Revnic Mircea Disertatie V3 [627223]

UNIV ERSITATEA BAB EȘ-BOLYAI
FACUL TATEA DE ISTORIE ȘI FILO SOFIE
FUN DAȚIA TRANSYLV ANIA TRUST

Curs Postuniversitar de Specializare
–Reabilitarea Monumentelor Istorice–

LUCRARE DE DISER TAȚIE

"REABILITAREA MANASTIRII
FRANCISCANE DIN GHERLA – DIN
PERSPECTIVA EXECUTIEI “

Titularul lucrării: Conducător științific:
ing. dipl. Revnic Mircea Stelian dr. ing. specialist atestat MCC
Makay Dorottya

Cluj–Napoca
Iulie 2020

Table of Contents
1. MOTIVAȚIA ALEGERII TEMEI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 5
2. PREZENTAREA CLADIRII IN BAZA STUDIILOR DE SPECIALITATE ………………………….. ………………………….. …… 6
Date istorice privind clădirea ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 6
Planimetria și volumetria ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 6
Fațadele ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 7
Interiorul bisericii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 8
Caracteristicile geofizice ale terenului: ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 9
Investigarea terenului de fundare. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 10
3. PREZENTAREA CLADIRII DIN PUNCT DE VEDERE STRUCTURAL ………………………….. ………………………….. …. 11
Starea tehnică a structurii portante ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 11
Starea tehnică a structurii neportante exterioare ………………………….. ………………………….. ……………………… 13
Parament exterior ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 13
Tâmplăriile ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 14
Învelitoare, tinichigerie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 14
Accesoriile acoperișului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 15
Alte elemente exterioare: ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 15
Starea tehnică a structurilor neportante interioare ………………………….. ………………………….. ……………………. 16
În concluzie: ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. Error! Bookmark not defined.
Pardoseli ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. Error! Bookmark not defined.
Elemente de piatră ………………………….. ………………………….. …………………….. Error! Bookmark not defined.
Ancadramente d e piatră ………………………….. ………………………….. ……………… Error! Bookmark not defined.
4. STAREA TEHNICA DIN PUNCT DE VEDERE AL ASIGURARII CERINTELOR ESENTIALE DE CALITATE …………… 18
Starea tehnică dpdv al asigurării cerințelor esențiale de calitate în construcții – A- rezistență și stabilitate … 18
Fundații ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 18
Blocul de fundare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 18
Soclul bisericii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 19
Apa subterană ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 19
Blocul de fundare al capelei loretane ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 20
Soclul capelei loretane ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 20
Elemente portante verticale -pereți portanți, contraforți ………………………….. ………………………….. ……………. 20
Biserică ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 20
Claustru ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 20
Planșee ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 21

Biserică ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 21
Claustru ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 21
Șarpante ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 22
Biserică ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 22
Claustru ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 23
Scări ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 23
Coșuri de fum ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 23
Starea tehnică dpdv al asigurării cerințelor esențiale de calitate în construcții – B- siguranța în exploatare … 24
Starea tehnică dpdv al asigurării cerinț elor esențiale de calitate în construcții – C- siguranța la foc ………….. 24
Starea tehnică dpdv al asigurării cerințelor esențiale de calitate în construcții – D- igiena, sănătatea
oamenilor, refacerea și protecția mediului ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 24
Starea tehnică dpdv al asigurării cerințelor esențiale de calitate în construcții – E- izolația termică, hidrofugă
și economia de energie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 25
Starea tehnică, din punct de vedere a asigurării cerințelor esențiale de calitate în construcții – F- protecția
împotriva zgomotului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 25
5. MASURI NECESARE PENTRU ASIGURARII CERINTELOR ESENTIALE DE CALITATE ………………………….. ……… 26
Măsuri necesare pentru asigura rea cerințelor de calitate în construcții -A-siguranța în exploatare …………… 26
Intervenții de reabilitare în cazul pereților portanți: ………………………….. ………………………….. ………………. 26
Intervenții de reabilitare în cazul șarpantelor: ………………………….. ………………………….. ……………………….. 26
Măsuri necesare pentru asigurarea cerințelor de calitate în construcții -B-siguranța la foc ………………………. 27
Măsuri necesare pentru asigurarea cerințelor de calitate în construcții -C-igienă, sănătatea oamenilor,
refacerea și protecția mediului ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 28
Măsuri necesare pentru asigurarea cerințelor de calitate în construcții -D -siguranța în exploatare ………….. 28
Măsuri necesare pentru asigurarea cerințelor de calitate în construcții -E-protecția împotriva zgomotului .. 29
Măsuri necesare pentru asigurarea cerințelor de calitate în construcții -F-izolația termică, hidrofugă și
economie de energie. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 30
6. PREZENTAREA INTERVENTIILOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 31
Fundatii – Situatia propusa initiala ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 31
Constatari in executie : ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 31
Cauze ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 31
Modificarea solutiei initiale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 31
PLAN FUNDATII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 32
SECTIUNE – PLAN FUNDATII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 33
Interventii zidarie mixta caramida + piatra ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 34
Propunerea initiala ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 34
Constatari in executie : ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 34
Cauze ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 34

Modificarea solutiei initial e: ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 34
Detaliu de consolidare – fisuri – pereti de zidarie mixta caramida -piatra ………………………….. …………………. 35
Interventii structurale pentru crearea golului de trecere ………………………….. ………………………….. ……………. 36
Solutia propusa initial : ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 36
Constatari in executie : ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 36
Modificarea solutiei initiale ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 36
Structura metalica – Lift ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 37
Propunerea initiala : ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 37
Constatari in executie : ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 37
Cauze ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 37
Modificarea solutiei initial e: ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 37
Plan interventii – Fundatii Lift ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 38
Faza executie : Montaj structura metalica ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 39
Sarpanta ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 40
Propunerea initiala ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 40
Constatari in executie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 40
Cauze: ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 40
Modificarea solutiei initiale ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 40
Plan de realizare – grinzi cu zabrele ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 41
Zonele de interventie sunt materializate cu verde ………………………….. ………………………….. …………………….. 42
Consolidarea corzilor din sarpanta ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 43
Proces de aprobare : ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 43
Consolidarea grinzilor de acoperis se va realiza conform tehnologiei de mai jos: ………………………….. …… 43
Detaliu de consolidare coarda – proiect ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 45
Detaliu consolidare – coarda – in executie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 46
7. DESCOPERERI IN CURSUL EXECUTIEI : ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 47
Fereastra noua in absida corului ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 47
Fereastra finalizata ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 48
In urma interventiilor de consolidare la bolta navei s -a descoperit un tirant. ………………………….. ……………. 49
Interventia la bolta navei ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 49

1. MOTIVAȚIA ALEGERII TEMEI
Pentru mine un inginer restaurator de structure istorice portante. Mentine, protejeaza,
asigura supravietuirea valorilor istorice, respectand totodata cerintele ingineresti conform
normelor in vigoare.
Punerea în siguranță a fondului construit al României constituie o problemă deosebit de
dificilă nu numai din cauza dimensiunilor enorme dar și datorită degradărilor și uzurii fizice
prin efectele exploatării și vechimii, a lipsei de întreținere și a faptului că o parte considerabilă
a teritoriului autohton este bântuit de cutremure puternice. Este important mentionarea acestui
fapt că prin reabilitare, noi acum dorim să intervenim cu metode bazat e pe concepte inginerești,
asupra unor clădiri / structuri care au fost create, dar si testate prin laboratorul istoriei pe baza
unor concepte empirice.
Scopul activității de reabilitare a monumentelor nu este doar asigurarea exigentelor
conform standardel or in vigoare , aceasta doar una dintre cele două fețe ale monedei. Singură
această atitudine este exact aceea care poate conduce la supraconsolidări prin suprimarea fetei
opuse adică distrugerea valorilor istorice. Valorile istorice sunt intrinseci repreze ntate atât de
conceptul structural, cât și de tehnica de execuție și materialul pus în opera.
Principiul proiectarii in domeniul monumentelor istorice este imbinarea cunostintelor
ingineresti si prezervarea patrimonialui cultural . Intotdeauna este o linie subtire in ceea ce
priveste abordarea inginereasca si restaurarea unui monument istoric. Ramane la latitudinea
fiecarui om implicat in elabararea, executarea si receptia proiectului de a urmarii ..
Scopul primordial al restaurării este asigurarea supraviețuirii valorilor istorice , pe langa
asigurarea exigențel or de siguranță de în exploatare, rezistență și stabilitate care sunt cerințele
obisnuite existente în domeniul construcțiilor, care desigur se aplică și componentei de
patrimoniu a l mediului construit, dar meseria / arta constă în satisfacerea celor două seturi de
cerințe fără ca una să se realizeze în detrimentul celuilaltului.
Lucrarile de reabilitare, restaurare, conservare si punerea in valoare a monumentului
istoric se desfasoa ra intr -un interval mare de timp si necesita un buget consistent.
Pentru a duce la bun sfasit un proiect amplu, toti membrii implicati : beneficiar,
proiectanti, executanti, specialist, istoricii de artă, arheologii, restauratorii, experti trebuie sa
form eze o echipa.
Trebui sa se gaseasca o modalitate de a comunica eficient si promt pentru a evita
stagnarile din executie.

2. PREZENT AREA CLADIRII IN BAZA STUDIILOR DE
SPECIALITATE

Ansamblul mănăstirii franciscanilor din Gherla este prezent in lista monume ntelor
istorice LMI (cod CJ-II-a-B-07641 ), este format din Biserica mănăstirii franciscane (cod LMI
CJ-II-m-B-07641.01) și Claustrul mănăstirii franciscane (cod LMI CJ -II-m-B-07641.02).

Biserica și claustrul se includ în parcelarul și modul de ocupare a p arcelelor de pe insula
urbană din care fac parte, fațadele principale ale ansamblului sunt la limita stradală a terenului.
Alcătuirea parcelei este neregulată, în formă de L. Ansamblul format din biserica monumentală
și trei aripi ale claustrului se găsește în zona centrală a orașului, lângă drumul principal care
străbate Gherla (str. Bobâlna nr. 8), la NE de piața centrală. Ansamblul di spune de o compoziție
„clasică”: biserica are axa longitudinală în direcția E -V, cu absida spre E, clădirea mănăstirii,
compusă din trei aripi etajate, i se alătură locașului de cult dinspre N.

Date istorice privind clădirea
Planimetria și volumetria

Biserica monumentală domină această parte a orașului istoric prin fațada cu două
turnuri de colț. Clădirea bisericii dispune de o planimetrie tipic barocă care se observă mai ales
în interior, unică după specialiști în arhitectura Transilvaniei . Dinspre exterior , locașul de cult
are o volumetrie sobră și înaltă, cu nava acoperită de un acoperiș în două ape, de asemenea,
corul fiind mai scurt (acoperișul este adaptat la forma închiderii cu absidă a corului). Cele două
turnuri înalte de la colțuri le fațadei dispun de coifuri cu siluetă barocă, învelite cu tablă. Spațiul
interior al bisericii este alc ătuit din antreul dintre cele două turnuri ale fațadei, unde se poate
accesa nava monumentală, care se îngustează spre arcul de triumf. În nișele pereț ilor oblici ai
îngustării sunt introduse cele două altare laterale înalte, oferindu -i interiorului o dinamică tipic
barocă , de rang european printre clădirile Franciscanilor transilvane ale epocii. Nava este
acoperită printr -o calotă boemă de plan rectangu lar, sprijinită de stâlpi angajați masivi . Zona
îngustării poartă o boltă asemănătoare dar de plan trapezoidal. Stâlpii angajați susțin arcade
semicirculare, nișele pereților oblici au deja o închidere mai apropiată de o semielipsă, iar

arcul de triumf est e deja turtit, aproape drept, cu colțuri rotunjite (forma mânerului de coș).
Planul corului mai îngust și mai scund este de asemenea captivant , fiind compus din două
traveei de boltă, prima, cea mai spațioasă de plan pătrat, și închiderea în plan elipsoida l. Elipsa,
chiar dacă este o formă tipic barocă, apare destul de rar în planimetria patrimoniului arhitecturii
baroce transilvane, cea mai cunoscută analogie este curtea de onoare a castelului de la Bonțida.
Prima travee a corului poartă o calotă boemă sus ținută de stâlpi angajați, care sprijină arce
dublou în forma mânerului de coș. Planul bisericii, de fapt al corului mai este completat de
două spații laterale: sacristia la N și capela Casa de la Loretto la S. Peretele exterior al acestor
spații adiacente este în prelungirea peretelui navei (N respectiv S), un element compozițional
ce se regăsește și la biserica franciscană de la Odorhei, dar este tipic mai ales bisericilor iezuite
monumentale: de la Cluj (actuala piaristă), Târgu Mureș (actuala parohială) și de la Baia Mare
(actuala parohială).
Fațadele

Fațada principală a bisericii este cea stradală, spre vest (aproximativ), fiind continuată
spre nord cu fațada aripii stradale a mănăstirii. Trebuie să precizăm încă la început, că fațada
actuală a bisericii a fost realizată o dată cu reparațiile din 1878, de după incendiul din 1855.
Fațada monumentală are elemente decorative relativ modeste, conform idealurilor ordinelor
călugărești, dar și al perioadei de tranziție dintre stilul neoclasic de la cu mpăna sec. XVIII –
XIX. și a stilurilor „neo” care au luat început la noi în anii 1840. Totuși, compoziția ne
amintește de fațadele bisericilor iezuite transilvane din prima jumătate a secolului al XVIII –
lea. Pe frontonul fațadei găsim o inscripție în limba latină de tip cronostih, unde adunarea
valorii în cifra romană a literelor evidențiate (în cazul nostru pictate în roșu) dă data
(re)construcției: A VE MAR IA, GRAT IA PLENA,/ DOMINUS TE CUM! S IS LA VDATA,/
SIC OMN I DIE VIRGO H IC! (1879, primele două rânduri su nt versetele de început ale
cunoscutului imn Ave Maria, în lăudarea Maicii Domnului, preluate din Biblie). Golurile
fațadei sunt semicirculare, intrarea principală are un grilaj decorativ de fier forjat tip Sezession,
care poartă și inscripția IHS . Fațada lată are trei axe de goluri cu decor de tencuială relativ
puțin: o cornișă bogat profilată susținută de patru pilaștri care se sprijină pe o bază compusă
din dungi orizontale de tencuială. Menționăm faptul că pe laturile turnului sunt pictate cadrane
pentru orologiu, cu ace de ceasornic de asemenea pictate.

Interiorul bisericii

Conform stilisticii baroce, interiorul are un decor somptuos. Între cele două turnuri se
găsește tribuna orgii, care poartă o boltă semicilindrică. Menționăm faptul interesant că
vitraliile bisericii (de la sf. sec. XIX.) s -au distrus datorită unui atac din timpul celui de -al
doilea război mondial, însă anumite detalii din vitraliile ferestrei din spatele orgii mai sunt la
locul lor: prospectul orgii protejase fereastra de suflul e xploziei. Sistemul spațial al bisericii
deja s -a prezentat. În interior se remarcă capitelurile pilaștrilor dublați de pe corpul stâlpilor
angajați, având profilatură marcantă și șiruri de frunze. În navă se observă faptul că ferestrele
laterale sunt între tăiate de calota boemă. Dintre piesele de o deosebită valoare artistică
menționăm pe cele două altare laterale din navă, introduse în nișele înalte ale spațiului îngustat.
Altarele respective sunt unicate în arta barocă din Transilvania, nu numai prin monu mentalitate
și calitate artistică, dar și prin faptul că au fost sculptate din piatră (ulterior fiind colorate cu
vopsea de ulei). Din punct de vedere stilistic , cele două altare dedicate sfinților franciscani Sf.
Francisc de Assisi și Sf. Anton de Padova se includ perfect în opera importantului sculptor
baroc clujean Johannes Nachtigall (m. 1762). Amvonul de lemn este decorat cu figurile
evangheliștilor dar de o manieră mult mai provincială. Presupunem că este vorba despre opera
familiei Papp (Popp), activ i mai ales în regiunea Brașov și Trei Scaune.
Băncile din navă sunt confecționate din lemn (presupunem că aparțin perioadei de
renovare de după incendiu ). Bolta și arcadele navei poartă pictură murală decorativă, figurativă
și inscripții de la sfârșitul secolului al XIX -lea. Nu se poate exclude că inițial s -a proiectat
amplasarea amvonului în locul altarului lateral nordic, care poate fi accesat printr -un culoar
prevăzut în grosimea peretelui, accesibil de la etajul mănăstirii. Acest culoar era accesibil și
dintr -un spațiu înalt, de plan circular, construit în mod firesc pentru o scară în spirală, care –
se pare – nici o dată nu s -a construit. În cor , pe un plan semielipsoidal , se remarcă baldahinul
monumental al altarului susținut de șase coloan e înalte de lemn. Pe „vârful” baldahinului se
vede o coroană cu raze. Este interesant faptul că sub baldahin , altarul propriu -zis este destul
de micuț, fără o deosebită valoare artistică. Presupunem că altarul a fost schimbat după
incendiu, la sf. sec. XIX . Menționăm faptul că mensa altarului este cioplită în piatră, însă este
acoperită de decorul de lemn din sec. XIX. În jurul altarului găsim mai multe statui de lemn,
de diferite mărimi. Cele patru postamente , mai înalte probabil , au aparținut altarului or iginal
și au purtat statui de mărime identică. Pe cele două laterale dintre acestea sunt amplasate statui
mai exigente și mai înalte, cioplite în lemn , aproape de mărime umană care îi reprezintă pe
regii Sf. Ștefan și Sf. Ladislau, venerați de franciscani. Astăzi, Capela Casa de la Loretto este

aproape inaccesibilă din cauza mobilierului adunat acolo. Chiar la colț se observă epitaful
cioplit în marmură gri al lui Deodat Lászlóffy, comerciant armean înnobilat. Pe epitaful din
1787 apare și portretul în meda lion al defunctului, o lucrare de înaltă calitate artistică. În
sacristia bisericii menționăm dulapul de lemn original, din 1767, cu decor de intarsie și piscina
pentru apa sfințită, cioplită în piatră în formă de scoică, în stil baroc, care ne amintește d e
asemenea de operele lui Nachtigall de la Bonțida.
Caracteristicile geofizice ale terenului:

Geologic, perimetrul este situat în zona central – nordică a unității geologice structurale
Depresiunea Transilvaniei, depresiune care s -a format și a evoluat ca atare pe un fundament
rigid, începând din Paleogen. Geologia amplasamentului este caracteriz ată zonal de prezența
depozitelor aluvionare de luncă argilo – nisipoase, specifice faciesului continental, macro –
facies fluvial și proluvial de vârstă Cuaternară, care acoperă depozitele specifice faciesurilor
lagunare, macro -facies bazine cu salinitate , cu grad de diagenizare mediu, de vârstă Badenian
inferior, reprezentate prin argile compacte, argile marnoase cu nivele de gresii nisipoase, sare
și tuf vulcanic. Local apare o succesiune de depozite geologice aluvionare Cuaternare, cu
grosimi variabile, generate în strânsă legătură cu evoluția principalului curs de apă din zonă –
râul Someșu Mic. Acestea se dispun într -o alternanță secvențială, caracteristică momentelor
de formare, modificate ciclic de factori externi specifici perioadelor de inundații ș i implicit
debite mari, care au acționat cu predilecție în zonele marginale ale luncii și trecerii la terasa
inferioară, exercitând un masiv transport aluvionar și selectare gravitațională a fracțiilor. Se
evidențiază depozite specifice faciesurilor contin entale, macro -faciesul proluvial, cu grad de
diagenizare necoeziv – mediu, reprezentat prin argilă nisipoasă neagră cafenie și macro –
faciesul fluvial necoeziv, reprezentat prin pietriș nisipos. Geomorfologic , zona cercetată în
cadrul acestui studiu face pa rte din terasa inferioară a râului Someșu Mic , mal drept, care se
extinde spre SE circa 550 m, până la baza dealului Gherlei (+413,9 m).

Hidrologic, rețeaua de suprafață zonală este reprezentată de:
o Râul Someșu Mic ce constituie colectorul zonal, curge pe direcția generală SV –
NE, amplasamentul situându -se la cca. 600 m SE;
o Canalul Morii ce constituie un braț amenajat al Someșului Mic, care traversează
municipiul Gherla, se formeaz ă într -un colector local, curge pe direcția generală
SV – NE, amplasament ul fiind situat la cca. 85 m SE.

Administrativ, perimetrul aparține intravilanului municipiului Gherla, amplasat pe str.
Bobâlna, nr. 8, iar din punct de vedere juridic este proprietate particulară. Perimetrul
municipiului Gherla este situat într -o zona cu climat continental moderat, specifică regiunilor
de deal. Riscul geotehnic este redus, deci amplasamentul poate fi încadrat în categ. geotehnica
1.

Investigarea terenului de fundare .

În conformitate cu NP 074/2014 și a încadrării obiectivului în categoria geotehnica 1,
cercetarea s -a efectuat prin observații directe asupra terenului și a imobilelor din zonă, prin
investigarea preliminară, precum și prin investigarea pentru proiectare, realizată prin
intermediul penetrării dinamice ușoare cu con DPL – PDU și a trei sondaje deschise (șanț de
dezvelire a fundației), menite să surprindă evoluția coloanei litologice locale, constituirea și
starea infrastructurii construcției care se va consolida.
Urmare a adâncimii mari de fundare, două dintre sondaj ele deschise au urmărit fundația
până la 3,00 respectiv la 3,20 m, evidențiind depozite specifice faciesurilor continentale,
macro -faciesul proluvial, cu grad de diagenizare necoeziv – mediu, reprezentat prin argilă
nisipoasă neagră cafenie și macro -facies ul fluvial necoeziv, reprezentat prin pietriș nisipos.
În urma executării și cartării sondajelor executate, a rezultatelor directe și de laborator
și a bazei de date, se pot face următoarele precizări privind litologia și elementele
infrastructurii:
Litolo gie și infrastructura – succesiunea litostratigrafică interceptată de sondajele
deschise executate, este următoarea (începând de la suprafața, fața de cotele actuale amenajate
ale terenului), similar fiind raportate și elementele infrastructurii .

3. PREZENT AREA CLADIRII DIN PUNCT DE VEDERE STRUCTURAL

Starea tehnică a structurii portante

Sub acțiunea factorilor agresivi de mediu, cuplată cu intervențiile de întreținere
insuficiente, întreg ansamblul Mănăstirii Franciscanilor a suferit în timp degrad ări însemnate:
sunt afectate atât elementele de construcție stucturale cât și cele nestructurale, având
consecințe periculoase asupra rezistenței și durabilității clădirii și asupra conservării și
păstrării valorilor lui istorice și de patrimoniu. Dintre p rincipal ii factori amintim:
o lipsa reparațiilor capitale necesare (căderi masive de tencuială, căderi de zidărie de la
cornișă, exfolierea vopsitoriei etc.)
o folosirea materialelor incompatibile pentru reparații (cămășuirea cu beton de pe soclu
etc.)
o degradă ri importante de fizica construcției (igrasie, degradarea cărămizilor prin
macerare etc.)
o degradări importante de mecanica construcției (fisura în peretele portant de la tribună,
fisuri în bolți, arce etc.)
o degradări biologice ale pereților datorate apariț iei mucegaiului negru
o degradări biologice ale șarpantei datorită lipsei întreținerii învelitorii și a infiltrațiilor
de ape
o degradări ale pereților exteriori datorită alterării materialelor din care este executată
zidăria
Valoarea istorică a ansamblului es te reprezentată într -o bună măsură de structura ei de
rezistență. Se poate constata că elementele de structură verticale (fundațiile, pereții,
contraforții, pereții turnului, buiandrugii de peste golurile de ferestre și uși) au fost realizate
din zidării b ine executate, care s -au comportat bine în ciuda numeroaselor degradări și lucrări
de reconstrucție suferite.

Dintre acestea amintim:
o reconstrucția și repararea corului (anul 1825)
Reconstruirea bolții a la vela/boeme de peste nava bisericii, în urma prăbușirii celei
existente în urma marelui incendiu (anul 1855); introducerea a 2 grinzi de beton armat pentru
realizarea unei legături între pereții laterali N și S, cu rol de coardă/tirant și o centură
perimetrală în zona corului (anul 1959); cămășuirea parțială a feței exterioare a soclului
peretelui din axul 11 cu beton turnat monolit (anii 1970); reparații de urgență la șarpantă,
consolidarea șarpantei prin introducerea a două grinzi cu zăbrele din lemn, montate în plan
orizontal și schimbarea învelitorii (anul 2002) .
Fundațiile construcției, executate din zidărie din piatră sunt bine menținute . N-au fost
semnalate fisuri, crăpături sau alte degradări care să afecteze rezistența și rigiditatea
construcției. Starea lor fizică confirm ă o comportare stabilă a terenului de fundare, fără tasări
diferențiale sau alte fenomene defavorabile construcției. Pereții structurali perimetrali
executați din zidărie de piatră și de cărămidă ceramică plină din alcătuirea navei și turnului,
și-au păstrat în timp rigiditatea și stabilitatea. Nu sunt semnalate devieri de la verticalitate sau
alte fenomene care să le afecteze capacitatea portantă.
Se pot observa însă degradări biologice ale șarpantei cauzate de insecte și ciuperci
xilofage, datorită lipsei î ntreținerii învelitorii și a infiltrațiilor de ape pluviale respectiv apariția
putregaiului roșcat din cauza infecției cu ciuperci.

Examinarea vizuală a ansamblului Mănăstirii Franciscanilor și sondajele/investigațiile
efectuate asupra construcției pun în evidență comportamentul bun în timp a fundațiilor, a
pereților structurali, a turnurilor și a șarpantelor la încărcările gravitaționale, climaterice, la
cutremurele de pământ (produse de mai multe ori pe durata de existență a clădirilor ), la tasări
ale terenului de fundare și la vibrațiile produse de traficul din zonă etc. probând „in situ” o
bună conformare a lor la acțiunile mecanice statice și dinamice, verticale și orizontale, în ciuda
lipsei întreținerii și a numeroaselor degradări și lucrări de reconstrucție suferite . Fundațiile
construcției, executate din zidărie din piatră sunt bine conservate. N -au fost semnalate fisuri,
crăpături s -au alte degradări care să afecteze rezistența și rigiditatea construcției. Starea lor
fizică atest ă o comportare stabilă a terenului de fundare (specifică naturii acestuia), fără tasări
diferențiale sau alte fenomene defavorabile construcției. Pereții structurali perimetrali din
alcătuirea navei și turnului, executați din zidărie de piatră și de cărămi dă ceramică plină și -au

păstrat în timp rigiditatea și stabilitatea. Nu sunt semnalate devieri de la verticalitate sau alte
fenomene care să le afecteze capacitatea portantă.
Comportarea structurală de ansamblu în timp a fundațiilor, pereților structurali, a
turnurilor și a șarpantelor acoperișurilor (navei + turnului +claustrului) la încărcările
gravitaționale, climaterice, la cutremurele de pământ (produse de mai multe ori pe durata de
existență a clădirilor), la tasări ale terenului de fundare și la vibr ațiile produse de traficul din
zonă etc. a fost normală, probând „in situ” o bună conformare a lor la acțiunile mecanice statice
și dinamice, verticale și orizontale. Elementele de structură ale clădirilor analizate nu prezintă
degradări produse de acțiuni le mecanice. Cele descrise în Expertizele tehnice au fost generate
de factorii corozivi/agresivi de mediu, pe fondul unei întrețineri insuficiente a clădirilor.
Starea tehnică a structurii neportante exterioare
Parament exterior

Toate fațadele prezintă de gradări ale finisajelor de tencuială, din cauza umidității
provenite din apele meteorice, în special în jurul burlanelor și în șorțurile de protecție a
brâurilor sau a cornișei nu sunt etanșe. În încercarea de a scăpa de umezeală, soclul claustrului
este p e alocuri retencuit, necorespunzător, cu ciment.
Pe suprafața exterioară a fațadei principale (dinspre stradă) tencuiala. Pe fațada
principală se observă un singur strat de tencuială aplicat cel mai probabil la finalizarea fațadei
și a celor două turnuri, în anul 1878. În prezent , pe fațada principală se observă două nuanțe:
suprafețele mari sunt zugrăvite într -o nuanță de ocru -galben deschis, pilaștrii, cornișele,
chenarele ferestrelor având culoare albă. Într -o perioadă anterioară suprafețele mari erau
zugrăvite într -o nuanță bej -deschis, pilaștrii, cornișele având culoare albă. În prezent fațada
principală a corpului mânăstirii are o zugrăveală roz pe bază de humă. De sub stratul roz de
humă parțial pierdut se face vizibil stratul anterior de zugrăveală d e culoare ocru -galben
deschis.
Părți din elementele profilelor de pe fațadă precum și cărămizi din streașina lipsesc pe
unele zone.

Componentele artistice din piatră, atât cele decorative cât și cele constructive, din
cadrul Bisericii și a Claustrului Mănăstirii Franciscanilor din Gherla sunt următoarele:
ancadramentul portalului principal și a ușii de acces în claustru, pe fațada vestică; brâul –
cornișă; soclul de piatră, prezent doar pe fațada vestică; treptele de acces în biserică și în
claustru, prezente la toate cele patru uși.
Pentru identificarea tuturor problemelor legate de paramentul exterior, în special
privind proveniența fisurilor și crăpăturilor, se va iniția o cercetare de parament în faza de
execuție, imediat după montarea sch elelor la fațadă.
Decorul sculptat de piatră este în stare de degradare.

Tâmplăriile

Au fost cercetate individual și s -au clasat astfel: originale, neogotic, secol XX, perioada
comunistă, cca.1940 vitraliile originale s -au spart în urma unei bombardări, au fost schimbate
cu ferestrele existente, intervenții anii 2000. La faza de proiect tehnic se vor elabora planșe cu
indicativul legendei de mai sus. Ferestrele culoarului la parter a u glaful interior de ciment.
Cele patru uși de pe fațada vestică sunt me talice.
Învelitoare, tinichigerie

Învelitoarea – atât a bisericii cât și a claustrului și a anexei: este realizată din țigle tip
solzi de diverse dimensiuni și tipuri și se află în stare de degradare, cauzând o serie de
probleme: infiltrații de apă, degra darea elementelor de lemn ale șarpantei. Streașina este de
zidărie de cărămidă realizată sub formă curbă și cu lipsuri de elemente.
Jgheaburile , burlanele și alte elemente de tinichigerie din tablă zincată lipsesc pe
alocuri. Învelitoarea turnurilor și a capelei sunt din tablă zincată.

Accesoriile acoperișului

Lucrările de tinichigerie sun deterioarate și trebuie schimbate atât pentru că prezintă
zone de înfiltrare a apei cât și pentru aspect. Învelitoarea este străpunsă de câteva coșuri de
fum de zidărie de cărămidă.
Alte elemente exterioare:

Clădirea nu are un trotuar de gardă, scurgerea apelor meteorice nu este realizată.Curtea
nu este amenajată. Biserica are către stradă trepte de beton. Accesele către pivniță au fost
astupate în timp. Împrejmuirea nu are o imagine unitară, fiind relizată fragmentat.

Starea tehnică a structurilor neportante interioare

Parament interior: picturi ornamentale și zugrăveala decorativă .
Subsolul parțial este împărțit în două zone una de criptă și una de depozitare cu pereții
aparenți de cărămidă. În zonele accesibile din interiorul bisericii s -au deschis sondaje
stratigrafice. În aceste sondaje am putut identifica următoarea stratigrafie:
o În zona absidei, pe suprafața pilastrului din dreapta altarului: tencuială pe bază de
mortar de var, strat alb de văruială, strat de zugrăveală albastru deschis,strat de
zugrăveală de nuanță bej, strat alb de văruială, strat de zugrăveală verde închis,stra t
de zugrăveală verde deschis,stratul actual de zugrăveală de nuanță roz închis, pe
bază de humă.
o În zona din spatele altarului s -au putut identifica 5 straturi de zugrăveli monocrome.
Sub pictura decorativă actuală se observă un strat mai vechi de pictură decorativă
policromă. (Este vizibil un chenar decorativ realizat cu ajutorul șabloanelor.
Culorile picturii decorative sunt violet, ocru -galben, roșu, gri.) Ultimul strat de
pictură decorativă din spatele altarului este o decorație repetitivă reali zată în stil art
noveau din motivul crucii a coroanei cu spini și a unei ornamentații de frunze.
Decorația a fost concepută cu ajutorul șabloanelor. Culoarea de fond este verde
deschis, decorațiile având culoarea verde închis, și roșu, brun.
o Pe suprafața bolților navei și al absidei este vizibil o pictură decorativă realizată din
motive neobaroce și clasicizante. La cele patru colțuri ale bolții absidei sunt patru
medalioane cu reprezentările celor patru evangheliști. Deasupra zidurilor diagonale
ce leagă absida de navă, pe suprafața bolții, într -un chenar neobaroc este o
reproducere a lui Iisus învățând copii. În colțul dreapta -jos al reprezentării este
vizibilă semnătura picturii: Urbánszky Fülöp. Suprafața bolții navei este fragmentat
în patru, câmpurile fiind decorate cu motive esențializat e de cruce. În cele patru
colțuri ale bolții sunt patru medalioane cu figurile a patru sfinți.
o Pe partea dreaptă a altarului principal putem observa o inscripție concepută din
creion: Urbánszky Fülöp festő 1908 VII/14 Ezen templom festődött IV.27 -tol
VII.20 -ig (Urbánszky Fülöp pictor, 1908 VII./14. Această biserică a fost pictată
între IV.27 -VII.20 ). Despre pictorul de biserici clujean U rbánszky cunoaștem că
el a pictat interiorul bisericii Franciscanilor din Șumuleu -Ciuc, în anul 1911.

Comparând imitațiile de marmură realizate stângaci cât și reprezentările figurative
naive cu elementele decorative de pe boltă presupunem că atât pictur ile figurative cât și
imitația de marmură au fost repictate rudimentar . Neavând acces pe suprafața bolților acesta
se poate confirma doar după montarea schelelor.
Analizând de -aproape cele două altare laterale puntem observa că sub stratul actual de
repic tare pe bază de ulei s -a păstrat policromia originală a altarelor (policromie și poleire).

4. ST AREA TEHNICA DIN PUNCT DE VEDERE AL ASIGURARII
CERINTELOR ESENTIALE DE CALIT ATE

Starea tehnică dpdv al asigurării cerințelor esențiale de calitate în
construcții – A- rezistență și stabilitate

Fundații
Blocul de fundare

Conform sondajelor , blocul de fundare al bisericii este constituit din blocuri nefasonate
de tuf vulcanic și gresii , dispuse în sistem de zidărie uscată cu stare de conservare bună;
fundarea se face în stratul de pietriș nisipos umed, foarte îndesat, la adâncimea de fundare
Df=3,70 m, situație recomandată de condițiile geoclimatice ale amplasamentului; lățimea
fundației variază în limita B = 1,50 – 1,80 m, având o dispunere centrică față de soclu;
o Sondaj S1 (fatada SV biserica) talpa fundatie Df=3.7m in stratul 3, latime
fundatie B=1.5 -1.8m, din blocuri mari din tuf vulcanic si gresii fasonate, avand
o dispunere centrica fata de soclu.
o Soclu 0.9m din blocuri mari din tuf vulcanic si gresii fasonate in stare de
conservare buna, grosime soclu cca. 0.1m. Perete parter din zidarie de caramida
plina.
o Sondaj S2 (fatada SV biserica, zid capela) talpa fundatie Dfbiserica=3.7m in
stratul 3, latime fundatie B=1.5 -1.8m, din blocuri mari din tuf vulcanic si gresii
fasonate, avand o dispunere centrica fata de soclu; Df capela=1.8m in stratul de
fundare 1, latime fundatie B=0.5 -0.8m, avand o dispunere centrica fata de
soclu. Inaltime soclu 0.9m, grosime soclu 0.1m, din blocuri mai de tuf vulcanic
si gresii nefasonate.
o Sondaj S3 (fatada bisericaNE, nivel subsol) talpa fundatie Df=3.7m in
stratul 3, latime fundatie B=1.5 -1.8m, din blocuri mari din tuf vulca nic si gresii
fasonate.
o Sondaj S4 (nivel subsol S2 stalp din zidarie tencuit cu mortar de ciment,
fundatie din beton, DF-0.6-0.7m fata de cota subsolului.

o Sondaj S5 (nivel subsol) Fundatie continua din zidarie de piatra, cu 0.8m
adancime de la cota subsol ului.
o Sondaj S6 (nivel subsol)Fundatie continua din zidarie de piatra, cu 0.7m
adancime pe latura S si 1.2 adancime pe latura de E de la cota subsolului.
Apa de infiltratie interceptata la 1.2m adancime.
o Sondaj S7 (fatada SV capela) Fundati e continua de 3.2m adancime de la CTN
usor evazata in mod neregulat fata de planul peretelui. Fundatia alcatuira din
piatra in stare de conservare buna.
o Sondaj S8 (fatada E curtea interioara) Fundatie continua din piatra cu 3m
adancime de la CTN. Latimea fundatiei este usor evazata fata de planul
peretelui.

Soclul bisericii

Conform sondajelor , soclul bisericii are înălțimea de H=0,90 m, este constituit din
blocuri mari de tuf vulcanic și gresii fasonate (medie 0,60×0,50 m, la partea superioară putând
ajunge la 1,60 x 0,50 m), cu stare de conservare bună și dispunere excentrică la interior și
exterior cca. 10 cm, față de peretele parterului;
Apa subterană

Apa subterană a fost interceptată la adâncimea de 3,70m ca nivel hidrostatic local dat
de râul Someșul Mic, respectiv de Canalul Morii; având în vedere constituirea litologică a
stratului de pietriș nisipos umed, cu îndesare medie și stratului de pietriș ni sipos foarte umed,
foarte îndesat; nivelul apei subterane poate suferi variații locale, direct legate de regimul de
precipitații și implicit de nivelul colectorului zonal, râul Someșul Mic; din punct de vedere
chimic nu se dețin informații privind severita tea apei subterane; în subteranul zonei , nu sunt
prezente săruri solubile care în condiții specifice (dizolvări datorate infiltrării apelor sau
mișcări seismice) ar putea genera soluții cu oarecare grad de agresivitate.

Blocul de fundare al capelei lore tane

Conform sondajului, blocul de fundare al capelei loretane este constituit din blocuri
nefasonate de tuf vulcanic și gresii, dispuse în sistem de zidărie uscată, cu stare de conservare
bună; fundarea se face în stratul de argilă nisipoasă neagră cafenie, um edă, plastic consistentă,
cu nivele de pietriș mic, la adâncimea de fundare Df=1,80m, situație recomandată de condițiile
geoclimatice ale amplasamentului, dacă se are în vedere încărcarea transmisă; lățimea
fundației variază în limita B=0,50 –0,80m, având o dispunere centrică față de soclu;
Soclul capelei loretane

Conform sondajului, soclul capelei loretane are înălțimea de H=0,90m, este constituit
din cărămidă arsă (30×5 cm) și blocuri mari de tuf vulcanic și gresii nefasonate (medie
0,60×0,50m), cu stare de conservare bună și dispunere excentrică la interior și exterior cca. 10
cm, față de peretele parterului; prezintă o degradare a cărămizilor prin macerare, pe o adâncime
mai mare de 10cm;

Elemente portante verticale -pereți portanți, contraforți

Peret i
Biserică

Pereții subsolului bisericii – sunt executate din zidărie de piatră naturală nefasonată (tuf
vulcanic și gresii), prevăzuți cu legături de continuizare/țeserela la intersecții pereții bisericii
– portanți masivi supraterani, executați din zidărie neomogenă, mixtă, realizată din cărămidă
plină ceramică arsă și din piatră naturală nefasonată (tuf vulcanic și gresii)
Claustru

Pereții subsolului claustrului – sunt executaț i din zid ărie de piatră naturală nefasonată
(tuf vulcanic, gresii), prevuți cu legături de continuizare la intersecții pereții claustrului sunt
executaț i din zidărie mixtă, cărămidă și piatră nearmată, cu cărămizi pline și calupuri de piatră
destul de neuninforme .

Planșee
Biserică

o Plansee peste subsol/criptă: bolți semicilindrice cu penetratii în dreptul
golurilor realizat de piatra și cărămidă plină.
o Planseele peste navă și cor sunt realizate din bolți de cărămidă tip a vela
și arce semicirculare î n formă de mâner de cos; boltile peste nava sunt
rigidizate cu nervuri radiale, descărcate pe pereți perimetrali și arce dublou.
o Plansee turnuri – planseele din lemn din turnuri sunt realizate din grinzi de
lemn, placate cu dusumea de lemn. Planseele reazama deobicei de 3 sau 4 grinzi
de lemn.
Claustru

o Plansee peste subsol/criptă: bolți semicilindrice cu penetratii în dreptul
golurilor realizat de piatra și cărămidă plină .
o Plansee peste parterul claustrului – planseele sunt executate din bolți
semici rulare cu peneratii de cărămidă plina, si bolti tip a vela din caramida
plina, descărcate pe pereți și arce dublou.
o Plansee peste etajul claustrului – planseele sunt executate din bolți
semicirulare cu peneratii de cărămidă plina, si bolti tip a vela din caramida
plina, descărcate pe pereți și arce dublou .

Șarpante
Biserică

Șarpanta bisericii este o șarpantă tip baroc, specifică între anii 1720 –1820. Structura
de lemn a fost făcută din grinzi de rășinoase, prelucrate prin cioplire. Pentru îmbinări s -a folosit
cepuire, teșire, chertare, crestare și fixare prin cuie de lemn. La sistemele de agățare și
sprijinire, strângerea s -a realizat cu ajutorul șuruburilor și tijelor filetate cu piulițe pătrate. La
intervențiile ulterioare s -au folosit cuie, scoabe metalice, tije și șuruburi tip metric. Șarpanta
bisericii are o valoare istor ică extraordinară, dar prezintă mai multe intervenții și modificări în
timp. Considerăm că șarpanta bisericii a fost construită între anii 1748 –1758. După incendiul
din 1855 au fost efectuate modificări majore în structura de rezistență ale acesteia: cele două
corzi din mijloc au fost mutilate, fermele principale ale acestora fiind consolidate cu tiranți.
Tot în cadrul aceleași intervenții, coarda principală estică și câteva grinzi învecinate au fost
înglobate în zidăria bolții. Nu se identifică urme de ar sură în structura de lemn, fapt ce conduce
la ideea că structura de lemn a șarpantei a rămas neafectată. Din păcate, unele din intervențiile
efectuate sunt necorespunzătoare, cu multe schimbări și îmbinări neadecvate. De remarcat este
și faptul s -a introdu s în structura șarpantei un sistem static suplimentar cu grinzi cu zăbrele.
Necesitatea acestei intervenții a fost argumentată de existența forțelor orizontale mari
transmise de fermele dezafectate după marele incendiu, sub acțiunea cărora cupola ar fi fos t
afectată, apărând crăpături. Astfel s -a propus preluarea acestor împingeri prin implementarea
unui sistem alcătuit din două grinzi cu zăbrele din lemn, legate între ele, la capete, cu câte doi
tiranți din oțel -beton. Fermele au fost poziționate orizontal , pe grinzișoare, între căpriorii și
popii existenți. Elementele fermelor au fost legate de grinzișioarele și căpriorii existenți cu
buloane de oțel. Conlucrarea între elementele grinzii cu zăbrele a fost asigurată de eclise din
oțel lat. În momentul de față, tiranții nu sunt tensionați și sistemul nu se comportă conform
schemei statice proiectate .
În ultimele decenii șarpanta s -a aflat într -o stare de degradare accentuată datorită unor
factori fizici și biologici și datorită lipsei intervenți ilor, care ar fi avut scop menținerea ei în
bune condiții astfel consolidarea/înlocuirea elementelor degradate a devenit imperios necesară.
Șarpanta navei este alcătuită din 4 ferme transversale principale (compuse din căpriori, corzi,
antretoaze, arbaletr ieri, cosoroabe, grinzișori și bare de agățare) și 9 ferme transversale
secundare, legate de un sistem planar longitudinal de rigidizare; sunt câteva puncte de
degradare cauzate de infecții de ciuperci xilofage și insecte, care trebuie remediate.

Șarpant a corului este o construcție mai simplă, formată din 4 ferme principale și 13
ferme secundare; secțiunea grinzilor cioplite, fabricate tot din lemn de rășinoase fiind mai mici
decât cele din navă; acesta se păstrează într -o stare de conservare relativ bună , dar și la acest
subansamblu s -a intervenit în mod exagerat. Șarpanta capelei Loretto nu a fost cercetată în
această fază de proiectare, datorită faptului că șarpanta era inaccesibilă; în fazele viitoare de
proiectare și acesta trebuie examinat. Șarpantel e turnurilor se prezintă într -o stare de
conservare bună, nu se propun intervenții de reabilitare structurală.

Claustru

Șarpanta claustrului a fost construită în mai multe etape. Este o construcție mai
modestă, care nu reprezintă o valoare istorică semni ficativă. Șarpanta laturii Vestice, a
coridorului și laturii Estice prezintă infiltrații de apă și atac activ de ciuperci xilofage; se
propune schimbarea elementelor degradate; în podul claustrului se depozitează o cantitate
semnificativă de material lemno s, rămas în urma intervențiilor mai vechi; acest material
prezintă un atac activ de insecte și există pericolul ca infecția să se extindă și la elementele din
structură, prin urmare, trebuie îndepărtată. Șarpanta , extinderea parazitară a laturii Vestice
prezintă o stare tehnică bună, fiind o structură recentă. Șarpanta extinderii laturii Estice (două
ateliere de tâmplărie/mecanică) este mascată, dar se află într -o stare avansată de degradare; nu
prezintă nici o valoare, astfel propunem înlocuirea completă. Șarpanta biroului se află în stare
avansată de degradare, propunem demolarea completă.
Scări

Distingem 4 tipuri de scări :
o scări din piatră existente, dar deteriorate
o scări din lemn în turn aflate într -o stare de degradare avansată
o scară metalică relativ nouă, în stare bună de conservare, dar incompatibilă cu structura
clădirii
o gol de scară elicoidală cu o scară de lemn presupusă, care lipsește
Coșuri de fum

Se observă 5 coșuri de fum: 2 în Latura Estică a Claustrului, 1 în Coridorul Claustrului,
1 în Latura Vestică a Claustrului și 1 în Capela Loretto.

Starea tehnică dpdv al asigurării cerințelor esențiale de calitate în
construcții – B- siguranța în exploatare

Din punct de vedere al asigurării cerințelor de siguranță în exploatare se vor realiza
îmbunătățiri în urma intervențiilor propuse din acest proiect. Deficiențe dpdv. al siguranței în
exploatare: La nivelul acoperișului bisericii: pericol de căderi de țigle, respectiv căderi ale
elementelor de piatră din coronament. Lipsa de țigle poate con duce la infiltrarea de apă, care
poate cauza umezeală la nivelul bolților. În șarpanta claustrului, în aripa estică, sunt depozitate
obiecte cu greutate deasupra bolților. La nivelul bisericii nu sunt probleme de siguranță în
exploatare, dar trebuiesc elim inate cât mai urgent cauzele care produc apariția de infiltrare a
apei. La turnul bisericii planșeele și treptele nu respectă criteriile de rezistență.

Starea tehnică dpdv al asigurării cerințelor esențiale de calitate în
construcții – C- siguranța la foc

Numărul de utilizatori într -o zi de sărbătoare este în jur de. 100 iar în situații
excepționale 150. Pe tribuna vestică sunt 20 persoane (corul) care oferă 2 fluxuri de ieșire
suficiente pentru numărul de utilizatori.
Legătura dintre nivele este asigurată de 3 scări, una pentru tribuna vestică a bisericii,
iar câte una pentru fiecare aripă a mănăstirii. Din punct de vedere al siguranței la foc ,
majoritatea elementelor de lemn nu sunt tratate ignifug . Spațiile nu sunt dotate cu stingătoare
de foc.

Starea tehnică dpdv al asigurării cerințelor esențiale de calitate în
construcții – D- igiena, sănătatea oamenilor, refacerea și protecția
mediului

La nivelul bisericii nu apare această problemă. La nivelul claustrului, respectiv la turnul
bisericii, da te fiind funcțiunile existente există grupuri sanitare suficiente. Amplasarea unora
din grupurile sanitare au fost adăugate în ultimii ani și sunt neconforme cu statutul de
monument al clădirii. La nivelul soclului ansamblului , apar probleme de igrasie și de mucegai
din cauzele enumerate mai sus care trebuiesc eliminate cât mai urgent. Cubajul de aer în
spațiile folosite ca bibliotecă , luminozitatea și ventilația sunt conform normelor în vigoare.

Starea tehnică dpdv al asigurării cerințelor esențiale de ca litate în
construcții – E- izolația termică, hidrofugă și economia de energie

Pereții sunt realizați din zidărie mixtă piatră și cărămidă cu o grosime de cca. 1,5 m la
biserică și cca. 85 cm la claustru, au valoare istorică și asigură o izolare termică optimă.
Pierderi mari de căldură de realizează la nivelul ferestrelor și al bolților. Lipsa de izolație
hidrofugă în jurul mănăstirii prezintă o problemă generală. Se vor lua măsuri de soluționare a
acestor probleme de apariție a igrasiei și mucegaiului la nivelul soclului. Învelitoarea și
sistemele de evacuare a apelor pluviale sunt degradate.

Starea tehnică, din punct de vedere a asigurării cerințelor esențiale de
calitate în construcții – F- protecția împotriva zgomotului

Pereții sunt realizați din zidărie mixtă , piatră și cărămidă cu o grosime de cca. 1,5 m la
biserică și cca. 85 cm la claustru , au valoare istorică și asigură o izolare fonică optimă.

5. MASURI NECESARE PENTRU ASIGURARII CERINTELOR
ESENTIALE DE CALITATE

Măsuri necesare pentru asigurarea cerințelor de calitate în construcții –
A-siguranța în exploatare

Intervenții de reabilitare în cazul pereților portanți:

o Se va soluționa crăpătura mare de la peretele de fronton dintre turnuri, fiind consolidat
necorespunzător cu platbenzi meta lice
o Repararea zidăriei prin desfacerea elementelor degradate și refacerea acesteia cu elemente
identice ca dimensiune, de bună calitate
o Se vor înlocui cărămizile macerate din cauza umidității
o Barieră orizontală la baza pereților folosind sistemul de injec tare gravitațională
o Intervenții de reabilitare în cazul planșeelor:
o Crăpăturile și fisurile pot fi/sunt mascate de ornamentica și pictura tavanului, acestea trebuie
desfăcute și studiate în fazele viitoare de proiectare
o Se vor injecta crăpăturile/fisurile mai mici cu rășini: la cheia arcelor, la bolți, apărute în
continuarea crăpăturilor din arce, la peretele navei (predominant verticale), la peretele lateral
al pridvorului, deasupra ușilor de acces (cvasi vertical)
Intervenții de reabilitare în cazul șarpantelor:

o Se va efectua o curățenie generală în pod, existând pericol biologic iminent (dejecții de
porumbei și corpuri de porumbei aflate în descompunere)
o Se va îndepărtat molozul și materialul lemnos biologic infectat din pod, rezultat din reparațiil e
anteriore
o Se vor rigidiza nodurile incorect rezolvate
o Intr-o zonă a șarpantei conturul acesteia nu depășește conturul peretelui exterior, astfel peretele
a devenit umezit și se află într -o stare de degradare avansată, devenind necesară reconfigurarea
șarpantei în zona respectivă
o In zona podului coridorului se vor rezidi zonele de rezemare ale corzilor în zidărie
o Se vor rezidi capetele superioare ale pereților din zidărie
o Se vor schimba tiranții cu sisteme moderne, cu întinzătoare

o Se vor tăia tiranții vechi, care au fost înlocuiți de grinda din beton
o Se va îndepărta grinda cu zăbrele
o Se propune demonaterea învelitorii existente și ale șipcilor, demontarea fermelor, mutilarea
elementelor în vederea realizării îmbinărilor corespunzătoare, remonta rea structurii și a
învelitorii noi din țiglă

Măsuri necesare pentru asigurarea cerințelor de calitate în construcții –
B-siguranța la foc

Numărul de utilizatori într -o zi de sărbătoare este în jur de. 100 , iar în situații
excepționale 150. Pe tribuna vestică sunt 20 persoane (corul) care oferă 2 fluxuri de ieșire,
suficient pentru numărul de utilizatori. Legătura dintre nivele este asigurată de 3 scări, una
pentru tribuna vestică a bisericii, iar câte una pentru fiecare aripă a mănăstirii. Defi ciențe din
punct de vedere al siguranței la foc: Spațiile nu sunt doate cu stingătoare de foc. Nu este
rezolvată aerisirea în caz de incendiu. Intervenții neprofesioniste la instalații electrice și lipsa
protecției diferențiale la tabloul electric, cabluri și conductoare instalate pe lemn, legături
improvizate, dezizolate, pot cauza incendiu. Scările de lemn din turn nu sunt tratate antifoc.
Se recondiționează instalația de paratrăsnet, se montează detector de scurgeri de gaze, se
prevăd detectoare de incen diu în incinta podului. Scara elicoidală metalică va fi vopsită cu
vopsea termospumantă. Intervențiile neprofesioniste la instalații din punct de vedere al
siguranței la foc , majoritatea elementelor de lemn nu sunt tratate antifoc , spațiile nu sunt dotate
cu stingătoare de foc. Normativul de siguranță la foc a construcțiilor -indicativ P118 -99 conține
toate cerințele care trebuie să fie îndeplinite de construcții și amenajări de construcții existente.
În acest sens articolul 1.1.2 precizează: „La lucrările d e amenajări sau schimbări de destinație
a construcțiilor existente, atunci când în mod justificat, nu pot fi îndeplinite unele prevederi
ale normativului, se vor asigura prin proiect măsuri compensatorii de siguranță la foc.”
Memoriul PSI, parte integrantă a memoriului de arhitectură se ocupă în detaliu cu îndeplinirea
tuturor cerințelor și cu măsuri compensatorii prevăzute în normativul P118 -99.

Măsuri necesare pentru asigurarea cerințelor de calitate în construcții –
C-igienă, sănătatea oamenilor, refacerea și protecția mediului

La nivelul bisericii nu se pune această problemă. La nivelul claustrului , respectiv la
turnul bisericii, prin schimbarea de funcțiune devine necesar realizarea de grupuri sanitare. Se
propune realizarea grupului sanitar conform desenelor din proiect, astfel ca instalația necesară
pentru aceste încăperi să nu influențeze valoarea istorică a elementelor arhitecturale –
structurale. La nivelul soclului ansamblului și a pereților, în unele zone și pe bolți , apar
proble me de igrasie și de mucegai din cauzele enumerate mai sus, care trebuiesc a fi înlăturate
cât mai urgent pentru utilizarea clădirii în condiții normale. Sursele de lumină sunt
incandescente, care asigură un nivel redus de iluminat. Instalația de încălzire nu este
corespunzătoare. Aspectul instalațiilor electrice, de gaz și de încălzire este deranjată. Cubajul
de aer, ventilația, cât și luminozitatea naturală este realizată conform normelor în vigoare.
Calculul privind numărul obiectelor sanitare necesare s -au elaborat conform STAS 1468 -90.

Măsuri necesare pentru asigurarea cerințelor de calitate în construcții -D
-siguranța în exploatare

Din punct de vedere al asigurării cerințelor de siguranță în exploatare se vor realiza
îmbunătăți în urma intervențiilor propuse din acest proiect. Deficiențe dpdv. al siguranței în
exploatare: La nivelul acoperișului bisericii: pericol de căderi de țigle, respectiv căderi ale
elementelor de piatră din coronament. Lipsa de țigle poate conduce la infiltrarea de apă, care
poate cauza umezeală la nivelul bolților. În șarpanta claustrului, în aripa estică sunt depozitate
obiecte cu greutate deasupra bolților. La nivelul bisericii nu sunt probleme de siguranță în
exploatare, trebuiesc eliminate cât mai urgent cauzel e care produc apariția de infiltrare a apei.
La turnul bisericii planșeele și treptele nu respectă criteriile de rezistență. Proiectul va respecta
cerințele de siguranța în exploatare :
o Siguranță cu privire la circulația orizontală interioară și exterioară.
o Siguranță cu privire la schimbările de nivel.
o Siguranță la deplasarea pe scări și rampe.
o Siguranța cu privire la iluminat.

o Siguranța cu privire la agresiuni provenite din instalații.
o Siguranța cu privire la efracție și pătrunderea animalelor dăunătoare și insectelor.

Se propune: dezafectarea completă a instalațiilor existente (gaz, electric, încălzire) și
înlocuirea lor cu sistem nou electric, de siguranță, de gaz și de încălzire, conform prezentului
proiect, respectând normativele și legislațiile în vigoare, asigurându -se protecți ile prescrise
pentru acestea. Proiectul prevede schimbări la nivelul acoperișului atât a bisericii cât și al
claustrului și turnului bisericii. S -au propus scoaterea planșeelor existente din turn și montarea
unora noi, redimensionate conform normelor în vi goare, cu balustradă h=90 cm .Toate
încăperile sunt propuse a fi luminate și ventilate conform normelor. Pentru asigurarea
securității accesului și a circulației persoanelor, ușile și căile de circulație au fost astfel
dimensionate, amplasate și s -au ales astfel de soluții constructive încât să prevină alunecările
accidentale, obstacolele, elementele proeminente și aglomerările periculoase. Accesul la etaj
în aripa estică se va face pe scara existentă. În aripa vestică se propune o scară nouă de beton.
Scările din turnuri vor fi refăcute din lemn, dimensionate corespunzător pentru vizitare
turistică. Se propune lift în golul circular accesibil de pe coridorul claustrului. Liftul va fi
dimensionat astfel să fie utilizat persoanelor cu dizabilități, cu scaun rulant și însoțitor. În urma
executării noii instalații electrice este obligatorie tratarea cărții construcției și a lucrărilor de
întreținere conform legislației în vigoare și a reglementărilor ANRE.

Măsuri necesare pentru asigurarea cerințelor de calita te în
construcții -E-protecția împotriva zgomotului

Pereții sunt realizați din zidărie mixtă piatră și cărămidă cu o grosime de cca. 1,5 m la
biserică și cca. 85 cm la claustru, au valoare istorică și asigură o optimă izolare fonică.
Activitățile desfășurate în cadrul obiectivului nu reprezintă o sursă de zgomot sau
vibrații pentru vecinătăți.

Măsuri necesare pentru asigurarea cerințelor de calitate în construcții –
F-izolația termică, hidrofugă și economie de energie.

Sunt proble me dpdv. al pierderilor de energie, care se datorează stării tehnice deficitare
a ferestrelor (dpdv. al izolării termice) cu suprafețe de sticlă monostrat. Încălzirea este
nesatisfăcătoare. Iluminatul bisericii nu este corespunzătoar, lipsa conceptului pentru a pune
în evidență diferite elemente valoroase arhitecturale interioare și exterioare domină. Sunt
utilizate și surse de lumină incandescentă, a căror eficiență energetică este redusă. Aparatele
de iluminat nu au gradul de protecție prescris. Pereții sunt realizați din zidărie mixtă piatră și
cărămidă cu o grosime de cca. 1,5 m la biserică și cca. 85 cm la claustru, au valoare istorică și
asigură o optimă izolare termică. Pierderi mari de căldură se realizează la nivelul ferestrelor și
al bolților. Lipsa de izolație hidrofugă în jurul mănăstirii prezintă o problemă generală. Se vor
lua măsuri de soluționare a acestor probleme de apariție a igrasiei și mucegaiului la nivelul
soclului. Învelitoarea și sistemele de evacuare a apelor pluviale sunt degradate. La nivelul
bisericii apare igrasi a, care se poate rezolva prin înlăturarea elementelor care cauzează această
problemă. Trebuiesc eliminate cât mai urgent cauzele care conduc la apariția igrasiei la nivelul
soclului (enumerate detailat mai sus: vegetație, trot uar ridicat din astfalt, scurgeri spre biserică,
suprafețe betonate din jurul zidurilor). La nivelul claustrului respectiv al turnului bisericii , se
propune soluționarea deasemenea problemei igrasiei și mucegaiului, respectiv schimbarea
pardoselii și a ten cuielii cu una respirante. Se propune schimbarea unor ferestre cu geam
termopan respectiv reparația ușilor exterioare și realizarea unei uși exterioare de lemn izolat ,
în locul celui degradat. S -a propus și un sistem de încălzire în aceste spații, calculat conform
normelor cu adaptarea unor soluții tehnice elegante pentru asemenea spații valoroase. Se vor
înlocui toate toate învelitorile, respectiv sistemul de evacuare apelor pluviale. Se propune
curățarea, restaurarea și hidrofobizarea elementelor exterioa re de piatră la nivelul soclului
fațadei vestice. Se v or reface stratificațiile solului, astfel încât apele meteorice să fie colectate
în canalizare. Se propun surse de lumină eficiente energetic. Prin concepție se creează
posibilitatea economisirii energ iei prin creerea secvețelor de iluminat, cu respectarea temei
privind punerea în evidență a clădirii bisericii.

6. PREZENT AREA INTERVENTIILOR

Interventii Fundatii – Situatia propusa initiala
Subzidirea fundatiilor existente pentru realizarea legaturii cu fundatiile noi va consta in
principal in urmatoarele:
o Cota inferioara a fundatiei de zidarie este de -2.95 m
o Executia sapaturii in prima etapa – pana la cota : -1.50 si sprijinirea zonei ;
o Executia sapaturii in a doua etapa – pana la cota : -2.60 si sprijinirea acesteia.
o Executia sapaturii manuale pana la cota -3.70 ( cota inferioara a zubzidirii)
o Curatarea si indepartarea bavurilor care ar putea impiedica betonarea si armarea.
o Turnarea betonului astfel incat sa realizere un contact perfect cu talpa pe zona deschisa de
maxim 1 m;

Constatari in executie :
o In urma sapaturii s -a indetificat ca in zona axului VIII – cota de fundare pe o zona de 2 m
era -2.00.

Cauze : S-au executat 3 sondaje pe laturat I -VII – S1;S2;S7; Din sondajele efectuate n u arata
nici un fel de modificare a bazei fundatiilor pe zona descoperita . Nu s -a considerat necesar sondaje
suplimentare.

Modificarea solutiei initiale

o In urma convocarii factorilor implicati s -a propus continuarea subzidiriilor pe zona
respectiva si introducerea unei carcase de armatura si ajungerea cot ei de -3.70

PLAN FUNDATII

SECTIUNE – PLAN FUNDATII

Interventii zidarie mixta caramida + piatra
Propunerea initiala
– Indepartarea tencuielilor pe o latime de 40 -60 cm in zona de interventie
– Indepartarea caramizilor dislocate, macerate si sfaramate din crapaturi;
– Curatirea zonei de interventie;
– Reteserea zidariei;
– Montarea armaturilor pe zona de lucru;
– Pozitionare orificii pentru injectarea ;
– Inchiderea rosturilor;
– Injectarea materialului in orificiile din PVC;

Constatari in executie :

In urma indepartarii tencuielilor s -a constat 1/3 din grosimea zidul trebuie
indepartat din cauza macerarii zidariei.

Cauze : Zona inaccesibila pentru investigatiile preliminare;

Modificarea solutiei initiale :

In urma convocarii factorilor implicati s -a propus refacerea zidariei pe etape
dinspre interior spre exterior. Prelungirea tuburilor de injectarea pentru a ajunge
in zona de refacere a zidariei.

Detaliu de consolidare – fisuri – pereti de zidarie mixta caramida -piatra

Interventii structurale pentru
crearea golu lui de trecere :
Solutia propusa initial :

o In faza initiala nu a fost propus nici un
gol de trecere din biserica in clustru
Constatari in executie :
o In urma lucrarilor de consolidare a
peretilor s -a constat existenta a unui gol
de usa istorica inzidita.

Modificarea solutiei initiale
o In urma convocarii personalului implicat
s-a solutionat prin mutarea golului intr -o
zona fara restrictii de executie.
o Nu se poate reutiliza golul de usa istorica
pentru ca in zona accea se afla nasterea
arcului planseului bo ltit din zona de
claustru.
o S-a luat in considerare ca la un punct in
timp acolo a fost un gol de usa si s -a dorit revenirea la acea perioada.

Interventii structura metalica – Lift
Propunerea initiala :
o Trasarea geometrica exacta a golului pentru pozitionarea structurii metalice
o Realizarea romanatului pentru sprijinirea planseului boltit in zona de
interventie
o Realizarea desfaceri peretelui in zona de interventie
o Realizarea fundatiei liftului
o Montarea structurii metalice

Constatari in executie :
o In urma verificarii planselor de debitare a structurii metalice structura
metalica nu era tronsonata, ceea ce ducea la imposibilitatea aducerii in santier.

Cauze :
o In faza initiala de proiectare s -a optat pentru o structura compa cta dar cu
posibilitatea modificarii in etapa de executie ;

Modificarea solutiei initiale:
o In urma propunerii structura metalica s -a tronsonat pentru a facilita
transportul si montajul acesteia.

Plan interventii – Fundatii Lift

Faza executie : Montaj structura metalica

Interventii – Structura s arpanta
Propunerea initiala
o Decopertarea sarpantei pe zone pentru a putea intervenii la elementele degradate;
o Inlocuirea elementelor de sarpanta degradate;
o Montarea structurii cu zabrele pentru consolidarea sarpantei in plan orizontal;
o Consolidarea corzilor principale pentru preluarea eforturilor;
o Montarea invelitorii ;

Constatari in executie :
o In urma interventiilor la sarpanta s -a constat ca numarul de elemente degradate
sunt mai multe decat in proiect.

Cauze:
o Durata mare in cee a ce priveste eleborarea proiectului si inceperea executiei.

Modificarea solutiei initiale :
o Proiectantul specifica in proiect, reinventarierea zonelor afectate si refacerea
proiectului privind interventiile la nivelul sarpantei.
o In urma convocarii personalului implicat se inventariaza zonele afectate si se
intocmeste o dispozitie de santier .

Plan d e realizare – grinzi cu zabrele

Zonele de interventie sunt materializate cu verde ;

Interventii c onsolidarea corzilor din sarpanta

In urma specificatiilor teh nice din proiect s -a propus de catre executant
folosirea Producatorului Mapei .
Proces de aprobare :
1.S-a intocmit un FAM pentru aprobarea materialului
2. FAM -ul a fost inaitat catre proiectant pentru aprobare/respingere
3. Factorii implicati si -au expus punctul de vedere in formularul de aprobare
4. In urm a aprobarii materialului s -a inceput executia consolidarii

Consolidarea grinzilor de acoperis se va realiza conform tehnologiei
de mai jos:
1. Inlaturarea tuturor materialelor neaderente prezente pe suprafata
elementului din lemn si repararea fisurilor .
2. Realizarea sliturilor la partea inferioara a grinzilor/partile laterale ale
grinzilor, slituri cu adancimea de 25 -30 mm si latimea de 25 -30 mm pentru
introducerea corzilor din fibre de carbon, MapeWrap C Fiocco, d = 10 mm;
3. Amorsarea slitur ilor cu o amorsa epoxidica fluida pentru amorsarea si
consolidarea structurilor din lemn cu caracteristicile prezentate mai jos, Mapewood
Primer 100. Pregatirea suprafetei se va realiza cu 24 ore inainte de amorsarea
acestora, iar aplicarea celorlalte mat eriale pentru reparare si consolidare se va face
la cca. 5 ore dupa amorsare la o temperatura a suportului de aprox. +20
4.Aplicarea in sliturile formate si amorsate a unui adeziv epoxidic pentru
repararea si consolidarea elementelor din lemn conform caracteristicilor prezentate
mai jos, Mapewood Paste 140.
5. Introducerea corzilor din fibre de carbon MapeWrap C Fiocco, d = 10
mm in gaurile formate, pe intreaga lungime a grinzii. Suprapunerea intre corzi se

va realiza in sistem „una lang a alta” sau „una peste cealalta” pe o portiune de minim
50 cm in dreapta si stanga zonei de imbinare. Suprapunerea corzilor se va realiza
prin mansonarea
zonei de imbinare prin infasurarea celor 2 corzi care se imbina cu un adeziv
epoxidic (Mapewood Paste 140) impreuna cu tesatura din fibre de carbon
MapeWrap C UNI -AX 240/40 sau MapeWrap C UNI -AX 300/10.
6. Dupa cca. 24 ore de la montarea barelor in patul de adeziv conform
descrierii de mai sus, se va putea monta o sipca care sa ascunda sistemul de
consol idare, sipca lipita pe toata lungimea grinzii cu adezivul , Mapewood Paste
140.

Detaliu de consolidare coarda – proiect

Detaliu consolidare – coarda – in executie

7. DESCOPERERI IN CURSUL EXECUTIEI :

In urma decaparilor finisajelor deterioara la interiorul si exterioarul absidei corului s -a indentificat existenta unui ferestre ciculare inzidite .

Fereastra noua in
absida corului

Fereastra finalizata

In urma interventiilor de consolidare la bolta navei s -a descoperit un tirant .
Propunerea a fost de tratarea tirantului cu protectie anticoroziva si consolidarea boltii navei .
Interventia la bolta navei