Rezultate obținute și discuții [304954]

Capitolul V

Rezultate obținute și discuții

5.1. Rezultate experimentale obținute la cultura în seră

Pe durata ciclului experimental s-au desfășurat activități de cercetare specifice pentru determinarea influenței regimului de irigare asupra elementelor care determină productivitatea culturii de tomate în seră.

5.1.1. Influența regimului de irigare asupra creșterii în înălțime a tomatelor

Talia plantei este un indicator morfologic care indică starea de sănătate a plantei precum și potențialul de producție. Din acest motiv cercetările au urmărit dinamica acestui indicator pentru fiecare variantă experimentală în parte.

5.1.1.1 Rezultate obținute în anul 2014

Creșterea plantelor de tomate în înălțime a fost diferită de la o [anonimizat] (Jiffy) și vată minerală cele mai mari creșteri în înălțime comparativ cu restul variantelor cultivate pe substrat de perlit. Cea mai mare înălțime a plantelor a fost întregistrată la V2 Jiffy de 231,4 cm la norma de fertirigare a, urmată de varianta cultivată pe vată minerală 221,2 cm. Cea mai mică înălțime a fost înregistrată la varianta plantată pe substratul de Perlit 5 mm saltele de 30 l aceasta a fost de 198,3 cm (tabelul )

Tabelul 5.1.

Dinamica creșterii în înălțime a [anonimizat] – 2014 în cazul variantei de irigare a

În cazul variantei la care am aplicat norma de irigare b am constatat că înălțimea plantelor a fost mai mare comparativ cu varianta la cate am aplicat norma de fertirigare a. Cea mai mică înălțime a fost înregistrată la VPerlit 4 mm saltele de 30 l de 201,80 cm. Din datele prezentate în tabelul putem remarca că la variantele cultivate pe substraturile de vată minerală și Jiffy înălțimea plantelor a fost mai mare comparativ cu restul variantelor cultivate pe perlit. Cea mai mare înălțime a fost înregistrată la varianta cultivată pe substrat de Jiffy de 273,6 cm.

Tabelul 5.

Dinamica creșterii în înălțime a [anonimizat] – 2014 în cazul variantei de irigare b

În cazul aplicării normei de fertirigare c, înălțimea plantelor a fost de asemenea mai mare la variantele cultivate pe substraturile de vată minerală (de 247 cm) și Jiffy (de 276,22 cm). Și în acest caz plantele cultivate pe substrat de perlit au prezentat înălțimi mai mici. Cea mai mică înălțime a plantelor de tomate s-a înregistrat la varianta cultivată pe Perlit 4 mm saltele de 30 l aceasta fiind de 188,90 cm, tabelul .

Tabelul 5.

Dinamica creșterii în înălțime a [anonimizat] – 2014 în cazul variantei de irigare c

[anonimizat] a,b și c [anonimizat] a plantelor după 110 zile de la plantare. Se remarcă variantele la care am folosi norma de fertirigare b.

Figura 5.1.2. Înălțimea plantelor de tomate la finalul culturii în anul 2014

Analizând ritmul mediu de creștere al plantelor pentru cele trei variante de fertirigare am putut constata că în medie varianta la care am aplicat norma de fertirigare b a prezentat un ritm mai mare de creștere comparativ cu restul normelor de fertirigare a respectiv b (tabelul ).

Tabelul

Ritmul mediu de creștere în înălțime al plantelor de tomate în seră în anul 2014

Figura 5.1.3. Aspect din seră la înființarea culturii de tomate pe variante experimentale

Figura 5.1.4. Aspectul culturii de tomate pentru variante de fertirigare cu norma b.

Din figura 5.5. se remarcă diferențele evidente privind fructificarea. La varianta cultivată pe perlit de 4 mm la care am aplicat norma de fertirigare b pe plantă erau deja formate un număr d 2 inflorescențe, în timp ce la variantele de substrat Jiffy și vată minerală pe plantă nu erau fructe legate în inflorescență.

Figura 5.1.5. Diferențe privind creșterea și fructificarea tomatelor pe substrat de Perlit și Jiffy în anul 2014

Fin figura 5.1.6. se remarcă diferențele privind dezvoltarea fructelor în inflorescență – pentru norma de fertirigare b.

Figura 5.6.

Din fig. 5.1.7.se constată că în privința creșterii în înălțime a existat o corelație strâns, directă și pozitivă cu norma de udare (R² = 0,9848) în cazul substratului de vată minerală. Deci, o cantitate de soluție nutritivă mai mare determină o creștere vegetativă mai mare.

Fig. 5.1.7. Influența normei de irigareasupra creșterii în înălțime a plantelor de tomatepe substratul de vată minerală

Din fig. 5.1.8., putem constata că în cazul corelației între norma de udare și substratul de cultură Jiffy a fost înregistrată o corelație semnificativă (R² = 0,7937).

Fig. 6.1.8. Influența normei de irigareasupra creșterii în înălțime a plantelor de tomatepe substratul substrat Jiffy

Din analiza corelaților efectuate între norma de udare și creșterea plantelor pe substratul Perlit 4 mm saltele de 30 l în anul 2014, am putut constata că norma de udare a influențat negativ creșterea vegetativă (R² = 0,513) .Explicația acestui efect constă în saturarea substratului de cultură cu soluție nutritivă ceea ce a produs evacuarea totală a aerului din substrat și a determinat reducerea intensității proceselor fiziologice la nivelul rădăcinilor precum și pe seama reducerii intensității respirației celulelor.

Fig. 5.1.9. Influența normei de irigareasupra creșterii în înălțime a plantelor de tomatepe substratul substrat Perlit 4 mm saltele de 30 l

În cazul corelației privind înălțimea plantelor și norma de fertirigare am constatat pentru substratul Perlit 4 mm saltele de 15 l o legătură semnificarivă R2=0,4678 (figura ).

Fig. 5.1.10 Influența normei de irigare asupra creșterii în înălțime a plantelor de tomate pe substratul Perlit 4 mm saltele de 15 l

5.1.1.2. Rezultate obținute în anul 2015

În anul 2015 înălțimea plantelor de tomate în cazul variantei la care am aplicat norma de fertirigare a a fost cuprinsă între 220,4 cm la plantele cultivate pe substratul de Perlit 5 mm saltele de 30 l și 257,7 cm la tomatele cultivate pe substrat de vată minerală, tabelul

Tabelul 5.

Dinamica creșterii în înălțime a plantelor de tomate – hibridul Cyndel seră – 2015 în cazul variantei de irigare a

În cazul variantei la care am aplicat norma de fertirigare b plantele au prezentat înălțimi cuprinse între 255,55 cm la tomatele cultivate pe substratul de Perlit 5 mm saltele de 30 l și 286,25 cm la tomatele cultivate pe substrat de Jiffy (tabelul ).

Tabelul 5.

Dinamica creșterii în înălțime a plantelor de tomate – hibridul Cyndel seră – 2015 în cazul variantei de irigare b

În cazul normei de fertirigare c plantele de tomate au prezentat înălțimi cuprinse între 230,0 cm la substratul Perlit 5 mm saltele de 30 l și 283,4 cm la substratul Jiffy. (tabelul ).

Tabelul 5.

Dinamica creșterii în înălțime a plantelor de tomate – hibridul Cyndel seră – 2015 în cazul variantei de irigare c

Analizând ritmul mediu de creștere al plantelor de tomate în anul 2015 am putut constata că în cazul aplicării normei de fertirigare b ritmul mediu de creștere al tomatelor a fost mai mare comparativ cu plantele la care am aplicat normele a și c (tabelul ).

Tabelul

Ritmul mediu de creștere în înălțime al plantelor de tomate în seră în anul 2015

În anul 2015 am constatat că au existat diferențe între plantele de tomate în funcție de norma de fertirigare. Se remarcă la varianta la care am aplicat norma de fertirigare b că s-a înregistrat cea mai mare înălțime a plantelor comparativ cu restul variantelor la care am folosit normele de fertirigare a și c (figura 5.1.11.).

Figura 5.1.11. Înălțimea plantelor de tomate în anul 2015

În anul 2015 am putut constata că între diferitele norme de udare a existat o corelație bună (R² = 0,8262) ceea ce demonstrează că o cantitate de soluție nutritivă mai mare determină creșterea vegetativă (fig. )

Fig. 5.1.12. Corelația dintre înălțimea plantelor și cantitatea de soluție administrată la cultura de tomate – substrat de vată minerală în anul 2015

Din fig. 5.1.13. se constataâă că în cazul corelației între norma de udare și substratul de cultură Jiffy a fost înregistrată o corelație pozitivă,semnificativă,caracterizată prin R² = 0,7041 în anul 2015.

Fig. 5.1.13. Influența normei de irigareasupra creșterii în înălțime a plantelor de tomatepe substratul substrat Jiffy

Din analiza corelaților dintre norma de udare și creșterea plantelor pe substratul Perlit 4 mm saltele de 30 l am constatat că a existat o corelație crescătoare,pozitivă,semnificativă (R² = 0,5085), fig. 5.1.14.

Fig. 5.1.14. Influența normei de irigareasupra creșterii în înălțime a plantelor de tomatepe substratul substratPerlit 4 mm saltele de 30 l

În cazul variantei cultivate pe substrat de perlit de 4 mm, saltele de 15 l, din corelația dintre tipul de substrat –norma de udare și creșterea tomatelor am constatat că în anul 2015 valoarea corelației a fost R² = 0,665ceea ce arată o influență semnificativă a factorilor experimentali, fig. 5.1.15.

Fig.5.1.15. Influența normei de irigareasupra creșterii în înălțime a plantelor de tomatepe substratul substratPerlit 4 mm saltele de 15 l

5.1.1.3. Rezultate medii obținute pe durata ciclului experimental 2014-2015

Rezultatele obținute în privința creșterii plantelor în înălțime în condițiile de cultură în seră au arătat că au existat diferențe între variantele experimentale fertirigate cu norma a. Astfel, variantele cultivate pe substrat de vată minerală (V1 și Jiffy (V2) au prezentat creșteri vegetative mai mari comparativ cu restul variantelor atât în anul 2014 cât și în 2015. Cea mai mică creștere în înălțime de 198,2 cm a fost înregistrată la V5 (saltele umplute cu perlit de 5 mm și cu un volum de 30 l) în anul 2014 și de 220,4 cm în anul 2015 după 110 zile de la plantare, figurile și 5.1.16. și 5.1.17.

Fig.5.1.16. Influența normei de irigare a asupra creșterii în înălțime a plantelor de tomate

Fig. 5.1.17. Influența normei de irigare a, b și c asupra creșterii în înălțime a plantelor de tomate

În cazul variantei irigate cu norma de udare b s-a constatat o creștere în înălțime mai mare pe diferitele tipuri de substrat, cele mai mari creșteri în înălțime au fost înregistrate tot la variantele V1 și V2 cultivate pe substrat de vată minerală și Jiffy.Cea mai mare creștere în înălțime de 273,6 cm a fost obținută la V2 (substrat Jiffy) în anul 2014 și de 286,25 cm la V2 în anul 2015. Cele mai mici creșteri în înălțime de 201,4 cm au fost înregistrate la V 4 (perlit de 4 mm –saltele de 30l) în anul 2014 și de 255,55 cm în 2015 la V5 (fig. 5.1.18. ).

Fig. 5.1.18. Influența normei de irigare b asupra creșterii în înălțime a plantelor de tomate

În cazul variantei irigate cu norma c se constată că înălțimea plantelor nu a prezentat diferențe semnificative între variante. Substratul a reținut cantitatea necesră iar restul soluției a fost eliminată prin dren. S-a obținut cea mai mare creștere în înălțime la V2 (Jiffy) de 276, 2 cm în anul 2014 și de 283,4 cm în 2015. Cea mai mică creștere în înălțime a fost înregistrată la V 5 de 190,3 cm în anul 2014 și 230,0 cm în anul 2015 (figura 5.1.19.).

Figura 5.1.19. Influența normei de irigare c asupra creșterii în înălțime a plantelor de tomate

Din analiza corelațiilor pe datele medii a anilor 2014 – 2015 putem aprecia că pentru variantele cultivate pe substraturile de vată minerală și Jiffy valorile coeficienților de corelație au fost R² = 0,7156 respectiv R² = 0,6459 (figurile 5.1.20.)

Fig.5.1.20. Corelația dintre înălțimea plantelor și cantitatea de soluție administrată la cultura de tomate – substrat vată minerală media 2014-2015

Fig. Corelația dintre înălțimea plantelor și cantitatea de soluție administrată la cultura de tomate – substrat Jiffy media 2014-2015

Pentru substratul de perlit de 4 mm și capacitatea saltelelor de 30 l cât și de 15 l se constată că norma de udare diferită nu a influențat înălțimea plantelor de tomate. Coeficienții de corelație fiind de R² = 0,027 la capacitatea saltelei de 30 l respectiv R² = 0,0068 în cazul saltelelor cu capacitatea de 15 l (figurile ).

Fig. Corelația dintre înălțimea plantelor și cantitatea de soluție administrată la cultura de tomate – substrat Perlit 4 mm saltele de 30 l media 2014-2015

Fig. Corelația dintre înălțimea plantelor și cantitatea de soluție administrată la cultura de tomate – substrat Perlit 4 mm saltele de 15 l media 2014-2015

În cazul variantelor la care am folosit saltelele de perlit de 5 mm din corelațiile efectuate pentru a evidenția influența normei de fertirigareasupra înălțimii plantelor am constatat că influența a fost mică R² = 0,0002 la saltelele de 30 l și R² = 0,2443 la saltelele de 15 l (figurile ).

Fig. Corelația dintre înălțimea plantelor și cantitatea de soluție administrată la cultura de tomate – substrat Perlit 5 mm saltele de 30 l media 2014-2015

Fig. Corelația dintre înălțimea plantelor și cantitatea de soluție administrată la cultura de tomate – substrat Perlit 5 mm saltele de 15 l media 2014-2015

Prin prelucrarea statistică a datelor medii pe 2014-2015 privind creșterea în înălțime a plantelor de tomate în seră am putut constata că normei de fertirigareîn funcție și tipul de substrat au influențat creșterea în înălțime.

Pe baza analizei rezultatelor privind efectul variabilității normei de fertirigareasupra înălțimii plantelor de tomate în seră am putut constata că în cazul normei de fertirigarea înălțimea plantelor de tomate a prezentat din punct de vedere statistic o influență foarte semnificativă față de media experienței în cazul V1. Diferențe de creștere statistic nesemnificatve față de media experienței au fost înregistrate la variantele 4 și 6. În cazul variantelor 3 și 5 am înregistrat cele mai mici înălțimi ale plantelor susținute și statistic prin semnificații negativ foarte semnificative (tabel ).

Întrucât în cultura tomatelor din sere sau solarii se pracică în majoritatea cazurilor pe substraturile de vată minerală am analizat această variantă luând ca martor V1. În acest caz am observat că aproape toate variantele cu excepția variantei 2 au prezentat creșteri în înălțime mici susținute statistic prin semnificații negativ distinct semnificative (tabel ).

În cazul aplicării normei de fertirigareb am remarcat din punct de vedere statistic diferențe negativ foarte semnificative în cazul variantei 3 și negativ distinct semnificative în cazul variantelor 4, 5 și 6 față de varianta 1 luată ca martor (tabelul ).

Analizând d.p.d.v. statistic înălțimea plantelor de tomate, luând ca martor media experienței, am constatat că varianta 2 a prezentat o diferență distinct semnificativă. În cazul variantelor 4, 5 și 6 diferențele față de media experienței au fost nesemnificative (tabel ).

În cazul variantei la care am aplicat norma de udare c am constatat că au existat diferențe între tipurile de substrat. În cazul V2 diferența a fost distinct semnificativă față de martorul V1. La variantele 3,4 și 5 s-au înregistrat diferențe negativ foarte semnificative (tabelul ).

Am observat că în cazul în care am luat ca martor media experienței diferențele au fost statistic foarte semnificative la V2 și negativ foarte semnificative la variantele 3 și 5. Înălțimea plantelor de tomate la varianta 3 a fost cu 20,79% mai mică față de media experienței, iar la varianta 5 cu 28,74% (tabel ).

5.1.2. Influența regimului de irigare asupra numărului de fructe pe plantă

Unul din elementele de productivitate al culturilor legumicole îl constituie numărul de fructe din inflorescență, indice caracteristic pentru fiecare soi în parte dar foarte dependent de condițiile de cultură.

Analiza varianței rezultatelor privind efectul variabilității normei de fertirigare asupra numărului de fructe la tomate în seră – 2014/2015

Numărul de fructe format pe plantă a fost influențat statistic nesemnificativ în funcție de tipul de substrat. Diferențele între variante au fost mici. La varianta 6 diferența a fost de doar cu 4,02% mai mică față de varianta martor – media experienței. Cea mai mare diferență a fost înregistrată la V 3 cu 2,79% mai mult (tabelul ).

Analiza statistică privind numărul de fructe format pe plantă pe datele medii 2014-2015 ne arată că nu au existat diferențe semnificative între variantele experimentale în cazul aplicării normei de fertirigarea. Semnificația experienței a fost nesemnificativă atât pentru varianta la care am luat ca martor media experienței cât și în cazul in care am folosit ca martor V1 (substratul de vată minerală). Am putut aprecia că norma de udare a nu a influențat numărul de fructe în cazul cultivării pe substraturile nutritive.

Analizând statistic variantele experimentale la care am aplicat norma de udare b am constata că nici în cazul acestei variante nu au existat statistic diferențe privind numărul de fructe formate pe plantă (tabelul ).

În tabelul sunt prezentate datele privind diferențele d.p.d.v. statistic între tipurile de substrat și numărului total de fructe formate pe plantă. Remarcăm că, în cazul în care am analizat datele luând ca martor varianta 1 am obținut tot diferențe nesemnificative statistic (tabel ).

În cazul aplicării normei de fertirigare c, am constatat pe baza datelor analizate statistic că nu au existat diferențe semnificative între tipurile de substrat indiferent de martorul luat în calcul ( media experienței sau varianta 1 vată minerală), tabelul și tabelul .

Tabel

Sinteza rezultatelor pentru numărul de fructe în cazul normei de fertirigarec

Martor media experienței

–––––––––––––––––––––-

VARIANTA numărul

de fructe DIFERENTA SEMF

(cm ) (cm) (%)

––––––––––––––––––––––––––

V( 0 ) MEDIA 33.48 0.48 101.46 N

V( 1 ) 33.00 0.00 100.00 Mt

V( 2 ) 34.00 1.00 103.03 N

V( 3 ) 34.70 1.70 105.15 N

V( 4 ) 33.80 0.80 102.42 N

V( 5 ) 33.00 0.00 100.00 N

V( 6 ) 32.40 -0.60 98.18 N

––––––––––––––––––––––

DL5% = 9.450 DL5% in % = 28.6364

DL1% = 14.820 DL1% in % = 44.9091

DL01% = 25.220 DL01% in %= 76.4242

––––––––––––––––––––––

5.1.3. Producția totală de tomate obținută în variantele experimentale

5.1.3.1. Rezultate obținute în anul 2014

Analizând datele privind producția totală pe plantă (g/plantă) am putut constata că cea mai mare cantitate de fructe recoltate pe plantă s-a înregistrat la varianta la care am folosit norma de fertigare b. Producțiile realizate pe plantă au fost mai mari comparativ cu variantele la care am folosit normele de udare a și c, acestea fiind diferite și în funcție de substratul folosit. În cazul substraturilor de vată minerală și Jiffy producțiile obținute pe plantă au fost de 3927,2 kg respectiv 2,896 kg. În cazul variantelor la care am folosit perlit am obținut cea mai mare producție la V3 (perlit de 4 mm și saltele de 30 l.), iar cea mai mică producție la V6 (perlit de 5 mm și saltele de 15l) de doar 3,563 kg/plantă (fig. ).

Fig. Influența normei de fertigare asupra producției totale de tomate în anul 2014

Dacă facem o analiză a producției realizate pe plantă la variantele experimentale se constată că față de varianta la care am folosit norma de udare a diferențele de producție au fost următoarele:

în cazul substratului de vată minerală s-a obținut la varianta de udare b un spor de producție de 12% iar la varianta de udare c doar 4,8%;

– la substratul Jiffy, la varianta irigată cu norma de udare b, producția realizată pe plantă

a fost cu 12,8% mai mare față de norma a, iar la varianta la care am folosit norma de

udare c cu 10,0% mai mare față de norma a;

la variantele cultivate pe substrat de perlit s-a obținut cel mai mare spor de producție la varianta V3 – Perlit 4 mm saltele de 30 l, de 19,1% față de varianta la care s-a aplicat norma de udare a. De asemenea, tot la această variantă în cazul aplicării normei de fertirigare c s-a obținut un spor de producție față de varianta la care am folosit norma de udare a de 16,6%;

cele mai mici sporuri de producție au fost obținute la varianta de substrat V5 – Perlit 5 mm saltele de 30 l,de doar 7,6%, la aplicarea normei de fertirigareb, respectiv de 6,1% la norma de udare c comparativ cu varianta de udare cu norma a (tabel ).

Tabel

Analiza procentuală a datelor privind sporul de producție în anul 2014

Corelația efectuată între tipul de substrat, producțiile realizate pe plantă și norma de udare a au scos în evidență faptul că tipul de substrat a influențat a influențat semnificativ producția (fig. ).

Fig. Influența tipului de substrat asupra producției de tomate la varianta la care s-a aplicat norma de udare a în anul 2014

În cazul aplicării normei de fertirigareb, am putut remarca că a existat o influențădescrescătoare a producției în funcție de tipul de substrat relația fiindde R² = 0,8239 (fig. ).

Fig. Influența tipului de substrat asupra producției de tomate la varianta la care s-a aplicat doza de udare b în anul 2014

În cazul corelației efectuate între tipul de substrat x producția totală x norma de udare c am putut constata că a existat o corelație nesemnificativă, R² = 0,3357 (fig. ).

Fig. Influența tipului de substrat asupra producției de tomate la varianta la care s-a aplicat doza de udare c în anul 2014

Figura Aspectul culturii de tomate în seră în cazul normei de fertirigare b – substrat de perlit și Jiffy

Figura Aspectul culturii de tomate pe substrat de perlit de 4 mm si fertirigate cu norma b.

Figura Aspectul culturii de tomate cultivate pe substratul de vată minerală și perlit de 5 mm, fertirigate cu norma b.

Figura Aspectul culturii de tomate cultivate pe perlit de 5 mm la norma de fertirigare b

În fig. sunt prezentate datele privind atât producția totală cât și cea obținută până la data de 30 mai pe anul 2014 pe diferitele tipuri de substrat de cultură în condițiile aplicării normei a. Cea mai mare producție totală a fost înregistrată la V1 pe substrat de vată minerală (3492,4 g/plantă). În cazul acestei variante producția obținută până la data de 30 mai 2014 a fost de doar 196,11 g/plantă întrucât la această variantă cât și la varianta cultivată pe substrat de Jiffy fructificarea a fost datorată unei creșteri vegetative mai mari în detrimentul formării fructelor.

Fig. Influența normei de fertirigare a asupra producției timpurii și totale

În cazul aplicării unei doze mai mari de udare (norma b) am constatat că în anul 2014 atât producția totală cât și cea până la 30 mai a fost mai mare față de prima variantă de udare în cazul substratului de vată minerală. Cea mai mare producție a fost înregistrată la varianta 3 (perlit de 4 mm și saltele de 30 l capacitate) aceasta fiind de 3,959 kg/plantă. Tot la această variantă producția obținută până la data de 1 iunie a fost cea mai mare, de 1,603 kg/plantă. Cele mai mici producții au fost remarcate la variantele cultivate pe substrat de perlit de 4 mm și saltele de 15 l și la variantele de perlit de 5 mm (fig. ).

Fig. Influența normei de fertirigareb asupra producției timpurii și totale în anul 2014

În cazul aplicării normei de fertirigarecproducțiile totale obținute au fost de 3,507 kg/plantă la varianta 6 (perlit de 5 mm și saltele de 15 l) și 3,877 kg/plantă la V 3 (perlit de 4 mm și saltele de 30 l). Producția timpurie (realizată până la 1 iunie 2014) a prezentat cele mai mari valori la varianta 3 (perlit de 4 mm și saltele de 30 l), iar cele mai mici valori la V1 substrat de vată minerală, fig.

Fig. Influența normei de fertirigarec asupra producției timpurii și totale în anul 2014

Din analiza datelor privind producția totală, timpurie și procentul producției timpurii din producția totală am putut constata că în anul 2014 au existat diferențe între variantele de udare.

În tabelul sunt prezentate datele privind producția timpurie și totală pe plantă dar și evaluată la 1 ha cultură de tomate .

Tabelul

Sinteză privind producția de tomate din seră în funcție norma de fertirigare și tipul de substrat pentru anul 2014

În fig. sunt prezentate datele privind procentul producției timpurii (30 mai 2014) și producția totală în cazul aplicării celor 3 variante de udare. Remarcăm că cel mai mare procent al producției timpurii a fost realizat la varianta 3 pe substrat de perlit de 4 mm și saltele de 30 l în cazul aplicării celor 3 norme de udare, însă putem remarca că prin aplicarea unor doze scăzute de soluție nutritivă (norma a) procentul producției timpurii a fost cel mai mare de 42,94%. În urma analizării datelor privind producția timpurie am putut de asemenea, constata că la substratul de perlit s-au înregistrat cele mai mari procente ale producției timpurii.

Fig. Procentul producției timpurii față de producția totală la tomatele cultivate în seră

5.1.3.2. Rezultate obținute în anul 2015

În anul 2015 au fost obținute producții cuprinse între 4,627 kg/plantă la V3 (perlit de 4 mm și saltele de 30 l) și 4,381 kg/plantă la varianta cultivată pe vată minerală în cazul variantei la care am aplicat norma de udare a. În cazul normei de fertirigarebam putut constata că s-au obținut cele mai mari producții comparativ cu restul variantelor de udare ași c, valorile producției pe plantă au fost de 4,998 kg/plantă la V3 și 4,754 kg/plantă la V1 (vată minerală). În cazul normei de fertirigarecam putut constata că în cazul unor variante s-au realizat producții mai mari, la V2 Jiffy.

Fig. Producțiile totale realizate în anul 2015 în funcție de norma de udare aplicată

Corelațiile efectuate pentru a determina cum a influențat regimul de irigare și tipul de substrat asupra producției totale de tomate în cazul aplicării celor trei norme de udare au arătat că nu a existat o corelație semnificativă astfel varianta a a prezentat o valoare a coeficientului de corelație R² = 0,0087, în cazul normei b de R² = 0,0152, iar în cazul normei cde R² = 0,1174 (fig, , , , ).

Fig. Influența substratului asupra producției totale obținută la variante cu norma de udare a

Fig. Influența substratului asupra producției totale obținută la variante cu norma de fertirigare b

Fig. Influența substratului asupra producției totale obținută la variante cu norma de fertirigare c

Fig. Producția timpurie și producția totală realizată în anul 2015 la

varianta de fertirigare a

Datele obținute la varianta de udare a au arătat că producția realizată până la data de 30 mai a fost cuprinsă între 18,82% la varianta de substrat Jiffy și de 60,77 la varianta Perlit de 5 mm și saltele de 30 l.

Fig. Procentul producției realizate până la data de 30 mai 2015

la varianta de fertirigare a

În cazul aplicării normei de fertirigareb am constatat că până la data de 30 mai 2015 am obținut un procent cuprins între 25% la varianta cultivată pe vată minerală și 80,45% la varianta cultivată pe substrat de perlit de 4 mm și un volum al saltelei de 30 l (fig. ).

Fig. Procentul producției realizate până la data de 30 mai 2015

la varianta de fertirigare b

În cazul aplicării normei de fertirigarecam constatat că până la data de 30 mai 2015 am obținut un procent cuprins între 16,91%% la varianta cultivată pe vată minerală și 80,45% la varianta cultivată pe substrat de perlit de 4 mm și un volum al saltelei de 30 l (fig. ).

Fig. Procentul producției realizate până la data de 30 mai 2015

la varianta de fertirigare c

Analizând datele medii privind producția realizată putem observa că cea mai mare producție a fost obținută la varianta 3 (perlit de 4 mm saltea de 30 l) cu norma de udare b. Cele mai mici valori ale producțiilor totale s-au obținut în cazul aplicării variantei cu norma a (fig. )

a. b.

Figura Fructe de tomate la varianta cu norma de fertirigare b

(a. Substrat de perlit de 4 mm; b. Substrat de Jiffy) anul 2015

Figura Fructe de tomate recoltate la varianta cultivată pe perlit de 4 mm la norma de fertirigare b.

Figura Aspectul plantelor în cazul variantei substrat de perlit de 4 mm saltele de 15 l la care am aplicat norma de fertirigare a.

Figura Aspectul plantelor în cazul variantei substrat de perlit de 4 mm saltele de 15 l la care am aplicat norma de fertirigare b.

În figura sunt prezentate datele privind producția totală evaluată la 1 ha cultură, pentru cele trei variante de fertirigare. Se remarcă varianta cultivată pe substratul perlit 4 mm cu producția cea mai mare de 133.280 kg/ha în cazul aplicării normei de fertirigare b. Cele mai mici producții totale au fost obținute la norma de fertirigare a urmată de norma de fertirigare c.

Figura Producția totală evaluată la 1 ha cultură – pentru anul 2015

5.1.3.3. Rezultate medii obținute pe durata ciclului de cercetare 2014-2015

Datele medii privind producția evaluată la 1 ha cultură de tomate în seră sunt prezentate în figurile ..

Producțiile obținute la varianta la care am aplicat norma de fertirigare b au fost mai mari comparativ cu restul variantelor la care am aplicat normele de fertirigare a și c.

În cazul variantei la care am aplicat norma de fertirigare a producțiile totale obținute în seră au fost de 101,880 t/ha la V 6 – perlit de 5 mm pe saltele de 15 l și 106,032 t/ha la varianta 3 – perlit de 4 mm (saltele de 30 l.

La varianta la care am aplicat norma de fertirigare c producțiile totale evaluate la 1 ha cultură au fost de 107,469 t/ha la V6 (perlit de 5 mm și saltea de 15 l) și de116,964 t/ha la V3 (perlit de 4 mm saltele de 30 l) . Pentru varianta la care am aplicat norma de frtirigare b producțiile au fost cuprinse între 111,244 la V6 (perlit de 5 mm și saltea de 15 l) și 119,426 t/ha la V3 (perlit de 4 mm saltele de 30 l) .

Figura Producțiile totale medii obținute în cultura de tomate în seră în perioada 2014-2015

Figura Producțiile totale evaluate la 1 ha cultură (t/ha) pentru cele trei norme de fertirigare

Din analiza datelor medii pe cei doi ani de experimentare am putut observa că în cazul normei de fertirigarea s-a remarcat o influență în cazul normelor de udare a și b (R² = 0,5122 la norma ași R² = 0,4885 la norma b), fig, , , .În cazul normei de fertirigarecorelația a fost nesemnificativă,R² = 0,249, fig. .

Fig. Relația dintre tipul de substrat x producția totală x norma de udare a

Fig. Relația dintre tipul de substrat x producția totală x norma de udare b

Fig. Relația dintre tipul de substrat x producția totală x norma de udare c

Analizând comparativ procentul producției realizate până la data de 30 mai (producția timpurie) am constatat că în condițiile de cultură în seră s-au obținut procente mai mari în cazul variantelor cultivate pe perlit indiferent de norma aplicată.

Analizând între normele de udare am constatat că la V3 – cultivată pe saltele de perlit cu granulația de 4 mm procentul producției timpurii a fost de 49,52% din producția totală. În cazul creșterii normei de fertirigaream obținut o producție timpurie de 60,47% din producția totală (norma b) și de doar 43,44% în cazul normei c. Am putea aprecia că norma de udare mare a condus la o întârziere a producției timpurii datorită lipsei unei aerații corespunzătoare la nivelul rădăcinilor din substratul de cultură (tabel )

Cantitatea de soluție nutritivă aplicată a influențat creșterea în înălțime a plantelor în funcție și de tipul de substrat;

Corelațiile efectuate între tipul de substrat și înălțimea plantelor au arătat că pentru unele variante influența normei de fertirigarea fost mai mare (pentru vată minerală și Jiffy);

Numărul de fructe legate în inflorescență a fost influențat ușor de norma de udare aplicată;

Numărul total de fructe legate pe plantă a fost influențat atât de tipul substratului cât și de norma de udare;

Nivelul producției de tomatepe plantă a fost influențat atât de tipul de substrat cât și de norma de udare aplicată;

Tabel

Datele medii privind procentul producției realizate până la data de 30 mai în perioada 2014-2015 în funcție de varianta normei de fertirigare