Rezonanțe Aeronautice – Echo – Whisky – Tango Centru A eronautic Strejnic 1 Stud. Arh. Adrian Ș andor Indrumă tor : Dr. Arh. Vladimir Nicula Cuprins… [601413]

Rezonanțe Aeronautice – Echo – Whisky – Tango
Centru A eronautic Strejnic
1
Stud. Arh. Adrian Ș andor
Indrumă tor : Dr. Arh. Vladimir Nicula
Cuprins :
I. Introducere
1.1 Argument .5
1.2 Expunerea conceptului de zbor .6

II. Cultul z borului
2.1 Noua miș care – zborul .8
2.2 Era în dustrială și arhitectura inginerilor .10
2.3 Perspective asupra zborului : De la recorduri la ră zboi .15

III. Începuturile aviaț iei româ nești
3.1 Primele școli de pilotaj militar .17
3.2 Debutul aviaț iei sportive .19
3.3 Personalită țile ce au influenț at aviația română .21

IV. Interpretă ri con temporane ale aviaț iei
4.1 Programe contemporane .23
4.2 Concepte privind construcț iile destinate aeronauticii .25
4.3 Studii de caz .27
4.4 Legă tura cu contextul .36

V. Noul cent ru aeronautic Strejnic
5.1 Istoric .37
5.2 Contextul actual .39
5.3 Situația actuală .40
5.4 Argumentarea sitului .43
5.5 Definirea funcțiunii și plasarea î n conceptele exprimat e anterior .44

Rezonanțe Aeronautice – Echo – Whisky – Tango
Centru A eronautic Strejnic
2
Stud. Arh. Adrian Ș andor
Indrumă tor : Dr. Arh. Vladimir Nicula
Plan de idei :
I. Dezvoltarea conceptului de zbor.

1.1 Argument : De ce acest proiect, de ce este necesar, idei principale, descrierea
punctului de plecare.
1.2 Expunerea conceptului de zbor : Definirea terme nului de zbor, generic,
dezvoltâ nd ideile în legătură cu aparatele de zbor în ventate de om. Latura
metaforică și mitică a termenului.

II. Cultul zborului.

2.1 Noua miș care – zborul : Descrierea primelor tentative de zbo r, de la baloanele
cu aer cald și pană la primele planoare ș i apa rate de zbor mecanizate. Modul în
care acestea era u privite la timpul respectiv cât și schimbă rile presupuse de aceste
noi tehnologii.
2.2 Era industrială și arhitectura inginerilor : Pornind de la principiile de bază –
discutarea evoluției aeronauticii și modul î n care avion ul a ajuns sa fie privit.
Discuț ii pe b aza citatelor lui Le Corbusier în legatură cu avionul ș i paral elele pe
care acesta le face față de noile tehnologii (aeronautica și automobilismul) și
urbanism (implicit și arhitectura). Dezvolta rea unor noi moduri de construcție și a
noilor m ateriale ce pot fi utilizate, făcând legă tura cu în dustri a aeronautică .
2.3 Perspective asupra zborului : de la recorduri la ră zboi : Discutarea evoluției
rapide a aviației ș i a tehnologiilor. Utilizarea acestora pent ru a atinge noi
orizonturi d ar și schimbă rile pe care aeronautica le -a adus î n istoria omenirii.
Cursa pentru supremație în cadrul războaielor a dus la o adaptare ș i o dezvo ltare
rapidă a aparatelor de zbor.

Rezonanțe Aeronautice – Echo – Whisky – Tango
Centru A eronautic Strejnic
3
Stud. Arh. Adrian Ș andor
Indrumă tor : Dr. Arh. Vladimir Nicula
III. Începuturile aviației româneș ti.

3.1 Primele ș coli de pilotaj militar : Dezvoltarea ș colilor de pi lotaj militar pe
teritoriul României la î nceputul secol ului XX. Primele aerodromuri apă rute pentru
aceast ă nouă funcțiune și dezvoltarea , mai tâ rziu, a acestora în ș coli civile sau
aeroporturi (militare sau civile). De asemenea ap ariția primelor legi și normative
cu privire la aviație î n Româ nia.
3.2 Debutul aviaț iei sportive : De la primul aerodrom din România de la î nceputul
secolu lui XX – Chitila și până la primele zboruri și școli civile de aviaț ie : Școala
de la Cotroceni, apariți a legislației și a direcț iilor de stat dedicate aviaț iei civile.
3.3 Eroi ai cerului : Povestea pilotului Gheorghe Bănciulescu și analogia cu mulț i
alți eroi români ai aviaț iei.

IV. Interpretări contemporane ale aviaț iei.

4.1 Programe contemporane : Aerodromurile și modul în care funcționează ,
destinația fată de public și modul în care se dezvoltă, legăturile care se formează
între ele și între zonele urbane alăturate.
4.2 Probleme privind construcț iile destinate aeronauticii : Modalităț i de
dezvoltare a aerodromuril or sau aeroporturilor de mic i dimensiuni, tipologii de
funcționare, legături între funcțiuni, sit, pista, vecinătăț i.
4.3 Studii de caz : Prezentare a aerodromuril or civile din România : Braș ov, Cluj –
Napoca, Târgu Mureș, Constanț a.
4.4 Legatura cu contextul : Care este implicarea în context sau legă tura cu acest a în
cazul aerodromurilor, discuție axată în principal pe aerodromurile din România,
însă aceasta poate fi ge neralizată în privința asemanarilor foarte mari regăsite
între toate spaț iile de acest gen.

Rezonanțe Aeronautice – Echo – Whisky – Tango
Centru A eronautic Strejnic
4
Stud. Arh. Adrian Ș andor
Indrumă tor : Dr. Arh. Vladimir Nicula
V. Noul centru aeronautic Strejnic.

5.1 Istorie : Prezentarea istoricului a erodromului, Aerodromul de la Câ mpina,
mutarea acestuia pe situl actual de la Strejnic, apariția școlii civile și
transformările până î n prezent.
5.2 Contextul actual : Prezentarea sitului, încadrare în județ, comuna și legătura cu
orașul Ploiești.
5.3 Situația actuală : Descrierea generală a sitului și modul în care acesta este
regăsit in momentul de față.
5.4 Argumentarea sitului : De ce acest aerodrom, de ce necesită modifică ri,
modalități de îmbunătăț ire bazate pe capitolele anterioare (concluzii).
5.5 Definirea funcțiunii și plasarea î n conceptele exprimate anterior : Explicarea
conceptului și a temei propuse (concluzii).

Rezonanțe Aeronautice – Echo – Whisky – Tango
Centru A eronautic Strejnic
5
Stud. Arh. Adrian Ș andor
Indrumă tor : Dr. Arh. Vladimir Nicula

I. Dezvoltarea conceptului de zbor.

1.1. Argument

Plecând de la o analiză a spațiilor destinate aeronauticii, fiind exceptate î n acest caz
cele militare și aeroporturile mari, se poate observa un clar declin al studiilor și cercetă rilor
arhitecturale sau de specialitate pentru programele de mici dimensiun i. Lucrarea iș i propune
conturarea fundamentelor teoretice și conceptuale alei unei propuneri arhitectura le destinate
eficientizarii spațiilor aferente activităț ii aeronautice civile și a modului î n care acestea
functionează în relatie cu mediile urbane dar și cu activităț ile umane ce pot face parte dintr -un
asemenea program.
Scenariul în jurul căruia se dezvoltă proiectul de diplomă î l reprezinta necesitatea
analizei și a concluzionarii unui model, bazate pe studiul unui exempl u concret, ce va putea
schimba modul în care un spaț iu de stinat aeronauticii civile funcționează în momentul de față . Se
propune un nou model de aerodrom, care poate avea integrată o școala de aviație civilă , ce
raspunde nevoilor acestor două programe și în acelaș i timp poate soluț iona și o problemă actuală
a unor astfel de instituții : legatura cu omul.
Disetaț ia iși propune sublinierea implicaț iilor conceptuale și istorice ale unui spațiu
destinat aviaț iei civile, totodată fiind reliefate tendinț ele și problemele actuale de dezvoltare a
unui asemenea spaț iu, puse în balanță cu ideologia conceptuală de la începutul secolului XX în
legatură cu tehnologiile ce au dus la apariț ia aparatelor de zbor.
Demersul servește determină rii și sintetiză rii premizelor teoretice ce preced
proie ctarea obiectului de arhitectură propus.

Rezonanțe Aeronautice – Echo – Whisky – Tango
Centru A eronautic Strejnic
6
Stud. Arh. Adrian Ș andor
Indrumă tor : Dr. Arh. Vladimir Nicula
1.2. Expunerea conceptului de zbor
Zborul este definit ca o acț iune de planar e sau plutire, restul definiției o consider
irelevantă luâ nd în considerare opț iunile infinite ale unei ramifică ri teoretice și filosifice ce sunt
implicate de că tre această activitate. Ac țiunea presupune aerul ca și mediu de desfăș urare, loc ce
aparț inea Zeilor, până în urmă cu un secol, atingerea sa fiind o trăsătură specifică a unor vietăț i
înzestrate de că tre divinitate cu acest har și doar în speranța omenirii. Desigur gâ ndurile de a face
pasul în in finitatea cerului au existat de câ nd primul om și-a văzut prada zburâ nd într-un loc
complet inaccesibil, dezvoltâ nd în istoria omeniri i o succesiune de mituri și legende ce puteau
descrie cele mai ingenioase moduri de decolare și menținere stabilă a traiectoriei din cele mai
vechi timpuri.
Conceptul se întinde dincolo de limitele tehnologice sau imaginative ale ras ei umane,
dincolo de praf de puș ca și pistoane, merge în randul cu legerii cunoasterii, atingerea N irvanei și
descoperirea sensului suprem. Zborul în sine a însemnat mai mult decâ t supremaț ia aerului în
timpul primului razboi, eroi ai aerului, noi zei ce au putut cuceri locul atât de uș or de privit, însă
atât de greu de atins. Desprinderea de pămâ nt, de terenul stabil dătător de viaț ă, duce către o
nouă lume, o deplasare față de limitele normalului și de cele ale confortului spre măreț ie, spre
absolut și mai aproape de speranța de a ajunge într-un loc în care visul poate fi mângâ iat, chiar și
pentru o clipă .
O cugetare fără un autor cunos cut, sau poate pierdut, spune că istoria nu o fac eroii ci
o fac învinsii, termenul fiind relativ, proclamarea unui erou n eavând loc în mod direct în
neapărata prezență a individului , la locul și mometul respectiv în care fapta ce îl va ridica
negreșit deasupra semenilor să i. Indiferent de acest lucru, învinsi i sunt cei ce pornesc roțile
revoluț iei perpetue, cei curajoș i ce vor împinge mai departe persoane cu aceleaș i idealuri și
gânduri spre a produce inimaginabilul. Un bun exemplu este un ceasornicar româ n, fost aviator,
ce a dus mai departe, în zborul să u, actele Marii U niri de la 1918 de la Alba Iulia la Iaș i. Vasile
Niculescu a fost unul dintre oamenii care au scris istoria ță rii noastre, a reușit să ajungă de la un
simplu om la ideea ce se apropie cel mai mult de acest concept, a transformat zborul așa cum
trebuia simț it. Înșiruirea de nume poate cuprinde o enormitate de pagini, oameni ce s -au îndreptat
spre diferite domenii în viață și au reușit să ajungă să schimbe istoria printr -un zbor, o machetă,
un principiu sau un gâ nd.

Rezonanțe Aeronautice – Echo – Whisky – Tango
Centru A eronautic Strejnic
7
Stud. Arh. Adrian Ș andor
Indrumă tor : Dr. Arh. Vladimir Nicula
În continuare consider că relatarea faptelor este o activitate a cronicarilor de istorie,
iar lucrarea în cauza cu substra t arhitectural și conceptual , orientată spre un produs finit palpabil
extras din elemente reale de artă , se va concentra asupra studiilor relevante ale unei istorii
apropiate și a unor situri analizate, produsul final fiind o concluzion are a elementelor ce vor
influenț a proie ctul aferent lucră rii teoretice.
Capitolele urmatoare vor conț ine atât informații legate de istoria aviaț iei și
interpretă rii noilor tehnologii dezvoltate de acest domeniu câ t și descrieri sumare ale unor
evenimente sau personaje iconice. Atât prin ac este idei câ t și prin studierea unor spații
asemănă toare ca și morfologie și amplasament cu zona analizată se pot concluziona informațiile
necesare dezvoltă rii conceptuale a proiectului .
Concluziile finale vor descrie o imagine subiectivă și complet pers onală asupra
conceptelor studiate, fiind extrase ideile și măsurile ce pot fi aplicate, în continuare, în
planific area unui proiect de arhitectură ce va raspunde complet cerinț elor utilizatorilor și
funcț iunii în cauza, ce permite o dezvoltare a zonei și chiar ajută o astfel de acț iune și de
asemenea, deschide o posibilitate de interconectare și relaționare directă a spațiilor de acest gen
de pe teritoriul Româ niei.

Rezonanțe Aeronautice – Echo – Whisky – Tango
Centru A eronautic Strejnic
8
Stud. Arh. Adrian Ș andor
Indrumă tor : Dr. Arh. Vladimir Nicula
II. Cultul zborului

2.1. Noua miș care

Legendele și miturile legate de zbor ex istă dintotdeauna, încă de când primul om și -a
imaginat că iși va putea schimba trupul său cu cel al unei păsă ri și astfel va reuși să privească
totul în ansamblu, va atinge lucrurile ce, pentru ceilalți oameni rămâ n departe și va putea
cuprinde cu mintea sa tot ce înseamna cunoaș tere. Modalităț ile de a putea atinge imposibilul erau
variate, de la planoare realizate din l emn, la propulsie cu praf de pușcă , modele de baloane cu aer
cald și bine cunosc utele concepte ale lui Da Vinci, însă nu ex istă nici o documentare clară a
acestor întâmplă ri, așa că primul zbor oficial a avut loc lângă Paris în anul 1783 într-un balon cu
aer cald. Desigur au mai existat încercă ri precedente ce s -au finalizat cu eș ecul și în cele mai
multe cazuri decesul eroului ce încerca un prim mare pas pentru omenire.
La începutul secolului XX se desprindea de sol primul aparat mai greu ca aerului,
folosindu -se de tehno logia motorului cu abur, proaspăt adus la viață și văzut ca o rezolvare a
tuturor problemelor. Aparatele erau rudimentare dar reușeau să se desprindă de imaginea
inspirată din natură, trecând peste crezul că prin copierea unui model se poate ajunge la
performaț ele acestuia și realizându -se visul că omul poate cuceri orice mediu prin inteligență și
ingeniozitate. Tehnica evolua din nevoie și adopta din fiecare domeniu noi invenții, apelând la
toți specialiș tii posibili pentru un progres rapid, de altfel, noua ideologie și noile concepte trezeau
idei și interese din ce în ce mai mari în rândul intelectualilor și persoanelor ce puteau finanț a
aceste experimente. Deși materialele și principiile fizice erau înca nefinisate, se încercau noi
moduri de propulsie și construcț ie, direcția evidentă fiind găsirea unei modalitați d e a face
aparatele câ t mai uș oare dar în acelaș i timp cu o anvergură câ t mai mare a aripilor pentru a obține
mai ușor portanț a dar și găsirea unu i mod de a controla noile masină rii. Aproape de jumătatea
secol ului XX, constructorii avansaseră dincolo de faza planoarelor, a caror reusit ă confirmase
posibilitatea ridică rii unei persoane în aer, în condiț ii propice, un timp rezonabil și fără rezultate
catastrofale și noua modă a modelelor de zbor fără pilot se dezvolta repede. Implementare a
principiilor motorului cu abur trecuse mai depar te, dezvoltâ ndu-se noi amestecuri de combustibil
pentru a spori puterea și autonomia acestora.

Rezonanțe Aeronautice – Echo – Whisky – Tango
Centru A eronautic Strejnic
9
Stud. Arh. Adrian Ș andor
Indrumă tor : Dr. Arh. Vladimir Nicula
La începutul secolului XX, mai precis în anul 19 02 frații Wright se puteau mâ ndri cu
terminarea unei construcții unice până în acel moment, ce le conferea put erea de a decola, a
susține zborul și a controla aparatul, sistem ce urma a fi patentat pentru toate avioanele ce
foloseau aripi fixe . Desigur încercările acestora nu au ră mas aici, au mers mai departe spre a
concepe un apar at mai greu ca aerul, cu propulsie, sistem dual de aripi și modalitaț i de a -l
controla în aer. Până la începutul primului război mondial, se dezvoltaseră multiple posibilităț i
de zbor, de la modele primitive de hidroplanoare și până la punerea bazelor p rincipiilor
aeronavelor cu aripă rotativă și chiar primele motoare cu reacț ie. Pornirea c onflictelor armate din
cadrul ră zboiului a accelerat d ezvoltarea tehnologiei, supremaț ia și puterea în lupta stă tea în
mâinile celui ce controla aerul, existând cronic i clare ce susț in folosirea baloanelor cu aer cald
pentru observarea câmpurilor de luptă și depistarea din timp a raidurilor inamice. Într-un timp în
care nu existau piloți specializaț i și nici școli de pilotaj, experienț a dicta specializarea unei
persoane în acest nou domeniu, aparatele de zbor și armamentul fiind pus în testare în mod direct
pe câmpul de luptă .
Tehnologic vorbind, dezvoltarea avioanelor în acest stadiu era depar te de orice
utilizare comercială, sportivă sau armată, evoluția tehnologiei avea să transforme apar atele de
zbor din masinării fragile confecț ionate din lemn și pânză , în păsă ri de oț el, realizate aproape în
întregime din metal și foarte durabile. Piloții obișnuiau să călătorească, să ofere demonstraț ii
oamenilor ce ii asteptau c u braț ele deschise, f iind priviți ca adevărați zei ai contemporanului,
apărâ nd astfel primele zboruri comerciale, dacă pot fi privite aș a. Asemănător cu situaț ia din
prezent în ceea ce priveș te zborurile particulare în spațiu, acest concept exista în urmă cu un
secol în ceea ce priveș te zborurile cu avionul.
Noii eroi și noile posibilităț i erau cunoscute peste tot în lume și devenise una di ntre
cele mai populare activităț i, atât pentru privitori câ t și pentru piloț i și aspiranț i. Aceste noi
schimbări urmân d a se resimț i și în domeniul artelor, în care noile masină rii, atât cele terestre cât
și cele zbură toare erau pline de inspiraț ie și filozofie pentru mintea deschisă a unui artist. Au
apărut noi concepte, noi ideologi i și noi mișcări ce aveau la bază evoluția rapidă a materialelor și
aparatelor de orice fel , fiind publicate cărți sau albume ce aveau la bază acest lucru și lucră ri ce
propagau viziuni proprii transpuse în grafică sau arhitectură prin linii, materiale, interpretată ri și
presupuneri futuri stice.

Rezonanțe Aeronautice – Echo – Whisky – Tango
Centru A eronautic Strejnic
10
Stud. Arh. Adrian Ș andor
Indrumă tor : Dr. Arh. Vladimir Nicula
2.2 Era industrială și arhitectura inginerilor

1

„The airplane embodies the purest expression of the human scale
and a miraculous exploitation of material.”
Le Corbusier, Aircraft, 1935 .

1 Sursa imaginii : Le Corbusier, “ Aircraft”, 1935, img. 25.

Rezonanțe Aeronautice – Echo – Whisky – Tango
Centru A eronautic Strejnic
11
Stud. Arh. Adrian Ș andor
Indrumă tor : Dr. Arh. Vladimir Nicula
Citatul este extras dintr -un album manifest al lui Charles Edouard Janneret intitulat
Aircraft , o lucrare ce conține gâ nduri legate de evoluț ia tehnologiei și compararea metaforică a
acesteia cu situaț ia, în momentul respectiv, în care se afla u arta și arhitectura. Consider că toate
citatele prezente în această lucrare, impreună cu imagi nile respective vorbesc cu o deosebită forță
despre legătura puternică dintre artă și tehnologie, dintre om și creaț ia acestuia, modul în care
omenirea iși salvează statutul și se redefineș te constant prin propriile pu teri, numai produsul
muncii și gândirii sale îi definesc valoarea și principiile.
Fraza de mai sus vine ca o acuzaț ie la adresa școlilor de arte ale secolului XX, a
predecesorilor să i ce „ au distrus scara umană ” raportată desigur la arhitectura și la creațiile
artistice din această perioadă și „au pierdut tot respectul pentru material. ”2. În acest mod se
marchează noile curente și concepte ale arhitecturii și artei, modul în care moderniștii se
detaș eaza de tot ce înseamnă „clasic” și neagă toate princ ipiile pre cedente. Le Corbusier se
folosește de avion ca o metaforă a noii ere, un nou mod de a renaște, o tablă nouă și fără nici o
urmă pe care se poate așterne ceva nou, fără nici un substrat, fără a fi pă tat de vreun artificiu
nenecesar. Trecerea de la o era întunecată și primitivă , în concepț ia autorului, este marcată de
tehnologie, de noile invenții, de mașinile ce aduceau o sclipire nouă, un luciu metalic, fără nici o
greșeală și nici un element poziționat greș it. Aparatul de zbor este descrierea perfectă prin care
acesta iși poate exemplifi ca ideile fiind alcatuit de funcțiune pură, toată frumusețea sa, revine
din funcț iune.
Noile progrese tehnologic e l-au ajutat pe Le Corbusier să iși exprime valorile
arhitec turale pe care le dezvolt a, metaforele legate de mașini sau avioane î i puneau ideile într-o
arie nouă , într-un mediu superior până atunci, ridica metalul și betonul deasupra vechilor
ideolo gii, creea pentru om prin masină . „Nici o uș a nu este închisa [.. .] Totul est e relativ […]
dacă un nou factor iși face apariția, relațiile precedente se schimbă […] în aviaț ie totul este
considerat învechit după un an.”3 Posibilităț ile erau și sunt în continuare infinite, modul în care a
progresat industria aeronautică a fost incredibil, su rclasând până și industria automobilului ca și
rată de dezvoltare și implementare. Această rapiditate și simplitate de dezvoltare a oferit
inspirația de care mulț i aveau nevoie în acea perioadă , tehnologiile evoluâ nd și adaptâ ndu-se în
orice domeniu, la fel și materialele, posibilită țile dezvoltă rii umane păreau fără de sfârș it și nimic

2 Citat extras din “Aircraft”, Le Corbusier, 1935.
3 Citat extras din “Aircraft”; Le Corbusier, 1935.

Rezonanțe Aeronautice – Echo – Whisky – Tango
Centru A eronautic Strejnic
12
Stud. Arh. Adrian Ș andor
Indrumă tor : Dr. Arh. Vladimir Nicula
nu putea pune capăt acestui avânt resimț it peste tot în lumea civilizată , omul putându -și vedea
ceva mai tâ rziu un alt vis realizat.
De asemenea, simplitatea în care funcționau noile maș ini și modul lor de lucru
inspirau acelaș i demers și în alte dom enii, tot Le Corbusier spunea că pentru a ajunge dintr -un
punct în altul, un avion va zbura simplu , într-o linie dreapta. Acest nou mod d e gândire ce
excludea oric e „rută ocolitoare” avea să se transforme în ceva mai mult și sa dea naș tere unui
nou mod de a realiza și a privi lucrurile ce s -a propagat până în zilele noastre.
Mai departe, avionul este privit ca un element optic, acesta „a cuzând” oraș ul în
viziunea autorului modernist, fiind un mod de a oferi do vezi clare, fotografice ale greș elilor
realizate în urbanismul clasic și moduri în care acestea pot fi îndreptate prin alterarea metode lor
existente pentru arhitectură și urbanism , avionul instaurand o nouă eră și o nouă conș tientizare a
valorilor moderniste, mai presus de tot fiind corectidudinea față de noi însine și față de oraș ele în
care tră im. Este adevarat , o astfel de gândire porneș te din intenț ii bune și atinge tangențial o sferă
a politicii nu foarte populară și considerată greșită în unele cercuri, însa, modul în care aparatele
noi sunt vă zute ca și unelte pentru construcț ia și igienizarea oraș elor și în acelaș i timp ca
elemente salvatoare ale imaginii și viitorul ui oamenilor și poate descri e o întreaga lucrare
filozofică ce reuneș te statutul invenț iei și cel al inventatorului în aceaș i idee.
Influenț a aparatelor de zbor și a definirii noii tehnologii revoluț ionare s-a simț it mai
rapid și mai puternic decâ t orice a ltă descoperire în istoria omenirii, la doar câț iva ani dupa ce
frații Wright reușeau să se desprindă de sol, în anul 1903, Kasimir Malevich propune un nou
concept în arhitectură : anti -gravitaț ia, iar Aleksandr Rodchenko introduce noțiunea de elevaț ie
aeriană, o nouă modalitate de a privi și a concepe clă direa. Arhitecț ii din Europa și Uniunea
Sovietică gândeau clă dirile dintr -o nouă pespectivă, una descendentă încercând să implementeze
principiile zborului și elementele sale primordiale în noile construcț ii. Deși existaseră lucră ri ce
luaseră în calcul imponderabilitatea operelor construite și de artă, fotografii ce ară tau orizonturile
din baloanele cu aer cald de la jumă tatea secolului XIX și opere de artă din perioada
renascentistă ce depictau perspective aeriene , acest nou mod de a concepe și a clădi lucrurile nu a
intrat în discursul arhitectural până în secolul XX .
Astfel au început influenț ele modernismului în opere ce descriau forme geometrice
sfidând gravitaț ia, jocul cu perspectivele și punctele de fugă , materiale și compozitii noi ce

Rezonanțe Aeronautice – Echo – Whisky – Tango
Centru A eronautic Strejnic
13
Stud. Arh. Adrian Ș andor
Indrumă tor : Dr. Arh. Vladimir Nicula
aduceau imposibilul într-o realitate imaginată . Inclusiv modalitățile de exprimare artistică
prindeau o plastică ce putea să exprime aceste noi principii, de la mediul folosit în construirea
perspectivelor, la culori și ierarhia elementelor prezente într-o construcț ie. De asemenea relația
cu pământul a fost alterată , s-a facut p asul de la o stabilitate pronunțată și o orientare sigură spre
teren, la o altă abordare, o trecere spre conceptualul ce arăta că este posibil ca orasele să
plutească în spațiu, să fie accesate prin anumite puncte de legatură și nu a durat mult până când
s-au imaginat accese pentru aparate zburatoare și orașe complet autonome față de pămâ nt și
restul construcțiilor situate pe suprafaț a solului.
În timp ce în Statele U nite cel de -al doilea razboi mondia l cataliza suburbanizarea
masivă , în Europa, arhitecț ii se confr untau cu proiecte de reconstrucție urbană, luâ ndu-se în
considerare posibilit atea de a construi deasupra orașelor de secol XIX . Se renunț a deja la ideea
de tabula rasa și se încercau propuneri bazate pe principiile layerelor , prin adiț ia de noi elemente
și construcț ii și o dezvoltare pe verticală a vechilor orase. Curâ nd conceptele au escaladat în
formă și ideologie , ajungâ ndu-se la adevara te opere ce nu pot fi înca realizate și în esență nici
utilizate, însă în toate aceste că utari și experimente, moderniș tii iși doreau realizarea materială și
senzorială a unei noi arhitecturi, una inspirată din contemporaneitat e, o briz ă nouă ce ridică
orasele, ridică praful, o nouă sperantă spre viitor.
Un alt aspect important pe care Le Corbusier îl descrie în discursul său este modelul
ideal al eficienț ei – avionul. Referirea pe care acesta o face în „Vers une Architecture” în
legatură cu procesul de design al aeronavelor scoate la suprafață o viziune idolatrizantă asupra
modului în care s-a găsit rezolvarea problemelor apă rute pe parcurs cât și a legăturii de scară și
funcț ionalitate vis -a-vis de om chiar în punerea acestor probleme. Mai departe discută problema
în perspectiva arhitecturii, dacă mașina a fost proiectată de oameni , pentru oameni, respectâ nd
scara acestora și reușind să li se ofer e funcț iunea de care aveau nevoie , totul în ceva nou și inedit,
la fel se poate discuta și în privinta locuirii. Astfel s -a ajuns la o direcț ie în care arhitectura e
privită ca un nou produs, o mașinărie ce trebuie să raspundă concret nevoilor umane, fără
adăugiri, reușind astfel să simplifice structura tuturor lucrurilor ce o compun.
Conceptele n oi tind mereu să răstoarne unele cunoștinț e și să pună altele sub semnul
întrebă rii, la fel și noile modalități de construcț ie, noile materiale și noile ideologii în relație cu
întamplă ri ce duc om enirea mai departe. Pot spune că înțeleg tendința de a lega arhitectura de o

Rezonanțe Aeronautice – Echo – Whisky – Tango
Centru A eronautic Strejnic
14
Stud. Arh. Adrian Ș andor
Indrumă tor : Dr. Arh. Vladimir Nicula
modă sau o nouă invenț ie, fiind unul dintre cele ma i importante aspecte ale societăț ii, la fel de
bine înteleg visarea și plasmuirea unor forme sau tehnologii ce presupun ca pot aduce rezolvă ri
unor probleme grave ale societății sau a relaț iei oamenilor față de mediul construit. Desigur,
multe dintre ideile discutate mai sus sunt radicale sau imposibile, multe duc la apariț ia unor noi
probleme, poate mai grave ca cele inițiale și totuș i, problem atica materialelor sau simplitatea în
forma și legătura acesteia cu funcț iunea și destinația spaț iului sunt aspecte importante în
proiectarea unui spaț iu destinat aeronauticii, din punctul meu de vedere.
Îmbinarea celor doua entitaț i conlocuitoare într-un asemenea spaț iu este un lucru
foart e important, bazandu -ne pe funcț iune și materialele folosite dar în același timp, fără a neglija
scara umană sau aceasta prezenț a în utilizarea sp ațiului se poate forma un parcurs simplu și
orientat pe funcțiune fără a neglija latura conceptuală ce vizeaza industria aeronautică .

Rezonanțe Aeronautice – Echo – Whisky – Tango
Centru A eronautic Strejnic
15
Stud. Arh. Adrian Ș andor
Indrumă tor : Dr. Arh. Vladimir Nicula
2.3 Perspective asupra zborului : de la recorduri la ră zboi

Zborul a fost un concurs. De la prima decolare și până în ziua de astăzi, totul a fost o
competiție continuă, marcată de eroi și învinsi , de catastrofe și ascensiuni uluitoare. Subiectul va
fi discutat și în capitole le urmatoare dintr -o perspectivă adaptată lucră rii în cauză , dintr -un punct
de vedere ce se va orienta atât spre situația actuală a sitului vizat pen tru proiect cât și spre partea
conceptuală și de substrat ce va fi prezentată în cadrul proiectului.
Industria aeronautică a evoluat rel ativ repede, putem face comparaț ia cu alte domenii,
însă aceasta s -a dezvoltat și a reuș it o ramificare și un pas incredibil în istoria omenirii, trimiterea
omului în afara atmosferei Pămâ ntului. Principalul motiv pentru această dezvoltare a fost
competi tivitatea , întâi pentru era de început, apoi pentru a stabili noi recorduri ce erau la
îndemâna orică rui constructor și pilot, iar mai apoi pentru supremaț ia aerului în timpul
războaielor ceea ce forma un avantaj vital. Desigur, lupta pentru recorduri nu a ramas în urmă ci
a continuat c u trimiterea primelor vieț uitoare în spațiu, mai apoi oameni și în final voiajul pe
Lună.
Interesant este faptul că, urmă rind îndeaproape istoria de început a aeronauticii putem
observa interesul unui numă r enorm de oameni pentru acest domeniu și în cautarile lor, rezultate
similare chiar și dacă cei în cauză nu aveau nici o legătură sau o cale de comunicare. Totul pare
programat, soluț iile și interpretă rile similare, însă nu toate rezolvă rile au avut un efect pozitiv.
Prototipurile ce au supraviețuit testelor, au ajuns să fie imbunătăț ile și testate iar, nu a existat o
soluție sigulară și tot ce se putea face pentru a merge mai departe era încercarea, astfel, mulț i
dintre primii piloți au murit încercând să stabilească sau să doboare un record la bordul unui
avion prototip.
Odată cu începerea primului ră zboi mondial, toate tipurile de aparate zbură toare erau
folosite pentru culegerea de informaț ii de pe front sau investigarea mișcă rilor liniilor inamice,
fiind utilizate pentru atacuri sau bombardamen te doar spre finalul ră zboiului. Perfecționarea
tehnicilor de luptă aeriene, dezvoltarea diferitelor prototipuri de avioane specializate pentru
anumite arii de atac și modul în care acestea puteau să care armament și totuși să poată decola cu
succes au ț inut o mare parte a industriei aeronatice ocupată timp de câ teva decenii. În tot acest
timp, aviația sportivă a reușit să crească, să se perfecț ioneze și să dezvolte noi moduri de a privi

Rezonanțe Aeronautice – Echo – Whisky – Tango
Centru A eronautic Strejnic
16
Stud. Arh. Adrian Ș andor
Indrumă tor : Dr. Arh. Vladimir Nicula
zborul. Industria usoară s-a axat pe aparate noi, materiale noi ce puteau să ridice un om în aer, să
planeze un timp îndelungat și să îl aducă în siguranță înapoi pe pămâ nt. De altfel , s-a putut
profita de pe urma noilor tehnologii apă rute pentru lupta de a dezvolta noi tipuri de motoare
pentru zborul sportiv, noi m odalități de construcție, fără a mai fi nevoie o primă testare ci o
imediată perfecț ionare a tehnologiei . În timp ce aviația militară dezvolă noi avioane pentru
singurul scop de a obține supremația aeronautică, aviația sportivă progresa rapid, singurul factor
ce încetinea procesul într-un asemenea timp era cel financiar.
Astfel, odată cu instaurarea pă cii, aeronautica a fă cut un pas enorm și a devenit
accesibilă publicului și foarte populară, iar aviația militară, bazâ ndu-se pe testele și tehnologiile
dezvoltate în timpul ră zboaielor puteau deja concepe posibi litatea urmat orului nivel : spaț iul
cosmic. Această separare a domeniilor nu a survenit în mod vo it, nici nu a existat o diferențiere
clară a industriei sau tehnologiei de o parte sau de alta ci progresul a plecat pe două că i separate ,
oamenii având concepț ii și perspective diferite în ceea ce priveș te soarta omenirii.

Rezonanțe Aeronautice – Echo – Whisky – Tango
Centru A eronautic Strejnic
17
Stud. Arh. Adrian Ș andor
Indrumă tor : Dr. Arh. Vladimir Nicula
III. Începuturile aviației românesti

3.1 Primele ș coli de pilotaj militar

Panta Rei – Totul curge – inscripție regăsită pe avioanele de vână toare ce au intrat în
conflict în 1944 cu escadrilele americane ce aveau ca misiune distrug erea resursele petroliere ale
țării. În mod evident și timpul curge, a trecut un secol de la primele încercă ri de zbo r cu aparate
mai grele ca aerul , primele desprinderi de sol și catastrofe ce ș i-au pus amprenta pe progresul
tehnicii și lansarea z borului. Fac referire la această in scriptie deoarece , pe data de 6 iunie a avut
loc unul dintre atacurile asupra rafină riilor din jurul orașului Ploieș ti, totul ar fi putut fi pierdut
dacă nu existau piloții din escadrila aviației de vână toare.
Poveș tile decurg la fel ca în orice domeniu, sunt date, personaje importante, acte de
ingeniozitate și bravură ce aduc astă zi obiecte fără de care totul în jurul nostru ar fi complet
diferit, conte mplarea unor lucuri pe care mulț i dintre noi le percepem ca atare, fiind ceva ce am
găsit deja aici când ne -am nă scut, este de domeniul abstractului și pot părea chiar absurde luâ nd
în calcu l o mentalitate contemporană consumeristă și strâns legată de prezent.
Așa cum eroii sunt oameni simpli până vor atinge o strălucire de măreț ie printr -un act
istoric, persoane ce nu ș i-au ales domeniul în care vor deveni o imagine și vor schimba lumea ci
hazardu l a împins toate piesele, prima ș coala de pilotaj militar din Româ nia a fost pornit ă la
inițiativa unui avocat. Mihail Cerchez a pornit aceast proiect ca o societate particulară „având
drept scop exploatarea locomoț iei aeriene sub toate formele .”4 Astfel la 20 noiembrie 1909,
această societate a pornit sp re a forma primul aerodrom din țară, la Chitila. În publicaț iile
naționale existente în acel moment acesta este descris ca fiind : „ Cel mai modern aerodrom din
sud-vestul Europei. Avea hangare, tribune și ateliere pentru construcț ii și reparaț ii de avioane .”5
Școala a pornit repede, inaugurarea oficială a fost un an mai târziu, fiind sarbatorită cum se
cuvine, o serie de evenimente ce se întamplau în premiera în Româ nia. Relaț iile și cunoștinț ele
fondatorilor principali ai aerodromului i -au sporit popularitatea și succesul, astfel în anul 1911,
Ministerul de Război a decis ca toți viitorii piloți ai armatei să fie instruiț i în cadrul acestei ș coli.
În acelaș i an începe să funcț ioneze și școala de aviaț ie de la Cotroceni, sub conducerea lui

4 Sursa citatului : “Aripi Romanesti. Contributii la Istoricul Aeronauticii”, Bucuresti, Editura Militara, 1966.
5 Sursa citatului : “Aripi Romanesti. Contributii la Istoricul Aeronauticii”, Bucuresti, Editura Militara, 1966.

Rezonanțe Aeronautice – Echo – Whisky – Tango
Centru A eronautic Strejnic
18
Stud. Arh. Adrian Ș andor
Indrumă tor : Dr. Arh. Vladimir Nicula
Georg e Valentin Bibescu, un an mai târziu urmând să fie inaugurat și aerodromul și școala de
pilotaj de la Bă neasa.
După terminarea ră zboaielor și instaurarea unei noi ordini în cadrul ță rii, majoritatea
eroilor au dispărut, rămânâ nd doar amintirea, poate fotografiile și cu siguranță poveștile. Sp ațiile
au suferit degradări mari, au dispă rut complexe întregi cu un potenț ial extraordinar de dezvoltare
și au urmat a fi refăcute abia mult mai tâ rziu. Intrarea în anonimat a foștilor piloț i militari, lipsa
de fonduri și criza în care se afla lumea după câteva decenii de război a dus la desființ area și
ștergerea aedromurilor de pe hartă , investiț iile și prioritățile au fost cele militare, aș a tehnologia
aeronautică ajunsese la un avans pentru luptă și nu viza mai deloc publicul civil.
Cu toate acestea, în perioada interbelică s -au pus bazele unei legislaț ii ce viza
transporturile aeriene dar și zborurile civile și de agrement. Intenț ia a existat și extin derea
domeniului de asemenea, însă doar teoretic, b azele erau pregă tite pentru un nou val de dezvoltare
în aeronautică , la fel și reglementă rile, tehnica avansa suficient de repede pentru a putea deplasa
omul mai departe în istoria sa. Se poate spune că nu era momentul potrivit pentru dezvoltarea
zborului pentru întreaga populaț ie.
A fost nevoie de trecere a a câțiva ani până când s-au uitat toate faptele, până când
totul a început să se rotească iar și să vizez e un nou public, unii dintre foștii piloț i s-au întors ca
instructo ri, alț ii s-au pierdut în povestiri și în cărti ramase închise în întuneric . Începea o nouă
eră, un timp în care oricine putea să privească soarele și să-și dorească ascensiunea fizică fără o
teamă mitică de a fi doborât fără nici o șansă . Aviația română a pornit mai departe, cu
aerodromuri noi, ap aratură nouă și aripi deschise.

Rezonanțe Aeronautice – Echo – Whisky – Tango
Centru A eronautic Strejnic
19
Stud. Arh. Adrian Ș andor
Indrumă tor : Dr. Arh. Vladimir Nicula
3.2 Debutul aviaț iei sportive.

Perioada ce a urmat după cele două ră zboaie mondial e a deschis un drum pentru
aviația civilă în Româ nia, infrastructura existentă creată pentru operaț iunile militare putea fi
transformată, părțile distruse sau afectate de că tre bombardamente puteau fi reparate și
modernizate, în perioada interbelică multe dintre aerodromuri fuseseră dotate cu aparatură de
comunicare și predicț ie me teo, astfel terenul era pregă tit pentru decolare. Cele 12 aerod romuri
militare importante d in țară urmau a fi transformate, în mare măsură în aerodromuri civile,
necesitând reparaț ii și betonarea pistelor, acț iuni ce a u durat o perioadă relativ lungă .
Exceptând acț iunile fizice asupra acestor locaț ii și spațiile af erente, era nevoie de o
legislație cuprinzătoare pentru ambele activităț i, atât cea militară cât și cea civilă și o legatură cu
restul spaț iului european, la momentul respectiv. Astfel s -a ajun s la prima legatură aeriană a
statului român cu cel francez, avâ nd în vedere colaboră rile precedente și patentele preluate de la
aceștia pentru aparatele de zbor și cele de comunicaț ii.
În continuare, Băneasa a ajuns prima autogară a țării, avâ nd în plan d otarea necesară ,
aparatele de zbor și persoan ele potrivite pentru a face legătura cu exteriorul țării. Din cauza
schimbă rilor poli tice postbelice, noilor legislaț ii și numărul mic de piloț i și persoane specializate
în cadrul țării, apariția imediată a aerodromurilor mici și a școlilor de pilotaj era vitală , astfel, au
fost introduse în plan primele aerodromuri și școli sportive.
Dezvoltarea aeronautică a ță rii s-a axat în continuare pe moderniza rea infrastructurii,
aducerea complexelor aeronautice și a aerodromurilor în stadiul în care pot ț ine pasul cu
tehnologia și aparatura de zbor. Odată cu creșterea popularităț ii și intensificarea traficului aerian,
atât cel comercial cât și cel utilitar, investiț iile au vizat aparatura ce producea informaț ii coerente
în ceea ce priveș te mediul extern, programarea zborurilor, formarea primelor hărț i și culoare de
zbor. Concomitent cu dezvoltarea la nivel înalt, aerodromurile mici ce ș i-au continuat activitatea
și au reușit să supraviețuiască crizei din jurul războaielor iși strângeau iarăși rândurile cu noi
piloți și aparatură de zbor.
Informaț iile existente despre soarta aerodromurilor mici orientate spre aeronautică
civilă și școlile civile de pilotaj sunt limitate, însă dezvoltarea lor se aseamănă cu ce se întâmplă
în momentul de față, este adevărat, mișcarea era mult mai lentă , programele erau l a început și

Rezonanțe Aeronautice – Echo – Whisky – Tango
Centru A eronautic Strejnic
20
Stud. Arh. Adrian Ș andor
Indrumă tor : Dr. Arh. Vladimir Nicula
fondurile și tehnologia sufereau din cauza situaț iei în care se afla ț ara. Cu toate a cestea exista un
progres, apariția de noi funcț iuni și aparatura ce trebuia implementata în cadrul acestora cerea
noi specialiș ti și noi spații în care pot funcționa, de altfel datorită progresului tehnologic, multe
alte spații dispăreau sau se micș orau ca dimensiune, hangarele trebuiau redimensionate și
regândite pentru a putea acomoda avioanele și planoarele dar și spații destinate reparaț iilor și
micilor m odifică ri ce puteau fi executate direct de că tre mecanicii aerodromurilor.
Cu toate acestea , latura arhitecturală a acestor complexuri a fost dintotdeauna
neglijată fiind un aspect mai puțin important în desfaș urare a activităț ii și supravieț uirea sportului ,
fapt ce poate fi înțeles, zborul se petrece în aer, nu în hangar, așa cum să lile de curs sunt utilizate
relativ rar și cel mai mult se poate învăț a și studia pe teren, chiar dacă nu neapă rat în aer. Chiar
dacă putem trata optimist acest lucru și ne putem imagina că cerul poate susține o astfel de
funcțiune, avâ nd libertatea de a practica un spo rt, o meserie sau o pasiune fără a necesita un
spațiu construit adecvat, în mod cert există o ezitare în ceea ce privește toate activităț ile conexe
ce au loc în interior, acolo unde totul este administrat, planificat, predat și studiat.
Defapt, într-o analiză de suprafață a evoluției aeronauticii, trecâ nd peste perioada de
incipit și cea a conflictelor și luptelor aeriene, în majoritatea timpului, activitatea s -a desfăș urat la
sol în opoziție cu așteptă rile și impresia generală . La fel ca în orice domeniu, odată trecut de
stadiul de concept și încercări , activităț ile se concentrează pe administrare și progres, singurele
momente desfaș urate în zbor, în cadrul unui aer odrom modern sunt orele de pregătire pentru
studenț i, orele de zbor obligatorii pentru piloț i, diferitele evenimente și show -uri aeronautice.
Viitorul avi ației civile și a celei sportive este în plină desfășurare, deși schimbă rile
prind greu , iar dezvoltarea cuprinde multe domenii și e nevoie de o concentrare intensă pentru a
putea atinge noi orizonturi, pașii urmatori trebuie să atingă și să se întrepatr undă cu alte domeni i
pentru o versatilitate sporită a domeniului și un sal t la fel de impresionant ca primele desprinderi
de sol de la începutul secolului XX .

Rezonanțe Aeronautice – Echo – Whisky – Tango
Centru A eronautic Strejnic
21
Stud. Arh. Adrian Ș andor
Indrumă tor : Dr. Arh. Vladimir Nicula
3.3 Eroi ai cerului

Eroii apar pri n memorie, nici cum printr -o acț iune de asimilare a calit ății sau o
educare a acesteia. Piloții români ce s -au ridicat deasupra așteptă rilor și au reușit ca prin faptele
lor să schimbe lumea într-un mod pozitiv sunt mulț i, majoritatea au plecat din anonimat și au
ajuns înapoi odată cu sfârș irea celui de`al doi lea ră zboi mondial. Eroii aerului au fost , în mare
măsură , oameni simpli ce aveau o carieră în diferite domenii, aprope în nici un caz în aviaț ie,
poate, sau la fel de simplu iși duceau traiul fără a -și imagina că va veni ziua în care vor pune un
accent puternic pe istoria unui stat sau chiar a lumii. Unele din exemple sunt dis cutate în cadrul
lucrării, altele există , multe s -au pierdut și consider că ar putea fi scrise romane întregi din
adunarea tuturor poveș tilor și faptelor, însa există person alități de seamă ce au propulsat industria
aeronautică și această artă mai depa rte, oameni ce au facut posibilă o detaș are și o dezvoltare
rapidă a domeniului.
Școala aeronautică studiată în cadrul acestei lucrări poartă numele pilotului Gheorghe
Bănciulescu, desigur a aparut semnul de întrebare cu referire la acest domn și la statutul său, mai
mult ca sigur un pilot, dar care au fost faptele ce l -au ridicat atât de sus. În cartea „ Din faptele
unor aviatori româ ni” a lui Constantin Gheorghiu, se discută întreaga viață a personajului , un
tânăr român ce se trăgea dintr -o familie cu tradiți e militară , ajunge sublocotenent la 19 ani , a
luptat în primul război mondial și urmă rind luptele aeriene , și-a descoperit pasiunea pentru zbor.
Câțiva ani mai tâ rziu, a reușit să ajungă pilot și și-a propus stabili rea unui record de zbor
împreună cu un mecanic, reușind să depășească distanț a propusă de 1000 de kilometri într-un
timp ce le oferea acest merit, un accident le pune capă t cursei. În urma acestui incident
locotenentului Bă nciulescu i -au fost amputate ambele picioare și ca urmare, carier a sa de pilot
avea sa se sfârsească , însă i-a fost oferit ă o a doua s ansă, atât pentru carieră cât și pentru a stabili
un nou record mondial, fiind primul om ce va pilota un avion cu proteze în loc de picioare.
Pilotul a fost declarat cavaler și a continuat să ducă la bun sfarș it misiunile din partea statului
româ n și francez.
Astfel de oameni au existat și încă exist ă oameni a că ror poveste poate încăpea în
câteva rân duri și în acelaș i timp rezultatul nu poate fi descris printr -o înșiruire de cuvin te, sunt
lucruri ce schimbă totul, definitiv. La fel ca și Vasile Niculescu, Gheorge Bă nciulescu, Traian

Rezonanțe Aeronautice – Echo – Whisky – Tango
Centru A eronautic Strejnic
22
Stud. Arh. Adrian Ș andor
Indrumă tor : Dr. Arh. Vladimir Nicula
Vuia, Henri Coandă și Aurel Vlaicu , au existat m ulți oameni ce au î mpins mai departe atât
limitele tehnologice cât și propriile limite pentru binele unui popor și chiar al omenirii. Se pot
discuta în continuare acț iuni notabile ale multora dintre aceș tia, însă ar însemna o derivare de la
scopul lucrării spre o perspectivă istorică iar ținta acest eia este sublinierea personalitătilor mai
puțin cunoscute și a eroilor simpli, în legatură cu partea conceptuală a proiectului.

Rezonanțe Aeronautice – Echo – Whisky – Tango
Centru A eronautic Strejnic
23
Stud. Arh. Adrian Ș andor
Indrumă tor : Dr. Arh. Vladimir Nicula
IV. Interpretări contemporane ale aviației

4.1 Programe contemporane

Spațiile destinate activităț ilor aeronauticii au evoluat odata cu tehnologia și ambiț ia
de a ajunge mult mai departe, cu timpul acestea s -au ramificat în funcț ie de zona de atac a aerului
și în relație directă cu cerinț ele și utilizarea spațiilor . Aeroporturile au evoluat cel mai repede și
într-un scurt timp au format o gravitaț ie proprie ce atra ge atât concepte noi și viziuni originale
cât și moduri extreme de expansiune, bazâ ndu-se pe economie, trafic, utilizare și nevoi acelaș i
lucru se poate spune și despre centrele aerospaț iale, în ceea ce priveș te tehnologia, utilizarea
spațiilor și modul în care acestea sunt conceptute. De asemenea aceste spaț ii, îndeosebi
aeroporturile iși formeaza locul special în cadrul unui mediu urban, iși definesc foarte clar
limitele, legă turile și statutul și chiar, în dezvoltările actuale ale funcț iunii, iși crează propriul
context “urban”, devenind centre atât de importante încât atrag și alte funcț iuni devenite
indispensabile prin modalităț ile de extindere.
Spre deosebire de acestea, aerodromurile și aerocluburile, atât pe teritoriul Româ niei
cât și în afara granițelor, rămân la nivelul de tratare strictă a funcț iunii și imbunătăț irea spațiilor ,
clădirilor și pistei doar ca urmare a moderniză rii și nevoilor tehnologice. Conceptualizarea și
designul unor astfel de spații este pasul următor, acel pas ce a fost f ăcut în istoria arhitecturii
aeroporturilor odata cu dec olarea economica a acestei funcț iuni. Dezvoltarea unor spații coerente
și ce vor raspunde cu adevă rat nevoilor utilizatorilor este v ital pentru conceperea unor legături
strânse între aerodromurile exi stente într-un teritoriu, o infrastructură ce o completează pe cea a
zborurilor civile și comerciale de mari dimensiuni este necesară în viitorul spre care se îndreaptă
societatea .
Dezvoltarea și imbunătăț irea aerodromurilor existente în tara poate fi re alizat printr –
un proiect ce conț ine o infrastructură și un management, ambele bine puse la punct în relație cu
situația actuală și poziț ionarea acestora față de centrele urbane importante. Creșterea unui astfel
de spaț iu și acordarea sa cu nevoile actuale, atât ale utilizatorilor cât și ale tehno logiei, este un
proces de scurtă durată și cu un efort economic mic, proporț ional cu cele ale unui aeroport
internaț ional sau ch iar naț ional.

Rezonanțe Aeronautice – Echo – Whisky – Tango
Centru A eronautic Strejnic
24
Stud. Arh. Adrian Ș andor
Indrumă tor : Dr. Arh. Vladimir Nicula
Problemele ce apar în domeniul arhitecturii și a utilizării terenurilor în cazul
aerodromu rilor existente pe teritoriul ță rii vor fi exemplificate în studiile de caz prezente în
cuprinsul acestui capitol și se referă la utilizarea spațiilor , poziționarea construcț iilor în cadrul
sitului și legăturile acestora cu pista.
Aerodromurile existente în momentul actual sunt orientate, așa cum au și pornit în
primele forme , spre funcțiune, formarea de nișă , pentru persoanele care aveau o legătură directă
cu acest domeniu și iși formau cariera în jurul zborului. Din discuț iile cu instructurii de zbor și
piloți, persoanele ce sunt atrase de acest stil de viata o fac din pasiune, mulți dintre aceștia nu au
o carieră în aviaț ie și nu sunt niș te “eroi” ai zborului, așa cum nici un om în istorie nu a fost creat
un erou, ci prin acț iunile sale s -a dovedit a fi demn de acest statut. Spațiile sunt orientate spre
mașini, spre gloria lor și nicicum a oamenilor, a individului ce simte evadarea în aer. Definiț ia
lor este omul, așa cum la începutul secolului XX, arhitecții au realizat că ființa umană este presus
de construcț ie și în nici un caz nu ar trebui să fie altfel.
De asemenea, aceste ce ntre aeronautice sunt foarte puț in deschise publicului, chiar
exceptând dotările necesare unei bune relaț ii cu pers oanele din exterior ce participă pasiv la
diversele evenimente organizate periodic, sunt greu accesibile și foarte uș or de trecut cu vederea
în mod normal, fără o campanie de a face publică in tentia de organizare sau expunere. În cadrul
unui astfel de complex activităț ile sunt diversific ate, mergand de la planorism și până la
aeromodelism, existâ nd tentat ive de cursuri pe acest din urmă domeniu, însă nu este nimic
stabilit și organizat. În aceste cazuri publicul ar fi foarte deschis în participarea la expoziț ii sau
chiar cursuri deschise pentru a viziona procesul de creaț ie al unui model, însă posibilităț ile sunt
limitate, cel mai mare contact pe care îl au aceste spații cu persoane le din exterior este în cadrul
competiț iilor sau evenimentelor demonstrative , testarea unor prototipuri sau m odele noi fiind
realizate în cadru restrâns, deș i acestea nu reprezi ntă secrete de industrie sau de stat.

Rezonanțe Aeronautice – Echo – Whisky – Tango
Centru A eronautic Strejnic
25
Stud. Arh. Adrian Ș andor
Indrumă tor : Dr. Arh. Vladimir Nicula
4.2 Probleme privind construcț iile destinate aeronauticii

Acest subcapitol trateaza problemele conceptuale și funcț ionale, existente în
momentul actual, în domeniul aeronauticii în Româ nia, făcâ nd referire și la cazuri studiate din
afara ță rii. Complexele aeronautice studiate vor fi detaliate în continuare, fiind prezentate sumar
și evidențiate eventuale probleme sau parț i ce pot fi consi derate pozitive, subliniindu -se în
finalul lucră rii atât laturile negative cât și cele pozitive ale acest centre , acest e concluzii urmâ nd
a fi folosite în prezentarea conceptul ui și tratarea proiectului de arhitectură .
Conceptualizarea acest ui gen de spații nu a fost întâlnită în nici un caz, deș i în
domeniul aeronauticii au existat exemple de succes ce s -au ridicat cu mult peste alte proiecte,
precum Eero Saarinen cu Trans World Flight Center, Foster cu Spaceport America sau Calatrava
în cazul term inalului nou al aeroportului din Bilbao. În cazul aeroporturilor de mici dimensiuni
sau aero dromurilor sportive nu s -au regă sit nume nota bile sau proiecte ce pot îmbina funcț iunile
sau formele într-un complex relevant și coerent pentru utilizatori, exeptând publicul, luâ nd în
calcul numai oamenii ce au activităț i stabilite în acest e construcț ii. Acest discurs se va continua
cu studiile de caz, însă cel mai bun exemplu este cel al aeroclubului vizat prin acest proiect,
Aeroclubul Gheorghe Bă nciulesc u Strejnic, detaliat de asemenea în cadrul ultimului capitol, în
istoria că ruia nu a existat nici un moment de formare conceptuală ci, la fel ca în toate celelalte
cazuri tratarea a fost întotdeauna strict funcțională, economia punându -și amprenta simțito r pe
aspect și funcț ionare.
Legătura directă a formei cu funcționarea aerocluburilor are acțiune directă asupra
activităț ii persoanelor din cadrul acestora, atât în aspectul administrativ al unui asemenea
complex dar și privind activitatea principală , în majoritatea cazurilor, diferitele construcții ce
găzduiesc funcț iuni sep arate fiind amplasate la distanț e relativ mari în cadrul sitului, fiecare cu o
orientare cât mai simplă spre punctele de interes, scara umană și accesibilitatea fiind un aspect
neglija t. De asemenea în cazurile unor evenimente aeronautice deschi se publicului sau alte
activităț i la care participarea spectatorilor este libera, apar probleme ce ț in foarte mult de
organizarea spațiilor , accesibilitatea în zonele destinate publicului și pista, aerocluburile nefiind
orientate către foarte multe activităț i publice. Acest aspect pu blic este foarte important, putâ nd

Rezonanțe Aeronautice – Echo – Whisky – Tango
Centru A eronautic Strejnic
26
Stud. Arh. Adrian Ș andor
Indrumă tor : Dr. Arh. Vladimir Nicula
aduce atât oportunităț i foarte mari și diversificate de dezvoltare cât și o cunoastere mai bună din
partea persoanelor interesate de acest domeniu.
Luând în calcul aceste probleme se poate evidenția o rezolvare printr -o gândire și o
analiză conceptuală a funcț iunii în contextul existent , atât prin p risma utilizatorilor specializaț i
cât și prin ce a a unor spectatori în cazul unor show -uri aeronautice. Această rezolvare reiese
dintr -o analiză generală a exemplelor, o analiză a situației existente și a posibilităț ilor de
dezvoltare în funcție de acțiunile extinse pe o perioadă mai lungă de timp și un „experiment” ce
poate dezvolta o nouă modalitate de compunere a spațiilor .
Având în veder e factorii ce au dus la compoziția actuală a aerodromurilor româneș ti,
construirea elementelor necesare pe sit în funcț ie de perioada de dezvoltare și fondurile
disponibile în momentu l de f ață, legătura simplă în tre funcț iuni sau între acestea și factorii
naturali existenț i, se poate explica situația actuală , însă rezolvarea reiese luâ nd în calcul toate
acestea. În cazul aeroclubului Strejnic, hangar ele sunt cele mai importante clă diri, ce au existat
înca din prima zi, mai apoi au fost construite clădirile administraț iei, acestea nefiind modernizate
ci pur și simplu reconstruite în funcție de nevoi, de apariț ia funcțiunii de școală de aviaț ie și de
creșterea popularităț ii sportului. În conti nuare investiț iile au vizat hangarele și pista, elemente
indispensabile pentru o asemenea funcț iune, iar mai apoi latura educațională a complexului a
necesitat extinderea cu o sală de sport, amplasată pe singura porț iune din teren liberă . O
fragmentare de acest tip du ce la o ocupare a terenului fară o compoziție specifică și în aceasta
situaț ie, o legătură morfologică sau conceptuală a spațiilor .
Soluț ia vine din toată această descriere a aspectelor negative , nevoia de unitate în
cadrul complexului, de morfologie și parcurs al spațiilor , o legătură puternică între toate
activitățile desfăș urate, însă cu o separare puternică între spaț iile destinate vizitatorilor și cele ale
personalului aerodromului și o posibil itate de dezvoltare viitoare luâ nd în calcul istoria
aeronauticii și a acestor complexe.

Rezonanțe Aeronautice – Echo – Whisky – Tango
Centru A eronautic Strejnic
27
Stud. Arh. Adrian Ș andor
Indrumă tor : Dr. Arh. Vladimir Nicula
4.3 Studii de caz

1. Aeroclubul teritorial Braș ov

6

6 Imagine datată 2009, Aerodromul Braș ov Ghimbav – înainte de modernizări.
Sursa imaginii : www.flyinromania.blogspot.com , autor : Călin Manea.

Rezonanțe Aeronautice – Echo – Whisky – Tango
Centru A eronautic Strejnic
28
Stud. Arh. Adrian Ș andor
Indrumă tor : Dr. Arh. Vladimir Nicula
Aeroclubul României funcț ioneaza ca institutie publică, finanțată de la bugetul de
stat, are personalitate juridică , iar în compunerea sa intra un număr de 15 aeroc luburi teritoriale,
ca subunități fără personalitate juridică , unul dintre acestea fiind Aeroclubul Teritorial Braș ov,
care iși desfașoară activitatea în două locații, respectiv Aerodromul Sâ npetru (LRSP) și Terenul
de Zbor Ghimbav. În cadrul Aeroclubului Teritorial Brașov funcționează 5 secț ii aeronautice,
unde se poate opta pentru o serie de cursuri aviatice, cele două unități din județul Braș ov oferind
atât suportul teoretic cât și practic pentru urmatoarele activităț i : Aeromodelism, Planorism, Zbor
cu aeronave ULM, Zbor cu aeronave categoria IV, Paraș utism.7
Cele două in frastruc turi de aerodrom – Ghimbav și Sânpetru – sunt dotate cu câte o
sală de cursuri a 20 locuri fiecare, birouri de briefing, interne t, sală de pliaj, vestiare, spații de
cazare (cu un total de 90 locuri) precum și cu două bucătă rii și sălile de mese aferente. Pe sit
există 3 hangare utilizabile, două dintre ele fiind renovate recent, însă schimbă rile apar do ar la
nivel de tratare cromatică și materială .
O mare parte din construcțiile existente au fost refă cute recent, atât estetic cât și
expertizate din punct de vedere structural și al dotă rilor, în completarea complexului, au apărut
alte noi corpuri ce vor găzdui spaț iile de cazare și de curs . Arhitectura acestor noi spații este de
tip hala, fără nici o legatură cu elementele existente pe sit in trecut și fară a ț ine cont d e
utilizatori, doar de faptul că terenul era îndeajuns de mare pentru a se ocupa într-o proporție
foarte mare cu construcț ii de o înaltime maximă de un nivel, poate două .
Problemele cu care se confruntă acest aerodrom, sunt cele gener al valabile, ce vor fi
regăsite și în cadrul celorlalte exemple, diferenț ele apar ca dotare, istoric și modalități de utilizare
a spaț iului.

7 Informații extrase din prezentarea oficială a aeroclubului, existente la adresa : www.aeroclubulbrasov.ro

Rezonanțe Aeronautice – Echo – Whisky – Tango
Centru A eronautic Strejnic
29
Stud. Arh. Adrian Ș andor
Indrumă tor : Dr. Arh. Vladimir Nicula
8

9 10

8 Imaginea actuală a aerodromului de la Sânpetru. Sursa imaginii : www.aeroclubulbrasov.ro
9 Vedere aeriana Aerodromul Sânpetru, sursa imaginii : www.aeroclubulbrasov.ro

Rezonanțe Aeronautice – Echo – Whisky – Tango
Centru A eronautic Strejnic
30
Stud. Arh. Adrian Ș andor
Indrumă tor : Dr. Arh. Vladimir Nicula
2. Aeroclubul Târgu Mureș

11

Aeroclubul Mureș “Elie Carafoli”, se află la o distanț a de 2.5 kilometri față de oraș,
zona în care este situat este considerată punct strategic, aerodro mul fiind folosit pentru ateriză ri
și decolări ale aviaț iei utilitare. Aerodromul se mândrește cu o tradiț ie de 72 de ani și o serie de
dotări și echipamente p e masură, exceptâ nd aici aparatura de zbor și mașinile.
Complex ul aeronautic este situat la ieșirea din oraș , la fel ca și în celelalte cazuri, are
zona sa de siguranț a și destul teren liber în jur pentru o expansiune dacă aceasta devine necesară,
are o pi stă înierbată cu drenaj inferior, ceea ce înseamnă că acesta poate fi modificată destul de
simplu în cazul în care aerodromul sufera modifică ri substanțiale .

10 Vedere aeriană Aerodromul Sânpetru, sursa imaginii : www.aeroclubulbrasov.ro
11 Imagin e datată 2011 – Aerodromul Elie Carafoli – Târgu Mureș. Sursa imaginii : www.aeroclubul -mures.ro

Rezonanțe Aeronautice – Echo – Whisky – Tango
Centru A eronautic Strejnic
31
Stud. Arh. Adrian Ș andor
Indrumă tor : Dr. Arh. Vladimir Nicula
Clădirile complexului, așa cum spuneam, par primele realizate pe acest sit, desigur au
fost renovate și reparate, în mare măsură, în anul 2011 erau terminate lucră rile pentru sediul
central și anexă , hangarele erau în curs de renovare.
Desigur, acest aerodrom este unul dintre cele mai mici ca spații și dotări, neavând
prea multe facilități pentru cursanț i și nici multe posibilități materiale pentru extindere, deși
dotările de rang aero nautic au același grad de performanță ca oricare altele de pe aerodromurile
regăsite in țară.

12

12 Sursa imaginii : www.aeroclubul -mures.ro

Rezonanțe Aeronautice – Echo – Whisky – Tango
Centru A eronautic Strejnic
32
Stud. Arh. Adrian Ș andor
Indrumă tor : Dr. Arh. Vladimir Nicula
3. Aeroclubul Deva

13

Câmpul de la Săulesti este situat la est -sud-est de municipiul Deva, la o distanță de 7
kilometri de acesta și cuprins pe toată lungimea sa între calea ferată Simeria – Deva și țărmul
Mureș ului.
Istoria aerodromului propriu -zis începe în 1935 la 1 octombrie, când se ia decizia
înființă rii unei școli de zbor fără motor, iar în cadrul școlii de arte și meserii Deva, o secț ie
specială în legă tură cu aeroclubul, pentru construcția planoarelor . Din pă cate aceste planuri nu se
realizează la timp iar în anul 1936 devine teren de zbor militar. Până în acest moment,
aerodromul și aeroclubul în sine, au trecut prin multe schimbă ri atât de organizare cât și fizice,
însă locul a ramas neschimbat.

13 Imagine datată 2011 – Aerodromul Deva. Sursa imaginii : www.aeroclubuldeva.org

Rezonanțe Aeronautice – Echo – Whisky – Tango
Centru A eronautic Strejnic
33
Stud. Arh. Adrian Ș andor
Indrumă tor : Dr. Arh. Vladimir Nicula
Din arhivele aerodromului s e poate cita : “Din fosta baracă ce iniția denumirea
“Aeroportul Deva” , din care a ramas doar amintirea, pe vechiul loc a fost construită clădirea zisă
“turnul de control”, ca element central în infrastructura clubului ”14. De asemenea se precizează
că în afară de cladirea tu rnului de control, se mai finanțează o construcție ce va sta la baza
tuturor activităț ilor în cadrul aeroclubului.
Ca și dimensiuni, aeroclu bul Deva poate fi comparat cu c el de la Târgu Mureș sau
Ploieș ti, poate chiar cu cel de la Pitești, deș i starea în care se află nu este la fel de bună în
comparație cu cele menț ionate înainte și cu toate acestea se poate spune că este mai bine
organizat decâ t toate acestea. Clă dirile complexului sunt cele vechi, la fel ca în majoritatea
cazurilor, însă utilizarea terenului și poziționarea elementelor funcț ionale pe sit dau mai mult
înțeles funcționării ca tot a complexului decâ t în alte cazuri. În opinia mea acest a este unul dintre
exemplele pozi tive în ceea ce priveș te aerodromurile româ ne.

14 Sursa informațiilor : www.aeroclu buldeva.org.

Rezonanțe Aeronautice – Echo – Whisky – Tango
Centru A eronautic Strejnic
34
Stud. Arh. Adrian Ș andor
Indrumă tor : Dr. Arh. Vladimir Nicula
4. Aerodromul Tuzla

15

Acesta este un exemplu d e aerodrom sub conducere privată fiind unul dintre cele mai
mari și mai prospere, motiv pentru care am ales sa îl prezi nt vis-à-vis de celelalte aerocluburi si
aerodromuri , deși funcțiunile de bază diferă . Acesta a fost deschis publicului in anul 1998, de
către unul dintre primii operatori privați in domeniul aviației in țara noastră.
Suprafața totală de care dispune aerodromul este de 36ha, ce include 2 piste înierbate ,
4 heliporturi, un hangar, două clă diri administrative ce existau pe sit și au fost pă strate si
recondiționate , o cladire nou ă construită pentru funcțiunea administrativă , aceasta funcționând,
de asemenea și ca parte a școlii de aviație.
Analizâ nd tot complexul aerodromului și luând în calcul dezvoltarea si regimul
juridic al acest uia, funcț iunea de aeroport privat, cea de aerodrom utilitar și faptul că este una

15 Sursa imaginii : www.wikipedia.ro

Rezonanțe Aeronautice – Echo – Whisky – Tango
Centru A eronautic Strejnic
35
Stud. Arh. Adrian Ș andor
Indrumă tor : Dr. Arh. Vladimir Nicula
dintre singurele școli de aviaț ie private d in țară , se poate observa o mai mare atenție asupra
organizării si formării complexului . Însă, exceptând tipologia arhitecurală utilizată pentru
clădirile noi, cele vechi fiind restaurate la forma și paleta cromatică iniț ială, complexul este unul
ordonat, ce poate fi direct reperat din aprop iere. Cu toate acestea, dispunerea elemen telor
construite pe sit este, de asemenea, una “ris ipită” asemănare ce se reg ăsește în toate c azurile
studiate, în toate cazurile existente aș putea adăuga. Deș i se poat e deduce de ce acest gen de
alcătuire a unui astfel de complex este folosită, problema unui compoziții diametral opuse se
poate ridica iar diferențele observate cu ușurință .

16

16 Sursa imaginii : www.pilotmagazin.ro

Rezonanțe Aeronautice – Echo – Whisky – Tango
Centru A eronautic Strejnic
36
Stud. Arh. Adrian Ș andor
Indrumă tor : Dr. Arh. Vladimir Nicula
4.4 Legă tura cu contextul

Atât în cazul aerodromurilor studiate cât și în alte cazuri, fiind un aspect general
valabil din punctul meu de vedere, contextul natural sau cel construit nu joacă nici un rol în
dezvoltarea acestor spaț ii. Desigur este cerut și absolut necesar ca spațiul să fie mare, de obicei
amplasat la ieșirile din localități sau pe câ mpurile aferente acesto ra deoare ce pista si spațiul de
protecție din jurul acesteia necesită o întindere considerabilă de teren, fie betonată sau nu pista
cuprinde o zonă mare . În afară de aspectele tehnice ce trebuie sc rezolvate în cadrul unui sit și în
legatură cu im prejurimile sale, posibilitățile de expansiune sau legătura cu mediul construit
existent sau propus nu sunt luate in calcul, caz ce poate fi dezbătut în acest moment cu exemple
concrete ale unor aerodromuri sau aeroporturi ce nu i și pot continua activitate a din aceast ă cauză .
Situația poate fi privită din două punc te de vedere, primul exemplificâ nd
independe nța unei astfel de funcț iuni în relaț ie cu mediul extern, tot ce este mai impor tant pentru
un aerodrom se află pe cer și în hangar. T ot ce este la sol n u influențează cu nimic proiectul și
nici desfașurarea activității, o astfel de funcțiune avâ nd o „pe rsonalitate” puternică și se poate
autosusț ine conceptual . Ast fel, un centru aeronautic ignoră contextul construit , ce p oate fi
transformat în tr-un ca rtier de tip suburbie sau o zonă periferică populată de birouri de logistică
sau chiar teren agricol , fiind genul de orientare funcțională ce s -a menț inut pentru aproximativ un
secol în aceleaș i situri și fără schimbă ri majore. Din alt punct de vedere, se poate spune că , în
momentul în care au apă rut aceste centre nu exista un mediu construit, ci a fost creat odată cu
ele, fie nu era foarte bine conturat , astfel orice influență pe care o putea u avea a fost negată cu
ușurință .
În cazurile în care aerodromurile au apă rut într-un context deja format, exemplul
aeroportului Bă neasa, în momentu l apariț iei acestuia, se putea discuta despre acest lucru dar și
despre existența unei influenț e puternice ; este nevoie d e un plan de dezvoltare durabilă, o
legatură cu viitor ul și păstrarea unor posibile scenarii pentru viitoare intervenț ii în sit.
Sunt de părere că negarea sau neglijarea contextului construit sau natural este o
abordare greșită în proiectare în orice situaț ie s-ar afl a un arhitec t, raportarea si relaționarea cu
mediul este crucială pentru o bună funcționare a viitorului proiect si o abordare de succes a
acestuia.

Rezonanțe Aeronautice – Echo – Whisky – Tango
Centru A eronautic Strejnic
37
Stud. Arh. Adrian Ș andor
Indrumă tor : Dr. Arh. Vladimir Nicula
V. Noul centru aeronautic Strejnic
5.1 Istoric

Aeroclubul Prahova a fost înființ at în anul 1936 din inițiativa unui colectiv condus de
inginerul George Tinta, pentru propaganda aviatica și formarea de piloț i și tehnicieni. Din
fondurile strâ nse și din cotizaț ii, subvenț ii și ajutoare date de autorităț ile și societăț ile petroliere
din regiune, aeroclubul a fost in augurat, în anul 1936, pe terenul Strejnic, o ș coala de zbor cu
motor încadrată cu instructori și personal tehnic necesar, în perioada 1936 -1942, ș coala a format
199 de piloti gradul I și II.
In februarie 1945, problemele economice și politice naționale impun restrângerea
temporară a activităț ilor sportive aviatice și desființ area, printre altele, a Aeroclubului Prahova.
În anul 1948, dupa Conferința națională a instructorilor de zbor, ș coala de zbor de la Strejnic se
redeschide.
În anul 1954 s e construiește la Ploiesti un turn metalic de paraș utism, care în
momentul de față nu mai există , în 1956 și 1957 , aerodromul găzduieste campionatele naț ionale
de zbor cu motor. În 1962, activitatea d e zbor cu motor a fost orientată numai către obținerea de
performanț e, în acest scop aeroclubul a început pregă tiri în vederea participării la competițiile
naționale și internaționale, un an mai târziu se hotărăș te dotarea acestuia cu planoare și începerea
antrenamentelo r pentru planorism de performanț a.17
O altă latură foarte importantă a istoriculu i aerodromului studiat este legătura cu
școala de aviație civilă de la Câmpina, aceasta și -a pus amprenta asupra ș colii și aerodromului de
la Strejnic începând cu anul 1959. Până în momentul desființă rii, aceasta e ra una dintre cele mai
importante școli de acest gen din țară .
La 20 august 1936, pe dealul Muscelului, în nord-estul Câmpinei, asociația ARPA
deschide oficial ș coala de planorism care din 1942 va avea o dotare de excepție, hangar, sală de
cursuri, atelier de construcț ii, dormitoare, bazin de înot, fiind până la desființarea sa din 1959 o
școală model ca dot are. Terenul de zbor era pretenț ios prin dimensiunile sale reduse și
obstacolele din î mprejurimi, motiv pentru care s -a și renunț at la aceasta în timp.

17 în formatii extrase din articolele existente în arhiva administratiei Scolii de Aviatie Strejnic și prezente și pe site –
ul acesteia : http://www.aeroclubul.ploiesti. go.ro

Rezonanțe Aeronautice – Echo – Whisky – Tango
Centru A eronautic Strejnic
38
Stud. Arh. Adrian Ș andor
Indrumă tor : Dr. Arh. Vladimir Nicula
Din 1938 școala se dotează cu automosor de construcție proprie și se va instrui în
continuare mixt sandou pentru categoria A și la automosor pentru categoria B, pentru ca în 1943
să se instruiască și categoria C. Ș coala a fost în administrația ARPA până în 1948 când a fost
preluată de stat și a continuat instruirea complexă , chiar în remorcaj de avion în 1948 .
Necesitățile de siguranță a zborului au condus în 1959 la mutarea totală a activității pe
aerodromul Strejnic -Ploiești, iar falnicele dotări ale ș colii s -au degradat continuu devenind de
neutilizat.
În cei 23 de ani cât a funcț ionat, din 1936 până în 1959, această școală modestă ca
posibilităț i a format zeci de serii de piloți bine pregatiți, pe un teren pretenț ios și a dat valoroși
viitori piloți s portivi , instructori de aviație utilitară , transport public și vârfuri în aviaț ia
militar ă.18
Până în prezent nu au exista t schimbări substanțiale ale acestei ș coli, a primit numele
pilotului Gheorghe Bă nciulescu, despre care am discutat într -unul dintre capitolele anterioare,
clădirile existente s -au schimbat în funcție de cerinț e și de evoluția ș colii și a tehnologiei, din
păcate nu există planuri istorice ce pot arăta această evoluț ie în diverse momente. Toate
structurile de care școala beneficia nu mai există în prezent și sunt în plan de refacere, acest plan
a debutat în anul 2010 cu construcț ia unui nou hangar și a unei să li de sport pentru elevi ,
singurele clădiri ce datează de dinainte de a nul 1990 sunt cea administrativă și anexele.

18 Extras din articol existent pe pagina www.pilotmagazin.ro ; ce face referire la pagini din arhiva vechiului
aerodrom Campina, aflate în momentul de față în aerodromul Strejnic.

Rezonanțe Aeronautice – Echo – Whisky – Tango
Centru A eronautic Strejnic
39
Stud. Arh. Adrian Ș andor
Indrumă tor : Dr. Arh. Vladimir Nicula
5.2 Contextul actual

Comuna Târgș orul-Vechi este situat în partea de sud -vest a județului Prahova, la o
distanț a de 3 kilometri față de centrul orașului Ploiești, pe drumul național DN 1A București –
Ploiești – Brașov. Nu există legătură directă pe calea fera tă, cea mai apropiată gară fiind gara
Crângul lui Bot, pe linia C.F. Ploiești – Târgoviș te.
Legă turile de drumuri sunt : DJ 129, DJ 140, DN 1A.
Comuna se învecineaza cu :
– La nord – comuna Ariceș tii – Rahtivani;
– La vest – comuna Maneș ti;
– La sud – comunele Cocoraștii Colț și Brazi ;
– La est – comuna Brazi și orasul Ploieș ti;
Ca marime, comuna se situeaza în categoria comunelor mijlocii având un teritoriu
administrativ de 4847 ha și o populaț ie de 9 411 locuitori la ultimul recensămâ nt în data de
01.01.2010.
Satul St rejnicu este situat la o distanță de 3 kilometri de centrul orașului Ploieș ti și
500 de metri față de legătura cu centura acestui oraș ce face legătura cu drumul naț ional DN1.
Accesul pr incipal se face din drumul județ ean DJ 129 , situl aerodromului fiind unul dintre
primele din intrarea în sat.19

Relieful

Zona comunei Târgș orul-Vechi fac e parte din unitatea morfologică denumită Câmpia
Ploieș tilor, care constituie cadrul natural de ansamblu, aceasta fiind o câmpie aluvială cuprinsă
în marea unitate geomorfologică a Câmpiei Româ ne, subunitate a câmpiei subcolinare. În zona
comunei se prezintă ca o câmpie înaltă, relativ netedă, alcatuită din pietrișuri aduse de râul
Prahova ș i depuse s ub forma unui mare con de dejecț ie. Acest con aluvi onar, cunoscut s ub
numele de câmpia piemontană a Ploieștilor, se prezintă sub forma unei pâlnii ce acoperă o
suprafață de circa 600km. Direcția de că dere, inclinare a ace stei suprafețe este nord -vest că tre

19 în formatii preluate din descrierea oficiala eliberata de Primaria Targsorul -Vechi pentru Consiliul Judetean
Prahova.

Rezonanțe Aeronautice – Echo – Whisky – Tango
Centru A eronautic Strejnic
40
Stud. Arh. Adrian Ș andor
Indrumă tor : Dr. Arh. Vladimir Nicula
sud-vest. Râul Prahova a adus materialul aluvionar peste o pă tura de argi le cu frecvente
ondulaț ii, care c onstituie fundamentul acestei câ mpii.

Geologie

Cele mai vechi formațiuni ce apar î n regiunea conului de dejectie sunt depozitele
Pliocene, peste care s -a depus materialul aluvionar eterogen, ce cons tituie conul propriu -zis al
Prahovei, precum si orizonturile de terasă sau câmpii aluvionare ale râ urilor principale.
Caracteristica principal ă a acestor depozite este structura încrucișată a materialulu i aluvionar,
care este specifică depunerilor torenț iale. Aceste depozite sunt f ormate din nisipuri, pietrișuri si
bolovănișuri cu frecvente intercalații cu argile ș i prafuri.

Rețeaua hidrografică

Satul Strejnicu nu este străbătut de nici un curs de apă, pânza freatică se afla la mare
adâncime în baza depunerilor de pietriș. Adâ ncimea stratului acvifer este de peste 20 de metri,
iar debitul este în directă legătură cu regimul precipitațiilor. Astfel, î n lunile secetoase, scade
uneori până la dispariție, iar în anotimpurile ploioase, crește simț itor.

Vegetaț ia

Se încadrează în zona pă durilor d e foioase, subzone de silvostepă. Vegetația întâlnită
de st ejar, ulm, frasin, plop, alternează cu vegetația ierboasa, în satul Strejnicu nu există plante
unice sau pe cale de dispariție, de asemenea în zona de protecție a aerodromului cât ș i pe t erenul
destinat construcțiilor acestei funcțiuni nu există plantații și nici arbori protejaț i.20

20Informații extrase din comunicatul oficial cu privire la stadiul actual al mediului în comunaTârgșorul -Vechi, atașat
și Planului Urbanistic General ca anexă din anul 2010.

Rezonanțe Aeronautice – Echo – Whisky – Tango
Centru A eronautic Strejnic
41
Stud. Arh. Adrian Ș andor
Indrumă tor : Dr. Arh. Vladimir Nicula
5.3 Situația actuală a aerodromului

21

Aerodromul este situat la intrarea în satul Strejnicu, la aproxim ativ 3 kilometri de
centrul orașului Ploiești. Terenul este împărț it între Școala de Aviație Civilă “Gheorghe
Bănciulescu” și Aerodromul Strejnic, ambele având acces la aceeași pistă deși sunt coordonate
de unităț i administrative diferite în cadrul statului . Tere nul școlii de aviație civilă este cel propus
pentru studiu , cel al aerodromului fiind în subordinea Ministerului de Apărare Națională .

21 Sursa imaginii : www.panoramio.com, autor : Viorel Andronic.

Rezonanțe Aeronautice – Echo – Whisky – Tango
Centru A eronautic Strejnic
42
Stud. Arh. Adrian Ș andor
Indrumă tor : Dr. Arh. Vladimir Nicula
Amplasamentul studiat este situat în intravilanul și extravilanul localităț ii Strejnicu și
face parte din domeniul public al statului aflat în administrarea Aeroclubului Româ niei conform
HGR2060/2004. Accesul în incintă se face direct din drumul județ ean DJ 129, în partea de
intravilan se găsesc toate clă dirile administrative și de uz a l personalului, în extravilan se află
pista și terenul de protecț ie a acesteia. Vecinătăț ile amplasamentului sunt : în partea de nord pista
de decolare/aterizare; în partea de sud drumul județ ean; în partea de vest proprietate particulară
destinată in dustriei agrotehnice, în prezent dezafecta tă iar în partea de est Aerodromul Strejnic.
Suprafața totală a terenului propus spre studiu este de 48692mp, din care în intravilan
21888mp propus spre reamenajare și construcț ia unui nou sediu al centrului aeronautic. Conform
planului urbanistic general în vigoare, aprobat în anul 2010, terenul este parțial situat în zona de
protecți e a unei conducte de transport de gaze naturale pe latura dinspre drumul principal, indicii
urbanistici urmând a fi propuși odată cu schimbă rile ce apar în zonă , în momentul de față aceștia
nefiind impuși (se specifica doar ca aceștia nu ii vor depași pe cei propuși pentru zonele de
locuinț e, terenul aflâ ndu-se într-o zonă special destinată in dustriei mici și mijlocii ). Legăturile la
rețelele ed ilitare pentru energie electrică , gaze natural e și apă potabilă sunt existente pe sit.
Fondul constr uit existent este format din clădirea administrativă cu anexele și garajul
necesar, aceasta fiind construită în anii 1980, data nu se cunoaște cu siguranță. Spaț iile
administrative existente prespun birourile, să lile de curs, spații de cazare temporare atât pentru
angajaț i cât și pentru studenții ș colii de aviați e și anexele necesare acestor spaț ii. Cele mai noi
clădiri sunt sala de sport și hangarul, ambele construite în ultimii 3 ani, însă modul în care sunt
amplasate pe sit, fără nici o legătură funcțională sau fizică , nu satisfac în totalitate nevoil e
utilizatorilor, deș i acestea sunt în relație cu î mprejurimile amplasate în cadrul si tului. Acest
aspect se face simț it în construcț ia tuturor aerodromurilor studiate și prezentate în această
lucrare, majoritate a fiind construite pe o perioadă în delungată sau modernizate pentru a putea
răspunde la nevoile actuale și a modificărilor apă rute cu timpul . De asemenea, din cazurile
studiate se poate co ncluziona o concentrare excesivă pe funcț iune și o legătură foarte strânsă cu
aparatura de zbor și partea t ehnică și o subapreciere a factorului uman în cadrul acestor
construcț ii și complexuri. De la acest gen de observaț ii și concepte le prezentate anterior se va
pleca în gândirea noului centru aero nautic, este nevoie de o meditație puternică asupra aspectul ui
uman al unor astfel de spaț ii; fie prin modul în care sunt reprezentate și așezate pentru a putea fi

Rezonanțe Aeronautice – Echo – Whisky – Tango
Centru A eronautic Strejnic
43
Stud. Arh. Adrian Ș andor
Indrumă tor : Dr. Arh. Vladimir Nicula
întelese și utilizate cu ușurință cât și pentru a influenț a la maxim percepția umană și a oferi
informații prin simpla prezență , dar și prin legă turile formate între diversele funcț iuni și activităț i
prezente în cadrul unui astfel de centru, deș i totul se va roti în jurul aeronave lor, punctul central
al unui astfel de spaț iu, între funcț iunile conexe trebuiesc formate legă turi puternice pentru o
dinamicitate și o eficiență sporită a spațiilor .

22

22 Sursa imaginii : www.panoramio.com, autor : Viorel Andronic.

Rezonanțe Aeronautice – Echo – Whisky – Tango
Centru A eronautic Strejnic
44
Stud. Arh. Adrian Ș andor
Indrumă tor : Dr. Arh. Vladimir Nicula
5.4 Argumentarea sitului

Aerodromul Strejnic este unul dintre cele mai import ante centre aeronautice din țară
și găzduiește o școală de aviație la fel de importantă ce se poate mâ ndri cu evenimente și piloți
de succes, atât pe plan civil cât și militar. Zona în care este amplasat cât și legăturile cu oraș ele
importante și modalitățile ușoare de acces îl pot transforma într-un mediu perfect de dez voltare
dincolo de forma actuală . Posibilităț ile de dezvoltare sunt foarte mari și prospectele de viitor
funcționează în favoarea aerodromului, ce poate fi transformat într-un mic aeroport al orașului
Ploieș ti. În prezent acesta se află într -o zonă destinată special industriilor agrotehnice de mici
dimensiuni , însă majoritatea funcț iunilor d e acest gen sunt dezafectate , investitorii în acest
domeniu fiind inexistenț i în zonă . Există planuri pentru transformarea zonei din apropierea
terenului studiat (mai ales în zona de sud -est a acestuia) în cartiere rezidențiale, profitâ ndu-se de
expansiunea rapidă a orașului Ploieș ti în această direcț ie și de legă turile importante exi stente în
zonă : gara, drumul naț ional, lipsa expansiunii altor industrii sau funcț iuni. Cu toate acestea, în
planul urbanistic general al orașului Ploieș ti aprobat în anul 2011 , zona aerodromului, cât și zona
de protecț ie a acestuia apar în continuare și sunt aprobate diverse schimbă ri pentru dezvoltarea
acestuia.
Funcț iunea este una deosebit de interesantă ce atrage un public foarte mare atât pentru
spectacolele de acrobații aeriene, demonstrații sau antrenamente , cât și pentru viitori elevi sau
entuz iaști ai acestui sport. De asemnea localizarea și tipul de teren pe care este amplasat
aerodromul este perfec t pentru teste de noi aparate uș oare sau baloane cu aer cald, atrăngâ nd în
timpul liber membri ai cluburilor naț ionale de aeromodelism sau design.
Dezvoltarea acestui aerodrom p oate aduce beneficii majore oraș ului Ploieș ti, poate
forma leg ături puternice c u alte centre de acest gen din țară și în viitor cu posibile aeroporturi de
mici dimensiuni sau zboruri naț ionale.
În con cluzie, o funcț iune de ac est ti p, avâ nd o astfel de localizare în privința
legăturilor și posibilităț ilor de dezvoltare poate deschide multe orizonturi într-un viitor nu foarte
îndepă rtat, administrarea și conceperea unui spaț iu ce poate invita grupuri de oameni interesaț i și
poate atrage toate funcț iunile pentru a crea un mediu dinamic de lucru și un parcurs incitant
pentru vizitatori este vital.

Rezonanțe Aeronautice – Echo – Whisky – Tango
Centru A eronautic Strejnic
45
Stud. Arh. Adrian Ș andor
Indrumă tor : Dr. Arh. Vladimir Nicula
5.5 Definirea funcț iunii și plasarea în conceptele exprimate anterior

Gândurile si planurile sunt făcute pentru a fi urmate, visele sunt făcute pentru a ne
putea prinde de viitor și a spera la împlinirea acestora, pentru unii oameni libertatea înseamnă
desprinderea de pământ într -o ascensiune continuă, pentru alții poate ins emna un câmp inierbat si
liniște. Percepțiile sunt diferite, însă visul unui singur om poate crea o nouă etapă de dezvoltare a
întregii omeniri, visul unui grup de oameni înseamnă modelarea acestei realități și a viitorului
așa cum și -l imaginează. Posibil itățile sunt infinite, exemplele se regăsesc în cadrul acestei
lucrări, nu este nevoie de nimic mai mult dec ât dorin ța de a -ți desface aripile. A șa cum spuneam
într-un capitol anterior, învinșii fac istoria, pentru c ă aceștia se pot uita înapoi și pot raționaliza
atât greșelile cât și rezolv ările, toate sus ținute de experien ță. O mare parte a conceptului acestui
proiect se alipe ște de o astfel de g ândire, luarea în calcul a gre șelilor și a modului în care
domeniul a evoluat în decursul anilor.
Situl și condi țiile acestuia au fost discutate în cadrul acestui capitol, este unul ce
inspir ă aceast ă funcțiune și o poate sus ține în continuare a șa cum a f ăcut încă de la dezvoltarea
aeronauticii. Se poate spune c ă este un sit cu istorie, se poate spune, la fel de bine, c ă are
personalitate, se poate s ă influen țeze ochii privitorilor, oferind o deta șare de normalul perceput în
toate direc țiile. Este unul dintre locurile ce tr ăiesc singure, ce i ți ofer ă un mediu deta șat de
împrejurimi, izolat în mijlocul civiliza ției și poate fi experimentat de orice persoan ă. Desigur
problemele existente și modalit ățile în care acestea pot fi rezolvate trebuiesc discutate și expuse,
fiind un punct important al unei concluzii, însă între termeni tehnici și materiale dure exist ă
întotdeauna esen ța usoar ă a visului.
Plecâ nd de la amplasament și analiza aces tuia, se pot concluziona rapid posibilitățile
de aș ezare pe sit și retragerile necesare, fiind o zonă destinată funcț iunilor industriale și celor
agrotehnice . Zona de siguranță a aerodromului existent și dimensiunile acesteia su nt generoase
devreme ce deserveș te atât școala de aviaț ie cât și aerodromul de pe situl ală turat, de asemenea
aceasta este prevazut ă și în noul re gulament general aprobat al orașului Ploieș ti. Mai mult, în
cadrul acestui regulament există posibilităț i de dezvoltare și amenajare a întregii zone adiacente
școlii de aviaț ie și o includere a acestuia în zona metropolitană a orasului, ceea ce ar putea aduce
multipli dezvoltatori și o expansiune a proiectului într-unul cu o anvergură mult mai mare,

Rezonanțe Aeronautice – Echo – Whisky – Tango
Centru A eronautic Strejnic
46
Stud. Arh. Adrian Ș andor
Indrumă tor : Dr. Arh. Vladimir Nicula
putând fi o legătură cu zborurile interne sau cel puț in cu celelalte aerodromuri existente în acest
moment în țară.
Situl proiec tului este amplasat la ieș irea din localitatea Strejnicu și foarte aproape de
intrarea în orașul Ploiești, fiind destinat funcți unii existente, iar în jur sunt rămășiț e ale fostei
industrii de agricultură existentă în cadrul satului. Clădirile sunt în acest moment dezafectate,
deși în planul general de reglementări zona este strict destinată in dustriei și funcț iunilor speciale,
s-a pornit o dezvoltare imobiliară de mici cartiere sau chiar locuinț e individuale. Astfel,
contextul în care noul proiect se va încadra nu este unul primitor ci mai mult ca sigur, într-o
perioada de câ tiva ani, îl va trata ca o sursă de poluare fonică și o funcț iune ce nu se încadrează
în noul complex rezidențial apă rut. Din această cauză noua clă dire a complexului va caut a
detaș area de tot ce înseamna context, așa cum s -a discutat într-unul dintre capitolele anterioare ,
fără a nega însă existenț a acestuia și fără a neglij a viitoarele probleme ce pot apă rea în acest
sens.
Problemele generale tratate în cazul proiectului încep cu modalitatea de aș ezare pe sit
și legătura cu contextul. Variantele ce pot fi adaptate sunt limitate de funcț iune și cerinț ele
acesteia dar și previziunile unui viitor apropiat. Astfel, se poate spune cu siguranță că direcț ia de
dezvoltare sigură și cea mai propice este spre interiorul sitului și spre partea din spate a acestuia
unde se afla pista , o astfel de orientare deservin d hangarele, punctul de observaț ie și spațiile
destinate vizitatoril or pentru o observare a activităț ii directe a aerodromului în turele de
antrenament sau spectacole demonstrative.
O a doua situație luată în calcul este modul de amplasare în cadrul sitului, făcâ ndu-se
refer ire la studiile de caz ce au arătat că în construcția acestor ș coli și aerodromuri, din cauza
perioadelor diferite de investiție fizică în părț ile componente, se poate ob serva o dezvoltare pe
orizontală de tip „pavilionar”, nefiind nici un caz în care toate funcțiunile sunt regăsite sub
același acoperiș . În cele două variant e de populare a sitului, această problemă este tratată diferit,
deoarece nu există nici o modalitate obiectivă de a sugera o rezolvare corectă , avand în vedere pe
de o parte suprafaț a foarte mare a terenului, însă pe de altă parte greutatea acesibilităț ii, atât a
vizitatorilor cât și a utilizatorilor permanenți ai spaț iului, în cazul în care se menține o
poziționare risipită a funcț iunilor. De aceea posibilităț ile expus e, trateaza într-un caz o clă dire ce
înglobează toate funcț iunile, inclusiv hangarele pentru o observare a tut uror spațiilor fără nici o

Rezonanțe Aeronautice – Echo – Whisky – Tango
Centru A eronautic Strejnic
47
Stud. Arh. Adrian Ș andor
Indrumă tor : Dr. Arh. Vladimir Nicula
excepț ie și un sistem de parcurgere fluidă a acestora, totul fiind inspirat din imaginarea
parcurgerii unei stații spaț iale sau a unui aparat de zbor de dimensiuni mari . În cel de -al doilea
caz, hangare le sunt orietate că tre zona pistei, la fel ca în momentul actual, ace stea fiind separate
pentru funcț iuni diverse în două structuri separate și situate diametral opus pentru a lă sa loc de
manevra, indiferent de aparatele de zbor folosite. În ambele cazuri funcț iunile publice su nt strict
separate de cele ale școlii de aeronautică , iar accesele și parcursul vizitatorilor sunt bine definite
pentru a nu intra în conflict cu celelalte activități desfaș urate în cadrul aceleiași clă diri.
Materialele folosite în cadrul acestui nou complex vo r fi asemanatoare cu cele
utilizate în aeronautica, dorindu -se obț inerea unei imagini noi, neutre față de contextul
schimbă tor din prezent, dar în acelaș i timp tinde spre a inspira performanță și dinamism prin
fluididatea formelor și usurinț a cu care acestea se desprind de imaginea actuală a satului și
periferia oraș ului.
Imaginea generală a proiectului intenționează să sfideze vizual în cadrul
perspectivelor dinspre sau înspre sat, nu dorește să formeze un impediment și nici sa compromită
în vreun fel viitoarea dezvoltare a zonei ci , din contră, sa apară ca un element neutru care să
inspire forță și calitate fără a distruge contextul în care se încadrează dar în același timp să expire
o invitație subtilă de a explora activităț ile aerodromului și spațiile acestuia chiar și atunci când nu
sunt programate evenimente sau spectacole aeriene.
În final, proiectul propus, în ambele variante va fi orientat spre oameni, spre entitatea
ce a f ăcut posibil un pas enorm spre locul rezervat for țelor superioare. O construc ție de acest gen
nu va fi inchinat ă nicicum aparatului de zbor și nici cerului sau p ăsărilor ce au inspirat prezentul,
elementul central ce va sus ține tot acest complex va fi o persoan ă unică, la fel ca to ți aviatorii
prezenta ți în cadrul lucr ării, la fel ca to ți marii pionieri si eroi ai avia ției, oricine.

Rezonanțe Aeronautice – Echo – Whisky – Tango
Centru A eronautic Strejnic
48
Stud. Arh. Adrian Ș andor
Indrumă tor : Dr. Arh. Vladimir Nicula
Bibliografie :
1. BALOTESCU, Nicolae., “Istoria Aviatiei Romane”; Editura Stiintifica și Enciclopedica;
Bucuresti; 1984.
2. COSTESCU, Gheorghe., “Inceputurile aviatiei romanesti”; Tipografia Presa; Bucuresti;
1944.
3. CUCU, Gheorghe., “Istoria zborului fara motor”; Editura Stadion; Bucuresti; 1972.
4. GHEORGHIU, Constantin., “Aviatia”; Editura Tehnica; Bucuresti; 1981.
5. IOAN, Andrei., “Aviatia”; Cugetarea – Georgescu Delafras; Bucuresti; 1940.
6. KOOLHAAS, REM., “S,M,L,XL”; Monacelli Press; 2nd edition; New York, 1998.
7. LE CORBUSIER., “Aircraft” ; The Studio Ltd.; Londra; 1935;
8. LE CORBUSIER , “Towards a New Architecture”; Dover Publications; Londra; 1986.
9. NEGRESCU, Gheorghe., „Din amintirile unui vechi aviator”, Editura Militara,
Bucuresti, 1977.
10. POPOVICI, Dumitru., “Performante de zbor și planificarea zborului”; Bucuresti; 2009.
11. STAMATIN, Constantin., “Elemente de în frastructura” ; Tipografia Scolii de Aviatie;
1941.

Articole :

1. BUNGE, Eric., Prof. Arh. -“Modern Architecture and Flight” ; Iunie 2003;
2. „Aripi Romanesti. Contributii la istoricul aeronauticii”, Editura Militara, Bucuresti, 1966.

Rezonanțe Aeronautice – Echo – Whisky – Tango
Centru A eronautic Strejnic
49
Stud. Arh. Adrian Ș andor
Indrumă tor : Dr. Arh. Vladimir Nicula
Webografie :

1. www.flyinromania.blogspot.com
2. www.aeroclubulbrasov.ro
3. www.aeroclubul -mures.ro
4. www.aeroclubuldeva.org
5. www.panoramio.com
6. www.aeroclubul.ploiesti.go.ro
7. www.pilotmagazin.ro
8. www.comunatirgsoruvechi.ro
9. www.ploiesti.ro
10. www.cjph.ro
11. www.caa.ro
12. www.aviationacademy.ro
13. www.arpia.ro
14. www.aeroclubulromaniei.ro
15. www.cabinetmagazine.com
16. www.ploiesti.aeroclubulromaniei.ro
17. www.roaf.ro