian din județul Mehedinți.
În concluzie, la nivelul regiunii există zone cu potențial turistic, dar ținem s ă menționăm
că desfășurarea activităților turistice necesită modernizarea infrastructurii de transport, pregătirea
resurselor umane din turism, un management eficient al administrațiilor locale, dar și o
promovare mai ridicată de către firmele de publicita te și agențiile turistice.

3.4.4. Evaluarea gradului de dezvoltare a turismului rural din Regiunea Olteniei
3.4.4. Assess the degree of rural tourism development in Oltenia Region
În Regiunea Geografică a Olteniei, din cadrul celor 341 de localități ce in tră în
componența sa administrativă, doar 69 de comune au potențial de dezvoltare turistică ridicat și

102 foarte ridicat, majoritatea din județele Gorj și Mehedinți. Programele și strategiile de dezvoltare a
turismului trebuie însă să țină cont și de cele 163 de comune cu potențial mediu, care prin
investiții și o promovare intensivă pot crește ponderea sectorului turismului rural în economia
rurală a zonei.
 Evaluarea ofertei turistice (date colectate de la pensiuni)
Pentru a înțelege însă care sunt consecinț ele nevalorificării turismului rural la realul său
potențial vom porni în evaluarea noastră de la datele colectate în teritoriu la nivelul a 25 de
comune din arealul analizat. Această analiză a reprezentat primul pas în stabilirea gradului de
valorificare a turismului rural, oferindu -ne informații legate de capacitatea ofertei și prețurile
practicate la nivelul anului 2010. Deși nu este exhaustivă selecția efectuată, realizăm această
evaluare pornind de la aceste informații deoarece, așa cum am menționat an terior, considerăm că
baza de date oferită de INS este incompletă pentru demersul nostru (Anexa 3.7). Datele culese
în teritoriu ne -au permis să constatăm că structurile de cazare turistică specifice turismului rural
s-au dezvoltat în zone de câmpie cu p otențial mediu, în zone de deal cu potențial ridicat și foarte
ridicat, precum și în zone de munte cu potențial mediu, ridicat și foarte ridicat. De asemenea, se
poate observa că la nivelul fiecărui județ există o concentrare a ofertei turistice în zonele cu
resurse naturale și antropice, dar care prezintă fie probleme de infrastructură turistică, fie de
infrastructură tehnică.
 Stabilirea coeficienților de echivalență turist -punctaj de potențial turistic
Cel de -al doilea pas în calcularea gradului de valor ificare a turismului rural îl reprezintă
calcularea coeficienților de echivalență turist -punctaj de potențial turistic. Acest coeficient ne
permite stabilirea numărului de turiști pe care un punct de potențial de dezvoltare turistică are
capacitatea de ai atrage la nivelul unei comune. Calcularea coeficienților reprezentativi la nivelul
unui județ conform formulelor prezentate în capitolul de metodologie sunt (Tabel 3.18):
Tabel 3.18 Clasificarea comunelor din Regiunea Olteniei pe nivele de potențial turist ic
Table 3.18 Classification of localities in Oltenia by levels of tourism potential
Dolj Gorj Mehedinți Vâlcea Olt
Număr comune bază de calcul 5 19 5 32 1
Număr turiști (∑Tji)1 5293 5828 2517 3865 113
Punctaj total – potențial de dezvoltare turistică (∑Pj 1) 2, din care: 55,02 265,12 88,51 214,5 43,5
Coeficient de echivalență (C i) 3, din care: 96,0 22,0 28,0 18,0 3,0
Notă: 1Tji = numărul de turiști sosiți în anul 2011 în localitățile j din județul i; 2 Pji = punctajul potențialului de dezvoltare tur istică
total obținut de localitățile j care au primit turiști, din județul i; 3Ci = coeficient de echivalență pentru județul i
Sursa: prelucrări proprii

 Evaluarea gradului de valorificare a turismului rural
 Județ Dolj
Județul Dolj cuprinde 104 comune, din care 101 sunt situate în zone de câmpie și 3 în
zone de deal, acestea reprezentând 30,5% din localitățile din Regiunea Geografică a Olteniei. Pe
teritoriul a 12 localități se află 14 arii protejate de interes natural cu o suprafață totală de 793,7
ha. Prin Planul de Amenajare a Teritoriului Național, toate comunele au obținut punctaj pentru
potențialul resurselor naturale, 23 de comune pentru potențialul antropic, 3 comune pentru

103 infrastructura turistică (Bratovoești, Bucovăț, Ișalnița) și 3 comune pent ru potențialul ridicat al
infrastructurii tehnice. Toate aceste punctaje acordate au determinat ca la nivelul județului Dolj
potențialul de dezvoltare turistică să prezinte următoarele caracteristici: 54 de comune au
potențial redus, 41 de comune potențial mediu (40 cu relief de câmpie și una cu relief de deal) și
9 comune potențial ridicat (8 cu relief de câmpie și una cu relief de deal).
În anul 2011, în mediul rural al județului Dolj, existau luate în evidența statistică 4
structuri de primire turistică (pensiuni din localitățile Coțofenii din Față, Pielești, Radovan și
Vârtop), cu un număr de 129 de locuri și 210,2 de zile de funcționare. Se cunoaște că în cadrul
acestor structuri au sosit 5293 turiști care au stat 7062 nopți ceea ce a determinat un num ăr
mediu de înnoptări per persoană de 1,3 nopți. De asemenea, evidența statistică ne relevă la
nivelul structurilor rurale în anul 2011 un grad de ocupare de 26,05% și 129 de locuri capacitate
existentă aferentă a 5 pensiuni, ceea ce ne permite să estimăm că în anul 2011, la nivelul
pensiunilor, capacitatea turistică în funcțiune a fost de 27110 locuri -zile.
Mixând toate aceste informații putem estima gradul de valorificare a potențialului turistic
pornind de la următoarele premise (Tabel 3. 19): coeficient ul de echivalență turist -punct de
potențial turistic este 96; grad de ocupare 26,05% (la nivel de județ) și durată medie de
funcționare 210,2 zile (medie regiune); dimensiune medie pensiuni 25,8 locuri/pensiune (medie
județ); tariful mediu este de 47,5 lei /loc (tarif mediu calculat pe baza informațiilor culese).
Turismul rural este valorificat în prezent la 4,18% din realul său potențial (Tabel 3.19).
Astfel, județul are capacitatea ca prin potențialul său turistic să atragă în zonă cca. 126533,8 de
turiști , jumătate din aceștia în comunele cu potențial mediu.
Tabel 3.19 Evaluarea gradului de valorificare a turismului rural în județul Dolj
Table 3.19 Evaluation of the recovery degree of rural tourism in Dolj County
Bază
comparație 2011 Potențial Redus Potențial Mediu Potențial Ridicat Total Dolj
Valori estimative
Nr. comune 4 54 41 9 104
Punctaj potențial de dezvoltare turistică
(∑Pk 1) 1 55,02 447,01 648,53 222,52 1318,06
 resurse turistice
(∑Pak 1) 2 22,5 222,00 291,00 97,00 610,00
 infrastructură tur istică
(∑Pbk 1) 3 32,52 225,01 357,53 125,52 708,06
Număr de turiști ( ∑Tek i) 4 5293 42913,0 62258,9 21361,9 126533,8
Număr înnoptări (∑Iek i) 5 7062 57255,1 83066,7 28501,4 168823,2
Capacitate – locuri ( ∑Lk i) 6 129 1045,6 1517,0 520,5 3083,1
Număr pensiu ni (∑Pensk i) 7 5 44 55 18 117
Tarif mediu (Tm) 47,5 47,5 47,5 47,5 47,5
Cifră de afaceri ( ∑CAk i) 8 335445 2719618 3945670 1353816 8019104
Gradul de valorificare a turismului rural (Gi)
9 4,18%
Notă: 1Pki = punctajul de dezvoltare turistică total obținu t de localitățile k din județul i; 2Pak i = punctajul obținut pentru resurse
turistice (naturale și antropice) de localitățile k ce au primit turiști din județul i; 3Pbk i = punctajul obținut pentru infrastructură (turistică și tehnică)
de localitățile k ce au primit turiști din județul i; 4Tek i = numărul de turiști estimați pentru județul i la nivelul localităților k; 5Iek i = numărul de
înnoptări estimate pentru județul i la nivelul localităților k; 6Lki = numărul de locuri necesar pentru județul i la nivelu l localităților k; 7Pensk i =
numărul de pensiuni necesar pentru județul i la nivelul localităților k; 8CAk i = cifra de afaceri estimativă pentru județul i la nivelul localităților k;
9Gi = gradul de valorificare a turismului rural
Sursa: prelucrări pe baza datelor Tempo online, INS

Aceasta presupune că dacă județul ar dispune de un surplus de 112 de pensiuni, la actuala
dimensiune a gradului de ocupare și de dimensiune medie a unei pensiuni, se poate crea un
sector economic viabil din turismul în mediul ru ral care să aducă încasări de cca. 800 mii lei,
adică de 24 de ori mai mult decât în prezent.

104 La actuala infrastructură turistică din județ (5 pensiuni), numărul estimat de turiști prin
metodologia propusă poate fi atins doar în condițiile asigurării, pri n programe viabile de
marketing turistic, a unui grad de ocupare de cca. 620%.
 Județ Gorj
Județul Gorj cuprinde 61 comune, din care 4 sunt situate în zone de câmpie, 47 în zone de
deal și 10 în zone de munte, acestea reprezentând 17,89% din localitățile di n Regiunea
Geografică a Olteniei.. Prin Planul de Amenajare a Teritoriului Național, toate comunele au
obținut punctaj pentru potențialul resurselor naturale, 34 de comune pentru potențialul antropic,
6 comune pentru infrastructura turistică (Plopșoru, Pad eș, Peștișani, Arcani, Baia de Fier, Săcelu)
și 6 comune pentru potențialul ridicat al infrastructurii tehnice.
Toate aceste punctaje acordate au determinat ca la nivelul județului Gorj potențialul de
dezvoltare turistică să prezinte următoarele caracteri stici: 3 comune au potențial redus, 29 de
comune potențial mediu (27 cu relief de deal), 22 comune potențial ridicat (14 cu relief de deal și
5 cu relief de munte) și 7 comune potențial foarte ridicat (3 cu relief de deal și 4 cu relief de
munte). În anul 2011, în mediul rural al județului Gorj, existau luate în evidența statistică 19
structuri de primire turistică (pensiuni din localitățile Arcani, Baia de Fier, Crasna, Mușetești,
Padeș, Peștișani, Polovragi, Runcu, Săcelu ), care aveau o capacitate de 326 de locuri și o
capacitate turistică în funcțiune de 85820 locuri -zile, respectiv în medie 263,3 zile de
funcționare. În cadrul acestor structuri au sosit 5828 turiști care au stat 17976 nopți ceea ce a
determinat un număr mediu de înnoptări per persoană de 3,1 nopți și un grad de ocupare de
20,95%.
Mixând toate aceste informații putem estima gradul de valorificare a potențialului turistic
pornind de la următoarele premise (Tabel 3.20): coeficientul de echivalență turist -punct de
potențial turistic este 22; grad de ocupare 20,95% (la nivel de județ) și durată medie de
funcționare 263,3 zile (medie județ); dimensiune medie pensiuni 17,2 locuri/pensiune (medie
județ); tariful mediu este de 49,5 lei/loc (tarif mediu calculat pe baza informațiilor culese) .
Tabel 3.20 Evaluarea gradului de valorificare a turismului rural în județul Gorj
Table 3.20 Evaluation of the recovery degree of rural tourism in Gorj County
Bază
comparație
2011 Potențial
Redus Potențial
Mediu Potențial
Ridicat Potențial
Foarte
Ridicat Total – Gorj
Valori estimative
Nr. comune 8 3 29 22 7 61
Punctaj potențial de dezvoltare turistică
(∑Pk 1) 1 265,12 33,0 478,6 583,9 250,2 1345,7
 resurse turistice (∑Pak 1)
2 195 18,0 239,0 320,0 167,0 744,0
 infrastructură turistică
(∑Pbk 1) 3 70,12 15,0 239,6 263,9 83,2 601,7
Număr de turiști ( ∑Tek i) 4 5828 726,0 10528,1 12846,7 5504,4 29605,2
Număr înnoptări (∑Iek i) 5 17976 2239,3 32473,1 39624,6 16977,9 91314,9
Capacitate – locuri ( ∑Lk i) 6 326 40,6 588,7 718,3 307,8 1655,4
Număr pensiuni ( ∑Pensk i) 7 19 3 33 44 16 96
Tarif mediu (Tm) 49,5 49,5 49,5 49,5 49,5 49,5
Cifră de afaceri ( ∑CAk i) 8 889812 110844,8 1607417,6 1961415,6 840405,1 4520083,1
Gradul de valorificare a turismului rural (Gi) 9 19,69%
Notă: 1Pki = punctajul de dezvoltare turistică t otal obținut de localitățile k din județul i; 2Pak i = punctajul obținut pentru resurse turistice (naturale și
antropice) de localitățile k ce au primit turiști din județul i; 3Pbk i = punctajul obținut pentru infrastructură (turistică și tehnică) de localit ățile k ce au primit turiști din
județul i; 4Tek i = numărul de turiști estimați pentru județul i la nivelul localităților k; 5Iek i = numărul de înnoptări estimate pentru județul i la nivelul localităților k;
6Lki = numărul de locuri necesar pentru județul i la nivelul localităților k; 7Pensk i = numărul de pensiuni necesar pentru județul i la nivelul localităților k; 8CAk i = cifra
de afaceri estimativă pentru județul i la nivelul localităților k; 9Gi = gradul de valorificare a turismului rural
Sursa: prelucr ări pe baza datelor Tempo online, INS

105 Turismul rural este valorificat în prezent la 19,69% din realul său potențial. Astfel,
județul are capacitatea ca prin potențialul său turistic să atragă în zonă cca. 29605 de turiști,
35,6% în comunele cu potențial me diu și cca. 43,4% în comunele cu potențial ridicat. Aceasta
presupune că dacă județul ar dispune de un surplus de 77 de pensiuni, la actuala dimensiune a
gradului de ocupare și de dimensiune medie a unei pensiuni, se poate crea un sector economic
viabil di n turismul în mediul rural care să aducă încasări de cca. 4,5 mil. lei, adică de 5 ori mai
mult decât în prezent.
La actuala infrastructură turistică din județ (19 pensiuni), numărul estimat de turiști prin
metodologia propusă poate fi atins doar în condiț iile asigurării, prin programe viabile de
marketing turistic, a unui grad de ocupare de cca. 106%.

 Județ Olt
Județul Olt cuprinde 58 comune, situate în zone de câmpie, ce reprezintă 17,00% din
localitățile din Regiunea Geografică a Olteniei. Pe teritoriul a 11 comune se află 7 arii protejate
de interes natural cu o suprafață totală de 4675,8 ha. Prin Planul de Amenajare a Teritoriului
Național, toate comunele au obținut punctaj pentru potențialul resurselor naturale, 7 comune
pentru potențialul antropic și 1 comună pentru potențialul ridicat al infrastructurii tehnice. Nici o
comună din județul Olt nu a primit punctaj pentru infrastructura turistică. Toate aceste punctaje
acordate au determinat ca la nivelul județului Olt potențialul de dezvoltare turistică să prezinte
următoarele caracteristici: 25 comune au potențial redus, 30 de comune potențial mediu și 3
comune potențial ridicat. Județul Olt prezintă o situație specială în cadrul demersului nostru.
Deși majoritatea comunelor sunt dispuse într -ul relief de câmpie, cu multe arii protejate și mai
multe areale ce prezintă resurse naturale și antropice cu potențial turistic, sectorul turistic rural
nu este dezvoltat nici măcar în zona de sud spre lunca Dunării. Singura informație disponibilă pe
care o avem es te existența în anul 2011 a 16 locuri de cazare în cadrul unei pensiuni din comuna
Bobicești. Aceasta nu ne permite realizarea estimărilor conform metodologiei aplicate în
celelalte județe, motiv pentru care o să excludem comunele din această zonă din eval uare.
 Județ Mehedinți
Județul Mehedinți cuprinde 58 comune, din care 23 sunt situate în zone de câmpie, 25 în
zone de deal și 10 în zone de munte, acestea reprezentând 17,00% din localitățile din Regiunea
Geografică a Olteniei.
Prin Planul de Amenajare a Teritoriului Național, toate comunele au obținut punctaj
pentru potențialul resurselor naturale, 11 comune pentru potențialul antropic, 3 comune pentru
infrastructura turistică (Prunișor, Ilovița, Bala) și 4 comune pentru potențialul ridicat al
infrastruct urii tehnice. Toate aceste punctaje acordate au determinat ca la nivelul județului
Mehedinți potențialul de dezvoltare turistică să prezinte următoarele caracteristici: 13 comune au
potențial redus, 29 de comune potențial mediu (14 cu relief de câmpie și 1 1 cu relief de deal), 15
comune potențial ridicat (8 cu relief de deal și 6 cu relief de munte) și 1 comună potențial foarte
ridicat (cu relief de deal).

106 În anul 2011, în mediul rural al județului Mehedinți, existau luate în evidența statistică 5
structur i de primire turistică (pensiuni din localitățile Șimian și Hinova), care aveau o capacitate
de 74 de locuri și o capacitate turistică în funcțiune de 25287 locuri -zile, respectiv în medie
341,7 zile de funcționare. În cadrul acestor structuri au sosit 251 7 turiști care au stat 5658 nopți
ceea ce a determinat un număr mediu de înnoptări per persoană de 2,2 nopți și un grad de
ocupare de 22,38%.
Pentru estimarea gradului de valorificare a potențialului turistic pornim de la următoarele
premise: se poate înfi ința cel puțin o pensiune în fiecare comună cotată cel puțin cu potențial
mediu; numărul mediu de locuri per pensiune 14,8 (numărul mediu înregistrat în anul 2011);
tariful mediu este de 45,0 lei/loc (tarif mediu calculat pe baza informațiilor culese).
Mixând toate aceste informații putem estima gradul de valorificare a potențialului turistic
pornind de la următoarele premise (Tabel 3.21): coeficientul de echivalență turist -punct de
potențial turistic este 28; grad de ocupare 22,38% (la nivel de județ) și d urată medie de
funcționare 341,7 zile (medie județ); dimensiune medie pensiuni 14,8 locuri/pensiune (medie
județ); tariful mediu este de 45,0 lei/loc (tarif mediu calculat pe baza informațiilor culese).
Turismul rural este valorificat în prezent la 9,04% d in realul său potențial. Astfel, județul
are capacitatea ca prin potențialul său turistic să atragă în zonă cca. 27842 de turiști, 46,4% în
comunele cu potențial mediu și cca. 38% în comunele cu potențial ridicat. Aceasta presupune că
dacă județul ar dispu ne de un surplus de 55 de pensiuni, la actuala dimensiune a gradului de
ocupare și de dimensiune medie a unei pensiuni, se poate crea un sector economic viabil din
turismul în mediul rural care să aducă încasări de cca. 2,8 mil. lei, adică respectiv de pes te 11 ori
mai mult decât în prezent.
Tabel 3.21 Evaluarea gradului de valorificare a turismului rural în județul Mehedinți
Table 3.21 Evaluation of the recovery degree of rural tourism in Mehedinți County
Bază
comparație
2011 Potenția
l
Redus Potențial
Mediu Potențial
Ridicat Potenția
l Foarte
Ridicat Total –
Mehedinți
Valori estimative
Nr. comune 2 13 29 15 1 58
Punctaj potențial de dezvoltare turistică (∑Pk 1) 1 88,51 114,5 461,0 382,4 36,5 994,4
 resurse turistice (∑Pak 1) 2 38,5 57,0 232,5 222,0 16,5 528,0
 infrastructură turistică (∑Pbk 1) 3 50,01 57,5 228,5 160,4 20,0 466,4
Număr de turiști ( ∑Tek i) 4 2517 3206,0 12908,0 10706,1 1022,0 27842,1
Număr înnoptări (∑Iek i) 5 5658 7206,8 29016,1 24066,3 2297,4 62586,6
Capacitate – locuri ( ∑Lk i) 6 74 94,2 379,4 314,7 30,0 818,3
Număr pensiuni ( ∑Pensk i) 7 5 8 29 21 2 60
Tarif mediu (Tm) 45,0 45,0 45,0 45,0 45,0 45,0
Cifră de afaceri ( ∑CAk i) 8 254610 324306,6 1305723,4 1082985,7 103381,6 2816397,3
Gradul de valorificare a turismului rural (Gi) 9 9,04%
Notă: 1Pki = punctajul de dezvoltare turistică total obținut de localitățile k din județul i; 2Pak i = punctajul obținut pentru resurse
turistice (naturale și antropice) de localitățile k ce au primit turiști din județul i; 3Pbk i = punctajul obținut pentr u infrastructură (turistică și tehnică)
de localitățile k ce au primit turiști din județul i; 4Tek i = numărul de turiști estimați pentru județul i la nivelul localităților k; 5Iek i = numărul de
înnoptări estimate pentru județul i la nivelul localităților k ; 6Lki = numărul de locuri necesar pentru județul i la nivelul localităților k; 7Pensk i =
numărul de pensiuni necesar pentru județul i la nivelul localităților k; 8CAk i = cifra de afaceri estimativă pentru județul i la nivelul localităților k;
9Gi = gradul de valorificare a turismului rural
Sursa: prelucrări pe baza datelor Tempo online, INS

La actuala infrastructură turistică din județ (5 pensiuni), numărul estimat de turiști prin
metodologia propusă nu poate fi atins doar în condițiile asigurării, prin p rograme viabile de
marketing turistic, este necesară investiția în structuri de cazare care să aducă un aport
suplimentar de locuri de cazare în județ.

107  Județ Vâlcea
Județul Vâlcea cuprinde 60 comune, din care 10 sunt situate în zone de câmpie, 40 în
zone d e deal și 10 în zone de munte, acestea reprezentând 17,59% din localitățile din Regiunea
Geografică a Olteniei. Prin Planul de Amenajare a Teritoriului Național, toate comunele au
obținut punctaj pentru potențialul resurselor naturale, 19 comune pentru pot ențialul antropic, 2
comune pentru infrastructura turistică (Mălaia și Voineasa) și 1 comună pentru potențialul ridicat
al infrastructurii tehnice. Toate aceste punctaje acordate au determinat ca la nivelul județului
Mehedinți potențialul de dezvoltare tur istică să prezinte următoarele caracteristici: 14 comune au
potențial redus, 34 de comune potențial mediu (25 cu relief de deal și 4 cu relief de munte), 9
comune potențial ridicat (3 cu relief de deal și 4 cu relief de munte) și 3 comune cu potențial
foarte ridicat (1 comună cu relief de deal și 2 cu relief de munte).
În anul 2011, în mediul rural al județului Vâlcea, existau luate în evidența statistică 32
structuri de primire turistică (pensiuni din localitățile Bărbătești, Bujoreni, Costești, Măciuca,
Slătioara, Tomșani, Mălaia și Voineasa ), care aveau o capacitate de 501 locuri și o capacitate
turistică în funcțiune de 85384 locuri -zile, respectiv în medie 170,4 zile de funcționare. În cadrul
acestor structuri au sosit 3865 turiști care au stat 10485 n opți ceea ce a determinat un număr
mediu de înnoptări per persoană de 2,7 nopți și un grad de ocupare de doar 12,28%.
Mixând toate aceste informații putem estima gradul de valorificare a potențialului turistic
pornind de la următoarele premise (Tabel 3.22) : coeficientul de echivalență turist -punct de
potențial turistic este 18; grad de ocupare 12,28% (la nivel de județ) și durată medie de
funcționare 170,4 zile (medie județ); dimensiune medie pensiuni 15,7 locuri/pensiune (medie
județ); tariful mediu este d e 44,34 lei/loc (tarif mediu calculat pe baza informațiilor culese).
Tabel 3.22 Evaluarea gradului de valorificare a turismului rural în județul Vâlcea
Table 3.22 Evaluation of the recovery degree of rural tourism in Vâlcea County
Bază comparație
2011 Potențial
Redus Potențial
Mediu Potențial
Ridicat Potențial
Foarte Ridicat Total –
Vâlcea
Valori estimative
Nr. comune 8 14 34 9 3 60
Punctaj potențial de dezvoltare turistică (∑Pk 1) 1 214,5 139,0 538,6 240,9 110,5 1029,0
 resurse turistice (∑Pak 1) 2 131 84,0 281,5 152,0 70,5 588,0
 infrastructură turistică
(∑Pbk 1) 3 83,5 55,0 257,1 88,9 40,0 441,0
Număr de turiști ( ∑Tek i) 4 3865 2502,0 9694,6 4336,6 1989,0 18522,2
Număr înnoptări (∑Iek i) 5 10485 6787,4 26299,6 11764,3 5395,8 50247,1
Capacitate – locuri ( ∑Lk i) 6 501 324,4 1256,8 562,2 257,9 2401,3
Număr pensiuni ( ∑Pensk i) 7 32 25 80 35 16 156
Tarif mediu (Tm) 44,34 44,34 44,34 44,34 44,34 44,34
Cifră de afaceri ( ∑CAk i) 8 464904,9 300955,3 1166125,8 521626,9 239248,6 2227956,6
Gradul de valorific are a turismului rural (Gi) 9 20,87%
Notă: 1Pki = punctajul de dezvoltare turistică total obținut de localitățile k din județul i; 2Pak i = punctajul obținut pentru resurse turistice (naturale și
antropice) de localitățile k ce au primit turiști din județu l i; 3Pbk i = punctajul obținut pentru infrastructură (turistică și tehnică) de localitățile k ce au primit turiști din
județul i; 4Tek i = numărul de turiști estimați pentru județul i la nivelul localităților k; 5Iek i = numărul de înnoptări estimate pentru județul i la nivelul localităților k;
6Lki = numărul de locuri necesar pentru județul i la nivelul localităților k; 7Pensk i = numărul de pensiuni necesar pentru județul i la nivelul localităților k; 8CAk i = cifra
de afaceri estimativă pentru județul i la n ivelul localităților k; 9Gi = gradul de valorificare a turismului rural
Sursa: prelucrări pe baza datelor Tempo online, INS

Turismul rural este valorificat în prezent la 20,87 % din realul său potențial. Astfel,
județul are capacitatea ca prin potențialu l său turistic să atragă în zonă cca. 18000 de turiști, din
care jumătate în comunele cu potențial mediu. Aceasta presupune că dacă județul ar dispune de
un surplus de 124 pensiuni, la actuala dimensiune a gradului de ocupare și de dimensiune medie

108 a unei pensiuni, poate crea un sector economic viabil din turismul în mediul rural care să aducă
încasări de cca. 2,2 mil. lei, adică de patru ori mai mult decât în prezent. La actuala infrastructură
turistică din județ (32 pensiuni), numărul estimat de turiști p rin metodologia propusă poate fi
atins doar în condițiile asigurării, prin programe viabile de marketing turistic, a unui grad de
ocupare de cca. 58,7%.
Centralizând datele obținute anterior la nivelul întregii regiuni geografice a Olteniei se
observă că g radul de valorificare a resurselor turistice prin turism este la un nivel de valorificare
de doar 8,70% (Tabel 3.23).
Tabel 3.23 Evaluarea gradului de valorificare a turismului rural în Regiunea Geografică a Olteniei
Tabl e 3.23 Evaluation of the recovery d egree of rural tourism in Olteniei region
Bază comparație
2011 Total Oltenia
Valori estimative
Nr. comune 62 283
Punctaj potențial de dezvoltare turistică (∑Pk 1) 1 542.63 4687.16
 resurse turistice (∑Pak 1) 2 349 2470
 infrastructură turistică (∑Pbk 1) 3 193.63 2217.16
Număr de turiști ( ∑Tek i) 4 17616 202503,3
Număr înnoptări (∑Iek i) 5 42280 372971,8
Capacitate – locuri ( ∑Lk i) 6 1046 7958,1
Număr pensiuni ( ∑Pensk i) 7 62 429,0
Cifră de afaceri ( ∑CAk i) 8 1963906 17583540,9
Gradul de valorificare a turismului rural (Gi) 9 8,70%
Notă: 1Pki = punctajul de dezvoltare turistică total obținut de localitățile k din județul i; 2Pak i = punctajul obținut pentru resurse
turistice (naturale și antropice) de localitățile k ce au primit turiști din județul i; 3Pbki = punctajul obținut pentru infrastructură (turistică și tehnică)
de localitățile k ce au primit turiști din județul i; 4Tek i = numărul de turiști estimați pentru județul i la nivelul localităților k; 5Iek i = numărul de
înnoptări estimate pentru județul i la nivelul localităților k; 6Lki = numărul de locuri necesar pentru județul i la nivelul localităților k; 7Pensk i =
numărul de pensiuni necesar pentru județul i la nivelul localităților k; 8CAk i = cifra de afaceri estimativă pentru județul i la nivelul localităților k;
9Gi = gradul de valorificare a turismului rural
Sursa: prelucrări pe baza datelor Tempo online, INS

Astfel, regiunea are capacitatea ca prin potențialul său turistic să atragă în zonă cca. 203
mii de turiști. Aceasta presupune că dacă re giunea ar dispune de un surplus de 367 de pensiuni,
la actuala dimensiune a gradului de ocupare și de dimensiune medie a unei pensiuni, poate crea
un sector economic viabil din turismul în mediul rural care să aducă încasări de cca. 17,6 mil. lei,
adică re spectiv 32435 lei/pensiune (față de 1,9 mil. lei cât s -a estimat pentru anul 2011, adică
31300,8 lei/pensiune). La actuala infrastructură turistică din județ (62 pensiuni), numărul estimat
de turiști prin metodologia propusă poate fi atins doar în condiții le asigurării, prin programe
viabile de marketing turistic, a unui grad de ocupare de cca. 213,8%.

3.5. CONCLUZII
3.5. CONCLUSIONS
Regiunea Geografică a Olteniei, aleasă ca studiu de caz, prezintă numeroase elemente cu
potențial turistic: relieful și geo logia; clima; hidrografia; vegetația; fauna; rezervațiile naturale;
vestigiile arheologice; monumentele istorice; mărturiile civilizației și culturii populare;
arhitectura și tehnica populară tradițională. Zona prezintă oportunități pentru practicarea
turismului montan, turismului pentru vânătoare și pescuit, turismului speologic, turismului
pedestru, turismului balnear, turismului sportiv și turismul rural.
Localitățile din mediul rural al regiunii se situează în proporție de 57,48% în zona de
câmpie, 33, 72% în zona de deal și doar 8,80% în zona de munte. Potențialul turistic natural și

109 antropic al acestor localități însă din mediul rural este slab valorificat chiar dacă, în perioada
2006 -2011, numărul structurilor de cazare specifice turismului rural a cr escut cu 69,35%,
numărul de locuri de cazare cu 232,1% și numărul de locuri -zile cu 299,5%. Astfel, în condițiile
în care doar cca. 50 -60% din locurile de cazare existente au fost funcționale, iar numărul mediu
de zile de funcționare a fost de cca. 217,0 z ile/an, gradul de ocupare la nivelul regiunii a fost de
doar 18,62% în anul 2011.
În aceste condiții, comparația cu potențialul turistic al regiunii ne -a permis să estimăm că
deși regiunea are capacitatea să atragă în zonă cca. 203 mii de turiști, gradul de valorificare față
de potențial a fost de doar 8,70%. Altfel spus, dacă regiunea ar dispune de un surplus de 367 de
pensiuni, la actuala dimensiune a gradului de ocupare și de dimensiune medie a unei pensiuni,
turismul rural ar putea să aducă încasări de cca. 17,6 mil. lei, adică respectiv 32435 lei/pensiune
(față de 1,9 mil. lei cât s -a estimat pentru anul 2011, adică 31300,8 lei/pensiune).

110
CAPITOL IV PROIECTAREA AREALELOR CU POTENȚIAL
DE TRANSFORMARE ÎN DESTINAȚII TURISTICE ȘI A
FACTORILOR CU INFLUEN ȚĂ ASUPRA DEZVOLTĂRII ȘI
PROMOVĂRII TURISMULUI RURAL ÎN CADRUL ACESTORA
CHAPTER IV PLANNING AREAS WITH POTENTIAL TO
TRANSFORM INTO TOURIST DESTINATIONS AND THE
FACTORS THAT INFLUENCED THE DEVELOPMENT AND
PROMOTION OF RURAL TOURISM WITHIN THEM

Dezvoltarea destinațiilor turistice la nivelul ariei geo Figura e a Olteniei necesită stabilirea
unor criterii de grupare a comunelor astfel încât să se asigure o valorificare optimă a
potențialului turistic. Există însă mai multe nivele de asociere pe care putem să l e luăm în
considerare: nivel interregional (Destinații turistice ce traversează granițele județene),
concentrate în funcție de o formă de relief preponderentă și a căror dezvoltare poate fi susținută
prin măsuri și strategii regionale, dar care presupun o infrastructură turistică foarte dezvoltată;
nivel intraregional (Destinații turistice dezvoltate în limite județene) concentrate în funcție de o
formă de relief preponderentă sau a unor resurse naturale și antropice de interes local și a căror
dezvoltare p oate fi susținută prin măsuri și strategii județene. În demersul nostru ne vom
concentra pe cea de -a doua categorie de grupare a căror posibilitate de implementare este mult
mai viabilă în condițiile actuale ale pieței turistice oltenești, iar pentru proie ctare și evaluarea s –
au luat în considerare comunele cu potențial mediu, ridicat și foarte ridicat.

4.1. PROIECTAREA DESTINAȚIILOR TURISTICE PORNIND DE
LA POTENȚIALUL DE VALORIFICARE A TURISMULUI RURAL –
CARTOGRAFIERE SPAȚIALĂ
4.1. DESIGNING TOURIST DE STINATIONS STARTING FROM
VALUE POTENTIAL OF RURAL TOURISM – SPATIAL MAPPING
Analiza efectuată în capitolul anterior, prin care comunele au fost ierarhizate funcție de
punctajul acordat potențialului turistic, stă la baza proiectării criteriilor de grupare a comunelor
în cadrul de destinațiilor turistice. La aceasta am adăugat drept criteriu de organizare așezarea
spațio -geografică a localităților față de resursele naturale și antropice pentru determinarea
centrelor polarizatoare din interiorul destinațiilor . Fiecare cluster delimitează în contextul
cercetării noastre o destinație turistică.

111 Cartografierea destinațiilor turistice presupune în primul rând localizarea conceptuală
într-o anumită arie geografică . Abordarea acestei cartografieri în prezenta lucrar e este pur
spațială și geografică , datorită în special lipsei unor informații statistice foarte detaliate la nivelul
regiunii. Acest tip de abordare ne permite identificarea locațiilor cu potențial de dezvoltare a
turismului, locații care să permit cea mai bună distribuție față de resursele turistice naturale și
antropice locale (cea mai optima formare a circuitelor turistice în cadrul ariei delimitate ca
destinație turistică). Astfel, proiectarea arealelor rurale care să reprezinte forma spațial –
geografică a clusterelor a luat în considerare în primul rând următoarele criterii: stabilirea
resurselor naturale și antropice ce pot fi valorificate prin produse turistice la nivelul clusterelor
astfel încât să se asigure utilizarea optimă prin proximitate; analiz a relativei proximității a
localităților componente care să permită utilizarea în comun a resurselor turistice. Pentru
asocierea optimă în cadrul clusterelor și a determinării distribuției optime vom utiliza metoda de
analiză denumită Inverse Distance Weig ht (Distanța inversă ponderată – DIP) și pe baza acesteia
Distanța medie ponderată (DMP), pornind de la formulele și metodologia descrisă în capitolul al
doilea.

4.1.1. Cartografierea spațial -geografică a destinațiilor turistice în județul Dolj
4.1.1. Spatial and geographical mapping of tourist destinations in Dolj County
Județul Dolj prezintă următoarele caracteristici principale: forme preponderente de relief:
câmpie și deal; rețea hidro grafic ă: râul Jiu și Fluviul Dunărea; arii naturale protejate de i nteres
național; majoritatea obiectivelor turistice antropice (muzee, festivaluri, situri arheologice,
monumente istorice, monumente religioase) sunt concentrate în centrul și nordul județului,
aproximativ radial față de orașul Craiova ; 9 comune cu potenț ial ridicat și 41 cu potențial mediu,
iar comunele cu potențial ridicat sunt concentrate în zona de nord și nord -est a județului; orașul
Craiova reprezintă centrul economic principal polarizator al județului.
Localitățile cu potențial mediu și ridicat sun t dispersate pe întreg teritoriul județului Dolj,
ceea ce face dificilă asocierea acestora în clustere. Din acest motiv, am selectat mai multe
elemente ce pot sta la baza grupării acestora, respectiv categorii de resurse naturale și antropice
ce pot consti tui nucleul de bază al viitoarelor produse turistice rurale din zonă.
Din punct de vedere al resurselor turistice naturale, se observă că pe lângă punctajul
obținut pentru peisajul natural de câmpie sau deal, unele localități dispun de atuuri suplimentare ,
precum arii protejate sau factori naturali terapeutici (Anexa 4.1). Astfel, din cele 50 de comune
cu potențial mediu și ridicat, 24 au acces direct la arii naturale de interes național sau sunt
rezervații Natura 2000.
Ținând cont de accesul direct al ac estor 24 de localități la arii protejate considerăm
oportun să proiectăm în cadrul județului destinații turistice care să aibă ca obiectiv principal
promovarea produselor turistice centrate pe aceste elemente. Întrebările însă la care trebuie să
răspundem pentru început sunt: care localitate prezintă cea mai bună distribuție în cadrul
respectivei grupări de localități din punct de vedere al proximității și care localități din
proximitatea grupării pot fi atrase în cadrul clusterului.

112
Pentru identificarea cl usterelor (grupărilor de localități) și a confirmării grupării
localităților în clustere vom utiliza mai multe metode statistice aplicate prin programul SPSS,
respectiv: ALSCAL (Multidimensional scaling) și PCA (Principal component analyses) pentru
confirm area numărului de; HCM – Centroid Linkage (Hierachical Cluster Method) pentru
gruparea localităților în cadrul clusterelor; IDW (Inverse Distance Weighted) și ADW (Average
Distance Weighted) pentru determinarea centrului fiecărui cluster; ALSCAL (Multidime nsional
scaling) și HCM – Wards Method (Hierachical Cluster Method) pentru determinarea grupurilor
de localități funcție de proximitate.
Pentru identificarea numărului de destinații turistice am aplicat metodele ALSCAL și
PCA asupra matricei distanțelor î ntre cele 24 de localități ( Figura 4.1), ceea ce a care permis
formarea a două clustere principale și ne demonstrează că localitățile Ghighera, Ostroveni și
Călărași trebuiesc eliminate din grupare.
Figura 4.1 Modelele configuratiei derivate pe baza dista nțelor eucladiene și analiza componentelor principale
Chart 4.1 Derived stimulus configuration – eucladian distance and principal component analyses models

Sursa: calculații proprii

Gruparea optimă a localităților în cadrul celor două clustere, dup ă cum se observă din
tabelul și figura următo are (tabel 4.1 și Figura 4.2), conform metodei HCM aplicate este
următoarea (12 localități – Cluster 1 și 9 localități Cluster 2):
Tabel 4.1 Componența clusterelor generată prin metoda HCM
Table 4.1 Composition of clusters generated by the HCM method
Cluster 1 Cluster 2
Almaj
Brădești
Bratovoești
Bucovăț
Calopăr
Coțofenii din Dos
Ișalnița
Malu Mare
Podari
Radovan
Teslui
Țuglui Bistreț
Cetate
Ciupercenii Noi
Desa
Maglavit
Piscu Vechi
Plenița
Poiana Mare
Rast
Sursa: calculații proprii

113 Figura 4.2 Dendograma generată pe baza metodei de corelare a centrelor – distanțele recalculate în cadrul
combinațiilor de clustere
Chart 4.2 Dendrogram generated based on correlation centers method – the distance expressed in
combinations of clusters

Sursa: calculații proprii

Următorul pas este îl reprezintă calcularea distanțelor invers ponderate (IDW) și a
distanțelor medii ponderate (ADW) între localitățile aflate în cadrul fiecărui cluster care ne va
permite identificarea localității cu cea mai bună concentrare spațială față de celelalte localități.
Aplicarea aceste metodologii ne oferă o clasificare a localităților, respectiv cu cât IDW este mai
ridicată și cu cât ADW este mai scăzut, cu atât localitățile respective sunt m ai grupate.
Prin calcularea indicatorilor menționați la nivelul celor două clustere menționate (Tabel
4.2), se observă că localitățile Poiana Mare și Podari prezintă cea mai ridicată concentrare
spațială față de celelalte localități care au acces la acele ași resurse naturale. Aceasta ne permite
să concluzionăm că cele două localități pot reprezenta punctul de referință din cadrul fiecărui
cluster, față de care se pot aproxima localitățile cu potențial de atragere în cluster și care pot fi
considerate punct e de plecare optimă pentru circuitele turistice la nivelul destinației turistice
delimitate.
Tabel 4.2 Distanța invers ponderată și Distanța medie ponderată – clustere cu potențial natural jud. Dolj
Table 4.2 Inverse weighted distance and average weighted distance – potentially natural clusters in Dolj
County
IDW ADW
Cluster 1
Teslui 0.020 49.8
Radovan 0.027 36.7
Bratovoesti 0.031 31.8
Calopar 0.032 30.8
Cotofenii din Dos 0.033 30.5
Bradesti 0.041 24.4
Malu Mare 0.045 22.1

114 IDW ADW
Bucovat 0.046 21.8
Tuglui 0.048 20.8
Almaj 0.048 20.8
Isalnita 0.051 19.8
Podari 0.051 19.6
Cluster 2
Bistreț 0.025 39.6
Plenița 0.025 39.3
Cetate 0.035 28.4
Maglavit 0.040 25.2
Rast 0.043 23.1
Ciupercenii Noi 0.043 23.5
Piscu Vechi 0.055 18.3
Desa 0.055 18.2
Poiana Mare 0.062 16.2
Sursa: calculații proprii pe baza distanțelor de pe site -ul http:/ /www.distanta.com/

Din punct de vedere al resurselor turistice antropice, se observă (Anexa 4.2) că la nivelul
județului regăsim monumente istorice și arhitecturale, vestigii arheologice și obiceiuri și tradiții
folclorice. Concentrarea acestora este radi ală față de orașul Craiova.
Pentru identificarea numărului de clustere am aplicat metoda PCA asupra matricei
distanțelor între cele 17 localități (Anexa 4.3), ceea ce a care permis formarea unui singur cluster
principal ( Figura 4.3).
Figura 4.3 Modelul – analiza componentelor principale
Chart 4.3 Model – the main component analysis

Sursa: calculații proprii

După cum se observă din figura anterio ară o parte din localități nu pot fi grupate cu
celelalte, motiv pentru care pentru asocierea optimă în cadr ul acestui cluster am calculat
distanțele in vers ponderate (IDW) și distanțele medii ponderate (ADW) între acestea.

115 Aplicarea aceste metodologii (Tabel 4.3) ne permite să eliminăm pe cele care au IDW
sub 0,02 (adică pe cele situate la peste 50 km față d e celelalte localități). Astfel, calculele
efectuate ne determină să considerăm că nu este optim să introducem în cluster a localităților
Daneți, Măceșu de Sus, Verbița și Desa.
Tabel 4.3 Evaluarea distanței ponderate inverse și a distanței medii ponderat e a localităților cu potențial
antropic – jud. Dolj
Table 4.3 Inverse weighted distance and average weighted distance evaluation of localities with
anthropogenic potential – Dolj County
Nr. Crt. Localități IDW ADW
1 Podari 0.043 23.18
2 Bucovăț 0.039 25.775
3 Tuglui 0.038 26.436
4 Malu Mare 0.034 29.133
5 Șimnicu de Sus 0.031 31.768
6 Calopăr 0.031 32.102
7 Vârvoru de Jos 0.030 33.493
8 Coțofenii din Dos 0.026 38.466
9 Almăj 0.026 38.822
10 Cernătești 0.021 46.677
11 Brabova 0.021 46.696
12 Cioroiași 0.020 50.952
13 Melinești 0.020 51.182
14 Daneți 0.016 60.913
15 Măceșu de Sus 0.016 62.355
16 Verbița 0.014 70.824
17 Desa 0.012 85.218
Sursa: calculații proprii pe baza distanțelor de pe site -ul http://www.distanta.com/

Centralizând informaț iile furnizate de instrumentele de grupare spațial -geografică a
localităților de mai sus, putem concluziona că la nivelul județului Dolj există potențial spațio –
geoFigura de dezvoltare a următoarelor destinații turistice (Harta 4.1):
 D1 – localizat în part ea de central -estică a județului, format din 12 localități (Almăj,
Brădești, Bratovoești, Bucovăț, Calopăr, Coțofenii din Dos, Ișalnița, Malu Mare, Podari,
Radovan, Teslui, Țuglui) cu acces de proximitate la resurse naturale și arii protejate;
 D2 – locali zat în partea de sud -vestică a județului, format din 9 localități (Bistreț, Cetate,
Ciupercenii Noi, Desa, Maglavit, Piscu Vechi, Plenița, Poiana Mare, Rast) cu acces de
proximitate la resurse naturale și arii protejate;
 D3 – localizat în partea central -estică a județului, format din 13 localități (Podari,
Bucovăț, Tuglui, Malu Mare, Șimnicu de Sus, Calopăr, Vârvoru de Jos, Coțofenii din
Dos, Almăj, Cernătești, Brabova, Cioroiași, Melinești), cu acces de proximitate la
monumente istorice și arhitecturale, v estigii arheologice, obiceiuri și tradiții folclorice.

116 Harta 4.1 Delimitarea teritorială a destinațiilor turistice în funcție de potențialul de valorificare
Map 4.1 Territorial delimitation of tourist destinations according to their potential for recovery

Sursa: prelucrare după harta de pe site -ul http://ajilbab.com/harta/harta -dolj-rutiera.htm

4.1.2. Cartografierea spațial -geografică a destinaț iilor turistice în județul Gorj
4.1.2. Spatial and geographical mapping of tourist destinations in Gorj County
Județul Gorj prezintă următoarele caracteristici principale: forme de relief: câmpie, deal
și munte; rețea hidro grafic ă a râului Jiu; arii natur ale protejate de interes național și Natura 2000; D1
D2
D3
Comune cu structuri de cazare turistic ă (Coțofenii din Fa ță, Piele ști , Radovan,
Vârtop )
Localită ți cu poten țial ridicat ( Meline ști, Vârvoru de Jos, I șalnița, Dio ști,
Cernăte ști, Calopar, Podari, Malu M are, Almaj)
Localită ți cu poten țial mediu
Obiectiv antropic – vestigii arheologice
Obiectiv antropic – monumente istorice, arhitecturale și religioase
Obiectiv antropic – obiceiuri și tradiții etnofolclorice

117
majoritatea obiectivelor turistice antropice sunt concentrate în nordul județului, aproximativ
paralel cu linia montană; 7 comune cu potențial foarte ridicat, 22 de comune cu potențial ridicat
și 29 de comu ne cu potențial mediu, iar comunele cu potențial foarte ridicat și ridicat sunt
concentrate în special în zona de nord a județului; orașul Târgu -Jiu reprezintă centrul economic
principal polarizator al județului. Localitățile cu potențial turistic sunt dis persate liniar de -a
lungul liniei montane, dar ca și la județul Dolj considerăm necesar să selectăm mai multe
elemente ce pot sta la baza grupării acestora, respectiv categorii de resurse naturale și antropice
ce pot constitui nucleul de bază al viitoarelo r produse turistice rurale din zonă.
Din punct de vedere al resurselor turistice naturale, se observă că pe lângă punctajul
obținut pentru peisajul natural de câmpie sau deal, unele localități dispun de atuuri suplimentare,
precum arii protejate (Anexa 4. 4). Astfel, din cele 58 de comune cu potențial mediu, ridicat și
foarte ridicat, 28 au acces direct la arii naturale de interes național sau la rezervații Natura 2000.
Ținând cont de accesul direct al acestor 28 de localități la arii protejate considerăm
oportun să proiectăm în cadrul județului destinații turistice care să aibă ca obiectiv principal
promovarea produselor turistice centrate pe aceste elemente. Întrebările însă la care trebuie să
răspundem pentru început sunt: care localitate prezintă cea ma i bună distribuție în cadrul
respectivei grupări de localități din punct de vedere al proximității și care localități din
proximitatea grupării pot fi atrase în cadrul clusterului. Pentru identificarea numărului de clustere
(grupărilor de localități) am ap licat metodele ALSCAL și PCA asupra matricei distanțelor între
cele 28 de localități (Anexa 4.5, Figura 4.4), ceea ce poate permite formarea a trei destinații
turistice principale.
Figura 4.4 Modelele configurației derivate pe baza distanțelor eucladiene și analiza componentelor principale
Chart 4.4 Derived configuration models based on Euclidean distances and principal component analysis

Sursa: calculații proprii

Gruparea optimă a localităților în cadrul celor trei clustere se realizea ză însă corect prin
metoda HCM – Centroid Linkage (Hierachical Cluster Method). Prelucrarea matricei distanțelor
dintre localitățile cu potențial natural ridicat prin această metodă ne permite obținerea unei
grupări de localități optime în cadrul celor tre i clustere (tabel 4.7 și Figura 4.5). Gruparea optimă

118 a localităților în cadrul celor trei clustere se realizează însă corect prin metoda HCM – Centroid
Linkage (Hierachical Cluster Method). Prelucrarea matricei distanțelor dintre localitățile cu
potențial natural ridicat prin această metodă ne permite obținerea unei grupări de localități
optime în cadrul celor trei clustere (tabel 4.4 și Figura 4.5).
Tabel 4.4 Componența clusterelor generată prin metoda HCM
Table 4.4 Composition of clusters generated by t he HCM method
Cluster 1 Cluster 2 Cluster 3
Aninoasa
Bărbătești
Săulești
Turburea
Vladimir Baia de Fier
Crasna
Dănești
Drăguțești
Godinești
Mușetești
Padeș
Peștișani
Polovragi
Runcu
Săcelu
Schela
Scoarța
Stănești
Turcinești Bâlteni
Borăscu
Brănești
Ioneșt i
Negomir
Plopșoru
Tânțăreni
Urdari
Sursa: calculații proprii

Figura 4.5 Dendograma generată pe baza metodei de corelare a centrelor – distanțele recalculate în cadrul
combinațiilor de clustere
Chart 4.5 Dendrogram generated based on correlation centers method – the distance recalculated in
combinations of clusters

Sursa: calculații proprii

Următorul pas este îl reprezintă calcularea distanțelor invers ponderate (IDW) și a
distanțelor medii ponderate (ADW) între localitățile aflate în cadrul fiecărui cluster care ne va

119 permite identificarea localității cu cea mai bună concentrare spațială față de celelalte localități,
dar și cele mai dispersate. Aplicarea aceste metodologii ne oferă o clasificare a localităților,
respectiv cu cât IDW este mai ridicată și cu cât ADW este mai scăzut, cu atât localitățile
respective sunt mai grupate.
Prin calcularea indicatorilor menționați la nivelul celor două clustere menționate (Tabel
4.5), se observă că localitățile Săulești, Turcinești și Plopșoru prezintă cea mai ridicată
concentrare spațială față de celelalte localități care au acces la același cluster. Aceasta ne permite
să concluzionăm că cele trei localități pot reprezenta punctul de referință din cadrul fiecărui
cluster și pot fi considerate puncte de plecare optimă pentru circuitele turistice la nivelul
destinației turistice delimitate.
Tabel 4.5 Ponderea distanței inverse și distanța medie ponderată – localități cu potențial natural jud. Gorj
Table 4.5 Share of inverse distance and average weighted distance – localities with natural potential Gorj
County
IDW ADW
Cluster 1
Vladimir 0.068 14.6
Turburea 0.071 14.1
Bărbătești 0.075 13.4
Aninoasa 0.086 11.6
Săulești 0.091 11.0
Cluster 2
Padeș 0.023 43.4
Godinești 0.029 34.9
Schela 0.030 33.0
Polovragi 0.031 32.7
Baia de Fier 0.033 30.3
Săcelu 0.033 30.3
Peștișani 0.035 28.6
Runcu 0.036 28.1
Crasna 0.037 26.9
Dănești 0.037 27.1
Scoarța 0.037 26.8
Drăguțești 0.038 26.4
Mușetești 0.039 25.7
Stănești 0.039 25.4
Turcinești 0.045 22.0
Cluster 3
Negomir 0.034 29.4
Borăscu 0.044 22.7
Ionești 0.045 22.0
Bâlteni 0.050 19.8
Țânțăreni 0.053 19.0
Brănești 0.059 17.0
Urdari 0.061 16.5
Plopșoru 0.062 16.1
Sursa: calculații proprii pe baza distanțelor de pe site -ul http://www.distanta.com/

Din punct de vedere al resurselor turistice antropice, se observă (Anexa 4.6) că la nivelul
județului regăsim monumente istorice și arhitecturale, vestigii arheologice și obiceiuri și tradiții
folclorice. După cum se observă, majoritatea localităților prezintă obie ctive tradiționale și
folclorice ceea ce justifică crearea de produse turistice concentrate pe acest domeniu.
Ținând cont că localitățile cu resurse antropice sunt dispersate pe întreg teritoriul
județului, pentru asocierea optimă în cadrul clusterelor ca re să valorifice resursele locale vom
aplica pentru început metoda HCM asupra matricei distanțelor între cele 32 de localități (Anexa
4.7, Tabel 4.6). Plecând de la premiza că se pot crea două clustere sau trei clustere, aplicarea
acestei metode ne -a relie fat o inadvertență în date, ceea ce a dus la eliminarea localităților

120 Plopșoru și Anionoasa și la repetarea calculelor. Noile calculații au reliefat o formare optimă a
două clustere (9 localități – cluster 4; 21 localități – cluster 5):
Tabel 4.6 Componen ța clusterelor generată prin metoda HCM
Table 4.6 Composition of clusters generated by the method HCM
Cluster 4 Cluster 5
Baia de Fier
Bengești -Ciocadia
Bustuchin
Crușeț
Dănciulești
Hurezani
Polovragi
Prigoria
Săcelu Arcani
Bălănești
Bolboși
Câlnic
Ciuper ceni
Crasna
Drăgotești
Glogova
Godinești
Lelești
Mătăsari
Mușetești
Padeș
Peștișani
Runcu
Schela
Scoarța
Slivilești
Stănești
Telești
Turcinești
Sursa: calculații proprii

În continuare am calculat distanțele invers ponderate (IDW) și distanțele medii po nderate
(ADW) între localitățile din fiecare cluster, identificând drept centre ale clusterelor localitățile
Baia de Fier și Arcani.
Tabel 4.7 Evaluarea distanței ponderate inverse și a distanței medii ponderate a localităților cu potențial
antropic – jud. Gorj
Table 4.7 Evaluation of inverse distance and average weighted distance of localities with anthropogenic
potential in Gorj County
Nr. Crt. Localități IDW ADW
Cluster 1
1 Danciulesti 0.019 53.3
2 Cruset 0.023 43.7
3 Hurezani 0.028 36.0
4 Bustuchi n 0.031 32.2
5 Sacelu 0.037 27.2
6 Prigoria 0.039 25.7
7 Bengesti -Ciocadia 0.043 23.1
8 Polovragi 0.045 22.0
9 Baia de Fier 0.047 21.2
Cluster 2
10 Glogova 0.026 39.0
11 Crasna 0.027 36.6
12 Schela 0.028 36.3
13 Slivilesti 0.028 35.5
14 Pades 0.029 34.4
15 Scoarta 0.030 33.0
16 Bolbosi 0.030 33.2
17 Musetesti 0.034 29.7
18 Godinesti 0.037 26.9
19 Dragotesti 0.037 27.2
20 Balanesti 0.037 27.0
21 Stanesti 0.038 26.3
22 Matasari 0.038 26.5
23 Ciuperceni 0.040 24.8
24 Turcinesti 0.041 24.3
25 Lelesti 0.042 23.6
26 Telesti 0.043 23.1
27 Pestisani 0.044 22.8
28 Runcu 0.046 21.8
29 Câlnic 0.047 21.1
30 Arcani 0.052 19.3
Sursa: calculații proprii pe baza distanțelor de pe site -ul http://www.distanta .com/

Centralizând informațiile furnizate de instrumentele de grupare spațial -geografică a
localităților, putem concluziona că la nivelul județului Gorj există potențial spațio -geoFigura de
dezvoltare a următoarelor destinații turistice (Harta 4.2):

121 Hart a 4.2 Delimitarea teritorială a destinațiilor turistice în funcție de potențialul de valorificare
Map 4.2 Territorial delimitation of tourist destinations according to their potential for recovery

Sursa: prelucrare după harta de pe site -ul http://www.Asociațiagorjul.ro/despre%20judetul%20gorj.html

 G1 – localizat în partea de sud a județului, format din 5 localități (Aninoasa, Bărbătești,
Săulești, Turburea, Vladimir), cu acces de proximitate la resurse naturale și arii protejate;
 G2 – localizat în partea nordică a județului, format din 15 localități (Baia de Fier, Crasna,
Dănești, Drăguțești, Godinești, Mușetești, Padeș, Peștișani, Polovrag i, Runcu, Săcelu,
Schela, Scoarța, Stănești, Turcinești), cu acces de proximitate la resurse naturale și arii
protejate;
Comune cu structuri de cazare turistic ă (pen siuni) selectate în baza de date
(Arcani, Baia de Fier, Crasna, Mușetești, Padeș, Peștișani, Polovragi, Runcu, Săcelu)
Localități cu potențial ridicat
Localități cu potențial mediu

Obiectiv antropic – vestigii arheologice
Obiectiv antropic – monumente i storice, arhitecturale și religioase
Obiectiv antropic – obiceiuri și tradiții etnofolclorice

G1
G2
G3
G4
G5

122  G3 – localizat în partea sud -estică a județului, format din 8 localități (Bâlteni, Borăscu,
Brănești, Ionești, Negomir, Plopșoru, Țânț ăreni, Urdari), cu acces de proximitate la
resurse naturale și arii protejate;
 G4 – localizat în partea estică a județului, format din 9 localități (Baia de Fier, Bengești –
Ciocadia, Bustuchin, Crușeț, Dănciulești, Hurezani, Polovragi, Prigoria, Săcelu), cu acces
de proximitate direct la resurse antropice;
 G5 – localizat în partea nord -vestică și vestică a județului, format din 21 localități
(Arcani, Bălănești, Bolboși, Câlnic, Ciuperceni, Crasna, Drăgotești, Glogova, Godinești,
Lelești, Mătăsari, Mușetești , Padeș, Peștișani, Runcu, Schela, Scoarța, Slivilești, Stănești,
Telești, Turcinești), cu acces de proximitate direct la resurse antropice.

4.1.3. Cartografierea spațial -geografică a destinațiilor turistice în județul Olt
4.1.3. Spatial and geographica l mapping of tourist destinations in Olt County
Județul Olt prezintă următoarele caracteristici principale: formă de relief: câmpie; rețea
hidro grafic ă a râului Olt și acces la fluviul Dunărea; arii naturale protejate de interes național și
Natura 2000; o biectivele turistice antropice sunt reduse față de celelalte județe anterioare; 3
comune cu potențial ridicat și 30 de comune cu potențial mediu, acestea situându -se în general
de-al lungul rețelei hidro Figura e a Oltului și Dunării; orașul Drăgănești -Olt r eprezintă centrul
economic principal polarizator al județului. Localitățile cu potențial turistic sunt dispersate liniar
de-a lungul râului Olt, dar ca și la celelalte județe considerăm necesar să selectăm mai multe
elemente ce pot sta la baza grupării ace stora, respectiv categorii de resurse naturale și antropice
ce pot constitui nucleul de bază al viitoarelor produse turistice rurale din zonă.
Din punct de vedere al resurselor turistice naturale, se observă că pe lângă punctajul
obținut pentru peisajul n atural de câmpie sau deal, unele localități dispun de atuuri suplimentare,
precum arii protejate (Anexa 4.8). Astfel, din cele 33 de comune cu potențial mediu și ridicat, 25
au acces direct la arii naturale de interes național sau la rezervații Natura 2000 .
Ținând cont de accesul direct al acestor 25 de localități la arii protejate considerăm
oportun să proiectăm în cadrul județului destinații turistice care să aibă ca obiectiv principal
promovarea produselor turistice centrate pe aceste elemente.
Pentru identificarea numărului de clustere (grupărilor de localități) am aplicat metodele
ALSCAL și PCA asupra matricei distanțelor între cele 25 de localități (Anexa 4.9), ceea ce poate
permite formarea a două destinații turistice principale ( Figura 4.6).
Grupa rea optimă a localităților în cadrul celor două clustere se realizează însă corect prin
metoda HCM – Centroid Linkage (Hierachical Cluster Method). Prelucrarea matricei distanțelor
dintre localitățile cu potențial natural ridicat prin această metodă ne per mite obținerea unei
grupări de localități optime în cadrul celor două clustere (tabel 4.8 și Figura 4.7). Astfel, conform
metodei HCM aplicate componența clusterelor este următoarea: 18 localități – Cluster 1; 6
localități – Cluster 2.

123
Figura 4.6 Modelele configurației derivate pe baza distanțelor eucladiene și analiza componentelor principale
Chart 4.6 Derived stimulus configuration – Euclidean distance and principal component analysis models

Sursa: calculații proprii

Tabel 4.8 Componen ța clusterelor generată prin metoda HCM
Table 4.8 Composition of clusters generated by the HCM method
Cluster 1 Cluster 2
Bârza
Bobicești
Brâncoveni
Dobrosloveni
Dobrun
Fălcoiu
Fărcașele
Găneasa
Gostavățu
Grădinari
Morunglav
Osica de Sus
Pârșcoveni
Pleșo iu
Slătioara
Stoenești
Strejești
Voineasa Gârcov
Giuvărăști
Ianca
Orlea
Studina
Vlădila
Sursa: calculații proprii

124 Figura 4.7 Dendograma generată pe baza metodei de corelare a centrelor – distanțele recalculate în cadrul
combinațiilor de clustere
Char t 4.7 Dendogram using Centroid Linkage – Rescaled Distance Cluster Combine

Sursa: calculații proprii

Prin calcularea distanțelor invers ponderate (IDW) și a distanțelor medii ponderate
(ADW) între localitățile aflate în cadrul fiecărui cluster (Tabel 4 .9), s -a observat pentru început
că nu este optim să păstrăm în cadrul primului cluster localitatea Bârza, ceea ce a dus la
refacerea calculelor. Prin definitivarea acestor calcule se observă că localitățile Găneasa și
Studina prezintă cea mai ridicată con centrare spațială față de celelalte localități care au acces la
același cluster. Aceasta ne permite să concluzionăm că cele două localități pot reprezenta punctul
de referință din cadrul fiecărui cluster și pot fi considerate puncte de plecare optimă pentr u
circuitele turistice la nivelul destinației turistice delimitate.
Tabel 4.9 Ponderea distanței inverse și distanța medie ponderată – localități cu potențial natural jud. Olt
Table 4.9 Share of inverse distance and average weighted distance – localities with natural potential in Olt
County
IDW ADW
Cluster 1
Var 1 Var 2 Var 1 Var 2
Bârza 0.016 – 63.3 –
Gostavățu 0.032 0.033 31.3 30.6
Voineasa 0.036 0.037 28.0 27.0
Morunglav 0.038 0.039 26.4 25.4
Dobrun 0.040 0.042 25.0 23.8
Stoenești 0.040 0.042 24.8 24.1
Grădinari 0.042 0.044 23.8 22.5
Bobicești 0.043 0.044 23.5 22.9
Fărcașele 0.045 0.046 22.4 21.7
Pârșcoveni 0.046 0.048 21.7 20.8
Strejești 0.048 0.050 21.0 20.1
Fălcoiu 0.049 0.051 20.4 19.6
Brâncoveni 0.050 0.052 20.1 19.3
Pleșoiu 0.050 0.052 20.1 19.4

125 IDW ADW
Dobrosloveni 0.051 0.053 19.7 19.0
Osica de Sus 0.056 0.058 18.0 17.3
Slătioara 0.056 0.058 18.0 17.3
Găneasa 0.061 0.063 16.5 15.9
Cluster 2
Ianca 0.028 36.2
Orlea 0.040 25.1
Giuvărăști 0.042 23.7
Gârcov 0.048 20.8
Vlădila 0.050 20.0
Studina 0.053 19.0
Sursa: calculații proprii pr baza distanțelor de pe site -ul http://www.distanta.com/

Din punct de vedere al resurselor turistice antropice, se observă (Tabel 4.10) că la nivelul
județului regăsim monumente istorice și arhitectura le, vestigii arheologice și obiceiuri și tradiții
folclorice dar considerăm că în demersul nostru de a proiecta fundamentări pentru inițiative de
clustere numărul acestora este prea redus. Din acest considerent, crearea de grupări în vederea
promovării tur ismului prin clustere nu este un demers eficient. Aceste resurse pot cel mult să fie
integrate în produsele turistice ale grupărilor anterioare.
Tabel 4.10 Principalele resurse antropice din județul Olt
Table 4.10 Main anthropogenic resources in Olt County
Localitate Forma de
relief Tipologie obiectiv turistic Obiectiv turistic antropic
Brâncoveni Câmpie Vestigii arheologice Așezare (sec. XIV -XVI Epoca medievală); Așezare (sec. II -III Epoca
romană); Așezare (1.800 a. Chr. Perioada de tranziție la epoca br onzului);
Situl arheologic de la Brâncoveni
Brâncoveni Câmpie Monumente religioase Biserica „Sf. Nicolae‖ (1699); Bolnița „Sf. Împărați‖; Stăreție (sec.
XVII); Turn clopotniță (1634, ref. sec.XIX și sec. XX); Chilii (sec. VII);
Clădirii anexe (sec. XVII); Zid de incintă (sec. XVII); Mănăstirea
Brâncoveni (1699)
Dobrosloveni Câmpie Vestigii arheologice Cimitir (sec. XIV -XVI Epoca Medievală); Orașul roman Romula (sec. II –
III Epoca romană); Așezare (sec. II.a.Chr. Laténe); Situl arheologic de la
Reșca – Romu la, punct „Dâmbul Morii‖; Necropola plană a orașului
Romula (sec. II -III Epoca romană); Necropola tumulară a orașului
Romula (sec. II -III Epoca romană)
Gostavățu Câmpie Vestigii arheologice Necropola tumulară de la Slăveni (sec. II -III Epoca romană); Cast rul de la
Slăveni (sec. II -IV Epoca romană)
Oboga Câmpie Obiceiuri și tradiții etnofolclorice Ceramică, meșteri individuali
Orlea Câmpie Obiceiuri și tradiții etnofolclorice Muzeu
Vădastra Câmpie Vestigii arheologice Așezare neolitică de la Vădastra (4 500- 3700 a. Chr. Neolitic)
Sursa: prelucrare după Ministerul Dezvoltării Regionale și a Turismului, Planul de amenajare a teritoriului Național – Secțiunea a VIII -a –
zone turistice, http://www.mie.ro/printeaza.php?p=1081

Centralizând informațiile furni zate de instrumentele de grupare spațial -geografică a
localităților în clustere de mai sus, putem concluziona că la nivelul județului Olt există potențial
spațio -geoFigura de dezvoltare a următoarelor destinații turistice (Harta 4.3):
 O1 – distribuit trans versal de -a lungul județului, pe linia Oltului și Oltețului, este format
dintr -un total de 17 localități (Bobicești, Brâncoveni, Dobrosloveni, Dobrun, Fălcoiu,
Fărcașele, Găneasa, Gostavățu, Grădinari, Morunglav, Osica de Sus, Pârșcoveni, Pleșoiu,
Slătioar a, Stoenești, Strejești, Voineasa), cu acces de proximitate la resurse naturale și arii
protejate;
 O2 – localizat în partea de sud a județului, format din 6 localități principale ( Gârcov,
Giuvărăști, Ianca, Orlea, Studina și Vlădila ), cu acces de proximita te la resurse naturale și
arii protejate.

126 Harta 4.3 Delimitarea teritorială a destinațiilor turistice în funcție de potențialul de valorificare
Map 4.3 Territorial delimitation of tourist destinations according to their potential for recovery

Sursa: prelucrare după harta de pe site -ul http://art -zone.ro/poze/harta_judetului_Olt -708.html

4.1.4. Cartografierea spațial -geografică a destinațiilor turistice în județul Mehedinți
4.1.4. Spatial and geographical mapping of tourist destinations in Mehedinți County
Județul Mehedinți prezintă următoarele caracteristici principale: forme de relief: câmpie,
deal și munte; rețea hidrografică a Dunării; arii naturale protejate de interes național și Natura
2000; majoritatea obiectivelor turistice antropice (muzee, festivaluri, situri arheologice,
monumente istorice, monumente religioase) sunt co ncentrate în nordul județului, aproximativ
paralel cu linia montană; 1 comună cu potențial foarte ridicat, 15 de comune cu potențial ridicat
și 29 de comune cu potențial mediu; orașul Drobeta Turnu Severin reprezintă centrul economic
principal polarizator al județului; localitățile cu potențial turistic ridicat și foarte ridicat sunt
localizate în jumătatea de nord a județului. Localități cu potențial ridicat ( Găneasa, Brâncoveni, Dobrosloveni)
Localități cu potențial mediu
O1
O2

127
Ca și la celelalte județe considerăm necesar să selectăm mai multe elemente ce pot sta la
baza grupării localităților, respectiv c ategorii de resurse naturale și antropice ce pot constitui
nucleul de bază al viitoarelor produse turistice rurale din zonă.
Din punct de vedere al resurselor turistice naturale, se observă că pe lângă punctajul
obținut pentru peisajul natural de câmpie s au deal, unele localități dispun de atuuri suplimentare,
precum arii protejate (Anexa 4.10).
Astfel, din cele 45 de comune cu potențial mediu, ridicat și foarte ridicat, 21 au acces
direct la arii naturale de interes național sau la rezervații Natura 2000 .
Ținând cont de accesul direct al acestor localități la arii protejate considerăm oportun să
proiectăm în cadrul județului destinații turistice care să aibă ca obiectiv principal promovarea
produselor turistice centrate pe aceste elemente.
Pentru identi ficarea numărului de clustere (grupărilor de localități) am aplicat metodele
ALSCAL și PCA asupra matricei distanțelor între cele 21 de localități (Anexa 4.11, Figura 4.8),
ceea ce la prima vedere ne sugerează posibilitatea formării a două destinații turis tice principale.
Figura 4.8 Modelele configurației derivate pe baza distanțelor eucladiene și analiza componentelor principale
Chart 4.8 Derived stimulus configuration – Euclidean distance and principal component analysis models

Sursa: calculații proprii

Gruparea optimă a localităților în cadrul celor două clustere se realizează însă corect prin
metoda HCM – Centroid Linkage (Hierachical Cluster Method). Prelucrarea matricei distanțelor
dintre localitățile cu potențial natural ridicat prin această metodă însă ne -a permis să observăm că
estimarea a două clustere nu este optimă dacă nu se elimină localitatea Butoiești.
Astfel, calculele au fost refăcute pentru celelalte 20 de localități obținându -se următoarea
repartizare (tabel 4.11 și Figura 4.9): 14 localități – Cluster 1; 6 localități – Cluster 2.

128 Tabel 4.11 Componența clusterelor generată prin metoda HCM
Table 4.11 Composition of clusters generated by the HCM method
Cluster 1 Cluster 2
Băla
Balta
Bălvănești
Breznița -Ocol
Cireșu
Godeanu
Husnicioara
Ilovița
Isverna
Izvoru Bârzii
Malovăț
Obârșia -Cloșani
Podeni
Ponoarele Burila Mare
Devesel
Gârla Mare
Gogoșu
Gruia
Hinova
Sursa: calculații proprii

Figura 4.9 Dendograma generată pe baza metodei de corelare a centrelor – distanțele r ecalculate în cadrul
combinațiilor de clustere
Chart 4.9 Dendogram using Centroid Linkage – Rescaled Distance Cluster Combine

Sursa: calculații proprii

Prin calcularea distanțelor invers ponderate (IDW) și a distanțelor medii ponderate
(ADW) între loca litățile aflate în cadrul fiecărui cluster (Tabel 4.12) se observă că localitățile
Godeanu și Devesel prezintă cea mai ridicată concentrare spațială față de celelalte localități care
au acces la același cluster. Aceasta ne permite să concluzionăm că cele d ouă localități pot
reprezenta punctul de referință din cadrul fiecărui cluster și pot fi considerate puncte de plecare
optimă pentru circuitele turistice la nivelul destinației turistice delimitate.

129 Tabel 4.12 Ponderea distanței inverse și distanța medie ponderată – potențial natural jud. Mehedinți
Table 4.12 Share of inverse distance and average weighted distance – localities with natural potential in
Mehedinți County
IDW ADW
Cluster 1
Băla 0.021 48.7
Ilovița 0.022 46.3
Obârșia -Cloșani 0.027 37.4
Husnicioara 0.029 34.9
Ponoarele 0.030 33.8
Isverna 0.033 30.6
Breznița -Ocol 0.034 29.4
Izvoru Bârzii 0.035 28.3
Podeni 0.038 26.4
Balta 0.039 25.8
Cireșu 0.044 22.5
Malovăț 0.045 22.0
Bălvănești 0.046 21.7
Godeanu 0.046 21.6
Cluster 2
Gârla Mar e 0.038 26.4
Hinova 0.039 25.9
Gruia 0.046 21.7
Gogoșu 0.050 20.1
Burila Mare 0.056 18.0
Devesel 0.063 16.0
Sursa: calculații proprii pe baza distanțelor de pe site -ul http://www.distanta.com/

Din punct de ve dere al resurselor turistice antropice, se observă (Anexa 4.12) că la
nivelul județului regăsim monumente istorice și arhitecturale, vestigii arheologice și obiceiuri și
tradiții folclorice. De asemenea, după cum se observă, doar două localități prezintă o biective
tradiționale și folclorice ceea ce nu justifică crearea unui produs turistic concentrat pe acest
domeniu, dar clusterul se poate concentra spre promovarea monumentelor istorice, arhitecturale
și mai ales religioase. Ținând cont că localitățile cu resurse antropice sunt dispersate pe întreg
teritoriul județului, pentru asocierea optimă în cadrul clusterelor care să valorifice resursele
locale am aplicat pentru început metoda HCM asupra matricei distanțelor între cele 12 de
localități (Anexa 4.13). P lecând de la premiza că se pot crea două clustere sau trei clustere,
aplicarea acestei metode ne -a reliefat o inadvertență în date, ceea ce a dus la eliminarea
localităților Gârla Mare și Obârșia de Câmp și la gruparea localităților într -un singur cluster
(Bâcleș, Balta, Broșteni, Butoiești, Hinova, Ilovăț, Izvoru Bârzii, Ponoarele, Șimian, Șișești).
În continuare am calculat distanțele invers ponderate (IDW) și distanțele medii ponderate
(ADW) între localitățile din cluster, ceea ce ne -a permis să observă m că: localitățile Bâcleș și
Butoiești trebuiesc eliminate; localitatea Șișești prezintă cea mai ridicată concentrare (Tabel
4.13).
Tabel 4.13 Evaluarea distanței ponderate inverse și a distanței mediii ponderate a localităților cu potențial
antropic – jud. Mehedinți
Tabel 4.13 Evaluation of inverse distance and average weighted distance of localities with anthropogenic
potential in Mehedinți County
Nr. Crt. Localități IDW ADW
1 Bâcleș 0.015 64.8
2 Butoiești 0.017 58.9
3 Ponoarele 0.020 48.9
4 Balta 0.022 46.3
5 Hinova 0.028 35.6
6 Izvoru Bârzii 0.030 32.9

130 Nr. Crt. Localități IDW ADW
7 Broșteni 0.031 31.8
8 Ilovăț 0.032 30.9
9 Șimian 0.034 29.2
10 Șișești 0.039 25.4
Sursa: calculații proprii pe baza distanțelor de pe site -ul http://ww w.distanta.com/

Centralizând informațiile furnizate de instrumentele de grupare spațial -geografică a
localităților în clustere de mai sus, putem concluziona că la nivelul județului Mehedinți există
potențial spațio -geoFigura de dezvoltare a următoarelor destinații turistice (Harta 4.4):
Harta 4.4 Delimitarea teritorială a destinațiilor turistice în funcție de potențialul de valorificare
Map 4.4 Territorial delimitation of tourist destinations according to their potential for recovery

Sursa: prelucrare după harta de pe site -ul http://art -zone.ro/poze/harta_judetului_Mehedinți -724.html
M1
M2
M3
Obiectiv antropic – vestigii arheologice
Obiectiv antropic – monumente istorice, arhitecturale și religioase
Obiectiv antropic – obiceiuri și tradiții etnofolclorice
Comune cu structuri de cazare turistică (pensiuni)
Localități cu potențial foarte ridicat ( Simian)
Localită ți cu potențial ridicat

131  M1 – localizat în partea de nord a județului, format di n 14 localități principale (Băla,
Balta, Bălvănești, Breznița -Ocol, Cireșu, Godeanu, Husnicioara, Ilovița, Isverna, Izvoru
Bârzii, Malovăț, Obârșia -Cloșani, Podeni, Ponoarele), cu acces de proximitate la resurse
naturale și arii protejate;
 M2 – localizat î n partea de nord a județului, format din 6 localități principale (Devesel,
Burila Mare, Hinova, Gogoșu, Gruia, Gârla Mare), cu acces de proximitate la resurse
naturale și arii protejate;
 M3 – localizat în partea central -sudică a județului, format din 8 loc alități principale
(Balta, Broșteni, Hinova, Ilovăț, Izvoru Bârzii, Ponoarele, Șimian, Șișești), cu acces de
proximitate la resurse antropice.

4.1.5. Cartografierea spațial -geografică a destinațiilor turistice în județul Vâlcea
4.1.5. Spatial and geograp hical mapping of tourist destinations in Vâlcea County
Județul Vâlcea prezintă următoarele caracteristici principale: forme preponderente de
relief: câmpie, deal și munte; rețea hidrografică a râului Jiu; arii naturale protejate de interes
național; obiect ive turistice antropice; 3 comune cu potențial foarte ridicat, 9 comune cu
potențial ridicat și 34 cu potențial mediu, iar comunele cu potențial ridicat și foarte ridicat sunt
concentrate în zona de nord a județului, paralel cu linia montană; orașul Râmnic u-Vâlcea
reprezintă centrul economic principal polarizator al județului. Localitățile cu potențial mediu
sunt dispersate pe întreg teritoriul județului Dolj, ceea ce face dificilă asocierea acestora în
clustere. Din acest motiv, am selectat mai multe eleme nte ce pot sta la baza grupării acestora,
respectiv categorii de resurse naturale și antropice ce pot constitui nucleul de bază al viitoarelor
produse turistice rurale din zonă. Din punct de vedere al resurselor turistice naturale, se observă
că pe lângă p unctajul obținut pentru peisajul natural de câmpie sau deal, unele localități dispun
de atuuri suplimentare, precum arii protejate sau factori naturali terapeutici (Anexa 4.14). Astfel,
din cele 46 de comune cu potențial mediu, ridicat și foarte ridicat, 1 3 au acces direct la arii
naturale de interes național sau sunt rezervații Natura 2000.
Ținând cont de accesul direct al acestor localități la arii protejate considerăm oportun să
proiectăm în cadrul județului destinații turistice care să aibă ca obiectiv principal promovarea
produselor turistice centrate pe aceste elemente. Pentru identificarea numărului de clustere
(grupărilor de localități) am aplicat metodele ALSCAL și PCA asupra matricei distanțelor între
cele 13 localități (Anexa 4.15), ceea ce la pr ima vedere ne sugerează posibilitatea formării a două
destinații turistice principale.
Gruparea optimă a localităților în cadrul celor două clustere este confirmată de metoda
HCM – Centroid Linkage (Hierachical Cluster Method), prin care s -a obținut următ oarea
repartizare: 10 localități – Cluster 1; 3 localități – Cluster 2.

132 Figura 4.10 Modelele configuratiei derivate pe baza distantelor eucladiene și analiza componentelor
principale
Chart 4.10 Configuration models derived based on Euclidean distanc es and principal component analysis

Sursa: calculații proprii

Din punct de vedere economic însă nu se justifică crearea unui cluster la nivelul a trei
localități, motiv pentru care vom considera că județul Vâlcea are potențial de dezvoltare pentru
un singur cluster. Prin calcularea distanțelor invers ponderate (IDW) și a distanțelor medii
ponderate (ADW) între localitățile aflate în cadrul acestui cluster (Tabel 4.14) se observă că
localitatea Orlești prezintă cea mai ridicată concentrare spațială faț ă de celelalte localități.
Tabel 4.14 Ponderea distanței inverse și distanța medie ponderată – localități cu potențial natural jud. Vâlcea
Table 4.14 Share of inverse distance and average weighted distance – localities with natural potential in
Vâlcea Cou nty
IDW ADW
Lungești 0.020 50.5
Bărbătești 0.024 41.2
Mihăești 0.024 42.0
Voicești 0.024 40.9
Costești 0.026 38.8
Stroești 0.027 36.8
Ionești 0.030 33.3
Slătioara 0.030 33.2
Prundeni 0.033 30.2
Orlești 0.034 29.0
Sursa: calculații proprii pe ba za distanțelor de pe site -ul http://www.distanta.com/

Din punct de vedere al resurselor turistice antropice, se observă (Anexa 4.16) că la
nivelul județului regăsim monumente istorice și arhitecturale, vestigii arheologice și obiceiuri și
tradiții folclo rice.
Ținând cont că localitățile cu resurse antropice sunt dispersate pe întreg teritoriul
județului, pentru asocierea optimă în cadrul clusterelor care să valorifice resursele locale vom
aplica pentru început metoda HCM asupra matricei distanțelor între cele 19 de localități (Anexa
4.17). Plecând de la premiza că se pot crea două clustere sau trei clustere, aplicarea acestei
metode ne -a reliefat o inadvertență în date, ceea ce a dus la eliminarea într -o primă etapă a
localității Titești și într -o a doua etapă a localităților Lungești, Tetoiu și Voicești. Prin refacerea

133 calculelor a rezultat formarea a două clustere (unul format din 12 localități și unul format din 4
localități). Cum nu considerăm optimă formarea unui cluster la nivel a doar 4 localități, vom
considera în continuare că la nivelul județului Vâlcea se poate forma un singur cluster axat pe
resurse antropice (Tabel 4.15).
Tabel 4.15 Componența clusterelor generată prin metoda HCM
Table 4.15 Composition of clusters generated by the HCM method
Cluster 2
Bărbătești
Bujoreni
Bunești
Costești
Frâncești
Ionești Mihăești
Păușești -Maglași
Slătioara
Stoenești
Vaideeni
Vlădești
Sursa: calculații proprii

În continuare am calculat distanțele invers ponderate (IDW) și distanțele medii ponderate
(ADW) înt re localitățile din cadrul clusterului, identificând drept centru al acestuia localitatea
Stoenești (Tabel 4.16).
Tabel 4.16 Evaluarea distanței ponderate inverse și a distanței mediii ponderate a localităților cu potențial
antropic – jud. Vâlcea
Table 4. 16 Evaluation of inverse distance and average weighted distance of localities with anthropogenic
potential in Vâlcea County
Nr. Crt. Localități IDW ADW
1 Ionești 0.034 29.7
2 Slătioara 0.035 28.4
3 Vaideeni 0.038 26.5
4 Bujoreni 0.040 24.9
5 Frâncești 0.043 23.0
6 Costești 0.046 21.9
7 Bărbătești 0.052 19.3
8 Mihăești 0.053 18.9
9 Păușești -Maglași 0.055 18.3
10 Vlădești 0.056 17.9
11 Bunești 0.072 14.0
12 Stoenești 0.075 13.3
Sursa: calculații proprii pe baza distanțelor de pe site -ul http://www.distanta.com/

Centralizând informațiile furnizate de instrumentele de grupare spațial -geografică a
localităților în clustere de mai sus, putem concluziona că la nivelul județului Vâlcea există
potențial spațio -geoFigura de dezvoltare a următoarelor destinații turistice (Harta 4.5):
 V1 – localizat transversal de la nord la sud, format din 10 localități (Lungești, Bărbătești,
Mihăești, Voicești, Costești, Stroești, Ionești, Slătioara, Prundeni, Orlești), cu acces de
proximitate la resurse naturale și arii naturale;
 V2 – localizat în partea centrală a județului, format din 12 localități (Ionești, Slătioara,
Vaideeni, Bujoreni, Frâncești, Costești, Bărbătești, Mihăești, Păușești -Maglași, Vlădești,
Bunești, Stoenești), cu acces de proximitate în special la monumente religioase și
monumente istorice și arhitecturale, dar și la vestigii arheologice, obiceiuri și tradiții
folclorice.

134 Harta 4.5 Delimitarea teritorială a destinațiilor turistice în funcție de potențialul de valorificare
Map 4.5 Territorial delimitation of tourist destinations according to their potential for recovery

Sursa: prelucrare după harta de pe site -ul http://ajilbab.com/harta/harta -dolj-rutiera.htm

V1
V2 Obiectiv antropic – vestigii arheologice
Obiectiv antropic – monumente istorice, arhitecturale și religioase
Obiectiv antropic – obiceiuri și tradiții etnofolclorice
Comune cu structuri de cazare turistică (pensiuni)
Localități cu potențial foarte ridicat ( Bujoreni, Slătioara, Costești)
Localități cu potențial ridicat

135 4.2. EVALUAREA PRINCIPALILOR FACTORI DE ASIGURARE A
COMPETITIVITĂȚII DESTINAȚIILOR TURISTICE IDENTIFICATE
CONFORM MODELULUI RITCHIE -CROUCH
4.2. EVALUATION OF MAIN FACTORS ENSURING
COMPETITIVENESS OF TOU RIST DESTINATIONS IDENTIFIED
PURSUANT TO THE RITCHIE -CROUCH MODEL
Destinațiile turistice identificate anterior prezintă însă diferențe importante atât la nivelul
resurselor turistice disponibile, cât și la nivelul potențialului real al turismului rural. De
asemenea, pentru o mare parte din aceste destinații cu potențial turistic, conform evidenței
statistice, valorificarea turismului rural este inexistentă sau se menține la valori minime.
În acest context, evaluarea destinațiilor turistice prin intermediul elementelor ce asigură
competitivitate conform modelului Ritchie -Crouch111[49] aduce o nouă viziune asupra arealelor
rurale, această metodologie permițând conturarea aspectelor pozitive și negative ale fiecărui
areal rural, a atributelor și cerințelor pe ca re fiecare destinație prin funcțiile sale trebuie să și le
însușească și să le rezolve. Astfel, ]n cadrul acestui capitol, ne -am propus să determinăm care
sunt componentele ce necesită dezvoltare și promovare la nivelul destinațiilor.
Pentru realizarea ac estui demers, cercetările au presupus realizarea unor studii de teren la
nivelul comunelor componente ale destinațiilor turistice identificate, pe baza cărora s -au cules
informații privind perspectivele de dezvoltare ale acestora și care au permis realizar ea unei
analize exhaustive a fiecărei destinații pornind de la componentele de bază ale asigurării
competitivității unei destinații turistice fundamentate prin Modelul Ritchie -Crouch.
Metodologia utilizată a presupus transpunerea informațiilor din cadrul s trategiilor locale
de dezvoltare și a planurilor urbanistice generale, studiate în teritoriu, pe principalele elemente
componente ale modelului, dar totodată și -a propus să identifice și elemente specifice arealelor
identificate. Am pornit acest demers deo arece analiza PATN se bazează pe date mai vechi de
cinci ani, iar informațiile oferite pentru localitățile luate în studiu nu sunt complete pentru
prezentul demers de cercetare.
Rezultatele aplicării acestei metodologii se regăsesc în Anexele 4.18 -4.22 și ne oferă o
imagine asupra destinațiilor turistice mult mai completă decât cea care am fi putut -o obține prin
analize similare.

111 Ritchie, J.R.B. and G.I. Crouch (2003). The Competitive Destination: A Sustainable Tourism Perspective , CABI Publishing, Wallingford, UK.

136 4.3. PROIECTAREA FACTORILOR CU INFLUENȚĂ ASUPRA
DEZVOLTĂRII ȘI PROMOVĂRII TURISMULUI RURAL DIN
DESTINAȚIILE TURISTICE PROIECT ATE
4.3. DESIGNING FACTORS THAT INFLUENCE THE
DEVELOPMENT AND PROMOTION OF RURAL TOURISM IN
DESIGNED TOURIST DESTINATIONS
În această parte a lucrării am urmărit, prin analiza noastră, să facem o legătură între
factorii ce asigură și dezvoltă potențialul tu ristic și elementele ce asigură valorificarea și
promovarea turismului în cadrul destinațiilor turistice proiectate, bazându -ne pe premiza că
acestea reprezintă în fapt motorul dezvoltării pentru turismul rural și doar perfecționarea acestora
poate crește competitivitatea. Considerarea fiecărui element identificat pornind de la modelul
Ritchie -Croush drept factor distinct a permis pentru început transpunerea informațiilor colectate
după modelul prezentat la capitolul de metodologie sub formă numerică, unifo rmizarea acestora
prin indicatori comparabili și prelucrarea statistică a acestora și, într -un final, compararea
destinațiilor identificate și identificarea factorilor cu influență majoră asupra dezvoltării și
valorificării turismului rural în aceste areal e.
Pentru realizarea acestui demers s -au utilizat metodele Descriptive Statistics (Statistică
descriptivă) și Bivariate Correlation (Corelație bivariată) din cadrul programului IBM SPSS
Statistics112, iar factorii au fost analizați pornind de la elementele ce asigură competitivitatea
destinațiilor turistice identificate anterior conform Modelului Ritchie -Crouch (Anexa 4.23).
Fiecare factor a primit un punctaj (conform metodologiei prezentate în capitolul al
doilea) care a permis asigurarea unui nivel de com parabilitate între localitățile luate în studiu. De
asemenea, pentru verificarea corelațiilor dintre factorii stabiliți în capitolul anterior la nivelul
regiunii, am considerat necesar să efectuăm analiza pe diferite criterii de grupare care să permită
proiectarea unui model de dezvoltare turistică fundamentat pe corelații general valabile la nivel
de regiune:
– Criteriul “Localizare” – gruparea localităților funcție de județele din care fac parte ne
permite să determinăm factorii ce influențează dezvoltarea turismului la nivel regional;
– Criteriul “Forma de relief predominantă” – localitățile din cadrul destinațiilor turistice
se regăsesc în proporție de 42,2% în zona de câmpie, 44,2 în zona de deal și 13,6% în
zona de munte; considerăm că analiza factorilor pe forme de relief ne permite să
observăm în ce măsură acestea susțin sau constrâng dezvoltarea turismului;
– Criteriul “Tipul resurselor turistice” – 10 destinații turistice pot fi concentrate pe
promovarea și valorificarea resurselor naturale datorită acce sului de proximitate la arii
naturale protejate (D1, D2, G1, G2, G3, O1, O2, M1, M2, V1), iar 5 destinații turistice
pot fi concentrate pe promovarea și valorificarea resurselor antropice datorită bogăției de
resurse etnofolclorice, istorice, culturale, et c. ce se află în localitățile componente (D3,

112 IBM SPSS 20.0 trial version; Descriptive Statistics – permite calcularea frecvențelor de apariție a variabilelor pe grupări d e variabile; Bicariate Correlation –
permite identificarea corelației dintre două variabile prin verificarea îndeplinirii pragului de semnificație de 0,05

137 G4, G5, M3, V2); considerăm că analiza factorilor în funcție de tipul resurselor turistice
ne permite să observăm în ce măsură dezvoltarea regională susține dezvoltarea diferitelor
tipologii de turism în locali tățile din regiune;
– Criteriul “Infrastructură turistică” – gruparea localităților care prezintă facilități de
cazare la nivelul destinațiilor proiectate și corelarea cu ceilalți factori ne permite să
determinăm factorii determinați ai dezvoltării turistice din zonă.
În al doilea rând, precizăm că demersul nostru de prelucrare statistică a presupus:
identificarea frecvențelor de apariție a factorilor pe diferite criterii de grupare a localităților din
cadrul regiunii (doar a celor care fac parte din destinaț iile turistice identificate); verificarea
corelației dintre factori pornind de la ipoteza că legăturile dintre aceștia sunt semnificative din
punct de vedere statistic.
 Criteriul “Localizare”
Gruparea localităților din cadrul destinațiilor turistice funcți e de localizarea
administrativă (gruparea informațiilor colectate pe județe) ne permite să observăm care sunt
corelațiile dintre factori funcție de gradul de dezvoltare județean.
Analiza a presupus pentru început analiza frecvențelor fiecărui element pe g rupările
specificate (Descriptive statistics – Frequencies), analiză ce generează următoarea caracterizare
(Tabel 4.17):
Tabel 4.17 Distribuția frecvențelor – criteriu de grupare: județ
Table 4.17 Frequency distribution – grouping criteria: County
Factor i Dolj Gorj Olt Mehedinți Vâlcea
Nr. de cazuri lucate în studiu (localități) 34 58 23 28 22
Relief
-câmpie 82,4 6,9 100,0 35,7 22,7
-deal 17,6 70,7 57,1 45,5
-munte 22,4 7,1 31,8
Tip resurse
-naturale 61,8 48,3 100,0 71,4 45,5
-antropi ce 38,2 51,7 28,6 54,5
Arii naturale
-fără arii naturale protejate 41,2 31,0 7,1 31,8
-arie naturală protejată 20,6 44,8 60,9 46,4 59,1
-mai multe arii naturale protejate 38,2 24,1 39,1 46,4 9,1
Resurse etnofolclorice
-fără resurse entnof olclorice 85,3 24,1 78,3 78,6 59,1
-sărbătoare / festival etnofloric – 1 11,8 32,8 13,0 10,7 27,3
-sărbătoare / festival etnofloric – 2 2,9 24,1 7,1 4,5
-sărbătoare / festival etnofloric – 3 sau mai multe 13,8
Sarbatori/ansambluri etnofolclorice 5,2 8,7 3,6 9,1
Monumente/Vestigii arheologice /muzee
-Fără monumente/muzee/situri 47,1 37,9 52,2 21,4 21,4
-Monumente/muzee/situri – un singur obiectiv 23,5 32,8 21,7 39,3 60,7
-Monumente/muzee/situri – mai multe obiective 29,4 29,3 26,1 39,3
Alte evenimente locale
-Fără ale evenimente locale 52,9 34,5 26,1 32,1 27,3
-Evenimente locale – unul singur 35,3 36,2 47,8 35,7 54,5
-Evenimente locale –mai multe 11,8 29,3 26,1 32,1 18,2
Ocupații tradiționale
-Ocupații tradiționale recuno scute 2.9 46.6 8.7 7.1 18.2
-Fără ocupații tradiționale 97.1 53.4 91.3 92.9 81.8
Dotări sportive
-Dotări sportive (baze, terenuri, stadion etc.) 17.6 6.9 30.4 17.9 31.8
-Fără dotări sportive 82.4 93.1 69.6 82.1 68.2
Dotări culturale
-Dotă ri culturale (cămine culturale, centre de
informare, etc.) 32.4 55.2 56.5 78.6 63.6
-Fără dotări culturale 58.8 44.8 39.1 21.4 36.4
-Dotări culturale 8.8 4.3

138 Factor i Dolj Gorj Olt Mehedinți Vâlcea
Drumuri modernizate
-Fără drumuri modernizate 76,5 63,8 39,1 35,7 31,8
-Drumuri mod ernizate 23,5 27,6 30,4 32,1 40,9
-Proiect drumuri modernizate 8,6 30,4 32,1 27,3
Sistem alimentare apa
-Fără alimentare apă 23,5 56,9 30,4
-Alimentare apă 32,4 34,5 47,8 64.3 81.8
-Proiect alimentare apă 44,1 8,6 21,7 35.7 18.2
Sistem canal izare
-Fără sistem canalizare 29.4 70.7 21.7 25.0
-Sistem canalizare 11.8 15.5 30.4 35.7 68.2
-Proiect canalizare 58.8 13.8 47.8 39.3 31.8
Gaze naturale
-Fără gaze naturale 94.1 81.0 87.0 85.7 59.1
-Gaze naturale 2.9 13.8 4.3 14.3 27.3
-Proiect gaze naturale 2.9 5.2 8.7 13.6
Infrastr. Turistică
-Fără facilități cazare 88.2 75.9 95.7 92.9 86.4
-Facilități cazare 11.8 24.1 4.3 7.1 13.6
Investiții de capital în turism
-Investiții în turism 8.8 31.0 10.7 13.6
-Fără invest iții în turism 91.2 69.0 100.0 89.3 86.4
Structuri de agrement
-Structuri de agrement nedezvoltate 82,4 94,8 100,0 75,0 86,4
-Structuri de agrement existente 17,6 5,2 25,0 13,6
Obiective turistice promovate
-Nu sunt promovate 32,8 52,2 17,9
-Site-uri primării 2,9 1,7 8,7
-Site-uri cu scop turistic 23,5 48,3 8,7 28,6 4,5
-Site-uri cu scop natural/cultural 23,5 13,8 21,7 7,1 36,4
-Mai multe tipuri de site -uri 50,0 3,4 8,7 46,4 59,1
Număr turiști
-Fără turiși 88,2 75,9 95,7 92,9 86,4
-Turiști 11,8 22,1 4,3 7,1 13,6
Perioadă de concentrare turiști
-Nu există turiști înregistrați 88,2 75,9 95,7 92,9 86,4
-Perioada iunie -octombrie (vară -toamnă) 5,9 19,0 4,3 3,6 13,6
-Perioada noiembrie -mai (iarnă -primăvară) 5,9 5,2 3,6
Sursa: Date generate de SPSS prin metoda Descriprive Statistics – Frequencies

– destinațiile turistice din județul Dolj, ce pot fi centrate în proporție de 61,8% spre
promovarea resurselor naturale, prezintă un relief predominant de câmpie; cca. 50% -60%
din localități au acces la arii naturale, prezintă resurse antropice în special sub formă de
monumente/muzee/site -uri arheologice și evenimente de interes local; majoritatea
localităților au sisteme de alimentare cu apă și canalizare și posibilități de acc es rutier;
majoritatea localităților nu prezintă drumuri modernizate deși accesul în zonă este în
special rutier; infrastructura turistică este slab dezvoltată (cca. 10 -12% la nivel de areal),
cu puține investiții sau activități de agrement; promovarea des tinațiilor se realizează pe
mai multe tipuri de site -uri, inclusiv pe cele cu caracter turistic sau cultural; turiștii sunt
concentrați în localitățile cu facilități de cazare și vin în zonă tot timpul anului;
– destinațiile turistice din județul Gorj, ce p ot fi centrate în proporție de 51,7% spre
promovarea resurselor antropice, prezintă un relief predominant de deal; cca. 60 -70% din
localități au acces la arii naturale și prezintă resurse antropice sub formă de sărbători
etnofolclorice, monumente/muzee/sit e-uri arheologice și evenimente de interes local;
majoritatea localităților au utilități (apă, canalizare sau gaze); majoritatea localităților nu
prezintă drumuri modernizate deși accesul în zonă este în special rutier; infrastructura
turistică este slab d ezvoltată (cca. 25% la nivel de areal), cu puține investiții sau activități

139 de agrement; promovarea destinațiilor se realizează în special pe site -uri de tip turistic;
turiștii sunt concentrați în localitățile cu facilități de cazare și vin în zonă în spec ial în
perioada de vară -toamnă;
– Destinațiile turistice din județul Olt, ce pot fi centrate spre promovarea resurselor
naturale, prezintă un relief de câmpie; localitățile au acces la arii naturale și prezintă
resurse antropice sub formă de monumente/muzee /site-uri arheologice și evenimente de
interes local; majoritatea localităților prezintă utilități (apă și canalizare) și drumuri
modernizate, dar deși cu suprastructură mai avansată decât în celelalte județe, în
destinațiile turistice cu potențial turisti c din Olt doar o singură localitate prezintă facilități
de cazare; peste 50% din localități nu se promovează din punct de vedere turistic; puținii
turiști sosiți în zonă au preferat perioada de vară -toamnă (perioada de concedii);
– destinațiile turistice di n județul Mehedinți, ce pot fi centrate în proporție de peste 70%
spre promovarea resurselor antropice, prezintă un relief predominant de deal; peste 90%
din localități au acces la arii naturale, iar cca. 70 -80% prezintă resurse antropice sub
formă de monu mente/muzee/site -uri arheologice și evenimente de interes local;
majoritatea localităților dețin sisteme de alimentare cu apă, dar doar în cca. 40% s -au
realizat sisteme de canalizare sau modernizări de drumuri; infrastructura turistică este
slab dezvoltat ă (cca. 7% la nivel de areal), cu puține investiții sau activități de agrement,
fiind concentrată în special în zonele de munte; promovarea destinațiilor se realizează pe
mai multe tipuri de site -uri, inclusiv pe cele de tip turistic; turiștii vin în zonă tot timpul
anului, mai ales în zonele montane;
– destinațiile turistice din județul Vâlcea prezintă o distribuție normală între cele trei forme
de relief, dar cu cca. 46% zone de deal; cca. 60% din localități au acces la arii naturale și
prezintă resurse an tropice sub formă de monumente/muzee/site -uri arheologice și
evenimente de interes local; majoritatea localităților dețin sau implementează sisteme de
alimentare cu apă și canalizare; cca. 40% dețin drumuri modernizate și aproape 30%
prezintă proiecte în i mplementare; infrastructura turistică este slab dezvoltată (cca. 14%
la nivel de areal), cu puține investiții sau activități de agrement; promovarea destinațiilor
se realizează pe mai multe tipuri de site -uri, inclusiv pe cele de tip cultural; turiștii vin în
zonă tot timpul anului, mai ales în zonele montane; turiștii sunt concentrați în localitățile
cu facilități de cazare și vin în zonă în special în perioada de vară -toamnă.
Corelația factorilor, înregistrați în cadrul destinațiilor turistice proiectate , pe județe,
realizată prin Bivariate Correlation Method (SPSS) ne permite să observăm care din acești
factori sunt corelați din punct de vedere statistic. Metodologia presupune: prelucrarea bazei de
date prin folosirea metodei menționate, selectând drept criteriu de grupare județul; verificarea
factorilor pentru care matricea a generat date semnificative din punct de vedere statistic (statistic
semnificativ sub 0.05); eliminarea din generare a datelor nesemnificative; stabilirea tipului de
corelație (negat ivă sau pozitivă) prin generarea indicatorului Corelației Pearson; creare matrice.
Pe baza rezultatelor generate și prezentate în Anexa 4.24 am realizat în continuare
matricea de corelație a factorilor (Tabel 4. 18) și am identificat mai multe corelații c u importanță

140 mai ridicată pentru demersul cercetării noastre. Ținem să menționăm că s -au luat în considerare
corelațiile care prezintă similitudini pentru cel puțin două din cele cinci grupări create.
Luând în considerare codificarea utilizată în baza de date SPSS, pe baza cărora s -au
proiectat corelațiile113 și ținând cont de analiza realizată la capitolul anterior putem observa
următoarele:
– există o corelație puternică între investițiile în modernizarea drumurilor și cele în
construcția și modernizarea căm inelor culturale și a centrelor de informare turistică,
precum și o corelație mai redusă, dar pozitivă între numărul dotărilor culturale și
investițiile în baze sportive; dacă urmărim și celelalte corelații, deși fără a putea
generaliza la nivelul regiunii , putem spune pe de o parte că existența dotărilor culturale
influențează evenimentele locale organizate (și invers), iar pe de altă parte, vin să
completeze investițiile în infrastructura de cazare;
– există o corelație puternică între dezvoltarea facilită ților de cazare, numărul de turiști și
perioada de sosire a acestora; de asemenea, în județele Gorj, Dolj și Vâlcea acești
indicatori pot fi corelați și cu investițiile în structurile de agrement; pe de altă parte, se
observă că în județul Gorj și județul Mehedinți, numărul de turiști se corelează cu
resursele antropice de tip monumente/muzee/ site -uri arheologice; iar în județul Gorj și
județul Vâlcea cu numărul de arii naturale existente în zonă;
– ocupațiile tradiționale sunt corelate cu manifestările etno folclorice și au o importanță
turistică doar în județul Gorj, unde de altfel localitățile ce prezintă astfel de obiceiuri au o
frecvență de 46,6%;
– în ceea ce privește promovarea, se observă că aceasta se corelează cu investițiile de
capital în turism, ceea ce ne demonstrează că sunt promovate în special zonele unde
există facilități de cazare sau structuri de agrement; în județul Gorj se observă însă că sunt
promovate și zonele unde există monumente/muzee/site -uri arheologice sau ocupații
tradiționale;
– corelația dintre evenimentele locale (sărbători câmpenești sau cu profil cultural) și
sărbătorile etnofolclorice ne demonstrează că există tendința de dezvoltare a acestora în
special în localitățile care deja prezintă tradiție în organizarea de festivaluri fo lclorice; ele
însă au o importanță turistică doar în județul Vâlcea;
– sărbătorile etnofolclorice prezintă o ușoară corelație cu existența ariilor naturale și a
structurilor de agrement în județul Vâlcea, dar și cu dezvoltarea turistică a zonei;

113 În interpretare se tine cont de următoarea codificare din SPSS: Relief (1=Câmpie; 2=Deal; 3=Munte); Tip resurse (1=Resurse naturale; 2=Resurse antropice); Arii
naturale (1=Fără arii protejate; 2=Arie protejată; 3=Mai multe arii protejate); Resurse etnofolclorice (1=Fără resurse etnofolcloric ; 2=Sărbătoare/festival
etnofolcloric – 1; 3= Sărbătoare/festiva l etnofolcloric – 2; 4= Sărbătoare/festival etnofolcloric – 3 sau mai multe; 5= Ansambluri/Formații folclorice;
6=Sărbători/ansambluri etnofolclorice); Monumente/Vestigii arheologice /muzee (1=Fără monumente/muzee/situri; 2= Monumente/mu zee/situri – un sing ur
obiectiv; 3= Monumente/muzee/situri – mai multe obiective); Alte evenimente locale (1=Fără ale evenimente locale; 2= Evenimente locale – unul singur;
3=Evenimente locale –mai multe); Structuri de agrement (1=Activități de agrement nedezvoltate; 2= Activ ități de agrement existente); Drumuri modernizate
(1=Fără drumuri modernizate; 2=Drumuri modernizate; 3=Proiect drumuri modernizate); Sistem alimentare apa (1=Fără alimentare apă; 2=Alimentare apă;
3=Proiect alimentare apă); Sistem canalizare (1=Fără siste m canalizare; 2=Sistem canalizare; 3=Proiect canalizare); Gaze naturale (1=Fără gaze naturale; 2=Gaze
naturale; 3=Proiect gaze naturale); Infrastr. turistică (1=Fără facilități cazare; 2=Facilități cazare); Investiții de capita l în turism (1= Fără investiț ii în turism;
2=Investiții în turism); Ocupații tradiționale (1= Fără ocupații tradiționale recunoscute; 2=Ocupații tradiționale); Dotări s portive (1= Fără dotări sportive; 2= Dotări
sportive (baze, terenuri, stadion etc.)); Dotări culturale (1= Fără dotăr i culturale; 2= Dotări culturale (cămine culturale, centre de informare, etc.); 3= Dotări culturale
(în construcție/modernizare)); Număr turiști; Perioadă de concentrare turiști (1= Nu există turiști înregistrați; 2=Perioada iunie -octombrie (vară -toamnă); 3= Perioada
noiembrie -mai (iarnă -primăvară)); Obiective turistice promovate (1= Nu sunt promovate; 2= Site-uri primării; 3= Site-uri cu scop turistic; 4= Site-uri cu scop
natural/cultural; 5= Mai multe tipuri de site -uri).

141 Tabel 4. 18 Matricea de corelație a factorilor – criteriu de grupare: județul
Table 4. 18 Correlation matrix of factors – grouping criterion: County
Factor Județ Dotări
culturale Dotări
sportive Infrastruct
ura
turistica
(facilități
cazare) Investiții de
capital în
turism Număr
turiști Obiective
turistice
promovate Ocupații
tradiționale Perioada de
concentrare
a turiștilor

Resurse
antropice
(Alte
evenimente
locale)

Resurse
antropice
(Etnofolclo
rice) Monument
e si vestigii
arheologice
, muzee) Resurse
naturale
(nr. de
rezervații) Structuri
de
agrement Suprastruc
tura
(alimentare
apa) Suprastruc
tura
(canalizare) Suprastruc
tura
(drumuri
modernizat
e) Suprastruc
tura (gaze
naturale)
Dotări culturale Dolj + – +
Gorj + + +
Mehedinți + – +
Vâlcea + – –
Olt +
Dotări sportive Dolj + + +
Gorj + + +
Mehedinți + + +
Olt +
Vâlcea + + +
Infrastructura
turistica
(facilități
cazare) Dolj + + + +
Gorj + + + + + + + + +
Mehedinți + + + –
Olt + +
Vâlcea + + + + + +
Investiții de
capital în
turism Dolj + + + +
Gorj + + + + + + + + +
Mehedinț i + + +
Vâlcea + + + + + +
Număr turiști Dolj + + + +
Gorj + + + + + + + +
Mehedinți + + + –
Olt + +
Vâlcea + + + + + + +
Obiective
turistice
promovate Dolj –
Gorj + + + + + + +
Mehedinți
Olt + +
Ocupații
tradiționale Dolj +
Gorj + + + + + +
Mehedinți +
Olt + +
Perioada de
concentrare a
turiștilor Dolj + + + +
Gorj + + + + + + + +
Mehedinți + + + + –
Olt + +
Vâlcea + + + + + +
Resurse Dolj +

142 Factor Județ Dotări
culturale Dotări
sportive Infrastruct
ura
turistica
(facilități
cazare) Investiții de
capital în
turism Număr
turiști Obiective
turistice
promovate Ocupații
tradiționale Perioada de
concentrare
a turiștilor

Resurse
antropice
(Alte
evenimente
locale)

Resurse
antropice
(Etnofolclo
rice) Monument
e si vestigii
arheologice
, muzee) Resurse
naturale
(nr. de
rezervații) Structuri
de
agrement Suprastruc
tura
(alimentare
apa) Suprastruc
tura
(canalizare) Suprastruc
tura
(drumuri
modernizat
e) Suprastruc
tura (gaze
naturale)
antropice (Alte
evenimente
locale) Gorj + + + +
Mehedinți +
Vâlcea + + + + + +
Resurse
antropice
(Etnofolclorice) Dolj +
Gorj + +
Mehedinți +
Olt + + +
Vâlcea + + + + + + +
Resurse
antropice
(Monumente si
vestigii
arheologice,
muzee) Dolj +
Gorj + + + + +
Mehedinți + +
Olt + +
Resurse
naturale (nr. de
rezervații) Dolj – –
Gorj + + + + +
Mehedinți + – – – +
Olt – –
Vâlcea + + +
Structuri de
agrement Dolj + + + +
Gorj + + + + + + +
Mehedinți
Vâlcea + + + + + + + +
Suprastructura
(alimentare
apa) Dolj + – +
Gorj + + + + +
Mehedinți +
Olt – +
Vâlcea + + –
Suprastructura
(canalizare) Dolj – +
Gorj + + + + +
Mehedinți + – +
Olt – +
Vâlcea – – +
Suprastructura
(drumuri
modernizate) Dolj + + +
Gorj + + + +
Mehedinți + + –
Olt +
Vâlcea –
Suprastructura
(gaze naturale) Dolj +
Gorj + + + +
Olt +
Notă: ― -‖ factori invers corelați; ―+‖ factori direct corelați
Sursa: Date generate de SPSS prin metoda Bivariate Correlation SPSS

143 – numărul resurselor antropice de tipul monumente/muzee /site-uri arheologice se corelează
cu numărul turiștilor mai ales în județele Gorj și Mehedinți, dar putem spune că doar în
Gorj, acestea au o importanță turistică;
– zonele cu arii protejate sunt în general cele mai deficiente din punct de vedere al
utilită ților (apă și canalizare), dar numărul acestora este corelat cu numărul de turiști
sosiți în zonă și, în județul Vâlcea, chiar cu sărbătorile etnofolclorice și structurile de
agrement;
– în ceea ce privesc investițiile în utilități se observă următoarele: in vestițiile în sistemele
de alimentare cu apă sunt corelate cu lucrările de canalizare; investițiile în modernizarea
drumurilor se corelează cu trendul investițiilor în gaze naturale și cu cele în modernizarea
căminelor culturale.
 Criteriul “Forma de relief predominantă”
Gruparea localităților din cadrul destinațiilor turistice funcție de forma de relief
predominantă ne permite să observăm în ce măsură acestea susțin sau constrâng dezvoltarea
turismului. Analiza a presupus pentru început analiza frecvențelor fiecărui element pe grupările
specificate (Descriptive statistics – Frequencies), analiză ce generează următoarea caracterizare
(Tabel 4. 19):
Tabel 4. 19 Distribuția frecvențelor – criteriu de grupare: forma de relief
Table 4. 19 Frequency distribution – grouping criteria: landform
Factori Câmpie Deal Munte
Nr. de cazuri luate în studiu (localități) 70 73 22
Destinația D1 12,9 4,1
Destinația D2 12,9
Destinația D3 14,3 4,1
Destinația G1 1,4 4,1 4,5
Destinația G2 1,4 12,3 22,7
Destinația G3 1,4 8,2 4,5
Destinația G4 12,3
Destinația G5 1,4 19,2 27,3
Destinația O1 24,3
Destinația O2 8,6
Destinația M1 8,6 9,6 4,5
Destinația M2 6,8 4,5
Destinația M3 8,6 5,5
Destinația V1 8,2 18,2
Destinația V2 7,1 5,5 13,6
Tip resurse
-naturale 71,4 53,4 59,1
-antropice 28,6 46,6 40,9
Arii naturale
-fără arii naturale protejate 24.3 28.8 13.6
-arie naturală protejată 38.6 39.7 77.3
-mai multe arii naturale protejate 37.1 31.5 9.1
Resurse etnofolclorice
-fără resurse etnofolclorice 72.9 46.6 50.0
-sărbătoare / festival etnofloric – 1 12.9 27.4 27.3
-sărbătoare / festival etnofloric – 2 5.7 19.2
-sărbătoare / festival etnofloric – 3 sau mai multe 4.3 2.7 13.6
Sărbători/ansambluri etnofolclorice 4.3 4.1 9.1
Monumente/Vestigii arheolog ice /muzee
-Fără monumente/muzee/situri 44.3 31.5 45.5
-Monumente/muzee/situri – un singur obiectiv 31.4 26.0 40.9
-Monumente/muzee/situri – mai multe obiective 24.3 42.5 13.6
Alte evenimente locale
-Fără ale evenimente locale 37.1 35.6 31.8
-Evenimente locale – unul singur 38.6 39.7 45.5
-Evenimente locale –mai multe 24.3 24.7 22.7
Ocupații tradiționale
-Ocupații tradiționale recunoscute 12.9 24.7 40.9
-Fără ocupații tradiționale 87.1 75.3 59.1
Dotări sportive

144 Factori Câmpie Deal Munte
-Dotări sportive (b aze, terenuri, stadion etc.) 22.9 12.3 18.2
-Fără dotări sportive 77.1 87.7 81.8
Dotări culturale
-Dotări culturale (cămine culturale, centre de informare, etc.) 60.0 56.2 59.1
-Fără dotări culturale 40.0 43.8 40.9
-Dotări culturale
Drumuri m odernizate
-Fără drumuri modernizate 48.6 57.5 59.1
-Drumuri modernizate 31.4 28.8 27.3
-Proiect drumuri modernizate 20.0 13.7 13.6
Sistem alimentare apa
-Fără alimentare apă 25.7 28.8 40.9
-Alimentare apă 47.1 47.9 45.5
-Proiect alimentare apă 27.1 23.3 13.6
Sistem canalizare
-Fără sistem canalizare 30.0 42.5 50.0
-Sistem canalizare 22.9 30.1 31.8
-Proiect canalizare 47.1 27.4 18.2
Gaze naturale
-Fără gaze naturale 87.1 78.1 81.8
-Gaze naturale 5.7 17.8 13.6
-Proiect gaze natu rale 7.1 4.1 4.5
Infrastr. Turistică
-Fără facilități cazare 90.0 79.5 90.9
-Facilități cazare 10.0 20.5 9.1
Investiții de capital în turism
-Investiții în turism 8.6 26.0 9.1
-Fără investiții în turism 91.4 74.0 90.9
Structuri de agrement
-Structuri de agrement nedezvoltate 90.0 83.6 100.0
-Structuri de agrement existente 10.0 16.4
Obiective turistice promovate
-Nu sunt promovate 18.6 24.7 22.7
-Site-uri primării 4.3 1.4
-Site-uri cu scop turistic 21.4 32.9 36.4
-Site-uri cu scop natural/cultural 25.7 12.3 18.2
-Mai multe tipuri de site -uri 30.0 28.8 22.7
Număr turiști
-Fără turiși 90.0 79.5 90.9
-Turiști 10.0 20.5 9.1
Perioadă de concentrare turiști
-Nu există turiști înregistrați 90.0 79.5 90.9
-Perioada iuni e-octombrie (vară -toamnă) 5.7 16.4 9.1
-Perioada noiembrie -mai (iarnă -primăvară) 4.3 4.1
Sursa: Date generate de SPSS prin metoda Descriprive Statistics – Frequencies

– zonele de câmpie se regăsesc în proporție de cca. 33% în județul Olt și 40% în județ ul
Dolj; zonele de deal în proporție de cca. 55% în județul Gorj și 22% în județul Mehedinți;
zonele de munte se regăsesc în proporție de aproape 60% în județul Gorj și de cca. 30%
în județul Vâlcea.
– zonele de câmpie din cadrul destinațiilor turistice proi ectate nu au un profil etnofolcloric
major, dar compensează cu resurse antropice sub forma monumentelor/muzeelor/site –
urilor arheologice sau sărbători câmpenești; la aceasta se adaugă accesul a peste 75% din
localități la arii naturale protejate; dotările utilitare sunt destul de reduse, dar proiectele de
modernizare vor determina în următorii ani ca peste 50% din localități să aibă drumuri
modernizate și cca. 70% dintre acestea apă și canalizare; investițiile reduse în turism și
promovarea nespecializată, orientată exclusiv spre promovarea resurselor antropice, au
determinat un număr redus de turiști, în special în perioada de vară -toamnă;
– zona de deal din cadrul destinațiilor proiectate este cea mai dezvoltată din punct de
vedere turistic, peste 70% din lo calități având acces la arii naturale protejate, peste 50%
prezentând resurse etnofolclorice, monumente/muzee/site -uri arheologice și evenimente
locale; majoritatea localităților prezintă sau implementează sisteme de alimentare cu apă

145 și canalizare, dar cc a. 60 -70% din localități nu au gaze naturale sau drumuri modernizate;
datorită concentrării facilităților de cazare în aceste zone, investițiile în turism și
agrement sunt mai ridicate, iar promovarea se realizează în special pe site -uri de tip
turistic; c ca. 20% din localități primesc turiști, în special în perioada de vară -toamnă;
– zonele de munte nu reprezintă o destinație preferată de turiști pentru perioada de iarnă –
primăvară, deoarece nu există structuri de agrement, iar majoritatea localităților nu au
drumuri modernizate, alimentare cu apă, canalizare sau gaze; zona este promovată în
special pe site -urile turistice de către pensiuni neomologate, primăriile nefiind implicate
în nici un fel în promovarea regiunii; toate acestea determină ca investițiile în turism să
fie reduse chiar dacă aproape 80% din localități au acces la arii naturale protejate și peste
50% din localități prezintă resurse antropice bogate.
Corelația factorilor, înregistrați în cadrul destinațiilor turistice proiectate, pe forme de
relief, realizată prin Bivariate Correlation Method (SPSS) ne permite să observăm care din acești
factori sunt corelați din punct de vedere statistic. Metodologia presupune: prelucrarea bazei de
date prin folosirea metodei menționate, selectând drept criteri u de grupare relieful; verificarea
factorilor pentru care matricea a generat date semnificative din punct de vedere statistic (statistic
semnificativ sub 0.05); eliminarea din generare a datelor nesemnificative; stabilirea tipului de
corelație (negativă sa u pozitivă) prin generarea indicatorului Corelației Pearson; creare matrice.
Pe baza rezultatelor generate și prezentate în Anexa 4.25 am realizat în continuare matricea de
corelație a factorilor (Tabel 4.20 ) și am identificat mai multe corelații cu import anță mai ridicată
pentru demersul cercetării noastre. Ținem să menționăm că s -au luat în considerare corelațiile
care prezintă similitudini pentru cel puțin două din cele trei grupări create.
Luând în considerare codificarea utilizată în baza de date SPSS , pe baza cărora s -au
proiectat corelațiile și ținând cont de analiza realizată la capitolul anterior putem observa
următoarele:
– există o corelație puternică între numărul dotărilor culturale și investițiile în baze
sportive; dacă urmărim și celelalte core lații, deși fără a putea generaliza la nivelul
regiunii, putem spune pe de o parte că existența dotărilor culturale influențează
evenimentele locale și etnofolclorice organizate;există o corelație puternică între
dezvoltarea facilităților de cazare, număru l de turiști și perioada de sosire a acestora; în
zonele de munte se observă o corelație acestor indicatori cu investițiile în dotări sportive,
precum și cu majoritatea resurselor antropice și naturale; zonele de deal pe de altă parte
prezintă o legătură d irectă între dezvoltarea turismului pe de o parte și promovarea
turistică, resurse antropice (monumente/muzee/site -uri arheologice), structurile de
agrement și resursele naturale;
– există o corelație între localitățile promovate pe de o parte și localități le ce prezintă
structuri de agrement și utilități pe de altă parte, mai ales în zonele de deal;

146 Tabel 4.20 Matricea de corelație a factorilor – criteriu de grupare: relieful
Tabel 4.2 0 Correlation matrix of factors – grouping criterion: landscape
Factor Relief Dotări
cultura
le Dotări
sportive Infrastructura
turistica
(faciltiati
cazare) Investiții
de capital
în turism Număr
turiști Obiective
turistice
promovate Ocupații
tradiționale Perioada de
concentrare
a turiștilor Resurse
antropice
(Alte
evenimente
locale) Resurse
antropice
(Etnofolcl
orice) Resurse antropice
(Monumente si
vestigii arheologice,
muzee) Resurse
naturale
(nr. de
rezervații) Structuri
de
agrement Suprastructura
(alimentare
apa) Suprastructura
(canalizare) Suprastructura
(drumuri
modernizate ) Suprastructura
(gaze naturale)
Dotări culturale Campie + +
Deal + + +
Munte +
Dotări sportive Campie +
Deal +
Munte + + + + + + +
Infrastructura
turistica (faciltiati
cazare) Campie + + +
Deal + + + + + + + +
Munte + + + + + + +
Investiții de capital
în turism Campie + + +
Deal + + + + + + + +
Munte + + + + + + +
Număr turiști Campie + + +
Deal + + + + + + + +
Munte + + + + + + + +
Obiective turistice
promovate Campie + –
Deal + + – + + + +
Munte + + +
Ocupații
tradiționale Campie + +
Deal + + + + – –
Munte +
Perioada de
concentrare a
turiștilor Campie + + +
Deal + + + + + + + –
Munte + + + + + + + +
Resurse antropice
(Alte eveniment e
locale) Campie +
Deal + + +
Munte + + + + +
Resurse antropice
(Etnofolclorice) Campie + + +
Deal + – +
Munte + + + + + + –
Resurse antropice
(Monumente si
vestigii
arheologice,
muzee) Campie + +
Deal + + + + +
Munte + + + + +
Resurse naturale
(nr. de rezerv ații) Campie – –
Deal + + + + + +
Munte + + + + + + –
Structuri de
agrement Campie +
Deal + + + + + + +
Munte
Suprastructura
(alimentare apa) Campie – +
Deal + – + + +
Munte + +
Suprastructura
(canalizare) Campie – +
Deal – + + +
Munte + – +
Suprastructura
(drumuri
modernizate) Campie + +
Deal + + + +
Munte + + + +
Suprastructura
(gaze naturale) Campie – +
Deal – – + +
Munte –
Notă: ― -‖ factori invers corelați; ―+‖ factori direct corelați
Sursa: Date generate de SPSS prin metoda Bivariate Corr elation SPSS

147 – ocupațiile tradiționale sunt corelate cu manifestările etnofolclorice, dar au importanță
turistică doar în zonele de câmpie și munte, nu în zonele de deal, unde aceste manifestări
sunt mai numeroase, ceea ce demonstrează că nu se asigură o pr omovare adecvată a
tradițiilor locale;
– corelația dintre evenimentele locale (sărbători câmpenești sau cu profil cultural) și
sărbătorile etnofolclorice ne demonstrează că există tendința de dezvoltare a acestora în
special în localitățile care deja prezint ă tradiție în organizarea de festivaluri folclorice; ele
au o importanță turistică doar zonele de câmpie și deal;
– resursele antropice de tipul monumente/muzee/site -uri arheologice se corelează cu
indicatorii de evidență turistică, dar sunt promovate doar c ele din zona de deal;
– zonele cu arii protejate sunt în general cele mai deficiente din punct de vedere al
utilităților (apă și canalizare), iar în ceea ce privesc investițiile în utilități se observă ca și
anterior următoarele: investițiile în sistemele de alimentare cu apă sunt corelate cu
lucrările de canalizare; investițiile în modernizarea drumurilor se corelează cu trendul
investițiilor în modernizarea căminelor culturale; pe de altă parte corelația dintre
localitățile cu drumuri modernizate și cele cu evenimente locale ne demonstrează o
puternică legătură în zonele de deal și munte.
 Criteriul “Tipul resurselor turistice”
Gruparea localităților din cadrul destinațiilor turistice funcție de tipul resurselor turistice
ce pot fi promovate în cadrul destina țiilor turistice proiectate (gruparea informațiilor colectate pe
tipuri de resurse: naturale sau antropice) ne permite să observăm în ce măsură dezvoltarea
regională susține dezvoltarea diferitelor tipologii de turism.
Analiza a presupus pentru început ana liza frecvențelor fiecărui element pe grupările
specificate (Descriptive statistics – Frequencies), analiză ce generează următoarea caracterizare
(Tabel 4.2 1):
Tabel 4.21 Distribuția frecvențelor – criteriu de grupare: tipul de resurse
Table 4. 21 Frequenc y distribution – grouping criteria: type of resources
Factori Resurse naturale Resurse antropice
Nr. de cazuri luate în studiu (localități) 102 63
Destinația D1 11,8
Destinația D2 8,8
Destinația D3 20,6
Destinația G1 4,9
Destinația G2 14,7
Destinația G3 7,8
Destinația G4 14,3
Destinația G5 33,3
Destinația O1 16,7
Destinația O2 5,9
Destinația M1 13,7
Destinația M2 5,9
Destinația M3 12,7
Destinația V1 9,8
Destinația V2 19,0
Relief
-câmpie 49,0 31,7
-deal 38,2 54,0
-munte 12,7 14,3
Arii naturale
-fără arii naturale protejate 2,0 61,9
-arie naturală protejată 57,8 22,2
-mai multe arii naturale protejate 40,2 15,9

148 Factori Resurse naturale Resurse antropice
Resurse etnofolclorice
-fără resurse etnofolclorice 62,7 50,8
-sărbătoare / festival etnofloric – 1 19,6 23,8
-sărbătoare / festival etnofloric – 2 8,8 14,3
-sărbătoare / festival etnofloric – 3 sau mai multe 2,9 7,9
Sărbători/ansambluri etnofolclorice 5,9 3,2
Monumente/Vestigii arheologice /muzee
-Fără monumente/muzee/situri 49,0 22,2
-Monumente/mu zee/situri – un singur obiectiv 26,5 36,5
-Monumente/muzee/situri – mai multe obiective 24,5 41,3
Alte evenimente locale
-Fără ale evenimente locale 33,3 39,7
-Evenimente locale – unul singur 39,2 41,3
-Evenimente locale –mai multe 27,5 19,0
Ocupa ții tradiționale
-Ocupații tradiționale recunoscute 17,6 28,6
-Fără ocupații tradiționale 82,4 71,4
Dotări sportive
-Dotări sportive (baze, terenuri, stadion etc.) 20,6 12,7
-Fără dotări sportive 79,4 87,3
Dotări culturale
-Dotări culturale (cămine culturale, centre de informare, etc.) 60,8 54,0
-Fără dotări culturale 39,2 46,0
Drumuri modernizate
-Fără drumuri modernizate 52,0 57,1
-Drumuri modernizate 30,4 28,6
-Proiect drumuri modernizate 17,6 14,3
Sistem alimentare apa
-Fără alimentare apă 31,4 25,4
-Alimentare apă 45,1 50,8
-Proiect alimentare apă 23,5 23,8
Sistem canalizare
-Fără sistem canalizare 37,3 39,7
-Sistem canalizare 29,4 23,8
-Proiect canalizare 33,3 36,5
Gaze naturale
-Fără gaze naturale 81,4 84,1
-Gaze naturale 14,7 7,9
-Proiect gaze naturale 3,9 7,9
Infrastr. Turistică
-Fără facilități cazare 88,2 81,0
-Facilități cazare 11,8 19,0
Investiții de capital în turism
-Investiții în turism 13,7 20,6
-Fără investiții în turism 86,3 79,4
Structuri de agrement
-Structuri de agrement nedezvoltate 89,2 87,3
-Structuri de agrement existente 10,8 12,7
Obiective turistice promovate
-Nu sunt promovate 23,5 19,0
-Site-uri primării 3,9
-Site-uri cu scop turistic 28,4 28,6
-Site-uri cu sc op natural/cultural 14,7 25,4
-Mai multe tipuri de site -uri 29,4 27,0
Număr turiști
-Fără turiși 88,2 81,0
-Turiști 11,8 19,0
Perioadă de concentrare turiști
-Nu există turiști înregistrați 88,2 81,0
-Perioada iunie -octombrie (vară -toamnă) 8,8 14,3
-Perioada noiembrie -mai (iarnă -primăvară) 2,9 4,8
Sursa: Date generate de SPSS prin metoda Descriprive Statistics – Frequencies

– cele mai multe localități cu resurse naturale se regăsesc în destinațiile din județul Gorj,
Olt și Mehedinți, în timp c e majoritatea resurselor antropice sunt localizate în județul
Gorj;
– destinațiile turistice cu resurse naturale dispun în proporție de peste 50% de resurse
antropice sub forma monumentelor/muzeelor/site -urilor arheologice și evenimente locale

149 (sărbători câm penești) și în proporție de peste 60% de dotări culturale; de asemenea
dispun în proporție de cca. 60 -70% de sisteme de apă și canalizare (implementate sau în
curs de implementare); cu toate acestea, investițiile turistice sunt reduse, atât în facilități
de cazare, cât și în structuri de agrement, iar promovarea pe diferite site -uri au adus turiști
doar în cca. 12% din localități, în special în perioada de vară -toamnă;
– destinațiile turistice cu resurse antropice dispun în proporție de doar 40% de acces la a rii
naturale protejate; în ceea ce privește resursele antropice, acestea se manifestă în
proporție de cca. 49% sub forma sărbătorilor etnofolclorice, 80% sub forma
monumentelor/muzeelor/site -urilor arheologice și 60% sub forma evenimentelor locale
(sărbăto ri câmpenești); 60% dintre acestea dispun sau implementează sisteme de apă și
canalizare, dar aproape 60% au drumuri nemodernizate; investițiile în turism s -au realizat
în cca. 20% din localități, iar promovarea realizată au adus turiști în special în peri oada de
vară-toamnă.
Corelația factorilor, înregistrați în cadrul destinațiilor turistice proiectate, pe tipuri de
resurse, realizată prin Bivariate Correlation Method (SPSS) ne permite să observăm care din
acești factori sunt corelați din punct de vedere statistic.
Metodologia utilizată și prezentată anterior, a pornit de la rezultatele generate și
prezentate în Anexa 4.26.Pe baza acestor rezultate am realizat în continuare matricea de corelație
a factorilor (Tabel 4. 22) și am identificat mai multe corela ții cu importanță ridicată pentru
demersul cercetării noastre. Astfel, luând în considerare codificarea utilizată în baza de date
SPSS, pe baza cărora s -au proiectat corelațiile și ținând cont de analiza realizată la capitolul
anterior putem observa următo arele corelații valabile indiferent de tipologia destinației turistice:
– există o corelație puternică între investițiile în modernizarea drumurilor și cele în
construcția și modernizarea căminelor culturale și a centrelor de informare turistică,
precum și o corelație între numărul dotărilor culturale și investițiile în baze sportive;
– localitățile ce prezintă dezvoltarea infrastructurii turistice se corelează cu localitățile unde
există atât resurse naturale, cât și antropice, cu excepția sărbătorilor etnofo lclorice care se
regăsesc în special în destinațiile cu potențial natural (în localitățile cu ocupații
tradiționale);
– localitățile în care s -au realizat investiții în turism dețin atât resurse naturale, cât și
antropice; necorelația dintre acest indicator , resursele antropice de natura
monumentelor/muzeelor/site -urilor arheologice și structurile de agrement în arealele cu
potențial antropic, ne demonstrează că valorificarea acestora prin turism nu este un
obiectiv al acelor investiții, deși pe site -urile d e promovare se regăsesc în special acestea;
– în zonele cu resurse antropice, perioada de concentrare a turiștilor se corelează cu
evenimentele organizate și cu perioadele optime de acces la resurse naturale și antropice
(vară -toamnă); de asemenea, eveniment ele locale sunt mai frecvente în destinațiile cu
profil antropic care au și acces la mai multe arii naturale, cu drumuri modernizate;
– în ceea ce privește promovarea aceasta este direct corelată cu gradul de dezvoltare a
utilităților din cadrul localitățil or (apă și canalizare) indiferent de tipologia resurselor.

150 Tabel 4. 22 Matricea de corelație a factorilor – criteriu de grupare: tipul resurselor
Table 4. 22 Correlation matrix of factors – criteria for grouping: type of resources
Factor Tipuri resurse Dotă ri
culturale Dotări
sportive Infrastruct
ura
turistica
(faciltiati
cazare) Investiții
de capital
în turism Număr
turiști Obiective
turistice
promovate Ocupații
tradițional
e Perioada
de
concentrar
e a
turiștilor Resurse
antropice
(Alte
eveniment
e locale) Resu rse
antropice
(Etnofolcl
orice) Resurse
antropice
(Monumente
si vestigii
arheologice,
muzee) Resurse
naturale
(nr. de
rezervați
i) Structuri
de
agrement Suprastruc
tura
(alimentar
e apa) Suprastruc
tura
(canalizare
) Suprastruc
tura
(drumuri
moderniza
te) Suprastr uc
tura (gaze
naturale)
Dotări culturale Resurse naturale + + +
Resurse antropice + + +
Dotări sportive Resurse naturale + +
Resurse antropice + +
Infrastructura
turistica
(faciltiati
cazare) Resurse naturale + + + + + + + +
Resurse antropice + + + + + + + +
Investiții de
capital în
turism Resurse naturale + + + + + + + +
Resurse antropice + + + + + + +
Număr turiști Resurse naturale + + + + + +
Resurse antropice + + + + + +
Obiective
turistice
promovate Resurse naturale + + + +
Resurse antropice – + + + +
Ocupații
tradiționale Resurse naturale + + + + + + – – –
Resurse antropice + + + + – –
Perioada de
concentrare a
turiștilor Resurse naturale + + + + +
Resurse antropice + + + + + + +
Resurse
antropice (Alte
evenimente
locale) Resurse naturale + +
Resurse antropice + + + + + + +
Resurse antropice
(Etnofolclorice) Resurse nat urale + + + + +
Resurse antropice + – + + – –
Resurse
antropice
(Monumente si
vestigii
arheologice,
muzee) Resurse naturale + + + + + + +
Resurse antropice + + + +
Resurse
naturale (nr. de
rezervații) Resurse naturale + +
Resurse antropice + + + + + + + +
Structuri de
agrement Resurse naturale + + + + + +
Resurse antropice + + + +
Suprastructura
(alimentare
apa) Resurse naturale + – + + +
Resurse antropice + – – + +
Suprastructura
(canalizare) Resurse naturale + – + +
Resurse antropic e + – – +
Suprastructura
(drumuri
modernizate) Resurse naturale + + – + +
Resurse antropice + + + +
Suprastructura
(gaze naturale) Resurse naturale +
Resurse antropice
Notă: ― -‖ factori invers corelați; ―+‖ factori direct corelați
Sursa: Date generate de SPSS prin metoda Bivariate Correlation SPSS

151  Criteriul “Infrastructură turistică”
Gruparea localităților din cadrul destinațiilor turistice funcție de facilitățile de cazare
existente ne permite să observăm care sunt corelațiile factori în zonele cu infrastructură turistică
existentă. În demersul menționat ne -am oprit doar asupra localităților cu facilități de c azare,
analizând pentru început frecvențelor fiecărui element pentru gruparea specificată (Descriptive
statistics – Frequencies), analiză ce a general următoarea caracterizare (Tabel 4. 23):
Tabel 4. 23 Distribuția frecvențelor – criteriu de grupare: localit ăți cu infrastructură turistică
Table 4. 23 Frequency distribution – grouping criteria: localities with tourist infrastructure
Factori Infrastructură turistică
Nr. de cazuri luate în studiu (localități) 24
Destinația D1 12,5
Destinația D3 4,2
Destinația G2 25,0
Destinația G4 12,5
Destinația G5 20,8
Destinația M1 4,2
Destinația M3 4,2
Destinația V1 4,2
Destinația V2 8,3
Relief
-câmpie 29,2
-deal 62,5
-munte 8,3
Tip resurse
-naturale 50,0
-antropice 50,0
Arii naturale
-fără arii naturale protejate 16,7
-arie naturală protejată 16,7
-mai multe arii naturale protejate 66,7
Resurse etnofolclorice
-fără resurse etnofolclorice 37,5
-sărbătoare / festival etnofloric – 1 29,2
-sărbătoare / festival etnofloric – 2 8,3
-sărbătoare / festiva l etnofloric – 3 sau mai multe 8,3
Sărbători/ansambluri etnofolclorice 16,7
Monumente/Vestigii arheologice /muzee
-Fără monumente/muzee/situri 12,5
-Monumente/muzee/situri – un singur obiectiv 29,2
-Monumente/muzee/situri – mai multe obiective 58,3
Alte evenimente locale
-Fără ale evenimente locale 16,7
-Evenimente locale – unul singur 50,0
-Evenimente locale –mai multe 33,3
Ocupații tradiționale
-Ocupații tradiționale recunoscute 54,2
-Fără ocupații tradiționale 45,8
Dotări sportive
-Dotări sportive (baze, terenuri, stadion etc.) 25,0
-Fără dotări sportive 75,0
Dotări culturale
-Dotări culturale (cămine culturale, centre de informare, etc.) 66,7
-Fără dotări culturale 33,3
Drumuri modernizate
-Fără drumuri modernizate 50,0
-Drumuri modernizate 37,5
-Proiect drumuri modernizate 12,5
Sistem alimentare apa
-Fără alimentare apă 33,3
-Alimentare apă 45,8
-Proiect alimentare apă 20,8
Sistem canalizare
-Fără sistem canalizare 50,0
-Sistem canalizare 33,3
-Proiect canaliz are 16,7
Gaze naturale
-Fără gaze naturale 91,7
-Gaze naturale 4,2

152 Factori Infrastructură turistică
-Proiect gaze naturale 4,2
Investiții de capital în turism
-Investiții în turism 87,5
-Fără investiții în turism 12,5
Structuri de agrement
-Structuri de agrement nedezvoltate 66,7
-Structuri de agrement existente 33,3
Obiective turistice promovate
-Nu sunt promovate
-Site-uri primării
-Site-uri cu scop turistic 66,7
-Site-uri cu scop natural/cultural 4,2
-Mai multe tipuri de site -uri 29,2
Număr turiști
-Fără turi și
-Turiști 100,0
Perioadă de concentrare turiști
-Nu există turiști înregistrați
-Perioada iunie -octombrie (vară -toamnă) 75,0
-Perioada noiembrie -mai (iarnă -primăvară) 25,0
Sursa: Date generate de SPSS prin metoda Descriprive Statistics – Freque ncies

– infrastructura turistică este concentrată în special în destinațiile turistice din județul Gorj,
iar relieful predominat este cel de deal; peste 80% din localități au acces la arii naturale
protejate;
– majoritatea localităților oferă resurse antrop ice sub forma: sărbătorilor etnofolclorice,
monumentelor/muzeelor/site -urilor arheologice, evenimente locale sau ocupații
tradiționale; oferta culturală este completată de existența de cămine culturale în aproape
70% din localități;
– infrastructura utilitar ă nu este foarte dezvoltată dar există proiecte în curs de
implementare; cu toate acestea 50% din localități nu au drumuri modernizate, 33,3% nu
au alimentare curentă cu apă, 50,0% nu au canalizare și peste 90% nu au gaze naturale
(nici măcar proiecte); ac cesibilitatea este ridicată, fiind în special rutieră;
– există investiții în turism în cca. 87% din localități, dar structuri de agrement se regăsesc
doar în cca. 33% din acestea;
– promovarea în special pe site -uri turistice și sosirea turiștilor mai ales în perioada de vară
demonstrează viziunea acestora asupra regiunii ca destinație de concediu.
Corelația factorilor, înregistrați în cadrul destinațiilor turistice proiectate, în cadrul
localităților cu infrastructură turistică, realizată prin Bivariate Corr elation Method (SPSS) ne
permite să observăm care din acești factori sunt corelați din punct de vedere statistic. Pe baza
rezultate generale în Anexa 4.27 am realizat în continuare matricea de corelație a factorilor
(Tabel 4. 24) și am identificat mai multe corelații cu importanță mai ridicată pentru demersul
cercetării noastre.
Luând în considerare codificarea utilizată în baza de date SPSS, pe baza cărora s -au
proiectat corelațiile și ținând cont de analiza realizată la capitolul anterior putem observa
următoarele corelații:
– dotările culturale se corelează cu dotările sportive și evenimentele etnofolclorice;

153 Tabel 4. 24 Matricea de corelație a factorilor – criteriu de grupare: infrastructură cazare
Table 4. 24 Correlation matrix of factors – grouping crit erion: accommodation infrastructure
Dotări
culturale Dotări
sportive Investiții
de
capital
în
turism Număr
turiști Obiective
turistice
promovate Ocupații
tradiționale Resurse
antropice
(Alte
evenimente
locale) Resurse
antropice
(Etnofolclorice) Resurse
antropice
(Monumente
si vestigii
arheologice,
muzee) Resurse
naturale
(nr. de
rezervații) Structuri
de
agrement Suprastructura
(alimentare
apa) Suprastructura
(canalizare) Suprastructura
(drumuri
modernizate) Suprastructura
(gaze naturale)
Dotări culturale + +
Dotări sportive + + + +
Investiții de capital în turism +
Număr turiști – – +
Obiective turistice promovate + + +
Ocupații tradiționale + – – –
Resurse antropice (Alte
evenimente locale) – + –
Resurse antropice
(Etnofolclorice) + + – + +
Resurse antropice (Monumente
si vestigii arheologice, muzee) + +
Resurse naturale (nr. de
rezervații) + – –
Structuri de agrement + – + +
Suprastructura (alimentare apa) + – + +
Suprastructura (canalizare) + – – + +
Suprastructura (drumuri
modernizate) + –
Suprastructura (gaze naturale) –
Notă: ― -‖ factori invers corelați; ―+‖ factori direct corelați
Sursa: Date generate de SPSS prin metoda Bivariate Corre lation SPSS

154 – investițiile în turism se corelează cu ocupațiile tradiționale, dar existența acestora din
urmă este amenințată de procesul de modernizare a satelor (corelație inversă cu
utilitățile);
– decizia turiștilor este influențată în special de resu rsele antropice sub formă de
monumente/muzee/site -uri arheologice demonstrând o orientare a acestora către turismul
cultural sau monahal;
– evenimentele culturale sau etnofolclorice nu atrag în mod direct turiști, ele având în
special un caracter local așa c um am precizat și în capitolul anterior și au loc în general în
localități fără utilități sau cu drumuri nemodernizate, situate în zone cu arii naturale
protejate;
– structurile de agrement s -au dezvoltat în localitățile cu proiecte de dezvoltare a satelor
(utilități), pe măsură ce zona a devenit mai promovată, dar nu au ca obiectiv păstrarea
ocupațiilor tradiționale (situație observată și în capitolul anterior, majoritatea structurilor
de agrement fiind de genul porturilor, terenurilor de sport sau ștranduri );
– modernizarea drumurilor este mult mai puțin evoluată în localitățile cu acces la mai multe
arii naturale protejate, datorită accesabilității reduse și lipsei investițiilor, dar se observă o
orientare spre dezvoltarea dotărilor sportive ca activitate de agrement.
În concluzie, mixând corelațiile stabilite anterior (suprapunerea corelațiilor pentru cele
patru criterii), putem concluziona că există factori implicați în dezvoltarea arealelor rurale ca
destinații turistice și care pot influența în mod direct nivelul de promovare și valorificare a
turismului rural în cadrul acestora și subfactori care susțin dezvoltarea factorilor principali:
– Factori direct corelați cu activitatea de promovare a turismului rural:
o Resurse antropice: monumente/muzee/site -uri arhe ologice;
o Investiții de capital în turism;
o Structuri de agrement;
o Infrastructură tehnică (apă și canalizare).
– Factori direct corelați cu activitatea de valorificare a turismului rural:
o Resurse antropice: monumente/muzee/site -uri arheologice;
o Infrastructura turistică;
o Structuri de agrement;
o Investiții de capital în turism;
o Perioada de concentrare turiști;
o Resurse naturale;
o Resurse antropice: obiceiuri tradiționale;
o Resurse antropice: Evenimente locale;
o Resurse antropice: Etnofolclorice;
o Dotări sportive.

155 Sche ma 4.1 Corelația factorilor cu influență asupra promovării și valorificării turismului rural din Regiunea Sud -Vest Oltenia
Scheme 4.1 Correlation factors influencing the promotion and enhancement of rural tourism in South -West Oltenia

Sursa: creație proprie; corelații pozitive = variabilele cresc în același sens
PROMOVARE
Investiții de capital în turism
Dotări sportive
Resurse antropice – Etnofolclorice
Resurse antropice – Evenimente locale
Resurse antropic e – Monumente/muzee/site -uri arheologice Resurse naturale
Resurse antropice -Obiceiuri tradiționale Infrastructură turistică

VALORIFICARE

Infrastructură tehnică
Sistem alimentare
apă Infrastructură tehnică
Canalizare
Perioadă concentrare turiști Structuri agrement
Corelații slabe
Corelații medii
Corelații ridicate (valabile în localitățile ce au primit
turiști)

156 – Subfactori114:
o Dotări culturale (se corelează cu dotările culturale, evenimentele locale și
drumurile modernizate);
o Infrastructură tehnică (drumuri și gaze naturale).
Pornind de la reprezentarea Figura ă a corelațiilor identificate (Schema 4.1), putem
observa că în Regiunea Sud -Vest Oltenia legăturile dintre promovarea și valorificarea turismului
rural sunt foarte slabe. Altfel spus, interacțiunile dintre aceste elemente, de baz ă în asigurarea
dezvoltării acestui sector, și care ar fi trebuit să fie unele de cauzalitate, nu sunt susținute de
corelațiile evaluate. Cu toate acestea, cele două elemente interacționează mai puternic prin
intermediul corelațiilor cu ceilalți factori id entificați, ceea ce ne determină să considerăm că
destinațiile turistice proiectate depind în dezvoltarea lor de modul de relaționare dintre aceștia.

4.4. PROIECTAREA MĂSURILOR DE INTERVENȚIE NECESARE
CREȘTERII POTENȚIALULUI DE DEZVOLTARE A DESTINAȚIILO R
TURISTICE IDENTIFICATE
4.4. DESIGN OF INTERVENTION MEASURES NECCESSARY FOR
POTENTIAL DEVELOPMENT GROWTH OF THE IDENTIFIED
TOURIST DESTINATIONS
Creșterea gradului de promovare și valorificare a turismului rural în destinațiile turistice
identificate se poate realiza prin fundamentarea de obiective strategice de dezvoltare regională
care să urmărească întărirea legăturilor dintre promovare și valorificare prin susținerea
dezvoltării factori proiectați. Pentru proiectarea palierelor pe care trebuie să se i ntervină însă
trebuiesc verificate care din corelațiile identificate se verifică la nivel de destinație turistică. În
acest scop, s -au generat prin metoda Bivariate Correlation – SPSS corelațiile dintre factori
(Anexa 4.28), s -au selectat corelațiile pozit ive existente și s -a realizat o suprapunere a acestor
rezultate cu palierele de corelație proiectate anterior (Tabel 4. 25). Aceasta ne -a permis
identificarea palierelor de intervenție la nivel de destinații turistice și proiectarea măsurilor care
trebuiesc implementate prin strategiile locale de promovare și valorificare a turismului rural:
 Întărirea palierelor deja existente:
1) destinațiile G2 și G4 prezintă o corelație pozitivă între modul de promovare și de
valorificare a turismului rural; acestea trebuie să continue promovarea obiectivelor
turistice locale, dar Destinația G1 trebuie să mărească vizibilitatea resurselor naturale, iar
Destinația G4 a celor antropice;
2) destinațiile D3, G4, G5 și V1 prezintă o corelație pozitivă între resursele naturale
exist ente și valorificarea prin turism; cu excepția destinației V1 însă, toate celelalte trei
destinații prezintă resurse antropice bogate ce nu sunt promovate corespunzător, mai ales

114 Corelații suport: dotările cult urale – dotări sportive, evenimente locale și drumuri modernizate; drumuri modernizate – dotări culturale, dotări sportive, evenimente
locale; gaze naturale – drumuri modernizate – după cum se observă acești factori nu au corelație directă cu promovarea și valorificarea fiind excluși din proiecția
realizată

157 dacă ținem cont că acestea au potențialul de a se transforma în destinații tu ristice cu
specific cultural; acestea trebuie să intervină în promovarea în special a resurselor
antropice;
3) destinațiile V1 și V2 prezintă o corelație pozitivă între evenimentele etnofolclorice și
valorificarea prin turism; Destinația V1 trebuie să corelez e evenimentele etnofolclorice
cu alte evenimente, care împreună să asigure o mai mare vizibilitate asupra resurselor
naturale locale; Destinația V2 trebuie să continue asigurarea vizibilității acestora în
cadrul turiștilor și sprijinirea dezvoltării infras tructurii turistice necesare, dar și integrarea
celorlalte resurse antropice în produse turistice care să sporească numărul de turiști;
4) corelația între evenimentele locale și valorificarea prin turism nu este asigurată la nivelul
nici unei destinații, înt ărind concluzia noastră anterioară că acestea sunt în special
destinate nevoilor culturale ale po pulației locale;
5) destinația G2 prezintă o corelație pozitivă între resursele antropice de tipul
monumentelor/muzeelor/site -urilor arheologice și valorificarea prin turism; la nivelul
acesteia considerăm necesar doar ca această destinație să coreleze aceste resurse
antropice cu evenimentele etnofol clorice din regiune prin produse turistice complexe;
6) destinațiile D3, G2, G4, V1 și V2 prezintă o corelație pozitivă între structurile de
agrement și valorificarea prin turism; exceptând destinația G2, destinațiile trebuie însă să
asigure vizibilitatea structurilor de agrement prin sporirea măsurilor de promovare a
acestora; în destinațiile din județul Gorj, aceste stru cturi trebuiesc mai strâns corelate cu
resursele naturale locale prin crearea de noi puncte de atracție sau activități în cadrul
ariilor protejate existente care să spore ască numărul de turiști; de asemenea, destinațiile
D3, V1 și V2 trebuie să implementez e proiectele de creare și modernizare a infrastructurii
tehnice, ca s uport pentru funcționarea și de zvoltarea structurilor de agrement;
7) corelația între obiceiurile tradiționale și valorificarea prin turism nu este asigurată la
nivelul nici unei destinații ;
8) destinațiile M1 și M3 prezintă o corelație pozitivă între dotările sportive și valorificarea
prin turism; destinațiile trebuie să integreze aceste baze sportive în circuitul turistic prin
orientarea investițiilor de capital în crearea de produse turistic e complexe;
9) destinațiile G2, G4, G5, V1 și V2 prezintă o corelație pozitivă între investițiile de capital
în turism și valorificarea prin turism; odată cu creșterea acestor investiții destinațiile G5,.
V1 și V2 trebuie să asigure o mai bună promovare a obi ectivelor turistice ; de asemenea,
trebuie să se intervină pe toate palierele la nivelul cărora nu se asigură corelații între
investiții și resurse;
10) destinațiile D3, G4, G5, O1, M1, M3, V1 și V2 prezintă o corelație pozitivă între
perioadele de sosire ale t uriștilor și valorificarea prin turism; Destinațiile D3, O1, M1 și
M3 necesită însă să orienteze investițiile de capital spre dezvoltarea de activități turistice
și în perioadele de iarnă -primăvară pentru a asigura o dezvoltare durabilă a turismului
rural în zonă;

158 Tabel 4. 25 Paliere de intervenție necesare pentru asigurarea unei promovări și valorificări optime a turismului rural în destinațiile turistice proiectate
Table 4. 25 Levels of intervention necessary to ensure optimal promotion and enhancement of rural tourism in designed tourist destinations
Nr. Crt. Palier de intervenție D1 D2 D3 G1 G2 G3 G4 G5 O1 O2 M1 M2 M3 V1 V2
1 Număr turiști (VALORIFICARE) – Obiective turistice promovate (PROMOVARE)               
2 Număr turiști (VALORIFIC ARE) – Resurse naturale               
3 Număr turiști (VALORIFICARE) – Resurse antropice (Etnofolclorice)               
4 Număr turiști (VALORIFICARE) – Resurse antropice (Monumente/muzee/site -uri arheologice)               
5 Număr turiști (VALORIFICARE) – Resurse antropice (Evenimente locale)               
6 Număr turiști (VALORIFICARE) – Structuri de agrement               
7 Număr turiști (VALORIFICARE) – Resurse antropic e (Obiceiuri tradiționale)               
8 Număr turiști (VALORIFICARE) – Dotări sportive               
9 Număr turiști (VALORIFICARE) – Investiții de capital în turism               
10 Număr turiști (VALO RIFICARE) – Perioada de concentrare a turiștilor               
11 Obiective turistice promovate (PROMOVARE) – Resurse antropice (Monumente/muzee/site -uri
arheologice)               
12 Obiective turistice promovate (PROMOVA RE) – Structuri de agrement               
13 Obiective turistice promovate (PROMOVARE) – Infrastructură tehnică (apă)               
14 Obiective turistice promovate (PROMOVARE) – Infrastructură tehnică (canalizare)               
15 Obiective turistice promovate (PROMOVARE) – Investiții de capital în turism               
16 Infrastructură turistic ă – Resurse naturale               
17 Infrastructură turistic ă – Resurse antrop ice (Etnofolclorice)               
18 Infrastructură turistic ă – Resurse antropice (Monumente/muzee/site -uri arheologice)               
19 Infrastructură turistic ă – Resurse antropice (Evenimente locale)               
20 Infrastructură turistic ă – Investiții de capital în turism               
21 Infrastructură turistic ă – Resurse antropice (Obiceiuri tradiționale)               
22 Infrastructură turistic ă – Dotări sportive               
23 Infrastructură turistic ă – Perioada de concentrare a turiștilor               
24 Investiții de capital în turism – Resurse naturale               
25 Investiții de capital în turism – Resur se antropice (Monumente/muzee/site -uri arheologice)               
26 Investiții de capital în turism – Resurse antropice (Etnofolclorice)               
27 Investiții de capital în turism – Resurse antropice (Evenimente loc ale)               
28 Investiții de capital în turism – Resurse antropice (Obiceiuri tradiționale)               
29 Investiții de capital în turism – Dotări sportive               
30 Investiții de capital în turism – Perioada de concentrare a turiștilor               
g Investiții de capital în turism – Structuri de agrement               
32 Resurse antropice (Etnofolclorice) – Resurse antropice (Obiceiuri tradiționale)               
33 Resurse antropice (Etnofolclorice) – Resurse antropice (Evenimente locale)               
34 Resurse antropice (Etnofolclorice) – Resurse naturale               
35 Resurse antropice (Etnofolc lorice) – Resurse antropice (Monumente/muzee/site -uri arheologice)               
36 Structuri de agrement – Resurse naturale               
37 Structuri de agrement – Infrastructură tehnică (apă)               
38 Infrastructură tehnică (apă) – Infrastructură tehnică (canalizare)               
Corelații respectate 5 2 5 3 20 3 13 12 4 1 6 2 5 16 13
Procent – % 13,2 5,3 13,2 7,9 52,6 7,9 34,2 31,6 10,5 2,6 15,8 5,3 13,2 42,1 34,2
Notă: Not ă:  corelații existente la nivel de destinație turistic ă;  corelații inexistente la nivel de destinație turistic ă;

159 11) destinațiile G2, G3 și V2 prezintă o corelație pozitivă între resursele antropice de tipul
monumentelor/muzeelor/site -urilor arheologice ș i nivelul de promovare a turismului;
destinaț iile G3 și V2 trebuie să sporească infrastructura turistic ă și să integreze aceste
resurse antropice în cadrul produselor turistice oferite de aceasta; toate cele trei destinații
trebuie să coreleze sărbătorile etnofol clorice cu aceste resurse și să promoveze produse
turistice integrate;
12) destinațiile G2 și M2 prezintă o corelație pozitivă între structurile de agrement și nivelul
de promovare a turismului; s tructurile de agrement nu trebuie să rămână doar simple
inițiative ale autorităților publice locale, ele necesitând pe de o parte atragerea de
investiții de capital privat cu scop turistic și pe de altă parte o mai bună corelare cu
resursele natural ale zonei; autoritățile publice, pe de altă parte, trebuie să s e implice mult
mai mult în implementarea utilităților la nivel de comune ca suport pentru dezvoltarea
acestor structuri sau activități de agrement;
13) destinația G2 este singura destinație turistic ă care asigură corelația dintre infrastructura
utilitară – apă și nivelul de promovare a turismului;
14) destinația G2 este singura destinație turistic ă care asigură corelația dintre infrastructura
utilitară – canalizare și nivelul de promovare a turismului;
15) destinațiile G2 și G4 prezintă o corelație pozitivă între inves tițiile de capital în turism și
nivelul de promovare a turismului; cu toate acestea, aceste destinații trebuie să asigure o
orientare corespunzătoare a acestora către integrarea în circuitul t uristic al resurselor
antropice, dotărilor sportive și structuri lor de agrement, astfel încât să se asigure o
atragere a turiștilor în toată perioada anului;
16) corelația între infrastructura turistic ă și resursele naturale, cu excepția destinațiilor G2 și
V2, se asigură în destinații care conform analizei noastre ar treb ui să se concentreze pe
promovarea resurselor antropice (D3, G4, G5); în G2 și V1, investițiile în turism întăresc
această corelație, cu precizarea că destinația G2 trebuie să creeze evenimente
etnofol clorice ca suport al promovării resurselor naturale (ca de altfel și destinațiile D3 și
G4);
17) destinația V1 este singura destinație turistic ă care asigură corelația dintre infrastructura
turistic ă și evenimentele etnofolclorice; infrastructura turistic ă trebuie însă să se coreleze
și cu celelalte resurse antro pice pentru atragerea unui număr cât mai ridicat de turiști;
18) destinația G2 este singura destinație turistic ă care asigură corelația dintre infrastructura
turistic ă și resursele antropice de natura monumentelor/muzeelor/site -urilor arheologice;
pentru o des tinație ce poate fi centrată pe promovarea resurselor natural acesta rămâne un
atu important;
19) corelația între infrastructura turistic ă și evenimentele locale nu este asigurată la nivelul
nici unei destinații, întărind concluzia noastră anterioară că acest ea sunt în special
destinate nevoilor culturale ale populației locale și nu sunt integrate în produse turistice ;
20) corelația dintre infrastructura turistic ă și investițiile de capital în turism ne demonstrează
că destinațiile D1, G2, G4, G5, V1 și V2 rămân c ele mai dezvoltate d estinații din punct

160 de vedere t uristic în acest moment deși aceste investiții nu sunt corelate cu toate atuurile
zonale, acesta rămânând un obiectiv de realizat;
21) destinația G2 este singura destinație turistic ă care asigură corelația din tre infrastructura
turistic ă și resursele antropice de natura obiceiurilor tradiționale; această destinație este
singura ce își păstrează și își promovează obiceiurile tradiționale, încercând integrarea
acestora în circuitul turistic ; cu toate acestea, ace stea nu sunt core late eficient cu
evenimentele e tnofolclorice;
22) destinația M1 este singura destinație turistic ă care asigură corelația dintre infrastructura
turistic ă și dotările sportive construite; destinația trebuie însă să integreze respective le
baze sp ortive în circuitul t uristic prin atragerea de investiții specifice;
23) corelația dintre infrastructura turistic ă și perioada de sosire a turiștilor este îndeplinită de
toate destinațiile unde această infrastructură este existentă; destinațiile D1 și G2 trebu ie
însă să crească oferta de produse turistice care să acopere tot timpul anului pentru a
asigura o valorificare corespunzătoare a infrastructurii existente;
24) destinațiile G1, G2, G4, G5 și V1 prezintă o corelație pozitivă între investițiile de capital
în turism și resursele naturale; destinațiile G4 și G5 datorită bogăției de resurse antropice
trebuie pe lângă această corelație să asigure corelația dintre investiții și aceste tipuri de
resurse;
25) destinațiile G2 și G3 prezintă o corelație pozitivă între inves tițiile de capital în turism și
resursele antropice de natura monumentelor/muzeelor/site -urile arheologice; destinația
G3 da torită posibilităților de promov are a resurselor naturale, trebuie pe lângă păstrarea
acestei corelații să orienteze investițiile că tre integrarea acestora în circuitul turistic ;
26) destinația V1 este singura destinație turistic ă care asigură corelația dintre investițiile de
capital în turism și evenimentele etnofol clorice, asigurând de asemenea, corelația acestora
cu resursele naturale;
27) corelația între investițiile de capital în turism și evenimentele locale nu este asigurată la
nivelul nici unei destinații, întărind concluzia noastră anterioară că acestea sunt în special
destinate nevoilor culturale ale populației locale și nu sunt atra se fonduri pentru activități
turistice ;
28) destinațiile G2 și G5 prezintă o corelație pozitivă între investițiile de capital în turism și
resursele antropice de natura obiceiurilor tradiționale; investițiile efectuate în scop turistic
se corelează cu obiceiur ile tradiționale ale zonelor demonstrând că odată cu
transformarea unei zone în atracție turistic ă, se cunoaște și o revitalizare a obiceiurilor
tradiționale;
29) corelația între investițiile de capital în turism și dotările sportive nu este asigurată la
nivel ul nici unei destinații, întărind concluzia noastră anterioară că acestea sunt în special
destinate nevoilor recreative ale populației locale;
30) destinațiile D1, G2, G4, G5, V1 și V2 prezintă o corelație pozitivă între investițiile de
capital în turism și te ndința turiștilor de a vizita aceste zone și în perioadele de iarnă –

161 primăvară; perioadele de sosire ale turiștilor pot fi controlate prin intervenții în produse
turistice complexe sau investiții în structuri de agrement adecvate;
31) destinațiile V1 și V2 prez intă o corelație pozitivă între investițiile de capital în turism și
structurile de agrement; aceste destinații au reușit să asigure corel ația între investiții,
structuri de agrement și valorificare, dar trebuiesc totuși să asigure o mai mare vizibilitate
a acestora printr -o promovare corespunzătoare;
32) destinațiile O1 și M1 prezintă o corelație pozitivă între resursele et nofolclorice și
obiceiurile tradiționale; odată cu revitalizarea obiceiurilor tradiționale, aceste destinații au
asigurat corelația cu even imentele etnofolclorice ale zonei, dar cu toate acestea trebuie să
atragă fonduri ale agenților economici din turism pentru o promovare și valorificare
adecvată a acestora;
33) destinația V2 este singura destinație turistic ă care asigu ră corelația dintre resur sele
etnofolclorice și evenimentele locale; această destinație prezintă o bogată activitate
culturală, dar evenimentele locale nu sunt valorificate corespunzător, acestea necesitând o
mai bună promovare pe site -uri turistice sau pe diferite site -uri cultur ale;
34) destinațiile G5, V1 și V2 prezintă o corel ație pozitivă între resursele e tnofolclorice și
resursele naturale; Destinațiile V2 și V5 trebuie să asigure de asemenea și corelația
acestor evenimente prin susținerea dezvoltării infrastructurii turistice ;
35) corelația între resursele et nofolclorice și resursele antropice de natura
monumentelor/muzeelor/site -urile arheologice nu este asigurată la nivelul nici unei
destinații;
36) destinațiile D3, V1 și V2 prezintă o corelație pozitivă între structurile de agrement și
resursele naturale; Destinația D3 trebuie să asigure o mai bună promovare a resurselor
natural și a structurilor de agrement pentru a asigura o mai bună valorificare turistic ă a
zonei;
37) destinațiile D3, G2 și G4 prezintă o corelație pozitivă între struct urile de agrement și
infrastructura tehnică (apă); majoritatea destinațiilor susțin implementarea de proiecte de
canalizare odată cu dezvoltarea sistemelor de alimentare cu apă; ca să devină însă un
suport al dezvoltării turismului această corelație trebui e întărită prin crearea propriu zisă a
acestei infrastructuri;
 Intervenția pe palierele ce nu prezintă corelații între factori (pentru toate
destinațiile):
 creșterea vizibilității resurselor turistice prin măsuri de promovare eficientă – descrierea
detali ată a resurselor turistice locale pe diferite site -uri, inclusiv pe cele ale agențiilor
turistice (slaba dezvoltare a infrastructurii turistice nu reprezintă un impediment –
cercetările demonstrează că asigurarea vizibilității resurselor turistice atrage t uriști,
chiar și în tranzit );
 creșterea valorificării resurselor naturale (fiecare localitate luată în studiu prezintă acces
la arii naturale protejate, dar majoritatea localităților investigate nu promovează acest

162 aspect; cercetările demonstrează că resu rsele nat urale atrag turiști, dar fără o
promovare corespunzătoare acestea rămân nevalorificate economic );
 creare și promovare brand local prin implementarea acestuia în orice activitate cu impact
turistic : festivaluri, sărbători, concursuri, târguri turistice, etc. (cercetările demonstrează
că evenimentele locale și etnofol clorice atrag investițiile în turism, duc la dezvoltarea
infrastructurii turistice și pot avea impact direct în promovare a unei imagini a zonei și
în fidelizarea turiștilor );
 promovarea resurselor antropice de tipul monumentelor/muzeelor/site -urilor arheologice
(cercetările ne demonstrează că renovarea și întreținerea acestor resurse pot crește
valorificarea prin turism a zonei dacă este însoțită de o promovare eficientă și de
investiții de capital în infrastructură turistic ă suport; în acest scop propunem:
atragerea de fonduri pentru renovarea acestora și transformarea în obiective turistice
viabile; încheierea de colaborări la nivel local, județean, regional și național pentru
asigurarea vizibilității acestor tipuri de resurse; măsuri de promovare directă pe mai
multe tipuri de site -uri, inclusiv pe cele ale primăriilor; integrarea acestora în produse
turistice și promovarea acestora cu ajutorul structurilor turistice și de agrement
local e);
 promovarea structurilor de agrement existente și a celor în fază de proiect și sprijinirea
activităților de agrement care să fructifice resursele turistice naturale ale zonei
(implementarea proiectelor de utilități pot susține dezvoltarea de structuri sau activități
de agrement care să fructifice resursele turistice naturale ale zonei și să atragă turiști
în destinația turistic ă; cercetările ne demonstrează că amplasarea acestora în strânsă
corelație cu resursele naturale și promovarea adecvată a acest ora reprezintă o sursă de
atracție pentru turiști );
 revitalizarea și promovarea obiceiurilor și ocupațiilor tradiționale din destinațiile turistice
(cercetările demonstrează că acestea reprezintă un atu al zonei și pot fi integrate în
produsele turistice ale zonei prin investiții adecvate și printr -o promovare eficientă în
cadrul evenimentelor etnofol clorice );
 integrarea dotărilor sportive în produsele turistice ale structurilor de cazare și în
activitățile de agrement ale zonei ( cercetările demonstrează c ă evenimentele și
activitățile cu specific sportiv reprezintă o resursă viabilă de valorificare a destinației
prin turism );
 creșterea investițiilor de capital în turism ( cercetările efectuate demonstrează că există o
preferință a turiștilor pentru zonele c u investiții în turism mai ales de forma
infrastructurii turistice și a structurilor de agrement; de asemenea, investițiile trebuiesc
orientate în funcție de necesitățile destinației turistice spre valorificarea valorii
culturale și economice a resurselor antropice ale zonei );
 crearea și dezvoltarea infrastructurii turistice (cercetările efectuate demonstrează rolul
acesteia ca suport pentru stabilizarea turistic ă a destinațiilor turistice , cu rol activ în
promovarea prin produse turistice a resurselor natu rale și antropice );

163  specializarea evenimentelor etnofol clorice în promovarea specificului tradițional local
(obiceiuri, meserii sau produse tradiționale) și a resurselor natural e în strânsă corelație cu
celel alte evenimente organizate ( cercetările efectuat e demonstrează că evenimentele
etnofolclorice reprezintă o sursă de valorificare a zonei prin turism, permițând
dezvoltarea infrastructurii turistice și atragerea de noi investiții; promovate sub un
brand regional, la nivel de destinație, acestea pot oferi și altor evenimente potențial
turistic );
 promovarea stadiului de dezvoltare a localităților în ansamblul lor poate să creeze o
imagine favorabilă asupra destinației turistice și să atragă investiții în turism ( cercetările
efectuate demonstrează că dezvol tarea și modernizarea infrastructurii tehnice
reprezintă un atu pentru atragerea de investiții în turism, ceea ce cu o promovare
eficientă crește potențialul de valorificare a turismului rural în cadrul destinațiilor
turistice ).
Deficiențele înregistrate la nivelul destinațiilor proiectate considerăm astfel că necesită o
abordare regională a strategiilor de dezvoltare a turismului, iar cercetările prezentate mai sus
susțin o nouă abordare sistemică și corelată a acestor măsuri de intervenție. Fiecare local itate
trebuie implicată astfel spre atingerea unor scopuri comune prin proiecte integrate:
– de promovare a obiectivelor turistice locale sub o imagine integratoare a destinației
turistice (brand) și astfel să se asigure vizibilitatea resurselor naturale și antropice locale;
– de susținere, dezvoltare și promovare a structurilor sau activităților de agrement cu
specific local care să pună în valoare atât resursele naturale ale destinațiilor turistice cât și
pe cele antropice;
– de revitalizare a obiceiurilor și ocupațiilor tradiționale care să poată fi promovate ca
specific local al destinației;
– de renovare, reabilitare și modernizare a resurselor antropice de natura
monumentelor/muzeelor/site -urilor arheologice (modernizare în sensul asigurării
facilităților de primire a turiștilor: parcări, ghizi, prezentări video, tururi, etc. );
– de crearea a unor evenimente locale periodice la nivel de destinație corelate cu specificul
etnofol cloric a căror promovare să asigure o valorificare la nivel regional și na țional tot
timpul anului;
– de integrare a bazelor sportive în circuitul turistic prin promovarea evenimentelor cu
caracter sportiv;
– fundamentarea și promovarea de produse turistice la nivelul structurilor turistice locale
care să integreze: elementele principale natu rale ale zonei; participarea la evenimentele
etnofol clorice și locale ale zonei; produse sau obiceiuri locale tradiționale; vizitarea
monumentelor/muzeel or/site -urilor arheologice;
– de atragere a investițiilor de capital în turism care să asigure integrarea tuturor resurselor
naturale și antropice ale destinației în circuitul turistic ;

164 – de sprijinire a dezvoltării infrastructurii turistice ca suport a asigurării unui număr optim
de turiști tot timpul anului și distribuția acesteia într -o formă optimă care să permită
valorificarea economică a tuturor resurselor naturale și antropice ale destinației;
– de creare și modernizare a infrastructurii tehnice suport pentru atragere turiștilor pentru
creșterea calității infrastructurii turistice oferite.
Dezvoltarea desti națiilor turistice în scopul creșterii promovării și valorificării turismului
rural necesită, după cum se observă, intervenția simultană pe toate palierele de intervenție
identificate, prin planuri de management integrate adoptate și implementate de toate localitățile
din cadrul unei destinații.

4.5. CONCLUZII
4.5. CONCLUSIONS
Identificarea soluțiilor optime pentru creșterea gradului de valorificare a turismului rural
în zona geografică a Olteniei pornind de la gruparea comunelor în cadrul unor areale cu potențial
turistic și a modului de așezare spațio -geografică a acestora față de resursele naturale și antropice
a permis proiectarea a 15 destinații turistice . Analiza factorilor care asigură și dezvoltă
potențialul turistic în cadrul destinațiilor turisti ce proiectate prin utilizarea metodelor Descriptive
Statistics (Statistică descriptivă) și Bivariate Correlation (Corelație bivariată) pornind de la
criteriile “Localizare”, “Forma de relief predominantă”, “Tipul resurselor turistice ”,
“Infrastructură turistică” ne-a permis să verificăm corelația dintre acești factori. Corelațiile au
permis identificarea a 38 de corelații necesare asigurării valorificării și promovării turismului
rural în destinațiile turistice proiectate.
Corelațiile identificate au permi s proiectarea palierelor de intervenție necesare pentru
asigurarea unei valorificări și promovări superioare a turismului rural în cadrul destinațiilor
turistice potențiale din Regiunea Geografică a Olteniei. Astfel, măsurile necesare creșterii
valorificăr ii și promovării turismului rural la nivelul destinațiilor turistice proiectate propuse
sunt: creșterea vizibilității resurselor turistice prin măsuri de promovare eficientă – descrierea
detaliată a resurselor turistice locale pe diferite site -uri, inclusi v pe cele ale agențiilor turistice ;
creșterea valorificării resurselor naturale; creare și promovare brand local prin implementarea
acestuia în orice activitate cu impact turistic : festivaluri, sărbători, concursuri, târguri turistice ,
etc.; promovarea res urselor antropice de tipul monumentelor/muzeelor/site -urilor arheologice;
promovarea structurilor de agrement existente și a celor în fază de proiect și sprijinirea
activităților de agrement care să fructifice resursele turistice naturale ale zonei; revita lizarea și
promovarea obiceiurilor și ocupațiilor tradiționale din destinațiile turistice ; integrarea dotărilor
sportive în produsele turistice ale structurilor de cazare și în activitățile de agrement ale zonei;
creșterea investițiilor de capital în turis m; crearea și dezvoltarea infrastructurii turistice ;
specializarea evenimentelor etnofol clorice în promovarea specificului tradițional local (obiceiuri,
meserii sau produse tradiționale) și a resurselor natural în strânsă corelație cu celel alte
evenimente organizate; promovarea stadiului de dezvoltare a localităților în ansamblul lor poate
să creeze o imagine favorabilă asupra destinației turistice și să atragă investiții în turism.

165 Propunerile se concentrează pe o abordare regională a strategiilor de dezv oltare a
turismului, iar cercetările din cadrul capitolului susțin o implementare sistemică și corelată a
acestor măsuri de intervenție. Destinațiile turistice necesită aplicarea unor proiecte integrate care
să urmărească: promovarea obiectivelor turistice locale sub o imagine integratoare a destinației
turistice (brand) și astfel să se asigure vizibilitatea resurselor naturale și antropice locale; e
susținerea, dezvoltarea și promovarea structurilor sau activităților de agrement cu specific local
care să p ună în valoare atât resursele naturale ale destinațiilor turistice cât și pe cele antropice;
revitalizarea obiceiurilor și ocupațiilor tradiționale care să poată fi promovate ca specific local al
destinației; renovarea, reabilitarea și modernizarea resurse lor antropice de natura
monumentelor/muzeelor/site -urilor arheologice (modernizare în sensul asigurării facilităților de
primire a turiștilor: parcări, ghizi, prezentări video, tururi, etc.); crearea unor evenimente locale
periodice la nivel de destinație corelate cu specificul etnofol cloric a căror promovare să asigure o
valorificare la nivel regional și na țional tot timpul anului; integrarea bazelor sportive în circuitul
turistic prin promovarea evenimentelor cu caracter sportiv; fundamentarea și promovar ea de
produse turistice la nivelul structurilor turistice locale care să integreze: elementele principale
naturale ale zonei; participarea la evenimentele etnofol clorice și locale ale zonei; produse sau
obiceiuri locale tradiționale; vizitarea monumentelor /muzeelor/site -urilor arheologice; atragerea
investițiilor de capital în turism care să asigure integrarea tuturor resurselor naturale și antropice
ale destinației în circuitul turistic ; sprijinirea dezvoltării infrastructurii turistice ca suport a
asigură rii unui număr optim de turiști tot timpul anului și distribuția acesteia într -o formă optimă
care să permită valorificarea economică a tuturor resurselor naturale și antropice ale destinației;
crearea și modernizarea infrastructurii tehnice suport pentru atragere turiștilor pentru creșterea
calității infrastructurii turistice oferite.
În concluzie, dezvoltarea destinațiilor turistice în scopul creșterii promovării și
valorificării turismului rural necesită intervenția simultană pe toate palierele de interv enție
identificate, prin planuri de management integrate adoptate și implementate de toate localitățile
din cadrul unei destinații turistice .

166
CAPITOL V CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Turismul rural este un fenomen complex, cu diverse implicații psihologice, g eografice și
urbanistice. Acesta reprezintă o formă de turism care include totalitatea activităților turistice
organizate în spațiul rural de către populația locală, prin care se valorifică resursele turistice
locale, precum și dotările și structurile turi stice, inclusiv pensiunile și fermele agroturistice115.
Rolul principal al turismului în cadrul economiilor locale este dat de influența acestor activități
în creșterea veniturilor populației rurale, în crearea de noi locuri de muncă, în dezvoltarea
sectorul ui serviciilor conexe, etc. Această formă de turism a fost în continuă dezvoltare în țara
noastră, mai ales după crearea cadrului juridic necesar. Structurile specifice turismului rural au
ajuns să reprezinte în anul 2011 peste 40% din totalul structurilor de cazare din România, iar
creșterea calității condițiilor au determinat ca numărul de turiști să atingă un maxim de 360 mii
persoane, dintre care cca. 7% fiind turiști străini.
Lipsa serviciilor turistice, a produselor turistice integrate și problemele infrastructurale au
determinat ca sosirile turiștilor să asigure un grad de ocupare de doar 13,8%. În rezolvarea
acestor probleme, care asigură o slabă dezvoltare a turismului rural românesc sub nivelul său de
potențial, au fost fundamentate, pe lângă regl ementările legislative de reglementare a
funcționalității activităților turistice specifice, o serie de strategii și programe precum Master
Planul pentru Dezvoltarea Turismul Național al României sau Programele anuale de marketing și
promovare turistică. L a acestea se adaugă strategiile, programele și proiectele de dezvoltare a
turismului rural la nivel regional precum: Strategiile de dezvoltare socio -economică 2007 -2013;
Strategiile regionale de dezvoltare culturală; Planurile de amenajare a teritoriului j udețean;
Programe europene (Programul Operațional Regional, Programul Național de Dezvoltare Rurală
2007 -2013); proiecte ale autorităților locale.
Scopul prezentei teze de doctorat este de a propune soluții de valorificare și promovare
superioară a turism ului rural care să permită scoaterea în evidență a potențialului turistic regional
și care să asigure o implementare eficientă a viitoarelor măsuri strategice de dezvoltare.
Pentru a răspunde scopului menționat, principalele obiective ale tezei au fost:
identificarea cadrului legislativ, politic și strategic național și regional privind turismul rural;
analiza gradului de valorificare a turismului rural din Regiunea Sud -Vest Oltenia pornind de la
potențial turistic de dezvoltare al zonelor rurale; proiecta rea de destinații turistice care să asigure
valorificarea și promovarea eficientă a turismului rural (stabilirea criteriilor de grupare a zonelor
cu potențial turistic în destinații turistice; delimitarea spațial -geografică a destinațiilor turistice
prin m etode statistice de grupare; caracterizarea principalelor elemente de asigurare a
competitivității destinațiilor turistice proiectate; identificarea factorilor cu influență asupra
promovării și valorificării turismului în destinațiile proiectate; proiectar ea măsurilor de

115 Cioceanu M. – curs Turismul rural, factor de accelerare a integrării economice europene, Considerații generale, accesibil online la
http://www.scribd.com/doc/70924650/CAPITOLUL -I

167 intervenție necesare creșterii potențialului turistic al destinațiilor proiectate în scopul asigurării
unei valorificări și promovări eficiente a turismului rural).
Metodele de cercetare aplicate în prezenta teză sunt specifice metodelor de cercetare
economică din turism, urmărind să pună în evidență fenomenele din domeniul analizat: metode
statistice de cercetare; metode de evaluare (deducție, inducție, comparație, etc.; metode specifice
analizei destinațiilor turistice (modelul Ritchie -Crouch); metode specifice analizei clusterelor
(Inverse Distance Weighted și Average Distance Weighted); metode specifice SPSS – ALSCAL
(Multidimensional scaling – MDS); PCA (Principal component analyses); HCM – Centroid
Linkage (Hierarchical Cluster Method); Descriptive Statistics – Frequencies; Metoda Bivariate
Correlation. Sintetic, metodele care au stat la baza cercetărilor efectuate în cadrul tezei au fost
analiza, sinteza, comparația, prelucrarea statistică, etc., la care s -au adăugat instrumente specific e
de cercetare (sortarea, analiză statistică și economică).
Aria de cercetare este reprezentată de Regiunea Geografică a Olteniei, iar soluțiile
propuse pleacă de la premiza că turismului rural poate fi planificat, organizat și dezvoltat eficient
în cadrul produselor complexe compacte de tip destinație turistică. Cercetările din cadrul
prezentei teze s -au concentrat astfel spre demonstrarea rolului acestor structuri în creșterea
gradului de valorificare a potențialului turistic și implicit în promovarea ace stuia.
Regiunea Geografică a Olteniei, aleasă ca studiu de caz, prezintă numeroase elemente cu
potențial turistic: relieful și geologia; clima; hidrografia; vegetația; fauna; rezervațiile naturale;
vestigiile arheologice; monumentele istorice; mărturiile c ivilizației și culturii populare;
arhitectura și tehnica populară tradițională. Zona prezintă oportunități pentru practicarea
turismului montan, turismului pentru vânătoare și pescuit, turismului speologic, turismului
pedestru, turismului balnear, turismul ui sportiv și turismul rural.
Localitățile din mediul rural al regiunii se situează în proporție de 57,48% în zona de
câmpie, 33,72% în zona de deal și doar 8,80% în zona de munte. Potențialul turistic natural și
antropic al acestor localități însă din me diul rural este slab valorificat chiar dacă, în perioada
2006 -2011, numărul structurilor de cazare specifice turismului rural a crescut cu 69,35%,
numărul de locuri de cazare cu 232,1% și numărul de locuri -zile cu 299,5%.
Astfel, în condițiile în care doa r cca. 50 -60% din locurile de cazare existente au fost
funcționale, iar numărul mediu de zile de funcționare a fost de cca. 217,0 zile/an, gradul de
ocupare la nivelul regiunii a fost de doar 18,62% în anul 2011. În aceste condiții, comparația cu
potențial ul turistic al regiunii ne -a permis să estimăm că deși regiunea are capacitatea să atragă în
zonă cca. 203 mii de turiști, gradul de valorificare față de potențial a fost de doar 8,70%.
Identificarea soluțiilor optime pentru creșterea gradului de valorifi care a turismului rural
în zona geografică a Olteniei pornind de la gruparea comunelor în cadrul unor areale cu potențial
turistic și a modului de așezare spațio -geografică a acestora față de resursele naturale și antropice
a permis proiectarea a 15 destin ații turistice: Destinația turistică D1 – localizată în partea de
central -estică a județului Dolj, formată din 12 localități (Almăj, Brădești, Bratovoești, Bucovăț,
Calopăr, Coțofenii din Dos, Ișalnița, Malu Mare, Podari, Radovan, Teslui, Țuglui) cu acces de
proximitate la resurse naturale și arii protejate; Destinația turistică D2 – localizată în partea de

168 sud-vestică a județului Dolj, formată din 9 localități (Bistreț, Cetate, Ciupercenii Noi, Desa,
Maglavit, Piscu Vechi, Plenița, Poiana Mare, Rast) cu ac ces de proximitate la resurse naturale și
arii protejate; Destinația turistică D3 – localizată în partea central -estică a județului Dolj, formată
din 13 localități formată (Podari, Bucovăț, Tuglui, Malu Mare, Șimnicu de Sus, Calopăr,
Vârvoru de Jos, Coțofe nii din Dos, Almăj, Cernătești, Brabova, Cioroiași, Melinești), cu acces
de proximitate la monumente istorice și arhitecturale, vestigii arheologice, obiceiuri și tradiții
folclorice; Destinația turistică G1 – localizată în partea de sud a județului Gorj, formată din 5
localități (Aninoasa, Bărbătești, Săulești, Turburea, Vladimir), cu acces de proximitate la resurse
naturale și arii protejate; Destinația turistică G2 – localizată în partea nordică a județului Gorj,
formată din 15 localități (Baia de Fier, Crasna, Dănești, Drăguțești, Godinești, Mușetești, Padeș,
Peștișani, Polovragi, Runcu, Săcelu, Schela, Scoarța, Stănești, Turcinești), cu acces de
proximitate la resurse naturale și arii protejate; Destinația turistică G3 – localizată în partea sud –
estică a județului Gorj, formată din 8 localități (Bâlteni, Borăscu, Brănești, Ionești, Negomir,
Plopșoru, Tânțăreni, Urdari), cu acces de proximitate la resurse naturale și arii protejate;
Destinația turistică G4 – localizată în partea estică a județului Gorj, f ormată din 9 localități (Baia
de Fier, Bengești -Ciocadia, Bustuchin, Crușeț, Dănciulești, Hurezani, Polovragi, Prigoria,
Săcelu), cu acces de proximitate direct la resurse antropice; Destinația turistică G5 – localizată în
partea nord -vestică și vestică a județului Gorj, formată din 21 localități (Arcani, Bălănești,
Bolboși, Câlnic, Ciuperceni, Crasna, Drăgotești, Glogova, Godinești, Lelești, Mătăsari,
Mușetești, Padeș, Peștișani, Runcu, Schela, Scoarța, Slivilești, Stănești, Telești, Turcinești), cu
acces de proximitate direct la resurse antropice; Destinația turistică O1 – distribuit transversal
de-a lungul județului Olt, pe linia Oltului și Oltețului, este formată dintr -un total de 17 localități
(Bobicești, Brâncoveni, Dobrosloveni, Dobrun, Fălcoiu, Fărca șele, Găneasa, Gostavățu,
Grădinari, Morunglav, Osica de Sus, Pârșcoveni, Pleșoiu, Slătioara, Stoenești, Strejești,
Voineasa), cu acces de proximitate la resurse naturale și arii protejate; Destinația turistică O2 –
localizată în partea de sud a județului Olt, formată din 6 localități formată ( Gârcov, Giuvărăști,
Ianca, Orlea, Studina și Vlădila ), cu acces de proximitate la resurse naturale și arii protejate;
Destinația turistică M1 – localizată în partea de nord a județului Mehedinți, formată din 14
locali tăți formată (Băla, Balta, Bălvănești, Breznița -Ocol, Cireșu, Godeanu, Husnicioara, Ilovița,
Isverna, Izvoru Bârzii, Malovăț, Obârșia -Cloșani, Podeni, Ponoarele), cu acces de proximitate la
resurse naturale și arii protejate; Destinația turistică M2 – localizată în partea de nord a județului
Mehedinți, formată din 6 localități formată (Devesel, Burila Mare, Hinova, Gogoșu, Gruia, Gârla
Mare), cu acces de proximitate la resurse naturale și arii protejate; Destinația turistică M3 –
localizată în partea centra l-sudică a județului Mehedinți, formată din 8 localități formată (Balta,
Broșteni, Hinova, Ilovăț, Izvoru Bârzii, Ponoarele, Șimian, Șișești), cu acces de proximitate la
resurse antropice; Destinația turistică V1 – localizată transversal de la nord la sud în județul
Vâlcea, formată din 10 localități (Lungești, Bărbătești, Mihăești, Voicești, Costești, Stroești,
Ionești, Slătioara, Prundeni, Orlești), cu acces de proximitate la resurse naturale și arii naturale;
Destinația turistică V2 – localizată în partea centrală a județului Vâlcea, formată din 12 localități
(Ionești, Slătioara, Vaideeni, Bujoreni, Frâncești, Costești, Bărbătești, Mihăești, Păușești –

169 Maglași, Vlădești, Bunești, Stoenești), cu acces de proximitate în special la monumente
religioase și monum ente istorice și arhitecturale, dar și la vestigii arheologice, obiceiuri și tradiții
folclorice.
Analiza corelațiilor dintre factorii implicați în dezvoltarea arealelor rurale ca destinații
turistice și care pot influența în mod direct nivelul de promovar e și valorificare a turismului rural
s-au concentrat pe legăturile dintre factorii direct corelați cu activitatea de promovare a
turismului rural (Resurse antropice: monumente/muzee/site -uri arheologice; Investiții de capital
în turism; Structuri de agreme nt; Infrastructură tehnică (apă și canalizare)), factorii direct
corelați cu activitatea de valorificare a turismului rural (Resurse antropice:
monumente/muzee/site -uri arheologice; Infrastructura turistică; Structuri de agrement; Investiții
de capital în turism; Perioada de concentrare turiști; Resurse naturale; Resurse antropice:
obiceiuri tradiționale; Resurse antropice: Evenimente locale; Resurse antropice: Etnofolclorice;
Dotări sportive) și subfactorilor (Dotări culturale; Infrastructură tehnică (drum uri și gaze
naturale)).
Au fost proiectate astfel 38 de paliere de intervenție bazate pe următoarele corelații:
număr turiști (valorificare) – obiective turistice promovate (promovare); număr turiști
(valorificare) – resurse naturale; număr turiști (valori ficare) – resurse antropice (etnofolclorice);
număr turiști (valorificare) – resurse antropice (monumente/muzee/site -uri arheologice); număr
turiști (valorificare) – resurse antropice (evenimente locale); număr turiști (valorificare) –
structuri de agremen t; număr turiști (valorificare) – resurse antropice (obiceiuri tradiționale);
număr turiști (valorificare) – dotări sportive; număr turiști (valorificare) – investiții de capital în
turism; număr turiști (valorificare) – perioada de concentrare a turiștilo r; obiective turistice
promovate (promovare) – resurse antropice (monumente/muzee/site -uri arheologice); obiective
turistice promovate (promovare) – structuri de agrement; obiective turistice promovate
(promovare) – infrastructură tehnică (apă); obiective turistice promovate (promovare) –
infrastructură tehnică (canalizare); obiective turistice promovate (promovare) – investiții de
capital în turism; infrastructură turistică – resurse naturale; infrastructură turistică – resurse
antropice (etnofolclorice); infrastructură turistică – resurse antropice (monumente/muzee/site -uri
arheologice); infrastructură turistică – resurse antropice (evenimente locale); infrastructură
turistică – investiții de capital în turism; infrastructură turistică – resurse antropice (obiceiuri
tradiționale); infrastructură turistică – dotări sportive; infrastructură turistică – perioada de
concentrare a turiștilor; investiții de capital în turism – resurse naturale; investiții de capital în
turism – resurse antropice (monumente/muzee/ site-uri arheologice); investiții de capital în turism
– resurse antropice (etnofolclorice); investiții de capital în turism – resurse antropice
(evenimente locale); investiții de capital în turism – resurse antropice (obiceiuri tradiționale);
investiții d e capital în turism – dotări sportive; investiții de capital în turism – perioada de
concentrare a turiștilor; investiții de capital în turism – structuri de agrement; resurse antropice
(etnofolclorice) – resurse antropice (obiceiuri tradiționale); resurse antropice (etnofolclorice) –
resurse antropice (evenimente locale); resurse antropice (etnofolclorice) – resurse naturale;
resurse antropice (etnofolclorice) – resurse antropice (monumente/muzee/site -uri arheologice);

170 structuri de agrement – resurse natur ale; structuri de agrement – infrastructură tehnică (apă);
infrastructură tehnică (apă) – infrastructură tehnică (canalizare).
Pornind de la palierele de intervenție identificate propunem următoarele măsuri necesare
pentru :
 Întărirea palierelor deja exist ente:
– destinațiile G2 și G4 prezintă o corelație pozitivă între modul de promovare și de
valorificare a turismului rural; acestea trebuie să continue promovarea obiectivelor
turistice locale, dar Destinația G1 trebuie să mărească vizibilitatea resurselor n aturale, iar
Destinația G4 a celor antropice;
– destinațiile D3, G4, G5 și V1 prezintă o corelație pozitivă între resursele naturale
existente și valorificarea prin turism; cu excepția destinației V1 însă, toate celelalte trei
destinații prezintă resurse an tropice bogate ce nu sunt promovate corespunzător, mai ales
dacă ținem cont că acestea au potențialul de a se transforma în destinații turistice cu
specific cultural; acestea trebuie să intervină în promovarea în special a resurselor
antropice;
– destinațiil e V1 și V2 prezintă o corelație pozitivă între evenimentele etnofolclorice și
valorificarea prin turism; Destinația V1 trebuie să coreleze evenimentele etnofolclorice
cu alte evenimente, care împreună să asigure o mai mare vizibilitate asupra resurselor
naturale locale; Destinația V2 trebuie să continue asigurarea vizibilității acestora în cadrul
turiștilor și sprijinirea dezvoltării infrastructurii turistice necesare, dar și integrarea
celorlalte resurse antropice în produse turistice care să sporească num ărul de turiști;
– destinația G2 prezintă o corelație pozitivă între resursele antropice de tipul
monumentelor/muzeelor/site -urilor arheologice și valorificarea prin turism; la nivelul
acesteia considerăm necesar doar ca această destinație să coreleze aceste resurse
antropice cu evenimentele etnofolclorice din regiune prin produse turistice complexe;
– corelația între evenimentele locale și valorificarea prin turism nu este asigurată la nivelul
nici unei destinații, întărind concluzia noastră anterioară că ace stea sunt în special
destinate nevoilor culturale ale populației locale;
– destinațiile D3, G2, G4, V1 și V2 prezintă o corelație pozitivă între structurile de
agrement și valorificarea prin turism; exceptând destinația G2, destinațiile trebuie însă să
asigu re vizibilitatea structurilor de agrement prin sporirea măsurilor de promovare a
acestora; în destinațiile din județul Gorj, aceste structuri trebuiesc mai strâns corelate cu
resursele naturale locale prin crearea de noi puncte de atracție sau activități î n cadrul
ariilor protejate existente care să sporească numărul de turiști; de asemenea, destinațiile
D3, V1 și V2 trebuie să implementeze proiectele de creare și modernizare a infrastructurii
tehnice, ca suport pentru funcționarea și dezvoltarea structuril or de agrement;
– corelația între obiceiurile tradiționale și valorificarea prin turism nu este asigurată la
nivelul nici unei destinații;

171 – destinațiile M1 și M3 prezintă o corelație pozitivă între dotările sportive și valorificarea
prin turism; destinațiile trebuie să integreze aceste baze sportive în circuitul turistic prin
orientarea investițiilor de capital în crearea de produse turistice complexe;
– destinațiile G2, G4, G5, V1 și V2 prezintă o corelație pozitivă între investițiile de capital
în turism și v alorificarea prin turism; odată cu creșterea acestor investiții destinațiile G5,.
V1 și V2 trebuie să asigure o mai bună promovare a obiectivelor turistice; de asemenea,
trebuie să se intervină pe toate palierele la nivelul cărora nu se asigură corelații î ntre
investiții și resurse;
– destinațiile D3, G4, G5, O1, M1, M3, V1 și V2 prezintă o corelație pozitivă între
perioadele de sosire ale turiștilor și valorificarea prin turism; Destinațiile D3, O1, M1 și
M3 necesită însă să orienteze investițiile de capital spre dezvoltarea de activități turistice
și în perioadele de iarnă -primăvară pentru a asigura o dezvoltare durabilă a turismului
rural în zonă;
– destinațiile G2, G3 și V2 prezintă o corelație pozitivă între resursele antropice de tipul
monumentelor/muzeelo r/site -urilor arheologice și nivelul de promovare a turismului;
destinațiile G3 și V2 trebuie să sporească infrastructura turistică și să integreze aceste
resurse antropice în cadrul produselor turistice oferite de aceasta; toate cele trei destinații
trebu ie să coreleze sărbătorile etnofolclorice cu aceste resurse și să promoveze produse
turistice integrate;
– destinațiile G2 și M2 prezintă o corelație pozitivă între structurile de agrement și nivelul
de promovare a turismului; structurile de agrement nu treb uie să rămână doar simple
inițiative ale autorităților publice locale, ele necesitând pe de o parte atragerea de
investiții de capital privat cu scop turistic și pe de altă parte o mai bună corelare cu
resursele natural ale zonei; autoritățile publice, pe de altă parte, trebuie să se implice mult
mai mult în implementarea utilităților la nivel de comune ca suport pentru dezvoltarea
acestor structuri sau activități de agrement;
– destinația G2 este singura destinație turistică care asigură corelația dintre inf rastructura
utilitară – apă și nivelul de promovare a turismului;
– destinația G2 este singura destinație turistică care asigură corelația dintre infrastructura
utilitară – canalizare și nivelul de promovare a turismului;
– destinațiile G2 și G4 prezintă o cor elație pozitivă între investițiile de capital în turism și
nivelul de promovare a turismului; cu toate acestea, aceste destinații trebuie să asigure o
orientare corespunzătoare a acestora către integrarea în circuitul turistic al resurselor
antropice, dotă rilor sportive și structurilor de agrement, astfel încât să se asigure o
atragere a turiștilor în toată perioada anului;
– corelația între infrastructura turistică și resursele naturale, cu excepția destinațiilor G2 și
V2, se asigură în destinații care confo rm analizei noastre ar trebui să se concentreze pe
promovarea resurselor antropice (D3, G4, G5); în G2 și V1, investițiile în turism întăresc
această corelație, cu precizarea că destinația G2 trebuie să creeze evenimente

172 etnofol clorice ca suport al promovă rii resurselor naturale (ca de altfel și destinațiile D3 și
G4);
– destinația V1 este singura destinație turistică care asigură corelația dintre infrastructura
turistică și evenimentele etnofolclorice; infrastructura turistică trebuie însă să se coreleze
și cu celelalte resurse antropice pentru atragerea unui număr cât mai ridicat de turiști;
– destinația G2 este singura destinație turistică care asigură corelația dintre infrastructura
turistică și resursele antropice de natura monumentelor/muzeelor/site -urilo r arheologice;
pentru o destinație ce poate fi centrată pe promovarea resurselor natural acesta rămâne un
atu important;
– corelația între infrastructura turistică și evenimentele locale nu este asigurată la nivelul
nici unei destinații, întărind concluzia noastră anterioară că acestea sunt în special
destinate nevoilor culturale ale populației locale și nu sunt integrate în produse turistice;
– corelația dintre infrastructura turistică și investițiile de capital în turism ne demonstrează
că destinațiile D1, G 2, G4, G5, V1 și V2 rămân cele mai dezvoltate destinații din punct
de vedere turistic în acest moment deși aceste investiții nu sunt corelate cu toate atuurile
zonale, acesta rămânând un obiectiv de realizat;
– destinația G2 este singura destinație turistică care asigură corelația dintre infrastructura
turistică și resursele antropice de natura obiceiurilor tradiționale; această destinație este
singura ce își păstrează și își promovează obiceiurile tradiționale, încercând integrarea
acestora în circuitul turi stic; cu toate acestea, acestea nu sunt corelate eficient cu
evenimentele etnofolclorice;
– destinația M1 este singura destinație turistică care asigură corelația dintre infrastructura
turistică și dotările sportive construite; destinația trebuie însă să int egreze respectivele
baze sportive în circuitul turistic prin atragerea de investiții specifice;
– corelația dintre infrastructura turistică și perioada de sosire a turiștilor este îndeplinită de
toate destinațiile unde această infrastructură este existentă; destinațiile D1 și G2 trebuie
însă să crească oferta de produse turistice care să acopere tot timpul anului pentru a
asigura o valorificare corespunzătoare a infrastructurii existente;
– destinațiile G1, G2, G4, G5 și V1 prezintă o corelație pozitivă între i nvestițiile de capital
în turism și resursele naturale; destinațiile G4 și G5 datorită bogăției de resurse antropice
trebuie pe lângă această corelație să asigure corelația dintre investiții și aceste tipuri de
resurse;
– destinațiile G2 și G3 prezintă o cor elație pozitivă între investițiile de capital în turism și
resursele antropice de natura monumentelor/muzeelor/site -urile arheologice; destinația
G3 datorită posibilităților de promovare a resurselor naturale, trebuie pe lângă păstrarea
acestei corelații s ă orienteze investițiile către integrarea acestora în circuitul turistic;
– destinația V1 este singura destinație turistică care asigură corelația dintre investițiile de
capital în turism și evenimentele etnofolclorice, asigurând de asemenea, corelația acest ora
cu resursele naturale;

173 – corelația între investițiile de capital în turism și evenimentele locale nu este asigurată la
nivelul nici unei destinații, întărind concluzia noastră anterioară că acestea sunt în special
destinate nevoilor culturale ale popula ției locale și nu sunt atrase fonduri pentru activități
turistice;
– destinațiile G2 și G5 prezintă o corelație pozitivă între investițiile de capital în turism și
resursele antropice de natura obiceiurilor tradiționale; investițiile efectuate în scop turist ic
se corelează cu obiceiurile tradiționale ale zonelor demonstrând că odată cu transformarea
unei zone în atracție turistică, se cunoaște și o revitalizare a obiceiurilor tradiționale;
– corelația între investițiile de capital în turism și dotările sportive nu este asigurată la
nivelul nici unei destinații, întărind concluzia noastră anterioară că acestea sunt în special
destinate nevoilor recreative ale populației locale;
– destinațiile D1, G2, G4, G5, V1 și V2 prezintă o corelație pozitivă între investițiile de
capital în turism și tendința turiștilor de a vizita aceste zone și în perioadele de iarnă –
primăvară; perioadele de sosire ale turiștilor pot fi controlate prin intervenții în produse
turistice complexe sau investiții în structuri de agrement adecvate;
– destinațiile V1 și V2 prezintă o corelație pozitivă între investițiile de capital în turism și
structurile de agrement; aceste destinații au reușit să asigure corelația între investiții,
structura de agrement și valorificare, dar trebuiesc totuși să asigu re o mai mare
vizibilitate a acestora printr -o promovare corespunzătoare;
– destinațiile O1 și M1 prezintă o corelație pozitivă între resursele etnofolclorice și
obiceiurile tradiționale; odată cu revitalizarea obiceiurilor tradiționale, aceste destinații au
asigurat corelația cu evenimentele etnofolclorice ale zonei, dar cu toate acestea trebuie să
atragă fonduri ale agenților economici din turism pentru o promovare și valorificare
adecvată a acestora;
– destinația V2 este singura destinație turistică care asi gură corelația dintre resursele
etnofolclorice și evenimentele locale; această destinație prezintă o bogată activitate
culturală, dar evenimentele locale nu sunt valorificate corespunzător, acestea necesitând o
mai bună promovare pe site -uri turistice sau pe diferite site -uri culturale;
– destinațiile G5, V1 și V2 prezintă o corelație pozitivă între resursele etnofolclorice și
resursele naturale; Destinațiile V2 și V5 trebuie să asigure de asemenea și corelația
acestor evenimente prin susținerea dezvoltării i nfrastructurii turistice;
– corelația între resursele etnofolclorice și resursele antropice de natura
monumentelor/muzeelor/site -urile arheologice nu este asigurată la nivelul nici unei
destinații;
– destinațiile D3, V1 și V2 prezintă o corelație pozitivă înt re structurile de agrement și
resursele naturale; Destinația D3 trebuie să asigure o mai bună promovare a resurselor
natural și a structurilor de agrement pentru a asigura o mai bună valorificare turistică a
zonei;
– destinațiile D3, G2 și G4 prezintă o core lație pozitivă între structurile de agrement și
infrastructura tehnică (apă); majoritatea destinațiilor susțin implementarea de proiecte de

174 canalizare odată cu dezvoltarea sistemelor de alimentare cu apă; ca să devină însă un
suport al dezvoltării turismul ui această corelație trebuie întărită prin crearea propriu zisă a
acestei infrastructuri;
 Intervenția pe palierele ce nu prezintă corelații între factori (pentru toate
destinațiile):
– creșterea vizibilității resurselor turistice prin măsuri de promovare ef icientă – descrierea
detaliată a resurselor turistice locale pe diferite site -uri, inclusiv pe cele ale agențiilor
turistice;
– creșterea valorificării resurselor naturale;
– creare și promovare brand local prin implementarea acestuia în orice activitate cu i mpact
turistic: festivaluri, sărbători, concursuri, târguri turistice, etc. ;
– promovarea resurselor antropice de tipul monumentelor/muzeelor/site -urilor arheologice;
– promovarea structurilor de agrement existente și a celor în fază de proiect și sprijinire a
activităților de agrement care să fructifice resursele turistice naturale ale zonei;
– revitalizarea și promovarea obiceiurilor și ocupațiilor tradiționale din destinațiile turistice;
– integrarea dotărilor sportive în produsele turistice ale structurilor d e cazare și în
activitățile de agrement ale zonei;
– creșterea investițiilor de capital în turism
– crearea și dezvoltarea infrastructurii turistice;
– specializarea evenimentelor etnofolclorice în promovarea specificului tradițional local
(obiceiuri, meserii s au produse tradiționale) și a resurselor natural în strânsă corelație cu
celelalte evenimente organizate;
– promovarea stadiului de dezvoltare a localităților în ansamblul lor poate să creeze o
imagine favorabilă asupra destinației turistice și să atragă in vestiții în turism.
În aceste condiții, pe lângă măsurile specificate anterior, propunem o abordare
microregională a strategiilor de dezvoltare a turismului și promovarea de proiecte integrate: de
promovare a obiectivelor turistice locale sub o imagine in tegratoare a destinației turistice (brand)
și astfel să se asigure vizibilitatea resurselor naturale și antropice locale; de susținere, dezvoltare
și promovare a a structurilor sau activităților de agrement cu specific local care să pună în
valoare atât re sursele naturale ale destinațiilor turistice cât și pe cele antropice; de revitalizare a
obiceiurilor și ocupațiilor tradiționale care să poată fi promovate ca specific local al destinației;
de renovare, reabilitare și modernizare a resurselor antropice de natura monumentelor/
muzeelor/site -urilor arheologice (modernizare în sensul asigurării facilităților de primire a
turiștilor: parcări, ghizi, prezentări video, tururi, etc.); de crearea a unor evenimente locale
periodice la nivel de destinație corelate c u specificul etnofolcloric a căror promovare să asigure o
valorificare la nivel regional și național tot timpul anului; de integrare a bazelor sportive în
circuitul turistic prin promovarea evenimentelor cu caracter sportiv; fundamentarea și
promovarea de produse turistice la nivelul structurilor turistice locale care să integreze:
elementele principale naturale ale zonei; participarea la evenimentele etnofolclorice și locale ale
zonei; produse sau obiceiuri locale tradiționale; vizitarea monumentelor/muzee lor/site -urilor

175 arheologice; de atragere a investițiilor de capital în turism care să asigure integrarea tuturor
resurselor naturale și antropice ale destinației în circuitul turistic; de sprijinire a dezvoltării
infrastructurii turistice ca suport a asigu rării unui număr optim de turiști tot timpul anului și
distribuția acesteia într -o formă optimă care să permită valorificarea economică a tuturor
resurselor naturale și antropice ale destinației; de creare și modernizare a infrastructurii tehnice
suport pe ntru atragere turiștilor pentru creșterea calității infrastructurii turistice oferite.
Dezvoltarea destinațiilor turistice în scopul creșterii promovării și valorificării turismului
rural necesită, după cum se observă, intervenția simultană pe toate palier ele de intervenție
identificate, prin planuri de management integrate adoptate și implementate de toate localitățile
din cadrul unei destinații .

176
CHAPTER V CONCLUSIONS AND RECOMMENDATIONS

Rural tourism is a complex, multifaceted psychological, geographic al and urban
phenomenon. It is a form of tourism that includes all rural tourism activities organized by the
local population, which leverages local tourism resources and tourism facilities and structures,
including hostels and agritourism farms. The main role of tourism in the local economy is given
by the influence of these activities on rural income growth, the creation of new jobs, the
development of related services, etc.. This form of tourism has been under development in our
country, especially after the creation of the necessary legal framework. Specific structures have
come to represent the rural tourism in 2011 over 40% of the total accommodation structures in
Romania, and increased quality requirements determined that the number of tourists to rea ch a
maximum of 360 000 people, of which approx. 7% are foreign tourists.
Lack of Interest, integrated tourism products and infrastructure problems have caused
tourist arrivals to ensure an occupancy of only 13.8%. In solving these problems, which provide s
a poor Romanian rural tourism development below its potential were based, in addition to
legislative regulations governing tourism activities specific functionality, a number of strategies
and programs such as the National Tourism Development Master Plan of Romania, annual
programs and tourism marketing and promotion. In addition to these strategies, programs and
projects of rural tourism development at the regional level such as socio -economic development
strategies 2007 -2013; cultural development of reg ional strategies, plans of county land;
European Programmes (ROP Program, National Rural Development Programme 2007 -2013),
projects of local authorities.
The aim of this thesis is to propose solutions for recovery and higher promotion of rural
tourism ena bling emphasizing regional tourism potential and ensure effective implementation of
future strategic development measures.
To meet this purpose, the main objectives of the thesis were: to identify the legal,
political, and national and regional strategic areas for tourism, analysis of the degree of recovery
of rural tourism in South West region from the tourism potential of rural development , the
design of tourist destinations to ensure efficient utilization and promotion of rural tourism
(criteria for gr ouping areas with tourism potential tourist destinations, and geographical
delimitation tourist destinations statistical clustering methods, characterization of the main
elements to ensure the competitiveness of tourist destinations projected identify fact ors
influencing the promotion and enhancement of tourism in destinations designed, the design of
response measures designed to increase tourism potential destinations to ensure a proper and
effective promotion of rural tourism).
Research methods used in th is thesis are specific research methods in tourism, aiming to
highlight the analyzed phenomena: statistical methods for research evaluation methods
(deduction, induction, comparison, etc.; Specific analysis tourist destinations methods (Crouch –
Ritchie mode l) specific cluster analysis method (Inverse distance Weighted and Weighted

177 Average distance) specific methods SPSS – ALSC (Multidimensional scaling – MDS) PCA
(Principal component analyzes) HCM – Centroid Linkage (Hierarchical Cluster method)
Descriptive Statistics -Frequencies; Bivariate Correlation method. synthetic methods which were
the basis of research conducted in this study was the analysis, synthesis, comparison, statistical
processing, and so on, which added specific research tools (sorting, stati stical and economic
analysis).
The research area is the geographic region of Oltenia and proposed solutions based on the
premise that rural tourism can be planned, organized and developed effectively in the type of
complex compact tourist destination. Rese arch within this thesis focused thus demonstrating the
role of these structures to increase the exploitation of tourism potential and thus its promotion.
Geographical region of Oltenia, chosen as case study has many elements with tourism
potential: topogra phy and geology, climate, hydrography, vegetation, fauna, nature reserves,
archaeological remains, historical monuments testimonies, popular culture and civilization,
architecture and traditional folk technique. The area presents opportunities for mountain tourism,
tourism to hunting and fishing, caving, walking tourism, health tourism, sports tourism and rural
tourism.
Rural settlements of the region are at the rate of 57.48% in the lowlands, 33.72% in the
hilly areas and only 8.80% in the mountains. The tourism potential of these natural and human
localities in rural areas is poor but even capitalized during the period 2006 -2011, the number of
specific rural tourism accommodation structures increased by 69.35%, the number of places with
232.1% and the num ber of stay -days to 299.5%.
Thus, while only approx. 50 -60% of the existing accommodation was functional, and the
average number of days of operation was about. 217.0 days / year, employment in the region was
only 18.62% in 2011. Under these conditions, c omparing the tourism potential of the region has
allowed us to estimate that although the region's ability to attract area approx. 203 000 tourists,
to leverage potential was only 8.70%.
Identifying the optimal solution for increasing the recovery of rura l tourism in the
geographical area of Oltenia from the group of municipalities in areas with tourism potential and
how their geographic and spatial settlement to natural and human resources has enabled the
design of 15 tourist destinations: Tourist destina tion D1 – located in the central -eastern part of
Dolj County, consisting of 12 localities (Almăj, Brădești, Bratovoești, Bucovăț, Calopăr,
Coțofenii din Dos, Ișalnița, Malu Mare, Podari, Radovan, Teslui, Țuglui) with proximity access
to natural resources a nd protected areas; Tourist destination D2 – located in the south -western of
Dolj County, consists of 9 localities (Bistreț, Cetate, Ciupercenii Noi, Desa, Maglavit, Piscu
Vechi, Plenița, Poiana Mare, Rast) with proximity access to natural resources and pr otected
areas; Tourist destination D3 – located in the central -eastern county of Dolj, consists of 13
localities (Podari, Bucovăț, Tuglui, Malu Mare, Șimnicu de Sus, Calopăr, Vârvoru de Jos,
Coțofenii din Dos, Almăj, Cernătești, Brabova, Cioroiași, Melineș ti), with proximity access to
historical and architectural monuments, archaeological remains, customs and folk traditions;
Tourist destination G1 – located in the south of Gorj County, consists of 5 localities (Aninoasa,

178 Bărbătești, Săulești, Turburea, Vla dimir), with proximity access to natural resources and
protected areas; Tourist destination G2 – located in the northern part of the county of Gorj,
consisting of 15 localities (Baia de Fier, Crasna, Dănești, Drăguțești, Godinești, Mușetești,
Padeș, Peștiș ani, Polovragi, Runcu, Săcelu, Schela, Scoarța, Stănești, Turcinești), with proximity
access to natural resources and protected areas; Tourist destination G3 – located in the
southeastern part of the county of Gorj, consists of 8 localities (Bâlteni, Borăs cu, Brănești,
Ionești, Negomir, Plopșoru, Tânțăreni, Urdari), with proximity access to natural resources and
protected areas; Tourist destination G4 – located in the eastern part of the county of Gorj,
consists of 9 localities (Baia de Fier, Bengești -Cioca dia, Bustuchin, Crușeț, Dănciulești,
Hurezani, Polovragi, Prigoria, Săcelu), with direct proximity access to anthropogenic resources;
Tourist destination G5 – located in the north -west and west of the county of Gorj, consisting of
21 localities (Arcani, Bă lănești, Bolboși, Câlnic, Ciuperceni, Crasna, Drăgotești, Glogova,
Godinești, Lelești, Mătăsari, Mușetești, Padeș, Peștișani, Runcu, Schela, Scoarța, Slivilești,
Stănești, Telești, Turcinești), with direct proximity access to anthropogenic resources; Touri st
destination O1 – distributed transversely across the Olt County, on the line of Olt and Olteț
rivers, is made up of a total of 17 localities (Bobicești, Brâncoveni, Dobrosloveni, Dobrun,
Fălcoiu, Fărcașele, Găneasa, Gostavățu, Grădinari, Morunglav, Os ica de Sus, Pârșcoveni,
Pleșoiu, Slătioara, Stoenești, Strejești, Voineasa) with proximity access to natural resources and
protected areas; Tourist destination O2 – located in the south of Olt County, consisting of 6
localities ( Gârcov, Giuvărăști, Ianca, Orlea, Studina și Vlădila ), with proximity access to natural
resources and protected areas; Tourist destination M1 – located in the north of Mehedinți County
consists of 14 localities (Băla, Balta, Bălvănești, Breznița -Ocol, Cireșu, Godeanu, Husnicioara,
Ilovița, Isverna, Izvoru Bârzii, Malovăț, Obârșia -Cloșani, Podeni, Ponoarele), with proximity
access to natural resources and protected areas; Tourist destination M2 – located in the north of
Mehedinți County consists of 6 localities (Devesel, Burila Mare, Hinova, Gogoșu, Gruia, Gârla
Mare), with proximity access to natural resources and protected areas; Tourist destination M3 –
located in the south -central part of Mehedinți County consists of 8 localities (Balta, Broșteni,
Hinova, Ilovăț, Izvoru Bârzii, Pon oarele, Șimian, Șișești), with proximity access to
anthropogenic resources; Tourist destination V1 – located across from north to south in Vâlcea
county consists of 10 localities (Lungești, Bărbătești, Mihăești, Voicești, Costești, Stroești,
Ionești, Slăti oara, Prundeni, Orlești), with proximity access to natural resources and natural
areas; Tourist destination V2 – located in the central part of Valcea County, consisting of 12
localities (Ionești, Slătioara, Vaideeni, Bujoreni, Frâncești, Costești, Bărbăte ști, Mihăești,
Păușești -Maglași, Vlădești, Bunești, Stoenești), with proximity access especially to religious
monuments, historical and architectural monuments, but also archaeological remains, customs
and folk traditions.
Correlation analysis of the facto rs involved in the development of rural areas as tourist
destinations and can directly influence the promotion and valorisation of rural tourism have
focused on the links between factors directly related to the promotion of rural tourism
(Anthropic resourc es: monuments / museums / archaeological sites; Capital tourism investments;

179 Recreational structures; Technical infrastructure (water and sewage)), factors directly related to
the activity of rural tourism recovery (Anthropic resources: monuments / museums /
archaeological sites; Tourist infrastructure; Recreational structures; Capital tourism investments;
Tourists concentration period; Natural resources; Anthropic resources: traditional customs;
Anthropic resources: Local events; Anthropic resources: Ethno -folk; Sports equipment) and sub-
factors (Cultural facilities; Technical infrastructure (roads and natural gas)).
There were designed 38 levels of intervention based on the following correlations:
number of tourists (recovery) – sights promoted (promotion) , number of tourists (recovery) –
natural resources, number of tourists (recovery) – anthropogenic resources (ethno -folk); number
of tourists (recovery) – human resources (monuments / museums / archaeological sites), number
of tourists (recovery) – anthrop ogenic resources (local events), number of tourists (recovery) –
recreational structures, number of tourists (recovery) – Heritages (traditional customs) number of
tourists (recovery) – sports facilities, number of tourists (recovery) – capital investment in
tourism number of tourists (recovery) – the concentration of tourists, tourist attractions promoted
(promotion) – anthropogenic resources (monuments / museums / archaeological sites) promoted
sights (promotion) – recreational structures, landmarks promo ted (promotion) – technical
infrastructure (water) promoted sights (promotion) – technical infrastructure (sewer) promoted
sights (promotion ) – capital investment in tourism infrastructure tourism – natural resources,
tourism infrastructure – anthropogeni c resources (ethno -folk) tourist infrastructure –
anthropogenic resources (monuments / museums / archaeological sites) tourist infrastructure –
anthropogenic resources (local events) Tourist infrastructure – capital investment in tourism
tourist infrastruc ture – anthropogenic resources (traditional customs) tourist infrastructure –
sports facilities, tourism infrastructure – the concentration of tourists, capital investment in
tourism – natural resources, capital investment in tourism – anthropogenic resour ces (monuments
/ museums / archaeological sites) capital investment in tourism – anthropogenic resources (ethno –
folk) capital investment in tourism – anthropogenic resources (local events) capital investment in
tourism – anthropogenic resources (traditiona l customs) investment Tourism Capital – sports
facilities, capital investment in tourism – the concentration of tourists, capital investment in
tourism – recreational structures, anthropogenic resources (ethno -folk) – human resources
(traditional customs) anthropogenic resources (ethno -folk) – Anthropogenic resources (local
events) anthropogenic resources (ethno -folk) – natural resources, anthropogenic resources
(ethno -folk) – anthropogenic resources (monuments / museums / archaeological sites)
recreational structures – natural resources, recreational structures – technical infrastructure
(water) , technical infrastructure (water) – technical infrastructure (sewer).
Based on the levels of intervention identified we propose the following measures needed
to:
 Strengthen existing levels:
– Destinations G2 and G4 show a positive correlation between recovery and how to
promote rural tourism, they must continue the promotion of local tourism, but the

180 destination G1 should increase the visibility of natural resources a nd the destination G4
of the anthropogenic;
– Destinations D3, G4, G5 and V1 show a positive correlation between natural resources
and harnessing the existing tourism destination except V1 but all three destinations have
rich anthropogenic resources that ar e not advertised, especially if we consider that they
have potential to transform into specific cultural tourist destinations, they must intervene
especially in promoting anthropogenic resources;
– Destinations V1 and V2 show a positive correlation between e thno-folkloric events and
recovery through tourism destination V1 should correlate ethno -folk events with other
events, which together provide greater visibility on local natural resources;
– Destination V2 must continue to ensure their visibility in touris ts and tourism
infrastructure necessary to support development, and integration of other anthropogenic
resources in tourism products to increase the number of tourists;
– Destination G2 shows a positive correlation between the type of anthropogenic resources
monuments / museums / archaeological sites and recovery through tourism at this level
only needs to consider these destinations to correlate these ethno -folkloric events to
anthropogenic resources in the region through complex tourism products;
– Correlati on between local events and recovery through tourism is not ensured at any
destination, reinforcing our previous conclusion that they are specially designed for
cultural needs of the local population;
– Destinations D3, G2, G4, V1 and V2 show a positive corr elation between the structure
and use of the leisure tourism destination except G2, destinations must, however, ensure
the visibility of leisure structures by increasing measures to promote their destinations in
the county, these structures should be more closely linked to local natural resources by
creating new attractions and activities within existing protected areas to increase the
number of travelers, also destinations D3, V1 and V2 must implement the creation and
modernization projects technical infra structure to support the operation and development
of leisure structures;
– Correlation between traditional customs and recovery through tourism is not ensured at
any destination;
– Destinations M1 and M3 show a positive correlation between sports facilities and use by
tourism destinations must integrate these sports tourism circuit by targeting capital
investment in the creation of complex tourist products;
– Destinations G2, G4, G5, V1 and V2 show a positive correlation between capital
investment in tourism an d exploitation by tourism destinations with increasing these
investments G5, V1 and V2 must ensure better promotion of tourist attractions, also need
to be taken at all levels in the ensures that no correlation between investment and
resources;
– Destination s D3, G4, G5, O1, M1, M3, V1 and V2 show a positive correlation between
the times of arrival of tourists and recovery through tourism destinations D3, O1, M1 and

181 M3, however, require capital investment to guide the development of tourism activities
and win ter-spring periods to ensure sustainable development of rural tourism in the area;
– Destinations G2, G3 and V2 show a positive correlation between the type of
anthropogenic resources monuments / museums / archaeological sites and the promotion
of tourism de stinations and V2 G3 must increase tourism infrastructure and integrate
anthropogenic resources in tourism products it offers, all three destinations should
correlate ethno -folk celebrations with these resources and promote integrated tourism
products;
– Destinations G2 and M2 show a positive correlation between recreational structures and
the promotion of tourism, recreational structures should not remain mere local
government initiatives, they require on the one hand attracting private capital investment
for tourism and on the other hand a better correlation with the area's natural resources,
public authorities, on the other hand, it is much more involved in the implementation of
community -level utilities to support the development of these structures or rec reational
activities;
– Destination G2 is the only tourist destination that provides correlation between utility
infrastructure – water and the promotion of tourism;
– Destination G2 is the only tourist destination that provides correlation between utility
infrastructure – sanitation and the promotion of tourism;
– Destinations G2 and G4 show a positive correlation between capital investment in
tourism and the promotion of tourism, however, these destinations should ensure their
proper orientation towards integra tion into the tourist circuit of anthropogenic resources,
sports facilities and structures leisure, so to ensure attracting tourists throughout the year;
– Correlation between tourism infrastructure and natural resources, except for G2 and V2
destinations, e nsure the destinations according to our analysis should focus on promoting
anthropogenic resources (D3, G4, G5) in G2 and V1, strengthen investment in tourism
this correlation, indicating that the destination G2 ethno -folk must create events that
support t he promotion of natural resources (as well as destinations and D3 and G4);
– Destination V1 is the only tourist destination that provides correlation between ethno –
folkloric events and tourism infrastructure, tourism infrastructure must, however, be
correla ted with other anthropogenic resources to attract a number of tourists as;
– Destination G2 is the only tourist destination that provides correlation between tourism
infrastructure and anthropogenic resources of nature monuments / museums /
archaeological si tes, to a destination can be centered on promoting natural resources it
remains an important asset;
– Correlation between local events and tourist infrastructure is ensured at any destination,
reinforcing our previous conclusion that they are specially desi gned cultural needs of the
local population and are not integrated tourism products;
– Correlation between tourism infrastructure and capital investment in tourism destinations
shows that D1, G2, G4, G5, V1 and V2 remain the most developed in terms of touris m

182 destinations at the moment though these investments are not correlated with any regional
strengths, it remains a goal to be achieved;
– Destination G2 is the only tourist destination that provides correlation between tourism
infrastructure and anthropogeni c resources of traditional nature customs, this destination
is one that retains and promotes their traditional customs, trying to integrate them into the
tourist circuit, however, they are not effectively linked to ethno -folkloric events;
– Destination M1 is the only tourist destination that provides correlation between tourism
infrastructure and sports facilities built, but the destination must integrate these tourism
circuit sports by specific investments;
– Correlation between tourism infrastructure and time of arrival of tourists is met for all
destinations where the infrastructure is non -existent; destinations D1 and G2 must,
however, increase the supply of tourism products covering throughout the year to ensure
an adequate existing infrastructure;
– Destinat ions G1, G2, G4, G5 and V1 show a positive correlation between capital
investment in tourism and natural resources, G4 and G5 destinations due to the wealth of
anthropogenic resources in addition to this correlation must ensure correlation between
investme nt and the types of resources;
– Destinations G2 and G3 show a positive correlation between capital investment in
tourism and anthropogenic resources of nature monuments / museums / archaeological
sites, destination G3 because of the possibilities of promoti ng natural resources besides
keeping this correlation should steer investment towards integration their tourist circuit;
– Destination V1 is the only tourist destination that provides correlation between capital
investment in tourism and ethno -folkloric even ts, providing also their correlation with
natural resources;
– Correlation between capital investment in tourism and local events is ensured at any
destination, reinforcing our previous conclusion that they are specially designed cultural
needs of the local population are not attracted funds for tourism;
– Destinations G2 and G5 show a positive correlation between capital investment in
tourism and anthropogenic resources of nature traditional customs; investments for
traditional tourism habits correlate with a reas demonstrating that with the transformation
of an area into a tourist attraction, known and revitalization of traditional customs;
– Correlation between capital investment in tourism and sports facilities is ensured at any
destination, reinforcing our pr evious conclusion that they are specially designed
recreational needs of the local population;
– Destinations D1, G2, G4, G5, V1 and V2 show a positive correlation between capital
investment in tourism and tourists tend to visit these areas and winter -spring periods,
times of arrival of tourists can be controlled through interventions in tourist complex
investment products or appropriate recreational structures;
– Destinations V1 and V2 show a positive correlation between capital investment in
tourism and recre ational structures, these destinations have managed to ensure correlation

183 between investment, leisure and structure recovery, but still need to ensure their greater
visibility through an appropriate promotion;
– Destinations O1 and M1 show a positive correla tion between ethno -folk and traditional
customs resources, along with revitalizing traditional customs, these destinations have
provided correlation with ethno -folkloric events of the area, but nevertheless need to
attract funds from tourism businesses and promotion of their adequate capitalization;
– Destination V2 is the only tourist destination that provides correlation between ethno –
folkloric resources and local events, this destination has a rich cultural activity, but local
events are not used properly, they require to better promote the tourist sites or different
cultural sites;
– Destinations G5, V1 and V2 show a positive correlation between ethno -folkloric
resources and natural resources; destinations V2 and V5 must also ensure correlation of
these even ts by supporting the development of tourism infrastructure;
– Correlation between ethno -folkloric resources and anthropogenic resources of nature
monuments / museums / archaeological sites is not ensured at any destination;
– Destinations D3, V1 and V2 show a positive correlation between recreational structures
and natural resources; destination D3 should ensure better promotion of natural resources
and recreational structures to ensure better tourism use of the area;
– Destinations D3, G2 and G4 show a positive correlation between recreational structures
and technical infrastructure (water), most destinations support the implementation of
sanitation projects with the development of water supply systems, but to become a
tourism development support this correlatio n be enhanced through the creation of this
infrastructure actual;
 Intervention on levels that do not present correlations between factors (for all
destinations):
– Increasing the visibility of tourism resources through effective promotion measures –
detaile d description of local tourism resources on various websites, including those of
travel agencies;
– Increasing natural resources exploitation;
– Creating and promoting local brand by implementing it in any tourism -related activities:
festivals, holidays, cont ests, travel fairs, etc. ;
– Promoting anthropogenic resources such as monuments / museums / archaeological sites;
– Promoting existing recreational structures and those in draft and supporting recreational
activities to exploit the area's natural tourism reso urces;
– Revitalization and promotion of traditional customs and occupations in tourist
destinations;
– Integration of sports facilities in the tourist products of accommodation and leisure
activities in the area;
– Increased capital investment in tourism
– Creati on and development of tourism infrastructure;

184 – Major events in promoting specific local traditional ethno -folk (customs, traditional crafts
or products) and natural resources in close correlation with other events;
– Promoting the development stage of settlem ents as a whole can create a favorable image
of the tourist destination and attract investment in tourism.
Accordingly, in addition to the previously mentioned, we propose a micro regional
approach to tourism development strategies and promoting integrate d projects: promoting local
landmarks as an inclusive image of the tourist destination (brand) and thus ensure the visibility
of natural resources and anthropogenic local support, development and promotion of recreational
structures or specific activities that highlight local natural resources as tourist destinations and
those anthropogenic revitalize the traditional customs and occupations that can be promoted as
specifically local destination, renovation, rehabilitation and upgrading of human resources of
nature monuments / museums / archaeological sites (modernization in terms of providing
facilities for tourists: parks, guides, video presentations, tours, etc..) the creation of regular local
events related to the specific destination level ethno folk who se promotion to ensure regional and
national recovery throughout the year, the integration of sports facilities in the tourist circuit with
promoting sporting events, substantiation and promotion of tourism products to structures that
integrate local touri sm: natural key elements in the area, attending local events and ethno -folk in
the area, local products and traditional customs; sightseeing / museums / archaeological sites, to
attract capital investment in tourism to ensure integration of all natural and human resources of
the destination in the tourist circuit, to support the development of tourism infrastructure in
support of ensuring an optimum number of tourists throughout the year and its distribution in a
form enabling optimal economic exploitation of all natural and human resources of destination,
the creation and modernization of technical infrastructure support for attracting tourists to
increase the quality of tourism infrastructure offered.
Development of tourist destinations to increase the pro motion and enhancement of rural
tourism requires, as noted, simultaneous intervention at all levels of intervention identified by
integrated management plans adopted and implemented by all municipalities within a
destination.

185
BIBLIOGRAFIE
REFERENCES

1) Allen L. R., Hafer H. R., Long P. T., Perdue R. R. (1993) – Rural residents' attitudes toward recreation and tourism
development , Journal of Travel Research , 31(4), pg. 27 -33
2) Bazilescu E., Sorescu C., Cruce M., Popescu M. (1980) – Catalogul sistematic al colecțiilor de vertebrate din Muzeul
Olteniei . Stud. Comun. Muzeul Olteniei, Craiova, pg. 311 -401
3) Bouquet M., Winter M. (1987) – Who from their labours Rest? Conflict and Practice in Rural Tourism, pg 9 -21, ISBN
0-566-05330 -6
4) Bramwell B., Lane B. (199 4) – Special Issue on Rural Tourism and Sustainable Rural Development , Journal of
Sustainable Tou rism 2:(1/2)
5) Brezuleanu S. – Management agroturistic , Material de studiu I.D. Specializarea Zootehnie Anul de studiu VI, accesibil
online la http://www.scribd. com/doc/92566779/Management -in-Agroturism -Www -referate10 -Ro
6) Butler R. W., Ilbery B. (1998) – Rural recreation and tourism , The geography of rural change , pg 211 -232
7) Byrne A., Edmondson R., Fahy K. (1993) – Rural tourism and Recreation in Rural Areas , Wile y Publishing
8) Cai L. A. (2002) – Cooperative branding for rural destinations , Annals of tourism research , 29(3), pg. 720 -742
9) Cawley M., Gillmor D. A. (2008) – Integrated rural tourism: Concepts and Practice – Annals of Tourism Research ,
35(2), 316 -337
10) Cioce anu M. – curs Turismul rural, factor de accelerare a integrării economice europene, Considerații generale,
accesibil online la http://www.scribd.com/doc/70924650/CAPITOLUL -I
11) Cândea M., Simon T., Bogan E. (2012) – Patrimoniul turistic al României , Editura Universitară, ISBN 978-606-591-
371-4
12) Cocean P., 2005 – Geografia regional a României, Editura Ministerului Educației și Cercetării, ISBN 973 -0-04097 -4
13) Costea Marinoiu, 1987 – Itinerare vâlcene , Editura Sport – Turism, București, pg. 43
14) David L., Tozse r A. (2009) – Destination Management: Necessity and Tasks of Tourism Destination Management in
Hungary, Abstract: Applied Studies in Agribusiness and Commerce , 3.
15) Dona I., Toma E. (2008) – Produse agroturistice: creare, implementare, promovare , Editura Car tea Universitară,
București
16) Garcia H. B., (2004), Marketing în turismul rural , Editura Irecson, București, ISBN 973 -86371 -4-7
17) Fiquet A. M., Chazaud P., Lequime J., Potron F., Meunier C., Barré J., 1992 – Rural tourism (2nd part) , Journal
Espaces (Paris), No. 114, pg. 4 -37, ISSN 0336 -1446
18) Fleischer A., Felsenstein D. (2000) – Support for rural tourism: does it make a difference? , Annals of Tourism
Research , 27(4), pg. 1007 -1024
19) Fredericks L., Garstea R., Monforte S. (2007/2008) – Sustainable tourism destin ations: a pathwaz for tour operators ,
Thesis submitted for completion of Master of Strategic Leadership towards Sustainability, Blekinge Institute of
Technology, Karlskrona, Sweden available online at Master_Thesis_Sustainable Tourism Destination.pdf
20) Gher asim Z., Note de curs SPSS, accesibil online la http://xa.yimg.com/kq/groups/21099553/1791928256/name/K –
Gherasim.pdf
21) Glăvan V., 2005 – Geografia turismului , Edit. Fundației „România de Mâine‖, București, ISBN 973 -725-047-8
22) Glăvan V. (2006) – Potențialul t uristic și valorificarea sa , Editura Fundației "România de Mâine", București, ISBN
973-725-617-4, ISBN 978 -973-725-617-1
23) Gopal R., Varma S., Gopinathan R, 2008 – Rural Tourism Development: Constraints and Possibilities with a special
reference to Agri Tou rism – A Case Study on Agri Tourism Destination – Malegoan Village, Taluka Baramati, District
Pune, Maharashtra, Conference, accesibil online la
http://webcache.googleusercontent.com/search?q=cache:Pd6ZxJ8XA_UJ:dspace.iimk.ac.in/bitstream/2259/596/1/512 –
523.pdf+&hl=ro&gl=ro
24) Gretzel U., 2011 – Intelligent systems in tourism – A social Science Perspective , Annals of Tourism Research, Vol. 38,
No. 3, pg. 757 –779, accesibil online la http://dx.doi.org/ 10.1016/j.annals.2011.04.014
25) Hall C. M., Jenkins J. (2004) – Tourism and public policy in A companion to tourism, Blackwell Publishing available
online at

186 http://www.marshallsuniversity.edu.gh/marshallsuniversity/directory/gallery/ebooks/A%20COMPANION%20TO%20
TOURISM%20.pdf#page=545
26) Hall, C. M. (2001) – Territoria l economic integration and globalization in Tourism in the Age of Globalisation, vol. 10,
pg 22 -24, Psychology Press
27) Hall, D.R., Roberts L., Mitchell M.(2003) – New directions in rural tourism , pg 153, Ashgate Publishing Ltd., ISBN
0-7546 -3633 -X
28) Ion Preda , Dan Pasãre, 1985 – Valea Jiului , Editura Sport – Turism, București , pg. 82
29) Jarneving B., Cercetări în biblioteconomie și știința informării – Izbucnirea SARS reflectată prin reprezentare
bibliometrică: Combinarea asocierii biblio Figura e cu metoda grupăr ii legăturilor complete, Școala Suedeză de
Biblioteconomie și Stiința Informării de la Universitatea Göteborg și Colegiul Universitar din Borås, accesibilă on -line
la adresa www.lisr.ro/11 -jarneving.pdf
30) Knowd I., 1998 – Rural Tourism: Panacea and Paradox, Exploring the Phenomenon of Rural Tourism and Tourism’s
Interaction with Host Rural Communities, Originally Produced as a ―Briefing Paper on Rural Tourism‖, 1998,
Expanded and Revised 2001, available online at
http://hsc.csu.edu.au/geography/activity/loca l/tourism/FRURALTO.pdf
31) Lane B. (1991) – What is rural tourism , Journal of Sustainable Tourism 2:7 -21
32) Lane, Bernard (1994) – What is rural tourism? , Journal of Sustainable Tourism vol. 2, nr. 1, ISSN 1747 -7646
33) Lobo R. – Farm Advisor UC Cooperative Extensi on, San Diego County, University of California Cooperative
Extension UC Small Farm Program, http://sfp.ucdavis.edu/agritourism/Definitions/
34) Lucian Badea , Dragoș Bugã (coordonatori), 1992 – Geografia României (Teritoriile pericarpatice) , Editura
Academie i, București, pg. 103
35) Mahmoudi B., Haghsetan A., Maleki R. (2011) – Investigation of obstacles and strategies of rural tourism development
using SWOT Matrix , Journal of Sustainable Development , 4(2), pg. 136
36) Matei D. (2005) – Turismul rural : teorie și realitate, Editura Terra Nostra, Iași, ISBN 973 -8432 -32-4
37) Menda (Bonțoi) T. A., 2008 – Posibilități de implementare și dezvoltare a turismului rural în România, în vederea
asigurării caracterului competitiv în cadrul economiei de ramură, Revista Consilier E uropean, Anul IV, nr.
5[11]/decembrie, pg. 16 -20
38) Mormont M., Bouquet M., Winter M. (1987) – Tourism and rural change: the symbolic impact, Who from their labours
rest? Conflict and practice in rural tourism , pg 35 -44, ISBN 0 -566-05330 -6
39) Nistoreanu P. (199 9) – Ecoturism și turism rural: elemente de management, marketing și economie, Editura ASE,
București, ISBN 973 -946-269-3
40) Nistoreanu P. (2004) – Productia și comercializarea serviciilor turistice , Editura Didactică și Pedagogică, ISBN 973 –
302-910-6
41) Nistor eanu P., Tigu G., Popescu D., Padurean M., Talpeș A, Tala M., Condulescu C.(2003) – Ecoturism si turism rural ,
Editura ASE, București, ISBN 973 -594-272-0
42) Nistoreanu P, Gheres M.(2010) – Turism rural – tratat , Editura C.H. BECK, ISBN: 973 -115-780-1
43) Norbert Vanhove, 2010 – The Economics of Tourism Destinations, Ed. Routlege, accesibil online la
http://books.google.ro/books?id=RsmpE -uQxfkC&dq=Modelul+Ritchie -Crouch&source=gbs_navlinks_s
44) Oppermann, M., 1996 – Rural Tourism in Southern Germany, Annals of Tourism Research, Volume 23, Issue 1, pg.
86-102, accesibil online la http://dx.doi.org/10.1016/0160 -7383(95)00021 -6
45) Page S., Getz D., 1997 – The Business of Rural Tourism: International Perspectives , editura Cengage Learning EMEA,
pg 144
46) Pascaru M. (2010) – Ghid turistic Oltenia de Nord, Editura AdLibri, ISBN 973 -7887 -04-2
47) Ramchander P. (2007) – Towards the responsible management of the socio -cultural impact of township touris, in
Tourism and politics: Global frameworks and local realities , pg. 149, Elsevier, I SBN 978 -0-08-045075 -9
48) Ritchie J. R., Crouch Geofrrey I., 2010 – A model of destination competitiveness/sustainability: Brazilian perspectives ,
Rev. Adm. Pública, vol. 44, no.5, Rio de Janeiro Sept./Oct. 2010, accesibil online la http://dx.doi.org/10.1590/S 0034 –
76122010000500003
49) Ritchie J.R.B. and Crouch G.I., 2003 – The Competitive Destination: A Sustainable Tourism Perspective , CABI
Publishing, Wallingford UK, ISBN 978 -0-85199 -664-6
50) Roberts L., Hall D., 2001 – Rural tourism and recreation: Principles to practice , Editura CABI Publishing, ISBN 0 –
85199 -540-3
51) Ryglová K. (2007) – Limiting factors in the field of business activities in rural tourism, ZEMEDELSKA
EKONOMIKA -PRAHA -, 53(9), pg. 421 available online at http://agriculturejournals.cz/publicFiles/00387.pdf

187 52) Ryglová K. (2008) – Destination management , Agricultural Economics , 54(9), pg. 440 -448, available online at
http://www.agriculturejournals.cz/publicFiles/02189.pdf
53) Santos C, Almeida A ., Teixeira A.C. (2008) – Searching for clusters in tourism. A quantitative methodological
proposal , FEP working papers no 293/sept. 2008 available online at http://ideas.repec.org/p/por/fepwps/293.html
54) Scholl T., Brenner T. (2011) – Testing for Clustering of Industries -Evidence from micro geographic data (No. 2011 –
02), Philipps University Marburg, Department of Geography available online at 2fo9hcfthx4nhi8unty13dqvp0y0.pdf
55) Schonlau M. (2004) – Visualizing non -hierarchical and hierarchical cluster analyses with clustergrams, Computational
Statistics , 19(1), pg. 95 -111
56) Sharpley R., Roberts L. (2004) – Rural tourism -10 years on , International Journal of Tourism Research , 6(3), pg. 119 –
124
57) Slee B., Farr H., Snowdon P. (1997) – The economic impact of alternative types of rural tourism , Journal of
Agricultural Economics, 48(1 ‐3), pg. 179 -192
58) Tacu A. P., Glăvan V., Burciu A., 2001 – Turismul rural românesc. Potențial și valoare , Editura Pan Europe, Iași,
ISBN 973 -99815 -2-7
59) Trinca S., Petroman C., Tigan V., Martin S.C., 2012 – The use of funds for agrotourism and rural tourism development ,
Lucrări Științifice, Universitatea de Ştiinţe Agricole Şi Medicină Veterinară a Banatului, Timișoara, Seria I,
Management Agricol , Vol. 14, No. 2 pg. 605 -612, ISSN 1453 -1410 , accesibil online la http://www.usab –
tm.ro/utilizatori/management/file/cercetare/2011 -2012/s2/89.pdf
60) Urry J. (1988) – Cultural change and contemporary holidazmaking , Theory, Culture and Society 5: 35 -55
61) ***ADROLTENIA, 2006, Strategia de Dezvoltare Regională 2007 -2013 a Regiunii Sud -Vest Oltenia, accesibilă on –
line la adresa http://www.adroltenia.ro/index.php?id=7&sid=20 (selecții)
62) ***ADROLTENIA, 2011, Studiu privind implemen tarea Programului Operațional Regional 2007 -2013 în regiunea
Sud Vest Oltenia , accesibil on -line la adresa http://www.adroltenia.ro/index.php?id=7&sid=22 (selecții)
63) ***ADROLTENIA, 2012, Situația implementării POR la data de 31.07.2012 , accesibilă on -line la adresa
http://por.adroltenia.ro/index.php?id=21&sid=46&news=247 (selecții)
64) ***COM (2007) 621 – Agenda for a sustainable and competitive European tourism (selecții)
65) ***COM (2010) 352 – Europe, the world's No 1 tourist destination – a new political framew ork for tourism in Europe
(selecții)
66) ***COM (90) 438 – Community Action to Promote Rural Tourism (selecții)
67) ***COM (94) 74 – Community Measures Affecting Tourism (Council Decision 92/421/EEC) (selecții)
68) ***COM (95) 97 – The role of the Union in the field o f tourism – Commission Green Paper (selecții)
69) ***Council Decision 92/421/EEC – Community action plan to assist tourism (1993 -1995) (selecții)
70) ***Dicționar de economie agrară, 1969, Editura Agrosilvică, București, p.129 -130
71) ***Fundația Parteneri pentru Dezv oltare Locală – Comuna Crasna – Evaluarea potențialului turistic, 2006 accesibil
online la http://www.fpdl.ro/public/pdfs/proiect_crasna.pdf
72) ***HG 120/2008 privind aprobarea Programului anual de marketing și promovare turistică și a Programului anual de
dezvoltare a produselor turistice, publicată în Monitorul Oficial nr. 413 din 02.06.2008 (selecții)
73) ***HG 126/2010 privind aprobarea Listei cuprinzând programele și proiectele de investiții în turism și a surselor de
finanțare a documentațiilor tehnice și a lucrărilor de execuție a programelor și obiectivelor de investiții în turism,
publicată în Monitorul Oficial al României nr. 354 din 28.05.2010 (selecții)
74) ***HG 14/2011 privind aprobarea Programului anual de marketing si promovare turistica si a Programul ui anual de
dezvoltare a destinatiilor, formelor si produselor turistice, publicată în Monitorul Oficial nr. 37 din 14.01.2011 (selecții)
75) ***HG 1412 / 2002 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.328/2001 privind clasificarea
structuri lor de primire turistice (selecții)
76) ***HG 20/2012 privind aprobarea Programului multianual de marketing și promovare turisticp și a Programului
multianual de dezvoltare a destinațiilor, formelor și produselor turistice, publicată în Monitorul Oficial al Ro mâniei nr.
43 din 18.01.2012 (selecții)
77) ***HG 320/2011 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 120/2010 privind aprobarea Listei
cuprinzând programele și proiectele de investiții în turism și a surselor de finanțare a documentațiilor teh nice și a
lucrărilor de execuție a programelor și obiectivelor de investiții în turism, publicată în Monitorul Oficial al României
nr. 250 din 08.04.2011 (selecții)
78) ***HG 77/2010 privind aprobarea Programului anual de marketing si promovare si a Programulu i anual de dezvoltare
a destinatiilor si a produselor turistice, publicată în Monitorul Oficial nr. 80 din 05.02.2010 (selecții)

188 79) ***HG nr. 1328/ 2001 privind clasificarea structurilor de primire turistice, publicată în Monitorul Oficial nr. 17 din
15.01.20 02 (selecții)
80) ***Hierarchical Cluster Method – accesibil online la http://en.wikipedia.org/wiki/Hierarchical_clustering
81) *** Institutul de Geografie – Academia Română (1996) – România. Atlas istorico -geoFigura , Editura Academiei
Române, București, ISBN 973-27-0500 -0
82) *** Institutul de Memorie Culturală (2010) – Repere ale spiritualității ortodoxe, Editura CIMEC, București, ISBN 978 –
973-7930 -20-0
83) *** Institutul Național de Cercetare -Dezvoltare în Turism (2009 ) – Strategia națională de dezvoltare a ecoturismului în
România, accesibil on – line la adresa http://www.mdrl.ro/_documente/turism/studii_strategii/ecoturism_faza2.pdf
(selecții)
84) ***Introducere în SPSS, note de curs Universitatea Alexandru Ioan Cuza, accesibil online la
https://docs.google.com/viewer?a=v&q= cache:1dmAnqOmwZYJ:profs.info.uaic.ro/~val/statistica/SPSSTutor1.doc+&
hl=en&gl=ro&pid=bl&srcid=ADGEESjcq7WJuiVa1b8m0VETFu_G4vBP5xB7 –
vVsFgPi0Qjx6hFVe7DLwV8nZQSuoJndN8G8GDAIix9Hpq6bvKea4ZnrC0_RaHCxmpuqHTst9hE6eJoGRyVulDXlB
Aw7xBDaOO0vNCoZ&sig=AHIEtbSYee43QjqM _TooyusfhVwSaojKQA
85) ***Legea 145 / 1994 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 62 din 24 august 1994 privind stabilirea unor
facilitãți pentru dezvoltarea sistemului de turism rural în zona montanã, Delta Dunãrii și litoralul Marii Negre,
publicată în M onitorul Oficial nr. 374 din 31.12.1994 (selecții)
86) ***Legea 187 / 1998 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 63/1997 privind stabilirea unor facilități pentru
dezvoltarea turismului rural, publicată în Monitorul Oficial nr. 394 din 16.10.1998 (selecț ii)
87) ***Legea 347/ 2004 Legea Muntelui, publicată în Monitorul Oficial nr. 448 din 30.06.2009 (selecții)
88) ***Ministerul Dezvoltarii Regionale și Turismului, 2008 – Metodologie privind evaluarea potențialului turistic în
unitațile administrativ -teritoriale de bază accesibilă on -line la adresa http://www.mie.ro/printeaza.php?p=1081 (selecții)
89) ***Ministerul Dezvoltării Regionale și a Turismului, Planul de amenajare a teritoriului Național – Secțiunea a VIII -a –
zone turistice, http://www.mie.ro/printeaza.php?p=1 081
90) ***Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor, 2007, Programul Operațional Regional 2007 -2013 ,
accesibil on -line la adresa www. mdrl.ro/_documente/POR/POR_august_07.pdf (selecții)
91) ***Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințe lor, http://www.mdrt.ro/dezvoltare -teritoriala/amenajarea –
teritoriului/amenajarea -teritoriului -in-context -national/ -9611 (selecții)
92) ***OECD, 1994 – Tourism Strategies and Rural Development , accesibil online la
http://www.oecd.org/dataoecd/31/27/2755218.pd f
93) ***Ordinul Ministrului Turismului nr. 636/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea
structurilor de primire turistice, publicat în Monitorul Oficial nr. 379 bis/19.05.2008 (selecții)
94) ***Ordinul Ministrului Turismului nr. 188 /2003 privind modificarea și completarea Normelor metodologice privind
clasificarea structurilor de primire turistice, aprobate prin Ordinul ministrului turismului nr. 510/2002 (selecții)
95) ***Ordinul Ministrului Turismului nr. 510/ 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea
structurilor de primire turistice, publicat în Monitorul Oficial nr. 181 din 24.03.2003 (selecții)
96) ***OUG 58/1998 privind organizarea și desfășurarea activității de turism în România, publicată în Monitorul Oficial
nr. 30 9 din 26.08.1998 (selecții)
97) ***OUG 62/ 1994 privind stabilirea unor facilități pentru dezvoltarea sistemului de turism rural din zona montană
Legea Muntelui, publicată în Monitorul Oficial nr. 245 din 30.08.1994 (selecții)
98) ***OUG 63/1997 privind stabilire a unor facilități pentru dezvoltarea turismului rural, publicată în Monitorul Oficial nr.
226 din 30.08.1997 (selecții)
99) ***Precidencia Espanola de la Union Europea, 2010 – Declaration of Madrid within the scope of the informal
ministerial meeting for touri sm under the Spanish presidency in april 2010 in madrid under the motto ―Towards a
socially responsible tourism model‖, accesibil online la
http://webcache.googleusercontent.com/search?q=cache:nHRXyO1u2SQJ:ec.europa.eu/enterprise/sectors/tourism/files
/madr id_stakeholders_conference/declaration_madrid_en.pdf+&hl=ro&gl=ro (selecții)
100) ***Principal component analysis – accesibil online la http://en.wikipedia.org/wiki/Principal_component_analysis
101) ***Tempo online – INS accesibil onlile la www.insse.ro
102) ***World Tou rism Organization, 2006 – Master Planul pentru Dezvoltarea Turismul Național 2007 -2026, accesibil on –
line la http://webcache.googleusercontent.com/search?q=cache:VzHzpe6zmpIJ:www.b -and-
b.ro/pdf/masterplan/2.%2520MasterPlan_27.06.2007_ Concluzii_Principale. pdf+&hl=ro&gl=ro (selecții)

189 ANEXE
ANNEX ES
Anexa 1.1 Evoluția structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică în perioada 1996 -2011
Annex 1.1 Evolution of tourist reception with functions of tourist accommodation during 1996 -2011
1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Total structuri de cazare turistică 2965 3049 3127 3250 3121 3266 3338 3569 3900 4226 4710 4694 4840 5095 5222 5003
Pensiuni turistice 216 319 483 663 201 244 271 328 461 597 702 736 783 878 949 1050
Pensiuni agroturistice … … … … 400 536 682 781 892 956 1259 1292 1348 1412 1354 1210
%Pensiuni turistice și agroturistice 7.3 10.5 15.4 20.4 6.4 7.5 8.1 9.2 11.8 14.1 14.9 15.7 16.2 17.2 18.2 21.0
% Pensiuni agroturistice … … … … 12.8 16.4 20.4 21.9 22.9 22.6 26.7 27.5 27.9 27.7 25.9 24.2
Sursa: Tempo online, INS

Anexa 1.2 Structura și evoluția structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, pe categorii de confort , în perioada 1996 -2011
Annex 1.2 Structure and development of tourist reception with functions of tourist accommodation by categories of comfort during 1996 -2011
Categorii de confort Ani
1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Pensiuni turistice –
număr
Total 316 265 432 322 201 244 271 328 461 597 702 736 783 878 949 1050
5 stele 3 4 5 5 6 7 9
4 stele 2 4 5 7 6 8 12 19 28 44 54 56 64 81 90 100
3 stele 37 48 54 44 39 61 65 71 114 186 221 250 277 343 423 504
2 stele 175 116 283 191 123 145 160 194 254 295 326 364 377 387 373 372
1 stea 19 95 88 77 29 29 33 43 64 69 70 61 58 59 53 64
Neclasificate pe stele 83 2 2 3 4 1 1 1 1 27 2 2 3 1
Structură – Pensiuni
turistice – % 5 stele 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.5 0.6 0.7 0.6 0.7 0.7 0.9
4 stele 0.6 1.5 1.2 2.2 3.0 3.3 4.4 5.8 6.1 7.4 7.7 7.6 8.2 9.2 9.5 9.5
3 stele 11.7 18.1 12.5 13.7 19.4 25.0 24.0 21.6 24.7 31.2 31.5 34.0 35.4 39.1 44.6 48.0
2 stele 55.4 43.8 65.5 59.3 61.2 59.4 59.0 59.1 55.1 49.4 46.4 49.5 48.1 44.1 39.3 35.4
1 stea 6.0 35.8 20.4 23.9 14.4 11.9 12.2 13.1 13.9 11.6 10.0 8.3 7.4 6.7 5.6 6.1
Neclasificate pe stele 26.3 0.8 0.5 0.9 2.0 0.4 0.4 0.3 0.2 0.0 3.8 0.0 0.3 0.2 0.3 0.1
Pensiuni
agroturistice –
număr Total … … .. 341 400 536 682 781 892 956 1259 1292 1348 1412 1354 1210
5 flori … … .. 7 10 10 12 10 13
4 flori … … .. 1 2 2 5 18 22 33 41 47 66 91 107
3 flori … … .. 21 33 39 52 64 89 142 192 238 252 389 434 490
2 flori … … .. 210 248 346 449 519 597 652 906 865 929 835 727 539
1 floare … … .. 110 118 149 179 193 188 140 121 138 110 110 92 61
Structură – Pensiuni
agroturistice – % Total – – – 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0
5 flori – – – 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.6 0.8 0.7 0.8 0.7 1.1
4 flori – – – 0.0 0.3 0.4 0.3 0.6 2.0 2.3 2.6 3.2 3.5 4.7 6.7 8.8
3 flori – – – 9.3 8.3 7.3 7.6 8.2 10.0 14.9 15.3 18.4 18.7 27.5 32.1 40.5
2 flori – – – 61.6 62.0 64.6 65.8 66.5 66.9 68.2 72.0 67.0 68.9 59.1 53.7 44.5
1 floare – – – 32.3 29.5 27.8 26.2 24.7 21.1 14.6 9.6 10.7 8.2 7.8 6.8 5.0
Sursa: Tempo online, INS

190 Anexa 1.3 Structura și evoluția capacității de cazare turistică existentă și dimensiunea medie a unei pensiuni turistice șia groturisti ce, pe categorii de confort în perioada
1996 -2011
Annex 1.3 Structure and evolution of existing tourist accommodation capacity and average size of a tourist and agrotourist gu esthouse, by category of comfort during
1996 -2011
Categorii de confort 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Pensiuni turistice – număr locuri Total 1447 1899 2854 3752 3197 3758 4378 5670 8100 10910 12546 13429 14538 16653 18422 20499
5 stele 64 83 104 103 115 143 182
4 stele 38 49 90 139 96 104 224 406 587 940 1181 1305 1425 1797 2013 2296
3 stele 486 633 711 870 895 1127 1267 1530 2479 4163 4492 4993 5776 7010 8645 10486
2 stele 412 796 1366 1810 1621 1926 2256 2908 3920 4594 5180 5941 6105 6536 6486 6682
1 stea 179 379 645 885 519 565 595 790 1078 1149 1229 1086 1099 1163 1079 840
Neclasificate pe stele 332 42 42 48 66 36 36 36 36 381 30 32 56 13
Structură – Pensiuni turistice – % 5 stele 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.6 0.7 0.8 0.7 0.7 0.8 0.9
4 stele 2.6 2.6 3.2 3.7 3.0 2.8 5.1 7.2 7.2 8.6 9.4 9.7 9.8 10.8 10.9 11.2
3 stele 33.6 33.3 24.9 23.2 28.0 30.0 28.9 27.0 30.6 38.2 35.8 37.2 39.7 42.1 46.9 51.2
2 stele 28.5 41.9 47.9 48.2 50.7 51.3 51.5 51.3 48.4 42.1 41.3 44.2 42.0 39.2 35.2 32.6
1 stea 12.4 20.0 22.6 23.6 16.2 15.0 13.6 13.9 13.3 10.5 9.8 8.1 7.6 7.0 5.9 4.1
Neclasificate pe stele 22.9 2.2 1.5 1.3 2.1 1.0 0.8 0.6 0.4 0.0 3.0 0.0 0.2 0.2 0.3 0.1
Pensiuni turistice – dimensiune medie –
louri/pensiune Total 4.6 7.2 6.6 11.7 15.9 15.4 16.2 17.3 17.6 18.3 17.9 18.2 18.6 19.0 19.4 19.5
5 stel e 21.3 20.8 20.8 20.6 19.2 20.4 20.2
4 stele 19.0 12.3 18.0 19.9 16.0 13.0 18.7 21.4 21.0 21.4 21.9 23.3 22.3 22.2 22.4 23.0
3 stele 13.1 13.2 13.2 19.8 22.9 18.5 19.5 21.5 21.7 22.4 20.3 20.0 20.9 20.4 20.4 20.8
2 stele 2.4 6.9 4.8 9.5 13.2 13.3 14.1 15.0 15.4 15.6 15.9 16.3 16.2 16.9 17.4 18.0
1 stea 9.4 4.0 7.3 11.5 17.9 19.5 18.0 18.4 16.8 16.7 17.6 17.8 18.9 19.7 20.4 13.1
Neclasificate pe stele 4.0 21.0 21.0 16.0 16.5 36.0 36.0 36.0 36.0 #DIV/0! 14.1 #DIV/0! 15.0 16.0 18.7 13.0
Pensiuni agroturistice – număr locuri Total 332 783 1003 1643 3544 4843 6219 7510 9405 11151 14551 15448 16906 19783 20208 20683
5 flori 115 162 200 258 263 317
4 flori 8 20 20 58 303 418 612 747 878 1320 1752 2395
3 flori 96 108 118 152 306 396 596 812 1143 1962 2746 3519 4014 6500 7651 8906
2 flori 212 404 564 1031 2354 3406 4397 5277 6485 7212 9625 9383 10424 10047 9246 8110
1 floare 24 271 321 460 876 1021 1206 1363 1474 1559 1453 1637 1390 1658 1296 955
Structură – Pensiuni agrotu ristice – % Total 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0
5 flori 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.8 1.0 1.2 1.3 1.3 1.5
4 flori 0.0 0.0 0.0 0.0 0.2 0.4 0.3 0.8 3.2 3.7 4.2 4.8 5.2 6.7 8.7 11.6
3 flori 28.9 13.8 11.8 9.3 8.6 8.2 9.6 10.8 12.2 17.6 18.9 22.8 23.7 32.9 37.9 43.1
2 flori 63.9 51.6 56.2 62.8 66.4 70.3 70.7 70.3 69.0 64.7 66.1 60.7 61.7 50.8 45.8 39.2
1 floare 7.2 34.6 32.0 28.0 24.7 21.1 19.4 18.1 15.7 14.0 10.0 10.6 8.2 8.4 6.4 4.6
Pensiuni agroturistice – dimensiune
medie – louri/pensiune Total 4.8 8.9 9.0 9.1 9.6 10.5 11.7 11.6 12.0 12.5 14.0 14.9 17.1
5 flori 16.4 16.2 20.0 21.5 26.3 24.4
4 flori 8.0 10.0 10.0 11.6 16.8 19.0 18.5 18.2 18.7 20.0 19.3 22.4
3 flori 7.2 9.3 10.2 11.5 12.7 12.8 13.8 14.3 14.8 15.9 16.7 17.6 18.2
2 flori 4.9 9.5 9.8 9.8 10.2 10.9 11.1 10.6 10.8 11.2 12.0 12.7 15.0
1 floare 4.2 7.4 6.9 6.7 7.1 7.8 11.1 12.0 11.9 12.6 15.1 14.1 15.7
Sursa: Tempo online, INS

191 Anexa 1.4 Evoluția capacității de cazare în funcțiune (locuri -zile) și a numărului mediu de zile de funcționare – pensiuni agroturistice – 2001 -2011
Annex 1.4 Evolution of operating accommodation capacity (seats -days) and the average number of days of o peration – agrotourist guesthouses – 2001 -2011
Categorii de confort 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Pensiuni
agroturistice –
locuri -zile TOTAL 1026975 1190551 1607368 2321332 3173055 3745131 4152362 4390719 4903077 5490842 5999542
5 stele : : : 2576 18168 25915 33399 34603 38035 49895 58025
4 stele 33784 73676 121903 196238 284040 387173 431631 492265 562202 663363 713444
3 stele 324295 360580 466109 756310 1203582 1425789 1570791 1837534 2166428 2638574 3171666
2 stele 5369 36 627128 840317 1104931 1328684 1569848 1787684 1710093 1810744 1813422 1783987
1 stea 122132 129167 179039 261277 336629 336406 327393 306528 313807 307796 267605
Neclasificate pe stele 9828 : : : 1952 : 1464 9696 11861 17792 4815
Pensiuni
agroturis tice–
locuri -zile Total 1105724 1270505 1614497 2132008 2528316 3188350 3625647 4038887 4735468 4891862 5378364
5 flori : : : : 25767 28027 41229 55838 64165 71986 101322
4 flori 5128 6286 19357 69669 119493 162173 210646 262468 380871 465464 715109
3 flori 127051 165945 235115 338487 578916 818927 1041417 1243182 1766712 2052428 2427791
2 flori 775599 901455 1125371 1446457 1551397 1919127 2058974 2214486 2276309 2072652 1934644
1 floare 197946 196819 234654 277395 252743 260096 273381 262913 247411 229332 199498
Structura –
Pensiuni
agroturistice –
locuri -zile Total 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0
5 flori 1.0 0.9 1.1 1.4 1.4 1.5 1.9
4 flori 0.5 0.5 1.2 3.3 4.7 5.1 5.8 6.5 8.0 9.5 13.3
3 flori 11.5 13.1 14.6 15.9 22.9 25.7 28.7 30.8 37.3 42.0 45.1
2 flori 70.1 71.0 69.7 67.8 61.4 60.2 56.8 54.8 48.1 42.4 36.0
1 floare 17.9 15.5 14.5 13.0 10.0 8.2 7.5 6.5 5.2 4.7 3.7
Pensiuni
agroturistice –
număr mediu zile
de funcționare Total 228.3 204.3 215.0 226.7 226.7 219.1 234.7 238.9 239.4 242.1 260.0
5 flori 243.7 254.5 279.2 248.7 273.7 319.6
4 flori 256.4 314.3 333.7 229.9 285.9 265.0 282.0 298.9 288.5 265.7 298.6
3 flori 320.8 278.4 289.6 296.1 295.1 298.2 295.9 309.7 271.8 268.3 272.6
2 flori 227.7 205.0 213.3 223.0 215.1 199.4 219.4 212.4 226.6 224.2 238.6
1 floare 193.9 163.2 172.2 188.2 162.1 179.0 167.0 189.1 149.2 177.0 208.9
Sursa: Tempo online, INS

Anexa 1.5 Evoluția numărului de turiști în perioada 2001 -2011
Annex 1.5 Evolution of the number of tourists during the period 2001 -2011
Tipul de turiști 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2011/2001 (% sau +/-)
Total – număr Total 4874777 4847496 5056693 5638517 5805096 6216028 6971925 7125307 6141135 6072757 7031606 144.2
Romani 3960268 3848288 3951718 4279023 4375185 4836196 5420968 5659416 4865545 4726414 5514907 139.3
Straini 914509 999208 1104975 1359494 1429911 1379832 1550957 1465891 1275590 1346343 1516699 165.8
Pensiuni turistice – număr Romani 87166 1038 36 135462 197826 263230 314166 388066 417639 368705 363956 433475 497.3
Straini 18963 22273 28463 38051 46805 49498 63574 60419 43457 42676 46115 243.2
Total 106129 126109 163925 235877 310035 363664 451640 478058 412162 406632 479590 451.9
% Pensiuni turistice în total țară Total 2.2 2.6 3.2 4.2 5.3 5.9 6.5 6.7 6.7 6.7 6.8 4.6
Romani 2.2 2.7 3.4 4.6 6.0 6.5 7.2 7.4 7.6 7.7 7.9 5.7
Straini 2.1 2.2 2.6 2.8 3.3 3.6 4.1 4.1 3.4 3.2 3.0 1.0
Pensiuni agroturistice – număr Romani 36032 56175 77095 13158 9 152521 198987 268065 337761 306404 270246 336005 932.5
Straini 5626 8636 12351 17396 17643 18033 20443 19856 19282 19677 24691 438.9
Total 41658 64811 89446 149104 170164 217020 288508 357617 325686 289923 360696 865.9
% Pensiuni agroturistice în to tal țară Total 0.9 1.3 1.8 2.6 2.9 3.5 4.1 5.0 5.3 4.8 5.1 4.3
Romani 0.9 1.5 2.0 3.1 3.5 4.1 4.9 6.0 6.3 5.7 6.1 5.2
Straini 0.6 0.9 1.1 1.3 1.2 1.3 1.3 1.4 1.5 1.5 1.6 1.0
Sursa: Tempo online, INS

192 Anexa 3.1 Arii naturale protejate de interes naționa l localizate în mediul rural
Anexa 3.1 Protected areas of national interest in rural areas
Nr. Crt. Denumire Localizare Suprafața ariei (ha)
Județ Dolj
1. Poiana Bujorului din Pădurea Plenița Comuna Plenița 50
2. Pajiștea halofilă Gighera Comuna Gighera 4
3. Pajiștea Cetate din Lunca Dunării Comuna Cetate 6
4. Pajiștea Gogoșu -Ștefănel Comuna Gogoșu 10
5. Punctul fosilifer Bucovăț Comuna Bucovăț 4
6. Locul fosilifer Drănic Comuna Drănic 6
7. Rezervația ornitologică Ciuperceni -Desa Comuna Ciupercenii Noi 200
8. Lacul Adunații de Geormane Comuna Bratovoești 102
9. Lacul Ionele Comuna Desa 3,2
10. Balta Neagră Comuna Desa 1,2
11. Balta Lată Comuna Ciupercenii Noi 28
12. Râurile Deznățui si Terpezița amonte de Fântânele Comuna Radovan, satul Fântân ele 80 km
13. Lacul Caraula Comuna Caraula 28
14. Pădurea Zăval Comuna Zăval 351,3
Județ Gorj
1. Piatra Cloșanilor(inclusiv peșterile cloșani si Cioaca cu Brebenei) PN – B Comuna Padeș, satul Cloșani 1730
2. Ciucevele Cernei PN – B Comuna Padeș, satu l Cerna -Sat 1166
3. Peștera Muierii Comuna Baia de Fier 19
4. Peștera Martel PN – B Comuna Padeș 2
5. Cheile Corcoaiei PN – B Comuna Padeș, satul Cerna -Sat 34
6. Piatra Buha Comuna Săcelu 1
7. Piatra Andreaua Comuna Tismana, satul Sohodol 1
8. Piatra Biserica Dracilor Comuna Săcelu, satul Blahnița de Sus 1
9. Izvoarele Izvernei Comuna Tismana 500
10. Izbucul Jaleșului Comuna Runcu 20
11. Peștera Gura Plaiului Comuna Tismana 10
12. Peștera Lazului Comuna Padeș 2
13. Pestera Iedului Comuna Baia de Fier 1
14. Cotul cu Aluni Comuna Tismana 25
15. Rezervația botanică Cioclovina Comuna Tismana 12
16. Pădurea Tismana -Pocruia Comuna Tismana 51,6
17. Pădurea Gorganu Comuna Padeș, satul Motru Sec 21,3
18. Pădurea Polovragi Comuna Polovragi 10
19. Formațiuni eocene de la Săcelu Comuna Săcelu 1
20. Cheile Sohodolului Comuna Runcu 350
21. Muntele Oslea Comuna Padeș și Comuna Tismana 280
22. Cheile Oltețului si Peștera Polovragi Comuna Polovragi 150
23. Cornetul Pocruiei Comuna Tismana 70
24. Piatr a Boroștenilor Comuna Peștișani 28
25. Locul Fosilifer Groșera Comuna Aninoasa 1
26. Locul Fosilifer Gârbovu Comuna Turceni 1
27. Locul Fosilifer Buzești Comuna Crasna 1
28. Locul Fosilifer Săulești Comuna Săulești 1
29. Locul Fosilifer Valea Desului Comuna Vladimir 1
30. Valea Sodomului Comuna Săcelu 1
Județ Mehedinți
1. Peștera Epuran Comuna Cireșu, satul Jupânești 1
2. Izvorul și stâncăriile de la Camăna Comuna Podeni 25

193 Nr. Crt. Denumire Localizare Suprafața ariei (ha)
3. Valea Oglănicului Comuna Breznița -Ocol 150
4. Lunca Vânjului Comuna Vânju Mare 14
5. Pădurea de liliac Ponoarele Comuna Ponoarele 20
6. Tufărișurile mediteraneene de la Isverna Comuna Isverna 10
7. Vârful lui Stan PN -B Comuna Isverna 120
8. Valea Țesna PN -B Comuna Balta 160
9. Pădurea Borov ăț Comuna Bălvăneșt i 30
10. Pădurea Bunget Comuna Burila Mare 18,2
11. Pădurea Dr ăghiceanu Comuna Obârșia Cloșani 60
12. Dealul Duhovnei Comuna Ilovița 50
13. Dealul Vărănic Comuna Breznița -Ocol 350
14. Cazanele Mari și Cazanele Mici PN -D Comuna Dubova 215
15. Locul fosilifer Șvinița PN -D Comuna Șvinița 95
16. Locul fosilifer Bahna PN -D Comuna Ilovița 10
17. Pădurea St ârmina Comuna Hinova 100,3
18. Complexul carstic de la Ponoarele Comuna Ponoarele 100
19. Pereții calcaroși Izvoarele Coșuștei Comuna Balta 60
20. Cheile Coșuștei Comuna Balta 50
21. Cornetul Babelor și Cerboanei Comuna Balta 40
22. Cornetul Piatra Încălecată Comuna Isverna 12
23. Cheile Topolni ței și Peștera Topolni ței Comuna Cireșu 60
24. Cornetul Bălții Comuna Balta 30
25. Locul fosili fer Malovă ț Comuna Malovăț 6
26. Peștera Isverna Comuna Isverna 2
Județ Olt
1. Padurea Braniștea Catârilor Comunele Obârșia și Ștefan cel Mare 301,3
2. Rezervația de bujori a Academiei Comuna Stoicănești 54,9
3. Pădurea Seaca Optășani Comuna Spinen i, satul Optășani 135
4. Casa pădurii din pădurea Potelu Comuna Ianca 1,5
5. Rezervația de arborete de gârniță Comuna Poboru 121
6. Padurea Călugarească Comuna Radomirești, sat Crăciunel 40
7. Valea Oltețului Orașul Balș, comunele Voineasa, Dobrun, Osi ca de Sus, Fălcoiu, Drăgănești 900
8. Pădurea Reșca Comuna Reșca 50
9. Iris – Malu Roșu Comuna Mărunței 1380
10. Lacul Strejești Comuna Strejești 2378
11. Lacul Izbiceni Comuna Izbiceni 1095
Județ Vâlcea
1. Piramidele de la Slătioara Comunele Slătioa ra și Stroești 10,5
2. Avenul Piciorul Boului Comuna Câinești 0,1
3. Peștera Liliecilor Comuna Costești 1
4. Jnepenișul Stricatul Comuna Voineasa 15
5. Pădurea Tisa Mare Comuna Lungești 50
6. Pădurea Silea Comuna Lungești, satul Fumureni 25
7. Căldar ea Gâlcescu Comuna Voineasa 200
8. Rezervația Miru – Bora Comuna Voineasa 25
9. Iezerul Latorița Comuna Malaia 10
10. Padurea Latorița Comuna Malaia 7,1
11. Rezervația Sterpu – Dealul Negru Comuna Voineasa 5
12. Rezervația Cristești Comuna Voineasa 3
13. Rezervatia paleontologică Golești Comuna Golești 10
14. Muzeul Trovanților Comuna Costești 1,1
15. Lacul Strejești Comuna Strejești 2378
Sursa: MDRL, Arii naturale protejate , accesibilă on -line la adresa http://www.docstoc.com/docs/115982480/ARII -PROTEJATE -REGIUNEA -OLTENIA

194 Anexa 3.2 Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică pe județe în perioada 2006 -2011
Annex 3.2 Tourist reception structures with functions of tourist accommodation by counties during 2006 -2011
Județ Anul 2 006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011
TOTAL Dolj
20 26 22 24 27 47
Mediul rural 3 4 1 2 3 10
TOTAL Gorj
41 40 40 61 61 69
Mediul rural 15 14 14 24 23 26
TOTAL Mehedinți
18 19 19 30 27 35
Mediul rural 2 1 1 5 5 5
TOTAL Olt
8 6 9 11 11 15
Mediul rural 0 0 0 0 0 1
TOTAL Valcea
163 168 165 173 179 211
Mediul rural 42 43 43 51 54 62
TOTAL Oltenia 250 259 255 299 305 377
Mediul rural 62 62 59 82 85 104
Sursa: Tempo online, INS

Anexa 3.3 Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, pe tipuri de structuri, în perioada 2006 -2011 (număr)
Annex 3.3 Tourist reception structures with functions of tourist accommodation, by types of structures, during 2006 -2011 (number)
2006 2007 2008 2009 2010 2011 +/-
Hoteluri 10 9 8 9 10 13 3
Moteluri 2 2 2 3 2 3 1
Vile turistice 18 17 17 18 20 21 3
Casu țe turistice 1 1 0 0 0 0 -1
Pensiuni turistice 2 1 1 0 0 2 0
Pensiuni agroturistice 27 30 29 48 48 60 33
Cabane turistice 0 0 0 1 2 2 2
Popasuri turistice 1 1 1 2 2 2 1
Tabere de elevi și preșcolari 1 1 1 1 1 1 0
Total, din care: 62 62 59 82 85 104 42 (167,74%)
Pensiuni turistice și agroturistice 29 31 30 48 48 62 213,79%
Jud. Dolj, din care: 1 1 5 –
Coțofenii din Față 2 –
Ișalnița 1 1 –
Pielești 1 –
Radovan 1 –
Vârtop 1 –
Jud. Gorj, din care: 10 11 11 19 17 19 –
Arcani 1 1 1 1 1 1 –
Baia de Fier 1 1 1 5 7 7 –
Crasna 1 1 1 –
Mușetești 1 –
Padeș 1 1 1 1 1 2 –
Peștișani 2 2 2 2 1 2 –
Polovragi 3 3 3 3 1 2 –
Runcu 1 1 1 3 3 2 –
Săcelu 1 2 2 2 2 2 –
Jud. Mehedinți, din care: 1 1 1 5 5 5 –
Hinova 1 –

195 2006 2007 2008 2009 2010 2011 +/-
Prunișor 1 1 –
Șimian 1 1 1 4 4 4 –
Jud. Olt, din care: 1 –
Bobicești 1 –
Jud.Vâlcea, din care: 17 18 18 24 26 32 –
Barbatești 1 1 1 1 1 1 –
Bujoreni 1 1 1 –
Costești 1 1 1 1 1 1 –
Măciuca 1 1 1 –
Mălaia 5 5 5 6 6 8 –
Slătioara 1 1 1 1 1 1 –
Tomșani 1 –
Vlădești 1 –
Voineasa 8 10 10 13 15 18 –
Alte tipuri 33 31 29 34 37 42 127,27%
Sursa: Tempo online, INS

Anexa 3.4 Capa citatea de cazare turistică existentă și în funcțiune, pe județe, în perioada 2006 -2011
Annex 3.4 Existing and operational tourist accommodation capacity by counties, during 2006 -2011
Capacitate existentă -locuri – Capacitate în funcțiune – număr locuri -zile –
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Total – Județul Vâlcea, din care: 10223 10556 10596 10877 10719 11526 2771481 2625499 2639045 2446611 2376073 2664215
Mediul rural 1945 1955 1997 2185 2262 2395 274401 233842 276304 2451 77 180331 179254
Pensiuni turistice și agroturistice 148 163 200 312 416 501 27714 20430 28531 48406 51817 85384
Total – Județul Gorj, din care: 1484 1439 1357 1967 1974 2255 411180 404003 443377 574273 556379 656987
Mediul rural 452 362 362 530 543 670 72972 56669 79663 140282 134092 157274
Pensiuni turistice și agroturistice 133 156 156 295 286 326 16881 25028 32892 74587 76910 85820
Total – Județul Mehedinți, din care: 1221 1276 1223 1537 1524 1587 436561 456820 467226 508503 508284 500359
Mediul rur al 222 222 222 290 288 282 80849 78326 81486 94888 88872 91847
Pensiuni turistice și agroturistice 14 14 14 82 80 74 4929 5110 8686 25416 23768 25287
Total – Județul Dolj, din care: 1297 1450 1290 1400 1646 2242 468908 475365 484432 510638 592472 720377
Mediul rural 68 105 37 95 205 373 23614 13505 13542 34675 71242 110644
Pensiuni turistice și agroturistice 20 20 0 0 0 129 7300 0 0 0 2907 27110
Total – Județul Olt, din care: 591 498 507 568 547 664 137862 145712 162501 192458 193320 219217
Mediul rural 0 0 0 0 0 16 0 0 0 0 0 3424
Pensiuni turistice și agroturistice 0 0 0 0 0 16 0 0 0 0 0 3424
Total – Regiunea Oltenia, din care: 14816 15219 14973 16349 16410 18274 4225992 4107399 4196581 4232483 4226528 4761155
Mediul rural 2687 2644 2618 3100 3298 3736 451836 382342 450995 515022 474537 542443
Pensiuni turistice și agroturistice 315 353 370 689 782 1046 56824 50568 70109 148409 155402 227025
Sursa: Tempo online, INS

Anexa 3.5 Numărul de sosiri și înnoptări din Regiunea Olteniei, pe județe, în perioa da 2006 -2011
Annex 3.5 Number of arrivals and overnight stays in the region of Oltenia by counties, during 2006 -2011
Sosiri turiști Număr de înnoptări
2006 2007 2008 2009 2010 2011 % 2006 2007 2008 2009 2010 2011 %
Județul Dolj
Total județ 44392 5668 4 57279 33529 28762 58538 131.9 93500 125526 137874 71689 65695 116427 124.5
Total mediu rural 1127 1312 556 2387 3752 15319 1359.3 3298 3517 2932 6016 8586 23720 719.2

196 Sosiri turiști Număr de înnoptări
2006 2007 2008 2009 2010 2011 % 2006 2007 2008 2009 2010 2011 %
Total pensiuni turistice și agroturistice – mediul rural 1127 0 0 0 116 5293 469.7 954 0 0 0 249 7062 740.3
Județul Gorj
Total județ 51564 58058 63190 59062 54967 63832 123.8 98094 105492 119731 115970 105726 136721 139.4
Total mediu rural 5316 5243 6211 8299 7390 9872 185.7 22145 19894 26410 30318 26250 32809 148.2
Total pensiuni tur istice și agroturistice – mediul rural 2937 3924 4337 5347 4791 5828 198.4 6405 8382 9287 12485 14225 17976 280.7
Județul Mehedinți
Total județ 46092 48542 57551 54126 54942 54778 118.8 125632 134875 148393 141007 135869 137129 109.2
Total mediu rural 2606 3293 3745 5095 4762 5019 192.6 44719 57217 56795 59540 49797 49695 111.1
Total pensiuni turistice și agroturistice – mediul rural 129 121 671 2037 2232 2517 1951.2 133 121 1100 4476 6891 5658 4254.1
Județul Olt
Total județ 19855 16461 17538 13924 14167 23700 119.4 52107 49915 43907 26349 22453 49458 94.9
Total mediu rural 0 0 0 0 0 113 x 0 0 0 0 0 1099 x
Total pensiuni turistice și agroturistice – mediul rural 0 0 0 0 0 113 x 0 0 0 0 0 1099 x
Județul Vâlcea
Total județ 208917 223326 233812 205473 184264 225997 108.2 1271596 1257688 1280263 1086589 960520 1046532 82.3
Total mediu rural 15799 17815 22802 18298 7279 9207 58.3 80197 62822 91135 67540 26846 31714 39.5
Total pensiuni turistice și agroturistice – mediul rural 2587 2224 2747 3067 2060 3865 149.4 7035 4830 6675 6772 4960 10485 149.0
Regiunea Oltenia
Total regiune 370820 403071 429370 366114 337102 426845 115.1 1640929 1673496 1730168 1441604 1290263 1486267 90.6
Total mediu rural 24848 27663 33314 34079 23183 39530 159.1 150359 143450 177272 163414 111479 139037 92.5
Total pensiuni turistice și agroturistice – mediul rural 6780 6269 7755 10451 9199 17616 259.8 14527 13333 17062 23733 26325 42280 291.0
Sursa: Tempo online, INS

Anexa 3 .6 Clasificarea comunelor din Regiunea Oltenie i pe nivele de potențial turistic
Annex 3.6 Classification of localities in Oltenia region by levels of tourism potential
Potențial Dolj Gorj Olt Mehedinți Vâlcea TOTAL %
CÂMPIE Redus 53 25 8 3 89 45,41
Mediu 40 1 30 14 5 90 45,92
Ridicat 8 3 3 1 2 17 8,67
Foarte ridicat 0 0,00
Total 101 4 58 23 10 196 100,00
DEAL Redus 1 3 5 11 20 17,39
Mediu 1 27 11 25 64 55,65
Ridicat 1 14 8 3 26 22,61
Foarte ridicat 3 1 1 5 4,35
Total 3 47 25 40 115 100,00
MUNTE Redus 0 0,00
Mediu 1 4 4 9 30,00
Ridicat 5 6 4 15 50,00
Foarte ridicat 4 2 6 20,00
Total 10 10 10 30 100,00
TOTAL Redus 54 3 25 13 14 109 31,96
% 49,54 2,75 22,94 11,93 12,84 100,00

% campie 98,15 0,00 100,00 61,54 21,43 81,65
% deal 1,85 100,00 0,00 38,46 78,57 18,35
% munte 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Mediu 41 29 30 29 34 163 47,80
% 25,15 17,79 18,40 17,79 20,86 100,00
% campie 97,56 3,45 100,00 48,28 14,71 55,21
% deal 2,44 93,10 0,00 37,93 73,53 39,26
% munte 0,00 3,45 0,00 13,79 11,76 5,52
Ridicat 9 22 3 15 9 58 17,01
% 15,52 37,93 5,17 25,86 15,52 100,00

197 Potențial Dolj Gorj Olt Mehedinți Vâlcea TOTAL %
% campie 88,89 13,64 100,00 6,67 22,22 29,31
% deal 11,11 63,64 0,00 53,33 33,33 44,83
% munte 0,00 17,24 0,00 20,69 11,76 9,20
Foarte ridicat 0 7 0 1 3 11 3,23
% 0,00 63,64 0,00 9,09 27,27 100,00
% campie 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
% deal 0,00 42,86 0,00 100,00 33,33 45,45
% munte 0,00 57,14 0,00 0,00 66,67 54,55
Total 104 61 58 58 60 341 100,00
% 30,50 17,89 17,01 17,01 17,60 100,00
% campie 97,12 6,56 100,00 39,66 16,67 57,48
% deal 2,88 77,05 0,00 43,10 66,67 33,72
% munte 0,00 16,39 0,00 17,24 16,67 8,80
Sursa: prelucrare după Ministerul Dezvoltării Regionale și a Turismului, Planul de amenajare a teritoriului Național – Secțiunea a VIII -a – zone turistice, http://www.mie.ro/printeaza.php?p=1081

Anexa 3.7 Situația ofertei turistice în mediul rural din Regiunea Olteniei, pe județe
Annex 3.7 The situation of rural tourism in Oltenia region by coun ties
Județ Comuna Forma de relief Potențial Pensiuni Margarete Ofertaturistică rurală -locuri – Tarif
Dolj Bratovoești Câmpie Mediu Maria 2 10 60
Pielesti Câmpie Mediu Exotic 2 13 100
Rerișor Câmpie Mediu Cristian 2 8 70
Radovan Câmpie Mediu Fântânele 4 24 150
Gorj Arcani Deal Ridicat Pentru tine, Prietene 3 18 100
Baia de Fier Munte Foarte ridicat Viitorul 4 28 120
Conacul Bunicilor 4 18 150
Panoramic 3 28 100
Ina 3 18 120
Andreea 3 25 120
Ancuței 3 8 100
Casa B obo 3 10 110
Casa Tobo 3 10 100
Casa Domnească 3 18 120
Alex 2 8 60
Casa cu mesteceni 3 12 100
Casa Maria 1 8 80
Teo 3 20 100
AlexMid 3 12 100
Dana 3 15 100
Alina 2 8 60
Casa Mecu 3 20 100
Casa Matea 2 10 80
Casa Dorali 2 8 80
Vila Elena 2 12 80
Crasna Munte Ridicat Alex&Maria 3 20 100
Mușetești Munte Ridicat Toscana Rustica 3 12 110
Natura 3 12 100
Padeș Munte Ridicat Izbucul Cernei 3 10 100
Valea Mare 2 8 80
Peștișani Munte Foarte ridicat Casa Brâncuși 2 30 80
Maria 2 12 80
Casa Vânătorului 3 10 100

198 Județ Comuna Forma de relief Potențial Pensiuni Margarete Ofertaturistică rurală -locuri – Tarif
Polovragi Munte Foarte ridicat Saradavy 3 18 100
Miraj 3 14 100
Castania 3 24 100
La Troița 1 9 90
Runcu Munte Foarte ridicat Casa Bella 3 24 100
Carmen Puiu 3 10 100
Ștefănița 3 25 100
Nona 3 18 100
Bella 3 25 100
Carmen 3 10 90
Săcelu Deal Ridicat Lucia 3 25 65
Mehedinți Ilovița Munte Ridicat Conacul Grecului 2 10 60
Prunișor Deal Ridicat La Prunișor 3 9 100
Șimi an Deal Foarte ridicat Cambera 3 18 100
Smile 3 20 100
Vâlcea Bărbătești Munte Ridicat Mircea Valeriu 2 4 60
Calu Bălan 2 9 80
Bujoreni Munte Foarte ridicat Intim 3 16 80
Costești Munte Foarte ridicat Arnota 2 14 100
Evrica 3 40 100
Nicoleta 3 24 120
Ferigile 2 8 100
Ralu și Ello 3 12 100
Mălaia Munte Mediu Elena 4 6 120
Garvis 3 24 90
Casa dintre lacuri 2 8 80
La Casa Albă 3 16 80
Ciobănelu 3 48 80
Monica 2 8 80
Slătioara Munte Foarte ridicat Lume Nouă 2 14 80
Vaideeni Munte Ridicat Moara Viselor 3 14 90
Voineasa Munte Ridicat Antoaneta 2 10 60
La Săndel 2 14 80
Ștefănescu 2 8 70
Paitra Lotrului 2 24 110
Lazăr 3 20 100
Bella Venere 3 18 100
Giulia 2 20 70
Valea Haiducilor 2 9 75
Popasul Haiducului 3 21 120
Casa de Vacanță Daria 2 6 90
Casa Apollo 3 4 120
Dori și Teo 2 8 60
Traian 3 4 100
Bradul 3 18 100
Luminița 2 12 80
Mariana 2 10 80
Manasie 2 3 80
Andr eea 2 4 80
Olt Bobicești Câmpie Mediu Pădurea Sarului 2 16 80
TOTAL 1236
Sursa: prelucrări proprii

199 Anexa 4.1 Resurse naturale importante din județul Dolj
Annex 4.1 Important natural resources in Dolj County
Sursa: MDRL, Arii naturale protejate , accesibil ă on-line la adresa http://www.docstoc.com/docs/115982480/ARII -PROTEJATE -REGIUNEA -OLTENIA Denumire arie protejată Localitate Procent di n localitate sau ha Tip arie protejată
Balta Lată Ciupercenii Noi 2398 Arie protejată de interes național
Balta Neagră Desa 2397 Arie protejată de interes național
Bistreț Bistreț 6% Natura 2000 – SPA – Arie de Protecție Specială
Calafat – Ciuperceni – Dunăre Ciupercenii Noi 60%
Natura 2000 – SPA – Arie de Protecție Specială Desa 83%
Piscu Vechi 69%
Poiana Mare 38%
Ciuperceni -Desa Ciupercenii Noi 99%
Natura 2000 – SCI – Situri de importanță Comunitară Desa 99%
Piscu Vechi 69%
Poiana Mare 49%
Rast 12%
Complexul lacustru Preajba -Făcăi Malu Mare 2394 Arie protejată de interes național
Lacul Adunații de Geormane Bratovoești 2393 Arie protejată de interes național
Lacul Ionele Desa 2396 Arie protejată de interes national
Maglavit Cetate 10% Natura 2000 – SPA – Arie de Protecție Specială Maglavit 21%
Pajiștea Cetate din Lunca Dunării Cetate 2388 Arie protejată de interes național
Pajiștea halofilă Gighera Gighera 2387 Arie protejată de interes național
Poiana Bujorului din Păd urea Plenița Plenița 1% Natura 2000 – SCI
Situri de importanță Comunitară
Punctul fosilifer Bucovăț Bucovăț 2390 Arie protejată de interes național
Râurile Desnățui și Terpezița amonte de Fântânele Radovan 2399 Arie protejată de interes național
Rezerv ațiaornitologicăCiuperceni -Desa Ciupercenii Noi 2392 Arie protejată de interes național
Valea Oltului Inferior Teslui 26% Natura 2000 – SPA – Arie de Protecție Specială
Valea Rea Radovan 2385 Arie protejată de interes național
Confluența Jiu -Dunăre Bratovoești 23%
Natura 2000 – SPA – Arie de Protecție Specială Calopăr 16%
Gighera 26%
Malu Mare 5%
Ostroveni 62%
Podari 3%
Țuglui 9%
Coridorul Jiului Almăj 4%
Natura 2000 – SCI – Situri de importanță Comunitară Bistreț 42%
Brădești 6%
Bratovoești 23%
Bucovăț 41%
Călărași 10%
Calopăr 21%
Coțofenii din dos 10%
Gighera 39%
Ișalnița 1%
Malu Mare 5%
Ostroveni 63%
Podari 10%
Țuglui 90%
Vârvoru de jos 14%

200 Anexa 4.2 Principalele resurse antropice din județul Dolj
Annex 4.2 Main anthropogenic resources in Dolj County
Localitate Forma de
relief Tipologie obiectiv turisti c Obiectiv turistic antropic
Brabova Câmpie Monumente istorice și arhitecturale Cula Izvoranu – Geblescu din sec. XVIII
Cioroiași Câmpie Vestigii arheologice Vilă rustică, sec. II Epoca daco -romană; Castru, sec. II Epoca daco -romană
Daneți Câmpie Vestig ii arheologice Așezarea daco -romană de la Locusteni, sec. IV Epoca daco -romană
Verbița Câmpie Vestigii arheologice Așezarea fortificată din epoca bronzului de la Verbicioara
Bucovăț Câmpie Vestigii arheologice Cetatea dacică Pelendava, Latene
Coțofenii din Dos Câmpie Vestigii arheologice Cetate, sec. V – II î.e.n, Latene; Așezare, Epoca bronzului timpuriu; Așezare, Neolitic; Situl arheologic de la Coțofenii din Dos, Neolitic
Măceșu de Sus Câmpie Obiceiuri și tradiții etnofolclorice Țesături – covoare olt enești – creatori individuali
Țuglui Câmpie Obiceiuri și tradiții etnofolclorice Proorul – obicei popular laic ce se practică în ziua Sfântului Gheorghe
Simnicu de Sus Câmpie Vestigii arheologice Cetatea dacică de la Izvor, sec. I , Latene târziu
Desa Câmpie Vestigii arheologice Castrul roman de la Desa, sec. III Epoca daco -romană
Melinești Câmpie Monumente istorice și arhitecturale Conac, modif. sec. XIX 1695 – 1705; Ansamblul curții boierilor Jieni, sec XVII – XVIII
Monumente religioase Biserica „S f. Voievozi‖ , 1774; modif. 1894
Vârvoru de Jos Câmpie Monumente religioase Biserica „Sf. Voievozi‖ a fostului schit Ciutura, 1651; modif. 1851
Cernătești Câmpie Monumente istorice și arhitecturale Cula Cernăteștilor, sec. XVIII
Calopar Câmpie Vestigii arheologice Fortificație, sec. XIV, Epoca medievală ; Cetate, sec. IV – II î.e.n, Latene ; Așezare, Perioada de tranziție la epoca bronzului ; Situl arheologic de la Bazdana – Calopar, punct
„La Cucuioara‖, sec. IV – II î.e.n
Podari Deal Monumente religioase Biserica „Sf. Dumitru‖, 1656 – 1658; Stăreție, 1956; pe ruine de sec. XVII; Chilii, înc. sec. XX; pe ruinele caselor vechi; Turn clopotniță, sec. XVIII; Mănăstirea Jitianu, sf.
sec. XVI, ref. 1656 – 1658
Malu Mare Deal Monumente istorice și arhitecturale Conacul lui Stan Janu, sec. XVIII; Ansamblul curții boierilor Jieni, sec XVII – XVIII
Monumente religioase Biserica „Sf. Ștefan si Sf. Gheorghe‖, sec.XVII ref. 1778 – 1779
Almăj Deal Monumente istorice și arhitecturale Cula Poenaru, 1764; modif. 1896
Monumente religioase Biserica „Sf.Voievozi‖,1787 -1789
Sursa: prelucrare după Ministerul Dezvoltării Regionale și a Turismului, Planul de amenajare a teritoriului Național – Secțiunea a VIII -a – zone turistice, http://www.mie.ro/printeaza.php?p=1081

Anex a 4.3 Matricea distanței dintre localități cu acces la resurse antropice – județ Dolj
Annex 4.3 Distance matrix between localities with access to anthropogenic resources – Dolj County
Nr. crt Localitate 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17
1 Brabova 0 77,9 78,8 29,2 35,5 34,8 92,8 47,8 40,5 86,0 62,6 49,8 34,5 54,1 40,8 42,0 42,8
2 Cioroiasi 77,9 0 74,7 59,1 38,7 67,8 40,4 44,5 57,4 54,6 79,5 24,6 80,9 50,8 38,1 49 65,4
3 Daneti 78,8 74,7 0 117,7 51,4 68,8 39,6 53,2 60 107,7 82,1 66 81,8 45,1 49,2 36,9 66,3
4 Verbita 29,2 59,1 117,7 0 66,3 78,9 87,9 86,6 81,3 64,3 103,4 67,6 63,7 92,9 79,6 80,7 85
5 Bucovat 35,5 38,7 51,4 66,3 0 25,4 65,3 20,3 14,9 85,5 37,1 14,3 38,4 26,6 13,3 14,4 22,9
6 Cotofenii din Dos 34,8 67,8 68,8 78,9 25,4 0 82,7 37,7 30,3 111,6 41,3 39,6 18 44 30,7 31,8 28,3
7 Macesu de Sus 92,8 40,4 39,6 87,9 65,3 82,7 0 50,7 72,3 66,4 94,4 59,5 95,8 42,6 53 63,9 80,3
8 tuglui 47,8 44,5 53,2 86,6 20,3 37,7 50,7 0 27,3 91,2 49,4 24,2 50,8 9,9 8 18,9 35,3
9 simnicu de Sus 40,5 57,4 60 81,3 14,9 30,3 72,3 27,3 0 103,7 24,2 29,1 43,3 33,2 19,8 21 22,5
10 Desa 86,0 54,6 107,7 64,3 85,5 111,6 66,4 91,2 103,7 0 126,3 71,3 124,7 97,6 84,8 95,8 112,1
11 Melinesti 62,6 79,5 82,1 103,4 37,1 41,3 94,4 49,4 24,2 126,3 0 51,2 48,3 55,3 41,9 43,1 41,2
12 Vârvoru de Jos 49,8 24,6 66 67,6 14,3 39,6 59,5 24,2 29,1 71,3 51,2 0 49,9 30,5 17,8 28,7 37,2
13 Cernatesti 34,5 80,9 81,8 63,7 38,4 18 95,8 50,8 43,3 124,7 48,3 49,9 0 57,1 43,7 44,9 35,3
14 Calopar 54,1 50,8 45,1 92,9 26,6 44 42,6 9,9 33,2 97,6 55,3 30,5 57,1 0 43,7 44,9 35,3
15 Podari 40,8 38,1 49,2 79,6 13,3 30,7 53 8 19,8 84,8 41,9 17,8 43,7 43,7 0 11,9 28,2
16 Malu Mare 42,0 49 36,9 80,7 14,4 31,8 63,9 18,9 21 95,8 43,1 28,7 44,9 44,9 11,9 0 29,4
17 Almaj 42,8 65,4 66,3 85 22,9 28,3 80,3 35,3 22,5 112,1 41,2 37,2 35,3 35,3 28,2 29,4 0
Sursa: calculate pe baza distanțelor de pe site -ul http://www.distanta.com/

201 Anexa 4.4 Resurse naturale importante din județul Gorj
Annex 4.4 Important natural resources in Gorj County
Denumire arie protejat ă Localitate Procent din localitate sau – ha Tip arie protejată
Coridorul Jiului Aninoasa 23%
Natura 2000 – SCI Situri de importanță Comunitară Bâlteni 33%
Bărbătești 9%
Borăscu 1%
Brănești 35%
Dănești 6%
Drăguțești 14%
Ionești 13%
Negomir 1%
Plopșoru 54%
Săulești 1%
Țânțăreni 9%
Turburea 3%
Urdari 99%
Nordul Gorjului de Est Baia de Fier 83%
Natura 2000 – SCI Situri de importanță Comunitară Crasna 62%
Mușetești 58%
Domogled -Valea Cernei Padeș 71% Natura 2000 – SPA – Arie de Protecție Specială
Munții Retezat Padeș 1% Natura 2000 – SPA – Arie de Protecție Specială
Platoul Mehedinți Padeș 5% Natura 2000 – SCI Situri de importanță Comunitară
Nordul Gorjului de Vest Godinești 8%
Natura 2000 – SCI Situri de import anță Comunitară Padeș 23%
Runcu 86%
Schela 73%
Stănești 67%
Turcinești 2%
Peștișani 69%
Parâng Baia de Fier 1% Natura 2000 – SCI
Situri de importanță Comunitară Crasna 13%
Locul Fosilifer Groșera Aninoasa 1 ha Arie protejată de inter es național
Peștera Muierii Baia de Fier 19 ha Arie protejată de interes national
Parcul Național Domogled – Valea Cernei –Piatra Cloșanilor (inclusiv Peșterile Cloșani și Cioaca cu Brebenei); Ciucevele
Cernei; Peștera Martel; Cheile Corcoaiei Padeș 2932 ha Arie protejată de interes național (Parc național)
Peștera Iedului Baia de Fier Arie protejată de interes național
Locul Fosilifer Buzești Crasna 1 ha Arie protejată de interes național
Peștera Martel PN – B Padeș 2 ha Arie protejată de interes na țional
Peștera Lazului Padeș 2 ha Arie protejată de interes național
Muntele Oslea Padeș 280 ha Arie protejată de interes național
Ciucevele Cernei PN – B Padeș 1166 ha Arie protejată de interes național
Cheile Corcoaiei PN – B Padeș 34 ha Arie protej ată de interes național
Piatra Cloșanilor (inclusiv peșterile cloșani si Cioaca cu Brebenei) PN – B Padeș 1730 ha Arie protejată de interes național
Pădurea Gorganu Padeș 21,3 ha Arie protejată de interes național
Piatra Boroștenilor Peștișani 28 ha Arie protejată de interes național
Pădurea Polovragi Polovragi 10 ha Arie protejată de interes național
Cheile Oltețului și Peștera Polovragi Polovragi 150 ha Arie protejată de interes național
Izbucul Jaleșului Runcu 20 ha Arie protejată de interes națio nal
Cheile Sohodolului Runcu 350 ha Arie protejată de interes național

202 Sursa: MDRL, Arii naturale protejate , accesibilă on -line la adresa http://www.docstoc.com/docs/115982480/ARII -PROTEJATE -REGIUNEA -OLTENIA

Anexa 4.5 Matricea distanței dintre localități cu acces la resurse naturale – județ Gorj
Annex 4.5 Distance matrix between localities with access to natural resources – Gorj County
Nr.
crt Localitate 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28
1 Aninoasa 0 60,8 46,8 14,3 36,4 18,1 55,4 50,7 58,1 84,7 33,9 58 53,1 93,9 71,8 35,7 66,7 66,1 41,9 8,4 67,6 34,9 60,4 19,8 11,3 54,5 42,9 15
2 Baia de
Fier 60,8 0 62 46,5 94,1 86,6 24,1 48,9 56,3 82,9 91,6 32 84,6 92,1 70 68,2 5,6 64,3 28,5 57,6 59,8 33,1 57,1 92,6 64,3 51,2 66,5 52,7
3 Balteni 46,8 62 0 40,6 37,1 29,7 57,8 27,9 27,8 42,4 34,6 57,1 23,6 60,3 38,2 11,2 69,1 47,2 44,3 51,7 55,6 35 46,2 35,7 48,6 42,5 9,6 46,8
4 Barbatesti 14,3 46,5 40,6 0 55,6 37,3 41 36,4 43,8 70,4 49,3 43,7 63,1 79,6 57,5 46,6 52,3 51,8 27,6 11,1 53,2 20,6 46 32,7 17,7 40,2 45 12,2
5 Borascu 36,4 94,1 37,1 55,6 0 19,2 83,6 59,9 45,9 51,7 17,4 75,2 18,7 65,6 56,3 25,9 101 65,3 76,3 49,8 73,7 66,9 64,2 25,2 38 60,6 25,2 56,3
6 Branesti 18,1 86,6 29,7 37,3 19,2 0 82,3 52,4 56,4 71 16,7 85,7 35,9 88,9 66,8 18,5 93,6 75,8 68,9 31,5 84,2 59,5 74,8 6,9 19,8 71,1 25,7 38,1
7 Crasna 55,4 24,1 57,8 41 83,6 82,3 0 40,9 38 63,5 86,1 8,4 65,1 72,7 50,6 62,7 28,4 45 13,7 52,1 36,3 27,6 33,5 87,1 58,8 27,6 61,1 47,3
8 Danes ti 50,7 48,9 27,9 36,4 59,9 52,4 40,9 0 13,1 43,3 57,4 32,3 40,2 52,5 30,4 34 54,7 24,7 29,9 47,5 30,8 16,3 21,3 58,4 54,1 17,7 32,4 42,6
9 Dragutesti 58,1 56,3 27,8 43,8 45,9 56,4 38 13,1 0 34 61,3 29,3 27,2 49,6 27,4 37,9 62,1 21,8 37,4 54,9 27,8 23,7 18,4 62,4 75,2 14,7 36,3 50
10 Godinesti 84,7 82,9 42,4 70,4 51,7 71 63,5 43,3 34 0 75,9 55,1 41,8 13,9 13,5 52,5 88,7 24,7 63,9 81,5 53,6 50,3 38,7 77 89,8 40,5 50,9 76,6
11 Ionesti 33,9 91,6 34,6 49,3 17,4 16,7 86,1 57,4 61,3 75,9 0 90,6 34,1 87,4 71,7 23,4 98,5 80,7 73,8 43,5 89,1 64,4 79,7 16,6 31,7 76 25,4 50
12 Musetesti 58 32 57,1 43,7 75,2 85,7 8,4 32,3 29,3 55,1 90,6 0 40,1 64,3 42,2 67,4 36,3 36,5 21,6 60,1 27,8 23,6 25,1 91,9 66,7 19,2 65,8 55,2
13 Negomir 53,1 84,6 23,6 63,1 18,7 35,9 65,1 40,2 27,2 41,8 34,1 40,1 0 59,7 37,5 33,7 91,6 46,6 66,8 74,2 55 50,9 45,5 41,9 54,7 41,9 32,1 69,3
14 Pades 93,9 92,1 60,3 79,6 65,6 88,9 72,7 52,5 49,6 13,9 87,4 64,3 59,7 0 22,7 70,4 97,9 33,9 73,2 90,7 62,8 59,5 48 94,9 107,8 49,7 68,8 85,8
15 Pestisan i 71,8 70 38,2 57,5 56,3 66,8 50,6 30,4 27,4 13,5 71,7 42,2 37,5 22,7 0 48,3 75,8 11,8 51 68,6 40,7 37,4 25,8 72,8 85,6 27,6 46,7 63,7
16 Plopsoru 35,7 68,2 11,2 46,6 25,9 18,5 62,7 34 37,9 52,5 23,4 67,4 33,7 70,4 48,3 0 75,1 57,3 50,4 49,1 65,7 41 56,3 24,5 37,3 52,6 7,2 55,6
17 Polovragi 66,7 5,6 69,1 52,3 101 93,6 28,4 54,7 62,1 88,7 98,5 36,3 91,6 97,9 75,8 75,1 0 70,2 34,3 63,5 64,1 38,9 64,4 98,5 70,1 58,5 72,4 58,6
18 Runcu 66,1 64,3 47,2 51,8 65,3 75,8 45 24,7 21,8 24,7 80,7 36,5 46,6 33,9 11,8 57,3 70,2 0 45,4 62,9 35 31,7 20,2 83 69,6 21,9 56,9 58
19 Sacelu 41,9 28,5 44,3 27,6 76,3 68,9 13,7 29,9 37,4 63,9 73,8 21,6 66,8 73,2 51 50,4 34,3 45,4 0 38,7 46,8 14,2 39,6 73,7 45,3 33,7 47,6 33,8
20 Saulesti 8,4 57,6 51,7 11,1 49,8 31,5 52,1 47,5 54,9 81,5 43,5 60,1 74,2 90,7 68,6 49,1 63,5 62,9 38,7 0 64,4 31,7 57,2 26,8 11,9 51,3 56,2 14,1
21 Schela 67,6 59,8 55,6 53,2 73,7 84,2 36,3 30,8 27,8 53,6 89,1 27,8 55 62,8 40,7 65,7 64,1 35 46,8 64,4 0 33,2 22,7 90,4 71 13,1 64,3 59,5
22 Scoarta 34,9 33,1 35 20,6 66,9 59,5 27,6 16,3 23,7 50,3 64,4 23,6 50,9 59,5 37,4 41 38,9 31,7 14,2 31,7 33,2 0 26 65,5 38,3 20,1 39,4 26,8
23 Stanesti 60,4 57,1 46,2 46 64,2 74,8 33,5 21,3 18,4 38,7 79,7 25,1 45,5 48 25,8 56,3 64,4 20,2 39,6 57,2 22,7 26 0 81,8 63,8 9,6 55,7 52,3
24 tantareni 19,8 92,6 35,7 32,7 25,2 6,9 87,1 58,4 62,4 77 16,6 91,9 41,9 94,9 72,8 24,5 98,5 83 73,7 26,8 90,4 65,5 81,8 0 15,1 77,1 31,7 33,4
25 Turburea 11,3 64,3 48,6 17,7 38 19,8 58,8 54,1 75,2 89,8 31,7 66,7 54,7 107,8 85,6 37,3 70,1 69,6 45,3 11,9 71 38,3 63,8 15,1 0 57,9 44,4 18,4
26 Turcinesti 54,5 51,2 42,5 40,2 60,6 71,1 27,6 17,7 14,7 40,5 76 19,2 41,9 49,7 27,6 52,6 58,5 21,9 33,7 51,3 13,1 20,1 9,6 77,1 57,9 0 51,2 46,2
27 Urdari 42,9 66,5 9,6 45 25,2 25,7 61,1 32,4 36,3 50,9 25,4 65,8 32,1 68,8 46,7 7,2 72,4 56,9 47,6 56,2 64,3 39,4 55,7 31,7 44,4 51,2 0 62,8
28 Vladimir 15 52,7 46,8 12,2 56,3 38,1 47,3 42,6 50 76,6 50 55,2 69,3 85,8 63,7 55,6 58,6 58 33,8 14,1 59,5 26,8 52,3 33,4 18,4 46,2 62,8 0
Sursa: calculate pe baza dis tanțelor de pe site -ul http://www.distanta.com/

Denumire arie protejată Localitate Procent din localitate sau – ha Tip arie protejată
Piatra Buha Săcelu 1 ha Arie protejată de interes național
Formațiuni eocene de la Săcelu Săce lu 1 ha Arie protejată de interes național
Valea Sodomului Săcelu 1 ha Arie protejată de interes național
Izvoarele Minerale Săcelu Săcelu 1 ha Arie protejată de interes național
Piatra Biserica Dracilor Săcelu 1 ha Arie protejată de interes național
Locul Fosilifer Săulești Săulești 1 ha Arie protejată de interes național
Dealul Gornăcelu Schela 1 ha Arie protejată de interes național
Defileul Jiului Schela 12% Natura 2000 – SCI Situri de importanță Comunitară
Valea Ibanului Scoarța 1 ha Arie protej ată de interes național
Locul Fosilifer Valea Desului Vladimir 1 ha Arie protejată de interes național

203 Anexa 4.6 Principalele resurse antropice din județul Gorj
Annex 4.6 Main anthropogenic resources in Gorj County
Localitate Forma de
relief Tipologie obiectiv turistic Obiectiv turistic antropic
Aninoasa Deal Obiceiuri și tradiții etnofolclorice Obiceiuri și arhitectură tradițională
Arcani Deal Obiceiuri și tradiții etnofolclorice Obiceiuri și arhitectură tradițională ; Homanul: Manifestare etnofolclrică: 28 martie
Baia de Fier Deal Obiceiuri și tradiții e tnofolclorice Obiceiuri și arhitectură tradițională; Maria Dinoiu: cusături, țesut; Festivalul interjudețean de folclor pastoral „Coborâtul oilor de la
munte‖ (a doua duminică din septembrie)
Bengești –
Ciocadia Deal Obiceiuri și tradiții etnofolclorice Obiceiuri și arhitectură tradițională
Bolboși Deal Obiceiuri și tradiții etnofolclorice Festivalul lăutarilor gorjeni (14 septembrie)
Bustuchin Deal Obiceiuri și tradiții etnofolclorice Festivalul „Rapsozii Gilortului, Galbenului, Oltețului și Amaradiei
(26-27 iulie)
Câlnic Deal Obiceiuri și tradiții etnofolclorice Ceramic ǎ, familii de olari
Ciuperceni Munte Obiceiuri și tradiții etnofolclorice Focuri peste zăpezi: Manifestare cultural -religioasă închinată Sf. Trifon (1 februarie); Manifestarea comunitară „Logodna vinului cu ulcica‖, Ceramic ǎ, familii de olari
Crasna Munte Obiceiuri și tradiții etnofolclorice Obiceiuri și arhitectură tradițională; Cioplituri în lemn, meșteri individuali; Sărbătoarea Sânzienelor (24 iunie)
Dănciulești Deal Obiceiuri și tra diții etnofolclorice Sărbătoarea Radineștilor (2 iulie)
Dragotești Deal Obiceiuri și tradiții etnofolclorice Festivalul folcloric al Jilțurilor „Cântecul văilor‖ (27 iulie)
Glogova Deal Obiceiuri și tradiții etnofolclorice Obiceiuri și arhitectură tradiț ională, Ion Retezeanu: Ceramică; Ceramic ǎ, familii de olari
Godinești Deal Obiceiuri și tradiții etnofolclorice Festivalul folcloric pentru tineret (6 august)
Hurezani Deal Obiceiuri și tradiții etnofolclorice Festivalul folcloric „Amaradia‖ (28 mai)
Lelești Deal Obiceiuri și tradiții etnofolclorice Obiceiuri și arhitectură tradițională; muzeu
Mătăsari Deal Obiceiuri și tradiții etnofolclorice „Sarbatorile dealului: Manifestare etnofolclorică – 26 martie; Memorial „Maria Apostol‖/Ghermanul (12 mai)
Mușetești Deal Obiceiuri și tradiții etnofolclorice Obiceiuri și arhitectură tradițională
Padeș Deal Obiceiuri și tradiții etnofolclorice Obiceiuri și arhitectură tradițională
Pestișani Deal Obiceiuri și tradiții etnofolclorice Obiceiuri și arhitectură trad ițională; muzeu
Plopsoru Deal Obiceiuri și tradiții etnofolclorice Ceramic ǎ, familii de olari
Polovragi Deal Obiceiuri și tradiții etnofolclorice Obiceiuri și arhitectură tradițională; Urcatul oilor la munte – festival folcloric pastoral; Târgul anual d e Sfântu Ilie – târg tradițional (art ǎ popular ǎ, obiecte de uz gospodăresc,
vite etc.); cioplituri în lemn, meșteri individuali, muzee, Nedeia de Sf. Ilie (20 iulie)
Prigoria Deal Obiceiuri și tradiții etnofolclorice Obiceiuri și arhitectură tradițională
Runcu Câmpie Obiceiuri și tradiții etnofolclorice Obiceiuri și arhitectură tradițională
Săcelu Deal Obiceiuri și tradiții etnofolclorice Obiceiuri și arhitectură tradițională
Scoarța Munte Obiceiuri și tradiții etnofolclorice Obiceiuri și arhitectură tr adițională
Stanesti Deal Obiceiuri și tradiții etnofolclorice Obiceiuri și arhitectură tradițională; „Pastorala Floriilor: Complex de manifestări culturale și artistice închinate sărbător ilor pALSCALe – 16 aprilie
Telești Deal Obiceiuri și tradiții etnof olclorice Sărbătoarea Sf. Gheorghe în dealul Teleștilor (manifestare cultural –
Religioasă din 24 aprilie)
Glogova Deal Monumente istorice și arhitecturale Casa Glogoveanu, sec. XVII – XVIII; Ansamblul Glogoveanu, sec. XVII – XVIII
Slivilești Munte Monum ente istorice și arhitecturale Cula Cioaba -Chintescu,1762, 1818 -1825
Turcinești Deal Monumente istorice și arhitecturale Casa Cărtianu, sf. sec. XVIII
Bălănești Deal Monumente religioase Biserica de lemn „Sf. Voievozi‖,1680
Crasna Munte Monumente religi oase Biserica „Sf. Nicolae‖,1636; Chilii, sec. XVII; Turn clopotniță sec.XVII; Zid de incintă, sec. XVII; Ansamblul schitului Crasna,1636
Crușeț Deal Monumente religioase Biserica de lemn „Intrarea in Biserica‖,1684
Glogova Deal Monumente religioase Biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva‖, 1728, ref. 1791 -1792; Biserica „Sf. Nicolae‖,1730; Zid de incintă, sec. XVIII
Polovragi Deal Monumente religioase Biserica „Adormirea Maicii Domnului‖,1648; Bolnița „Sf. Nicolae‖,1732; Stăreție, sec. XVII – XVIII, Turn clopotniță1648, Mănăstirea Polovragi, sec.XVI – XVIII
Baia de Fier Deal Vestigii arheologice Așezare,Paleolitic mijlociu; Așezare,Epoca bronzului; Situl arheologic de la „Peștera Muierilor‖
Pestișani Deal Vestigii arheologice Așezarea paleolitică de la Boroșteni, Paleolitic superior
Telești Deal Vestigii arheologice Necropolă, Hallstatt târziu; Așezare, sec. VI – V a.Chr. Hallstatt; Situl arheologic de la Telești; Necropola Hallstatt de la Telești, sec. VI – V a. Chr. Hallstatt târziu
Schela Munte Monu mente religioase Biserica de lemn „Sf. Dumitru‖,1781
Sursa: prelucrare după Ministerul Dezvoltării Regionale și a Turismului, Planul de amenajare a teritoriului Național – Secțiunea a VIII -a – zone turistice, http://www.mie.ro/printeaza.php?p=1081

204 Anexa 4.7 Matricea distanței dintre localități cu acces la resurse antropice – județ Gorj
Annex 4.7 Distance matrix between localities with access to anthropogenic resources – Gorj County
Nr.
crt Localitate 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32
1 Aninoasa 0 61 55 85 58 94 72 36 67 66 42 68 35 60 55 65 42 43 50 73 78 67 54 95 29 61 60 47 73 51 47 51
2 Baia de Fier 61 0 24 83 32 92 70 68 6 64 29 60 33 57 51 63 21 101 35 67 75 65 86 98 60 60 84 23 67 109 45 81
3 Crasna 55 24 0 64 8 73 51 63 28 45 14 36 28 34 28 44 23 78 57 48 56 99 67 79 55 40 65 33 49 81 19 75
4 Godinesti 85 83 64 0 55 14 14 53 89 25 64 54 50 39 41 21 64 43 89 19 12 124 33 20 84 30 26 71 30 46 46 108
5 Musetesti 58 32 8 55 0 64 42 67 36 37 22 28 24 25 19 35 31 69 65 40 48 107 59 70 63 32 57 41 40 72 11 83
6 Pades 94 92 73 14 64 0 23 70 98 34 73 63 60 48 50 30 73 57 98 39 26 126 46 12 94 39 40 81 39 48 55 110
7 Pestisani 72 70 51 14 42 23 0 48 76 12 51 41 37 26 28 8 51 50 76 17 24 120 40 29 71 17 33 59 17 54 33 104
8 Plopsoru 36 68 63 53 67 70 48 0 75 57 50 66 41 56 53 50 51 33 65 37 42 71 36 77 61 55 40 55 37 41 57 55
9 Polovragi 67 6 28 89 36 98 76 75 0 70 34 64 39 64 59 69 27 107 35 73 81 60 92 104 56 65 90 24 73 115 51 76
10 Runcu 66 64 45 25 37 34 12 57 70 0 45 35 32 20 22 5 46 61 70 27 35 130 50 40 66 9 44 53 27 64 27 86
11 Sacelu 42 29 14 64 22 73 51 50 34 45 0 47 14 40 34 44 10 82 42 48 56 86 68 79 42 41 65 20 48 90 26 62
12 Schela 68 60 36 54 28 63 41 66 64 35 47 0 33 23 13 34 47 68 71 38 46 137 57 69 67 30 55 54 39 71 29 87
13 Scoarta 35 33 28 50 24 60 37 41 39 32 14 33 0 26 20 31 14 63 39 34 42 79 53 66 35 27 51 22 35 66 13 55
14 Stanesti 60 57 34 39 25 48 26 56 64 20 40 23 26 0 10 19 40 59 64 25 33 129 48 54 60 15 42 47 25 62 22 80
15 Turcinesti 55 51 28 41 19 50 28 53 59 22 34 13 20 10 0 21 34 55 58 25 33 124 44 56 54 17 42 41 26 58 16 74
16 Arcani 65 63 44 21 35 30 8 50 69 5 44 34 31 19 21 0 44 52 69 18 26 121 41 36 65 10 35 52 18 55 26 85
17 Bengesti –
Ciocadia 42 21 23 64 31 73 51 51 27 46 10 47 14 40 34 44 0 82 35 48 56 86 68 79 42 41 65 13 49 90 27 62
18 Bolbosi 43 101 78 43 69 57 50 33 107 61 82 68 63 59 55 52 82 0 98 35 33 79 11 44 82 57 17 88 40 9 59 63
19 Bustuchin 50 35 57 89 65 98 76 65 35 70 42 71 39 64 58 69 35 98 0 73 81 46 83 104 21 65 88 22 73 106 51 42
20 Câlnic 73 67 48 19 40 39 17 37 73 27 48 38 34 25 25 18 48 35 73 0 9 108 25 43 68 24 18 56 6 39 30 92
21 Ciuperceni 78 75 56 12 48 26 24 42 81 35 56 46 42 33 33 26 56 33 81 9 0 114 22 37 76 32 16 63 14 36 38 98
22 Danciulesti 67 65 99 124 107 126 120 71 60 130 86 137 79 129 124 121 86 79 46 108 114 0 89 114 47 126 96 63 109 87 94 28
23 Dragotesti 54 86 67 33 59 46 40 36 92 50 68 57 53 48 44 41 68 11 83 25 22 89 0 56 79 46 7 74 29 14 48 73
24 Glogova 95 98 79 20 70 12 29 77 104 40 79 69 66 54 56 36 79 44 104 43 37 114 56 0 100 45 49 87 45 35 61 98
25 Hurezani 29 60 55 84 63 94 71 61 56 66 42 67 35 60 54 65 42 82 21 68 76 47 79 100 0 61 83 46 69 90 47 20
26 Lelesti 61 60 40 30 32 39 17 55 65 9 41 30 27 15 17 10 41 57 65 24 32 126 46 45 61 0 40 48 24 61 23 81
27 Matasari 60 84 65 26 57 40 33 40 90 44 65 55 51 42 42 35 65 17 88 18 16 96 7 49 83 40 0 72 22 20 47 80
28 Prigoria 47 23 33 71 41 81 59 55 24 53 20 54 22 47 41 52 13 88 22 56 63 63 74 87 46 48 72 0 56 95 34 67
29 Telesti 73 67 49 30 40 39 17 37 73 27 48 39 35 25 26 18 49 40 73 6 14 109 29 45 69 24 22 56 0 43 30 93
30 Slivilesti 51 109 81 46 72 48 54 41 115 64 90 71 66 62 58 55 90 9 106 39 36 87 14 35 90 61 20 95 43 0 56 71
31 Balanesti 47 45 19 46 11 55 33 57 51 27 26 29 13 22 16 26 27 59 51 30 38 94 48 61 47 23 47 34 30 56 0 67
32 Cruset 51 81 75 108 83 110 104 55 76 86 62 87 55 80 74 85 62 63 42 92 98 28 73 98 20 81 80 67 93 71 67 0
Sursa: calculate pe baza distanțelor de pe site -ul http://www.dis tanta.com/

Anexa 4.8 Resurse naturale importante din județul Olt
Annex 4.8 Important natural resources in Olt County
Denumire arie protejată Localitate Procent din localitate sau ha Tip arie protejată
Confluența Jiu -Dunăre Ianca 4% Natura 2000 – SPA – Arie de Protecție Specială
Casa pădurii din pădurea Potelu Ianca 7,6 ha Arie protejată de interes național
Coridorul Jiului Ianca 4% Natura 2000 – SCI Situri de importanță Comunitară
Confluența Olt -Dunăre Gârcov 35%
Natura 2000 – SPA – Arie de Protecție S pecială Giuvărăști 73%
Orlea 2%
Lacul Strejești Strejești 2378 ha Arie protejată de interes național
Pădurea Studinița Studina 2% Natura 2000 – SCI Situri de importanță Comunitară

205 Sursa: MDRL, Arii naturale protejate , accesibilă on -line la adresa http://www.docstoc.com/docs/115982480/ARII -PROTEJATE -REGIUNEA -OLTENIA

Anexa 4.9 Matricea distanței dintre localități cu acces la resurse naturale – județ Olt
Annex 4.9 Distance matrix between localities with access to natural resources – Olt County
Nr. crt Localitate 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25
1 Bals 0 74,1 10,3 27,7 32,6 37,5 30,5 40,8 17,1 91,1 96,7 55 36 95,2 17,8 89,3 24,6 15,3 24,3 20,4 47,9 32 59,8 56,1 17,1
2 Barza 74,1 0 74,9 66,3 56,1 72,4 64,8 47,9 57,2 109,9 107,6 53,5 71,9 108,8 82,3 102,9 66,2 73,4 60,2 54,8 46,4 67,9 73,4 69,7 80,7
3 Bobicesti 10,3 74,9 0 28,6 33,5 38,4 31,4 41,7 18,1 92 97,6 55,9 36,9 95,7 7,4 90,2 25,5 16,2 25,2 21,3 48,9 32,9 60,7 57,0 27,5
4 Brancoveni 27,7 66,3 28,6 0 16,9 21,8 14,8 25,2 11,7 75,4 81 39,3 30,5 79,1 36 73,6 8,9 12,7 18,7 12,7 32,3 26,4 44,2 40,4 30,1
5 Dobrosloveni 32,6 56,1 33,5 16,9 0 16,2 8,7 8,3 27,1 58,5 64,1 22,4 45,9 62,2 40,9 56,7 10 17,3 34,2 28,1 15,4 41,9 27,3 23,5 24,5
6 Dobrun 37,5 72,4 38,4 21,8 16,2 0 14,2 24,5 32,1 74,8 80,3 38,7 50,9 78,5 45,8 73 15 22,2 39,1 33,1 31,6 46,8 43,5 39,7 8,6
7 Falcoiu 30,5 64,8 31,4 14,8 8,7 14,2 0 16,9 25,1 67,2 72,8 31,1 43,9 70,9 38,9 65,4 8 15,2 32,1 26,1 24 39,8 35,9 32,2 22,5
8 Farcasele 40,8 47,9 41,7 25,2 8,3 24,5 16,9 0 35,4 61,7 48,5 14,2 54,2 65,8 49,2 59,9 18,3 25,5 42,4 36,4 7,1 50,1 30,5 26,7 32,8
9 Ganeasa 17,1 57,2 18,1 11,7 27,1 32,1 25,1 35,4 0 85,7 91,3 49,6 19,6 89,4 25,5 83,9 19,2 23,1 7,8 3,5 42,5 15,5 54,4 50,6 34,4
10 Garcov 91,1 109,9 92 75,4 58,5 74,8 67,2 61,7 85,7 0 9,5 53,8 104,4 38,2 99,4 19,5 68,5 75,8 92,7 86,6 62,6 100,4 32,7 37,7 92,8
11 Giuvarasti 96,7 107,6 97,6 81 64,1 80,3 72,8 48,5 91,3 9,5 0 34,8 110 46,9 105 28,2 74,1 81,4 98,3 92,2 41,3 106 38,3 43,3 98,5
12 Gostavatu 55 53,5 55,9 39,3 22,4 38,7 31,1 14,2 49,6 53,8 34,8 0 68,4 70,7 63,3 52 32,5 39,7 56,6 50,6 7,1 64,3 22,6 18,8 47
13 Gradinari 36 71,9 36,9 30,5 45,9 50,9 43,9 54,2 19,6 104,4 110 68,4 0 108,2 24,7 102,7 38 41,9 11,8 21,8 61,3 4 73,2 69,4 53,2
14 Ianca 95,2 108,8 95,7 79,1 62,2 78,5 70,9 65,8 89,4 38,2 46,9 70,7 108,2 0 103,1 19,2 72,3 79,5 96,4 90,3 66,8 104,1 49,6 54,7 95,7
15 Morunclav 17,8 82,3 7,4 36 40,9 45,8 38,9 49,2 25,5 99,4 105 63,3 24,7 103,1 0 97,7 32,9 23,6 16,8 28,7 56,3 20,7 68,2 64,4 34,9
16 Orlea 89,3 102,9 90,2 73,6 56,7 73 65,4 59,9 83,9 19,5 28,2 52 102,7 19,2 97,7 0 66,8 74 90,9 84,8 60,9 98,6 30,9 36,0 90,2
17 Osica de Sus 24,6 66,2 25,5 8,9 10 15 8 18,3 19,2 68,5 74,1 32,5 38 72,3 32,9 66,8 0 9,3 26,2 20,2 25,4 33,9 37,3 33,5 23,3
18 Parscoveni 15,3 73,4 16,2 12,7 17,3 22,2 15,2 25,5 23,1 75,8 81,4 39,7 41,9 79,5 23,6 74 9,3 0 30,2 26,2 32,7 37,9 44,5 40,8 30,5 Denumire arie protejată Localitate Procent din localitate sau ha Tip arie protejată
Corabia —Turnu Măgurele Gârcov 33% Natura 2000 – SCI Situri de importanță Comunitară Giuvărăști 1%
Pădurea Vlădila Vlădila 16% Natura 2000 – SCI Situri de importanță Comunitară
Pădurea Reșca Hotărani Dobrosloveni 14%
Natura 2000 – SCI Situri de importanță Comunitară Fălcoiu 1%
Fărcașele 16%
Valea Oltului Inferior Brâncoveni 19%
Natura 2000 – SPA – Arie de Protecție Specială Dobrosloveni 17%
Fălcoiu 47%
Fărcașele 49%
Găneasa 2%
Gostavățu 16%
Grădinari 12%
Osica de Sus 14%
Pleșoiu 7%
Slătioara 27%
Stoenești 21%
Strejești 4%
Pădurea Sarului Bobicești 21%
Natura 2000 – SCI Situri de importanță Comunitară Găneasa 22%
Morunglav 64%
Pleșoiu 1%
Valea Oltețului Bârza 5%
Natura 2000 – SCI Situri de importanță Comunitară Dobrun 3%
Fălcoiu 5%
Osica de Sus 8%
Pârșcoveni 2%
Voineasa 11%

206 Nr. crt Localitate 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25
19 Plesoiu 24,3 60,2 25,2 18,7 34,2 39,1 32,1 42,4 7,8 92,7 98,3 56,6 11,8 96,4 16,8 90,9 26,2 30,2 0 10,1 49,6 7,7 61,4 57,7 41,4
20 Slatioara 20,4 54,8 21,3 12,7 28,1 33,1 26,1 36,4 3,5 86,6 92,2 50,6 21,8 90,3 28,7 84,8 20,2 26,2 10,1 0 43,5 19,2 55,4 51,6 37,5
21 Stoenesti 47,9 46,4 48,9 32,3 15,4 31,6 24 7,1 42,5 62,6 41,3 7,1 61,3 66,8 56,3 60,9 25,4 32,7 49,6 43,5 0 57,3 31,4 27,6 39,9
22 Strejesti 32 67,9 32,9 26,4 41,9 46,8 39,8 50,1 15,5 100,4 106 64,3 4 104,1 20,7 98,6 33,9 37,9 7,7 19,2 57,3 0 69,1 65,4 49,1
23 Studina 59,8 73,4 60,7 44,2 27,3 43,5 35,9 30,5 54,4 32,7 38,3 22,6 73,2 49,6 68,2 30,9 37,3 44,5 61,4 55,4 31,4 69,1 0 6,5 60,8
24 Vladila 56,1 69,7 57,0 40,4 23,5 39,7 32,2 26,7 50,6 37,7 43,3 18,8 69,4 54,7 64,4 36,0 33,5 40,8 57,7 51,6 27,6 65,4 6,5 0 57
25 Voineasa 17,1 80,7 27,5 30,1 24,5 8,6 22,5 32,8 34,4 92,8 98,5 47 53,2 95,7 34,9 90,2 23,3 30,5 41,4 37,5 39,9 49,1 60,8 57 0
Sursa: calculate pe baza distanțelor de pe site -ul http://www.distanta.com/

Anexa 4.10 Resurse naturale importante din județul Mehedinți
Annex 4.10 Important natural resources in Mehedinți County
Denumire arie protejată Localitate Procent din localitate//ha Tip arie protejată
Platoul Mehedinți Băla 3%
Natura 2000 – SCI Situri de importanță Comunitară Balta 74%
Bâlvănești 1%
Cireșu 99%
Godeanu 71%
Ilovița 35%
Isverna 77%
Izvoru Bârzii 12%
Obârșia -Cloșani 44%
Podeni 98%
Ponoarele 65%
Izvorul și stâncăriile de la Camăna Podeni 25 ha Arie protejată de interes național
Pădurea Stârmina Devesel 1% Natura 2000 – SCI Situri de importanță Comunitară Hinova 2%
Porțile de Fier Breznița -Ocol 22% Natura 2000 – SCI Situri de importanță Comunitară Ilovița 65%
Tufăriș urile mediteraneene de la Isverna Isverna 10 ha Arie protejată de interes național
Vârful lui Stan PN -B Isverna 120 ha Arie protejată de interes național
Valea Oglănicului Breznița -Ocol 150 ha Arie protejată de interes național
Coridorul Jiului Butoiești 3% Natura 2000 – SCI Situri de importanță Comunitară
Dealul Vărănic Breznița -Ocol 350 ha Arie protejată de interes național
Pădurea Borov ăț Bălvănești 30 ha Arie protejată de interes național
Parcul Natural Geoparcul Platoul Mehedinti
106000 ha Parc național
Peștera Epuran Cireșu Arie protejată de interes național
Cheile Topolni ței și Peștera Topolni ței Cireșu Arie protejată de interes național
Pădurea de liliac Ponoarele Ponoarele Arie protejată de interes național
Complexul carstic de l a Ponoarele Ponoarele Arie protejată de interes național
Cornetul Piatra Încălecată Isverna Arie protejată de interes național
Peștera Izverna Isverna Arie protejată de interes național
Pereții calcaroși de la Izvoarele Coșuștei Balta Arie protejat ă de interes național
Cheile Coșuștei Balta Arie protejată de interes național
Cornetul Babelor și Cerboanei Balta Arie protejată de interes național
Munții Almăjului -Locvei Breznița -Ocol 22% Natura 2000 – SPA – Arie de Protecție Specială Ilovița 65%
Blahnița Burila Mare 98%
Natura 2000 – SPA – Arie de Protecție Specială Devesel 95%
Gogoșu 99%
Gruia 27%
Hinova 56%

207 Sursa: MDRL, Arii naturale protejate , accesibilă on -line la adresa http://www.docstoc.com/docs/1159 82480/ARII -PROTEJATE -REGIUNEA -OLTENIA

Anexa 4.11 Matricea distanței dintre localități cu acces la resurse naturale – județ Mehedinți
Annex 4.11 Distance matrix between localities with access to natural resources – Mehedinți County
Nr. crt Localitate 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21
1 Bala 0 48,7 52,8 53,6 84,3 61,2 68,4 78,3 111,2 62,1 91,9 100,2 64 41,1 74,8 45,1 47,3 39,7 40,1 76,3 29,4
2 Balta 48,7 0 20 43,0 77,7 104,3 19 71,8 104,6 14,3 85,3 93,6 57,4 47,3 68,2 16,5 33,1 33,4 23,5 26,9 19,3
3 Balvanesti 52,8 20 0 27 57,8 84,3 15,6 51,8 84,7 9,3 65,4 73,7 37,4 27,3 48,3 36,5 13,8 13,5 43,5 23,5 39,3
4 Breznita -Ocol 53,6 43,0 27 0 43,8 70,3 24 37,8 70,7 33,9 51,4 59,7 23,5 28,1 26,5 59,5 13,6 14,3 93,9 32 62,3
5 Burila Mare 84,3 77,7 57,8 43,8 0 84,5 67,2 7,7 50,4 66,9 17,6 39,4 21,5 53,6 64,9 94,1 44,1 44,8 132,4 75,1 96,9
6 Butoiesti 61,2 104,3 84,3 70,3 84,5 0 93,7 78,5 93,2 93,4 92,1 82,2 64,2 49,3 91,5 96,4 70,6 71,3 91,4 101,6 80,8
7 Ciresu 68,4 19 15,6 24 67,2 93,7 0 61,3 94,1 9,9 74,9 83,2 46,9 42,9 49,9 35,5 28,7 29 96,5 7,9 38,3
8 Devesel 78,3 71,8 51,8 37,8 7,7 78,5 61,3 0 43,8 60,9 15,3 32,8 15,5 47,6 59 88,1 38,1 38,8 126,4 69,1 90,9
9 Garla Mare 111,2 104,6 84,7 70,7 50,4 93,2 94,1 43,8 0 93,8 28,4 11 47,9 80,5 91,8 10,9 71 71,7 159,3 102 123,8
10 Godeanu 62,1 14,3 9,3 33,9 66,9 93,4 9,9 60,9 93,8 0 74,7 83 46,7 36,6 57,6 30,8 22,4 22,8 37,8 17,8 33,6
11 Gogosu 91,9 85,3 65,4 51,4 17,6 92,1 74,9 15,3 28,4 74,7 0 17,5 29 61,2 72,5 101,7 51,7 52,4 140 82,7 104,5
12 Gruia 100,2 93,6 73,7 59,7 39,4 82,2 83,2 32,8 11 83 17,5 0 37 69,6 80,9 110 60 60,7 148,3 91,1 112,8
13 Hinova 64 57,4 37,4 23,5 21,5 64,2 46,9 15,5 47,9 46,7 29 37 0 33,3 44,6 73,7 23,8 24,4 112 54,8 76,6
14 Husnicioara 41,1 47,3 27,3 28,1 53,6 49,3 42,9 47,6 80,5 36,6 61,2 69,6 33,3 0 49,3 63,8 21,8 13,8 71,5 50,8 60,9
15 Ilovita 74,8 68,2 48,3 26,5 64,9 91,5 49,9 59 91,8 57,6 72,5 80,9 44,6 49,3 0 84,3 34,8 35,5 79 22,8 87,6
16 Isverna 45,1 16,5 36,5 59,5 94,1 96,4 35,5 88,1 10,9 30,8 101,7 110 73,7 63,8 84,3 0 45,8 46,2 12,9 39,6 15,7
17 Izvoru Barzii 47,3 33,1 13,8 13,6 44,1 70,6 28,7 38,1 71 22,4 51,7 60 23,8 21,8 34,8 45,8 0 40,7 73,5 49,6 36,6
18 Malovat 39,7 33,4 13,5 14,3 44,8 71,3 29 38,8 71,7 22,8 52,4 60,7 24,4 13,8 35,5 46,2 7,9 0 57 36,9 52,8
19 Obarsia -Closani 40,1 23,5 43,5 93,9 132,4 91,4 96,5 126,4 159,3 37,8 140 148,3 112 71,5 79 12,9 56,6 57 0 50,4 19,7
20 Podeni 76,3 26,9 23,5 32 75,1 101,6 7,9 69,1 102 17,8 82,7 91,1 54,8 50,8 22,8 39,6 36,6 36,9 50,4 0 46,2
21 Ponoarele 29,4 19,3 39,3 62,3 96,9 80,8 38,3 90,9 123,8 33,6 104,5 112,8 76,6 60,9 87,6 15,7 52,4 52,8 19,7 46,2 0
Sursa: calculate pe baza distanțelor de pe site -ul http://www.distanta.com/

Denumire arie protejată Localitate Procent din localitate sau
ha Tip arie protejată
Domogled -Valea Cernei Balta 16%
Natu ra 2000 – SPA – Arie de Protecție Specială Isverna 19%
Obârșia -Cloșani 56%
Podeni 2%
Gruia -Gârla Mare Gârla Mare 10% Natura 2000 – SPA – Arie de Protecție Specială Gruia 6%
Pădurea Bunget Burila Mare 18,2 ha Arie protejată de interes național
Dealul Duhovnei Ilovița 50 ha Arie protejată de interes național
Locul fosilifer Bahna PN -D Ilovița 10 ha Arie protejată de interes național
Pădurea St ârmina Hinova 100,3 ha Arie protejată de interes național
Valea Țesna PN -B Balta 160 ha Arie pr otejată de interes național
Cornetul Bălții Balta 30 ha Arie protejată de interes național
Locul fosilifer Malovă ț Malovăț 6 ha Arie protejată de interes național
Locul fosilifer Pietrele Roșii Husnicioara 1 ha Arie protejată de interes național
Pădur ea Dr ăghiceanu Obârșia Cloșani 60 ha Arie protejată de interes național
Cornetul Ob ârșia-Cloșani Obârșia -Cloșani 60 ha Arie protejată de interes național

208 Anexa 4.12 Principalele resurse antropice din județul Mehedinți
Annex 4.12 Main anthropogenic resources in Mehedinți County
Localitate Forma de relief Tipologie obiectiv turistic Obiectiv turistic antropic
Bâcleș Deal Monumente religioase Biserica de lemn „Sf. Nicolae‖,1835
Balta Câmpie Obiceiuri și tradiții etnofolclorice Muzeu
Broșteni Deal Monumente religioase Biserica „Sf. Împărați a fostei mănăstiri a Cutuiestilor,1836; Biserica de lemn „Tăierea Capului Sf. Ioan Botezatorul,1700, r ef.1802
Monumente istorice și arhitecturale Cula Cutui,1815
Butoiești Câmpie Monumente religioase Biserica „Cuvioasa Paraschiva‖, 1653, ref. 1841 – 1852; Stăreție, 1652 – 1653, cu adăugiri înc sec.XVII; Corp chilii, sec. XX, pe ruinele
celor de sec. XVII; Turn poartă clopotniță, sec. XVII; Zid de incintă,1653; Mănăstirea Gura Motrului, sec. XVI; ref. 1653 și modif. 1841 –
1852
Obiceiuri și tradiții etnofolclorice 2 muzee
Garla Mare Munte Vestigii arheologice Așezare, Epoca bronzului
Hinova Deal Vestigii arheologice Castrul roman de la Hinova, sec. IV – V Epoca romană târzie
Ilovăț Câmp ie Vestigii arheologice Ruinele mănăstirii Cosuștea -Crivelnic, sec. XIV Epoca medievală
Izvoru Bârzii Deal Monumente religioase Biserica „Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul‖, 1645 – 1646, pe ruine
de sec. XVI; Stăreție, sec. XVII, cu modif. ulterioare; A rhondaric, sec.
XVII; Chilii, sec. XVII; Turn clopotniță, sec. XVII; Zid de incintă, sec. XVII; Biserica de lemn „Sf. Ioan Botezătorul‖,1832; Mănăstirea
„Schitul
Topolnița‖,1600 -1611
Obârșia de Câmp Munte Monumente istorice și arhitecturale Palatul neocla ssic Pleșa,1892
Ponoarele Deal Monumente istorice și arhitecturale Moara Crăcucenilor (moară de lemn cu ciutură), sec. XIX
Șimian Câmpie Monumente istorice și arhitecturale Cetatea bastionară, sec. XVIII; Complexul architectonic „Cetatea Ada –
Kaleh‖, sec . XVIII; Complexul arhitectonic Ada -Kaleh (Cetatea bastionară și cimitirul turcesc), sec. XVIII; Cimitir turcesc, sec. XVIII; Cula
Tudor Vladimirescu,1800; Cruci de piatră, 1662; Cimitirul vechi
Câmpie Monumente religioase Biserica „Sf. Treime‖, 1662, tr ansf. 1784 -1794; Zid de incintă,1662; Biserica „Sf. Nicolae‖,1784 – 1794; Zid de incintă,1784 -1794; Fosta
mănăstire Cerneți,1662; Ansamblul bisericii „Sf. Nicolae‖, 1784 -1794
Șișești Câmpie Obiceiuri și tradiții etnofolclorice Oale și sarmale pentru mileni ul trei – festival de ceramic; centru de
ceramic ǎ
Sursa: prelucrare după Ministerul Dezvoltării Regionale și a Turismului, Planul de amenajare a teritoriului Național – Secțiunea a VIII -a – zone turistice, http://www.mie.ro/printeaza.php?p=1081

Anexa 4.13 Matricea distanței dintre localități cu acces la resurse antropice – județ Mehedinți
Annex 4.13 Distance matrix between localities with access to anthropogenic resources – Mehedinți County
Nr. crt Localitate 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
1 Bacles 0 97,4 60 43,8 74,1 55,5 81,9 63,9 72,2 101,4 50,8 73
2 Balta 97,4 0 57,9 104,3 104,6 57,4 59,5 33,1 107 19,3 47,5 50,6
3 Brosteni 60 57,9 0 39,4 96,3 49,1 21,9 32,4 98,7 41,4 39,2 13
4 Butoiesti 43,8 104,3 39,4 0 93,2 64,2 61,3 70,6 95,5 80,8 57,5 52,4
5 Garla Mare 74,1 104,6 96,3 93,2 0 47,9 97,7 71 20,5 123,8 59,3 88,8
6 Hinova 55,5 57,4 49,1 64,2 47,9 0 50,5 23,8 50,3 76,6 12,1 41,6
7 Ilovat 81,9 59,5 21,9 61,3 97,7 50,5 0 34 100,3 56,5 40,8 9,2
8 Izvoru Barzii 63,9 33,1 32,4 70,6 71 23,8 34 0 7,9 36,6 78,5 14
9 Obarsia de Camp 72,2 107 98,7 95,5 20,5 50,3 100,3 73,5 0 126,1 61,7 91,2
10 Ponoarele 101,4 19,3 41,4 80,8 123,8 76,6 56,5 52,4 126,1 0 66,8 47,5
11 Simian 50,8 47,5 39,2 57,5 59,3 12,1 40,8 14 61,7 66,8 0 31,7
12 Sisesti 73 50,6 13 52,4 88,8 41,6 9,2 25,1 91,2 47,5 31,7 0
Sursa: calculate pe baza distanțelor de pe site -ul http://www.distanta.com/

209 Anexa 4.14 Resurse naturale importante din județul Vâlcea
Annex 4.14 Important natural resources in Vâlcea County
Sursa: MDRL, Arii naturale protejate , accesibilă on -line la adresa http ://www.docstoc.com/docs/115982480/ARII -PROTEJATE -REGIUNEA -OLTENIA

Anexa 4.15 Matricea distanței dintre localități cu acces la resurse naturale – județ Vâlcea
Annex 4.15 Distance matrix between localities with access to natural resources – Vâlcea County
Nr. crt Localitate 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
1 Barbatesti 0 12,7 36,6 78 93,1 23,3 47,4 53,6 23,6 30,4 88,3 68,5 107,6
2 Costesti 12,7 0 40,4 81,7 98,2 28,4 51,1 57,4 15,8 22,5 93,4 72,3 112,6
3 Ionesti 36,6 40,4 0 41,4 89,4 17,2 10,8 17 44,5 48,2 84,5 31,9 103,8
4 Lungesti 78 81,7 41,4 0 130,7 58,5 31,9 24,4 85,9 83,8 125,9 13,3 145,2
5 Malaia 93,1 98,2 89,4 130,7 0 70,2 95,9 102,1 108,9 115,6 45 117 14,8
6 Mihaesti 23,3 28,4 17,2 58,5 70,2 0 27,9 34,2 39,3 46,1 65,6 49,1 84,8
7 Orlesti 47,4 51,1 10,8 31,9 95,9 27,9 0 7,5 55,3 59 95,3 22,4 114,6
8 Prundeni 53,6 57,4 17 24,4 102,1 34,2 7,5 0 61,5 65,2 101,5 14,9 120,8
9 Slatioara 23,6 15,8 44,5 85,9 108,9 39,3 55,3 61,5 0 6,7 104,3 76,5 117,8
10 Stroesti 30,4 22,5 48,2 83,8 115,6 46,1 59 65,2 6,7 0 111,1 76,1 120,9
11 Titesti 88,3 93,4 84,5 125,9 45 65,6 95,3 101,5 104,3 111,1 0 112,3 59,4
12 Voicesti 68,5 72,3 31,9 13,3 117 49,1 22,4 14,9 76,5 76,1 112,3 0 131,5
13 Voineasa 107,6 112,6 103,8 145,2 14,8 84,8 114,6 120,8 117,8 120,9 59,4 131,5 0
Sursa: calculate pe baza distanțelor de pe site -ul http://www.distanta.com/ Denumire arie protejată Localita te Procent din localitate sau ha Tip arie protejată
Cozia -Buila -Vânturarița Bărbătești 15% Natura 2000 – SPA – Arie de Protecție Specială Costești 20%
Frumoasa Malaia 4%
48% Natura 2000 – SPA – Arie de Protecție Specială Voineasa
Nordul Gorj ului de Est Malaia 1% Natura 2000 – SCI – Situri de importanță Comunitară
Târnovu Mare —Latorița Malaia 3% Natura 2000 – SCI – Situri de importanță Comunitară
Piramidele de la Slătioara Slătioara și Stroești 10,5 ha Arie protejată de interes național
Peștera Liliecilor Costești 4,8 ha Arie protejată de interes național
Valea Oltului Inferior Ionești 35%
Natura 2000 – SPA – Arie de Protecție Specială Mihăești 2%
Orlești 19%
Prundeni 14%
Voicești 35%
Buila -Vânturarița Bărbătești 15% Natur a 2000 – SCI – Situri de importanță Comunitară Costești 2%
Frumoasa Malaia 4% Natura 2000 – SCI – Situri de importanță Comunitară Voineasa 48%
Munții Făgăraș Țițești 1% Natura 2000 – SCI – Situri de importanță Comunitară
Jnepenișul Stricatul Voineasa 15 ha Arie protejată de interes național
Pădurea Tisa Mare Lungești 50 ha Arie protejată de interes național
Pădurea Silea Lungești 25 ha Arie protejată de interes național
Căldarea Gâlcescu Voineasa 200 ha Arie protejată de interes național
Rezervația Miru – Bora Voineasa 25 ha Arie protejată de interes național
Iezerul Latorița Malaia 0,8 ha Arie protejată de interes național
Padurea Latorița Malaia 23,3 ha Arie protejată de interes național
Rezervația Sterpu – Dealul Negru Voineasa 5 ha Arie protejată de interes național
Rezervația Cristești Voineasa 3 ha Arie protejată de interes național
Muzeul Trovanților Costești 1,1 ha Arie protejată de interes național

210 Anexa 4.16 Principalele resurse antropice din județul Vâlcea
Annex 4.16 Main anthropogenic resources in Vâlcea County
Localitate Forma de
relief Tipologie obiectiv turistic Obie ctiv turistic antropic
Barbătești Munte Obiceiuri și tradiții etnofolclorice, manifestări culturale Brâul de aur -festival al dansului popular; țesături – covoare,păretare
Bujoreni Câmpie Muzee și colecții publice Muzeul Satului Vâlcean, sec XVIII – XX
Bunești Câmpie Obiceiuri și tradiții etnofolclorice, manifestări culturale Sărbătoarea căpșunului
Copăceni Deal Vestigii arheologice Castrul roman „Praetorium I‖ (sec. II -III Epoca Romană); Așezare civilă (sec. II-III Epoca romană); Terme (sec. II -III Epoca romană); Situl arheologic de la Ocnele
Mari
Costești Deal Monumente religioase Biserica „Adormirea Maicii Domnului‖ (sec. 1847 -1856); Biserica bolniță „Schimbarea la Față‖ (150 -1521;1710 pridvor); Turn clopotniță (ref.1847 -1856); Corp chilii –
din incinta veche (ref. 1847 -1856); Foișor (ref. 1847 -1856), Biserica „Sf. Arhangheli‖ (1634); Corp chilii (1852 -1856); Incintă (1634); Biserica „Intrarea în Biserică‖
(ante 1633); Biserica „Sf. Îngeri‖ (sec. XVII 1782 (pictura); Mănăstirea Bistrița (1494; ref. 1519, 1847 -1856); Mănăstirea Arnota (1634); Biserica de lemn „Adormirea
Maicii Domnului‖ (1664)
Muzee și colecții publice Muzeu cu piese de tezaur; Festivalul Internațional al rromilor
Ionești Deal Obiceiuri și tradiții etnofolclorice, manifestări culturale Toamna Merelor
Ștefănești Deal Monumente religioase Biserica Intrarea in Biserica a fostului schit Dobrușa inc sec XVI ref 1675
Muzee și colecții publice Muzeu
Lungești Munte Monumente religioase Biserica „Sf. Nicolae‖ (1696 -1699); Biserica bolniță de lemn‖ (1833); Ruinele chilii (sf. sec. XVII); Zid de incintă (sf. sec. XVII); Biserica „Adormirea Maicii
Domnului‖ a fostei mănăstiri Stănești (1536, extinsă sec. XVII); Fosta mănăstire Mamul (sf. sec. XVII)
Obiceiuri și tradiții etnofolclorice, mani festări culturale „Ziua Olarului‖,sărb. a meșterilor olari
Frâncești Deal Monumente religioase Biserica „Nașterea Maicii Domnului‖ (1634 -1635, 1715); Biserica „Dintr -un lemn‖ – „Nașterea Maicii Domnului‖ (a doua jum. a sec.XVI initial reconstruit 1810 –
1814 ,ref.1955; Stăreție (1633 -1654, 1715 – extinsă); Turn clopotniță (1715); Incinta Mare -Incinta veche (1633 -1654, 1715); Fântâna Platonida – incinta nouă (mijl. sec.
XIX); Incinta Mica – ininta nouă (sec.
XIX -XX); Biserica „Intrarea în Biserică‖ a fostului schit Dobrușa (înc. sec.
XVI ref. 1675; Mănăstirea „Dintr -un lemn‖ (1633 -1654, 1715); Biserica „Sf. Arhangheli‖ și „Sf. Treime‖ (1706); Stăreție (1706); Chiliile de pe latura de sud (1706);
Clopotniță; Mănăstirea Surpatele (1703 – 1706)
Muzee și colecții publice Muzeu
Măldărești Deal Monumente istorice și arhitecturale Cula Duca (1827); Cula Greceanu (sec. XVIII); Anexe (sec. XVIII); Ansamblul Culei Duca (1812 – 1827); Ansamblul Culei Greceanu (sec. XVIII)
Monumente religioase Biserica „Sf. Nicolae‖ și Sf. Voievozi‖ (1774 -1790)
Muzee și colecții publice Muzeu
Mihăești Deal Monumente religioase Biserica Adormirea Maicii Domnului‖ (1492 -1496, ref. 1640, rep. 1711, ref. 1783); Turn clopotniță (sec. XV rep. 1787); Chilii (sec. XV -XVIII ref. 1840); Zid i ncintă
(sec. XV -XVIII); Mănăstirea Govora
Muzee și colecții publice Muzeu
Păușești –
Măglași Câmpie Monumente religioase Biserica „Intrarea în Biserică‖ (1780)
Obiceiuri și tradiții etnofolclorice, manifestări culturale Hora costumelor – manifestare etnofocloricǎ dedicatǎ costumului popular
Slătioara Munte Monumente religioase Biserica „Intrarea in Biserica‖, 1781 -1782, 1807;
Obiceiuri și tradiții etnofolclorice, manifestări culturale Festivalul internațional de film documentar „ECOETNO -Folk Fil m‖
Stoenești Deal Monumente religioase Biserica „Sf. Ioan Botezătorul‖ -Cacova (1819)
Tetoiu Deal Obiceiuri și tradiții etnofolclorice, manifestări culturale „Goana după fluturi‖festival de teatru de creație dramatică
Titesti Munte Vestigii arheologice Castrul roman de la Titești (sec. IIIII Epoca romană)
Obiceiuri și tradiții etnofolclorice, manifestări culturale „Târgul de la Titești‖ sărbătoarea tradițională a Țării Loviștei
Vaideeni Câmpie Monumente religioase Biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiv a‖ 1556 -1557
Obiceiuri și tradiții etnofolclorice, manifestări culturale Crestǎturi în lemn
Vlădești Câmpie Obiceiuri și tradiții etnofolclorice, manifestări culturale Ceramicǎ – creatori individuali
Voicești Deal Obiceiuri și tradiții etnofolcloric e, manifestări culturale „Ilie Zugrăvescu‖festival de interpretare a cântului popular
Sursa: prelucrare după Ministerul Dezvoltării Regionale și a Turismului, Planul de amenajare a teritoriului Național – Secțiunea a VIII -a – zone turistice, http://www.mi e.ro/printeaza.php?p=1081 [89]

211 Anexa 4.17 Matricea distanței dintre localități cu acces la resurse antropice – județ Vâlcea
Annex 4.17 Distance matrix between localities with access to anthropogenic resources – Vâlcea County
Nr. crt Localitate 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
1 Barbatesti 0 40,6 15,1 41,1 12,7 21,6 36,6 78 49,8 23,3 15,8 23,6 60,3 12,5 75,1 88,3 21,3 19,4 68,5
2 Bujoreni 40,6 0 26,9 63,3 45,4 29,2 32,6 73,9 52,4 17,6 15,3 56,4 62,9 28,5 77,7 48,1 54,1 10,1 64,5
3 Bunes ti 15,1 26,9 0 48,5 20,1 22,2 28,4 69,8 48,2 11,2 20,1 31,1 58,7 3,2 73,5 74,9 28,8 27,6 60,3
4 Ulmetu 41,1 63,3 48,5 0 33,2 42,9 37,1 73,5 14,6 43,7 65 17,4 29,3 45,9 34,9 111,1 30,6 59,8 69
5 Costesti 12,7 45,4 20,1 33,2 0 24 40,4 81,7 41,9 28,4 34,4 15,8 52,4 17,5 67,3 93,4 13,5 38 72,3
6 Francesti 21,6 29,2 22,2 42,9 24 0 16,4 57,7 36,1 13,7 35 32,5 46,7 19,6 61,5 81,1 30,2 29,8 48,3
7 Ionesti 36,6 32,6 28,4 37,1 40,4 16,4 0 41,4 30,4 17,2 38,4 44,5 40,9 30 55,7 84,5 46,5 33,2 31,9
8 Lungesti 78 73,9 69,8 73,5 81,7 57,7 41,4 0 60,1 58,5 79,8 85,9 44,4 71,3 52 125,9 87,9 74,6 13,3
9 Maldaresti 49,8 52,4 48,2 14,6 41,9 36,1 30,4 60,1 0 37 58,2 31,1 15,9 49,8 28,5 104,3 43,3 53 52,3
10 Mihaesti 23,3 17,6 11,2 43,7 28,4 13,7 17,2 58,5 37 0 23,5 39,3 47,5 12,8 62,3 65,6 37 18,3 49,1
11 Pausesti -Maglasi 15,8 15,3 20,1 65 34,4 35 38,4 79,8 58,2 23,5 0 45,3 68,6 16,8 83,4 63,1 43 5,2 70,2
12 Slatioara 23,6 56,4 31,1 17,4 15,8 32,5 44,5 85,9 31,1 39,3 45,3 0 45,9 28,5 51,5 104,3 13,2 48,9 76,5
13 Stefane sti 60,3 62,9 58,7 29,3 52,4 46,7 40,9 44,4 15,9 47,5 68,6 45,9 0 60,3 15,9 114,8 53,8 63,5 36,7
14 Stoenesti 12,5 28,5 3,2 45,9 17,5 19,6 30 71,3 49,8 12,8 16,8 28,5 60,3 0 75,1 76,4 26,2 20,5 61,9
15 Tetoiu 75,1 77,7 73,5 34,9 67,3 61,5 55,7 52 28,5 62,3 83,4 51,5 15,9 75,1 0 129,7 64,7 78,4 44,3
16 Titesti 88,3 48,1 74,9 111,1 93,4 81,1 84,5 125,9 104,3 65,6 63,1 104,3 114,8 76,4 129,7 0 101,9 57,9 112,3
17 Vaideeni 21,3 54,1 28,8 30,6 13,5 30,2 46,5 87,9 43,3 37 43 13,2 53,8 26,2 64,7 101,9 0 46,9 78,7
18 Vladesti 19,4 10,1 27,6 59,8 38 29,8 33,2 74,6 53 18,3 5,2 48,9 63,5 20,5 78,4 57,9 46,9 0 65
19 Voicesti 68,5 64,5 60,3 69 72,3 48,3 31,9 13,3 52,3 49,1 70,2 76,5 36,7 61,9 44,3 112,3 78,7 65 0
Sursa: calculate pe baza distanțelor de pe site -ul http://www.distanta.com/

Anexa 4.18 Caracterizarea factorilor pe modelul Ritchie -Crouch în cadrul destinațiilor turistice proiectate în județul Dolj
Annex 4.18 Factor characterization by Ritchie -Crouch model within the projected tourist destinations in Do lj County
D1
Destinația D1 cuprinde 12 localități (Almăj, Brădești, Bratovoești, Bucovăț,
Calopăr, Coțofenii din Dos, Ișalnița, Malu Mare, Podari, Radovan, Teslui,
Țuglui) cu acces de poximitate la resurse naturale și arii protejate. D2
Destinația D2 cupr inde 9 localități (Bistreț, Cetate, Ciupercenii
Noi, Desa, Maglavit, Piscu Vechi, Plenița, Poiana Mare, Rast) cu
acces de poximitate la resurse naturale și arii protejate. D3
Destinația D3 cuprinde 13 localități (Podari, Bucovăț, Tuglui, Malu Mare,
Șimnic u de Sus, Calopăr, Vârvoru de Jos, Coțofenii din Dos, Almăj,
Cernătești, Brabova, Cioroiași, Melinești), cu acces de poximitate la
monumente istorice și arhitecturale, vestigii arheologice, obieceiuri și tradiții
folclorice.
A. Resurse de bază și factori de atracție
Relieful Câmpie (predominant) și deal; specific Luncii Dunării și Luncii Jiului Câmpie; specific Luncii Dunării; Câmpie și deal; specific Luncii Dunării și Luncii Jiului;

Peisajul natural Silvostepă, iazuri, râuri, lacuri, culturi (teren arabil), pășuni, alte terenuri arabile,
păduri de foioase, habitate de păduri, dealuri și platouri străbătute de faluenții
Jiului și Dunării, văi râuri cu culoare largi, plaje de nisip, râuri, lacuri; Luncă, râuri, lacuri, mlaștini, turbării, pajiști natu rale, stepă, sune
de nisip (cioace), văi, măguri, teren arabil, pășuni, păduri de
foioase, vii și livezi, plantații de salcâm; Pajiști, stânci, abrupturi , chei, meander, pâraie, grote, liziere, păduri de fag
balcanic cu carpen și tei, râuri, lacuri;

Climă Climă temperat -continentală, cu influențe mediteraneene (climă caldă);
Resurse naturale –
Floră și faună
protejată Ariile protejate: Coridorul Jiului, sit de importanță comunitară (SCI) ; Confluența
Jiu-Dunăre, a rie de protec ție special ă avifaunisti că (SPA) ; Valea Rea, rezervație
naturală și monument al naturii (Radovan); Valea Oltului Inferior, arie de
protec ție special ă avifaunistic ă (SPA) (Teslui); Râurile Desnățui și Terpezița
amonte de Fântânele, rezervație naturală și monument al naturii (Rado van);
Punctul fosilifer Bucovăț, rezervație paleontologică (Bucovăț); Lacul Adunații
de Geormane, rezervație acvatică (Bratovoești); Complexul lacustru Preajba –
Făcăi, rezervație acvatică (Malu Mare); Ariile protejate: Ciuperceni -Desa, rezervație mixt ă; Balta Neagră,
rezervație acvatică (Desa); Balta Lată, rezervație acvatică
(Ciupercenii Noi); pădurea Ciurumela sau Grădina Boierească,
rezervație forestieră (Piscu Vechi); Calafat – Ciuperceni – Dunăre
(Pădurea Arcerul), rezervație ornitologică (Ciuperce nii-Noi);
Ariile protejate: Coridorul Jiului, sit de importanță comunitară (SCI) ;
Confluența Jiu -Dunăre, a rie de protecție specială avifaunistică (SPA) ;
Complexul lacustru Preajba -Făcăi, rezervație acvatică (Malu Mare);

Resurse naturale –
Bazinul hido Figura Bazinul Jiului și Dunării (balta Teslui; lacul Fântânele; lacurile Coțofeni, Țuglui,
Podari, Strejești); Bazinul hido Figura al Dunării (lacuri, bălți – Balta Lata; Balta
Dănoica; Lacul Cotoliga; Lacul lui Pop; Balta Bulboaca, Balta
Porcului; Balta Ș ebazului; Balta Copăceni; Balta Copăcelu; Balta
Cocianu; Balta lui Marin; Lacul Dunelor; Lacul Ionele; lacul Bazinul hido Figura al Jiului și Dunării (lacurile Coțofeni; lacurile Țuglui;
lacul Podari; balta Bucovăț (Dumbrava); râu Amaradia; lacul Fântânele;
etc.);

212 D1
Destinația D1 cuprinde 12 localități (Almăj, Brădești, Bratovoești, Bucovăț,
Calopăr, Coțofenii din Dos, Ișalnița, Malu Mare, Podari, Radovan, Teslui,
Țuglui) cu acces de poximitate la resurse naturale și arii protejate. D2
Destinația D2 cupr inde 9 localități (Bistreț, Cetate, Ciupercenii
Noi, Desa, Maglavit, Piscu Vechi, Plenița, Poiana Mare, Rast) cu
acces de poximitate la resurse naturale și arii protejate. D3
Destinația D3 cuprinde 13 localități (Podari, Bucovăț, Tuglui, Malu Mare,
Șimnic u de Sus, Calopăr, Vârvoru de Jos, Coțofenii din Dos, Almăj,
Cernătești, Brabova, Cioroiași, Melinești), cu acces de poximitate la
monumente istorice și arhitecturale, vestigii arheologice, obieceiuri și tradiții
folclorice.
Bistreț);
Resurse antropice –
Etnofolclorice Proorul – obicei popular laic ce se practică în ziua Sfântului Gheorghe (Țuglui);
Sărbătoarea costumului popular (Sf. Marie) și Sărbătoarea călușului (Rusalii) în
comuna Teslui; Ansamblul de dansuri p opulare (Flori din poieniță) în Poiana Mare,
Ansamblul ,,Trestioara ” al căminului cultural Piscu Vechi; Păzitul
fântânilor și iordănitul (6 -7 ianuarie) și Încuratul cailor (prima
sâmbătă după lăsatul Secului) în comuna Desa; Proorul – obicei popular laic c e se practică în ziua Sfântului Gheorghe
(Țuglui);

Resurse antropice –
Monumente și
vestigii arheologice,
muzee Cetatea dacică Pelendava (Bucovăț); sit arheologic (Coțofenii din Dos); situl
arheologic de la Bazdana, punct „La Cucuioara‖ (Calopăr); Biser ica „Sf.
Dumitru‖ și Mănăstirea Jitianu (1656 – 1658) (Podari); Conacul lui Stan Janu,
Ansamblul curții boierilor Jieni și Biserica „Sf. Ștefan și Sf. Gheorghe (Malu
Mare); Cula Poenaru (1764) și Biserica „Sf.Voievozi‖ (1787 -1789) (Almăj); Castru roman Des a (Castraviță); biserica Sf Nicolae – Desa;
Monumentul Eroilor Războiului pentru Reîntregirea Neamului 1914 -1918
– Desa;
Biserica „Sf. Dumitru‖ (1656 – 1658), Stăreție (1956), Mănăstirea Jitianu
(1656 – 1658) (Podari); Cetatea dacică Pelendava (Bucovăț); Conacul lui
Stan Janu, Ansamblul curții boierilor Jieni și Biserica „Sf. Ștefan și Sf.
Gheorghe (Malu Mare); Castru, Epoca daco -romană (Cioroiași); Cetatea
dacică de la Izvor (Șimnicu de Sus); Situl arheologic de la Bazdana, punct
„La Cucuioara‖ (Calopăr) ; Biserica „Sf. Voievozi‖ a fostului schit Ciutura
(1651) (Vârvoru de Jos); Situl arheologic (Coțofenii din Dos); Cula Poenaru
(1764) și Biserica „Sf.Voievozi‖ (1787 -1789) (Almăj); Cula Cernăteștilor
(sec. XVIII), muzeu comunal și biserică monument istoric (Cernătești);
Cula Izvoranu – Geblescu din sec. XVIII (Brabova); Ansamblul curții
boierilor Jieni (sec XVII – XVIII) și Biserica „Sf. Voievozi‖ (1774)
(Melinești);
Resurse antropice –
Alte evenimente
locale Zile de sărbătoare a localităților (Brădești – 30 aprilie -1 mai, Radovan – 1 iunie,
Bratovoești – 15 august, Calopăr – 15 august, Malu Mare -6 iunie, Teslui – a doua
duminică a lunii mai, Țuglui – duminica dinaintea sărbătorii de Sf. Gheorghe);
Sarbătoarea viilor (1 februarie) în comuna Calopăr; Ziua recoltei (a treia
duminică a lunii octombrie) în comuna Teslui; Sărbătoarea salcâmului (Floarea de salcâm – Poiana Mare și Desa)
în mai; Zile de sărbătoare a localităților (Poiana Mare – 26 august,
Ciupercenii noi – 24 octombrie, Piscu Vechi – 40 de zile de la
,,Sfintele Paști‖).
Zile de sărbătoare a localităților (Calopăr -15 august, Malu Mare -6 iunie,
Țuglui -duminica dinaintea sărbătorii de Sf. Gheorghe); Sarbătoarea viilor
(1 februarie) în comuna Calopăr; Sărbătoarea anuală Bâlci -‖Sărbătoarea
secer ișului grâului‖(în ultima duminică din luna iulie) (Cernătești); Bâlci de
sărbătoarea ortodoxă Sf Ilie (Cioroiași);
Legături cu piața
turistică (număr de
turiști înregistrați) Radovan (281 turiști); Malu Mare (2982 turiști); Ișalnița (10); Cetate (161 tu riști);
Malu Mare (2982 turiști);

Legături cu piața
turistică Concentrare
turiști (majoritate) Perioada iunie -octombrie (vară -toamnă): Malu Mare;
Perioada noiembrie -mai (iarnă -primăvară): Radovan; Ișalnița; Perioada iunie -octombrie (vară -toamnă): Ce tate;
Perioada iunie -octombrie (vară -toamnă): Malu Mare;

Activități de
agreement (structuri
amenajate) Proiect – zonă de agrement Lacul Fântânele (Radova – Vârvoru de Jos); Proiect –
zonă de agrement Lacul Victoria (Bratovoești); Proiect – zonă de agrement Lacul
Prejba -Cârcea (Malu Mare); Proiect de amenajare zonă de agrement „Ostrovul Vana‖, Plaja nr.
1 malul Dunării – zona Butoi, Plaja nr. 2 malul Dunării – zona
Plutitoare – Rast; Proiect – zonă de agreement Lacul Fântânele (Radova – Vârvoru de Jo s);
Proiect – zonă de agrement Lacul Prejba -Cârcea (Malu Mare);

Suprastructură
(infras tructură
tehnică și utilitară) Drumuri comunale modernizate doar în Coțofenii din Dos, Ișalnița, Teslui –
parțial; autogări (Almăj, Calopăr, Ișalnița, Malu Mare, Poda ri, Radovan, Teslui,
Țuglui); acces la rețea CFR (Almăj, Brădești, Malu Mare, Ișalnița și Podari);
sistem de alimentare cu apă în localitățile Coțofenii din Dos, Calopăr, Bucovăț,
Ișalnița, Podari, Teslui – parțial; proiecte aflate în stadiu de propunere: Almăj,
Brădești, Bratovoești, Malu Mare, Radovan, Țuglui; rețea de canalizare (Ișalnița,
Malu Mare, Teslui – parțial); proiecte aflate în stadiu de propunere: Almăj,
Brădești, Bratovoești, Bucovăț, Calopăr, Coțofenii din Dos, Podari, Radovan,
Țuglui; rețe a de gaze naturale ( Ișalnița ); nu s -au regăsit proiecte de racordare la
sistemul de gaze naturale în celelalte localități nici măcar în stadiu de propunere;
cabinete medicale în majoritatea localităților; Drumuri comunale modernizate doar în Poiana Mare și Desa;
lucrări de infrastructură rutieră în derulare: Podețe de legătură
Calafat -Bechet, Pod de legătură Dunăre -Calafat -Vidin, asigurare
trafic peste Dunăre Rast -Lohm, Bulgaria cu fery-boat; autogări
(toate localitățile); acces la rețea CFR (Poiana Mare); sistem de
alimentare cu apă în localitatea Desa; comunicații: telefonie, TV;
cabinete medicale în majoritatea localităților;

Drumuri comunale modernizate doar în Coțofenii din Dos, Șimnicu de Sus,
Vârvoru de Jos; autogări (cu excepția localităților Coțofenii din Dos,
Bucovăț); acces la rețea CFR (Malu Mare și Podari); sistem de alimentare
cu apă în localitățile Coțofenii din Dos, Calopăr, Bucovăț, Podari; proiecte
aflate în stadiu de propunere: Almăj, Malu Mare, Țuglui, Șimn icu de Sus,
Vârvoru de Jos, Cernătești, Brabova, Cioroiași, Melinești; rețea de canalizare
(Malu Mare – parțial); proiecte aflate în stadiu de propunere: Almăj,
Brădești, Bucovăț, Calopăr, Coțofenii din Dos, Podari, Țuglui, Vârvoru de
Jos, Cernătești, Brab ova, Cioroiași, Melinești; proiect rețea de gaze naturale
(Șimnicu de Sus); nu s -au regăsit proiecte de racordare la sistemul de gaze
naturale în celelalte localități nici măcar în stadiu de propunere; cabinete
medicale în majoritatea localităților; parc energetic (Șimnicu de Sus,
Vârvoru de Jos).
B.Resurse și factori suport
Infrastructură
turistică Radovan, Malu Mare, Ișalnița; Cetate; Malu Mare;
Accesibilitate Gări CFR: Brădești, Malu Mare, Ișalnița și Podari;
Autogările prezintă curse directe cu ur mătoarele orașe: Calopăr, Malu Mare,
Almăj, Țuglui, Ișalnița, Podari, Teslui – orașul Craiova; Gări CFR: Poiana Mare;
Autogările prezintă curse directe cu următoarele orașe: Rast –
orașele Dăbuleni și Bechet; Desa, Ciupercenii Noi –orașele Calafat
și Craio va; Piscu Vechi și Poiana Mare – orașul Calafat; Gări CFR: Malu Mare și Podari;
Autogările prezintă curse directe cu următoarele orașe: Podari, Țuglui, Malu
Mare, Șimnicu de Sus, Calopăr, Almăj, Cioroiași, Melinești – orașul Craiova;

213 D1
Destinația D1 cuprinde 12 localități (Almăj, Brădești, Bratovoești, Bucovăț,
Calopăr, Coțofenii din Dos, Ișalnița, Malu Mare, Podari, Radovan, Teslui,
Țuglui) cu acces de poximitate la resurse naturale și arii protejate. D2
Destinația D2 cupr inde 9 localități (Bistreț, Cetate, Ciupercenii
Noi, Desa, Maglavit, Piscu Vechi, Plenița, Poiana Mare, Rast) cu
acces de poximitate la resurse naturale și arii protejate. D3
Destinația D3 cuprinde 13 localități (Podari, Bucovăț, Tuglui, Malu Mare,
Șimnic u de Sus, Calopăr, Vârvoru de Jos, Coțofenii din Dos, Almăj,
Cernătești, Brabova, Cioroiași, Melinești), cu acces de poximitate la
monumente istorice și arhitecturale, vestigii arheologice, obieceiuri și tradiții
folclorice.
C.Management turisti c
Investiții de capital
în turism (private și
publice) Radovan, Malu Mare, Ișalnița; Cetate; nu au fost identificate;
Organizații turistice,
servicii turistice Inexistente la nivel de comune; agenții de turism în Craiova;
Resurse umane
(bazin de forță de
muncă) Cca 35 mii persoane în vârstă de muncă; Cca 35 mii persoane în vârstă de muncă; Cca 27 mii persoane în vârstă de muncă;

Informații turistice,
marketing turistic : Informații turistice pentru comune (site -uri funcționale – primării ce prezintă
obiectivele turistice ale zonei): Malu Mare, Podari, Radovan, Teslui;
Informații obiective turistice: site-uri de marketing turistic: Almăj, Brădești,
Bratovoești, Ișalnița, Malu Mare; site-uri cu obiectiv natural/cultural, etc.: Alm ăj,
Brădești, Bratovoeș ti, Bucovăț, Radovan, Calopăr, Coțofenii din Dos, Podari,
Radovan, Teslui, Țuglui; Informații turistice pentru comune (site -uri funcționale – primării
ce prezintă obiectivele turistice ale zonei): Bistreț, Cetate,
Ciupercenii Noi, Maglavit, Plenița, Rast;
Informații obiective turistice: site -uri de marketing turistic: Bistreț,
Cetate, Ciupercenii Noi, Desa, Maglavit, Piscu Vechi, Plenița,
Poiana Mare; site -uri cu obiectiv natural/cultural, etc.: Plenița; Informații turistice pentru comune (site -uri funcțion ale – primării ce prezintă
obiectivele turistice ale zonei): Malu Mare, Podari, Vârvoru de Jos, Brabova,
Cioroiași;
Informații obiective turistice: site -uri de marketing turistic: Almăj, Malu
Mare, Șimnicu de Sus, Vârvoru de Jos, Cernătești, Brabova, Cioro iași,
Melinești; site -uri cu obiectiv natural/cultural, etc.: Bucovăț, Calopăr,
Coțofenii din Dos, Podari, Țuglui;
Alte forme de
promovare: Inexistente
D.Politicile turistice, de planificare, de dezvoltare
Cadru politic
(proiecte finanțate de
dezvoltar e a
sectorului turistic) Nu există; Rast (Proiect de reabilitare zone turistice și patrimoniu cultural); Melinești și Vârvoru de Jos (Proiect de reabilitare zone turistice și
patrimoniu cultural);
Politici de dezvoltare
turistică – Strategiile locale și regionale urmăresc valorificarea potențialului turistic și antropic, dar fără măsuri concrete;
Rețele colaborative
(asociații, fundații) La nivelul zonei au fost identificate următoarele organizații: ANTREC/Federația Patronatelor din Regiunea Oltenia -F-PRO
E.Factori determinanți
Interdependențe
(organizații necesar
a fi implicate) Agenți economici din sectorul turistic și serviciile conexe; Consiliul județean;
Primării; Administratori/Custode arii protejate (Asociația pentru un mediu
întotdeauna curat; AVPS Diana Dolj; RNP Direcția Silvică, etc.); Asociația
Intercomunitară Dolj; Agenți economici din sectorul turistic și serviciile conexe;
Consiliul județean; Primării; Administratori/Custode arii protejate
(Asociația pentru un mediu întotdeauna curat; AVP S Diana Dolj;
RNP Direcția Silvică, etc.)
Agenți economici sector turistic; Consiliu județean; Primării; Ministerul
Culturii și Cultelor (D irecția județeană pentru cultură, culte și patrimoniu
cultursl Dolj ) ; Bisrica Ortodoxă Română, parohii locale; Ins titute de
cercetare (Institutul de Memorie culturală,Institutul de Etnografie și floor,
etc.) ; Instituții și asociațiie culturale din Craiova și Calafat; Asociația
Intercomunitară Dolj; Natura 2000, etc.;
Imagine/brand Nu există, dar reprezintă un obiect iv politic strategic la nivel regional;
Cost/Preț Costuri și prețuri competitive față de media regională și națională;
F. Elemente specifice (adiționale modelului Ritchie -Crouch)
Agricultura Producători agricoli (culturi cerealiere; pepeni, cartofi, l egume; efective de
animale; piscicultură; vii și pepiniere); Producători agricoli (producție vegetală – cultură mare și
leguminoase – solarii -, apicultură; producție animală); 2 centre de
colectare legume (Poiana Mare, Desa) Producători agricoli (culturi cerealiere; pepeni, cartofi, legume; efective de
animale; piscicultură; vii și pepiniere);

Ocupații tradiționale Nu s-au identificat; Lingurarii și căldărarii din Rudari, torcători de lână și țesători de
scoarțe oltenești); Nu s-au identificat;
Dotări sportive Școala de aviație Aeronautica Club Craiova – aerodrom (Coțofenii din Dos). 2 baze sportive (Poiana Mare, Ciupercenii Noi); ștrand tineret
(Desa); stadion (Desa); Școala de aviație Aeronautică Club Craiova – aerodrom (Coțofenii din Dos);
baze spor tive (Vârvoru de Jos).
Dotări culturale Cămine culturale (Coțofenii din Dos, Bratovoești, Calopăr, Teslui). cămine culturale (Rast, Piscu Vechi); proiecte de modernizare a
Căminelor Culturale din Poiana Mare, Desa, Ciupercenii Noi Cămine culturale (Coțofe nii din Dos, Calopăr, Șimnicu de Sus, Vârvoru de
Jos, Melinești)
Sursa : realizare proprie

214 Anexa 4.19 Caracterizarea factorilor pe modelul Ritchie -Crouch în cadrul destinațiilor turistice proiectate în județul Gorj
Annex 4.19 Factor characterization by Ri tchie -Crouch model within the projected tourist destinations in Gorj County
G1
Destinația G1 cuprinde 5 localități
(Aninoasa, Bărbătești, Săulești, Turburea,
Vladimir), cu acces de poximitate la resurse
naturale și arii protejate. G2
Destinația G2 cuprind e 15 localități (Baia de
Fier, Crasna, Dănești, Drăguțești, Godinești,
Mușetești, Padeș, Peștișani, Polovragi,
Runcu, Săcelu, Schela, Scoarța, Stănești,
Turcinești), cu acces de poximitate la resurse
naturale și arii protejate. G3
Destinația G3, localizată în partea sud -estică
a județului, este formată din 8 localități
(Bâlteni, Borăscu, Brănești, Ionești,
Negomir, Plopșoru, Tânțăreni, Urdari) , cu
acces de poximitate la resurse naturale și arii
protejate. G4
Destinația G4, localizată în partea estică a
județului, este formată din 9 localități (Baia
de Fier, Bengești -Ciocadia, Bustuchin,
Crușeț, Dănciulești, Hurezani, Polovragi,
Prigoria, Săcelu), cu acces de poximitate
direct la resurse antropice. G5
Destinația G5 cuprinde 21 localități
(Arcani, Bălănești, Bolboși, Câlnic,
Ciuperceni, Crasna, Drăgotești, Glogova,
Godinești, Lelești, Mătăsari, Mușetești,
Padeș, Peștișani, Runcu, Schela, Scoarța,
Slivilești, Stănești, Telești, Turcinești), cu
acces de poximitate direct la resurse
antropice.
A. Resurse de bază și factori de atracție
Relieful Câmpie, deal și munte; Câmpie, deal și munte; Câmpie, deal și munte (predominant deal); Deal; Câmpie, deal și munte;
Peisajul natural Râuri, culturi (teren arabil), pășuni, alte
terenuri arabile, luncă ( lunca Gilortului cu
sol aluvional, fertil, folosit pentru
agricultura); dealuri (Bisericii, Socului,
Socșorului, Petreștilor, Musculeștilor,
Vulparului, Corbului, Poienii, Spahiului,
Turburea, Plopului, Tutuvei, Scoica,
Stancea, Frasinu, Colnic, etc.; pesteri, chei,
casca de, arcade; Pajiști naturale, stepe, pășuni, habitate de
păduri, tancuri și stâncării calcaroase,
grohotișuri, masive calcaroase, șisturi,
marne, depozite fosilifere, peșteri, izbucuri,
izvoare, Silvostepă, iazuri, râuri, lacuri, culturi (teren
arabil), pă șuni, alte terenuri arabile, păduri
de foioase, habitate de păduri, luncă, dealuri
(Dealul Moilor, Dealul Grecilor, Dealul
Bran, etc. )
Pajiști naturale, stepe, pășuni, habitate de
păduri, tancuri și stâncării calcaroase,
grohotișuri, masive calcaroase, șisturi,
marne, depozite fosilifere, peșteri, izbucuri,
izvoare Pajiști naturale, stepe, pășuni, habitate de
păduri, tancuri și stâncării calcaroase,
grohotișuri, masive calcaroase, șisturi,
marne, depozite fosilifere, peșteri,
izbucuri, izvoare,
Climă Climă temperat -continentală, cu influențe mediteraneene (climă caldă);
Resurse naturale
– Floră și faună
protejată Ariile protejate: Coridorul Jiului, sit de
importanță comunitară (SCI); Locul
Fosilifer Groșera, rezervație paleontologică
(Aninoasa); Locul Fosilifer Valea Desului
(Vladimir); Locul Fosilifer Săulești,
rezervație paleontologică (Săulești); Pădurea
de stejari seculari de la Socu (Bărbătești) Ariile protejate: Nordul Gorjului de Est, sit
de importanță comunitară (SCI) (Baia de
Fier, Crasna, Mușe tești); Coridorul Jiului, sit
de importanță comunitară (SCI) (Dănești,
Drăguțești); Nordul Gorjului de Vest, sit de
importanță comunitară (SCI) (Godinești,
Padeș, Runcu, Schela, Stănești, Turcinești,
Peștișani); Parâng, sit de importanță
comunitară (SCI) ( Baia de Fier, Crasna);
Munții Retezat, arie de protecție specială –
parc național (SPA), Platoul Mehedinți, sit de
importanță comunitară – parc național (SCI);
Parcul Național Domogled – Valea Cernei –
Piatra Cloșanilor (inclusiv Peșterile Cloșani
și Cioaca cu Brebenei), Ciucevele Cernei,
Peștera Martel, Peștera Lazului, Cheile
Corcoaiei, Piatra Cloșanilor (inclusiv
peșterile cloșani si Cioaca cu Brebenei,
Pădurea Gorganu (Padeș); Peștera Muierii și
Peștera Iedului, rezervații științifice (Baia de
Fier); Loc ul Fosilifer Buzești, rezervație
paleontologică (Crasna); Piatra Boroștenilor
(vârful Silea), rezervație naturală (Peștișani);
Pădurea Polovragi, Cheile Oltețului și
Peștera Polovragi (Polovragi); Izbucul
Jaleșului și Cheile Sohodolului (Runcu);
Piatra Buh a, Formațiunile eocene de la
Săcelu, Valea Sodomului, Izvoarele
Minerale Săcelu, Piatra Biserica Dracilor
(Săcelu); Dealul Gornăcelu și Defileul Jiului
(Schela); Valea Ibanului (Soarța); Pădurea
Botorgi – „Laleaua Pestriță‖, monument al Ariile protejate: Coridorul Jiului, sit de
importanță comunitară (SCI) (Bâlteni,
Borăscu, Brănești, Ionești, Negomir,
Plopșoru, Tânțăreni, Urdari) ;
Ariile protejate: Nordul Gorjului de Est, sit
de importanță comunitară (SCI) (Baia de
Fier); Nordul Gorju lui de Vest, sit de
importanță comunitară (SCI); Parâng, sit de
importanță comunitară (SCI) (Baia de Fier);
Peștera Muierii și Peștera Iedului, rezervații
științifice (Baia de Fier); Pădurea Polovragi,
Cheile Oltețului și Peștera Polovragi
(Polovragi); Piatra Buha, Formațiunile
eocene de la Săcelu, Valea Sodomului,
Izvoarele Minerale Săcelu, Piatra Biserica
Dracilor (Săcelu);
Ariile protejate: Nordul Gorjului de Est,
sit de importanță comunitară (SCI)
(Crasna, Mușetești); Nordul Gorjului de
Vest, sit de importanță comunitară (SCI)
(Godinești, Padeș, Runcu, Schela,
Stănești, Turcinești, Peștișani); Parâng, sit
de importanță comunitară (SCI) (Crasna);
Munții Retezat, arie de protecție specială
– parc național (SPA), Platoul Mehedinți,
sit de importanță comun itară – parc
național (SCI); Parcul Național Domogled
– Valea Cernei –Piatra Cloșanilor
(inclusiv Peșterile Cloșani și Cioaca cu
Brebenei), Ciucevele Cernei, Peștera
Martel, Peștera Lazului, Cheile Corcoaiei,
Piatra Cloșanilor (inclusiv peșterile
Cloșani și Cioaca cu Brebenei, Pădurea
Gorganu (Padeș); Locul Fosilifer Buzești,
rezervație paleontologică (Crasna); Piatra
Boroștenilor (vârful Silea), rezervație
naturală (Peștișani); Izbucul Jaleșului și
Cheile Sohodolului (Runcu); Dealul
Gornăcelu și Defileul Jiului (Schela);
Valea Ibanului (Soarța);

215 G1
Destinația G1 cuprinde 5 localități
(Aninoasa, Bărbătești, Săulești, Turburea,
Vladimir), cu acces de poximitate la resurse
naturale și arii protejate. G2
Destinația G2 cuprind e 15 localități (Baia de
Fier, Crasna, Dănești, Drăguțești, Godinești,
Mușetești, Padeș, Peștișani, Polovragi,
Runcu, Săcelu, Schela, Scoarța, Stănești,
Turcinești), cu acces de poximitate la resurse
naturale și arii protejate. G3
Destinația G3, localizată în partea sud -estică
a județului, este formată din 8 localități
(Bâlteni, Borăscu, Brănești, Ionești,
Negomir, Plopșoru, Tânțăreni, Urdari) , cu
acces de poximitate la resurse naturale și arii
protejate. G4
Destinația G4, localizată în partea estică a
județului, este formată din 9 localități (Baia
de Fier, Bengești -Ciocadia, Bustuchin,
Crușeț, Dănciulești, Hurezani, Polovragi,
Prigoria, Săcelu), cu acces de poximitate
direct la resurse antropice. G5
Destinația G5 cuprinde 21 localități
(Arcani, Bălănești, Bolboși, Câlnic,
Ciuperceni, Crasna, Drăgotești, Glogova,
Godinești, Lelești, Mătăsari, Mușetești,
Padeș, Peștișani, Runcu, Schela, Scoarța,
Slivilești, Stănești, Telești, Turcinești), cu
acces de poximitate direct la resurse
antropice.
naturii (Dănești);
Resurse naturale
– Bazinul
hidoFigura Mătci, râul Gilort cu afluenții Vladimir și
Blahnița ; Cheile Galbenului, Lacul Polovragi, Cheile
Oltețului; Gilort etc. Râul Jiu, Motru, Gilort, Jiltul Mare, pârâul
Jilțul cu afluenții săi – Negomir, etc.); Cheile Galbenului, Lacul Polovragi, Cheile
Oltețului, Gilort, pârâul Plosca, Amaradia
etc Gilort, Sohodol, Jilț, Jaleș, Tismana etc
Resurse antropice
– Etnofolclorice Obiceiuri și arhitectură tradițională
(Aninoasa); concurs de împletituri nuiele și
decorațiuni (octombrie) și concurs de
cusături populare (noiembrie) în Bărbătești;
formația de dansuri populare Brăulețul în
Bărbătești; festivalul de dansuri populare
Brâul de Aur (8 septembrie) în comuna
Bărbătești; Dor g orjenesc. Festival folcloric
local în comuna Turburea (15 august);
Sânzienele. Drăgaica – nedei populare (24
iunie) (Bărbătești, Săulești); Gorjul
tradițional: Mucenicii. Lăuatul fetelor (9
martie) în Bărbătești și Săulești; Iepurașul
când sosește – expozi ție de ouă încondeiate
(13-17 aprilie) Bărbătești; Sărbătoarea Fiilor
satului Turburea (2 -4 iunie); Carul Sfântului
Ilie. Șezătoare. Întâlnire cu bătrânii satului
(20 iulie) (Bărbătești); Două ansambluri folclorice ,,Ciobănașul‖ si
,,Aninișeanca‖, Centru entno Figura –
Crasna; Drăgaica – sărbătoare etnofolclorică
– bâlci (24 iunie) în satul Radoși, Festivalul
interjudețean de folclor ,,Răsună munții sub
Parâng‖ (11 – 12 iunie de Rusalii sau 2 -3
iunie); Sărbătoarea Sânzienelor. Drăgaica
(24 iunie) (Crasna); F estivalul folcloric
național ,,Coborâtul oilor de la munte‖ (a
treia duminică din septembrie) (Baia de
Fier); Festivalul folcloric pentru tineret (29
iulie sau 6 august) (Godinești); Sărbătoarea
fiilor satului (19 -20 mai) (Mușetești);
Sărbătoarea fiilor s atului (23 aprilie), În
poiana din Nucet – sărbătoare populată (29
iunie) (Peștișani); Urcatul oilor la munte –
festival folcloric pastoral (22 mai)
(Polovragi); Gorjul tradițional – Sărbătorile
dealului – manifestare etnofolclorică (25
martie), Festival f olcloric pentru copii
―Filofteia Lăcătușu‖ (8 iunie), Festivalul
Interjudețean de folclor ―Maria Apostol‖ (8
septembrie), Nedei de Sf. Paraschiva (14
octombrie) (Runcu); Gorjul tradițional.
Nedeia de Sf. Ilie (20 iulie) (Schela); Nedei
și hramuri de Sf. M aria Mică (8 septembrie),
Nedei și hramuri de Sf. Paraschiva (14
octombrie) (Padeș); Gorjul tradițional.
Nedeia și hramuri de Sf. Ilie – târg anual
tradițional (art ǎ popular ǎ, obiecte de uz
gospodăresc, vite etc.) (20 iulie) (Polovragi);
Gorjul tradițional . Nedeia de Sf. Petre (29
iunie), Hramuri și nedei de Sf. Maria (15
august), Nedei și hramuri de Sf. Maria Mică
(8 septembrie) (Scoarța); Hramuri și nedei
de Sf. Maria (15 august), Hramuri și nedei
de Sf. Maria (15 august) (Turcinești). Folclorul lăutăresc de la Peșteana -Jiu, Nedei
și hramuri de Sf. Paraschiva (14 octombrie)
(Bâlteni);
Nedei și hramuri de Sf Maria (15 august),
Nedei și hramuri de Sf Maria Mică (8
septembrie) (Brănești); Nedei și hramuri de
Sf Maria (15 august) (Ionești); Festivalul
folclo ric ,,Vatra satului‖ (24 mai), Nedei și
hramuri de Sf Maria Mică(8 septembrie),
Hramuri și nedei de Cârstov. Înălțarea
Sfintei Cruci (14 septembrie) (Negomir);
Nedei și hramuri de Sf Maria (15 august)
(Plopșoru); Nedei și hramuri de Sf Maria
(15 august) (Urdari)
Festivalul folcloric național ,,Coborâtul oilor
de la munte‖ (a treia duminică din
septembrie) (Baia de Fier); Urcatul oilor la
munte – festival folcloric pastoral (22 mai),
Gorjul tradițional. Nedeia și hramuri de Sf.
Ilie – târg anual tradițional (artǎ popular ǎ,
obiecte de uz gospodăresc, vite etc.) (20
iulie) (Polovragi); Festivalul ,,Rapsozii
Gilortului, Galbenului, Oltețului și
Amaradiei ‖ (26-27 iulie), Festivalul folcloric
,,Iustina Băluțeanu‖ (28 -29 iulie), Nedei și
hramuri de Sf. Maria (15 a ugust)
(Bustuchin); Sărbătoarea Radineștilor (2
iulie) (Dănciulești); Festivalul folcloric
„Amaradia‖ (28 mai) (Hurezani); Festivalul
folcloric al copiilor ,,Gilortule, apă bună‖
(11 august), Concurs folcloric: ,,40 ani de la
trecerea în neființă a Mariei Lătărețu‖ (27
septembrie) (Bengești -Ciocadia) ; Festivalul
folcloric ,,Mărțișoare pentru mame‖ (8
martie), Gorjul tradițional.Strigarea fetelor,
împodobitul porților gospodĺriilor cu crengi
de fag (22 aprilie), Nedei populare.
Sânzienele. Drăgaica (24 iunie ) (Crușeț);
Sărbătoarea Rădineștilor – spectacole
folclorice (24 iunie sau 2 iulie)
(Dănciulești); Întâlnirea Fiilor satului (31
august) (Prigoria); Două ansambluri folclorice ,,Ciobănașul‖
si ,,Aninișeanca‖, Centru entno Figura –
Crasna; Drăgaica – sărbăto are
etnofolclorică – bâlci (24 iunie) în satul
Radoși, Festivalul interjudețean de folclor
,,Răsună munții sub Parâng‖ (11 – 12 iunie
de Rusalii sau 2 -3 iunie); Sărbătoarea
Sânzienelor. Drăgaica (24 iunie) (Crasna);
Festivalul folcloric pentru tineret (29 i ulie
sau 6 august) (Godinești); Sărbătoarea
fiilor satului (19 -20 mai) (Mușetești);
Sărbătoarea fiilor satului (23 aprilie), În
poiana din Nucet – sărbătoare populată
(29 iunie) (Peștișani); Gorjul tradițional –
Sărbătorile dealului – manifestare
etnofolc lorică (25 martie), Festival
folcloric pentru copii ―Filofteia Lăcătușu‖
(8 iunie), Festivalul Interjudețean de
folclor ―Maria Apostol‖ (8 septembrie),
Nedei de Sf. Paraschiva (14 octombrie)
(Runcu); Gorjul tradițional. Nedeia de Sf.
Ilie (20 iulie) (Schel a); Nedei și hramuri
de Sf. Maria Mică (8 septembrie), Nedei
și hramuri de Sf. Paraschiva (14
octombrie) (Padeș); Gorjul tradițional.
Nedeia și hramuri de Sf. Ilie – târg anual
tradițional (art ǎ popular ǎ, obiecte de uz
gospodăresc, vite etc.) (20 iulie)
(Polovragi); Gorjul tradițional. Nedeia de
Sf. Petre (29 iunie), Hramuri și nedei de
Sf. Maria (15 august), Nedei și hramuri de
Sf. Maria Mică (8 septembrie) (Scoarța);
Hramuri și nedei de Sf. Maria (15 august),
Hramuri și nedei de Sf. Maria (15 august)
(Turcinești); Homanul: Manifestare
etnofolclorică (28 martie) (Arcani);
Festivalul lăutarilor gorjeni (14
septembrie) (Bolboși); „Sărbatorile
dealului: Manifestare etnofolclorică (26
martie), Memorial „Maria
Apostol‖/Ghermanul (12 mai) (Mătăsari);
Hramuri și n edei de Sf. Maria (15 august),
Festivalul lăutarilor gorjeni (13
septembrie) (Bolboși); Nedei populare.

216 G1
Destinația G1 cuprinde 5 localități
(Aninoasa, Bărbătești, Săulești, Turburea,
Vladimir), cu acces de poximitate la resurse
naturale și arii protejate. G2
Destinația G2 cuprind e 15 localități (Baia de
Fier, Crasna, Dănești, Drăguțești, Godinești,
Mușetești, Padeș, Peștișani, Polovragi,
Runcu, Săcelu, Schela, Scoarța, Stănești,
Turcinești), cu acces de poximitate la resurse
naturale și arii protejate. G3
Destinația G3, localizată în partea sud -estică
a județului, este formată din 8 localități
(Bâlteni, Borăscu, Brănești, Ionești,
Negomir, Plopșoru, Tânțăreni, Urdari) , cu
acces de poximitate la resurse naturale și arii
protejate. G4
Destinația G4, localizată în partea estică a
județului, este formată din 9 localități (Baia
de Fier, Bengești -Ciocadia, Bustuchin,
Crușeț, Dănciulești, Hurezani, Polovragi,
Prigoria, Săcelu), cu acces de poximitate
direct la resurse antropice. G5
Destinația G5 cuprinde 21 localități
(Arcani, Bălănești, Bolboși, Câlnic,
Ciuperceni, Crasna, Drăgotești, Glogova,
Godinești, Lelești, Mătăsari, Mușetești,
Padeș, Peștișani, Runcu, Schela, Scoarța,
Slivilești, Stănești, Telești, Turcinești), cu
acces de poximitate direct la resurse
antropice.
Sânzâienele. Drăgaica (24 iunie),
Festivalul folcloric al Jilțurilor „Cântecul
văilor‖ (27 iulie) (Drăgotești); Hramuri și
nedei de Sf. Maria (15 august ), Hramuri și
nedei de Sf. Maria Mică (8 septembrie)
(Lelești); Hramuri și nedei de Sf. Maria
(15 august), Hramuri și nedei de Sf. Maria
Mică (8 septembrie) , Hramuri și nedei de
Sf. Paraschiva (14 octombrie), Nedeea de
Sf. Constantin și Elena (21 mai)
(Slivilești); Hramuri și nedei de Sf.
Paraschiva (14 octombrie) (Telești);
Resurse antropice
– Monumente și
vestigii
arheologice,
muzee Conacul boierului Dinel Negrea, Cula
moșierului Alecu Crăsnaru, m onumente și
lăcașuri de cult, Cula Cocoș Crăsnaru,
Biseri ca cu hramul „Sfinții Mihail și
Gavril‖, Fântâna Eroilor, Cula Grosera
(Aninoasa); s itul arheologic de la Socu,
Casa „Munteanu‖, Crucea de piatră – Socu,
Expoziția muzeală de la Petrești, Biserica
de lemn din cǎtunul Iernatic „Buna Vestire‖,
Biserica de zid din cǎtunul Mierlești
„Intrarea in Bisericǎ a Maicii
Domnului‖(1776), Biserica de lemn din
Bǎrbǎtești Poieni „Sfântul Nicolae‖ (1790),
Biserica de zid din cǎtunul Vǎtǎșești
„Cuvioasa Paraschiva‖ (1740) (Bărbătești);
muzeu sătesc (Turburea); Casa Mem oriala ―
Tudor Vladimirescu‖ (Vladimir); Muzeul
satului – Bărbătești și Turburea; Așezare, Paleolitic mijlociu; Așezare,Epoca
bronzului; Situl arheologic de la „Peștera
Muierilor‖ (Baia de Fier); Așezarea
paleolitică de la Boroșteni, Paleolitic
superior (P eștișani); Biserica „Adormirea
Maicii Domnului‖,1648; Bolnița „Sf.
Nicolae‖,1732; Stăreție, sec. XVII – XVIII,
Turn clopotniță1648, Mănăstirea Polovragi,
sec.XVI – XVIII (Polovragi); Biserica de
lemn „Sf. Dumitru‖, 1781 (Schela); Casa
Cărtianu, sf. sec. XV III (Turcinești);
Biserica „Sf. Nicolae‖, chili, turn clopotniță
– Ansamblul schitului Crasna (1636),
Biserica de lemn ―Cuvioasa Paraschiva‖
(1760) – satul Drăgoiești, Biserica de lemn
―Izvorul Tămăduirii‖ (1768) – satul Crasna,
Biserica din lemn ―Cuvioas a Paraschiva‖
(1800) – satul Aninișu din Vale, Biserica din
lemn ―Sfinții Îngeri‖ (1833) – satul Buzești,
Biserica de lemn ―Intrarea în biserică‖ (sec.
al XIX -lea) – satul Crasna din Deal; Biserica
de lemn ―Adormirea Maicii Domnului‖ (sec.
al XVIII -lea) – satul Crasna din Vale;
Biserica de lemn ―Sf. Gheorghe‖ (1824) –
satul Dumbrăveni, etc. (Crasna116); muzeul
satului (Baia de Fier, Crasna, Mușetești,
Runcu, Săcelu, Polovragi, Peștișani); Muzeul Mihai Eminescu (Țânțăreni);
Biserica cu hramul „Sfântul Nicolae ‖ (1676)
din satul Negomir; Așezare arheologică din
sec. V, Biserica „Sf. Vasile‖ și „Sf.
Împărați‖ – 1826, Casa Dincă Scheleru
(Bâlteni); Muzeu Comunal (Borăscu);
Așezare, Paleolitic mijlociu; Așezare,Epoca
bronzului; Situl arheologic de la „Peștera
Muierilor‖ (Baia de Fier); Biserica
„Adormirea Maicii Domnului‖,1648;
Bolnița „Sf. Nicolae‖,1732; Stăreție, sec.
XVII – XVIII, Turn clopotniță1648,
Mănăstirea Polovragi, sec.XVI – XVIII
(Polovragi); Muzeul satului (Baia de Fier,
Săcelu, Polovragi, Dănciulești , Hurezani);
Biserica de lemn „Intrarea in Biserica‖
(1684) ( Crușeț ); Bisericile de zid și de lemn
din comuna Prigoria;
Așezarea paleolitică de la Boroșteni,
Paleolitic superior (Peștișani); Biserica de
lemn „Sf. Dumitru‖, 1781 (Schela); Casa
Cărtianu, sf . sec. XVIII (Turcinești);
Biserica „Sf. Nicolae‖, chili, turn
clopotniță – Ansamblul schitului Crasna
(1636), Biserica de lemn ―Cuvioasa
Paraschiva‖ (1760) – satul Drăgoiești,
Biserica de lemn ―Izvorul Tămăduirii‖
(1768) – satul Crasna, Biserica din lemn
―Cuvioasa Paraschiva‖ (1800) – satul
Aninișu din Vale, Biserica din lemn
―Sfinții Îngeri‖ (1833) – satul Buzești,
Biserica de lemn ―Intrarea în biserică‖
(sec. al XIX -lea) – satul Crasna din Deal;
Biserica de lemn ―Adormirea Maicii
Domnului‖ (sec. al XVIII -lea) – satul
Crasna din Vale; Biserica de lemn ―Sf.
Gheorghe‖ (1824) – satul Dumbrăveni,
etc. (Crasna117 [71]); muzeul satului
(Crasna, Mușetești, Runcu, Peștișani,
Arcani, Lelești, Câlnic ); Biserica de lemn
„Sf. Voievozi‖,1680; Casa memorială a
savantului Ion Popescu -Voitești
(Bălănești ); Casa Glogoveanu, sec. XVII
– XVIII; Ansamblul Glogoveanu, sec.
XVII – XVIII; Biserica de lemn
„Cuvioasa Paraschiva‖, 1728, ref. 1791 –
1792; Biserica „Sf. Nicolae‖,1730; Zid de
incintă, sec. XVIII (Glogova); Cula
Cioaba -Chintescu,1762, 1818 -1825
(Slivilești); Necropolă, Hallstatt târziu;
Așezare, sec. VI – V a.Chr. Hallstatt; Situl

116 http://www.fpdl.ro/ public/pdfs/proiect_crasna.pdf
117 http://www.fpdl.ro/public/pdfs/proiect_crasna.pdf

217 G1
Destinația G1 cuprinde 5 localități
(Aninoasa, Bărbătești, Săulești, Turburea,
Vladimir), cu acces de poximitate la resurse
naturale și arii protejate. G2
Destinația G2 cuprind e 15 localități (Baia de
Fier, Crasna, Dănești, Drăguțești, Godinești,
Mușetești, Padeș, Peștișani, Polovragi,
Runcu, Săcelu, Schela, Scoarța, Stănești,
Turcinești), cu acces de poximitate la resurse
naturale și arii protejate. G3
Destinația G3, localizată în partea sud -estică
a județului, este formată din 8 localități
(Bâlteni, Borăscu, Brănești, Ionești,
Negomir, Plopșoru, Tânțăreni, Urdari) , cu
acces de poximitate la resurse naturale și arii
protejate. G4
Destinația G4, localizată în partea estică a
județului, este formată din 9 localități (Baia
de Fier, Bengești -Ciocadia, Bustuchin,
Crușeț, Dănciulești, Hurezani, Polovragi,
Prigoria, Săcelu), cu acces de poximitate
direct la resurse antropice. G5
Destinația G5 cuprinde 21 localități
(Arcani, Bălănești, Bolboși, Câlnic,
Ciuperceni, Crasna, Drăgotești, Glogova,
Godinești, Lelești, Mătăsari, Mușetești,
Padeș, Peștișani, Runcu, Schela, Scoarța,
Slivilești, Stănești, Telești, Turcinești), cu
acces de poximitate direct la resurse
antropice.
arheologic de la Telești; Necropola
Hallstatt de la Telești, sec. VI – V a. Chr.
Hallstatt târziu (Telești); Biserica de lemn
Sfântul Vasile – satul Pieptani (comuna
Câlnic);
Resurse antropice
– Alte
evenimente locale Hramul satului Petrești (duminica „Sf.
Toma‖), Hramul satului Socu „Sf. Marie cea
Mică‖ (8 septembrie), Hramul satului
Bărbătești „Sf. Paraschiva‖ (14 octombrie)
și Bâlciul Rusalii lor (Bărbătești); Zile de
sărbătoare a localităților ( Turburea – Rusalii;
Aninoasa – 21-22 mai); Hramuri și nedei de
Sf. Maria în comuna Bărbătești și comuna
Turburea (15 august și 8 septembrie); Nedei
și hramuri în comuna Bărbătești și comuna
Săulești de Sf. Paraschiva (14 octombrie);
Pastorala Floriilor. Complex de manifestări
cultural – artistice închinate sărbătorilor
pALSCALe în Bărbătești și Lăutari de ieri,
lăutari de azi – concert de muzică lăutărească
în comuna Săulești (8 aprilie); Gorjul
tradiți onal. Sărbătoarea Sf. Gheorghe –
Manifestări cultural -religioase în comuna
Săulești (23 aprilie); Simpozion: ,,In
memoriam Tudor Vladimirescu‖ în comuna
Vladimir (27 mai); Pandurul de la Vladimir –
concurs de cultură generală în comuna
Vladimir (3 iunie);Ta băra de cercetare a
tradițiilor culturale ,,Constantin Brăiloiu’’ în
comuna Turburea (1 -10 iulie); Zile de sărbătoare a localităților (Crasna –
prima duminică din luna octombrie);
Sărbătoarea „Sfântul Gheorghe‖ –
manifestare cultural -religioasă (23 aprilie ),
Sărbătoarea „Sfântul Pantelimon‖ (27 iulie)
(satul Aninișu din Vale), Sărbătoarea
„Sfântul Dumitru‖ – bâlci (26 octombrie)
(satul Crasna), Cupa Federației la Oină;
Gorjfest. Tabără internațională de sculptură
cu subiect religios (18 -24 iunie 2012)
(Crasna); Gorjul tradițional. Sărbătoarea Sf.
Gheorghe.Manifestări cultural -religioase (23
aprilie) (Mușetești); Atelierul Național de
poezie ―Serile la Brădiceni‖ (6 -8
septembrie) (Peștișani); Respirare în
rugăciune – Memorial Arthur Bădița –
pelerinaj la mo rmântul poetului, spectacol
de muzică și poezie (21-22 iunie)
(Polovragi); Gorjul tradițional – Ghermanul
– sărbătoare comunitară (12 mai), Gorjul
tradițional – Sărbătorile dealului. Sfințirea
viilor (19 aprilie), Gorjul tradițional.
Sărbătoarea Florii de Tei (29 iunie),
Sărbătoarea castanului (30 septembrie),
Hramuri de Sf. Paraschiva (14 octombrie)
(Runcu);
Zilele stațiunii balneoclimaterice (9 -11
august) (Săcelu); Răsunet în Poiana lui
Mihai. Evocare istorică a popasului în Gorj
al lui Mihai Viteazul. S pectacol de poezie și
muzică folk (10 august) (Schela); Pastorala
Floriilor: Complex de manifestări culturale
și artistice închinate sărbătorilor pALSCALe
– 16 aprilie (Stănești); Gorjul tradițional.
Sărbătoarea Sf. Gheorghe . Manifestări
cultural -religioa se (23 aprilie), Ziua cireșului
– sărbătoare comunitară (10 iunie)
(Turcinești). Zile de sărbătoare a localităților (Brănești –
3-6 mai); Tabăra de cercetare a tradițiilor
culturale ,,Constantin Brăiloiu’’ (1 -10 iulie)
(Brănești și Țânțăreni); Gorjul isto ric și
pitoresc (30 aprilie) (Ionești); Sărbătoarea
Florii de Tei (26 iunie) (Negomir); Masă
rotundă și spectacole ,,Ziua Internațională a
Femeii din Mediul Rural‖, Toamna culturală
– expoziții de artă și spectacole (20
octombrie -10 noiembrie) (Țânțăreni); Gorjul
tradițional. Sărbătoarea Sf. Gheorghe.
Manifestări cultural -religioase (23 aprilie),
Sărbătoarea florii de salcâm (30 mai)
(Urdari);
Respirare în rugăciune – Memorial Arthur
Bădița – pelerinaj la mormântul poetului,
spectacol de muzică și poezie (21-22 iunie)
(Polovragi); Zilele localităților (stațiunea
balneoclimaterică Săcelu – 9-11 august,
Bustuchin – 27-29 iulie); Gorjul tradițional.
Sărbătoarea Sf. Gheorghe. Manifestări
cultural -religioase (23 aprilie) (Bustuchin);
Tabăra de cercetare a tradiț iilor culturale
,,Constantin Brăiloiu’’ (1 -10 iulie) (Crușeț și
Dănciulești);
Zile de sărbătoare a localităților (Crasna –
prima duminică din luna octombrie);
Sărbătoarea „Sfântul Gheorghe‖ –
manifestare cultural -religioasă (23
aprilie) , Sărbătoarea „Sfâ ntul
Pantelimon‖ (27 iulie) (satul Aninișu din
Vale), Sărbătoarea „Sfântul Dumitru‖ –
bâlci (26 octombrie) (satul Crasna), Cupa
Federației la Oină; Gorjfest. Tabără
internațională de sculptură cu subiect
religios (18 -24 iunie 2012) (Crasna);
Gorjul tradiți onal. Sărbătoarea Sf.
Gheorghe. Manifestări cultural -religioase
(23 aprilie) (Mușetești); Atelierul
Național de poezie ―Serile la Brădiceni‖
(6-8 septembrie) (Peștișani); Gorjul
tradițional – Ghermanul – sărbătoare
comunitară (12 mai), Gorjul tradițional –
Sărbătorile dealului. Sfințirea viilor (19
aprilie), Gorjul tradițional. Sărbătoarea
Florii de Tei (29 iunie), Sărbătoarea
castanului (30 septembrie), Hramuri de
Sf. Paraschiva (14 octombrie) (Runcu);
Răsunet în Poiana lui Mihai. Evocare
istorică a popas ului în Gorj al lui Mihai
Viteazul. Spectacol de poezie și muzică
folk (10 august) (Schela); Pastorala
Floriilor: Complex de manifestări
culturale și artistice închinate sărbătorilor
pALSCALe – 16 aprilie (Stănești);
Gorjul tradițional. Sărbătoarea Sf.
Gheorghe . Manifestări cultural -religioase
(23 aprilie), Ziua cireșului – sărbătoare
comunitară (10 iunie) (Turcinești); Focuri
peste zăpezi: Manifestare cultural –
religioasă închinată Sf. Trifon (1
februarie); Gorjul istoric și pitoresc –
expoziții (30 april ie); Manifestarea
comunitară „Logodna vinului cu ulcica‖;
Gorjul tradițional. Sărbătoarea Sf. Petre.
Festivalul folcloric ,,Plai de cântec și de
dor‖ (29 iunie) (Ciuperceni); Sărbătoarea
Sf. Gheorghe în dealul Teleștilor

218 G1
Destinația G1 cuprinde 5 localități
(Aninoasa, Bărbătești, Săulești, Turburea,
Vladimir), cu acces de poximitate la resurse
naturale și arii protejate. G2
Destinația G2 cuprind e 15 localități (Baia de
Fier, Crasna, Dănești, Drăguțești, Godinești,
Mușetești, Padeș, Peștișani, Polovragi,
Runcu, Săcelu, Schela, Scoarța, Stănești,
Turcinești), cu acces de poximitate la resurse
naturale și arii protejate. G3
Destinația G3, localizată în partea sud -estică
a județului, este formată din 8 localități
(Bâlteni, Borăscu, Brănești, Ionești,
Negomir, Plopșoru, Tânțăreni, Urdari) , cu
acces de poximitate la resurse naturale și arii
protejate. G4
Destinația G4, localizată în partea estică a
județului, este formată din 9 localități (Baia
de Fier, Bengești -Ciocadia, Bustuchin,
Crușeț, Dănciulești, Hurezani, Polovragi,
Prigoria, Săcelu), cu acces de poximitate
direct la resurse antropice. G5
Destinația G5 cuprinde 21 localități
(Arcani, Bălănești, Bolboși, Câlnic,
Ciuperceni, Crasna, Drăgotești, Glogova,
Godinești, Lelești, Mătăsari, Mușetești,
Padeș, Peștișani, Runcu, Schela, Scoarța,
Slivilești, Stănești, Telești, Turcinești), cu
acces de poximitate direct la resurse
antropice.
(manifestare cultural -Religioasă d in 24
aprilie) (Telești); Ziua Muzeului satului
(28-30 septembrie) (Arcani);
Gorjul traditional. Sărbătoarea Sf.
Gheorghe. Manifestări cultural -religioase
(Gorbanele) (23 aprilie) (Bolboși);
Pastorala Floriilor: Complex de
manifestări culturale și artistic e închinate
sărbătorilor pALSCALe (16 aprilie),
Duminica Mare. Rusaliile – serbare
câmpenească (3 iunie), Probojeniile (6
august) (Câlnic); Gorjul tradițional.
Expoziție de costume populare și
spectacole folclorice (16 februarie) și
Expoziții de artă popul ară (19 februarie);
Gorjul tradițional. Sărbătoarea Sf. Petre –
sărbătoare comunitară (29 iunie),
Festival -concurs ,,Memorial Nicolae
Vlad‖ (2 decembrie) (Drăgotești); Gorjul
tradițional. Sărbătoarea Florii de Tei (29
iunie) (Lelești); Sărbătoarea Sf. Ghe orghe
în dealul Teleștilor – Manifestare cultural –
religioasă (23 aprilie) (Telești);
Legături cu piața
turistică (număr
de turiști
înregistrați) inexistente; Baia de Fier (3470 turiști); Crasna (125
turiști); Peștișani (305 turiști); Polovragi
(2253 turiș ti); Runcu (521 turiști); Săcelu
(1716 turiști); inexistente; Baia de Fier (3470 turi ști); Polovragi (2253
turiști); Săcelu (1716);
Arcani (302 turiști); Crasna (125 turiști);
Câlnic (320 turiști); Peștișani (305 turiști);
Runcu (521 turiști);
Legături c u piața
turistică
Concentrare
turiști
(majoritate) inexistente; Perioada iunie -octombrie (vară -toamnă):
Baia de Fier, Crasna, Polovragi, Runcu,
Săcelu;
Perioada noiembrie -mai (iarnă -primăvară):
Peștișani; inexistente; Perioada iunie -octombrie (vară -toamn ă):
Baia de Fier, Polovragi, Săcelu;
Perioada noiembrie -mai (iarnă -primăvară): –
; Perioada iunie -octombrie (vară -toamnă):
Arcani, Crasna, Runcu;
Perioada noiembrie -mai (iarnă –
primăvară): Câlnic, Peștișani;
Activități de
agreement
(structuri
amenajat e) nedezvoltate; Trasee montane cunoscute marcate ( Baia de
Fier – Rânca) și nemarcate (Baia de Fier –
Curmătura Oltețului; Baia de Fier –
fenomenul carstic Sura) ; nedezvoltate; Trasee montane cunoscute marcate ( Baia de
Fier – Rânca) și nemarcate (Baia de Fier –
Curmătura Oltețului; Baia de Fier –
fenomenul carstic Sura) ; Baza de agreement Sănătești (Arcani);
Suprastructură
(infrastructură
tehnică și
utilitară) Drumuri comunale modernizate în
Aninoasa, Bărbătești, Turburea, Vladimir;
proiecte aflate în stadiu de propunere:
Săulești; autogări – inexistente; acces la
rețea CFR (Bărbătești și Turburea); sistem
de alimentare cu apă în localitățile:
Aninoasa, Bărbătești, Turburea; proiect în
curs de derulare în Săulești și Vladimir;
rețea de canalizare în lo calitățile: Aninoasa,
Bărbătești, Turburea, Vladimir; proiect în
curs de derulare în Săulești; Sistem de
distribuție a gazelor naturale: Aninoasa, Drumuri comunale modernizate în Baia de
Fier, Crasna; proiecte aflate în stadiu de
propunere: Baia de Fier, Crasna; autogări –
Baia de Fier, Crasna, Dănești, Drăguțești,
Godinești, Mușetești, Peștișani, Polovragi,
Runcu, Săcelu, Schela, Scoarța , Stănești,
Turcinești; acces la rețea CFR (Drăguțești și
Scoarța); sistem de alimentare cu apă în
localitățile: Crasna, Dănești; proiect în curs
de derulare în Baia de Fier, Crasna; rețea de
canalizare în localitățile: Dănești (parțial);
proiect în curs d e derulare în Baia de Fier; Drumuri comunale modernizate în Borăscu,
Negomir; proiecte aflate în stadiu de
propunere: Borăscu, Brănești; autogări –
Bâlte ni, Borăscu, Negomir, Plopșoru,
Urdari;
acces la rețea CFR (Ionești, Tânțăreni);
sistem de alimentare cu apă în localitățile:
Plopșoru, Bâlteni (parțial); proiect în curs de
derulare Brănești; rețea de canalizare în
localitățile: Bâlteni (parțial); proiect în curs
de derulare în Brănești; sistem de distribuție
a gazelor naturale: Plopșoru, Bâlteni Drumuri comunale modernizate în Baia de
Fier, Bustuchin, Crușeț, Dănciulești;
proiecte aflate în stadi u de propunere: Baia
de Fier; autogări – Baia de Fier, Polovragi,
Săcelu, Bengești -Ciocadia, Hurezani ; acces
la rețea CFR – nu există; sistem de
alimentare cu apă în localitățile: Bustuchin,
Crușeț, Dănciulești; proiect în curs de
derulare în Baia de Fie r; rețea de canalizare
în localitățile: Bustuchin, Crușeț ; proiect în
curs de derulare în Baia de Fier; sistem de
distribuție a gazelor naturale: inexistente; Drumuri comunale modernizate în
Crasna, Drăgote ști, Glogova, Telești;
proiecte aflate în stadiu de propunere:
Crasna, Bălănești, Câlnic, Ciuperceni,
Drăgotești; autogări – Crasna, Godinești,
Mușetești, Peștișani, Runcu, Schela,
Scoarța, Stănești, Turcinești, Arcani,
Bălănești, Câlnic, Lelești, Telești,
Mătăsari, Glogova; acces la rețea CFR
(Scoarța, Drăgotești); sistem de
alimentare cu apă în localitățile: Crasna,
Arcani, Bălănești, Câlnic, Ciuperceni,

219 G1
Destinația G1 cuprinde 5 localități
(Aninoasa, Bărbătești, Săulești, Turburea,
Vladimir), cu acces de poximitate la resurse
naturale și arii protejate. G2
Destinația G2 cuprind e 15 localități (Baia de
Fier, Crasna, Dănești, Drăguțești, Godinești,
Mușetești, Padeș, Peștișani, Polovragi,
Runcu, Săcelu, Schela, Scoarța, Stănești,
Turcinești), cu acces de poximitate la resurse
naturale și arii protejate. G3
Destinația G3, localizată în partea sud -estică
a județului, este formată din 8 localități
(Bâlteni, Borăscu, Brănești, Ionești,
Negomir, Plopșoru, Tânțăreni, Urdari) , cu
acces de poximitate la resurse naturale și arii
protejate. G4
Destinația G4, localizată în partea estică a
județului, este formată din 9 localități (Baia
de Fier, Bengești -Ciocadia, Bustuchin,
Crușeț, Dănciulești, Hurezani, Polovragi,
Prigoria, Săcelu), cu acces de poximitate
direct la resurse antropice. G5
Destinația G5 cuprinde 21 localități
(Arcani, Bălănești, Bolboși, Câlnic,
Ciuperceni, Crasna, Drăgotești, Glogova,
Godinești, Lelești, Mătăsari, Mușetești,
Padeș, Peștișani, Runcu, Schela, Scoarța,
Slivilești, Stănești, Telești, Turcinești), cu
acces de poximitate direct la resurse
antropice.
Bărbătești, Turburea, Vladimir; proiect în
curs de derulare în Săulești; cabinete
medicale în majoritatea loc alităților; sistem de distribuție a gazelor naturale:
inexistente; cabinete medicale în majoritatea
localităților; (parțial);
cabinete medicale în majoritatea
localităților;
cabinete medicale în majoritatea
localităților;
Drăgotești, Glogova (parțial), Lelești,
Mătăsari, Telești; proiect în curs de
derulare în Crasna;
rețea de canalizare în localitățile: Telești
(parțial); proiect în curs de derulare în
Ciuperceni, Drăgotești, Lelești, Mătăsari;
sistem de distribuție a gazelor naturale:
Lelești, Mătăsari; în stadiu de propunere
Drăgotești, Mătăsari și Ciuperceni;
cabinete medicale în majoritatea
localităților;
B.Resurse și factori suport
Infrastructură
turistică Neidentificate Baia de Fier; Crasna; Peștișani; Polovragi;
Runcu; Săcelu; Prezintă puține structuri de cazare
(neevidențiate statistic); Baia de Fier; Polovragi ; Săcelu; Crasna, Padeș, Peștișani, Runcu;

Accesibilitate Gări CFR: Bărbătești, Turburea;
Accesul rutier – localitățile permit legături
cu drumurile județene; Gări CFR: Drăguțești și Scoarța;
Autogările prezintă curse directe cu
următoarele orașe: Baia de Fier, Dănești,
Drăguțești, Godinești, Peștișani, Runcu,
Schela, Stănești, Turcinești – orașul Târgu
Jiu; Crasna – orașul Bumbești -Jiu;
Mușetești, Polovragi, Săcelu, Scoarța –
orașele Bumbești -Jiu și Târgu -Jiu; Gări CFR: Bâlteni, Borăscu;
Autogările pre zintă curse directe cu
următoarele orașe: Bâlteni, Borăscu,
Negomir, Plopșoru – cu orașul Targu Jiu
Gări CFR: -;
Autogările prezintă curse directe cu
următoarele orașe: Baia de Fier, Hurezani –
orașul Târgu Jiu; Polovragi, Săcelu,
Bengești -Ciocadia – orașele Bumbești -Jiu și
Târgu -Jiu;
Gări CFR: Scoarța, Drăgotești;
Autogările prezintă curse directe cu
următoarele orașe: Godinești, Peștișani,
Runcu, Schela, Stănești, Turcinești,
Arcani, Bălănești, Câlnic, Lelești, Telești,
Mătăsari – orașul Târgu Jiu; Cr asna –
orașul Bumbești -Jiu; Glogova – orașul
Motru; Mușetești, Scoarța – orașele
Bumbești -Jiu și Târgu -Jiu;
C.Management turistic
Investiții de
capital în turism
(private și
publice) Investiții publice în scopul protejării
arborelui secular din satul Gro serea în
comuna Aninoasa; Baia de Fier; Crasna; Padeș; Peștișani;
Polovragi; Runcu; Săcelu ;
Cabana de pe valea Moilor (Bâlteni); Baia de Fier; Polovragi ; Arcani; Crasna; Câlnic; Peștișani; Runcu;
Organizații
turistice, servicii
turistice Inexistente la nivel de comune; agenții de turism Tg Jiu
Resurse umane
(bazin de forță de
muncă) Cca 10 mii persoane în vârstă de muncă Cca 35 mii persoane în vârstă de muncă Cca 24 mii persoane în vârstă de muncă Cca 16 mii persoane în vârstă de muncă Cca 42 mii pers oane în vârstă de muncă;
Informații
turistice,
marketing
turistic : Informații turistice pentru comune (site -uri
funcționale – primării ce prezintă obiectivele
turistice ale zonei): – ;
Informații obiective turistice: site -uri de
marketing turistic: Aninoa sa, Bărbătești,
Turburea, Vladimir;site -uri cu obiectiv
natural/cultural, etc.:; Informații turistice pentru comune (site -uri
funcționale – primării ce prezintă obiectivele
turistice ale zonei): Baia de Fier;
Informații obiective turistice: site -uri de
marketing turistic (agenții de turism): Baia
de Fier, Crasna, Dănești, Mușetești, Padeș,
Peștișani, Polovragi, Runcu, Săcelu, Schela,
Scoarța; site -uri cu obiectiv natural/cultural,
etc.: Baia de Fier; Informații turistice pentru comune (site -uri
funcționale – primării ce prezintă obiectivele
turistice ale zonei): Plopșoru;
Informații obiective turistice: site -uri de
marketing turistic: Bâlteni, Borăscu,
Tânțăreni; site -uri cu obiectiv
natural/cultural, etc.: Negomir;
Informații turistice pentru comune (site -uri
funcționale – primării ce prezintă obiectivele
turistice ale zonei): Baia de Fier;
Informații obiective turistice: site -uri de
marketing turistic (agenții de turism): Baia
de Fier, Polovragi, Săcelu; site -uri cu
obiectiv natural/cultural, etc.: Baia d e Fier,
Hurezani;
Informații turistice pentru comune (site –
uri funcționale – primării ce prezintă
obiectivele turistice ale zonei): -;
Informații obiective turistice: site -uri de
marketing turistic (agenții de turism):
Crasna, Mușetești, Padeș, Peștișani,
Runcu, Schela, Scoarța, Câlnic, Lelești;
site-uri cu obiectiv natural/cultural, etc.:
Arcani, Bălănești, Bolboși, Ciuperceni,
Glogova, Telești;
Alte forme de
promovare: Inexistente
D.Politicile turistice, de planificare, de dezvoltare
Cadru politic Nu există; Există un proiect în așteptare pentru comunele nu prezintă strategii de dezvoltare Există proiecte în așteptare opr ite din cauza Există un proiect în așteptare pentru

220 G1
Destinația G1 cuprinde 5 localități
(Aninoasa, Bărbătești, Săulești, Turburea,
Vladimir), cu acces de poximitate la resurse
naturale și arii protejate. G2
Destinația G2 cuprind e 15 localități (Baia de
Fier, Crasna, Dănești, Drăguțești, Godinești,
Mușetești, Padeș, Peștișani, Polovragi,
Runcu, Săcelu, Schela, Scoarța, Stănești,
Turcinești), cu acces de poximitate la resurse
naturale și arii protejate. G3
Destinația G3, localizată în partea sud -estică
a județului, este formată din 8 localități
(Bâlteni, Borăscu, Brănești, Ionești,
Negomir, Plopșoru, Tânțăreni, Urdari) , cu
acces de poximitate la resurse naturale și arii
protejate. G4
Destinația G4, localizată în partea estică a
județului, este formată din 9 localități (Baia
de Fier, Bengești -Ciocadia, Bustuchin,
Crușeț, Dănciulești, Hurezani, Polovragi,
Prigoria, Săcelu), cu acces de poximitate
direct la resurse antropice. G5
Destinația G5 cuprinde 21 localități
(Arcani, Bălănești, Bolboși, Câlnic,
Ciuperceni, Crasna, Drăgotești, Glogova,
Godinești, Lelești, Mătăsari, Mușetești,
Padeș, Peștișani, Runcu, Schela, Scoarța,
Slivilești, Stănești, Telești, Turcinești), cu
acces de poximitate direct la resurse
antropice.
(proiecte
finanțate de
dezvoltare a
sectorului
turistic) amenajarea a 23 de trasee turistice, în zonele
Runcu și Padeș; turistică; lipsei de fonduri; amenajarea a 23 de trasee turistice, în
zonele Runcu și Padeș;

Politici de
dezvoltare
turistică – Strategiile locale și regionale urmăresc valorificarea potențialului turistic și an tropic, dar fără măsuri concrete;

Rețele
colaborative
(asociații) Rețele colaborative (asociații, fundații) – la nivelul zonei au fost identificate următoarele organizații: ANTREC/ Asociația Profesională Patronală de Turism Gorjul / Asociația pentru Turism Sport și Ecologie Hai -Hui Târgu -Jiu / Asociația
Depresiunea Horezu / Asociația sportivă ―Pandurii‖ Tg Jiu/ Societatea culturală ,,Noi zăicoienii‖; Asociația Intercomunitară Dolj (Dănciulești și Crușeț) / Asocia ția Pentru Promovare Turism Tradiții și Legende Bengești -Ciocadia/
Fundația ,,Dăruiește Vieții Farmec‖ Tg -Jiu;
E.Factori determinanți
Interdependențe
(organizații
necesar a fi
implicate) Agenți economici sector turistic; Consiliu
județean; Primării; Admi nistratori/Custode
arii ptotejate (Consiliul Județean Dolj);
Agenți economici sector turistic ; Consiliu
județean ; Primării ; Administratori/Custode
arii ptotejate (RNP -Romsilva -Administrația
Parcului Național Domogled -Valea Cernei,
Consiliul Jud. Mehedinți , Camera de Comerț
și Industrie România -Japonia, SC Butterfly
Effect SRL, RNP -Romsilva – Administrația
Parcului Național Defileul Jiului, Fundația
Guard Forest); Agenți economici sector turistic ; Consiliu
județean ; Primării ; Administratori/Custode
arii ptot ejate (Consiliul Județean Dolj); Agenți economici sector turistic; Consiliu
județean; Primării; Administratori/Custode
arii ptotejate; Ministerul Culturii și Cultelor
(Direcția județeană pentru cultură, culte și
patrimoniu cultural Gorj ); Institute de
cercetare (Institutul de Memorie culturală,
Institutul de Etnografie și folclor, etc.); Agenți economici sector turistic, Consiliu
județean, Primării, Ministerul Culturii și
Cultelor (D irecția județeană pentru
cultură, culte și patrimoniu cultursl Gorj ),
Institute de cercetare (Institutul de
Memorie culturală, Institutul de
Etnografie și folclor, Filiala Gorj a
Societății de Științe Istorice Arcani , etc.);
Imagine/brand Nu există, dar reprezintă un obiectiv politic strategic la nivel regional;
Cost/Preț nu es te cazul; Costuri și prețuri competitive față de media
regională și națională; nu este cazul; Costuri și prețuri competitive față de media
regională și națională; Costuri și prețuri competitive față de
media regională și națională;
F. Elemente specifice ( adiționale modelului Ritchie -Crouch)
Agricultura Producători agricoli (culturi cerealiere;
livezi; pășuni și fânețe; legume; efective de
animale; vii și pepiniere); Producători agricoli (livezi; pășuni și fânețe;
efective de animale; vii și pepiniere,
exploatări forestiere); fabrică de ciocolată în
satul Buzești comuna Crasna; Producători agricoli (livezi; leguminoase;
pășuni și fânețe; efective de animale; vii și
pepiniere);
Producători agricoli (livezi; pășuni și fânețe;
efective de animale; vii și pe piniere,
exploatări forestiere); Producători agricoli (livezi; pășuni și
fânețe; efective de animale; vii și
pepiniere, exploatări forestiere); fabrică
de ciocolată în satul Buzești comuna
Crasna;
Ocupații
tradiționale Meșteșugari locali -țesături de lân ă și de
bumbac în Bărbătești; proiect de r evitalizare
a vechilor meșteșuguri tradiționale –
Bărbătești (prelucrare păr de capră); Prelucrarea artistică a lemnului ( lăzi, coșuri,
furci de tors lâna) – Crasna, Polovragi;
cusături și țesături tradiționale, pre lucrare
lemn (cătune cu rudari) (Baia de Fier);
obieceiuri tradiționale – slobozirea apei sau
a izvorului (Peștișani), P ițărăii cu măști din
ajunul Crăciunului (Padeș); arhitectură
tradițională (Mușetești, Runcu, Săcelu,
Scoarța, Stănești); Ceramic ǎ, famil ii de olari (Plopșoru) ; Prelucrarea artistică a lemnului ( lăzi, coșuri,
furci de tors lâna) –Polovragi; cusături și
țesături tradiționale, prelucrare lemn (cătune
cu rudari) (Baia de Fier); arhitectură
tradițională (Săcelu , Bengești -Ciocadia,
Prigoria ); Prelucrarea artistică a lemnului ( lăzi,
coșuri, furci de tors lâna) – Crasna;
obieceiuri tradiționale – slobozirea apei
sau a izvorului (Peștișani), P ițărăii cu
măști din ajunul Crăciunului (Padeș);
arhitectură tradițională (Mușetești, Runcu,
Scoarța, Stăneș ti); Ceramică și olărit
(Câlnic, Glogova, Ciuperceni ); colecție de
artă și port popular în comuna Ciuperceni;
Dotări sportive Nu există; Stadion în satul Radoș din comuna Crasna; Baze sportive (Bâlteni, Brănești -echipa de
fotbal Viitorul ); Nu există; Stadion în satul Radoș din comuna
Crasna;
Dotări culturale Cămine culturale (Aninoasa, Turburea,
Săulești) Cămine culturale (Crasna, Baia de Fier,
Godinești, Mușetești, Peștișani, Runcu,
Săcelu, Stănești). Cămine culturale (Bâlteni, Brănești, Ionești,
Țânțăreni ); Trupă de teatru amator
„Gilortul‖ și Grup vocal bărbătesc de
muzică populară „Izvorașul‖ (Brănești) Cămine culturale (Baia de Fier, Săcelu,
Bustuchin, Crușeț, Dănciulești, Prigoria);
Centru de documentare și informare, săli de
festivități Poieniț a și Pojaru (Bustuchin). Cămine culturale (Crasna, Godinești,
Mușetești, Peștișani, Runcu, Stănești,
Arcani, Ciuperceni, Drăgotești, Lelești,
Telești
Sursa : realizare proprie

221 Anexa 4.20 Caracterizarea factorilor pe modelul Ritchie -Crouch în cadrul destin ațiilor turistice proiectate în județul Olt
Annex 4.20 Factor characterization by Ritchie -Crouch model within the projected tourist destinations in Olt County
O1
Destinația O1 cuprinde 17 localități (Bobicești, Brâncoveni, Dobrosloveni, Dobrun, Fălcoiu, F ărcașele, Găneasa,
Gostavățu, Grădinari, Morunglav, Osica de Sus, Pârșcoveni, Pleșoiu, Slătioara, Stoenești, Strejești, Voineasa), cu
acces de poximitate la resurse naturale și arii protejate. O2
Destinația O2 cuprinde 6 localități principale ( Gârcov, Giu vărăști, Ianca, Orlea, Studina și Vlădila ) , cu acces
de poximitate la resurse naturale și arii protejate
A. Resurse de bază și factori de atracție
Relieful Câmpie Câmpie
Peisajul natural Luncă, râuri, lacuri, mlaștini, turbării, pajiști naturale, ste pe, teren arabil, pășuni, păduri de foioase, vii și livezi Luncă, râuri, lacuri, mlaștini, turbării, pajiști naturale, stepe, teren arabil, pășuni, păduri de foioase, vii și livezi
Climă Climă temperat -continentală, cu influențe mediteraneene (climă cal dă);
Resurse naturale –
Floră și faună protejată Ariile protejate: Lacul Strejești (Strejești); Pădurea Reșsca Hotărani (Dobrosloveni, Fălcoiu, Fărcașele); pădurea
Sarului (Bobicești, Găneasa, Morunglav, Pleșoiu); Valea Oltului Inferior (Brâncoveni, Dobr osloveni, Fălcoiu,
Fărcașele, Găneasa, Gostavățu, Grădinari, Osica de Sus, Pleșoiu, Slătioara, Stoenești, Strejești); Valea Oltețului
(Dobrun, Fălcoiu, Osica de Sus, Pârșcoveni, Voineasa) Ariile protejate: Confluența Jiu -Dunăre, Casa pădurii din pădurea P otelu; Coridorul Jiului, Sit de importanță
Comunitară (Ianca); Confluența Olt -Dunăre (Gârcov, Giuvărăști, Orlea ); Corabia -Turnu -Măgurele (Gârcov,
Giuvărăști ); Pădurea Vlădila (Vlădila); Pădurea Studinița (Studina);
Resurse naturale –
Bazinul hido Figura Râuri: Olt, Olteț, Oltișor, Belciug, Valea Dujilor, Balta Gaterului, Mamina, Roșu, Teslui, Potopin, Corneș, Mamu,
Cernișoru, Dalga; lacuri: Stanciu, Frăsinet, Drăgănești, Frunzaru Bazinul hido Figura al Dunării, Jiului și Oltului (Balta Gârcov)
Resurse an tropice –
Etnofolclorice Taraf (Morunglav), Ansamblul folcloric Brăulețul (Pârșcoveni), Ansamblul Folcloric ―Mugurașii Brâncovenilor‖ și
Formația de călușari ―Branco‖ (Brâncoveni); Sărbătoarea Mărgăritarului – Pădurea Sarului (1 mai) Bobicești);
Ansamblul Dobruneasca, Călușul Românesc (Rusalii) (Dobrun); Festivalul folcloric de cântece și dansuri populare
„Ghe Dobruneanu‖ (28 august – 2 septembrie) (Dobrun); Drăgaica – zâna sânzienelor. Sărbătoare de vară.
Proiecție film, expoziție foto documentară, masă r otundă despre obiceiuri și ritualuri de Drăgaică (iunie) (Osica de
Sus) Festivalul Internațional de Folclor Cântecele Dunării – concurs de interpretare (aprilie sau mai) (Ianca)
Resurse antropice –
Monumente și vestigii
arheologice, muzee Așezare (sec. X IV-XVI Epoca medievală); Așezare (sec. II -III Epoca romană); Așezare (1.800 a. Chr. Perioada de
tranziție la epoca bronzului); Sit arheologic; Biserica „Sf. Nicolae‖ (1699); Bolnița „Sf. Împărați‖; Stăreție (sec.
XVII); Turn clopotniță (1634, ref. sec.XIX și sec. XX); Chilii (sec. VII); Clădirii anexe (sec. XVII); Zid de incintă
(sec. XVII); Mănăstirea Brâncoveni (1699) (Brâncoveni); Cimitir (sec. XIV -XVI Epoca Medievală); Orașul roman
Romula (sec. II -III Epoca romană); Așezare (sec. II.a.Chr. Laténe); Situ l arheologic de la Reșca – Romula, punct
„Dâmbul Morii‖; Necropola plană a orașului Romula (sec. II -III Epoca romană); Necropola tumulară a orașului
Romula (sec. II -III Epoca romană) (Dobrosloveni); Necropola tumulară de la Slăveni (sec. II -III Epoca roman ă);
Castrul de la Slăveni (sec. II -IV Epoca romană) (Gostavățu); situl arheologic „La viile lui Brătășanu‖ în satul
Roșieni; biserica Sf. Nicolae și așezări din neolitic și epoca medievală în satul Dobrun (Dobrun); Mănăstirea
Hotărani (1588) (Fărcașele); Biserica Viorești cu potecașul de bronz (Slătioara); Biserica cu hramul „Sf.
Gheorghe‖ din satul Runcu Mare, construită în anul 1574 (Grădinari); Ruinele conacului Matei Morînglav (1725),
Biserica Poiana Mare (1833) (Morunglav); Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril, Biserica Sfântul Nicolae și
Sfântul Grigore (1787) (Osica de Sus); Conac Boier Neamțu (cca 1900) (Pârșcoveni); Muzeul comunal „Constantin T. Cîmpănașu‖ – etnografie, numismatică și istorie (Orlea)
Resurse antropice –
Alte evenimente loc ale Festivalul – concurs de teatru pentru copiii din mediul rural (22 octombrie), Bâlci de Sf. Ilie (20 iulie) (Bobicești);
Izvorul Tămăduirii, prima vineri după Sfintele Paști (Brâncoveni);
Hramul Bisericii „Sfântul Nicolae‖ – satul Reșca, 29 iunie (Dobro sloveni); Festivalul Internațional de Cultură și
Șah „Mihai Eminescu― (15 – 22 august) (Dobrun); Bâlci anual din satul Slăveni – Schimbarea la față a Domnului
(6 august) (Gostavățu); Festivalul international al Eco Etno Folk Film (2 -7 septembrie), Botezul Cailor (de
Bobotează) (Slătioara); Ziua Grădinarilor (26 octombrie) (Grădinari); Ziua comunei Morunglav (20 iunie); Bâlci
anual (6 august) (Osica de Sus); Bâlci anual – Fii satului (15 august) (Pârșcoveni); Bâlci anual (15 august)
(Fărcașele); Bâlci anual (29 iunie) (Stoenești); Fii Satului (25 iunie), bâlci anual (23 mai și 6 august) (Stoenești) Păzitul fântânilor și Iordănitul ( Gârcov, Giuvărăști ); Încuratul cailor de SânToader (martie), Fii Satului (a soua
zi de Paște), Hramul bisericii Sf. Maria (15 a ugust) (Vlădila); Ziua comunei – Sărbătoarea „Fiii Satului― (21
mai) ( Giuvărăști ); Ziua comunei Orlea (25 octombrie); Hora satului (16 aprilie) (Studina)

Legături cu piața
turistică (număr de
turiști înregistrați) Bobicești (113 turiști) inexistente;
Legături cu piața
turistică Concentrare
turiști (majoritate) Perioada iunie -octombrie (vară -toamnă): Bobicești;
Perioada noiembrie -mai (iarnă -primăvară): –
inexistente;
Activități de agreement
(structuri amenajate) Nedezvoltate nedezvoltate;
Suprastr uctură
(infrastructură tehnică
și utilitară) Drumuri comunale modernizate: Bobicești, Dobrun, Fălcoiu, Grădinari, Osica de Sus, Pârșcoveni; proiecte în
derulare: Slătioara; proiecte aflate în stadiul de propunere: Bobicești, Brâncoveni, Dobrosloveni, Făl coiu, Găneasa,
Gostavățu; autogări (Bobicești, Găneasa, Morunglav, Osica de Sus, Pleșoiu, Fălcoiu, Fărcașele, Stoenești,
Slătioara, Strejești); acces la rețea CFR (Fălcoiu, Fărcașele, Găneasa, Pârșcoveni, Slătioara, Stoenești, Grădinari); Drumuri comunale modernizate: Gârcov; autogări (Gârcov, Ianca, Orlea, Studina, Vlădila); acces la rețe a CFR
(Studina); sistem de alimentare cu apă în localitățile: Ianca, Studina ; proiecte aflate în stadiu de propunere:
Studina, Ianca, Vlădila, Orlea; rețea de canalizare: Studina ; proiecte aflate în stadiu de propunere: Ianca, Orlea,
Studina, Vlădila; re țea de gaze naturale – nu s-au regăsit proiecte de racordare la sistemul de gaze naturale în

222 O1
Destinația O1 cuprinde 17 localități (Bobicești, Brâncoveni, Dobrosloveni, Dobrun, Fălcoiu, F ărcașele, Găneasa,
Gostavățu, Grădinari, Morunglav, Osica de Sus, Pârșcoveni, Pleșoiu, Slătioara, Stoenești, Strejești, Voineasa), cu
acces de poximitate la resurse naturale și arii protejate. O2
Destinația O2 cuprinde 6 localități principale ( Gârcov, Giu vărăști, Ianca, Orlea, Studina și Vlădila ) , cu acces
de poximitate la resurse naturale și arii protejate
sistem de aliment are cu apă în localitățile Bobicești, Dobrosloveni, Dobrun, Grădinari, Osica de Sus, Pleșoiu,
Strejești, Voineasa, Slătioara, Osica de Sus; proiecte aflate în stadiu de propunere: Dobrosloveni, Bobicești,
Dobrun, Strejești, Stoenești, Morunglav, Osica de Sus, Pârșcoveni; rețea de canalizare: Bobicești, Dobrun,
Slătioara, Grădinari, Osica de Sus, Pleșoiu; proiecte aflate în stadiu de propunere: Strejești, Gostavățu, Brâncoveni,
Morunglav, Slătioara, Voineasa, Stoenești, Dobrosloveni, Dobrun, Grădinari, Pârș coveni; rețea de gaze naturale:
Pleșoiu ; proiecte în stadiu de propunere: Pleșoiu , Stoenești, Fărcașele, cabinete medicale în majoritatea
localităților; celelalte localități nici măcar în stadiu de propunere; cabinete medicale în majoritatea localităților;

B.Resurse și factori suport
Infrastructură turistică Bobicești; neevidențiate statistic (Cabana Resca (Dobrosloveni); Hanul „Pleșoiu‖ (Pleșoiu)) inexistente;
Accesibilitate Gări CFR: Fălcoiu, Fărcașele, Găneasa, Pârșcoveni, Slătioara, Stoenești, Grădinari;
Autogările prezintă curse directe cu următoarele ora șe: Bobicești, Găneasa, Morunglav, Osica de Sus, Pleșoiu –
orașul Balș; Fălcoiu, Fărcașele, Stoenești – orașul Caracal; Slătioara, Strejești – orașul Slatina Gări CFR: Studina;
Autogările prezintă curse directe cu următoarele orașe: Gârcov, Ianca, Orlea – orașul Corabia; Studina, Vlădila
– orașul Caracal;
C.Management turistic
Investiții de capital în
turism (private și
publice) Nu au fost identificate Nu au fost identificate
Organizații turistice,
servicii turistice Inexistente la nivel de comune; agenții de turism Slatina
Resurse umane (bazin
de forță de muncă) Cca 37 mii persoane în vârstă de muncă Cca 10 mii persoane în vârstă de muncă
Informații turistice,
marketing turistic : Informații turistice pentru comune (site -uri funcționale – primării ce prezintă obiectivele turistice ale zonei):
Brâncoveni, Slătioara; Informații obiective turistice:site -uri de marketing turistic: Bobicești, Brâncoveni,
Gostavățu; site -uri cu obiectiv natural/cultural, etc.: Brâncoveni, Dobrun, Grădinari, Morunglav, St rejești Informații turistice pentru comune (site -uri funcționale – primării ce prezintă obiectivele turistice ale zonei):
Ianca, Orlea ; Informații obiective turistice: site -uri de marketing turistic (agenții de turism): Orlea ; site -uri cu
obiectiv natural/ cultural, etc.: Gârcov, Orlea
Alte forme de
promovare: Inexistente
D.Politicile turistice, de planificare, de dezvoltare
Cadru politic ( proiecte
finanțate de dezvoltare a
sectorului turistic) Nu există proiecte finanțate de dezvoltare a infrastructuri i turistice în localitățile selectate; ca obiective județene:
dezvoltarea turismului de recreere în Slătioara, Strejesti, Brâncoveni; Nu există proiecte finanțate de dezvoltare a infrastructurii turistice în localitățile selectate
Politici de dezvoltare
turistică – Strategiile locale și regionale urmăresc valorificarea potențialului turistic și antropic, dar fără măsuri concrete;

Rețele colaborative
(asociații, fundații) ANTREC/Asociația Societăților de Turism OLT/ Asociația pentru Educație și Dezvoltar e Comunitară Țigănești, județul Teleorman
E.Factori determinanți
Interdependențe
(organizații necesar a fi
implicate) Agenți economici din sectorul turistic și serviciile conexe; Consiliul ju dețean; Primării; Administratori/Custode arii
protejate (Ocolul Silvic „Renașterea Pădurii‖, SC Compania de Servicii și Consultanța SA) Agenți economici din sectorul turistic și serviciile conexe; Consiliul județean; Primării; Administratori/Custode
arii protejate (RNP Direcția Silvică Olt, Asociația Echilibru)
Imagi ne/brand Nu există, dar reprezintă un obiectiv politic strategic la nivel regional;
Cost/Preț nu este cazul; nu este cazul;
F. Elemente specifice (adiționale modelului Ritchie -Crouch)
Agricultura Producători agricoli (culturi cerealiere; legume; efecti ve de animale; piscicultură; vii și pepiniere, pomicultură) Producători agricoli (culturi cerealiere; pepeni, cartofi, legume; efective de animale; piscicultură; orez (sortare,
uscare industrială); vii și pepiniere), zacusca de Giuvărăști
Ocupații tradiți onale Feronerie (Brâncoveni); covoare și țesături (Osica de Sus) Nu s-au identificat
Dotări sportive Baze sportive: Dobrun, Fălcoiu, teren fotbal Fălcoiu, Slătioara (inclusiv stadion), Strejești; echipa de fotbal –
Asociația Sportivă ,,Oltețul Osica‖ (O sica de Sus) Baze sportive (Ianca), teren de sport (Studina)
Dotări culturale Cămine culturale (Bobicești, Brâncoveni, Dobrun, Fălcoiu, Fărcașele, Slătioara, Strejești, Morunglav, Osica de
Sus); Centre de Documenatre si Informare (Bobicești, Osica de Sus) Cămine culturale (Gârcov, Giuvărăști, Ianca, Orlea, Studina (în construcție))
Sursa : realizare proprie

223 Anexa 4.21 Caracterizarea factorilor pe modelul Ritchie -Crouch în cadrul destinațiilor turistice proiectate în județul Mehedinți
Annex 4.21 Factor c haracterization by Ritchie -Crouch model within the projected tourist destinations in Mehedinți County
M1
Destinația M1 cuprinde 14 localități (Băla, Balta, Bălvănești, Breznița -Ocol,
Cireșu, Godeanu, Husnicioara, Ilovița, Isverna, Izvoru Bârzii, Malovăț,
Obârșia -Cloșani, Podeni, Ponoarele), cu acces de poximitate la resurse naturale
și arii protejate M2
Destinația M2 cuprinde 6 localități principale (Devesel, Burila Mare,
Hinova, Gogoșu, Gruia, Gârla Mare), cu acces de poximitate la resurse
naturale și ari i protejate.
M3
Destinația M3 cuprinde 8 localități principale (Balta, Broșteni, Hinova,
Ilovăț, Izvoru Bârzii, Ponoarele, Șimian, Șișești), cu acces de poximitate la
resurse antropice.
A. Resurse de bază și factori de atracție
Relieful Câmpie, deal și munte Deal Câmpie și deal
Peisajul natural Pajiști naturale, stepe, pășuni, habitate de păduri, tancuri și stâncării
calcaroase, grohotișuri, masive calcaroase, șisturi, marne, depozite fosilifere,
peșteri, izbucuri, izvoare, depozite fosilifere, roci m etamorfice, rovuri, doline,
polii, avene, peșteri Silvostepă, bălți, mlaștini, terenuri nisipoase, păduri, izbucuri, pajiști
naturale Pajiști naturale, pășuni, habitate de păduri, masive calcaroase, cornete,
peșteri, avene, izbucuri, izvoare

Climă Climă temperat -continentală, cu influențe mediteraneene (climă caldă);
Resurse naturale –
Floră și faună
protejată Ariile protejate: Platoul Mehedinți – Parc Național (Băla (Râpa Dracului;
Scaunul Domnesc; pădurea Ursoaica; etc.), Balta, Bâlvănești, Cireșu, Godeanu
(Peștera Brădețului), Ilovița, Isverna, Izvoru Bârzii, Obârșia -Cloșani, Podeni,
Ponoarele); Izvorul și stâncăriile de la Camăna, Peșterile Curecea și Sulița
(Podeni); Porțile de Fier, Munții Almăjului -Locvei, Dealul Curchia, Dealul
Lespezi și Dea lul Duhovna (Breznița -Ocol, Ilovița); Tufărișurile
mediteraneene de la Isverna, Cornetul Piatra Încălecată, Peștera Izverna
(Isverna); Valea Oglănicului, Dealul Vărănic ( Rezervația naturală Vărănic )
(Breznița -Ocol); P eștera Epuran, Cheile Topolni ței și Peștera Topolni ței
(Cireșu); Pădurea de liliac Ponoarele, Complexul carstic de la Ponoarele, Lacul
Zaton, Cheile și Peștera Băluței (Ponoarele), Pereții calcaroși de la Izvoarele
Coșuștei, Cheile Coșuștei, Cornetul Babelor și Cerboanei , Valea Țesna,
Cornetul Bălții (Balta); Domogled -Valea Cernei (Balta (Formațiuni carstice:
Peștera Mare Balta, Peștera Curecea, Peștera Sfodea, Lunca Gornovița, Lunca
Balta), Isverna, Obârșia -Cloșani, Podeni ); Pădurea Borov ăț (Bălvănești);
Dealul Duhovnei, Locul fosi lifer Bahna (Ilovița); Locul fosilifer Malovă ț
(Malovăț); Locul fosilifer Pietrele Roșii (Husnicioara); Pădurea Dr ăghiceanu,
Tufărișurile mediteraneene Cornetul, Peștera din priod, Poiana Belentina,
Vârful lui Stan (Obârșia Cloșani) Ariile protejate: Pădu rea Stărmina, Blahnița (Hinova); Blahnița (Burila
Mare, Devesel, Gogoșu, Gruia); Gruia -Gârla Mare (Gruia, Gârla Mare);
pădurea Bunget (Burila Mare); Insula Ostrovul Mare (Gogoșu) Ariile protejate: Platoul Mehedinți – Parc Național (Balta, Izvoru Bârzii,
Ponoarele); Pădurea Stărmina, Blahnița (Hinova); Pădurea de liliac
Ponoarele, Complexul carstic de la Ponoarele, Lacul Zaton, Cheile și
Peștera Băluței (Ponoarele), Pereții calcaroși de la Izvoarele Coșuștei,
Cheile Coșuștei, Cornetul Babelor și Cerboanei , Valea Țesna, Cornetul
Bălții (Balta); Domogled -Valea Cernei (Balta – Formațiuni carstice:
Peștera Mare Balta, Peștera Curecea, Peștera Sfodea, Lunca Gornovița,
Lunca Balta) ; Valea Coșuștea (Ilovăț); Valea Coșuștiței (Șișești); insula
Șimian (Șimian)

Resurse naturale –
Bazinul hido Figura Râuri: Motru, Bahna, Topolnița, Valea Rea, Gardanul, Coșuștea, Duita,
Râncena, etc; pâruri: Râieni, Balta, Prejna, Gornovița, Costești, Racovăț etc.;
izvoare de ape minerale; cascade: Duruitoarea, Buraica, Vânturătoar ea, etc.;
lacuri: Gornovița, Zaton Pârâuri: Mutu, Bobu; izvoare: Fântâna de Piatră; bălți: Balta Bistrețului,
Balta Mare, Balta Rotunda; lac de acumulare Gogoșu; lacuri: Gârla
Mare, Șleaului Râuri: Motru, Coșuștea, Coșuștița etc; Balta lui Vintilă
Resurse antropice –
Etnofolclorice Festivalul de Folclor – Plaiul Cloșani (29 iulie) (Bala); Sărbătarea
etnofolclorică – Măsuratul Oilor (6 mai), Horă Populară (29 mai) (Balta);
Nedee (a șasea săptămână după Paștele Ortodox) (Bălvănești); Hramuri și
nedei (Rusal ii, 15 august, 8 septembrie), Balul izmenelor (31 ianuarie),
Sărbătoarea Rusaliilor (hore populare) (27 mai) , fanfara de suflători Bahna
(Ilovița) Neidentificate
Sărbătarea etnofolclorică – Măsuratul Oilor (6 mai), Horă Populară (29
mai) (Balta); Oale și sarmale pentru mileniul trei – festival de ceramic (14
mai) (Șișești)

Resurse antropice –
Monumente și
vestigii arheologice,
muzee Așezarea dacică „La fântână‖ din Bala de Sus; așezările romane „Vârful cu
plopi‖ și „Vârful Vâlculeștilor‖ din Rudina și Dâlma; castrul roman Cârșu;
ruinele tunelului Bejna; schitul Crainici și biserica „Intrarea în biserică a
Maicii Domnului‖ (1818); biserica „Sfinții Voievozi‖ (1779); biserica „Sfântul
Nicolae‖ (1806); biserica „Sf. Nicolae‖ (1882); casa -muzeu „Petre Scurt u‖
(Bala de Sus); poarta din cătunul Chițimii (1780), etc (Bala); Biserica ―Sf.
Voievozi‖ (sec. XVIII); Casa de lemn Aneta Anițescu (1902); Casa de lemn
Maria Sitaru (1910); Ansamblul rural Balta (sec. (XVIII -IX), Muzeu (Balta);
vestigii castru roman (sec .II-III d.Hr.) (Breznița -Ocol); Vestigii dacice (sec V –
IV i.Hr), așezare neolitică, cuptoare dacice (Cireșu); Biserica ―Sf Dumitru ‖,
Cetatea Gradet (Godeanu); Monumentul – Crucea – scrisă cu litere chirilice
(Ilovița) ; Biserica ―Sfin țíi Voievozi ‖ (1783), B iserica Datare (1853), Casa Castrul roman de la Hinova, sec. IV – V, Epoca romană târzie (Hinova);
Așezare, Epoca bronzului (Gârla Mare); Sit arheologic; Biserica Sf.
Gheorghe (1645), punctul Cetățuie (castrul de la Batoți); Sit -uri
arheologice (ex.: punct: "Ochiuri‖, "La Punți‖); așezări epoca bronzului,
neolitic, epoca medievală; Necropolă sat Tismana (Devesel)
Biserica ―Sf. Voievozi‖ (sec. XVIII); Casa de lemn Aneta Anițescu
(1902); Casa de lemn Maria Sitaru (1910); Ansamblul rural B alta (sec.
(XVIII -IX), Muzeu (Balta); Biserica „Sf. Împărați a fostei mănăstiri a
Cutuieștilor ‖,1836; Biserica de lemn „Tăierea Capului Sf. Ioan
Botezătorul ‖,1700, ref.1802; Cula Cutui,1815 (Broșteni); Castrul roman de
la Hinova, sec. IV – V, Epoca romană târzie (Hinova); Ruinele mănăstirii
Cosuștea -Crivelnic, sec. XIV Epoca medievală (1597) (Ilovăț); Biserica
„Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul‖, 1645 – 1646, pe ruine de sec. XVI;
Stăreție, sec. XVII, cu modif. ulterioare; Arhondaric, sec.XVII; Chilii, se c.
XVII; Turn clopotniță, sec. XVII; Zid de incintă, sec. XVII; Biserica de
lemn „Sf. Ioan Botezătorul‖,1832; Mănăstirea „Schitul Topolnița‖, 1600 –
1611; Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril‖; casa Nicolae

224 M1
Destinația M1 cuprinde 14 localități (Băla, Balta, Bălvănești, Breznița -Ocol,
Cireșu, Godeanu, Husnicioara, Ilovița, Isverna, Izvoru Bârzii, Malovăț,
Obârșia -Cloșani, Podeni, Ponoarele), cu acces de poximitate la resurse naturale
și arii protejate M2
Destinația M2 cuprinde 6 localități principale (Devesel, Burila Mare,
Hinova, Gogoșu, Gruia, Gârla Mare), cu acces de poximitate la resurse
naturale și ari i protejate.
M3
Destinația M3 cuprinde 8 localități principale (Balta, Broșteni, Hinova,
Ilovăț, Izvoru Bârzii, Ponoarele, Șimian, Șișești), cu acces de poximitate la
resurse antropice.
Elisabeta Negoițescu, Casa Grigore și Domnica Dracea, Casa Vasile Păunescu
(sec. IX) (Isverna); Biserica „Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul‖, 1645 –
1646, pe ruine de sec. XVI; Stăreție, sec. XVII, cu modif. ulterioare;
Arhond aric, sec.XVII; Chilii, sec. XVII; Turn clopotniță, sec. XVII; Zid de
incintă, sec. XVII; Biserica de lemn „Sf. Ioan Botezătorul‖,1832; Mănăstirea
„Schitul Topolnița‖, 1600 -1611; Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și
Gavril‖; casa Nicolae Moșurlea (1890); casa Maria Moacă (1860); Crucea de
piatră Datare (1873); Moara Datare (1860); ruinele cetății Grădețu (sec XIII)
(Izvoru Bârzii); Biserica Selișteni (Husnicioara); Casa I.V.Lupulescu (1887)
(Obârșia -Cloșani ); Moara Crăcucenilor (moară de lemn cu ciutură) , sec. XIX;
Biserica „Sf. Nicolae‖ (Ponoarele) Moșurlea (1890); casa Maria Moacă (1860); Crucea de piatră Datare
(1873); Moara Datare (1860); ruinele cetății Grădețu (sec XIII) (Izvoru
Bârzii); Moara Crăcucenilor (moară de lemn cu ciutură), sec. XIX;
Biserica „Sf. Nicolae‖ (Ponoarele); Cetatea bastionară, sec. XVIII;
Complexul architectonic „ Cetatea Ada -Kaleh‖, sec. XVIII; Complexul
arhitectonic Ada -Kaleh (Cetatea bastionară și cimitirul turcesc), sec.
XVIII; Cimitir turcesc, sec. XVIII; Cula Tudor Vladimirescu (1800); Cruci
de piatră (1662); Cimitirul vechi; Biserica „Sf. Treime‖ (1662); Zid de
incintă (1662); Biserica „Sf. Nicolae‖ (1784 -1794); Zid de incintă (1784 –
1794); Fosta mănăstire Cerneți (1662); Ansamblul bisericii „Sf. Nicolae‖
(1784 -1794) (Șimian); Muzeul "Dragoș Ebetiuc"; Muzeul "Gheorghe
Ionescu Șiștești" (Șișești)
Resurse antrop ice –
Alte evenimente
locale Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul (20 iulie), Adormirea Maicii Domnului (15
august), Sf. Apostol Ștefan (27 decembrie), Sf. Apostoli Petru și Pavel (29
iunie) (Balta); Nașterea Maicii Domnului (8 septembrie) (Bălvănești); Nedei
tradiționale; Fiii satului (8 septembrie), Ciumarca ( doua zi de vineri a lunii
iulie) (Breznița -Ocol ); Sărbătoare câmpenească – Peștera Topolnița (19
august), Fii Satului (28 iulie) (Cireșu); Ziua comunei (19 mai) (Godeanu);
Sărbatoare câmpenească – Fii satu lui (iulie), Balul Mărțișorului (28 februarie),
Ciumarca ( doua zi de vineri a lunii iulie ) (Ilovița); Sarbatoarea liliacului (2
mai) (Isverna); Sărbătoarea Vinerea Ciumii (în prima zi de vineri dupa Sf. Ilie
și 6 decembrie) (Obârșia -Cloșani); Sărbătoarea l iliacului (mai) , Festivalul
Național Concurs de Folclor Ponoare, Ponoare (iulie -august), Ansamblul –
Liliac de la Ponoare (Ponoarele) Sărbătoare câmpenească – Floarea Salcâmului (15 mai) (Hinova,
Devesel); Zilele comunei (septembrie -octombrie) (Devesel); Z iua
comunei (Sf. Petru – 29 iunie) (Burila Mare); Boboteaza (aruncatul
crucii în apă, sfințirea cailor și concurs de echitație )(Gruia); Sărbătoarea
„Crucea‖ (Prima zi dup ă ,,Duminica Mare‖), Nedeie – Ispasul (Gârla
Mare)
Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul (20 iulie), Adormirea Maicii Domnului (15
august), Sf. Apostol Ștefan (27 decembrie), Sf. Apostoli Petru și Pavel (29
iunie) (Balta); Sărbătoarea liliacului (mai) , Festivalul Național Concurs de
Folclor Ponoare, Ponoare (iulie -august), Ansamblul – Liliac de la Ponoare
(Ponoarele); Sărbătoare câmpenească – Floarea Salcâmului (15 mai)
(Hinova); Sărbătoarea Coșuștei (mai) (Ilovăț); Ștafeta lui Tudor (30 mai)
(Șimian)

Legături c u piața
turistică (număr de
turiști înregistrați) Băla (2487 turiști)
Inexistente Șimian (2517 turiști)

Legături cu piața
turistică Concentrare
turiști (majoritate) Perioada iunie -octombrie (vară -toamnă): Băla;
Perioada noiembrie -mai (iarnă -primăvar ă):-
Inexistente Perioada iunie -octombrie (vară -toamnă): -;
Perioada noiembrie -mai (iarnă -primăvară): Șimian

Activități de
agreement (structuri
amenajate) Zona de agrement Vărănic (Breznița -Ocol); Popas – Poiana Obârșia, trasee
marcate (Valea Arșasc a – Obîrșia -Cloșani, Geanțul Schitului și Rîmnuțe –
Obârșia, etc.) (Obârșia -Cloșani); Structură de agreement (propunere)
(Breznița -Ocol) Popasul Pescarilor (Hinova); sat de agreement (proiect) (Gogoșu) Popasul Pescarilor (Hinova); Satul de vacanță Firizu ( Ilovăț); Centru de
agreement (propunere) (Șișești); Structură de agreement (propunere)
(Ilovăț – sat Firizu)
Suprastructură
(infrastructură
tehnică și utilitară) Drumuri comunale modernizate doar în: Bălvănești, Breznița -Ocol, Isverna,
Podeni; proiecte aflate în stadiu de propunere: Băla, Balta, Bălvănești, Cireșu,
Husnicioara, Malovăț, Ponoarele; autogări (Balta, Obârșia -Cloșani, Godeanu,
Husnicioara, Malovăț, Ilovița, Podeni); acces la rețea CFR – inexistente; sistem
de alimentare cu apă în localități le: Băla, Bălvănești, Breznița -Ocol (parțial),
Cireșu (izvoare – nefiind nevoie sistem), Husnicioara, Ilovița, Izvoru Bârzii,
Malovăț, Podeni; proiecte aflate în stadiu de propunere: Băla, Balta,
Bălvănești, Godeanu, Isverna, Obârșia -Cloșani, Ponoarele; re țea de canalizare:
Băla, Breznița -Ocol (parțial), Ilovița, Izvoru Bârzii, Podeni; proiecte aflate în
stadiu de propunere: Băla, Balta, Godeanu, Husnicioara, Isverna, Obârșia –
Cloșani, Ponoarele; rețea de gaze naturale – Izvoru Bârzii, Breznița -Ocol,
Malovăț ; cabinete medicale în majoritatea localităților Drumuri comunale modernizate doar în: Devesel, Burila Mare, Gogoșu;
proiecte aflate în stadiu de propunere: Burila Mare, Gogoșu; autogări
(Hinova, Devesel, Burila Mare); port (Gruia);
acces la rețea CFR (); sistem de alimentare cu apă în localitățile:
Hinova (parțial), Devesel, Gruia, Gârla Mare; proiecte aflate în stadiu
de propunere: Devesel, Burila Mare, Gogoșu, Gruia; rețea de canalizare:
Devesel, Gruia; proiecte aflate în stadiu de propunere: Devesel, Burila
Mare, Gruia, Gârla Mare; rețea de gaze naturale – nu s -au regăsit
proiecte de racordare la sistemul de gaze naturale în celelalte localități
nici măcar în stadiu de propunere; cabinete medicale în majoritatea
localităților Drumuri comunale moderniza te doar în: Broșteni, Ilovăț; proiecte aflate în
stadiu de propunere: Balta, Ponoarele, Broșteni, Ilovăț, Șimian; autogări
(Balta, Hinova, Ilovăț, Șimian); acces la rețea CFR – inexistente;
sistem de alimentare cu apă în localitățile: Izvoru Bârzii, Hino va (parțial),
Ilovăț, Șimian, Șișești; proiecte aflate în stadiu de propunere: Balta,
Ponoarele, Broșteni, Șișești; rețea de canalizare: Izvoru Bârzii, Șimian,
Șișești; proiecte aflate în stadiu de propunere: Balta, Ponoarele, Broșteni,
Șișești; rețea de gaze naturale – Izvoru Bârzii ; cabinete medicale în
majoritatea localităților

B.Resurse și factori suport
Infrastructură
turistică Băla Inexistente Șimian
Accesibilitate gări CFR: – ;
Autogările prezintă curse directe cu următoarele orașe: Balta, Obâr șia-
Cloșani – orașele Baia de Aramă și Drobeta Turnu Severin; Godeanu – orașul Gări CFR: -;
Autogările prezintă curse directe cu următoarele orașe: Devesel –
orașele Orșova și Drobeta Turnu Severin; Burila Mare – orașul Drobeta Gări CFR: – ;
Autogările prezintă curse directe cu următoarele orașe: Balta – orașele Baia
de Aramă și Drobeta Turnu Severin; Ilovăț, Șimian – orașul Drobeta Turnu

225 M1
Destinația M1 cuprinde 14 localități (Băla, Balta, Bălvănești, Breznița -Ocol,
Cireșu, Godeanu, Husnicioara, Ilovița, Isverna, Izvoru Bârzii, Malovăț,
Obârșia -Cloșani, Podeni, Ponoarele), cu acces de poximitate la resurse naturale
și arii protejate M2
Destinația M2 cuprinde 6 localități principale (Devesel, Burila Mare,
Hinova, Gogoșu, Gruia, Gârla Mare), cu acces de poximitate la resurse
naturale și ari i protejate.
M3
Destinația M3 cuprinde 8 localități principale (Balta, Broșteni, Hinova,
Ilovăț, Izvoru Bârzii, Ponoarele, Șimian, Șișești), cu acces de poximitate la
resurse antropice.
Baia de Aramă;Husnicioara, Malovăț – orașul Drobeta Turnu Severin; Ilovița,
Podeni – orașul Orșova; Turnu Severin Severin

C.Management turistic
Investiții de capital
în turism (private și
publice) Există investiții publice în dezvoltarea infrastructurii turistice (ex.: Ponoarele),
investiții private în structuri de cazare; Există investiții publice în dezvoltarea infras tructurii turistice, investiții
private în structuri de cazare Există investiții publice în dezvoltarea infrastructurii turistice (ex.:
Ponoarele), investiții private în structuri de cazare (Șimian)
Organizații turistice,
servicii turistice Inexistente l a nivel de comune; agenții de turism în Drobeta Turnu Severin
Resurse umane
(bazin de forță de
muncă) Cca 17 mii persoane în vârstă de muncă; Cca 11 mii persoane în vârstă de muncă; Cca 18 mii persoane în vârstă de muncă;

Informații turistice,
marketin g turistic : Informații turistice pentru comune (site -uri funcționale – primării ce prezintă
obiectivele turistice ale zonei): Cireșu, Godeanu, Obârșia -Cloșani, Ponoarele;
Informații obiective turistice: site -uri de marketing turistic: Băla, Cireșu,
Godeanu , Ilovița, Isverna, Izvoru Bârzii, Podeni, Ponoarele; site -uri cu
obiectiv natural/cultural, etc.: Balta, Cireșu, Husnicioara, Izvoru Bârzii,
Obârșia -Cloșani, Podeni, Ponoarele Informații turistice pentru comune (site -uri funcționale – primării ce
prezintă obiectivele turistice ale zonei): Gogoșu; Informații obiective
turistice: site -uri de marketing turistic: Hinova, Devesel, Gogoșu, Gruia,
Gârla Mare; site -uri cu obiectiv natural/cultural, etc.: Hinova;
Informații turistice pentru comune (site -uri funcți onale – primării ce
prezintă obiectivele turistice ale zonei): Ponoarele, Șișești; Informații
obiective turistice: site -uri de marketing turistic: Izvoru Bârzii, Ponoarele,
Hinova, Ilovăț, Șimian, Șișești; site -uri cu obiectiv natural/cultural, etc.:
Balta , Izvoru Bârzii, Ponoarele, Hinova, Ilovăț
Alte forme de
promovare: Inexistente
D.Politicile turistice, de planificare, de dezvoltare
Cadru politic
(proiecte finanțate de
dezvoltare a
sectorului turistic) Există proiecte finanțate de dezvoltare a infra structurii turistice într -o parte din
localitățile selectate (ex.: Ponoarele); Podeni – proiect amenajare stație de
telescaun și teleschi, sat de vacanță, pistă de schi, camping, spații cazare Parteneriatul Dunărea Mehedințului Există proiecte finanțate d e dezvoltare a infrastructurii turistice într -o parte
din localitățile selectate (ex.: Șimian, Ponoarele); proiect de includere în
circuit turistic a Castrului roman de la Hinova; Centrul de Vizitare Șișești
Politici de dezvoltare
turistică – Strategiile locale și regionale urmăresc valorificarea potențialului turistic și antropic, dar fără măsuri concrete; proiect de includere în circuit turistic a Castrului roman de la Hinova; unele localități au avut proiecte de investiții de
interes turistic (Ponoare, Șimian)
Rețele colaborative
(asociații, fundații) La nivelul zonei au fost identificate următoarele organizații: ANTREC/Asociația de Turism, Ecologie și Biodiversitate „Eco Urbis Drobeta‖/ Asociația de Turism Ecologic „Camena‖ / Asociația de Promovare a Turismului Mehedinți /
TURINN Cluster /Societatea „Floarea de Colț‖ a elevilor din Colegiul Național Economic
E.Factori determinanți
Interdependențe
(organizații necesar
a fi implicate) Agenți economici sector turistic; Consiliu județean; Primării;
Admin istratori/Custode arii ptotejate (RNP -Romsilva Administrația Parcului
Natural Porțile de Fier, RNP -Romsilva Administrația Parcului Național
Domogled -Valea Cernei, Consiliul Județean Mehedinți) Agenți economici sector turistic;Consiliu județean;Primării;
Administratori/Custode arii ptotejate (WWF Programul Dunăre -Carpați
și Societatea Ornitologică Română) Agenți economici sector turistic; Consiliu județean, Primării; Ministerul
Culturii și Cultelor (D irecția județeană pentru cultură, culte și patrimoniu
cultursl Mehedinți ), Institute de cercetare (Institutul de Memorie culturală,
Institutul de Etnografie și floor, etc.)
Imagine/brand Nu există, dar reprezintă un obiectiv politic strategic la nivel regional ; doar în Ponoarele se intenționează să lanseze un brand al comunei: ―ȚUICA DE CIREȘE DE LA BÎRÎIAC, PASTRAMA DE OAIE și TURTA (mălaiul în țest)‖;
Cost/Preț Costuri și prețuri competitive față de media regională și națională
F. Elemente specifice (adiționale modelului Ritchie -Crouch)
Agricultura Prod ucători agricoli (efective de animale; pomicultură; apicultură; exploatări
forestiere, etc.) Producători agricoli (culturi cerealiere; legume; efective de animale;
piscicultură) Producători agricoli (efective de animale; pomicultură; apicultură;
exploatări forestiere, etc.)
Ocupații tradiționale Strand (Băla) Nu s-au identificat Nu s-au identificat
Dotări sportive – Baze sportive (Devesel, Burila Mare, Gruia) Baze sportive (Șimian)
Dotări culturale Cămine culturale (Băla, Balta, Bălvănești, Breznița -Ocol, Cireșu, Godeanu,
Husnicioara, Ilovița, Isverna, Izvoru Bârzii, Malovăț, Obârșia -Cloșani,
Ponoarele, Podeni); Centru de informare turistică (Godeanu – proiect depus) Cămine culturale (Devesel, Burila Mare, Gogoșu, Gruia); teatru de vară
(Gruia)
Cămine culturale (Balta, Izvoru Bârzii, Ponoarele, Șimian)

Sursa : realizare proprie

226 Anexa 4.22 Caracterizarea factorilor pe modelul Ritchie -Crouch în cadrul destinațiilor turistice proiectate în județul Vâlcea
Annex 4.22 Factor characterization by Ritchie -Crouch model within the projected tourist destinations in Vâlcea County
V1
Destinația V1 cuprinde 10 localități (Lungești, Bărbătești, Mihăești, Voicești, Costești, Stroești, Ionești, Slătioara,
Prundeni, Orlești), cu acces de poximitate la resurse natural e și arii naturale V2
Destinația V2 cuprinde 12 localități (Ionești, Slătioara, Vaideeni, Bujoreni, Frâncești, Costești, Bărbătești,
Mihăești, Păușești -Maglași, Vlădești, Bunești, Stoenești), cu acces de poximitate în special la monumente
religioase și mon umente istorice și arhitecturale, dar și la vestigii arheologice, obieceiuri și tradiții folclorice
A. Resurse de bază și factori de atracție
Relieful Deal și munte Câmpie și deal
Peisajul natural Depresiuni închise, sisteme hidrocarstice, doline și l apiezuri, peșteri, șibleacuri, păduri (fag, brad și pin),
abrupturi calcaroase, canioane, vârfuri calcaroase, chei și prăpăstii calcaroase, peșteri, etc. Depresiuni închise, sisteme hidrocarstice, doline și lapiezuri, peșteri, șibleacuri, păduri (fag, brad și pin),
abrupturi calcaroase, canioane, vârfuri calcaroase, chei și prăpăstii calcaroase, pesteri, etc.
Climă Climă temperat -continentală, cu influențe mediteraneene (climă caldă);
Resurse naturale –
Floră și faună protejată Ariile protejate: Buila -Vânturița (Bărbătești și Costești); Peșterea liliecilor și Muzeul Trovanților (Costești);
Valea Oltului Inferior (Mihăești, Voicești, Ionești, Prundeni, Orlești); Piramidele de la Slătioara (Slătioara și
Stroești); Pădurile Tisa Mare și Silea (Lungești) Ariile protejate: Buila -Vânturița (Bărbătești și Costești); Peșterea liliecilor și Muzeul Trovanților (Costești);
Valea Oltului Inferior (Mihăești, Ionești)

Resurse naturale –
Bazinul hido Figura Pârâuri: Govora, Otăsău; râuri: Bistrița, Otăsăului Bazinul hidoFigura al Dunării, jiului și Oltului (pârâuri: Govora, Otăsău; râuri: Bistrița, Otăsăului)
Resurse antropice –
Etnofolclorice Festival de interpretare a cântului popular „Ilie Zugrăvescu‖ (Voicești); Festival al dansului popular „Brâul de
aur‖ (8 sep tembrie)(Barbătești); ―Hora satului‖ (24 mai) (Stroești); Ziua olarului (24 iunie) (Lungești); Ansamblu
folcloric Domnițele, Sărbătoarea comunei Costești ,,La Obârșie la Izvoare’’ (Costești) Festival al dansului popular „Brâul de aur‖ (8 septembrie)(Barbăt ești); Manifestare etnofocloricǎ – Hora
costumelor (Păușești -Măglași); Manifestare etnofocloricǎ „In memoriam…Ilie Zugrăvescu‖ (23 septembrie)
(Păușești -Măglași); Festivalul de folclor „Învârtita Dorului‖ ( iunie) (Vaideeni); Ansamblu folcloric Domnițele,
Sărbătoarea comunei Costești ,,La Obârșie la Izvoare’’ (Costești)
Resurse antropice –
Monumente și vestigii
arheologice, muzee Mănăstirea Pătrunsa (Bărbătești); Biserica „Adormirea Maicii Domnului‖ (1847 -1856); Biserica bolniță
„Schimbarea la Față‖ (150 -1521;1710 pridvor); Turn clopotniță (1847 -1856); Corp chilii (1847 -1856); Foișor
(1847 -1856), Biserica „Sf. Arhangheli‖ (1634); Corp chilii (1852 -1856); Incintă (1634); Biserica „Intrarea în
Biserică‖ (ante 1633); Biserica „Sf. Îngeri‖ (1782 – pictura); Măn ăstirea Bistrița (1494); Mănăstirea Arnota
(1634); Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului‖ (1664); Muzeu cu piese de tezaur (Costești); Biserica
Adormirea Maicii Domnului‖ (1492 -1496); Turn clopotniță (1787); Chilii (1840); Zid incintă (sec. XV -XVIII) ;
Mănăstirea Govora; Muzeu (Mihăești); Biserica „Intrarea in Biserica‖, 1781 -1782, 1807 (Slătioara) Muzeul Satului Vâlcean, sec XVIII – XX (Bujoreni); Biserica „Adormirea Maicii Domnului‖ (1847 -1856);
Biserica bolniță „Schimbarea la Față‖ (150 -1521;1710 pri dvor); Turn clopotniță (1847 -1856); Corp chilii (1847 –
1856); Foișor (1847 -1856), Biserica „Sf. Arhangheli‖ (1634); Corp chilii (1852 -1856); Incintă (1634); Biserica
„Intrarea în Biserică‖ (ante 1633); Biserica „Sf. Îngeri‖ (1782 – pictura); Mănăstirea Bist rița (1494); Mănăstirea
Arnota (1634); Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului‖ (1664); Muzeu cu piese de tezaur (Costești);
Biserica „Nașterea Maicii Domnului‖ (1634 -1635); Biserica „Dintr -un lemn‖ – „Nașterea Maicii Domnului‖
(sec.XVI); Stăreție (1633 -1654); Turn clopotniță (1715); Fântâna Platonida – incinta nouă (mijl. sec. XIX);
Incinta Mica – incinta nouă (sec. XIX -XX); Biserica „Intrarea în Biserică‖ a fostului schit Dobrușa (înc. sec.
XVI); Mănăstirea „Dintr -un lemn‖ (1633 -1654); Biserica „Sf. A rhangheli‖ și „Sf. Treime‖ (1706); Stăreție
(1706); Chiliile de pe latura de sud (1706); Clopotniță; Mănăstirea Surpatele (1703 – 1706); Muzeu (Frâncești);
Biserica Adormirea Maicii Domnului‖ (1492 -1496); Turn clopotniță (1787); Chilii (1840); Zid incintă ( sec. XV –
XVIII); Mănăstirea Govora; Muzeu (Mihăești); Biserica „Intrarea în Biserică‖ (1780), mănăstirea Sărăcinești,
Conacul Oromolu (Păușești -Măglași); Biserica „Sf. Ioan Botezătorul‖ – Cacova (1819) (Stoenești); Biserica
„Intrarea in Biserica‖, 1781 -1782, 1807 (Slătioara); Biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva‖ (1556 -1557),
Biserica „Sf. Ioan Botezătorul‖ (1870 -1877) (Vaideeni); Sit arheologic (Bunești)
Resurse antropice –
Alte evenimente locale Toamna Merelor (Ionești); Bâlci de Rusalii (Bărbătești); Festivalul Internațional al rromilor, Zilele comunei (10 –
11 octombrie), Târg de Sfânta Maria (15 august), Festivalul Cercetășesc ―Cupa Izvoarelor‖ (28 iunie – 1 iulie)
(Costești); Ziua comunei (6 mai) (Mihăești); „Festivalul Vinului Vâlcean‖ (26 octombrie ) (Prundeni); Târg de
Sfânta Maria (15 august), Bâlci (1 iunie), Târg de Sf. Petru și Pavel (29 iunie) (Stroești) Toamna Merelor (Ionești); Bâlci de Rusalii (Bărbătești); Festivalul Internațional al rromilor, Zilele comunei (10 –
11 octombrie), Târg de Sfân ta Maria (15 august), Festivalul Cercetășesc ―Cupa Izvoarelor‖ (28 iunie – 1 iulie)
(Costești); Festivalul internațional de film documentar „ECOETNO -Folk Film‖ (Slătioara); Sărbătoarea
căpșunului (3 iunie) (Bunești); Fii satului (30 septembrie), Hramul Măn ăstirii Surpatele – Icoana făcătoare de
minuni a Maicii Domnului -Smolenskaia, Târg de Sf. Petru și Pavel (29 iunie) (Frâncești); Ziua comunei (6 mai)
(Mihăești);
Muzeul Satului Vâlcean (expoziții) (Bujoreni); Târg de Cuvioasa Paraschiva (14 octombrie) (St oenești); Târg de
Sfânta Maria (15 august), Fii satului (21 mai), „Sărbătoarea teiului‖ (29 iunie) (Păușești -Măglași)
Legături cu piața
turistică (număr de
turiști înregistrați) Costești (371 turiști) Costești (371 turiști); Bujoreni (222)
Legături cu p iața
turistică Concentrare
turiști (majoritate) Perioada iunie -octombrie (vară -toamnă): Costești;
Perioada noiembrie -mai (iarnă -primăvară): –
Perioada iunie -octombrie (vară -toamnă): Costești, Bujoreni;
Perioada noiembrie -mai (iarnă -primăvară): –
Activități de agreement
(structuri amenajate) Proiect parc de agrement și bază turistică – Costești; Proiect Sat de vacanță Grosarea, C entru de agrement și sport
Călina șo Complex sportive la Stegaru (debarcader, terenuri de sport) (Prundeni) Proiect parc de agrement și bază turistică – Costești
Suprastructură
(infrastructură tehnică
și utilitară) Drumuri comunale modernizate doar în: Bărbătești, Costești, Prundeni, Orlești; proiecte aflate în stadiu de
propunere: Mihăești, Voicești, Slătioara; autogări (L ungești, Voicești, Bărbătești, Costești, Slătioara, Stroești,
Ionești, Prundeni); acces la rețea CFR (Ionești, Orlești); sistem de alimentare cu apă în localitățile: Bărbătești,
Mihăești, Voicești, , Costești, Slătioara, Stroești, Prundeni, Orlești; proi ecte aflate în stadiu de propunere: Drumuri comunale modernizate doar în: Bărbătești, Costești, Bujoreni, Vlădești, Bunești; proiecte aflate în stadiu
de propunere: Mihăești, Slătioara, Vaideeni; autogări (Bărbătești, Bujoreni, Păușești -Maglași, Frâncești, Vlădești,
Costești, Slătioara, Bunești, Stoenești, Vaideeni, Ionești); acces la rețea CFR (Ionești); sistem de alimentare cu
apă în localitățile: B ărbătești, Mihăești, Costești, Slătioara, Vaideeni, Bujoreni, Frâncești, Păușești -Măglași,

227 V1
Destinația V1 cuprinde 10 localități (Lungești, Bărbătești, Mihăești, Voicești, Costești, Stroești, Ionești, Slătioara,
Prundeni, Orlești), cu acces de poximitate la resurse natural e și arii naturale V2
Destinația V2 cuprinde 12 localități (Ionești, Slătioara, Vaideeni, Bujoreni, Frâncești, Costești, Bărbătești,
Mihăești, Păușești -Maglași, Vlădești, Bunești, Stoenești), cu acces de poximitate în special la monumente
religioase și mon umente istorice și arhitecturale, dar și la vestigii arheologice, obieceiuri și tradiții folclorice
Mihăești, Lungești, Ionești; rețea de canalizare: Bărbătești, Mihăești, Costești, Slătioara, Stroești, Prundeni,
Orlești; proiecte aflate în stadiu de propunere: Mihăești, Lungești, Voicești, Ionești; rețea de gaze natur ale –
Mihăești, Stroești, Prundeni, Orlești ; proiecte aflate în stadiu de propunere: Voicești; cabinete medicale în
majoritatea localităților Vlădești, Bunești; proiecte aflate în stadiu de propunere: Mihăești, Ionești, Stoenești; rețea de canalizare:
Bărbătești, Mihăești, Costești, Slătioara, Frâncești, Păușești -Măglași, Vlădești, Bunești; proiecte aflate în stadiu
de propunere: Mihăești, Ionești, Vaideeni, Bujoreni, Stoenești;
rețea de gaze naturale – Mihăești, Frâncești ; proiecte aflate în stadiu de propunere: Bujoreni, Bunești; cabinete
medicale în majo ritatea localităților
B.Resurse și factori suport
Infrastructură turistică Costești; alte structuri de cazare (neevidențiate statistic) Bujoreni, Costești; structuri de cazare (neevidențiate statistic)
Accesibilitate Gări CFR: Ionești, Orlești;
Autogă rile prezintă curse directe cu următoarele orașe: Lungești, Voicești – orașul Drăgășani; Bărbătești – orașul
Râmnicu Vâlcea;
Costești, Slătioara – orașele Râmnicu Vâlcea, Horezu, Călimănești, Govora; Stroești – orașul Horezu; Ionești,
Prundeni – orașele D răgășani, Râmnicu Vâlcea, Călimănești Gări CFR: Ionești;
Autogările prezintă curse directe cu următoarele orașe: Bărbătești, Bujoreni, Păușești -Maglași, Frâncești,
Vlădești – orașul Râmnicu Vâlcea; Costești, Slătioara, Bunești, Stoenești – orașele Râmnicu Vâlcea, Horezu,
Călimănești, Govora; Vaideeni – orașele Râmnicu Vâlcea, Horezu; Ionești – orașele Drăgășani, Râmnicu Vâlcea,
Călimănești
C.Management turistic
Investiții de capital în
turism (private și
publice) Există investiții de renovare a obiectiv elor turistice (Costești – proiect de înfințare a Muzeului Apei; proiect de
renovare a caselor tradiționale) Există investiții de renovare a obiectivelor turistice (Costești – proiect de înfințare a Muzeului Apei; proiect de
renovare a caselor tradiționale ; Vaideeni – amenajarea de refugii și trasee turistice)
Organizații turistice,
servicii turistice Inexistente la nivel de comune; agenții de turism Râmnicul Vâlcea
Resurse umane (bazin
de forță de muncă) Cca 24 mii persoane în vârstă de muncă Cca 32 mi i persoane în vârstă de muncă
Informații turistice,
marketing turistic : Informații turistice pentru comune (site -uri funcționale – primării ce prezintă obiectivele turistice ale zonei):
Lungești, Mihăești, Voicești, Costești, Stroești, Slătioara; Informaț ii obiective turistice: site -uri de marketing
turistic (agenții de turism): Lungești, Mihăești, Costești, Slătioara, Prundeni; site -uri cu obiectiv natural/cultural,
etc.: Lungești, Bărbătești, Mihăești, Voicești, Costești, Stroești, Ionești Slătioara, Orl ești Informații turistice pentru comune (site -uri funcționale – primării ce prezintă obiectivele turistice ale zonei):
Mihăești, Costești, Slătioara, Vaideeni, Păușești -Măglași, Vlădești, Stoenești; Informații obiective turistice: site –
uri de marketing tur istic (agenții de turism): Mihăești, Costești, Slătioara, Vaideeni, Bujoreni, Frâncești; site -uri
cu obiectiv natural/cultural, etc.: Bărbătești, Mihăești, Voicești, Costești, Ionești, Slătioara, Frâncești, Vlădești,
Bunești, Stoenești
Alte forme de
promo vare: Centrul de informare turistică Prundeni Centrul de informare și promovare turistică Păușești -Măglași
D.Politicile turistice, de planificare, de dezvoltare
Cadru politic ( proiecte
finanțate de dezvoltare a
sectorului turistic) Există proiecte finan țate de dezvoltare a infrastructurii turistice într -o parte din localitățile selectate (ex.;Costești,
Prundeni) Există proiecte finanțate de dezvoltare a infrastructurii turistice într -o parte din localitățile selectate (ex.: Costești,
Păușești -Măglași )
Politici de dezvoltare
turistică – Strategiile locale și regionale urmăresc valorificarea potențialului turistic și antropic, dar fără măsuri concrete cu excepț ia localităților: Costești

Rețele colaborative
(asociații, fundații) La nivelul zonei au fost identificate următoarele organizații: ANTREC / Asociația Pentru Promovarea Turismului Rural – Vâlcea / Asociația de Cultură și Turism „Starpress‖ / Asociația Kogayon
E.Factori determinanți
Interdependențe
(organizații necesar a fi
implicate) Agenți econ omici sector turistic; Consiliu județean; Primării; Administratori/Custode arii ptotejate ( RNP –
Romsilva Administrația Parcului Național Buila -Vânturarița, Asociația pentru un mediu întotdeauna curat, RNP –
Romsilva Fundația Guard Forest, Administrația Parcu lui Național Cozia, Consiliul Județean Alba, Asociația
Kogayon) Agenți economici sector turistic; Consiliu județean; Primării; Ministerul Culturii și Cultelor (D irecția județeană
pentru cultură, culte și patrimoniu cultural Vâlcea ) Institute de cercetare ( Institutul de Memorie culturală,
Institutul de Etnografie și floor, etc.), Instituții și asociațiie culturale din Rm Vâlcea ; Centrul Județean pentru
Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Vâlcea; Asociația de Promovare și Dezvoltare Comunitară
Frâncești
Imagine/brand Nu există, dar reprezintă un obiectiv politic strategic la nivel regional;
Cost/Preț Costuri și prețuri competitive față de media regională și națională Costuri și prețuri competitive față de media regională și națională
F. Elemente specifice (adiționale modelului Ritchie -Crouch)
Agricultura Producători agricoli (culturi cerealiere; legume; efective de animale; piscicultură) Producători agricoli (culturi cerealiere; legume; efective de animale; piscicultură)
Ocupații tradiționale Țesături – covoare, păretare (Barbătești) Ceramicǎ – creatori individuali (Vlădești) ; țesături – covoare, păretare (Barbătești) ; Crestǎturi în lemn (Vaideeni)
Dotări sportive Baze sportive (Costești, Slătioara, Prundeni)
Baze sportive (Slătioara, Vlăde ști, Bunești, Costești)
Dotări culturale Cămine culturale (Costești, Stroești, Prundeni, Orlești); Centru de informare turistică (Prundeni); Centru
etnoFigura (Bărbătești, Slătioara) Cămine culturale (Costești, Frâncești, Păușești -Maglași, Vaideeni, Vlăde ști, Bunești); Centru etno Figura
(Bărbătești, Vaideeni, Slătioara)
Sursa : realizare proprie

228 Anexa 4. 23 Transpunerea factorilor din Modelul Crouch -Ritchie în baza date SPSS
Annex 4.23 Translations of factors from the Crouch -Ritchie model into the SPSS dat abase
Destinația
turistică Localități Relief Tip
resurse Arii
naturale Resurse
etnofolclorice Monumente
Vestigii
Arheologice
muzee Alte
evenimente
locale Structuri
de
agrement Drumuri
modernizate Sistem
Alimentare
apa Sistem
canalizare Gaze
naturale Infra str.
turistica Investitii
de
capital
înturism Ocupatii
tradiționale Dotări
sportive Dotări
culturale Număr
turiști Perioadă
de
concentrare
turiști Obiective
Turistice
promovate
Destinatia D1 Radovan 1 1 3 1 1 2 2 1 3 3 1 2 1 2 2 2 281 3 5
Destinatia D1 Teslui 1 1 2 3 1 3 1 2 2 2 1 1 2 2 2 1 0 1 5
Destinatia D1 Tuglui 1 1 3 2 1 2 1 1 3 3 1 1 2 2 2 2 0 1 4
Destinatia D1 Bradesti 1 1 1 1 1 2 1 1 3 3 1 1 2 2 2 2 0 1 5
Destinatia D1 Bratovoesti 1 1 2 1 1 2 2 1 3 3 1 1 2 2 2 1 0 1 5
Destinatia D1 Bucovat 1 1 3 1 2 1 1 1 2 3 1 1 2 2 2 2 0 1 4
Destinatia D1 Calopar 1 1 3 1 2 3 1 1 2 3 1 1 2 2 2 1 0 1 4
Destinatia D1 Cotofenii din Dos 1 1 2 1 2 1 1 2 2 3 1 1 2 2 1 1 0 1 4
Destinatia D1 Isalnita 1 1 2 1 1 1 1 2 2 2 2 2 1 2 2 2 10 3 3
Destinatia D1 Almaj 2 1 1 1 3 1 1 1 3 3 1 1 2 2 2 2 0 1 5
Destinatia D1 Malu Mare 2 1 3 1 3 2 2 1 3 2 1 2 1 2 2 2 2982 2 5
Destinatia D1 Podari 2 1 3 1 3 1 1 1 2 3 1 1 2 2 2 2 0 1 5
Destinatia D2 Bistret 1 1 3 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 0 1 5
Destinatia D2 Cetate 1 1 3 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 0 1 5
Destinatia D2 Ciupercenii Noi 1 1 3 1 1 2 1 1 1 1 1 1 2 2 1 3 0 1 5
Destinatia D2 Desa 1 1 3 2 3 2 1 2 2 1 1 1 2 1 1 3 0 1 3
Destinatia D2 Maglavit 1 1 2 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 0 1 5
Destinatia D2 Piscu Vechi 1 1 3 2 1 2 1 1 1 1 1 1 2 2 2 1 0 1 3
Destinatia D2 Plenita 1 1 2 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 0 1 5
Destinatia D2 Poiana Mare 1 1 3 1 1 3 1 2 1 1 1 1 2 2 1 3 0 1 3
Destinatia D2 Rast 1 1 2 1 1 1 2 1 1 1 1 1 2 2 2 1 0 1 2
Destinatia D3 Bucovat 1 2 1 1 2 1 1 1 2 3 1 1 2 2 2 2 0 1 4
Destinatia D3 Tuglui 1 2 1 2 1 2 1 1 3 3 1 1 2 2 2 2 0 1 4
Destinatia D3 Simnicu de Sus 1 2 1 1 3 1 1 2 3 1 3 1 2 2 2 1 0 1 3
Destinatia D3 Calopar 1 2 1 1 2 3 1 1 2 3 1 1 2 2 2 1 0 1 4
Destinatia D3 Varvoru de Jos 1 2 1 1 2 1 2 2 3 3 1 1 2 2 1 1 0 1 5
Destinatia D3 Cotofenii din Dos 1 2 1 1 2 1 1 2 2 3 1 1 2 2 1 1 0 1 4
Destinatia D3 Cernatesti 1 2 1 1 3 2 1 1 3 3 1 1 2 2 2 2 0 1 3
Destinatia D3 Brabova 1 2 1 1 2 1 1 1 3 3 1 1 2 2 2 2 0 1 5
Destinatia D3 Cioroiasi 1 2 1 1 1 2 1 1 3 3 1 1 2 2 2 2 0 1 5
Destinatia D3 Melinesti 1 2 1 1 3 1 1 1 3 3 1 1 2 2 2 1 0 1 3
Destinatia D3 Podari 2 2 1 1 3 1 1 1 2 3 1 1 2 2 2 2 0 1 5
Destinatia D3 Malu Mare 2 2 3 1 3 2 2 1 3 2 1 2 2 2 2 2 2982 2 5
Destinatia D3 Almaj 2 2 1 1 3 1 1 1 3 3 1 1 2 2 2 2 0 1 3
Destinatia G1 Barbatesti 1 1 2 6 3 3 1 2 2 2 2 1 2 1 2 2 0 1 3
Destinatia G1 Aninoasa 2 1 3 1 3 2 1 2 2 2 2 1 1 2 2 1 0 1 3
Destinatia G1 Saulesti 2 1 2 3 1 3 1 3 3 3 3 1 2 2 2 1 0 1 1
Destinatia G1 Turburea 2 1 2 3 3 3 1 2 2 2 2 1 2 2 2 1 0 1 3
Destinatia G1 Vladimir 3 1 2 1 1 3 1 2 3 2 2 1 2 2 2 2 0 1 3
Destinatia G2 Runcu 1 1 3 4 2 3 1 1 1 1 1 2 1 1 2 1 521 2 3
Destinatia G2 Baia de Fier 2 1 3 2 3 1 2 2 3 3 1 2 1 1 2 1 3470 2 5
Destinatia G2 Danesti 2 1 3 1 1 1 1 1 2 2 1 1 2 2 2 2 0 1 3
Destinatia G2 Godinesti 2 1 2 2 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 1 0 1 1
Destinatia G2 Musetesti 2 1 2 2 2 2 1 1 1 1 1 1 2 1 2 1 0 1 3
Destinatia G2 Pades 2 1 3 3 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 0 1 3
Destinatia G2 Pestisani 2 1 3 3 2 2 1 1 1 1 1 2 1 1 2 1 305 3 3
Destin atia G2 Polovragi 2 1 3 2 3 2 1 1 1 1 1 2 1 1 2 2 2253 2 3
Destinatia G2 Sacelu 2 1 2 1 2 2 1 1 1 1 1 2 1 1 2 1 1716 2 3
Destinatia G2 Turcinesti 2 1 2 3 2 3 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 0 1 1
Destinatia G2 Crasna 3 1 3 6 3 3 1 2 2 1 1 2 1 1 1 1 125 2 3
Destina tia G2 Dragutesti 3 1 2 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 0 1 1
Destinatia G2 Schela 3 1 2 2 2 2 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 0 1 3
Destinatia G2 Scoarta 3 1 2 4 1 1 1 1 1 1 1 1 2 1 2 2 0 1 3
Destinatia G2 Stanesti 3 1 2 1 1 2 1 1 1 1 1 1 2 1 2 1 0 1 1
Destinatia G3 Negomir 1 1 2 4 2 2 1 2 1 1 1 1 2 2 2 2 0 1 4
Destinatia G3 Balteni 2 1 2 3 3 1 1 1 2 2 2 1 1 2 1 1 0 1 3
Destinatia G3 Borascu 2 1 2 1 2 1 1 2 1 1 1 1 2 2 2 2 0 1 3
Destinatia G3 Branesti 2 1 2 3 1 3 1 3 3 3 1 1 2 2 1 1 0 1 1
Destinatia G3 Plopsoru 2 1 2 2 1 1 1 1 2 1 2 1 2 1 2 2 0 1 2

229 Destinația
turistică Localități Relief Tip
resurse Arii
naturale Resurse
etnofolclorice Monumente
Vestigii
Arheologice
muzee Alte
evenimente
locale Structuri
de
agrement Drumuri
modernizate Sistem
Alimentare
apa Sistem
canalizare Gaze
naturale Infra str.
turistica Investitii
de
capital
înturism Ocupatii
tradiționale Dotări
sportive Dotări
culturale Număr
turiști Perioadă
de
concentrare
turiști Obiective
Turistice
promovate
Destinatia G3 Tantareni 2 1 2 1 2 3 1 1 1 1 1 1 2 2 2 1 0 1 3
Destinatia G3 Urdari 2 1 2 2 1 3 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 0 1 1
Destinatia G3 Ionesti 3 1 2 2 1 2 1 1 1 1 1 1 2 2 2 1 0 1 1
Destinatia G4 Baia de Fier 2 2 3 2 3 1 2 2 3 3 1 2 1 1 2 1 3470 2 5
Destinatia G4 Bengesti -Ciocadia 2 2 1 3 1 1 1 1 1 1 1 1 2 1 2 2 0 1 1
Destinatia G4 Bustuchin 2 2 1 4 1 3 1 2 2 2 1 1 2 2 2 1 0 1 1
Destinatia G4 Cruset 2 2 1 4 2 2 1 2 2 2 1 1 2 2 2 1 0 1 1
Destinatia G4 Danciulesti 2 2 1 2 2 2 1 2 2 1 1 1 2 2 2 1 0 1 1
Destinatia G4 Hurezani 2 2 1 2 2 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 0 1 4
Destinatia G4 Polovragi 2 2 3 2 3 2 1 1 1 1 1 2 1 1 2 2 2253 2 3
Destinatia G4 Prigoria 2 2 1 2 3 1 1 1 1 1 1 1 2 1 2 1 0 1 1
Destinatia G4 Sacelu 2 2 3 1 2 2 1 1 1 1 1 2 1 1 2 1 1716 2 3
Destinatia G5 Runcu 1 2 3 4 3 3 1 1 1 1 1 2 1 1 2 1 521 2 3
Destinatia G5 Arcani 2 2 1 2 2 2 2 1 2 1 1 2 1 2 2 1 302 2 4
Destinatia G5 Balanesti 2 2 1 1 3 1 1 3 2 1 1 1 2 2 2 2 0 1 4
Destinatia G5 Bolbosi 2 2 1 2 1 2 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 0 1 4
Destinatia G5 Calnic 2 2 1 1 2 3 1 3 2 1 1 2 1 1 2 2 320 3 3
Destinatia G5 Dragotesti 2 2 1 3 1 3 1 2 2 3 3 1 2 2 2 1 0 1 1
Destinatia G5 Glogova 2 2 1 1 3 1 1 2 2 1 1 1 2 1 2 2 0 1 4
Destinatia G5 Godinesti 2 2 2 2 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 1 0 1 1
Destinatia G5 Lelesti 2 2 1 3 2 2 1 1 2 3 2 1 2 2 2 1 0 1 3
Destinatia G5 Matasari 2 2 1 3 1 1 1 1 2 3 2 1 2 2 2 2 0 1 1
Destinatia G5 Musetesti 2 2 1 2 3 2 1 1 1 1 1 1 2 1 2 1 0 1 3
Destinatia G5 Pades 2 2 2 3 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 0 1 3
Destinatia G5 Pestisani 2 2 3 3 3 2 1 1 1 1 1 2 1 1 2 1 305 3 3
Destinatia G5 Telesti 2 2 1 2 3 2 1 2 2 2 1 1 2 2 2 1 0 1 4
Destinatia G5 Turcinesti 2 2 2 3 2 3 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 0 1 1
Destinatia G5 Ciuperceni 3 2 1 1 1 3 1 3 2 3 3 1 2 1 2 1 0 1 4
Destinatia G5 Crasna 3 2 3 6 3 3 1 2 2 1 1 2 1 1 1 1 125 2 3
Destinatia G5 Schela 3 2 2 2 2 2 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 0 1 3
Destinatia G5 Scoarta 3 2 2 4 1 1 1 1 1 1 1 1 2 1 2 2 0 1 3
Destinatia G5 Slivilesti 3 2 1 4 2 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 0 1 1
Desti natia G5 Stanesti 3 2 2 1 1 2 1 1 1 1 1 1 2 1 2 1 0 1 1
Destinatia M1 Balta 1 1 3 3 3 3 1 3 3 3 1 1 2 2 2 1 0 1 4
Destinatia M1 Ciresu 1 1 3 1 2 3 1 3 2 1 1 1 2 2 2 1 0 1 5
Destinatia M1 Husnicioara 1 1 2 1 2 1 1 3 2 3 1 1 2 2 2 1 0 1 4
Destinatia M1 Malovat 1 1 2 1 1 1 1 3 2 1 2 1 2 2 2 1 0 1 1
Destinatia M1 Obarsia -Closani 1 1 3 1 2 2 2 1 3 3 1 1 2 1 2 1 0 1 5
Destinatia M1 Podeni 1 1 3 1 1 1 1 2 2 2 1 1 2 2 2 1 0 1 5
Destinatia M1 Bala 2 1 2 2 3 1 1 3 2 2 1 2 2 2 1 1 2487 2 3
Destinatia M1 Balvan esti 2 1 2 2 1 2 1 2 2 1 1 1 2 2 2 1 0 1 1
Destinatia M1 Breznita -Ocol 2 1 3 1 2 3 2 2 2 2 2 1 2 2 2 1 0 1 1
Destinatia M1 Ilovita 2 1 3 6 2 3 1 1 2 2 1 1 2 1 2 1 0 1 3
Destinatia M1 Isverna 2 1 3 1 3 2 1 2 3 3 1 1 2 2 2 1 0 1 3
Destinatia M1 Izvoru Ba rzii 2 1 2 1 3 1 1 1 2 2 2 1 2 2 2 1 0 1 5
Destinatia M1 Ponoarele 2 1 3 1 3 3 1 3 3 3 1 1 1 2 2 1 0 1 5
Destinatia M1 Godeanu 3 1 2 1 2 2 1 1 3 3 1 1 2 2 2 1 0 1 5
Destinatia M2 Devesel 2 1 2 1 3 3 1 2 2 2 1 1 2 2 1 1 0 1 3
Destinatia M2 Burila Mare 2 1 3 1 1 2 1 2 3 3 1 1 2 2 1 1 0 1 1
Destinatia M2 Hinova 2 1 2 1 2 2 2 1 2 1 1 1 2 2 2 2 0 1 5
Destinatia M2 Gogosu 2 1 3 1 1 1 2 2 3 1 1 1 2 2 2 1 0 1 5
Destinatia M2 Gruia 2 1 3 1 1 2 1 1 2 2 1 1 2 2 1 1 0 1 3
Destinatia M2 Garla Mare 3 1 2 1 2 3 1 1 2 3 1 1 2 2 2 2 0 1 3
Destinatia M3 Balta 1 2 3 3 3 3 1 3 3 3 1 1 2 2 2 1 0 1 3
Destinatia M3 Ilovat 1 2 2 1 2 2 2 2 2 1 1 1 2 2 2 2 0 1 5
Destinatia M3 Simian 1 2 1 1 3 2 1 3 2 2 1 2 1 2 1 1 2517 3 3
Destinatia M3 Sisesti 1 2 2 2 2 1 2 1 2 2 1 1 2 2 2 2 0 1 5
Destinatia M3 Brosteni 2 2 1 1 3 1 1 2 3 3 1 1 2 2 2 2 0 1 1
Destinatia M3 Hinova 2 2 2 1 2 2 2 1 2 1 1 1 2 2 2 2 0 1 5
Destinatia M3 Izvoru Barzii 2 2 2 1 3 1 1 1 2 2 2 1 2 2 2 1 0 1 5
Destinatia M3 Ponoarele 2 2 3 1 3 3 1 3 3 3 1 1 1 2 2 1 0 1 5
Destinatia O1 Bobicesti 1 1 2 2 1 3 1 2 2 2 1 2 2 2 2 1 113 2 3
Destinatia O1 Brancoveni 1 1 2 6 3 2 1 1 1 3 1 1 2 1 2 1 0 1 5
Destinatia O1 Dobrosloveni 1 1 3 1 3 2 1 1 2 3 1 1 2 2 2 2 0 1 1

230 Destinația
turistică Localități Relief Tip
resurse Arii
naturale Resurse
etnofolclorice Monumente
Vestigii
Arheologice
muzee Alte
evenimente
locale Structuri
de
agrement Drumuri
modernizate Sistem
Alimentare
apa Sistem
canalizare Gaze
naturale Infra str.
turistica Investitii
de
capital
înturism Ocupatii
tradiționale Dotări
sportive Dotări
culturale Număr
turiști Perioadă
de
concentrare
turiști Obiective
Turistice
promovate
Destinatia O1 Dobrun 1 1 2 6 3 2 1 2 2 2 1 1 2 2 1 1 0 1 4
Destinatia O1 Falcoiu 1 1 3 1 1 1 1 2 1 1 1 1 2 2 1 1 0 1 1
Destinatia O1 Farcasele 1 1 3 1 2 2 1 3 1 1 3 1 2 2 2 1 0 1 1
Destinatia O1 Ganeasa 1 1 3 1 1 1 1 3 1 1 1 1 2 2 2 2 0 1 1
Destinatia O1 Gostavatu 1 1 2 1 3 2 1 1 1 3 1 1 2 2 2 2 0 1 3
Destinatia O1 Gradinari 1 1 2 1 2 2 1 2 2 2 1 1 2 2 2 2 0 1 4
Destinatia O1 Morunglav 1 1 2 1 3 2 1 3 3 3 1 1 2 2 2 1 0 1 4
Destinatia O1 Osica de Sus 1 1 3 2 3 2 1 2 2 2 1 1 2 1 1 1 0 1 1
Destinatia O1 Parscoveni 1 1 2 1 2 2 1 2 3 3 1 1 2 2 2 2 0 1 1
Destinatia O1 Plesoiu 1 1 3 1 1 1 1 3 2 2 2 1 2 2 2 2 0 1 1
Destinatia O1 Slatioara 1 1 2 1 2 3 1 3 2 2 1 1 2 2 1 1 0 1 2
Destinatia O1 Stoenesti 1 1 2 1 1 3 1 3 3 3 3 1 2 2 2 2 0 1 1
Destinatia O1 Strejesti 1 1 3 1 1 1 1 3 2 3 1 1 2 2 1 1 0 1 4
Destina tia O1 Voineasa 1 1 2 1 1 1 1 1 2 3 1 1 2 2 2 2 0 1 1
Destinatia O2 Garcov 1 1 3 1 1 3 1 2 1 1 1 1 2 2 2 1 0 1 4
Destinatia O2 Giuvarasti 1 1 3 1 1 3 1 1 1 1 1 1 2 2 2 1 0 1 1
Destinatia O2 Ianca 1 1 2 2 1 1 1 1 2 3 1 1 2 2 1 1 0 1 2
Destinatia O2 Orlea 1 1 2 1 2 2 1 1 3 3 1 1 2 2 2 1 0 1 5
Destinatia O2 Studina 1 1 2 1 1 2 1 1 2 2 1 1 2 2 1 3 0 1 1
Destinatia O2 Vladila 1 1 2 1 1 3 1 1 3 3 1 1 2 2 2 2 0 1 1
Destinatia V1 Mihaesti 2 1 2 1 3 2 1 3 2 2 2 1 2 2 2 2 0 1 5
Destinatia V1 Voicesti 2 1 2 2 1 1 1 3 2 3 3 1 2 2 2 2 0 1 5
Destinatia V1 Costesti 2 1 3 6 3 3 2 2 2 2 1 2 1 2 1 1 371 2 5
Destinatia V1 Stroesti 2 1 2 2 1 3 1 1 2 2 2 1 2 2 2 1 0 1 5
Destinatia V1 Ionesti 2 1 2 1 1 2 1 1 3 3 1 1 2 2 2 2 0 1 4
Destinatia V1 Prundeni 2 1 2 1 1 2 2 2 2 2 2 1 2 2 1 1 0 1 5
Destinatia V1 Lungesti 3 1 2 2 1 1 1 1 3 3 1 1 2 2 2 2 0 1 5
Destinatia V1 Barbatesti 3 1 2 2 2 2 1 2 2 2 1 1 2 1 2 1 0 1 4
Destinatia V1 Slatioara 3 1 2 1 2 2 1 3 2 2 1 1 2 2 1 1 0 1 5
Destinatia V1 Orlesti 3 1 2 1 1 1 1 2 2 2 2 1 2 2 2 1 0 1 4
Destinatia V2 Vaideeni 1 2 1 2 3 1 1 3 2 3 1 1 2 1 2 1 0 1 5
Destinatia V2 Bujoreni 1 2 1 1 2 2 1 2 2 3 3 2 1 2 2 2 222 2 3
Destinatia V2 Pausesti -Maglasi 1 2 1 3 3 3 1 1 2 2 1 1 2 2 2 1 0 1 5
Destinatia V2 Vladesti 1 2 1 1 1 1 1 2 2 2 1 1 2 1 1 1 0 1 4
Destinatia V2 Bunesti 1 2 1 1 2 2 1 2 2 2 3 1 2 2 1 1 0 1 4
Destinatia V2 Ionesti 2 2 2 1 1 2 1 1 3 3 1 1 2 2 2 2 0 1 4
Destinatia V2 Costesti 2 2 3 6 3 3 2 2 2 2 1 2 1 2 1 1 371 2 5
Destinatia V2 Mihaesti 2 2 2 1 3 2 1 3 2 2 2 1 2 2 2 2 0 1 5
Destinatia V2 Stoenesti 2 2 1 1 2 2 1 1 3 3 1 1 2 2 2 2 0 1 4
Destinatia V2 Slatioara 3 2 2 1 2 2 1 3 2 2 1 1 2 2 1 1 0 1 5
Destinatia V2 Francesti 3 2 1 1 3 1 1 1 2 2 2 1 2 2 2 1 0 1 5
Destinatia V2 Barbatesti 3 2 2 2 2 2 1 2 2 2 1 1 2 1 2 1 0 1 4
Notă: Relief (1=Câmpie; 2=Deal; 3=Munte); Tip resurse (1=Resurse naturale; 2=Resurse antropice); Arii naturale (1=Fără arii proteja te; 2=Arie protejată; 3=Mai multe arii protejate); Resurse etnofolclorice (1=Fără resurse etnofolorice; 2=Sărbătoare /festival etnofoloric – 1;
3=Sărbătoare/festival etnofoloric – 2; 4= Sărbătoare/festival etnofoloric – 3 sau mai multe; 5= Ansambluri/Formații folclorice; 6=Sărbători/ansambluri etnofolclorice); Monumente/Vestigii arheologice /m uzee (1=Fără monumente/muzee/ situri; 2= Monumente/muzee/situri – un singur obiectiv; 3=
Monumente/muzee/situri – mai multe obiective); Alte evenimente locale (1=Fără ale evenimente locale; 2= Evenimente locale – unul singur; 3=Evenimente locale –mai multe); Structuri de agreement (1=A ctivități de agreement nedezvoltate; 2= Activități de agreement existente); Drumuri modernizate
(1=Fără frumuri modernizate; 2=Drumuri modernizate; 3=Proiect drumuri modernizate); Sistem alimentare apa (1=Fără alimentare apă; 2=Alimentare apă; 3=Proiect al imentare apă); Sistem canalizare (1=Fără sistem canalizare; 2=Sistem canalizare; 3=Proiect canalizare); Gaze naturale (1=Fără gaze
naturale; 2=Gaze naturale; 3=Proiect gaze naturale); Infrastr. turistică (1=Fără facilități cazare; 2=Facilități cazare); Inv estiții de capital în turism (1= Fără investiții în turism; 2=Iinvestiții în turism); Ocupații tradiționale (1= Fără ocupații tradiționale recunoscute; 2=Ocupații tradiționale); Dotări sportive
(1= Fără dotari sportive; 2= Dotări sportive (baze, terenuri, stadion etc.)); Dotări culturale (1= Fără dotări culturale; 2= Dotari culturale (camine culturale, centre de informare, etc.) ; 3= Dotari culturale (în construcție/modernizare)); Număr turiști; Perioadă de concentrare turiști (1= Nu există turiști
înregistr ați; 2=Perioada iunie -octombrie (vară -toamnă); 3= Perioada noiembrie -mai (iarnă -primăvară)); Obiective turistice promovate (1= Nu sunt promovate; 2= Site-uri primării; 3= Site-uri cu scop turistic; 4= Site-uri cu scop natural/cultural; 5= Mai multe tipuri de site -uri).

231 Anexa 4.24 Bivariate Correlation SPSS – criteriu de grupare: județul
Annex 4.24 Bivariate Correlation SPSS – grouping criterion: County
Factor Indicator Județ Dotari
cultura
le Dotari
sportiv
e Infrastru
ctura
turistica Invest.
capital
în
turism Numar
turisti Obiective
turistice
promovate Ocupatii
traditiona
le Perioada
de
concentra
re a
turistilor Resurse
antropice
Alte
evenimente
locale) Resurse
antropic
e
(Etnofol
clorice) Resurse
antropice
(Monumente
si vestigii
arheologice,
muzee) Resurse
naturale (nr.
de
rezervatii) Structu
ri de
agrem
ent Suprastru
ctura
(alimenta
re apa) Suprastructu
ra
(canalizare) Suprastru
ctura
(drumuri
moderniz
ate) Suprastru
ctura
(gaze
naturale)
Dotari culturale Pearson Correlation Dolj 1 ,553** -,306 -,260 -,220 -,390* ,208 -,288 ,326 ,202 -,037 ,028 ,083 -,216 -,209 ,522** ,122
Sig. (2 -tailed) Dolj ,001 ,079 ,137 ,212 ,022 ,238 ,099 ,060 ,251 ,836 ,877 ,641 ,219 ,236 ,002 ,490
Dotari sportive Pearson Correlation Dolj ,553** 1 -,169 -,144 -,121 -,106 ,376* -,159 ,053 -,010 ,005 ,102 -,012 -,217 -,153 ,653** -,109
Sig. (2 -tailed) Dolj ,001 ,339 ,416 ,494 ,551 ,028 ,368 ,768 ,955 ,976 ,566 ,947 ,219 ,389 ,000 ,538
Infrastructura
turistica
(faciltiati
cazare) Pearson Correlation Dolj -,306 -,169 1 ,852** ,719** ,119 -,064 ,942** ,085 -,143 ,075 ,320 ,549** ,250 -,018 ,013 ,158
Sig. (2 -tailed) Dolj ,079 ,339 ,000 ,000 ,502 ,721 ,000 ,631 ,421 ,672 ,065 ,001 ,155 ,919 ,943 ,371
Investitii de
capital în
turism Pearson Correlation Dolj -,260 -,144 ,852** 1 ,402* ,044 -,054 ,904** ,035 -,121 -,057 ,243 ,400* ,180 ,014 ,072 ,204
Sig. (2 -tailed) Dolj ,137 ,416 ,000 ,018 ,805 ,761 ,000 ,843 ,494 ,749 ,166 ,019 ,308 ,939 ,686 ,246
Numar turisti Pearson Correlation Dolj -,220 -,121 ,719** ,402* 1 ,231 -,046 ,445** ,156 -,102 ,332 ,303 ,566** ,261 -,073 -,145 -,061
Sig. (2 -tailed) Dolj ,212 ,494 ,000 ,018 ,190 ,798 ,008 ,379 ,564 ,055 ,082 ,000 ,136 ,680 ,415 ,732
Obiective
turistice
promovate Pearson Correlation Dolj -,390* -,106 ,119 ,044 ,231 1 -,233 ,049 -,006 -,089 -,144 ,081 ,151 ,105 ,181 -,281 -,317
Sig. (2 -tailed) Dolj ,022 ,551 ,502 ,805 ,190 ,184 ,784 ,975 ,615 ,418 ,649 ,393 ,555 ,306 ,108 ,068
Ocupatii
traditionale Pearson Correlation Dolj ,208 ,376* -,064 -,054 -,046 -,233 1 -,060 ,104 ,317 ,239 ,201 -,081 -,045 -,253 ,314 -,041
Sig. (2 -tailed) Dolj ,238 ,028 ,721 ,761 ,798 ,184 ,736 ,559 ,067 ,173 ,254 ,651 ,800 ,150 ,071 ,817
Perioada de
concentrare a
turistilor Pearson Correlation Dolj -,288 -,159 ,942** ,904** ,445** ,049 -,060 1 ,039 -,134 -,063 ,269 ,442** ,199 ,015 ,080 ,226
Sig. (2 -tailed) Dolj ,099 ,368 ,000 ,000 ,008 ,784 ,736 ,826 ,449 ,723 ,124 ,009 ,259 ,932 ,655 ,199
Resurse
antropice (Alte
evenimente
locale) Pearson Correlation Dolj ,326 ,053 ,085 ,035 ,156 -,006 ,104 ,039 1 ,421* -,222 ,267 ,053 ,047 ,006 ,030 -,201
Sig. (2 -tailed) Dolj ,060 ,768 ,631 ,843 ,379 ,975 ,559 ,826 ,013 ,207 ,127 ,768 ,791 ,975 ,868 ,254
Resurse
antropice
(Etnofolclorice) Pearson Correlation Dolj ,202 -,010 -,143 -,121 -,102 -,089 ,317 -,134 ,421* 1 -,224 ,159 -,181 -,019 -,129 ,244 -,092
Sig. (2 -tailed) Dolj ,251 ,955 ,421 ,494 ,564 ,615 ,067 ,449 ,013 ,204 ,369 ,306 ,914 ,468 ,165 ,603
Resurse
antropice
(Monumente si
vestigii
arheologice,
muzee) Pearson Correlation Dolj -,037 ,005 ,075 -,057 ,332 -,144 ,239 -,063 -,222 -,224 1 -,238 ,005 ,441** ,299 ,033 ,141
Sig. (2 -tailed) Dolj ,836 ,976 ,672 ,749 ,055 ,418 ,173 ,723 ,207 ,204 ,175 ,976 ,009 ,086 ,852 ,427
Resurse
naturale (nr. de
rezervatii) Pearson Correlation Dolj ,028 ,102 ,320 ,243 ,303 ,081 ,201 ,269 ,267 ,159 -,238 1 ,189 -,448** -,470** -,060 -,169
Sig. (2 -tailed) Dolj ,877 ,566 ,065 ,166 ,082 ,649 ,254 ,124 ,127 ,369 ,175 ,286 ,008 ,005 ,738 ,339
Structuri de
agrement Pearson Correlation Dolj ,083 -,012 ,549** ,400* ,566** ,151 -,081 ,442** ,053 -,181 ,005 ,189 1 ,268 ,020 -,075 -,109
Sig. (2 -tailed) Dolj ,641 ,947 ,001 ,019 ,000 ,393 ,651 ,009 ,768 ,306 ,976 ,286 ,126 ,909 ,674 ,538
Suprastructura
(alimentare
apa) Pearson Correlation Dolj -,216 -,217 ,250 ,180 ,261 ,105 -,045 ,199 ,047 -,019 ,441** -,448** ,268 1 ,701** -,056 ,137
Sig. (2 -tailed) Dolj ,219 ,219 ,155 ,308 ,136 ,555 ,800 ,259 ,791 ,914 ,009 ,008 ,126 ,000 ,752 ,440
Suprastructura
(canalizare) Pearson Correlation Dolj -,209 -,153 -,018 ,014 -,073 ,181 -,253 ,015 ,006 -,129 ,299 -,470** ,020 ,701** 1 -,183 -,255
Sig. (2 -tailed) Dolj ,236 ,389 ,919 ,939 ,680 ,306 ,150 ,932 ,975 ,468 ,086 ,005 ,909 ,000 ,301 ,146
Suprastructura
(drumuri
modernizate) Pearson Correlation Dolj ,522** ,653** ,013 ,072 -,145 -,281 ,314 ,080 ,030 ,244 ,033 -,060 -,075 -,056 -,183 1 ,426*
Sig. (2 -tailed) Dolj ,002 ,000 ,943 ,686 ,415 ,108 ,071 ,655 ,868 ,165 ,852 ,738 ,674 ,752 ,301 ,012
Suprastructura
(gaze naturale) Pearson Correlation Dolj ,122 -,109 ,158 ,204 -,061 -,317 -,041 ,226 -,201 -,092 ,141 -,169 -,109 ,137 -,255 ,426* 1
Sig. (2 -tailed) Dolj ,490 ,538 ,371 ,246 ,732 ,068 ,817 ,199 ,254 ,603 ,427 ,339 ,538 ,440 ,146 ,012
Dotari culturale Pearson Correlation Gorj 1 ,245 ,265* ,230 ,131 -,062 ,077 ,225 ,289* ,042 ,202 ,103 ,211 ,237 ,298* ,142 ,147
Sig. (2 -tailed) Gorj ,063 ,044 ,082 ,326 ,644 ,567 ,089 ,028 ,753 ,128 ,440 ,113 ,073 ,023 ,287 ,270
Dotari sportive

Pearson Correlation Gorj ,245 1 ,164 ,259* -,082 -,008 ,019 ,101 ,188 ,430** ,196 ,209 -,064 ,307* ,120 ,232 ,004
Sig. (2 -tailed) Gorj ,063 ,217 ,050 ,539 ,953 ,889 ,450 ,157 ,001 ,141 ,115 ,635 ,019 ,369 ,080 ,974

232 Factor Indicator Județ Dotari
cultura
le Dotari
sportiv
e Infrastru
ctura
turistica Invest.
capital
în
turism Numar
turisti Obiective
turistice
promovate Ocupatii
traditiona
le Perioada
de
concentra
re a
turistilor Resurse
antropice
Alte
evenimente
locale) Resurse
antropic
e
(Etnofol
clorice) Resurse
antropice
(Monumente
si vestigii
arheologice,
muzee) Resurse
naturale (nr.
de
rezervatii) Structu
ri de
agrem
ent Suprastru
ctura
(alimenta
re apa) Suprastructu
ra
(canalizare) Suprastru
ctura
(drumuri
moderniz
ate) Suprastru
ctura
(gaze
naturale)
Infrastructura
turistica
(faciltiati
cazare) Pearson Correlation Gorj ,265* ,164 1 ,841** ,677** ,394** ,524** ,932** ,188 ,134 ,455** ,543** ,414** ,047 -,114 -,017 -,254
Sig. (2 -tailed) Gorj ,044 ,217 ,000 ,000 ,002 ,000 ,000 ,157 ,316 ,000 ,000 ,001 ,726 ,396 ,898 ,054
Investitii de
capital în
turism Pearson Correlation Gorj ,230 ,259* ,841** 1 ,569** ,423** ,495** ,784** ,044 ,126 ,437** ,617** ,348** ,040 -,091 -,061 -,163
Sig. (2 -tailed) Gorj ,082 ,050 ,000 ,000 ,001 ,000 ,000 ,746 ,347 ,001 ,000 ,007 ,768 ,498 ,647 ,221
Numar turisti Pearson Correlation Gorj ,131 -,082 ,677** ,569** 1 ,415** ,396** ,521** -,122 -,145 ,377** ,464** ,628** ,194 ,194 ,001 -,172
Sig. (2 -tailed) Gorj ,326 ,539 ,000 ,000 ,001 ,002 ,000 ,362 ,276 ,004 ,000 ,000 ,144 ,145 ,994 ,197
Obiective
turistice
promovate Pearson Correlation Gorj -,062 -,008 ,394** ,423** ,415** 1 ,281* ,339** -,118 -,091 ,497** ,220 ,423** ,180 ,054 ,161 -,068
Sig. (2 -tailed) Gorj ,644 ,953 ,002 ,001 ,001 ,033 ,009 ,380 ,495 ,000 ,096 ,001 ,178 ,690 ,229 ,613
Ocupatii
traditionale Pearson Correlation Gorj ,077 ,019 ,524** ,495** ,396** ,281* 1 ,501** -,070 ,134 ,226 ,367** ,094 -,158 -,222 -,112 -,163
Sig. (2 -tailed) Gorj ,567 ,889 ,000 ,000 ,002 ,033 ,000 ,604 ,314 ,088 ,005 ,482 ,237 ,094 ,402 ,223
Perioada de
concentrare a
turistilor Pearson Correlation Gorj ,225 ,101 ,932** ,784** ,521** ,339** ,501** 1 ,189 ,092 ,397** ,467** ,296* ,010 -,143 ,018 -,237
Sig. (2 -tailed) Gorj ,089 ,450 ,000 ,000 ,000 ,009 ,000 ,155 ,492 ,002 ,000 ,024 ,941 ,286 ,893 ,073
Resurse
antropice (Alte
evenimente
locale) Pearson Correlation Gorj ,289* ,188 ,188 ,044 -,122 -,118 -,070 ,189 1 ,262* ,073 ,082 -,180 ,185 ,159 ,345** ,272*
Sig. (2 -tailed) Gorj ,028 ,157 ,157 ,746 ,362 ,380 ,604 ,155 ,047 ,587 ,542 ,176 ,165 ,234 ,008 ,039
Resurse
antropice
(Etnofolclorice) Pearson Correlation Gorj ,042 ,430** ,134 ,126 -,145 -,091 ,134 ,092 ,262* 1 ,156 ,145 -,088 ,052 ,055 ,030 ,031
Sig. (2 -tailed) Gorj ,753 ,001 ,316 ,347 ,276 ,495 ,314 ,492 ,047 ,242 ,278 ,510 ,696 ,683 ,822 ,815
Resurse
antropice
(Monumente si
vestigii
arheologice,
muzee) Pearson Correlation Gorj ,202 ,196 ,455** ,437** ,377** ,497** ,226 ,397** ,073 ,156 1 ,219 ,216 ,117 -,054 ,138 -,150
Sig. (2 -tailed) Gorj ,128 ,141 ,000 ,001 ,004 ,000 ,088 ,002 ,587 ,242 ,099 ,104 ,383 ,687 ,300 ,262
Resurse
naturale (nr. de
rezervatii) Pearson Correlation Gorj ,103 ,209 ,543** ,617** ,464** ,220 ,367** ,467** ,082 ,145 ,219 1 ,127 -,069 -,106 -,187 -,176
Sig. (2 -tailed) Gorj ,440 ,115 ,000 ,000 ,000 ,096 ,005 ,000 ,542 ,278 ,099 ,342 ,605 ,429 ,159 ,187
Structuri de
agrement Pearson Correlation Gorj ,211 -,064 ,414** ,348** ,628** ,423** ,094 ,296* -,180 -,088 ,216 ,127 1 ,413** ,292* ,079 -,105
Sig. (2 -tailed) Gorj ,113 ,635 ,001 ,007 ,000 ,001 ,482 ,024 ,176 ,510 ,104 ,342 ,001 ,026 ,557 ,431
Suprastructura
(alimentare
apa) Pearson Correlation Gorj ,237 ,307* ,047 ,040 ,194 ,180 -,158 ,010 ,185 ,052 ,117 -,069 ,413** 1 ,775** ,719** ,484**
Sig. (2 -tailed) Gorj ,073 ,019 ,726 ,768 ,144 ,178 ,237 ,941 ,165 ,696 ,383 ,605 ,001 ,000 ,000 ,000
Suprastructura
(canalizare) Pearson Correlation Gorj ,298* ,120 -,114 -,091 ,194 ,054 -,222 -,143 ,159 ,055 -,054 -,106 ,292* ,775** 1 ,508** ,668**
Sig. (2 -tailed) Gorj ,023 ,369 ,396 ,498 ,145 ,690 ,094 ,286 ,234 ,683 ,687 ,429 ,026 ,000 ,000 ,000
Suprastructura
(drumuri
modernizate) Pearson Correlation Gorj ,142 ,232 -,017 -,061 ,001 ,161 -,112 ,018 ,345** ,030 ,138 -,187 ,079 ,719** ,508** 1 ,384**
Sig. (2 -tailed) Gorj ,287 ,080 ,898 ,647 ,994 ,229 ,402 ,893 ,008 ,822 ,300 ,159 ,557 ,000 ,000 ,003
Suprastructura
(gaze naturale) Pearson Correlation Gorj ,147 ,004 -,254 -,163 -,172 -,068 -,163 -,237 ,272* ,031 -,150 -,176 -,105 ,484** ,668** ,384** 1
Sig. (2 -tailed) Gorj ,270 ,974 ,054 ,221 ,197 ,613 ,223 ,073 ,039 ,815 ,262 ,187 ,431 ,000 ,000 ,003
Dotari culturale Pearson Correlation Olt 1 ,530** ,171 .c ,171 ,382 ,247 ,171 ,123 ,322 ,069 ,095 .c -,221 -,298 ,023 -,158
Sig. (2 -tailed) Olt ,009 ,435 ,435 ,072 ,255 ,435 ,575 ,134 ,755 ,666 ,310 ,167 ,916 ,470
Dotari sportive Pearson Correlation Olt ,530** 1 -,141 .c -,141 -,053 ,131 -,141 -,262 ,204 -,019 ,051 .c -,052 -,099 ,069 -,245
Sig. (2 -tailed) Olt ,009 ,521 ,521 ,811 ,551 ,521 ,228 ,350 ,930 ,819 ,815 ,655 ,753 ,260
Infrastructura
turistica
(faciltiati
cazare) Pearson Correlation Olt ,171 -,141 1 .c 1,000*
* ,106 -,066 1,000** ,295 ,066 -,186 -,171 .c ,026 -,070 ,022 -,079
Sig. (2 -tailed) Olt ,435 ,521 0,000 ,629 ,765 0,000 ,172 ,765 ,394 ,435 ,907 ,750 ,919 ,720
Investitii de
capital în
turism Pearson Correlation Olt .c .c .c .c .c .c .c .c .c .c .c .c .c .c .c .c .c
Sig. (2 -tailed) Olt
Numar turisti

Pearson Correlation Olt ,171 -,141 1,000** .c 1 ,106 -,066 1,000** ,295 ,066 -,186 -,171 .c ,026 -,070 ,022 -,079
Sig. (2 -tailed) Olt ,435 ,521 0,000 ,629 ,765 0,000 ,172 ,765 ,394 ,435 ,907 ,750 ,919 ,720

233 Factor Indicator Județ Dotari
cultura
le Dotari
sportiv
e Infrastru
ctura
turistica Invest.
capital
în
turism Numar
turisti Obiective
turistice
promovate Ocupatii
traditiona
le Perioada
de
concentra
re a
turistilor Resurse
antropice
Alte
evenimente
locale) Resurse
antropic
e
(Etnofol
clorice) Resurse
antropice
(Monumente
si vestigii
arheologice,
muzee) Resurse
naturale (nr.
de
rezervatii) Structu
ri de
agrem
ent Suprastru
ctura
(alimenta
re apa) Suprastructu
ra
(canalizare) Suprastru
ctura
(drumuri
moderniz
ate) Suprastru
ctura
(gaze
naturale)
Obiective
turist ice
promovate Pearson Correlation Olt ,382 -,053 ,106 .c ,106 1 ,154 ,106 ,081 ,450* ,367 -,322 .c ,021 ,238 -,052 -,316
Sig. (2 -tailed) Olt ,072 ,811 ,629 ,629 ,483 ,629 ,712 ,031 ,085 ,134 ,923 ,273 ,813 ,142
Ocupatii
traditionale Pearson Correlati on Olt ,247 ,131 -,066 .c -,066 ,154 1 -,066 0,000 ,533** ,460* ,069 .c -,178 ,093 -,154 -,114
Sig. (2 -tailed) Olt ,255 ,551 ,765 ,765 ,483 ,765 1,000 ,009 ,027 ,755 ,417 ,672 ,484 ,603
Perioada de
concentrare a
turistilor Pearson Correlation Olt ,171 -,141 1,000** .c 1,000*
* ,106 -,066 1 ,295 ,066 -,186 -,171 .c ,026 -,070 ,022 -,079
Sig. (2 -tailed) Olt ,435 ,521 0,000 0,000 ,629 ,765 ,172 ,765 ,394 ,435 ,907 ,750 ,919 ,720
Resurse
antropice (Alte
evenimente
locale) Pearson Correlation Olt ,123 -,262 ,295 .c ,295 ,081 0,000 ,295 1 0,000 ,071 -,247 .c ,168 -,076 -,073 ,103
Sig. (2 -tailed) Olt ,575 ,228 ,172 ,172 ,712 1,000 ,172 1,000 ,747 ,257 ,444 ,730 ,742 ,641
Resurse
antropice
(Etnofolclorice) Pearson Correlation Olt ,322 ,204 ,066 .c ,066 ,450* ,533** ,066 0,000 1 ,452* -,258 .c -,167 ,102 -,181 -,149
Sig. (2 -tailed) Olt ,134 ,350 ,765 ,765 ,031 ,009 ,765 1,000 ,030 ,234 ,448 ,645 ,408 ,498
Resurse
antropice
(Monumente si
vestigii
arheologice,
muzee) Pearson Correlation Olt ,069 -,019 -,186 .c -,186 ,367 ,460* -,186 ,071 ,452* 1 -,174 .c ,034 ,296 -,094 -,149
Sig. (2 -tailed) Olt ,755 ,930 ,394 ,394 ,085 ,027 ,394 ,747 ,030 ,427 ,877 ,170 ,668 ,498
Resurse
naturale (nr. de
rezervatii) Pearson Correlation Olt ,095 ,051 -,171 .c -,171 -,322 ,069 -,171 -,247 -,258 -,174 1 .c -,524* -,601** ,299 ,158
Sig. (2 -tailed) Olt ,666 ,819 ,435 ,435 ,134 ,755 ,435 ,257 ,234 ,427 ,010 ,002 ,166 ,470
Structuri de
agrement Pearson Correlation Olt .c .c .c .c .c .c .c .c .c .c .c .c .c .c .c .c .c
Sig. (2 -tailed) Olt
Suprastructura
(alimentare
apa) Pearson Correlation Olt -,221 -,052 ,026 .c ,026 ,021 -,178 ,026 ,168 -,167 ,034 -,524* .c 1 ,652** ,060 ,045
Sig. (2 -tailed) Olt ,310 ,815 ,907 ,907 ,923 ,417 ,907 ,444 ,448 ,877 ,010 ,001 ,784 ,839
Suprastructura
(canalizare) Pearson Correlation Olt -,298 -,099 -,070 .c -,070 ,238 ,093 -,070 -,076 ,102 ,296 -,601** .c ,652** 1 -,296 -,122
Sig. (2 -tailed) Olt ,167 ,655 ,750 ,750 ,273 ,672 ,750 ,730 ,645 ,170 ,002 ,001 ,170 ,579
Suprastructura
(drumuri
modernizate) Pearson Correlation Olt ,023 ,069 ,022 .c ,022 -,052 -,154 ,022 -,073 -,181 -,094 ,299 .c ,060 -,296 1 ,486*
Sig. (2 -tailed) Olt ,916 ,753 ,919 ,919 ,813 ,484 ,919 ,742 ,408 ,668 ,166 ,784 ,170 ,019
Suprastructura
(gaze naturale) Pearson Correlation Olt -,158 -,245 -,079 .c -,079 -,316 -,114 -,079 ,103 -,149 -,149 ,158 .c ,045 -,122 ,486* 1
Sig. (2 -tailed) Olt ,470 ,260 ,720 ,720 ,142 ,603 ,720 ,641 ,498 ,498 ,470 ,839 ,579 ,019
Dotari culturale Pearson Correlation Mehed
inti 1 ,243 ,145 ,181 ,145 -,125 ,145 ,137 ,109 ,130 ,008 ,473* -,503** ,208 ,205 ,400* ,213
Sig. (2 -tailed) Mehed
inti ,212 ,462 ,357 ,462 ,527 ,462 ,487 ,582 ,509 ,967 ,011 ,006 ,289 ,296 ,035 ,276
Dotari sportive Pearson Cor relation Mehed
inti ,243 1 ,595** ,140 ,595** -,326 -,129 ,562** 0,000 -,102 ,013 -,146 -,269 -,153 ,034 ,134 -,190
Sig. (2 -tailed) Mehed
inti ,212 ,001 ,477 ,001 ,091 ,512 ,002 1,000 ,607 ,947 ,460 ,166 ,437 ,865 ,498 ,332
Infrastructura
turistica
(faciltiati
cazare) Pearson Correlation Mehed
inti ,145 ,595** 1 ,352 1,000*
* -,119 -,077 ,945** -,173 ,019 ,300 -,401* -,160 -,207 -,050 ,349 -,113
Sig. (2 -tailed) Mehed
inti ,462 ,001 ,066 ,000 ,545 ,697 ,000 ,379 ,924 ,120 ,034 ,416 ,291 ,800 ,069 ,566
Investitii de
capital în
turism Pearson Correlation Mehed
inti ,181 ,140 ,352 1 ,355 ,160 -,096 ,474* ,288 -,141 ,375* -,033 -,200 ,224 ,230 ,436* -,141
Sig. (2 -tailed) Mehed
inti ,357 ,477 ,066 ,064 ,415 ,627 ,011 ,137 ,473 ,049 ,866 ,308 ,252 ,239 ,020 ,473
Numar turisti Pearson Correlation Mehed
inti ,145 ,595** 1,000** ,355 1 -,119 -,077 ,947** -,172 ,018 ,300 -,402* -,160 -,207 -,050 ,349 -,113
Sig. (2 -tailed) Mehed
inti ,462 ,001 ,000 ,064 ,545 ,697 ,000 ,382 ,927 ,120 ,034 ,416 ,291 ,800 ,069 ,566
Obiective
turistice
promovate Pearson Correlation Mehed
inti -,125 -,326 -,119 ,160 -,119 1 ,066 -,113 -,060 -,130 ,182 ,152 ,304 ,029 -,078 -,214 -,176
Sig. (2 -tailed) Mehed ,527 ,091 ,545 ,415 ,545 ,737 ,568 ,763 ,509 ,353 ,440 ,116 ,885 ,693 ,275 ,371

234 Factor Indicator Județ Dotari
cultura
le Dotari
sportiv
e Infrastru
ctura
turistica Invest.
capital
în
turism Numar
turisti Obiective
turistice
promovate Ocupatii
traditiona
le Perioada
de
concentra
re a
turistilor Resurse
antropice
Alte
evenimente
locale) Resurse
antropic
e
(Etnofol
clorice) Resurse
antropice
(Monumente
si vestigii
arheologice,
muzee) Resurse
naturale (nr.
de
rezervatii) Structu
ri de
agrem
ent Suprastru
ctura
(alimenta
re apa) Suprastructu
ra
(canalizare) Suprastru
ctura
(drumuri
moderniz
ate) Suprastru
ctura
(gaze
naturale)
inti
Ocupatii
traditionale Pearson Correlation Mehed
inti ,145 -,129 -,077 -,096 -,077 ,066 1 -,073 ,173 ,547** -,065 ,273 ,160 ,083 ,126 -,325 -,113
Sig. (2 -tailed) Mehed
inti ,462 ,512 ,697 ,627 ,697 ,737 ,713 ,379 ,003 ,741 ,160 ,416 ,676 ,524 ,092 ,566
Perioada de
concentrare a
turistilor Pearson Correlation Mehed
inti ,137 ,562** ,945** ,474* ,947** -,113 -,073 1 -,109 -,024 ,284 -,450* -,151 -,195 -,047 ,330 -,107
Sig. (2 -tailed) Mehed
inti ,487 ,002 ,000 ,011 ,000 ,568 ,713 ,581 ,904 ,143 ,016 ,442 ,319 ,810 ,086 ,588
Resurse
antropice (Alte
evenimente
locale) Pearson Correlation Mehed
inti ,109 0,000 -,173 ,288 -,172 -,060 ,173 -,109 1 ,297 ,235 ,433* -,103 ,186 ,226 ,162 -,255
Sig. (2 -tailed) Mehed
inti ,582 1,000 ,379 ,137 ,382 ,763 ,379 ,581 ,125 ,229 ,021 ,602 ,344 ,248 ,409 ,191
Resurse
antropice
(Etnofolclorice) Pearson Correlation Mehed
inti ,130 -,102 ,019 -,141 ,018 -,130 ,547** -,024 ,297 1 ,083 ,236 -,157 -,020 ,055 -,024 -,167
Sig. (2 -tailed) Mehed
inti ,509 ,607 ,924 ,473 ,927 ,509 ,003 ,904 ,125 ,673 ,226 ,425 ,918 ,779 ,905 ,397
Resurse
antropice
(Monumente si
vestigii
arheologice,
muzee) Pearson Correlation Mehed
inti ,008 ,013 ,300 ,375* ,300 ,182 -,065 ,284 ,235 ,083 1 -,226 -,245 ,218 ,435* ,239 ,038
Sig. (2 -tailed) Mehed
inti ,967 ,947 ,120 ,049 ,120 ,353 ,741 ,143 ,229 ,673 ,247 ,210 ,266 ,021 ,220 ,846
Resurse
naturale (nr. de
rezervatii) Pearson Correlation Mehed
inti ,473* -,146 -,401* -,033 -,402* ,152 ,273 -,450* ,433* ,236 -,226 1 ,033 ,371 ,178 ,098 -,094
Sig. (2 -tailed) Mehed
inti ,011 ,460 ,034 ,866 ,034 ,440 ,160 ,016 ,021 ,226 ,247 ,866 ,052 ,365 ,620 ,633
Structuri de
agrement Pearson Correlation Mehed
inti -,503** -,269 -,160 -,200 -,160 ,304 ,160 -,151 -,103 -,157 -,245 ,033 1 -,086 -,418* -,376* 0,000
Sig. (2-tailed) Mehed
inti ,006 ,166 ,416 ,308 ,416 ,116 ,416 ,442 ,602 ,425 ,210 ,866 ,663 ,027 ,049 1,000
Suprastructura
(alimentare
apa) Pearson Correlation Mehed
inti ,208 -,153 -,207 ,224 -,207 ,029 ,083 -,195 ,186 -,020 ,218 ,371 -,086 1 ,621** ,213 -,304
Sig. (2 -tailed) Mehed
inti ,289 ,437 ,291 ,252 ,291 ,885 ,676 ,319 ,344 ,918 ,266 ,052 ,663 ,000 ,275 ,115
Suprastructura
(canalizare) Pearson Correlation Mehed
inti ,205 ,034 -,050 ,230 -,050 -,078 ,126 -,047 ,226 ,055 ,435* ,178 -,418* ,621** 1 ,118 -,203
Sig. (2 -tailed) Mehed
inti ,296 ,865 ,800 ,239 ,800 ,693 ,524 ,810 ,248 ,779 ,021 ,365 ,027 ,000 ,550 ,299
Suprastructura
(drumuri
modernizate) Pearson Correlation Mehed
inti ,400* ,134 ,349 ,436* ,349 -,214 -,325 ,330 ,162 -,024 ,239 ,098 -,376* ,213 ,118 1 -,106
Sig. (2 -tailed) Mehed
inti ,035 ,498 ,069 ,020 ,069 ,275 ,092 ,086 ,409 ,905 ,220 ,620 ,049 ,275 ,550 ,590
Suprastructura
(gaze naturale) Pearson Correlation Mehed
inti ,213 -,190 -,113 -,141 -,113 -,176 -,113 -,107 -,255 -,167 ,038 -,094 0,000 -,304 -,203 -,106 1
Sig. (2 -tailed) Mehed
inti ,276 ,332 ,566 ,473 ,566 ,371 ,566 ,588 ,191 ,397 ,846 ,633 1,000 ,115 ,299 ,590
Dotari culturale Pearson Correlation Valcea 1 ,516* ,025 ,025 ,107 ,221 ,356 ,025 ,180 ,299 ,188 ,029 ,300 -,624** -,701** ,078 -,214
Sig. (2 -tailed) Valcea ,014 ,912 ,912 ,635 ,322 ,104 ,912 ,423 ,176 ,403 ,899 ,174 ,002 ,000 ,729 ,338
Dotari sportive Pearson Correlation Valcea ,516* 1 ,297 ,297 ,375 ,198 -,069 ,297 ,239 ,291 ,038 ,260 ,582** -,322 -,467* ,295 -,111
Sig. (2 -tailed) Valcea ,014 ,179 ,179 ,086 ,377 ,760 ,179 ,284 ,189 ,868 ,243 ,005 ,144 ,029 ,183 ,624
Infrastructura
turistica
(faciltiati
cazare) Pearson Correlation Valcea ,025 ,297 1 1,000** ,973** -,145 -,187 1,000** ,451* ,697** ,343 ,373 ,614** -,187 ,013 ,024 ,067
Sig. (2 -tailed) Valcea ,912 ,179 0,000 ,000 ,520 ,404 0,000 ,035 ,000 ,118 ,088 ,002 ,404 ,954 ,917 ,768
Investitii de
capital în
turism
Pearson Correlation Valcea ,025 ,297 1,000** 1 ,973** -,145 -,187 1,000** ,451* ,697** ,343 ,373 ,614** -,187 ,013 ,024 ,067
Sig. (2 -tailed) Valcea ,912 ,179 0,000 ,000 ,520 ,404 0,000 ,035 ,000 ,118 ,088 ,002 ,404 ,954 ,917 ,768

235 Factor Indicator Județ Dotari
cultura
le Dotari
sportiv
e Infrastru
ctura
turistica Invest.
capital
în
turism Numar
turisti Obiective
turistice
promovate Ocupatii
traditiona
le Perioada
de
concentra
re a
turistilor Resurse
antropice
Alte
evenimente
locale) Resurse
antropic
e
(Etnofol
clorice) Resurse
antropice
(Monumente
si vestigii
arheologice,
muzee) Resurse
naturale (nr.
de
rezervatii) Structu
ri de
agrem
ent Suprastru
ctura
(alimenta
re apa) Suprastructu
ra
(canalizare) Suprastru
ctura
(drumuri
moderniz
ate) Suprastru
ctura
(gaze
naturale)
Numar turisti Pearson Correlation Valcea ,107 ,375 ,973** ,973** 1 -,004 -,182 ,973** ,498* ,817** ,382 ,496* ,714** -,182 -,073 ,023 -,045
Sig. (2 -tailed) Valcea ,635 ,086 ,000 ,000 ,986 ,417 ,000 ,018 ,000 ,079 ,019 ,000 ,417 ,747 ,919 ,841
Obiective
turistice
promovate Pearson Correlation Valcea ,221 ,198 -,145 -,145 -,004 1 -,239 -,145 ,128 ,337 ,336 ,356 ,310 -,239 -,305 ,259 -,167
Sig. (2 -tailed) Valcea ,322 ,377 ,520 ,520 ,986 ,284 ,520 ,572 ,126 ,127 ,104 ,160 ,284 ,168 ,244 ,457
Ocupatii
traditionale Pearson Correlation Valcea ,356 -,069 -,187 -,187 -,182 -,239 1 -,187 -,289 -,022 ,026 -,215 -,187 -,222 -,069 ,182 -,356
Sig. (2 -tailed) Valcea ,104 ,760 ,404 ,404 ,417 ,284 ,404 ,193 ,921 ,909 ,337 ,404 ,320 ,760 ,419 ,104
Perioada de
concentrare a
turistilor Pearson Correlation Valcea ,025 ,297 1,000** 1,000** ,973** -,145 -,187 1 ,451* ,697** ,343 ,373 ,614** -,187 ,013 ,024 ,067
Sig. (2 -tailed) Valcea ,912 ,179 0,000 0,000 ,000 ,520 ,404 ,035 ,000 ,118 ,088 ,002 ,404 ,954 ,917 ,768
Resurse
antropice (Alte
evenimente
locale) Pearson Correlation Valcea ,180 ,239 ,451* ,451* ,498* ,128 -,289 ,451* 1 ,552** ,323 ,404 ,451* -,112 -,345 -,185 -,180
Sig. (2 -tailed) Valcea ,423 ,284 ,035 ,035 ,018 ,572 ,193 ,035 ,008 ,143 ,063 ,035 ,619 ,116 ,409 ,423
Resurse
antropice
(Etnofolclorice) Pearson Correlation Valcea ,299 ,291 ,697** ,697** ,817** ,337 -,022 ,697** ,552** 1 ,416 ,588** ,697** -,187 -,186 -,049 -,299
Sig. (2 -tailed) Valcea ,176 ,189 ,000 ,000 ,000 ,126 ,921 ,000 ,008 ,054 ,004 ,000 ,405 ,408 ,829 ,176
Resurse
antropice
(Monumente si
vestigii
arheologice,
muzee) Pearson Correlation Valce a ,188 ,038 ,343 ,343 ,382 ,336 ,026 ,343 ,323 ,416 1 -,021 ,183 -,403 -,317 ,284 -,111
Sig. (2 -tailed) Valcea ,403 ,868 ,118 ,118 ,079 ,127 ,909 ,118 ,143 ,054 ,926 ,416 ,063 ,150 ,200 ,622
Resurse
naturale (nr. de
rezervatii) Pearson Correlation Valc ea ,029 ,260 ,373 ,373 ,496* ,356 -,215 ,373 ,404 ,588** -,021 1 ,594** -,018 -,230 ,176 -,239
Sig. (2 -tailed) Valcea ,899 ,243 ,088 ,088 ,019 ,104 ,337 ,088 ,063 ,004 ,926 ,004 ,937 ,303 ,434 ,283
Structuri de
agrement Pearson Correlation Valcea ,300 ,582** ,614** ,614** ,714** ,310 -,187 ,614** ,451* ,697** ,183 ,594** 1 -,187 -,271 ,024 -,117
Sig. (2 -tailed) Valcea ,174 ,005 ,002 ,002 ,000 ,160 ,404 ,002 ,035 ,000 ,416 ,004 ,404 ,222 ,917 ,605
Suprastructura
(alimentare
apa) Pearson Correlation Valcea -,624** -,322 -,187 -,187 -,182 -,239 -,222 -,187 -,112 -,187 -,403 -,018 -,187 1 ,690** -,586** -,356
Sig. (2 -tailed) Valcea ,002 ,144 ,404 ,404 ,417 ,284 ,320 ,404 ,619 ,405 ,063 ,937 ,404 ,000 ,004 ,104
Suprastructura
(canalizare) Pearson Corr elation Valcea -,701** -,467* ,013 ,013 -,073 -,305 -,069 ,013 -,345 -,186 -,317 -,230 -,271 ,690** 1 -,214 ,025
Sig. (2 -tailed) Valcea ,000 ,029 ,954 ,954 ,747 ,168 ,760 ,954 ,116 ,408 ,150 ,303 ,222 ,000 ,339 ,914
Suprastructura
(drumuri
modernizate) Pearson Correlation Valcea ,078 ,295 ,024 ,024 ,023 ,259 ,182 ,024 -,185 -,049 ,284 ,176 ,024 -,586** -,214 1 ,209
Sig. (2 -tailed) Valcea ,729 ,183 ,917 ,917 ,919 ,244 ,419 ,917 ,409 ,829 ,200 ,434 ,917 ,004 ,339 ,351
Suprastructura
(gaze naturale) Pearson Correlation Valcea -,214 -,111 ,067 ,067 -,045 -,167 -,356 ,067 -,180 -,299 -,111 -,239 -,117 -,356 ,025 ,209 1
Sig. (2 -tailed) Valcea ,338 ,624 ,768 ,768 ,841 ,457 ,104 ,768 ,423 ,176 ,622 ,283 ,605 ,104 ,914 ,351
Notă:*. Corelații semnificative la un prag de 0.05 (2 -tailed) ; ** Corelații semnificative la un prag de 0.01 (2-tailed); c. Nu au putut fi generate deoarece cel puțin una din variabile este constantă

Anexa 4.25 Bivariate Correlation SPSS – criteriu de grupare: relieful
Annex 4.25 Bi variate Correlation SPSS – grouping criterion: landscape
Factor indicator Relief Dotari
cultural
e Dotari
sportiv
e Infrastruct
ura
turistica
(faciltiati
cazare) Investit
ii de
capital
în
turism Numar
turisti Obiective
turistice
promovate Ocupatii
traditional
e Perioada
de
concentrar
e a
turistilor Resurse
antropice
(Alte
evenimente
locale) Resurse
antropice
(Etnofolcl
orice) Resurse
antropice
(Monumente
si vestigii
arheologice,
muzee) Resurse
naturale (nr.
de rezervatii) Structur
i de
agreme
nt Suprastruc
tura
(alimentar
e apa) Suprastructur
a (canalizare) Suprastruc
tura
(drumuri
moderniza
te) Suprastruc
tura (gaze
naturale)
Dotari culturale Pearson Correlation Campie 1 ,444** -,019 -,063 ,109 ,008 ,227 -,064 ,204 ,130 ,196 ,098 -,019 -,104 -,142 ,263* -,074
Dotari cu lturale Sig. (2 -tailed) Campie ,000 ,873 ,607 ,370 ,947 ,059 ,599 ,091 ,284 ,104 ,419 ,873 ,390 ,240 ,028 ,542
Dotari sportive Pearson Correlation Campie ,444** 1 -,068 -,045 ,171 -,121 ,096 -,021 -,129 -,038 ,008 -,047 -,068 -,104 -,069 ,200 -,074
Dota ri sportive Sig. (2 -tailed) Campie ,000 ,576 ,711 ,158 ,319 ,430 ,861 ,285 ,752 ,945 ,702 ,576 ,390 ,571 ,097 ,542
Infrastructura
turistica (faciltiati
cazare)
Pearson Correlation Campie -,019 -,068 1 ,919** ,577** -,037 ,156 ,939** ,179 ,114 ,024 ,006 ,048 -,072 -,066 ,000 ,138

236 Factor indicator Relief Dotari
cultural
e Dotari
sportiv
e Infrastruct
ura
turistica
(faciltiati
cazare) Investit
ii de
capital
în
turism Numar
turisti Obiective
turistice
promovate Ocupatii
traditional
e Perioada
de
concentrar
e a
turistilor Resurse
antropice
(Alte
evenimente
locale) Resurse
antropice
(Etnofolcl
orice) Resurse
antropice
(Monumente
si vestigii
arheologice,
muzee) Resurse
naturale (nr.
de rezervatii) Structur
i de
agreme
nt Suprastruc
tura
(alimentar
e apa) Suprastructur
a (canalizare) Suprastruc
tura
(drumuri
moderniza
te) Suprastruc
tura (gaze
naturale)
Infrastructura
turistica (faciltiati
cazare) Sig. (2 -tailed) Campie ,873 ,576 ,000 ,000 ,763 ,196 ,000 ,139 ,348 ,846 ,960 ,695 ,553 ,585 1,000 ,253
Investitii de capital
în turism Pearson Correlation Campie -,063 -,045 ,919** 1 ,609** -,023 ,187 ,911** ,117 ,105 ,076 ,015 ,068 -,076 -,061 -,019 ,167
Investitii de capital
în turism Sig. (2 -tailed) Campie ,607 ,711 ,000 ,000 ,847 ,121 ,000 ,335 ,389 ,531 ,901 ,576 ,531 ,616 ,877 ,167
Numar turisti Pearson Correlation Campie ,109 ,171 ,577** ,609** 1 -,041 ,069 ,644** ,100 ,030 ,198 -,116 -,021 -,052 -,067 ,141 -,032
Numar turisti Sig. (2 -tailed) Campie ,370 ,158 ,000 ,000 ,733 ,569 ,000 ,410 ,806 ,100 ,338 ,863 ,670 ,582 ,243 ,793
Obiective turistice
promovate Pearson Corre lation Campie ,008 -,121 -,037 -,023 -,041 1 ,030 -,009 -,078 ,106 ,052 -,206 ,263* ,118 ,124 -,233 -,294*
Obiective turistice
promovate Sig. (2 -tailed) Campie ,947 ,319 ,763 ,847 ,733 ,804 ,939 ,523 ,384 ,668 ,086 ,028 ,332 ,307 ,052 ,014
Ocupatii
traditionale Pearson Correlation Campie ,227 ,096 ,156 ,187 ,069 ,030 1 ,067 ,119 ,483** ,361** ,102 ,014 -,125 -,076 -,024 -,062
Ocupatii
traditionale Sig. (2 -tailed) Campie ,059 ,430 ,196 ,121 ,569 ,804 ,583 ,326 ,000 ,002 ,402 ,907 ,303 ,529 ,847 ,610
Perioada de
concentrare a
turistilor Pearson Correlation Campie -,064 -,021 ,939** ,911** ,644** -,009 ,067 1 ,093 ,030 ,000 -,012 ,104 -,006 -,026 ,035 ,114
Perioada de
concentrare a
turistilor Sig. (2 -tailed) Campie ,599 ,861 ,000 ,000 ,000 ,939 ,583 ,446 ,808 1,000 ,924 ,390 ,960 ,831 ,777 ,348
Resurse antropice
(Alte evenimente
locale) Pearson Correlation Campie ,204 -,129 ,179 ,117 ,100 -,078 ,119 ,093 1 ,339** ,189 ,195 -,129 ,054 -,031 ,034 -,007
Resurse antropice
(Alte evenimente
locale) Sig. (2 -tailed) Campie ,091 ,285 ,139 ,335 ,410 ,523 ,326 ,446 ,004 ,118 ,106 ,286 ,656 ,797 ,780 ,956
Resurse antropice
(Etnofolclorice) Pearson Correlation Campie ,130 -,038 ,114 ,105 ,030 ,106 ,483** ,030 ,339** 1 ,413** ,072 -,122 -,155 -,069 -,019 -,068
Resurse antropice
(Etnofolclorice) Sig. (2 -tailed) Campie ,284 ,752 ,348 ,389 ,806 ,384 ,000 ,808 ,004 ,000 ,553 ,316 ,199 ,572 ,873 ,573
Resurse antropice
(Monumente si
vestigii
arheologice,
muzee) Pearson Correlation Campie ,196 ,008 ,024 ,076 ,198 ,052 ,361** ,000 ,189 ,413** 1 -,189 -,095 ,176 ,215 ,160 ,026
Resurse antropice
(Monumente si
vestigii
arheologice,
muzee) Sig. (2 -tailed) Campie ,104 ,945 ,846 ,531 ,100 ,668 ,002 1,000 ,118 ,000 ,118 ,435 ,145 ,074 ,185 ,832
Resurse naturale
(nr. de rezerv atii) Pearson Correlation Campie ,098 -,047 ,006 ,015 -,116 -,206 ,102 -,012 ,195 ,072 -,189 1 ,006 -,385** -,376** ,085 -,161
Resurse naturale
(nr. de rezervatii) Sig. (2 -tailed) Campie ,419 ,702 ,960 ,901 ,338 ,086 ,402 ,924 ,106 ,553 ,118 ,960 ,001 ,001 ,485 ,183
Structuri de
agrement Pearson Correlation Campie -,019 -,068 ,048 ,068 -,021 ,263* ,014 ,104 -,129 -,122 -,095 ,006 1 ,190 ,044 -,184 -,121
Structuri de
agrement Sig. (2 -tailed) Campie ,873 ,576 ,695 ,576 ,863 ,028 ,907 ,390 ,286 ,316 ,435 ,960 ,115 ,716 ,128 ,318
Suprastructura
(alimentare apa) Pearson Correlation Campie -,104 -,104 -,072 -,076 -,052 ,118 -,125 -,006 ,054 -,155 ,176 -,385** ,190 1 ,703** ,058 ,064
Suprastructura
(alimentare apa) Sig. (2 -tailed) Campie ,390 ,390 ,553 ,531 ,670 ,332 ,303 ,960 ,656 ,199 ,145 ,001 ,115 ,000 ,635 ,597
Suprastructura
(canalizare) Pearson Correlation Campie -,142 -,069 -,066 -,061 -,067 ,124 -,076 -,026 -,031 -,069 ,215 -,376** ,044 ,703** 1 -,098 -,102
Suprastructura
(canalizare) Sig. (2 -tailed) Campie ,240 ,571 ,585 ,616 ,582 ,307 ,529 ,831 ,797 ,572 ,074 ,001 ,716 ,000 ,422 ,399
Suprastructura
(drumuri
modernizate) Pearson Correlation Campie ,263* ,200 ,000 -,019 ,141 -,233 -,024 ,035 ,034 -,019 ,160 ,085 -,184 ,058 -,098 1 ,334**
Suprast ructura
(drumuri
modernizate) Sig. (2 -tailed) Campie ,028 ,097 1,000 ,877 ,243 ,052 ,847 ,777 ,780 ,873 ,185 ,485 ,128 ,635 ,422 ,005

237 Factor indicator Relief Dotari
cultural
e Dotari
sportiv
e Infrastruct
ura
turistica
(faciltiati
cazare) Investit
ii de
capital
în
turism Numar
turisti Obiective
turistice
promovate Ocupatii
traditional
e Perioada
de
concentrar
e a
turistilor Resurse
antropice
(Alte
evenimente
locale) Resurse
antropice
(Etnofolcl
orice) Resurse
antropice
(Monumente
si vestigii
arheologice,
muzee) Resurse
naturale (nr.
de rezervatii) Structur
i de
agreme
nt Suprastruc
tura
(alimentar
e apa) Suprastructur
a (canalizare) Suprastruc
tura
(drumuri
moderniza
te) Suprastruc
tura (gaze
naturale)
Suprastructura
(gaze naturale) Pearson Correlation Campie -,074 -,074 ,138 ,167 -,032 -,294* -,062 ,114 -,007 -,068 ,026 -,161 -,121 ,064 -,102 ,334** 1
Suprastructura
(gaze naturale) Sig. (2 -tailed) Campie ,542 ,542 ,253 ,167 ,793 ,014 ,610 ,348 ,956 ,573 ,832 ,183 ,318 ,597 ,399 ,005
Dotari culturale Pearson Correlation Deal 1 ,331** ,108 ,147 ,010 -,145 -,007 ,101 ,305** ,260* ,049 ,209 ,094 ,048 ,073 ,190 ,123
Dotari culturale Sig. (2 -tailed) Deal ,004 ,365 ,216 ,936 ,221 ,953 ,396 ,009 ,026 ,682 ,076 ,430 ,688 ,539 ,107 ,301
Dotari sportive Pearson Correlation Deal ,331** 1 ,119 ,062 ,005 ,008 -,215 ,063 ,162 ,227 ,001 ,202 ,171 ,144 ,170 ,228 -,027
Dotari sportive Sig. (2 -tailed) Deal ,004 ,317 ,600 ,965 ,949 ,068 ,597 ,171 ,054 ,996 ,087 ,148 ,223 ,150 ,052 ,819
Infrastructura
turistica (faciltiati
cazare) Pearson Correlation Deal ,108 ,119 1 ,703** ,778** ,229 ,417** ,937** ,073 ,166 ,332** ,375** ,415** -,056 -,154 -,020 -,253*
Infrastructura
turistica (faciltiati
cazare) Sig. (2 -tailed) Deal ,365 ,317 ,000 ,000 ,051 ,000 ,000 ,542 ,162 ,004 ,001 ,000 ,641 ,193 ,867 ,031
Investitii de capital
în turism Pearson Correlation Deal ,147 ,062 ,703** 1 ,472** ,237* ,457** ,682** ,085 ,184 ,290* ,462** ,242* -,085 -,119 ,014 -,175
Investitii de capital
în turism Sig. (2 -tailed) Deal ,216 ,600 ,000 ,000 ,043 ,000 ,000 ,477 ,118 ,013 ,000 ,039 ,475 ,315 ,905 ,138
Numar turisti Pearson Correlation Deal ,010 ,005 ,778** ,472** 1 ,238* ,347** ,604** -,114 -,062 ,333** ,386** ,413** ,125 ,030 -,020 -,197
Numar turisti Sig. (2 -tailed) Deal ,936 ,965 ,000 ,000 ,043 ,003 ,000 ,338 ,600 ,004 ,001 ,000 ,293 ,800 ,868 ,096
Obiective turistice
promovate Pearson Correlation Deal -,145 ,008 ,229 ,237* ,238* 1 -,073 ,169 -,149 -,263* ,424** ,243* ,413** ,303** ,191 ,053 -,011
Obiective turistice
promovate Sig. (2 -tailed) Deal ,221 ,949 ,051 ,043 ,043 ,537 ,153 ,210 ,025 ,000 ,038 ,000 ,009 ,106 ,659 ,925
Ocupatii
traditionale Pearson Correlation Deal -,007 -,215 ,417** ,457** ,347** -,073 1 ,464** -,167 ,160 ,076 ,144 -,082 -,398** -,398** -,225 -,223
Ocupatii
traditionale Sig. (2 -tailed) Deal ,953 ,068 ,000 ,000 ,003 ,537 ,000 ,159 ,178 ,525 ,225 ,489 ,000 ,000 ,055 ,057
Perioada de
concentrare a
turistilor Pearson Correlation Deal ,101 ,063 ,937** ,682** ,604** ,169 ,464** 1 ,102 ,155 ,280* ,324** ,289* -,111 -,202 -,004 -,237*
Perioada de
concentrare a
turistilor Sig. (2-tailed) Deal ,396 ,597 ,000 ,000 ,000 ,153 ,000 ,389 ,190 ,016 ,005 ,013 ,350 ,086 ,973 ,044
Resurse antropice
(Alte evenimente
locale) Pearson Correlation Deal ,305** ,162 ,073 ,085 -,114 -,149 -,167 ,102 1 ,307** -,065 ,166 ,063 ,039 ,039 ,235* ,071
Resurse antropice
(Alte evenimente
locale) Sig. (2 -tailed) Deal ,009 ,171 ,542 ,477 ,338 ,210 ,159 ,389 ,008 ,583 ,161 ,595 ,745 ,744 ,046 ,552
Resurse antropice
(Etnofolclorice) Pearson Correlation Deal ,260* ,227 ,166 ,184 -,062 -,263* ,160 ,155 ,307** 1 -,115 ,031 ,051 -,227 -,064 -,028 ,045
Resurse antropice
(Etnofolclorice)

Sig. (2 -tailed) Deal ,026 ,054 ,162 ,118 ,600 ,025 ,178 ,190 ,008 ,331 ,793 ,666 ,053 ,589 ,815 ,707
Resurse antropice
(Monumente si
vestigii
arheologice,
muzee) Pearson Co rrelation Deal ,049 ,001 ,332** ,290* ,333** ,424** ,076 ,280* -,065 -,115 1 ,099 ,116 ,144 ,121 ,145 -,156
Resurse antropice
(Monumente si
vestigii
arheologice,
muzee) Sig. (2 -tailed) Deal ,682 ,996 ,004 ,013 ,004 ,000 ,525 ,016 ,583 ,331 ,405 ,327 ,225 ,307 ,221 ,188
Resurse naturale
(nr. de rezervatii) Pearson Correlation Deal ,209 ,202 ,375** ,462** ,386** ,243* ,144 ,324** ,166 ,031 ,099 1 ,318** ,101 ,049 ,021 -,085
Resurse naturale
(nr. de rezervatii) Sig. (2 -tailed) Deal ,076 ,087 ,001 ,000 ,001 ,038 ,225 ,005 ,161 ,793 ,405 ,006 ,396 ,678 ,857 ,475
Structuri de
agrement Pearson Correlation Deal ,094 ,171 ,415** ,242* ,413** ,413** -,082 ,289* ,063 ,051 ,116 ,318** 1 ,291* -,009 ,013 -,079
Structuri de
agrement
Sig. (2 -tailed) Deal ,430 ,148 ,000 ,039 ,000 ,000 ,489 ,013 ,595 ,666 ,327 ,006 ,013 ,942 ,911 ,505

238 Factor indicator Relief Dotari
cultural
e Dotari
sportiv
e Infrastruct
ura
turistica
(faciltiati
cazare) Investit
ii de
capital
în
turism Numar
turisti Obiective
turistice
promovate Ocupatii
traditional
e Perioada
de
concentrar
e a
turistilor Resurse
antropice
(Alte
evenimente
locale) Resurse
antropice
(Etnofolcl
orice) Resurse
antropice
(Monumente
si vestigii
arheologice,
muzee) Resurse
naturale (nr.
de rezervatii) Structur
i de
agreme
nt Suprastruc
tura
(alimentar
e apa) Suprastructur
a (canalizare) Suprastruc
tura
(drumuri
moderniza
te) Suprastruc
tura (gaze
naturale)
Suprastructura
(alimentare apa) Pearson Correlation Deal ,048 ,144 -,056 -,085 ,125 ,303** -,398** -,111 ,039 -,227 ,144 ,101 ,291* 1 ,774** ,403** ,110
Suprastructura
(alimentare apa ) Sig. (2 -tailed) Deal ,688 ,223 ,641 ,475 ,293 ,009 ,000 ,350 ,745 ,053 ,225 ,396 ,013 ,000 ,000 ,352
Suprastructura
(canalizare) Pearson Correlation Deal ,073 ,170 -,154 -,119 ,030 ,191 -,398** -,202 ,039 -,064 ,121 ,049 -,009 ,774** 1 ,304** ,314**
Suprastructura
(canalizare) Sig. (2 -tailed) Deal ,539 ,150 ,193 ,315 ,800 ,106 ,000 ,086 ,744 ,589 ,307 ,678 ,942 ,000 ,009 ,007
Suprastructura
(drumuri
modernizate) Pearson Correlation Deal ,190 ,228 -,020 ,014 -,020 ,053 -,225 -,004 ,235* -,028 ,145 ,021 ,013 ,403** ,304** 1 ,266*
Suprastructura
(drumuri
modernizate) Sig. (2 -tailed) Deal ,107 ,052 ,867 ,905 ,868 ,659 ,055 ,973 ,046 ,815 ,221 ,857 ,911 ,000 ,009 ,023
Suprastructura
(gaze naturale) Pearson Correlation Deal ,123 -,027 -,253* -,175 -,197 -,011 -,223 -,237* ,071 ,045 -,156 -,085 -,079 ,110 ,314** ,266* 1
Suprastructura
(gaze naturale) Sig. (2 -tailed) Deal ,301 ,819 ,031 ,138 ,096 ,925 ,057 ,044 ,552 ,707 ,188 ,475 ,505 ,352 ,007 ,023
Dotari culturale Pearson Correlation Munte 1 ,392 ,263 ,263 ,263 ,240 ,316 ,263 ,275 -,104 ,282 ,115 .b ,208 ,138 ,501* ,187
Dotari culturale Sig. (2 -tailed) Munte ,071 ,237 ,237 ,237 ,283 ,152 ,237 ,215 ,645 ,203 ,610 ,353 ,541 ,018 ,404
Dotari sportive Pearson Correlation Munte ,392 1 ,671** ,671** ,671** ,275 ,087 ,671** ,380 ,408 ,551** ,542** .b ,187 -,112 ,624** -,208
Dotari sportive Sig. (2 -tailed) Munte ,071 ,001 ,001 ,001 ,215 ,700 ,001 ,081 ,059 ,008 ,009 ,404 ,618 ,002 ,354
Infrastructura
turistica (faciltiati
cazare) Pearson Correlation Munte ,263 ,671** 1 1,000** 1,000** -,041 ,380 1,000** ,471* ,776** ,596** ,697** .b ,126 -,283 ,199 -,139
Infrastructura
turistica (faciltiati
cazare) Sig. (2 -tailed) Munte ,237 ,001 0,000 0,000 ,856 ,081 0,000 ,027 ,000 ,003 ,000 ,577 ,202 ,374 ,537
Investitii de capital
în turism Pearson Correlation Munte ,263 ,671** 1,000** 1 1,000** -,041 ,380 1,000** ,471* ,776** ,596** ,697** .b ,126 -,283 ,199 -,139
Investitii de capital
în turism Sig. (2 -tailed) Munte ,237 ,001 0,000 0,000 ,856 ,081 0,000 ,027 ,000 ,003 ,000 ,577 ,202 ,374 ,537
Numar turisti Pearson Correlation Munte ,263 ,671** 1,000** 1,000** 1 -,041 ,380 1,000** ,471* ,776** ,596** ,697** .b ,126 -,283 ,199 -,139
Numar turisti Sig. (2 -tailed) Munte ,237 ,001 0,000 0,000 ,856 ,081 0,000 ,027 ,000 ,003 ,000 ,577 ,202 ,374 ,537
Obiective turistice
promovate Pearson Correlation Munte ,240 ,275 -,041 -,041 -,041 1 -,174 -,041 ,016 -,176 ,337 -,056 .b ,713** ,692** ,486* ,257
Obiective turistice
promovate Sig. (2 -tailed) Munte ,283 ,215 ,856 ,856 ,856 ,439 ,856 ,943 ,434 ,125 ,805 ,000 ,000 ,022 ,249
Ocupatii
traditionale Pearson Correlation Munte ,316 ,087 ,380 ,380 ,380 -,174 1 ,380 ,229 ,456* -,018 ,275 .b -,208 -,259 ,140 -,008
Ocupatii
traditionale Sig. (2 -tailed) Munte ,152 ,700 ,081 ,081 ,081 ,439 ,081 ,305 ,033 ,937 ,216 ,353 ,244 ,535 ,971
Perioada de
concentrare a
turistilor Pearson Correlation Munte ,263 ,671** 1,000** 1,000** 1,000** -,041 ,380 1 ,471* ,776** ,596** ,697** .b ,126 -,283 ,199 -,139
Perioada de
concentrare a
turistilor Sig. (2 -tailed) Munte ,237 ,001 0,000 0,000 0,000 ,856 ,081 ,027 ,000 ,003 ,000 ,577 ,202 ,374 ,537
Resurse antropice
(Alte evenimente
locale) Pearson Correlation Munte ,275 ,380 ,471* ,471* ,471* ,016 ,229 ,471* 1 ,089 ,298 ,380 .b ,312 ,192 ,438* ,175
Resurse antropice
(Alte evenimente
locale) Sig. (2 -tailed) Munte ,215 ,081 ,027 ,027 ,027 ,943 ,305 ,027 ,692 ,178 ,081 ,157 ,391 ,042 ,437
Resurse antropice
(Etnofolclorice) Pearson Correlation Munte -,104 ,408 ,776** ,776** ,776** -,176 ,456* ,776** ,089 1 ,410 ,495* .b -,176 -,494* -,065 -,318
Resurse antropice
(Etnofolclorice) Sig. (2 -tailed) Munte ,645 ,059 ,000 ,000 ,000 ,434 ,033 ,000 ,692 ,058 ,019 ,434 ,019 ,772 ,150
Resurse antropice
(Monumente si
vestigii
arheologice,
muzee) Pearson Correlation Munte ,282 ,551** ,596** ,596** ,596** ,337 -,018 ,596** ,298 ,410 1 ,230 .b ,198 -,019 ,164 -,177
Resurse antropice
(Monumente si Sig. (2 -tailed) Munte ,203 ,008 ,003 ,003 ,003 ,125 ,937 ,003 ,178 ,058 ,303 ,377 ,932 ,467 ,430

239 Factor indicator Relief Dotari
cultural
e Dotari
sportiv
e Infrastruct
ura
turistica
(faciltiati
cazare) Investit
ii de
capital
în
turism Numar
turisti Obiective
turistice
promovate Ocupatii
traditional
e Perioada
de
concentrar
e a
turistilor Resurse
antropice
(Alte
evenimente
locale) Resurse
antropice
(Etnofolcl
orice) Resurse
antropice
(Monumente
si vestigii
arheologice,
muzee) Resurse
naturale (nr.
de rezervatii) Structur
i de
agreme
nt Suprastruc
tura
(alimentar
e apa) Suprastructur
a (canalizare) Suprastruc
tura
(drumuri
moderniza
te) Suprastruc
tura (gaze
naturale)
vestigii
arheologice,
muzee)
Resurse naturale
(nr. de rezervatii) Pearson Correlation Munte ,115 ,542** ,697** ,697** ,697** -,056 ,275 ,697** ,380 ,495* ,230 1 .b ,101 -,291 ,072 -,514*
Resurse naturale
(nr. de rezervatii) Sig. (2 -tailed) Munte ,610 ,009 ,000 ,000 ,000 ,805 ,216 ,000 ,081 ,019 ,303 ,653 ,188 ,749 ,014
Structuri de
agrement Pearson Correlation Munte .b .b .b .b .b .b .b .b .b .b .b .b .b .b .b .b .b
Structuri de
agrement Sig. (2 -tailed) Munte
Suprastructura
(alimentare apa) Pearson Correlation Munte ,208 ,187 ,126 ,126 ,126 ,713** -,208 ,126 ,312 -,176 ,198 ,101 .b 1 ,790** ,392 ,303
Suprastructura
(alimentare apa) Sig. (2 -tailed) Munte ,353 ,404 ,577 ,577 ,577 ,000 ,353 ,577 ,157 ,434 ,377 ,653 ,000 ,071 ,170
Suprastruct ura
(canalizare) Pearson Correlation Munte ,138 -,112 -,283 -,283 -,283 ,692** -,259 -,283 ,192 -,494* -,019 -,291 .b ,790** 1 ,316 ,415
Suprastructura
(canalizare) Sig. (2 -tailed) Munte ,541 ,618 ,202 ,202 ,202 ,000 ,244 ,202 ,391 ,019 ,932 ,188 ,000 ,152 ,055
Suprastructura
(drumuri
modernizate) Pearson Correlation Munte ,501* ,624** ,199 ,199 ,199 ,486* ,140 ,199 ,438* -,065 ,164 ,072 .b ,392 ,316 1 ,399
Suprastructura
(drumuri
modernizate) Sig. (2 -tailed) Munte ,018 ,002 ,374 ,374 ,374 ,022 ,535 ,374 ,042 ,772 ,467 ,749 ,071 ,152 ,066
Suprastructura
(gaze naturale) Pearson Correlation Munte ,187 -,208 -,139 -,139 -,139 ,257 -,008 -,139 ,175 -,318 -,177 -,514* .b ,303 ,415 ,399 1
Suprastructura
(gaze naturale) Sig. (2 -tailed) Munte ,404 ,354 ,537 ,537 ,537 ,249 ,971 ,537 ,437 ,150 ,430 ,014 ,170 ,055 ,066
Notă:*. Corelații semnificative la un prag de 0.05 (2 -tailed); ** Corelații semnificative la un prag de 0.01 (2 -tailed); c. Nu au putut fi generate deoarece cel puțin una din variabile este co nstantă

Anexa 4.26 Bivariate Correlation SPSS – criteriu de grupare: tipul resurselor
Annex 4.26 Bivariate Correlation SPSS – grouping criterion: resource type
Factor Indicator Tipul
resurselor Dotari
cultural
e Dotari
sportiv
e Infrastruct
ura
turistica
(faciltiati
cazare) Investit
ii de
capital
în
turism Numar
turisti Obiective
turistice
promovate Ocupatii
traditional
e Perioada
de
concentrar
e a
turistilor Resurse
antropice
(Alte
evenimente
locale) Resurse
antropice
(Etnofolcl
orice) Resurse
antropice
(Mon umente
si vestigii
arheologice,
muzee) Resurse
naturale (nr.
de rezervatii) Structu
ri de
agreme
nt Suprastruc
tura
(alimentar
e apa) Suprastructur
a (canalizare) Suprastruc
tura
(drumuri
moderniza
te) Suprastructu
ra (gaze
naturale)
Dotari culturale
Pearson Cor relation Naturale 1 ,409** ,044 ,029 ,007 -,013 ,108 -,006 ,249* ,126 ,127 ,164 ,085 ,024 -,038 ,245* -,039
Sig. (2 -tailed) Naturale ,000 ,661 ,775 ,941 ,896 ,278 ,956 ,012 ,208 ,203 ,099 ,395 ,815 ,708 ,013 ,696
Dotari sportive
Pearson Correlation Naturale ,409** 1 ,040 ,008 -,001 -,093 -,045 -,005 ,039 ,132 ,093 ,091 -,021 ,021 ,024 ,230* -,132
Sig. (2 -tailed) Naturale ,000 ,691 ,934 ,990 ,354 ,654 ,960 ,701 ,185 ,353 ,363 ,836 ,832 ,812 ,020 ,187
Infrastructura
turistica Pearson Correlation Naturale ,044 ,040 1 ,739** ,684** ,107 ,310** ,938** ,067 ,231* ,220* ,198* ,265** -,002 -,092 -,035 -,103
Sig. (2 -tailed) Naturale ,661 ,691 ,000 ,000 ,283 ,002 ,000 ,505 ,019 ,026 ,046 ,007 ,981 ,359 ,725 ,302
Investitii de
capital în turism Pearson Co rrelation Naturale ,029 ,008 ,739** 1 ,497** ,130 ,339** ,726** ,030 ,227* ,292** ,307** ,229* ,004 -,083 -,082 -,009
Sig. (2 -tailed) Naturale ,775 ,934 ,000 ,000 ,193 ,001 ,000 ,763 ,022 ,003 ,002 ,021 ,970 ,406 ,411 ,929
Numar turisti
Pearson Correl ation Naturale ,007 -,001 ,684** ,497** 1 ,124 ,260** ,520** -,087 ,025 ,309** ,153 ,304** ,071 -,012 -,012 -,112
Sig. (2 -tailed) Naturale ,941 ,990 ,000 ,000 ,214 ,008 ,000 ,383 ,802 ,002 ,124 ,002 ,475 ,904 ,902 ,264
Obiective
turistice
promovate Pearson Correlation Naturale -,013 -,093 ,107 ,130 ,124 1 -,035 ,101 -,123 ,013 ,212* ,015 ,264** ,220* ,209* -,087 -,145
Sig. (2 -tailed) Naturale ,896 ,354 ,283 ,193 ,214 ,725 ,314 ,218 ,896 ,033 ,881 ,007 ,026 ,035 ,386 ,145
Ocupatii
traditionale Pearso n Correlation Naturale ,108 -,045 ,310** ,339** ,260** -,035 1 ,261** ,035 ,460** ,232* ,153 ,005 -,195* -,224* -,197* -,105
Sig. (2 -tailed) Naturale ,278 ,654 ,002 ,001 ,008 ,725 ,008 ,727 ,000 ,019 ,125 ,961 ,049 ,024 ,047 ,292
Perioada de
concentrar e a
turistilor

Pearson Correlation Naturale -,006 -,005 ,938** ,726** ,520** ,101 ,261** 1 ,026 ,169 ,130 ,186 ,249* ,005 -,066 -,056 -,063
Sig. (2 -tailed) Naturale ,956 ,960 ,000 ,000 ,000 ,314 ,008 ,796 ,090 ,193 ,062 ,012 ,956 ,512 ,579 ,531

240 Factor Indicator Tipul
resurselor Dotari
cultural
e Dotari
sportiv
e Infrastruct
ura
turistica
(faciltiati
cazare) Investit
ii de
capital
în
turism Numar
turisti Obiective
turistice
promovate Ocupatii
traditional
e Perioada
de
concentrar
e a
turistilor Resurse
antropice
(Alte
evenimente
locale) Resurse
antropice
(Etnofolcl
orice) Resurse
antropice
(Mon umente
si vestigii
arheologice,
muzee) Resurse
naturale (nr.
de rezervatii) Structu
ri de
agreme
nt Suprastruc
tura
(alimentar
e apa) Suprastructur
a (canalizare) Suprastruc
tura
(drumuri
moderniza
te) Suprastructu
ra (gaze
naturale)
Resur se
antropice (Alte
evenimente
locale) Pearson Correlation Naturale ,249* ,039 ,067 ,030 -,087 -,123 ,035 ,026 1 ,275** ,177 ,055 -,014 ,129 ,042 ,115 ,034
Sig. (2 -tailed) Naturale ,012 ,701 ,505 ,763 ,383 ,218 ,727 ,796 ,005 ,075 ,582 ,886 ,197 ,678 ,249 ,735
Resurse
antropice
(Etnofolclorice) Pearson Correlation Naturale ,126 ,132 ,231* ,227* ,025 ,013 ,460** ,169 ,275** 1 ,290** ,008 -,056 -,122 -,098 -,016 -,005
Sig. (2 -tailed) Naturale ,208 ,185 ,019 ,022 ,802 ,896 ,000 ,090 ,005 ,003 ,937 ,579 ,224 ,327 ,877 ,957
Resurse
antropice
(Monumente si
vestigii
arheologice,
muzee) Pearson Correlation Naturale ,127 ,093 ,220* ,292** ,309** ,212* ,232* ,130 ,177 ,290** 1 ,081 ,027 ,130 ,199* ,132 -,056
Sig. (2 -tailed) Naturale ,203 ,353 ,026 ,003 ,002 ,033 ,019 ,193 ,075 ,003 ,419 ,789 ,192 ,045 ,186 ,576
Resurse naturale
(nr. de
rezervatii) Pearson Correlation Naturale ,164 ,091 ,198* ,307** ,153 ,015 ,153 ,186 ,055 ,008 ,081 1 ,168 -,075 -,122 ,059 -,141
Sig. (2 -tailed) Naturale ,099 ,363 ,046 ,002 ,124 ,881 ,125 ,062 ,582 ,937 ,419 ,091 ,456 ,223 ,559 ,158
Structuri de
agrement Pearson Correlation Naturale ,085 -,021 ,265** ,229* ,304** ,264** ,005 ,249* -,014 -,056 ,027 ,168 1 ,251* ,054 -,092 -,030
Sig. (2 -tailed) Naturale ,395 ,836 ,007 ,021 ,002 ,007 ,961 ,012 ,886 ,579 ,789 ,091 ,011 ,590 ,355 ,763
Suprastructura
(alimentare apa) Pearson Correlation Naturale ,024 ,021 -,002 ,004 ,071 ,220* -,195* ,005 ,129 -,122 ,130 -,075 ,251* 1 ,756** ,249* ,127
Sig. (2 -tailed) Naturale ,815 ,832 ,981 ,970 ,475 ,026 ,049 ,956 ,197 ,224 ,192 ,456 ,011 ,000 ,011 ,203
Suprastructura
(canalizare) Pearson Correlation Naturale -,038 ,024 -,092 -,083 -,012 ,209* -,224* -,066 ,042 -,098 ,199* -,122 ,054 ,756** 1 ,133 ,067
Sig. (2 -tailed) Naturale ,708 ,812 ,359 ,406 ,904 ,035 ,024 ,512 ,678 ,327 ,045 ,223 ,590 ,000 ,184 ,501
Suprastructura
(drumuri
modernizate) Pearson Correlation Naturale ,245* ,230* -,035 -,082 -,012 -,087 -,197* -,056 ,115 -,016 ,132 ,059 -,092 ,249* ,133 1 ,382**
Sig. (2 -tailed) Naturale ,013 ,020 ,725 ,411 ,902 ,386 ,047 ,579 ,249 ,877 ,186 ,559 ,355 ,011 ,184 ,000
Suprastructura
(gaze naturale) Pearson Correlation Naturale -,039 -,132 -,103 -,009 -,112 -,145 -,105 -,063 ,034 -,005 -,056 -,141 -,030 ,127 ,067 ,382** 1
Sig. (2 -tailed) Naturale ,696 ,187 ,302 ,929 ,264 ,145 ,292 ,531 ,735 ,957 ,576 ,158 ,763 ,203 ,501 ,000
Dotari culturale
Pearson Correlation Antropice 1 ,352** ,124 ,156 ,052 -,047 ,161 ,115 ,260* ,176 ,186 ,112 -,030 -,021 ,039 ,287* ,159
Sig. (2 -tailed) Antropice ,005 ,335 ,222 ,685 ,717 ,207 ,368 ,040 ,168 ,144 ,381 ,813 ,871 ,759 ,022 ,214
Dotari sportive
Pearson Correlation Antropice ,352** 1 ,179 ,159 ,073 ,196 -,030 ,190 ,042 ,104 ,029 ,043 ,141 ,077 ,069 ,355** ,008
Sig. (2 -tailed) Antropice ,005 ,160 ,213 ,571 ,124 ,815 ,136 ,744 ,419 ,819 ,736 ,271 ,551 ,594 ,004 ,952
Infrastructura
turistica Pearson Correlation Antropice ,124 ,179 1 ,851** ,689** ,060 ,320* ,933** ,300* ,232 ,299* ,512** ,301* -,104 -,214 ,063 -,059
Sig. (2 -tailed) Antropic e ,335 ,160 ,000 ,000 ,642 ,011 ,000 ,017 ,068 ,017 ,000 ,017 ,416 ,092 ,621 ,644
Investitii de
capital în turism Pearson Correlation Antropice ,156 ,159 ,851** 1 ,492** ,046 ,372** ,813** ,302* ,260* ,229 ,521** ,159 -,156 -,206 ,138 -,074
Sig. (2 -tailed) Antropice ,222 ,213 ,000 ,000 ,719 ,003 ,000 ,016 ,040 ,071 ,000 ,213 ,221 ,105 ,279 ,566
Numar turisti
Pearson Correlation Antropice ,052 ,073 ,689** ,492** 1 ,123 ,215 ,616** ,029 -,059 ,276* ,451** ,346** ,060 -,035 ,037 -,120
Sig. (2 -tailed) Antropice ,685 ,571 ,000 ,000 ,337 ,090 ,000 ,819 ,647 ,028 ,000 ,005 ,641 ,787 ,771 ,351
Obiective
turistice
promovate Pearson Correlation Antropice -,047 ,196 ,060 ,046 ,123 1 -,137 ,018 -,041 -,358** ,282* ,152 ,402** ,382** ,273* ,144 -,043
Sig. (2 -tailed) Antropice ,717 ,124 ,642 ,719 ,337 ,283 ,891 ,751 ,004 ,025 ,236 ,001 ,002 ,030 ,262 ,738
Ocupatii
traditionale Pearson Correlation Antropice ,161 -,030 ,320* ,372** ,215 -,137 1 ,315* -,014 ,186 -,019 ,294* -,136 -,437** -,380** ,034 -,138
Sig. (2-tailed) Antropice ,207 ,815 ,011 ,003 ,090 ,283 ,012 ,916 ,144 ,880 ,020 ,289 ,000 ,002 ,789 ,282
Perioada de
concentrare a
turistilor Pearson Correlation Antropice ,115 ,190 ,933** ,813** ,616** ,018 ,315* 1 ,290* ,154 ,279* ,397** ,190 -,119 -,226 ,142 -,081
Sig. (2 -tailed) Antropice ,368 ,136 ,000 ,000 ,000 ,891 ,012 ,021 ,228 ,027 ,001 ,136 ,354 ,075 ,267 ,526
Resurse
antropice (Alte
evenimente
locale) Pearson Correlation Antropice ,260* ,042 ,300* ,302* ,029 -,041 -,014 ,290* 1 ,319* -,015 ,315* -,023 -,006 -,010 ,249* ,077
Sig. (2 -tailed) Antropice ,040 ,744 ,017 ,016 ,819 ,751 ,916 ,021 ,011 ,910 ,012 ,861 ,961 ,937 ,049 ,547
Resurse
antropice
(Etnofolclorice) Pearson Correlation Antropice ,176 ,104 ,232 ,260* -,059 -,358** ,186 ,154 ,319* 1 -,052 ,308* ,025 -,356** -,273* -,092 -,130
Sig. (2 -tailed) Antropice ,168 ,419 ,068 ,040 ,647 ,004 ,144 ,228 ,011 ,688 ,014 ,846 ,004 ,031 ,471 ,308
Resurse
antropice
(Monumente si
vestigii
arheologice,
muzee) Pearson Correlation Antropice ,186 ,029 ,299* ,229 ,276* ,282* -,019 ,279* -,015 -,052 1 ,232 ,091 ,210 ,009 ,201 -,101
Sig. (2 -tailed) Antropice ,144 ,819 ,017 ,071 ,028 ,025 ,880 ,027 ,910 ,688 ,067 ,478 ,098 ,944 ,114 ,433
Resurse naturale
(nr. de rezervatii
Pearson Correlation Antropice ,112 ,043 ,512** ,521** ,451** ,152 ,294* ,397** ,315* ,308* ,232 1 ,297* -,134 -,240 ,017 -,221
Sig. (2 -tailed) Antropice ,381 ,736 ,000 ,000 ,000 ,236 ,020 ,001 ,012 ,014 ,067 ,018 ,294 ,058 ,898 ,082
Structuri de
agrement
Pearson Correlation Antropice -,030 ,141 ,301* ,159 ,346** ,402** -,136 ,190 -,023 ,025 ,091 ,297* 1 ,213 -,041 -,037 -,156
Sig. (2 -tailed) Antropice ,813 ,271 ,017 ,213 ,005 ,001 ,289 ,136 ,861 ,846 ,478 ,018 ,094 ,751 ,771 ,223
Suprastructura Pearson C orrelation Antropice -,021 ,077 -,104 -,156 ,060 ,382** -,437** -,119 -,006 -,356** ,210 -,134 ,213 1 ,726** ,266* ,087

241 Factor Indicator Tipul
resurselor Dotari
cultural
e Dotari
sportiv
e Infrastruct
ura
turistica
(faciltiati
cazare) Investit
ii de
capital
în
turism Numar
turisti Obiective
turistice
promovate Ocupatii
traditional
e Perioada
de
concentrar
e a
turistilor Resurse
antropice
(Alte
evenimente
locale) Resurse
antropice
(Etnofolcl
orice) Resurse
antropice
(Mon umente
si vestigii
arheologice,
muzee) Resurse
naturale (nr.
de rezervatii) Structu
ri de
agreme
nt Suprastruc
tura
(alimentar
e apa) Suprastructur
a (canalizare) Suprastruc
tura
(drumuri
moderniza
te) Suprastructu
ra (gaze
naturale)
(alimentare apa) Sig. (2 -tailed) Antropice ,871 ,551 ,416 ,221 ,641 ,002 ,000 ,354 ,961 ,004 ,098 ,294 ,094 ,000 ,035 ,498
Suprastructura
(canalizare )
Pearson Correlation Antropice ,039 ,069 -,214 -,206 -,035 ,273* -,380** -,226 -,010 -,273* ,009 -,240 -,041 ,726** 1 ,153 ,202
Sig. (2 -tailed) Antropice ,759 ,594 ,092 ,105 ,787 ,030 ,002 ,075 ,937 ,031 ,944 ,058 ,751 ,000 ,230 ,112
Suprastructura
(drumuri
modernizate) Pearson Correlation Antropice ,287* ,355** ,063 ,138 ,037 ,144 ,034 ,142 ,249* -,092 ,201 ,017 -,037 ,266* ,153 1 ,203
Sig. (2 -tailed) Antropice ,022 ,004 ,621 ,279 ,771 ,262 ,789 ,267 ,049 ,471 ,114 ,898 ,771 ,035 ,230 ,111
Supras tructura
(gaze naturale) Pearson Correlation Antropice ,159 ,008 -,059 -,074 -,120 -,043 -,138 -,081 ,077 -,130 -,101 -,221 -,156 ,087 ,202 ,203 1
Sig. (2 -tailed) Antropice ,214 ,952 ,644 ,566 ,351 ,738 ,282 ,526 ,547 ,308 ,433 ,082 ,223 ,498 ,112 ,111
Notă:*. Corelații semnificative la un prag de 0.05 (2 -tailed); ** Corelații semnificative la un prag de 0.01 (2 -tailed); c. Nu au putut fi generate deoarece cel puțin una din variabile este constantă

Anexa 4.27 Bivariate Correlation SPSS – criteriu de grupare: infrastructura turistică
Annex 4.27 Bivariate Correlation SPSS – grouping criterion: tourism infrastructure
Factor Indicator Dotari
cultura
le Dotari
sportive Investitii
de capital
în turism Numar
turisti Obiective
turistice
promovat
e Ocupatii
traditiona
le Perioada
de
concentra
re a
turistilor Resurse
antropice
(Alte
evenimente
locale) Resurse
antropice
(Etnofolclorice) Resurse antropice
(Monumente si
vestigii
arheologice,
muzee) Resurse
naturale
(nr. de
rezervatii) Structuri
de
agrement Suprastructu
ra
(alimentare
apa) Suprastructu
ra
(canalizare) Suprastructu
ra (drumuri
modernizate) Suprastruct
ura (gaze
naturale)
Dotari culturale
Pearson Correlation 1 ,408* ,000 -,102 -,098 ,237 -,204 ,171 ,513* ,209 ,116 -,062 -,244 -,198 ,127 -,403
Sig. (2 -tailed) ,048 1,000 ,636 ,650 ,266 ,339 ,423 ,010 ,328 ,590 ,772 ,251 ,355 ,554 ,051
Dotari sportive
Pearson Correlation ,408* 1 -,073 -,115 ,027 -,241 -,111 ,280 ,636** ,443* 0,000 ,000 ,100 ,000 ,588** -,164
Sig. (2 -tailed) ,048 ,736 ,594 ,902 ,256 ,605 ,185 ,001 ,030 1,000 1,000 ,644 1,000 ,003 ,443
Investitii de
capital în turism Pearson Correlation ,000 -,073 1 -,195 -,017 ,411* ,218 ,092 ,186 ,067 ,082 ,000 -,239 -,169 -,204 ,108
Sig. (2 -tailed) 1,000 ,736 ,362 ,936 ,046 ,306 ,670 ,384 ,756 ,702 1,000 ,261 ,430 ,340 ,617
Numar turisti Pearson Correlation -,102 -,115 -,195 1 ,365 ,069 -,295 -,599** -,431* ,499* ,173 ,316 ,348 ,319 ,017 -,257
Sig. (2 -tailed) ,636 ,594 ,362 ,079 ,750 ,162 ,002 ,036 ,013 ,420 ,132 ,096 ,128 ,938 ,226
Obiective
turistice
promovate Pearson Correlation -,098 ,027 -,017 ,365 1 -,381 -,186 -,168 ,049 ,204 ,332 ,977** ,754** ,618** -,091 -,197
Sig. (2 -tailed) ,650 ,902 ,936 ,079 ,066 ,384 ,434 ,822 ,339 ,113 ,000 ,000 ,001 ,672 ,357
Ocupatii
traditionale Pearson Corr elation ,237 -,241 ,411* ,069 -,381 1 -,048 ,101 ,186 ,242 ,383 -,414* -,504* -,524** -,255 -,310
Sig. (2 -tailed) ,266 ,256 ,046 ,750 ,066 ,823 ,637 ,384 ,255 ,065 ,044 ,012 ,009 ,229 ,141
Perioada de
concentrare a
turistilor Pearson Correlation -,204 -,111 ,218 -,295 -,186 -,048 1 -,140 -,284 -,375 -,252 -,204 -,033 ,000 ,173 ,055
Sig. (2 -tailed) ,339 ,605 ,306 ,162 ,384 ,823 ,514 ,179 ,071 ,235 ,339 ,878 1,000 ,419 ,799
Resurse antropice
(Alte evenimente
locale) Pearson Correlation ,171 ,280 ,092 -,599** -,168 ,101 -,140 1 ,608** ,014 ,079 -,171 -,293 -,461* -,044 -,207
Sig. (2 -tailed) ,423 ,185 ,670 ,002 ,434 ,637 ,514 ,002 ,947 ,712 ,423 ,165 ,023 ,840 ,331
Resurse antropice
(Etnofolclorice) Pearson Correlation ,513* ,636** ,186 -,431* ,049 ,186 -,284 ,608** 1 ,400 ,445* ,033 -,174 -,272 ,063 -,247
Sig. (2 -tailed) ,010 ,001 ,384 ,036 ,822 ,384 ,179 ,002 ,053 ,029 ,878 ,417 ,198 ,770 ,245
Resurse antropice
(Monumente si
vestigii
arheologice,
muzee) Pearson Correlation ,209 ,443* ,067 ,499* ,204 ,242 -,375 ,014 ,400 1 ,348 ,167 ,031 -,106 ,095 -,319
Sig. (2 -tailed) ,328 ,030 ,756 ,013 ,339 ,255 ,071 ,947 ,053 ,096 ,436 ,887 ,623 ,657 ,128
Resurse naturale
(nr. de rezervatii) Pearson Correlation ,116 0,000 ,082 ,173 ,332 ,383 -,252 ,079 ,445* ,348 1 ,231 -,038 -,073 -,510* -,435*
Sig. (2 -tailed) ,590 1,000 ,702 ,420 ,113 ,065 ,235 ,712 ,029 ,096 ,276 ,861 ,734 ,011 ,034
Structuri de
agrement Pearson Correlation -,062 ,000 ,000 ,316 ,977** -,414* -,204 -,171 ,033 ,167 ,231 1 ,731** ,553** -,127 -,201
Sig. (2 -tailed) ,772 1,000 1,000 ,132 ,000 ,044 ,339 ,423 ,878 ,436 ,276 ,000 ,005 ,554 ,345
Suprastructura
(alimentare apa) Pearson Correlation -,244 ,100 -,239 ,348 ,754** -,504* -,033 -,293 -,174 ,031 -,038 ,731** 1 ,771** ,320 ,049
Sig. (2 -tailed) ,251 ,644 ,261 ,096 ,000 ,012 ,878 ,165 ,417 ,887 ,861 ,000 ,000 ,128 ,820
Suprastructura
(canalizare) Pearson Correlation -,198 ,000 -,169 ,319 ,618** -,524** ,000 -,461* -,272 -,106 -,073 ,553** ,771** 1 ,321 ,382
Sig. (2 -tailed) ,355 1,000 ,430 ,128 ,001 ,009 1,000 ,023 ,198 ,623 ,734 ,005 ,000 ,126 ,065
Suprastructura
(drumuri
modernizate) Pearson Correlation ,127 ,588** -,204 ,017 -,091 -,255 ,173 -,044 ,063 ,095 -,510* -,127 ,320 ,321 1 ,153
Sig. (2 -tailed) ,554 ,003 ,340 ,938 ,672 ,229 ,419 ,840 ,770 ,657 ,011 ,554 ,128 ,126 ,474

242 Factor Indicator Dotari
cultura
le Dotari
sportive Investitii
de capital
în turism Numar
turisti Obiective
turistice
promovat
e Ocupatii
traditiona
le Perioada
de
concentra
re a
turistilor Resurse
antropice
(Alte
evenimente
locale) Resurse
antropice
(Etnofolclorice) Resurse antropice
(Monumente si
vestigii
arheologice,
muzee) Resurse
naturale
(nr. de
rezervatii) Structuri
de
agrement Suprastructu
ra
(alimentare
apa) Suprastructu
ra
(canalizare) Suprastructu
ra (drumuri
modernizate) Suprastruct
ura (gaze
naturale)
Suprastructura
(gaze naturale) Pearson Correlation -,403 -,164 ,108 -,257 -,197 -,310 ,055 -,207 -,247 -,319 -,435* -,201 ,049 ,382 ,153 1
Sig. (2 -tailed) ,051 ,443 ,617 ,226 ,357 ,141 ,799 ,331 ,245 ,128 ,034 ,345 ,820 ,065 ,474
Notă:*. Corelații semnificative la un prag de 0.05 (2 -tailed); ** Corelații semnificative la un prag de 0.01 (2 -tailed); c. Nu au putut fi generate deoarece cel puțin un a din variabile este constantă

Anexa 4.28 Bivariat e Correlation SPSS – criteriu de grupare: destinația turistică
Annex 4.28 Bivariate Correlation SPSS – grouping criterion: tourist destination
Factor Destinatie Resurse
naturale (nr.
de rezervatii) Resurse
antropice
(Etnofolclori
ce) Resurse antropice
(Monu mente si vestigii
arheologice, muzee) Resurse antropice
(Alte evenimente
locale) Structuri de
agrement Suprastructu
ra
(alimentare
apa) Suprastructu
ra
(canalizare) Infrastructur
a turistica
(faciltiati
cazare) Investitii
de capital
în turism Ocupatii
traditi onale Dotari
sportive Numar
turisti Perioada de
concentrare a
turistilor Obiective
turistice
promovate
Resurse naturale (nr. de rezervatii) D1 1,000 ,676 ,631 ,418 ,485 1,000 ,418 ,418 ,676 ,350 ,541 ,590
Resurse antropice (Etnofolclorice) D1 1,000 ,223 ,074 ,448 ,664 ,192 ,448 ,448 ,695 ,665 ,471 ,737
Resurse antropice (Monumente si vestigii
arheologice, muzee) D1 ,676 ,223 ,219 ,858 ,756 ,858 ,858 ,858 ,779 ,163 ,469 ,465
Resurse antropice (Alte evenimente locale) D1 ,631 ,074 ,219 ,533 ,721 ,533 ,837 ,837 ,321 ,725 ,724 ,399
Structuri de agrement D1 ,418 ,448 ,858 ,533 ,049 ,731 ,061 ,061 ,588 ,051 ,149 ,145
Suprastructura (alimentare apa) D1 ,485 ,664 ,756 ,721 ,049 ,549 ,549 ,549 ,341 ,294 ,734 ,086
Suprastructura (canaliz are) D1 1,000 ,192 ,858 ,533 ,731 ,549 ,061 ,061 ,588 ,090 ,149 ,644
Infrastructura turistica (faciltiati cazare) D1 ,418 ,448 ,858 ,837 ,061 ,549 ,061 0,000 ,588 ,050 ,000 ,644
Investitii de capital în turism D1 ,418 ,448 ,858 ,837 ,061 ,549 ,061 0,000 ,588 ,050 ,000 ,644
Ocupatii traditionale D1
Dotari sportive D1 ,676 ,695 ,779 ,321 ,588 ,341 ,588 ,588 ,588 ,757 ,607 ,465
Numar turisti D1 ,350 ,665 ,163 ,725 ,051 ,294 ,090 ,050 ,050 ,757 ,353 ,425
Perioada de concentrare a turistilor D1 ,541 ,471 ,469 ,724 ,149 ,734 ,149 ,000 ,000 ,607 ,353 ,424
Obiective turistice promovate D1 ,590 ,737 ,465 ,399 ,145 ,086 ,644 ,644 ,644 ,465 ,425 ,424
Resurse naturale (nr. de rezervatii) D2 ,316 ,516 ,106 ,170 ,516 ,516 ,170 1,000
Resurse antropice (Etnofolclorice) D2 ,316 ,052 ,360 ,626 ,052 ,052 ,626 ,210
Resurse antropice (Monumente si vestigii
arheologice, muzee) D2 ,516 ,052 ,553 ,749 0,000 0,000 ,170 ,423
Resurse antropice (Alte evenimente locale) D2 ,106 ,360 ,553 ,454 ,553 ,553 ,009 ,259
Structuri de agrement D2 ,170 ,626 ,749 ,454 ,749 ,749 ,516 ,080
Suprastructura (alimentare apa) D2 ,516 ,052 0,000 ,553 ,749 0,000 ,170 ,423
Suprastructura (canalizare) D2
Infrastructura turistica (faciltiati cazare) D2
Investitii de capital în turism D2
Ocupatii traditionale D2 ,516 ,052 0,000 ,553 ,749 0,000 ,170 ,423
Dotari sportive D2 ,170 ,626 ,170 ,009 ,516 ,170 ,170 ,598
Numar turisti D2
Perioada de concentrare a turistilor D2
Obiective turistice promovate D2 1,000 ,210 ,423 ,259 ,080 ,423 ,423 ,598
Resurse naturale (nr. de rezervatii) D3 ,787 ,360 ,420 ,011 ,529 ,193 0,000 ,689 0,000 0,000 ,284
Resurse antropice (Etnofolclorice) D3 ,787 ,067 ,420 ,689 ,529 ,707 ,787 ,689 ,787 ,787 ,931
Resur se antropice (Monumente si vestigii
arheologice, muzee) D3 ,360 ,067 ,302 ,712 ,863 ,194 ,360 ,552 ,360 ,360 ,147
Resurse antropice (Alte evenimente locale) D3 ,420 ,420 ,302 ,933 ,896 ,792 ,420 ,302 ,420 ,420 ,798
Structuri de agrement D3 ,011 ,689 ,712 ,933 ,347 ,514 ,011 ,165 ,011 ,011 ,101
Suprastructura (alimentare apa) D3 ,529 ,529 ,863 ,896 ,347 ,377 ,529 ,561 ,529 ,529 ,650
Suprastructura (canalizare) D3 ,193 ,707 ,194 ,792 ,514 ,377 ,193 ,577 ,193 ,193 ,516
Infras tructura turistica (faciltiati cazare) D3 0,000 ,787 ,360 ,420 ,011 ,529 ,193 ,689 0,000 0,000 ,284
Investitii de capital în turism D3
Ocupatii traditionale D3
Dotari sportive D3 ,689 ,689 ,552 ,302 ,165 ,561 ,577 ,689 ,689 ,689 ,475
Numar turisti D3 0,000 ,787 ,360 ,420 ,011 ,529 ,193 0,000 ,689 0,000 ,284
Perioada de concentrare a turistilor D3 0,000 ,787 ,360 ,420 ,011 ,529 ,193 0,000 ,689 0,000 ,284
Obiective turistice promovate D3 ,284 ,931 ,147 ,798 ,101 ,650 ,516 ,284 ,475 ,284 ,284
Resurse naturale (nr. de rezervatii) G1 ,401 ,495 0,000 ,495 ,685 0,000 ,685 ,685
Resurse antropice (Etnofolclorice) G1 ,401 ,556 ,401 ,556 ,931 ,401 ,053 ,931
Resurse antropice (Monumente si vestigii
arheologice, muzee)
G1 ,495 ,556 ,495 0,000 ,272 ,495 ,495 ,272

243 Factor Destinatie Resurse
naturale (nr.
de rezervatii) Resurse
antropice
(Etnofolclori
ce) Resurse antropice
(Monu mente si vestigii
arheologice, muzee) Resurse antropice
(Alte evenimente
locale) Structuri de
agrement Suprastructu
ra
(alimentare
apa) Suprastructu
ra
(canalizare) Infrastructur
a turistica
(faciltiati
cazare) Investitii
de capital
în turism Ocupatii
traditi onale Dotari
sportive Numar
turisti Perioada de
concentrare a
turistilor Obiective
turistice
promovate
Resurse antropice (Alte evenimente locale) G1 0,000 ,401 ,495 ,495 ,685 0,000 ,685 ,685
Structuri de agrement G1
Suprastructura (alimentare apa) G1 ,495 ,556 0,000 ,495 ,272 ,495 ,495 ,272
Suprastructura (canalizare) G1 ,685 ,931 ,272 ,685 ,272 ,685 ,685 0,000
Infrastructura turistica (faciltiati cazare) G1
Investitii de capital în turism G1 0,000 ,401 ,495 0,000 ,495 ,685 ,685 ,685
Ocupatii traditionale G1 ,685 ,053 ,495 ,685 ,495 ,685 ,685 ,685
Dotari sportive G1
Numar turisti G1
Perioada de concentrare a turistilor G1
Obiective turistice promovate G1 ,685 ,931 ,272 ,685 ,272 0,000 ,685 ,685
Resurse naturale (nr. de rezervatii) G2 ,179 ,111 ,800 ,302 ,059 ,145 ,018 ,002 ,165 ,302 ,188 ,020 ,020
Resurse antropice (Etnofolclorice) G2 ,179 ,196 ,067 ,745 ,731 ,437 ,245 ,179 ,206 ,004 ,518 ,284 ,437
Resurse antropice (Monumente si vestigii
arheologice, muzee) G2 ,111 ,196 ,045 ,111 ,105 ,343 ,001 ,016 ,165 ,111 ,008 ,011 ,030
Resurse antropice (Alte evenimente locale) G2 ,800 ,067 ,045 ,302 ,506 ,145 ,140 ,369 ,500 ,111 ,724 ,207 ,726
Structuri de agrement G2 ,302 ,745 ,111 ,302 ,000 ,000 ,234 ,302 ,500 ,800 ,001 ,408 ,020
Suprastructura (alimentare apa) G2 ,059 ,731 ,105 ,506 ,000 ,000 ,226 ,342 ,771 ,212 ,035 ,446 ,018
Suprastructura (canalizare) G2 ,145 ,437 ,343 ,145 ,000 ,000 ,473 ,599 1,000 ,726 ,011 ,672 ,020
Infrastructura turistica (faciltiati cazare) G2 ,018 ,245 ,001 ,140 ,234 ,226 ,473 ,000 ,024 ,234 ,006 ,000 ,033
Investitii de capital în turism G2 ,002 ,179 ,016 ,369 ,302 ,342 ,599 ,000 ,007 ,302 ,022 ,000 ,020
Ocupatii traditionale G2 ,165 ,206 ,165 ,500 ,500 ,771 1,000 ,024 ,007 ,500 ,155 ,040 ,046
Dotari sportive G2 ,302 ,004 ,111 ,111 ,800 ,212 ,726 ,234 ,302 ,500 ,688 ,408 ,726
Numar turisti G2 ,188 ,518 ,008 ,724 ,001 ,035 ,011 ,006 ,022 ,155 ,688 ,056 ,014
Perioada de concentrare a turistilor G2 ,020 ,284 ,011 ,207 ,408 ,446 ,672 ,000 ,000 ,040 ,408 ,056 ,072
Obiect ive turistice promovate G2 ,020 ,437 ,030 ,726 ,020 ,018 ,020 ,033 ,020 ,046 ,726 ,014 ,072
Resurse naturale (nr. de rezervatii) G3
Resurse antropice (Etnofolclorice) G3 ,742 1,000 ,374 ,304 ,482 ,818 ,267 ,674
Resurse antropice (Monumente si vestigii
arheologice, muzee) G3 ,742 ,307 ,764 ,940 ,033 ,411 ,453 ,022
Resurse antropice (Alte evenimente locale) G3 1,000 ,307 1,000 ,622 ,280 ,280 1,000 ,330
Structuri de agrement G3
Suprastructura (alimentare apa) G3 ,374 ,764 1,000 ,003 ,522 ,522 ,013 ,433
Suprastructura (canalizare) G3 ,304 ,940 ,622 ,003 ,411 ,629 ,001 ,488
Infrastructura turistica (faciltiati cazare) G3
Investitii de capital în turism G3 ,482 ,033 ,280 ,522 ,411 ,736 ,078 ,534
Ocupatii traditionale G3 ,818 ,411 ,280 ,522 ,629 ,736 ,604 ,838
Dotari sportive G3 ,267 ,453 1,000 ,013 ,001 ,078 ,604 ,755
Numar turisti G3
Perioada de concentrare a turistilor G3
Obiective turistice promovate G3 ,674 ,022 ,330 ,433 ,488 ,534 ,838 ,755
Resurse naturale (nr. de rezervatii) G4 ,105 ,140 1,000 ,170 ,769 ,553 0,000 0,000 ,068 ,000 0,000 ,039
Resurse antropice (Etnofolclorice) G4 ,105 ,131 ,277 ,673 ,430 ,317 ,105 ,105 ,151 ,202 ,105 ,131
Resurse antropice (Monumente si vestigii
arheologice, muzee) G4 ,140 ,131 ,317 ,252 ,802 ,754 ,140 ,140 ,238 ,092 ,140 ,182
Resurse antropice (Alte evenimente locale) G4 1,000 ,277 ,317 ,351 ,677 ,836 1,000 1,000 ,227 ,733 1,000 ,317
Structuri de agrement G4 ,170 ,673 ,252 ,351 ,021 ,009 ,170 ,170 ,407 ,020 ,170 ,050
Suprastructura (alimentare apa) G4 ,769 ,430 ,802 ,677 ,021 ,001 ,769 ,769 ,510 ,332 ,769 ,591
Suprastructura (canalizare) G4 ,553 ,317 ,754 ,836 ,009 ,001 ,553 ,553 ,853 ,197 ,553 ,367
Infrastructura turistica (faciltiati cazare) G4 0,000 ,105 ,140 1,000 ,170 ,769 ,553 0,000 ,068 ,000 0,000 ,039
Investitii de capital în turism G4 0,000 ,105 ,140 1,000 ,170 ,769 ,553 0,000 ,068 ,000 0,000 ,039
Ocupatii traditionale G4 ,068 ,151 ,238 ,227 ,407 ,510 ,853 ,068 ,068 ,091 ,068 ,455
Dotari sportive G4
Numar turisti G4 ,000 ,202 ,092 ,733 ,020 ,332 ,197 ,000 ,000 ,091 ,000 ,015
Perioada de concentrare a turistilor G4 0,000 ,105 ,140 1,000 ,170 ,769 ,553 0,000 0,000 ,068 ,000 ,039
Obiective turistice promovate G4 ,039 ,131 ,182 ,317 ,050 ,591 ,367 ,039 ,039 ,455 ,015 ,039
Resurse naturale (nr. de rezervatii) G5 ,009 ,387 ,352 ,447 ,025 ,055 ,027 ,016 ,052 ,047 ,043 ,067 ,531
Resurse antropice (Etnofolclorice) G5 ,009 ,625 ,599 ,688 ,462 ,883 ,186 ,153 ,804 ,003 ,433 ,552 ,262
Resurse antropice (Monumente si vestigii
arheologice, muzee) G5 ,387 ,625 ,544 ,957 ,470 ,149 ,052 ,210 ,470 ,223 ,078 ,089 ,056
Resurse antropice (Alte evenimente locale) G5 ,352 ,599 ,544 ,953 ,437 ,419 ,035 ,176 ,437 ,189 ,053 ,066 ,872
Structuri de agrement G5 ,447 ,688 ,957 ,953 ,306 ,601 ,072 ,116 ,353 ,830 ,126 ,311 ,279
Suprastructura (alimentare apa) G5 ,025 ,462 ,470 ,437 ,306 ,007 ,549 ,897 ,529 ,306 ,995 ,670 ,162
Suprastructura (canalizare) G5 ,055 ,883 ,149 ,419 ,601 ,007 ,182 ,128 ,227 ,601 ,227 ,217 ,586

244 Factor Destinatie Resurse
naturale (nr.
de rezervatii) Resurse
antropice
(Etnofolclori
ce) Resurse antropice
(Monu mente si vestigii
arheologice, muzee) Resurse antropice
(Alte evenimente
locale) Structuri de
agrement Suprastructu
ra
(alimentare
apa) Suprastructu
ra
(canalizare) Infrastructur
a turistica
(faciltiati
cazare) Investitii
de capital
în turism Ocupatii
traditi onale Dotari
sportive Numar
turisti Perioada de
concentrare a
turistilor Obiective
turistice
promovate
Infrastructura turistica (faciltiati cazare) G5 ,027 ,186 ,052 ,035 ,072 ,549 ,182 ,000 ,106 ,072 ,000 ,000 ,307
Investitii de capital în turism G5 ,016 ,153 ,210 ,176 ,116 ,897 ,128 ,000 ,040 ,116 ,000 ,000 ,281
Ocupatii traditionale G5 ,052 ,804 ,470 ,437 ,353 ,529 ,227 ,106 ,040 ,306 ,134 ,076 ,306
Dotari sportive G5 ,047 ,003 ,223 ,189 ,830 ,306 ,601 ,072 ,116 ,306 ,743 ,311 ,813
Numar turisti G5 ,043 ,433 ,078 ,053 ,126 ,995 ,227 ,000 ,000 ,134 ,743 ,000 ,363
Perioada de concentrare a turistilor G5 ,067 ,552 ,089 ,066 ,311 ,670 ,217 ,000 ,000 ,076 ,311 ,000 ,405
Obiective turistice promovate G5 ,531 ,262 ,056 ,872 ,279 ,162 ,586 ,307 ,281 ,306 ,813 ,363 ,405
Resurse naturale (nr. de rezervatii) M1 ,494 ,569 ,007 ,215 ,228 ,408 ,264 ,408 ,215 ,264 ,264 ,264 ,435
Resurse antropice (Etnofolclorice) M1 ,494 ,862 ,183 ,503 ,646 ,828 ,802 ,651 ,035 ,802 ,802 ,802 ,545
Resurse antropice (Monumente si vestigii
arheologice, muzee) M1 ,569 ,862 ,434 ,789 ,099 ,034 ,264 ,264 ,789 ,264 ,264 ,264 ,200
Resurse antropice (Alte evenimente locale) M1 ,007 ,183 ,434 ,405 ,216 ,710 ,252 ,252 ,405 ,252 ,252 ,252 1,000
Structuri de agrement M1 ,215 ,503 ,789 ,405 ,679 ,606 ,700 ,700 ,138 ,700 ,700 ,700 ,606
Suprastructura (alimentare apa) M1 ,228 ,646 ,099 ,216 ,679 ,002 ,478 ,190 ,679 ,478 ,478 ,478 ,157
Suprastructura (canalizare) M1 ,408 ,828 ,034 ,710 ,606 ,002 ,794 ,329 ,606 ,794 ,794 ,794 ,071
Infrastructura turistica (faciltiati cazare) M1 ,264 ,802 ,264 ,252 ,700 ,478 ,794 ,794 ,700 0,000 0,000 0,000 ,727
Investitii de capital în turism M1 ,408 ,651 ,264 ,252 ,700 ,190 ,329 ,794 ,700 ,794 ,794 ,794 ,376
Ocupatii traditionale M1 ,215 ,035 ,789 ,405 ,138 ,679 ,606 ,700 ,700 ,700 ,700 ,700 ,700
Dotari sportive M1 ,264 ,802 ,264 ,252 ,700 ,478 ,794 0,000 ,794 ,700 0,000 0,000 ,727
Numar turisti M1 ,264 ,802 ,264 ,252 ,700 ,478 ,794 0,000 ,794 ,700 0,000 0,000 ,727
Perioada de concentrare a turistilor M1 ,264 ,802 ,264 ,252 ,700 ,478 ,794 0,000 ,794 ,700 0,000 0,000 ,727
Obiective turistice promovate M1 ,435 ,545 ,200 1,000 ,606 ,157 ,071 ,727 ,376 ,700 ,727 ,727 ,727
Resurse naturale (nr. de rezervatii) M2 ,016 ,101 1,000 ,116 1,000 ,519 ,643
Resurse antropice (Et nofolclorice) M2
Resurse antropice (Monumente si vestigii
arheologice, muzee) M2 ,016 ,080 ,765 ,178 1,000 1,000 ,838
Resurse antropice (Alte evenimente locale) M2 ,101 ,080 ,132 ,132 ,214 ,643 ,417
Structuri de agrement M2 1,000 ,765 ,132 ,633 ,026 ,116 ,029
Suprastructura (alimentare apa) M2 ,116 ,178 ,132 ,633 1,000 1,000 ,745
Suprastructura (canalizare) M2 1,000 1,000 ,214 ,026 1,000 ,422 ,017
Infrast ructura turistica (faciltiati cazare) M2
Investitii de capital în turism M2
Ocupatii traditionale M2
Dotari sportive M2 ,519 1,000 ,643 ,116 1,000 ,422 ,101
Numar turisti M2
Perioada de concentrare a turistilor M2
Obiective turistice promovate M2 ,643 ,838 ,417 ,029 ,745 ,017 ,101
Resurse naturale (nr. de rezervatii) M3 ,199 1,000 ,064 1,000 ,374 ,590 ,172 1,000 ,172 ,172 ,172 ,207
Resurse antropice (Etnofolclorice) M3 ,199 ,913 ,445 ,913 ,433 ,362 ,629 ,453 ,629 ,629 ,629 ,764
Resurse antropice (Monumente si vestigii
arheologice, muzee) M3 1,000 ,913 ,623 0,000 ,116 ,021 ,482 ,267 ,482 ,482 ,482 ,160
Resurse antropice (Alte evenimente locale) M3 ,064 ,445 ,623 ,623 ,258 ,582 ,887 ,249 ,887 ,887 ,887 ,790
Structuri de agrement M3 1,000 ,913 0,000 ,623 ,116 ,021 ,482 ,267 ,482 ,482 ,482 ,160
Suprastructura (alimen tare apa) M3 ,374 ,433 ,116 ,258 ,116 ,005 ,482 ,725 ,482 ,482 ,482 ,160
Suprastructura (canalizare) M3 ,590 ,362 ,021 ,582 ,021 ,005 ,887 ,506 ,887 ,887 ,887 ,143
Infrastructura turistica (faciltiati cazare) M3 ,172 ,629 ,482 ,887 ,482 ,482 ,887 ,078 0,000 0,000 0,000 ,522
Investitii de capital în turism M3 1,000 ,453 ,267 ,249 ,267 ,725 ,506 ,078 ,078 ,078 ,078 1,000
Ocupatii traditionale M3
Dotari sportive M3 ,172 ,629 ,482 ,887 ,482 ,482 ,887 0,000 ,078 0,000 0,000 ,522
Numar turisti M3 ,172 ,629 ,482 ,887 ,482 ,482 ,887 0,000 ,078 0,000 0,000 ,522
Perioada de concentrare a turistilor M3 ,172 ,629 ,482 ,887 ,482 ,482 ,887 0,000 ,078 0,000 0,000 ,522
Obiective turistice promovate M3 ,207 ,764 ,160 ,790 ,160 ,160 ,143 ,522 1,000 ,522 ,522 ,522
Resurse naturale (nr. de rezervatii) O1 ,251 ,402 ,019 ,127 ,047 ,420 ,803 ,339 ,420 ,420 ,057
Resurse antropice (Etnofolclorice) O1 ,251 ,069 ,616 ,453 ,783 ,861 ,031 ,443 ,861 ,861 ,017
Resurse antropice (Monumente si vestigii
arheologice, muzee) O1 ,402 ,069 ,263 ,964 ,248 ,295 ,075 ,868 ,295 ,295 ,125
Resurse antropice (Alte evenimente locale) O1 ,019 ,616 ,263 ,161 ,478 ,099 ,808 ,764 ,099 ,099 ,566
Structuri de agreme nt O1
Suprastructura (alimentare apa) O1 ,127 ,453 ,964 ,161 ,027 ,868 ,426 ,764 ,868 ,868 ,903
Suprastructura (canalizare) O1 ,047 ,783 ,248 ,478 ,027 ,708 ,701 ,326 ,708 ,708 ,213
Infrastructura turistica (facil tiati cazare) O1 ,420 ,861 ,295 ,099 ,868 ,708 ,728 ,536 ,000 0,000 ,611
Investitii de capital în turism O1
Ocupatii traditionale O1 ,803 ,031 ,075 ,808 ,426 ,701 ,728 ,527 ,728 ,728 ,455
Dotari sportive O1 ,339 ,443 ,868 ,764 ,764 ,326 ,536 ,527 ,536 ,536 ,778

245 Factor Destinatie Resurse
naturale (nr.
de rezervatii) Resurse
antropice
(Etnofolclori
ce) Resurse antropice
(Monu mente si vestigii
arheologice, muzee) Resurse antropice
(Alte evenimente
locale) Structuri de
agrement Suprastructu
ra
(alimentare
apa) Suprastructu
ra
(canalizare) Infrastructur
a turistica
(faciltiati
cazare) Investitii
de capital
în turism Ocupatii
traditi onale Dotari
sportive Numar
turisti Perioada de
concentrare a
turistilor Obiective
turistice
promovate
Numar turisti O1 ,420 ,861 ,295 ,099 ,868 ,708 ,000 ,728 ,536 ,000 ,611
Perioada de concentrare a turistilor O1 ,420 ,861 ,295 ,099 ,868 ,708 0,000 ,728 ,536 ,000 ,611
Obiective turistic e promovate O1 ,057 ,017 ,125 ,566 ,903 ,213 ,611 ,455 ,778 ,611 ,611
Resurse naturale (nr. de rezervatii) O2 ,541 ,541 ,178 ,026 ,010 ,312 ,890
Resurse antropice (Etnofolclorice) O2 ,541 ,704 ,056 1,000 ,413 ,178 ,861
Resurse antropice (Monumente si vestigii
arheologice, muzee) O2 ,541 ,704 ,704 ,261 ,413 ,541 ,089
Resurse antropice (Alte evenimente locale) O2 ,178 ,056 ,704 ,599 ,226 ,061 ,861
Structuri de agrement O2
Suprastructura (alimentare apa) O2 ,026 1,000 ,261 ,599 ,012 1,000 ,810
Suprastructura (canalizare) O2 ,010 ,413 ,413 ,226 ,012 ,615 ,884
Infrastructura turistica (faciltiati cazare) O2
Investitii de capital în turism O2
Ocupatii traditionale O2
Dotari sportive O2 ,312 ,178 ,541 ,061 1,000 ,615 ,472
Numar turisti O2
Perioada de concentrare a turistilor O2
Obiective turistice promovate O2 ,890 ,861 ,089 ,861 ,810 ,884 ,472
Resurse naturale (nr. de rezervatii) V1 ,000 ,077 ,120 ,035 ,645 ,545 0,000 0,000 ,760 ,133 ,000 0,000 ,545
Resurse antropice (Etnofolclorice) V1 ,000 ,156 ,156 ,097 ,703 ,771 ,000 ,000 ,950 ,326 ,000 ,000 ,474
Resurse antropice (Monumente si vestigii
arheologice, muzee) V1 ,077 ,156 ,176 ,486 ,286 ,150 ,077 ,077 ,645 ,356 ,077 ,077 ,545
Resurse antropice (Alte evenimente l ocale) V1 ,120 ,156 ,176 ,217 ,424 ,115 ,120 ,120 ,896 ,245 ,120 ,120 ,545
Structuri de agrement V1 ,035 ,097 ,486 ,217 ,486 ,356 ,035 ,035 ,645 ,010 ,035 ,035 ,356
Suprastructura (alimentare apa) V1 ,645 ,703 ,286 ,424 ,486 ,010 ,645 ,645 ,645 ,356 ,645 ,645 ,545
Suprastructura (canalizare) V1 ,545 ,771 ,150 ,115 ,356 ,010 ,545 ,545 ,545 ,217 ,545 ,545 ,896
Infrastructura turistica (faciltiati cazare) V1 0,000 ,000 ,077 ,120 ,035 ,645 ,545 0,000 ,760 ,133 ,000 0,000 ,545
Investitii de capita l în turism V1 0,000 ,000 ,077 ,120 ,035 ,645 ,545 0,000 ,760 ,133 ,000 0,000 ,545
Ocupatii traditionale V1 ,760 ,950 ,645 ,896 ,645 ,645 ,545 ,760 ,760 ,545 ,760 ,760 ,133
Dotari sportive V1 ,133 ,326 ,356 ,245 ,010 ,356 ,217 ,133 ,133 ,545 ,133 ,133 ,217
Numar turisti V1 ,000 ,000 ,077 ,120 ,035 ,645 ,545 ,000 ,000 ,760 ,133 ,000 ,545
Perioada de concentrare a turistilor V1 0,000 ,000 ,077 ,120 ,035 ,645 ,545 0,000 0,000 ,760 ,133 ,000 ,545
Obiective turistice promovate V1 ,545 ,474 ,545 ,545 ,356 ,545 ,896 ,545 ,545 ,133 ,217 ,545 ,545
Resurse naturale (nr. de rezervatii) V2 ,043 ,782 ,095 ,011 1,000 ,389 ,270 ,270 ,644 ,389 ,096 ,270 ,339
Resurse antropice (Etnofolclorice) V2 ,043 ,126 ,032 ,000 ,460 ,436 ,064 ,064 ,917 ,436 ,008 ,064 ,211
Resurse antropice (Monumente si vestigii
arheologice, muzee) V2 ,782 ,126 ,481 ,321 ,128 ,443 ,631 ,631 ,533 ,443 ,483 ,631 ,016
Resurse antropice (Alte evenimente locale) V2 ,095 ,032 ,481 ,090 ,857 ,567 ,188 ,188 ,079 ,776 ,116 ,188 ,793
Structuri de agrement V2 ,011 ,000 ,321 ,090 ,676 ,506 ,016 ,016 ,588 ,167 ,001 ,016 ,387
Suprastructura (alimentare apa) V2 1,000 ,460 ,128 ,857 ,676 ,027 ,533 ,533 ,418 ,317 ,548 ,533 ,359
Suprastructura (canalizare) V2 ,389 ,436 ,443 ,567 ,506 ,027 ,624 ,624 1,000 ,098 ,908 ,624 ,132
Infrastructura turistica (faciltiati cazare) V2 ,270 ,064 ,631 ,188 ,016 ,533 ,624 0,000 ,418 ,624 ,000 0,000 ,359
Investitii de capital în turism V2 ,270 ,064 ,631 ,188 ,016 ,533 ,624 0,000 ,418 ,624 ,000 0,000 ,359
Ocupatii traditionale V2 ,644 ,917 ,533 ,079 ,588 ,418 1,000 ,418 ,418 1,000 ,435 ,418 ,816
Dotari sportive V2 ,389 ,436 ,443 ,776 ,167 ,317 ,098 ,624 ,624 1,000 ,401 ,624 ,776
Numar turisti V2 ,096 ,008 ,483 ,116 ,001 ,548 ,908 ,000 ,000 ,435 ,401 ,000 ,730
Perioada de concentrare a turistilor V2 ,270 ,064 ,631 ,188 ,016 ,533 ,624 0,000 0,000 ,418 ,624 ,000 ,359
Obiective turistice promovate V2 ,339 ,211 ,016 ,793 ,387 ,359 ,132 ,359 ,359 ,816 ,776 ,730 ,359
Notă: Corelații semnifica tive la un prag de 0.05 (2 -tailed