Rezultate ale Cercetarilor Privind Valoarea Peisagistica la Asimina Triloba (l.) Dunal

CAPITOLUL VIII

Rezultate ale cercetarilor privind valoarea peisagistica la Asimina Triloba (L.) Dunal

VIII.1. CERCETĂRI PRIVIND UNELE DETERMINĂRI EFECTUATE LA ASIMINA TRILOBA (L.) DUNAL

Introducerea speciei Asimina triloba, în compozițiile floristice existente în spațiile verzi contribuie la îmbunătățirea calității aerului și la maximizarea perioadei decorului acestora.

Prin mărimea și nuanța frunzelor de culoare galben-deschis, aspectul ornamental al plantei de Asimina triloba se menține până toamna târziu.

Din dorința de a remodela cadrul peisager al spațiilor verzi din Baia Mare, prin utilizarea plantei de Asimina triloba s-au efectuat unele cercetări în acest sens.

VIII.1.1. Evidențierea conținutului de pulberi sedimentabile reținute de frunzele plantei de Asimina triloba (L.) Dunal

În toamna anului 2014 s-au efectuat cercetări privind evidențierea rolului de filtru biologic în ameliorarea calității aerului a plantei de Asimina triloba. S-au colectat, din scuarul urban Ambassador (din municipiul Baia Mare), câte 30 de frunze de Asimina triloba.

Astfel, s-a stabilit conținutul de impurități reținuți de frunzele plantei Asimina triloba (tabelul 8.1.) și a vegetației arboricole (Syringa vulgaris), arbustive (Forsythia x intermedia, Hibiscus syriacus) și a lianelor (Lonicera caprifolium, Hedera helix) aflate în vecinătatea acesteia (tabelul 8.2.).

Tabelul 8.1./Table 8.1.

Determinarea prafului sedimentat pe suprafața foliară la Asimina triloba

(Scuar urban Ambasador, municipiul Baia Mare)

Determination of sediment dust on the leaf surface of Asimina triloba

(Ambassador Square, Baia Mare)

*Martor: pulberi sedimentabile, reținute într-o cantitate de 0,33 l. apă distilată

*Control: sedimental dust retained in a quantity of 0.33 L distilled water

În urma cercetărilor efectuate în zona de scuar urban Ambassador, s-a constatat că frunzele plantei Asimina triloba au reținut în medie 0,0451g praf/cm2, în perioada 10.10.-7.11.2014.

Raportat la valoarea medie a martorului (Mt.-0,0272 g/225 cm2), s-a constatat că frunzele plantei Asimina triloba au capacitatea mare de reținere a pulberilor aflate în suspensie în aerul înconjurător (10,1559 g/225 cm2).

Analizând individual rezultatele celor trei probe efectuate, s-au înregistrat cantități de pulberi sedimentabile cuprinse între 6,9989 (10.10.2014) și 13,1986 (24.10.2014). Având aceste rezultate, se poate afirma că există o variabilitate crescută între cantitatea de pulberi sedimentabile în perioade diferite, pe suprafața foliară la Asimina triloba.

În concluzie, în urma analizei rezultatelor obținute se poate afirma că Asimina triloba este un bun purificator atmosferic, cu specificația că există o variabilitate ridicată între cantitățile de praf reținute în același interval de timp.

VIII.1.2. Evidențierea conținutului de praf reținut de frunzele speciilor ornamentale aflate în vecinătatea plantei de Asimina triloba (L.) Dunal

S-au făcut determinări pentru a putea stabili cantitatea de pulberi sedimentabile reținut de frunzele de Asimina triloba, în comparație cu cea reținută de speciile ornamentale aflate în vecinătatea ei.

În acest sens, s-au colectat, determinat și calculat depunerile reținute de speciile arbustive (Forsyithia x intermedia, Hibiscus syriacus și Syringa vulgaris), (tabelul 8.2.) și speciile plantelor cățărătoare (Lonicera caprifolium și Hedera helix), (tabelul 8.3.).

Tabelul 8.2./Table 8.2.

Determinarea depunerilor de pulberi sedimentabile pe suprafața foliară

la arbuștii ornamentali (în zona Baia Mare)

Determination of sediment dust on the leaf surface of ornamental bushes

(Baia Mare area)

*Martor: pulberi sedimentabile, reținute într-o cantitate de 0,33 l. apă distilată

*Control: sedimental dust retained in a quantity of 0.33 L distilled water

Analizând rezultatele obținute, se observă că frunzele cu suprafața aspră și cu pubescenți rețin cea mai mare cantitate de praf (Hedera helix – 3,8333 g/225 cm2).

Tabelul 8.3./Table 8.3.

Determinarea depunerilor de pulberi sedimentabile pe suprafața foliară a

plantelor cățărătoare

Determination of sediment dust on the leaf surface of climbing plants

*Martor: pulberi sedimentabile, reținute într-o cantitate de 0,33 l. apă distilată

*Control: sedimental dust retained in a quantity of 0.33 L distilled water

De asemenea, s-a stabilit că frunzele care prezintă aspect neted și lucios (Hibiscus syriacus 0,0667 g/225 cm2), au capacități slabe de reținere a prafului.

În fig. 8.1. sunt centralizate rezultatele cercetărilor privind cantitatea depunerilor de pulberi sedimentabile g/225 cm2 (în zona Baia Mare) pe suprafața frunzelor la speciile de plante monitorizate. În intervalul de timp analizat (la 15 zile), monitorizările s-au efectuat în trei repetiții și anume: repetiția I -10.10.2014, repetiția II- 24.10.2014 și repetiția III – 7.11.2014.

Rezultatele obținute, confirmă că toate plantele ornamentale înregistrează cantități mai mari de reținere a pulberilor aflate în suspensie în aerul înconjurător, decât ale variantei martor (Mt. – 0,0272 g/225cm2).

De asemenea, s-a constatat că capacitatea de reținere a pulberilor sedimentați pe frunze, este influențată de textura acestora.

Fig. 8.1. Cantitatea depunerilor de pulberi sedimentabile pe suprafata

frunzelor speciilor de plante monitorizate

Quantity of sediment dust deposits on leaf surface of monitored plant species

Concluzia finală care rezultă este că media cantității de pulberi sedimentabile reținută de frunzele de Asimina triloba (0,0451 g/cm2), au fost net superioare comparativ cu reținerile de pe frunzele celorlalte specii analizate: (Forsythia x intermedia – 0,0112 g praf/cm2, Hedera helix – 0,0170 g praf/cm2, Syringa vulgaris – 0,0089 g praf/cm2, Lonicera caprifolium – 0,0002 g praf/cm2 și Hibiscus syriacus 0,0002 g praf/cm2) din cadrul aceluiași perimetru de spațiu verde (scuarul urban Ambassador din municipiul Baia Mare).

Având rol de epurare a atmosferei, introducerea speciei Asimina triloba în asociațiile de vegetație existente în spațiile verzi din zona Baia Mare, contribuie la îmbunătățirea calității aerului urban.

VIII. 2. DETERMINĂRI PRIVIND METALELE GRELE CONȚINUTE ÎN FRUNZA DE ASIMINA TRILOBA (L.) DUNAL ȘI SUBSTRATUL DE CULTURĂ A ACESTEIA

Rezultatele obținute în urma analizei comparative a conținutului de metale grele din substratul de cultură aferent și frunzele puieților de Asimina triloba, au evidențiat o mare capacitate de acumulare și concentrare a metalelor grele (tabelul 8.4.).

Tabelul 8.4./Table 8.4.

Rezultate ale metalelor grele la Asimina triloba

Results of heavy metals in Asimina triloba

În vederea realizării experimentului s-au colectat frunze de Asimina triloba și s-au recoltat probe de sol de la 40 cm adâncime, cu ajutorul sondei, în două repetiții (la început de vegetație-aprilie și la sfârșit de vegetație-septembrie).

Prin obținerea rezultatelor analizelor de metale grele, s-au determinat microelementele (Co, Cu, Cd, Zn, Ni, Cr) și macroelementele (Mg, Fe, Pb,Ca) conținute atât în frunza de Asimina triloba cât și substratul de cultură al acestora.

Analizând rezultatele prezentate în tabelul 8.4., se constată că Asimina triloba din localitatea Baia Mare, are capacitatea de reținere a metalelor grele.

VIII. 3. DETERMINĂRI ALE ÎNSUȘIRILOR FIZICE ȘI CHIMICE PENTRU PROBELE DE SOL ANALIZATE

VIII.3.1. Determinări ale proprietăților fizice pentru probele de sol din câmpul experimental Lăpușel și Baia Mare

Partea minerală a solului, provenită prin dezagregarea mineralelor și rocilor, este alcătuită din particule de diferite dimensiuni (fracțiuni granulometrice), reprezentate prin nisip, praf și argilă. În urma constatării faptului că particulele probelor de sol analizate au dimensiuni și proprietăți diferite, s-a recurs la gruparea acestora în funcție de mărimea lor.

Proprietățile fizice ale solurilor din cele două locații experimentale au fost sintetizate și prezentate în tabelul 8.5.

Tabelul 8.5./Table 8.5.

Determinări ale însușirilor fizice pentru probele de sol analizate

Determination of physical characteristics for tests of soil analyzed

În funcție de conținutul procentual al fracțiunilor granulometrice, solurile se grupează în clase texturale. Acestea vor fi denumite după fracțiunea granulometrică dominantă după cum se prezintă în tabelul 8.6.

Tabelul 8.6./Table 8.6.

Sistemul de clase texturale folosit în România (după ISPAS, 2005-2007)

System of textural classes used in Romania (after ISPAS)

Citat: Voșgan (2013)

Având la bază sistemul de clase texturale utilizat în România (tabelul 8.6.) se constată că analiza granulometrică a solului din Baia Mare indică o textură nisipo-lutoasă, iar solul de la Lăpușel are o textură luto-nisipoasă.

VIII.3.2. Determinări ale proprietăților chimice pentru probele de sol din câmpul experimental Lăpușel și Baia Mare

Principalele proprietăți chimice ale solurilor analizate (tabelul 8.7.), sunt influențate de compoziția soluției solurilor, de constituenții organici și minerali aflați în stare de dispersie moleculară sau ionică.

Capacitatea de adsorbție a solului se datorează componenților lui, îndeosebi celor de natură coloidală, care pot să rețină o serie de substanțe, opunându-se levigării acestora pe profil.

Proprietățile chimice ale solurilor din cele două locații experimentale sunt sintetizate și prezentate sub formă tabelară.

Tabelul 8.7./Table 8.7.

Determinări ale însușirilor chimice pentru probele de sol analizate

Determination of chemical characteristics for soil tests analyzed

Reacția solului exercită o influență deosebită asupra proprietățile fizico-chimice ale solurilor, precum și asupra vegetației spontane și cultivate. Solul are însușirea de a fi rezervor și furnizor continuu de apă și nutrienți, care-i conferă proprietatea generală de fertilitate. Solurile conțin rezerve naturale diferite de elemente nutritive în funcție de natura materialului parental și de tipul de sol.

Nutrienții se împart în două mari categorii: macronutrienți și micronutrienți în funcție de cantitatea necesară plantelor și de funcțiile lor fiziologice și biochimice. Macronutrienții de ordin primar sunt N, P și K. Nutrienții din sol se află sub diferite forme (ionice sau moleculare), cu grad diferit de mobilitate și accesibilitate.

În ceea ce privește valorile macronutrienților din probele de sol analizate, s-a observat că în localitatea Lăpușel cantitatea de N conținut (0,11) a fost de 5 ori mai scăzută decât în solului de Baia Mare (0,56).

De asemenea, s-a observat o valoare ridicată a lui P (730) în localitatea Baia Mare spre deosebire de cantitatea redusă (345) determinată la proba de sol din Lăpușel.

Cantități cu o variabilitate foarte mare s-a obținut și în cazul valorii lui K (400 în Baia Mare și 84 în Lăpușel). Având la bază aceste rezultate, se poate afirma că în localitatea Lăpușel, solul prezintă o sărăcire în elemente esențiale (N, P, K). În schimb pentru proba de sol Baia Mare, conținutul în nutrienți este adecvat cerințelor plantelor, care preferă solurile bogate în substanțe nutritive, fertile.

Aciditatea hidrolitică înregistrează o valoare de 3,43 mg în solul analizat la Lăpușel, pe când pentru proba de sol recoltată la Baia Mare, valoarea este subunitară.

Conținutul în carbonați al solului analizat în Baia Mare este de 0,34 CaCO3, spre deosebire de solul analizat în Lăpușel unde nu s-a înregistrat nicio cantitate de carbonați, fapt dovedit prin valoarea mai scăzută a pH-ului.

Solul din localitatea Lăpușel are gradul de acidifiere mai ridicat în comparație cu solul analizat localitatea Baia Mare. Acest lucru se reflectă și în gradul de saturație în baze a solului după cum se observă în figura 8.2.

Fig. 8.2. Variația pH-ului și gradul de saturație în baze a solului în cele

două puncte analizate

pH variation and degree of saturation in soil bases of the two areas analyzed

Din figura 8.3. se pot observa valorile obținute în urma analizei conținutului de humus (%), precum și de N total (%), P mobil (ppm), respectiv K mobil (ppm) în cele două zone.

Fig. 8.3. Conținutul de humus și elemente esențiale (N, P, K) a solului în cele

două puncte analizate (Baia Mare și Lăpușel)

Humus and essential element (N, P, K) soil content of the two areas analyzed

Analizând rezultatele obținute, s-a stabilit că procentul de humus determinat din solul de Baia Mare are valoarea de mai bine de cinci ori mai crescută (11,2%) față de cel din Lăpușel, ceea ce indică un conținut în humus bun. În solul de Lăpușel conținutul de humus este scăzut (2,19%).

VIII.4.INTERPRETAREA STATISTICĂ A PARAMETRILOR BIOLOGICI LA ASIMINA TRILOBA (L.) DUNAL

S-au efectuat studii de interpretare statistică privind previziunile evoluției vegetative a plantei Asimina triloba. Materialul biologic a fost reprezentat de plantule cu vârste de unu, doi și trei ani. S-au înființat două câmpuri experimentale, în localitatea Baia Mare și Lăpușel. Fiecare dintre cele două loturi experimentale, au fost împărțite în subloturi a câte 5 indivizi.

În contextul introducerii plantei Asimina triloba în spațiile verzi din zona Baia Mare, factorii experimentali urmăriți au fost:

vârsta plantei, influența mărimii inițiale a plantulelor asupra creșterii generale a plantei de Asimina triloba concretizate în lungimea tulpinii, distanțe internod precum și diametrul tulpinii principale la nivelul bazal, median și terminal;

testarea creșterii și dezvoltării plantelor de Asimina triloba în condiții edafice diferite pentru determinarea mediului prielnic necesar acestora.

VIII.4.1. Rezultate experimentale privind influența mărimii inițiale și a vârstei plantei asupra creșterii în lungime a tulpinilor principale

Combinarea celor doi factori de variație – „vârsta plantelor” (de doi și trei ani) și „mărimea inițială a plantelor” (mici, mijlocii și mari) au constituit premisa pentru măsurarea diferențelor de creșteri a lungimii tulpinii principale (tabelul 8.8.).

Tabelul 8.8./Table 8.8.

Influența mărimii inițiale și a vârstei plantei asupra creșterii în lungime

a tulpinilor principale la Asimina triloba

Influence of initial size and of plant age on the growth in length of main stems

of Asimina triloba

** semnificativ pentru un prag de semnificație de 0,01/** significant to a p-value of 0.01

* semnificativ pentru un prag de semnificație de 0,05/* significant to a p-value of 0.05

Sublotul plantelor mici de doi și trei ani au reprezentat varianta martor.

S-a constat că valorile medii ale lungimilor tulpinilor de doi și trei ani și ritmul de creștere ale plantelor au înregistrat dezvoltări spectaculoase față de valorile inițiale (lungimile tulpinilor din primul an).

Ca și tendință înregistrată, s-a observat că plantele care au fost inițial mici, în anul al treilea au avut tendința de a-și dubla lungimea tulpinilor la trecerea dinspre anul doi spre anul trei (variația de la m2 mici = 8,095 la m3 mici = 16,3150).

De asemenea, s-a constatat că sublotul plantelor mijlocii, și-au triplat lungimea de la anul doi la anul trei (de la m2 mijlocii = 8,0695 la m3 mijlocii = 25,7600) în timp ce plantele provenite de la plante inițial mari și-au mărit de patru ori lungimea tulpinii la trecerea dinspre anul doi spre anul trei (evoluție de la m2 mare = 9,3250 la m3 mare = 41,5250).

Analizând valorile rapoartelor de varianță (F) și valorile pragurilor de semnificație (p) s-a constatat că în cazul lungimii tulpinii principale față de vârsta plantei, pentru cele trei subgrupe de plante de Asimina triloba, lungimea tulpinii principale față de mărimea inițială de la o plantă la alta au fost foarte semnificativ diferite între ele (F = 209,585). Pe baza acestei constatări, se poate afirma că vârsta plantelor, ca și factor de variație a fost semnificativă pentru creșterea lungimii tulpinilor principale ale plantelor luate în studiu.

În urma analizei mediilor lungimilor tulpinilor față de mărimea inițială a plantelor de Asimina triloba, în funcție de factorul „vârsta plantei”, s-a observat că cele trei subgrupe (plante mici, plante mijlocii și plante mari) au prezentat diferențe statistic semnificative (F = 33,893), cu riscul de eroare de 0 deoarece (p = 0,000*). Astfel că variația lungimii tulpinilor principale ale plantelor depinde în mod semnificativ de mărimea inițială a plantei.

Prin combinarea cei doi factori experimentali (categorie*vârstă) s-a constatat că valoarea indicelui de variație „F” aferent lungimii tulpinii principale a fost de 27,981 și a indicat diferențe semnificative între subgrupe. Acest lucru s-a confirmat prin pragul de eroare 0 (p = 0,000*).

Cu alte cuvinte, se poate afirma că cele două criterii (categorie*vârstă) luate ca un întreg au fost criterii de bază pentru creșterea în lungime a tulpinilor principale ale plantelor de Asimina triloba.

Indicele de variație F pentru vârsta plantei, a influențat în proporția cea mai mare creșterile lungimilor de tulpini (F = 209,585).

VIII.4.2. Rezultate experimentale privind predicția creșterii în lungime a tulpinilor principale în funcție de mărimea inițială și vârsta plantei

Pentru a cuantifica ponderea cu care cei doi factori experimentali (mărimea inițială a plantei, respectiv mărimea inițială*vârsta ei) au contribuit la creșterea lungimii tulpinilor principale ale plantelor de Asimina triloba, s-a aplicat calculul regresiei.

Rezultatele obținute au fost prezentate în tabelul 8.9. și s-a determinat valoarea coeficientului de corelație (r), a coeficientului de determinare (R2) și valoarea pragului de semnificație (p).

Tabelul 8.9./Table 8.9.

Predicția creșterii în lungime a tulpinilor principale în funcție de mărimea inițială a plantei și vârsta plantei

Prediction for growth in length of main stems based on initial plant size and plant age

Predictori/Predictors:

Model 1-mărimea inițială a plantei: ** semnificativ pentru un prag de semnificație de 0,01

Model 1- initial plant size: ** significant to a p-value of 0.01

Model 2 -mărimea inițială a plantei*vârsta ei: * semnificativ pentru un prag de semnificație de 0,05

Model 2- initial plant size * plant age * significant to a p-value of 0.05

Variabila dependentă : lungimea tulpinii

Dependent variable : length of stems

Calculul regresiei multiple a permis cunoașterea și cuantificarea ponderii cu care cei doi factori experimentali: „mărimea inițială a plantei” și „vârsta plantei”, au contribuit la creșterea lungimii tulpinii principale la plantele de Asimina triloba.

În acest scop, s-au folosit două modele de predicție și anume: primul model a calculat măsura în care mărimea inițială a plantelor a influențat creșterea lungimii tulpinii principale ale plantelor analizate. Prin al doilea model de predicție s-a determinat influența combinată a celor doi factori experimentali (mărimea inițială a plantei, respectiv mărimea inițială *vârsta ei) asupra creșterii în lungime a tulpinilor principale la plantele de Asimina triloba.

La primul model de predicție s-a analizat influența „mărimii inițiale ale plantei” asupra creșterii lungimii tulpinilor principale și s-au constatat că:

valoarea coeficientului de corelație „r” a fost semnificativă și pozitivă: rmodel 1 = 0,386; p = 0,000; ceea ce a confirmat că lungimile tulpinii principale ale plantei au crescut proporțional cu creșterea mărimii inițiale a plantelor de Asimina triloba;

analiza coeficientului de determinare „R2” a argumentat că factorul „mărimea inițială a plantelor” a participat cu o pondere de 14,1 % la creșterea lungimii tulpinii principale (R2model 1 = 0,141).

La al doilea model de predicție, s-a analizat influența combinată a „mărimii inițiale*vârsta plantei”, ca factori de creștere a lungimii tulpinii principale și s-au constatat:

valoarea coeficientului de corelație „r” a fost semnificativă și pozitivă: rmodel 2 = 0,386; p = 0,000; pe baza acestor rezultate s-a constatat că lungimile tulpinilor principale ale plantei au crescut proporțional cu mărimea inițială*vârsta plantelor de Asimina triloba;

analiza coeficientului de determinare „R2” a stabilit că mărimea inițială*vârsta plantelor, a participat cu o pondere de 61,1 % la creșterea lungimii tulpinii principale ale plantelor (R2model 2 = 0,611).

Printr-o comparație între cele două modele de predicție (Model 1 – Mărimea inițială a plantei și Model 2 – Mărimea inițială a plantei*vârsta ei ) s-a observat că cea mai mare influență a fost exercitată de al doilea model de predicție.

În mod secundar, cu o contribuție mult mai mică, a intervenit primul model de predicție. Adăugarea factorului experimental „vârsta plantei” la factorul experimental „mărimea inițială a plantei” a sporit variația creșterii lungimii tulpinii principale ale plantelor cu încă 47 % (R2model 2 = 61,1% față de R2model 1= 14,1%).

Valoarea pragmatică a acestor rezultate a constat în aceea că cel mai mare impact în procent de 47 % din creșterea tulpinii a fost determinat de factorul „mărimea inițială a plantei*vârsta ei ”.

VIII.4.3. Rezultate experimentale privind influența vârstei și locației plantei asupra creșterii în lungime a internodurilor tulpinilor principale

Din analiza datelor cuprinse în tabelul 8.10., s-a constatat că dinamicile de creștere ale lungimilor celor trei internoduri la plantele de Asimina triloba au fost diferite:

cea mai mare variație s-a înregistrat pe lungimea internodului doi, (de la m1 bm = 0,986, m2 bm = 9,026, m3 bm = 34,413; pentru loturile din Lăpușel, tot pentru lungimea internodului doi, valorile au fost m2 lăpușel = 8,203 și m3 lăpușel = 21,320);

mai apropiate între ele au fost dinamicile lungimilor internodurilor unu și trei (pentru internodul unu, m1 bm = 1,023 și pentru internodul trei m1 bm = 0,788; pentru internodul 1, m2 bm = 2,00 și internodul 3 m2 bm = 1,300; internod 1 m2 lăpușel = 1,825 și internod 3 m2 lăpușel = 1,143).

Tabelul 8.10./Table 8.10.

Influența vârstei și locației plantei asupra creșterii în lungime

a internodurilor tulpinilor principale la Asimina triloba

Influence of plant age and location on the growth in length

of internodes in the main stems of Asimina triloba

Față de valoarea martorului, s-a constatat că în primii doi ani, a existat o creștere proporțională a lungimii internodurilor unu, doi și trei.

În anul trei de vegetație, pentru lungimile primelor două internoduri, s-au înregistrat creșteri impresionante (lungimile aproape s-au triplat pentru locația Lăpușel și s-au mărit de patru ori pentru locația Baia Mare), atât în localitatea Lăpușel cât și în localitatea Baia Mare.

La nivelul internodului trei, anul al treilea de vegetație, a determinat o dublare a lungimii sale. Acest lucru s-a datorat faptului că regiunea internodului trei, a fost în proces de evoluție vegetativă, astfel că planta nu a ajuns la maturitate deplină.

Pornind de la aceste date brute, s-a aplicat calculul analizei de varianță.

S-a constatat că factorii experimentali analizați au avut o influență semnificativă statistic pentru creșterea în lungime a internodurilor plantei.

Rezultatele sintetizate în forma indicilor de varianță „F” au argumentat aceste tendințe.

VIII.4.4. Rezultate experimentale privind predicția creșterii în lungime a internodurilor la tulpinile principale în funcție de vârsta și locația plantei

Aplicând calculul regresiei multiple, s-a stabilit ponderea în care cele două modele experimetale de predicție (vârsta, respectiv vârsta*locația) au contribuit la creșterea lungimii internodurilor plantelor de Asimina triloba.

Primul model de predicție a determinat măsura în care vârsta plantelor a participat la modificarea lungimii internodurilor.

Prin al doilea model de predicție, s-a analizat ponderea cu care cei doi factori experimentali (vârsta*locația) luați ca întreg, au contribuit la creșterea distanței internodurilor (tabelul 8.11.).

Tabelul 8.11./Table 8.11.

Predicția creșterii în lungime a internodurilor

la tulpinile principale în funcție de vârsta și locația plantelor la Asimina triloba

Prediction for growth in length of internodes of main stems of Asimina triloba

based on age and plant location

Predictori/Predictors:

Model 1- vârsta ** semnificativ pentru un prag de semnificație de 0,01

Model 1- age ** significant to a p-value of 0.01

Model 2 – vârsta și locația * semnificativ pentru un prag de semnificație de 0,05

Model 2- location*plant age * significant to a p-value of 0.05

Variabila dependentă : lungimea internodurilor unu, doi, trei

Dependent variable : length of internodesone, two and three

Pentru primul model de predicție s-a analizat influența „vârstei plantei” asupra creșterii lungimilor internodurilor și s-au constatat următoarele:

valoarea coeficientului de corelație „r” au fost semnificative (rInternod 1 model 1 = 0,668; p = 0,000; rInternod 2 model 1= 0,740; p = 0,000 si rInternod 3 model 1 = 0,426) și s-a constatat că lungimile internodurilor plantei de Asimina triloba au crescut proporțional cu vârsta;

din analiza coeficientului de determinare „R2” a rezultat că factorul experimental „vârsta plantelor” a influențat cu o pondere de 44,2 % creșterea lungimii internodului unu (R2Internod 1 model 1 = 0,442), cu o pondere de 55,3 % creșterea lungimii internodului doi (R2 Internod 2 model 1 = 0,553) și cu 17,2 % creșterea internodului trei (R2 Internod 3 model 1= 0,172).

Pentru cel de-al doilea model de predicție, „vârsta plantei” și „locația” au fost analizate împreună ca și factori de creștere a lungimii internodurilor și s-a observat că:

valorile coeficienților de corelație „r” au fost semnificative și pozitive (rInternod 1model 2 = 0,622; rInternod 2 model 2 = 0,836; r Internod 3 model 2 = 0,503) pentru fiecare lungime de internod, cu specificația că cel mai mare coeficinet de corelație a fost înregistrat pentru lungimea internodului doi;

coeficienții de determinare „R2” au fost semnificativi. Proporția cu care a influențat cel de al doilea model de predicție creșterea lungimii internodurilor au fost următoarele: 45,5 % pentru creșterea lungimii internodului unu (R2 Internod 1 model 2 = 0,455), 62,2 % pentru internodul doi (R2 Internod 2 model 2 = 0,622) și 18,2 % pentru internodul trei (R2 Internod 3 model 2 = 0,182).

Comparând cele două modele de predicție (Model 1 – Vârsta plantei și Model 2 – Vârsta*locația plantei) s-a constatat că cea mai mare influență în creșterea lungimii internodurilor a avut-o vârsta plantei și doar în mod secundar, cu o contribuție mult mai mică, a intervenit și locația ei.

Pentru lungimea internodului unu, adăugarea factorului locație a sporit această variație cu încă 1,3 % (44,2 % față de 45,5 %). Pentru creșterea lungimii internodului doi, factorul „locația plantei” a contribuit cu încă 6,7 % față de valoarea înregistrată sub influența factorului „vârsta plantei” (62 % față de 55,3 %). Adăugarea factorului „locația plantei” a mărit cu 1 % lungimea internodului trei, (18,2 % față de 17,2 %).

În urma analizei rezultatelor obținute, s-a constatat că influența celor doi factori experimentali, luați ca un întreg, au sporit creșterea plantelor de Asimina triloba pe lungimea internodului doi cu ponderea cea mai semnificativă.

VIII. 4. 5. Rezultate experimentale privind influența vârstei și locației plantei asupra

dinamicii diametrelor tulpinilor principale

Având la bază valorile înregistrate în tabelul 8.12., s-a constatat că raportat la valoarea martorului, dinamicile de creștere ale diametrelor tulpinilor principale pe cele trei nivele (diametru bazal, median și apical) au crescut diferit sub influența „locației” și a „vârstei plantelor”.

Tabelul 8.12./Table 8.12.

Influența vârstei și locației plantelor asupra

dinamicii diametrelor tulpinilor principale la Asimina triloba

Influence of plant age and location on the diameter dynamics

of Asimina triloba main stems

La nivelul diametrului bazal al tulpinii, s-au constatat variații, pe de o parte de la un an la altul, pe de altă parte de la o locație la alta (de la m1bm = 2,830, la m2bm = 4,243, respectiv m3bm = 5,780 – unde m1, m2 și m3 au reprezentat variațiile din cei trei ani consecutivi. Pentru loturile din Lăpușel, tot pentru regiunea bazală valorile au fost: m2 lăpușel = 4,288 respectiv m3 lăpușel = 4,630).

Din analiza datelor, s-a constatat că variațiile cele mai mari au fost înregistrate între valorile diametrelor bazale ale plantelor din Baia Mare și valorile dintre cei trei ani de vegetație. Creșterea în diametru la tulpinile plantelor dintre anul doi și anul trei din localitatea Lăpușel, nu au atins valorile obținute ale plantelor din localitatea Baia Mare.

La nivelul diametrului median, creșterile au fost influențate de vârsta plantei, păstrându-se proporționalitatea diametrului bazal, dar într-o formă atenuată (m1bm = 1,852, m2 bm = 2,646, m3 bm = 4,391; respectiv m2 lăpușel = 2,723 și m3 lăpușel = 3,118). În mod similar, au apărut diferențe ale valorii diametrului la plantele din Lăpușel și au fost mai mici în comparație cu cele din Baia Mare.

La nivelul diametrului apical, observațiie efectuate au demonstrat că valorile inițiale au fost mai mici (m1bm = 1,296, m2 bm = 1,706, m3 bm = 3,143; respectiv m2 lăpușel = 1,740, m3 lăpușel = 2,143).

Din sinteza datelor obținute, s-a constatat existența unei continuități proporționale în creșterea diametrului întregii tulpini. Acest aspect poate fi valorificat din punct de vedere peisagistic prin impunerea unei simetrii în ornamentație.

VIII. 4. 6. Rezultate experimentale privind predicția creșterii diametrelor la tulpinile

principale în funcție de vârsta și locația plantei

Pentru a determina creșterea în diametru a tulpinii principale la Asimina triloba, în funcție de cei doi factori experimentali (vârsta respectiv vârsta*locația), s-a aplicat calculul regresiei multiple.

În acest scop, s-au folosit două modele de predicție. Primul model de predicție a determinat inflența vârstei plantelor asupra modificării valorilor celor trei diametre: bazal, median și apical la tulpina principală. Prin al doilea model de predicție s-a stabilit influența combinată a celor doi factori experimentali (vârsta*locația) la creșterea valorii diametrelor tulpinilor principale ale plantelor de Asimina triloba.

La primul model de predicție s-a analizat influența vârstei plantei asupra creșterii diametrelor în cele trei puncte de măsurare (bazal, median și apical) s-au obținut următoarele rezultate:

valorile coeficientului de corelație „r” pentru cele trei graduări au fost semnificative (rdiametru bazal model 1 = 0,369 p = 0,000; rdiametru median model 1 = 0,484 p = 0,000 și rdiametru apical model 1 = 0,442 p = 0,000). Analizând aceste rezultate, s-a constatat că mărimea diametrelor tulpinii principale ale plantei de Asimina triloba au înregistrat creșteri proporționale cu vârsta plantelor;

în urma analizei coeficientului de determinare „R2” s-au observat următoarele tendințe: vârsta plantelor au participat cu o pondere de 13 % la creșterea în diametru la nivelul bazal a tulpinii principale (R2diametru bazal model 1= 0,130), cu o pondere de 22,9 % la nivelul median (R2 diametru median model 1= 0,229) și cu 19 % la nivelul apical (R2 diametru apical model 1= 0,190), (tabelul 8.13.).

Tabelul 8.13./Table8.13.

Predicția creșterii diametrelor la tulpinile principale

în funcție de vârsta și locația plantei de Asimina triloba

Prediction for growth in main stem diameter based

on age and plant location of Asimina triloba

Predictori/Predictors:

Model 1- age ** semnificativ pentru un prag de semnificație de 0,01

Model 1- age ** significant to a p-value of 0.01

Model 2 – vârsta *locația * semnificativ pentru un prag de semnificație de 0,05

Model 2- age*location * significant to a p-value of 0.05

Variabila dependentă : diametrul tulpinilor apical, bazal și median

Dependent variable : basal, median and apical diameter of main stem

La al doilea model de predicție, s-a determinat influența combinată a celor doi factori (vârsta plantei și locația) de creștere a diametrului tulpinii principale la planta Asimina triloba și s-au constatat următoarele:

valorile coeficienților de corelație „r” au fost semnificative și pozitive (r diametru bazal model 2 = 0,431 p = 0,000; r diametru median model 2 = 0,538 p = 0,000 și r diametru apical model 2 = 0,510 p = 0,000).

Coeficienții de determinare „R2” au fost semnificativi, astfel că proporția cu care fiecare dintre cei doi factori experimentali au participat la creșterea diametrului tulpinii principale la planta de Asimina triloba au fost de: 14,7 % pentru diametrul bazal (R2diametru bazal model 2 = 0,147), 25,1 % pentru diametrul median (R2 diametru median model 2 = 0,251) și 23,5 % pentru diametrul apical (R2 diametru apical model 2 = 0,235).

Analizând aceste rezultate, s-a constatat că a existat un raport de proporționalitate între valorile coeficienților de determinație (R2), respectiv între coeficienții de corelație (r), cu praguri de semnificație pozitiv (p = 0,000). Rezultatele obținute indică faptul că factorii experimentali „vârsta și locația plantelor” au fost elementele determinante în creșterea și dezvoltarea în diametru la cele trei nivele măsurate ale tulpinii principale la planta de Asimina triloba.

VIII. 4.7. Rezultate experimentale privind indicii de varianță a tulpinilor principale la nivelul diametrelor în funcție de vârsta și locația plantei

Analizând rezultatele prezentate în talelul 8.14., în cazul diametrului bazal observațiile înregistrate au fost următoarele:

pentru cele trei subgrupe de plante de Asimina triloba cu vârstele de unu, doi și trei ani, s-a constatat că mărimile diametrelor au fost semnificativ diferite între ele (F = 16,220). Astfel că, mărimea diametrelor la nivelul bazal a crescut substanțial cu fiecare an (risc de eroare 0), pentru că (p = 0,000*). Vârsta plantelor, ca și factor de variație, a fost semnificativ pentru creșterea diametrului tulpinii plantelor de Asimina triloba la nivelul bazal;

analizând mediile diametrelor tulpinii principale la nivelul bazal, în funcție de factorul „locație”, s-a constatat că au existat diferențe statistic semnificative între cele două subgrupe analizate (Baia Mare și Lăpușel), (F = 6,002), iar riscul de eroare a fost de (p = 0,015*). Variația diametrului tulpinii principale la nivelul bazal, a fost influențată semnificativ de locația plantei;

prin combinarea celor doi factori experimentali (vârsta*locația plantelor) s-a constatat că valoarea indicelui de variație „F” în cazul celor cinci subgrupe pe care le-a generat (vârstă- plante de unu, doi, trei ani și locație- Baia Mare, Lăpușel), a fost de F = 6,601 și a indicat diferențe semnificative între subgrupe (p = 0,011*).

Tabelul 8.14./Table 8.14.

Indicii de varianță a tulpinilor principale la nivelul diametrelor

în funcție de vârsta și locația plantei de Asimina triloba

Indices of dispersion of main stems at the level of diameter

based on age and plant location in Asimina triloba

** semnificativ pentru un prag de semnificație de 0,01/** significant to a p-value of 0.01

* semnificativ pentru un prag de semnificatie de 0,05/* significant to a p-value of 0.05

În urma analizei rezultatelor obținute, s-a constatat că având ca punct de referință valoarea martorului, factorul experimental „vârsta*locația plantei” a fost criteriu relevant în creșterea diametrului tulpinilor principale la plantele de Asimina triloba la nivelul bazal.

Pentru mărimea diametrului median s-au constatat următoarele:

prin compararea valorilor medii ale diametrelor celor trei subgrupe de plante de Asimina triloba cu vârstele de unu, doi și trei ani, s-au obținut valori semnificativ diferite între ele (F = 26,111), (p = 0,000*). De menționat este faptul că diametrele tulpinilor principale la nivelul median (ca și la nivelul bazal) au crescut substanțial cu fiecare an. Analizând rezultatele obținute, s-a constatat că vârsta plantelor, ca și factor de variație a fost semnificativ pentru creșterea plantelor de Asimina triloba în diametru la nivelul median;

analizând mărimile diametrelor tulpinilor în funcție de factorul locație, s-a constatat că cele două subgrupe (locația Baia Mare și locația Lăpușel) au fost semnificativ diferite între ele (F = 5,569) iar riscul de eroare a fost de p = 0,020*.

Combinarea factorilor de variație „locația plantei*vârsta ei”, au evidențiat că valoarea raportului de varianță F = 7,233 a fost semnificativ între cele cinci subgrupe analizate (p = 0,008).

Pentru mărimea diametrului apical influențele înregistrate au fost următoarele:

pentru cele trei subgrupe de plante de Asimina triloba cu vârstele de unu, doi și trei ani, s-a constatat că valorile diametrelor au fost semnificativ diferite între ele F = 23,269, (p = 0,000*);

analizând mediile diametrelor tulpinilor principale la nivelul apical, în funcție de factorul „locația plantei”, s-a constatat că cele două subgrupe au prezentat o diferență statistic semnificativă (F = 6,352), iar riscul de eroare a fost de (p = 0,013*). Obținând aceste rezultate, s-a concluzionat că variația diametrului la nivelul apical, a fost influențat în mod semnificativ de factorul „locația plantei”;

prin combinarea celor doi factori experimentali (vârsta*locația plantelor) s-a constatat că valoarea indicelui de variație „F” pe intervalul internodului trei, în cazul celor cinci subgrupe pe care le-a generat, a fost de 7,278 și a indicat diferențe semnificative între subgrupe (p = 0,008*).

Cele două criterii (vârsta*locația plantelor) au fost criterii relevante pentru creșterea în diametru a tulpinilor principale la Asimina triloba la nivelul apical.