Revizuire 6.02 Licenta.docx 06 2 19. Final [611022]

Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” Iași
Facultatea de Filosofie și Științe Social -Politice
Departamentul Comunicare și Relații Publice

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific
Conf. univ. dr. Ștefania Bejan
Absolvent: [anonimizat] 2019

Pag. 2

Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” Iași
Facultatea de Filosofie și Științe Social -Politice
Departamentul Comunicare și Relații Publice

LUCRARE DE LICENȚĂ

Reflectarea m inorităților în presa germană
(2014 -2019)

Coordonator științific
Conf. univ. dr. Ștefania Bejan

Absolvent: [anonimizat] 2019

Pag. 3
CUPRINS
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 4
I. Migrația în Germania după al D oilea Război Mondial ………………………….. ……………… 5
I. 1. Republica Federală Germania ………………………….. ………………………….. ………….. 5
I. 2. Periodizarea migrației în Europa după sfârșitul celui de -al doilea război mondial 10
I. 3. Efecte pozitive și negative în deschiderea porților Germaniei față de străini …… 12
II. Structura populației migratoare ………………………….. ………………………….. ……………… 14
II. 1. Structura populatiei migratoare ………………………….. ………………………….. ………. 14
II. 2. Caracteristicile migrației forței de muncă în Uniunea Europeană ………………….. 15
II. 3. Auslenders – imigranți în Germania. ………………………….. ………………………….. . 17
II. 4. Auslenders români în Germania ………………………….. ………………………….. …….. 18
II. 5. Auslenders turci în Germania ………………………….. ………………………….. ………… 21
II. 6. Auslenders Italieni în Germania ………………………….. ………………………….. …….. 23
III. Assilanders (refugiații politic) în spațiul german al lui „Mutti“ ………………………….. . 25
III. 1. Refugiați și Imigranți ………………………….. ………………………….. ……………………. 25
III. 2. Politica Germaniei condusă de Angela Merkel față de imigranți …………………… 27
III. 3. Procedura acordăr ii de azil ………………………….. ………………………….. ……………. 32
III. 4. Motivele imigrărilor ………………………….. ………………………….. …………………….. 37
III. 5. Refugiați politic în intervalul 2014 -2019 ………………………….. ……………………… 38
III.5.1.Integrarea refugiaților politic în comunitatea germană ………………………………… 40
III.5.2.Traseul unui soldat fugar din Africa, în drum spre Germania ………………………….. 43
III. 6. Reflectarea minorităților în presa germană ………………………….. …………………… 45
Concluzie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 49
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 51

Pag. 4
INTRODUCER E
În această lucrare voi face o scurtă prezentare a Germaniei ca Republică Federală, un
raport le gat de populația și istoria sa î ncepând de la Holocaust până în zilele noastre , de la Hitler,
dictator renumit , rasist și fără milă, criminal de rang înalt al războiului dintre rase, până la
conducerea liderului Angela Merkel, supranumită și “Mutti” a negrilor.
Voi aduce în temă argument e ce pot etala deciziile Angelei Merk el de a -și expune
propriul popor la riscul de terorism și de a transforma o nație în mult iculturală prin intercalarea
raselor în scopul dezvolt ării și menținerii țării sale pe un eșa fod înalt pe scara Uniunii Europene.
Aduc la cunoștință în lucrarea mea, detalii din viața privată a Angelei Merkel pentru a
face înțeles de ce și prin ce mijloace a ajuns ea cea mai puternică femeie din lume pe plan politic.
Numeroase articole publicate în presa din întreaga lume, ne arată de ce UE ține cont de
deciziile acestui cancelar, de ce ea a ținut atât de mult să fie solidară cu refugiații politi c și cum
ea, o fată de pastor , a adus în Germania peste 800.000 de assilenders, le-a oferit un cămin și masă
cât și posibilitatea unui nou început de viață decent. Mass -media din Germania acoperă, în
special în presa scrisă, o multitudine de subie cte legate de minori tățile ce s -au mutat pe teritoriul
țării Angelei Merkel.
Voi vorbi în lucrare despre m igrație și despre imigran ți, despre cum a ajuns această țară o
gazdă la îndemâna tuturor celor dornici de a face o schimbare în viață.
Cancelarul Germaniei răstoarnă astf el mitul rasismului, epoca Hitler. Dovedește că
Germania poate fi și umană.
Lucrarea mea este susținută cu date preluate din presa din întreaga Europă , cu precădere
presa românească și cea germană. Urmările ce au avut loc de la deschidera ușilor Germaniei
pentru refugiați le voi detalia prin prisma unui ziar local – Nurtingen Zeitung.
În lucrarea prezentată voi aduce argument e pro și contra as silanților, întărite cu păreri
personale, destăinuiri ale unor personae ce îndeplinesc condițiile de assilanți cât ș i opinii ale unor
oameni ce au lucrat în campusuri de primire a refugiaților. Voi vorbi astfel și despre celelelte
minorități ce și-au găsit în Germania o nouă casă, un nou început, despre cum s -au adus unii pe
alții aici și au creat comunități puternice.
La finalul lucrării voi vorbi și despre motivația Angelei Merkel de a hotărâ să renunțe la o
parte dintre refugiații politic din țara sa, care nu respectă legea și nu îndepliesc toate condițiile
pentru a primi acest ajutor. Ea ajunge astfel ca după 5 ani d e porți deschise, să le ofere bani
pentru a părăsi Germania.

Pag. 5
I. MIGRAȚIA ÎN GERMANIA DUPĂ AL DOILEA RĂZBO I
MONDIAL
I. 1. Republica Federală Germania
Din punct de vedere administrativ, Germania are o suprafață totală de 357.022 km2 și este
împărțită, în 16 landuri f ederale autonome . Landurile sunt structurate în județe și comune.
Această țară are capitala la Berlin. În anul 2015 în statistici s -a constatat că Berlinul avea
3.520.849 de locuitori, ca un raport procentual asta reprezentând 4% din populația totală a țăr ii.
Capitalele landurilor au și ele un număr mare de locuitori cum ar fi: Hamburg -1.787.272,
München -1.450.308, Köln -1.060.373 și Frankfurt -732.688. Germania are de asemenea mai
multe centre culturale, economice și politice. În același raport vedem că Germ ania are o
populație de 82.197,5 de locuitori, 75 % din populație l ocuiesc în orașe și 25% la sate. Aici găsim
de astfel o largă arie de confesiuni religioase astfel că: 30,7% din populație sunt romanocatolici ,
29,9% evanghelici, iar 34,1% nu aparțin nici u nei confesiuni religioase.
Republica Federală Germania1, ca stat , ține de Europa Centrală și este membră a mai
multor organizații internaționale importante, precum: Consili ul Europei (1951 ), OCDE , Uniunea
Vest – Europeană (1954 ), NATO (1955 ), Uniunea Europeană (1957 ), ONU (1973 ), OSCE , și din
Zona Euro. Dintre statele membre ale Uniunii Europene, ca și populație, Germania se află pe
primul loc cu 82 de m ilioane de locuitori .
Industria germană este una d in cele mai dezvoltate din lume. Ca și țară exportatoare , ea
deține o poziție -cheie în Uniunea Europeană și face leg ătura cu o multitudine de parteneriate la
nivel global.
În istoria Germaniei găsim și părți negre ce v -or amprenta întreaga Europă și vor lăsa de
neuitat epoci de groază și haos ce au stat la baza formării acestui stat puternic. Găsim aici anul
1941 , când naziștii au făcut ca politică de stat, Holocaustul . Baza acestei politici a fost
extermnarea în masă a milioanelor de evrei și altor naționalități, pe motive legate de rasism. În
urma acestor exterminări, la finele lunii aprilie 1945 , Hitler și -a recunoscut eșecul total și s -a
sinucis. La 8 mai 1945 , Germ ania a capitulat necondiționat.

1 Informa ții prelucrate din pre zentarea Germaniei pe pagina europa.eu
https://europa.eu/european -union/about -eu/countries/member -countries/germany_ro

Pag. 6
A urmat apoi reunificarea Germaniei. S -a format astfel o legătură puternică cu Uniunea
Europeană și NATO. S-a implicat în menținerea păcii în Balcani și în Afganistan , ca parte din
efortul NATO cu scopul de a stabili securitatea și apărarea după eliminarea talibanilor. Prin
aceste demerse, statul german, și -a creat un nume de apărător și menținător de pace și a ajuns la
un nivel înalt ca fiind una dintre cele mai importante țări din Uniunea Europeană și din lume.
Marea coaliție a venit la putere la data de 18 septembrie 2005 în urma alegerilor federale
anticipate. Ca și putere parlamentară, G ermania s -a divizat în două mari puteri : CDU /CSU (așa-
numita „Uniune Creștină”) și SPD, cu Angela Merkel (CDU) drept cancelar.
Într-o analiză efectu ată înaintea alegerilor din Germania din 2017, Andreea Romanovschi
prezintă pentru adevărul.ro2 un tablou detaliat al omului și politicianului Angela Merkel, unde va
contura evoluția acesteia pe scena politică, cât și impactul adus de decizii le legate de migrație:
“Actualul cancelar federal german Angela Merkel, care candidează pentru un al patrulea
mandat în fruntea Executivului de la Berlin și care se bucură deja de o longevitate -record în
Europa, a parcurs o carieră politică în egală măsură remarcabilă și neașteptată. ”3

Angela Merkel
Un om simplu, intelligent, muncitor și perseverant s -a consacrat prin mu nca sa
impecabilă ajungând asfel cea mai puternică femeie din lume4, Angela Merkel a reușit neașteptat
de mult să se mențină în cel mai înalt rang de cancelar în fruntea politicii Germaniei și lider de
facto al Europei5: “Hulită pentru criza greacă, adorată pentru criza refugiaților. Este „Mutti
Merkel”, mama germanilor și, mai nou, mama refugiaților. Aflată la al patrulea mandat de
cancelar al Germaniei, Angela Merkel este acum Doamna de Fier a continentului, vocea pe care
toate cancelariile așteaptă să o audă când se ia o decizie importantă “6.
Nu acceptă glume vulgare, fie ele venite din partea unor lideri mondiali câ t și din partea
colegilor săi. În multe din aparițiile sale în presă cât și televizate, femeia este surprină formând
un triunghi decizional cu mâinile , ironizată astfel pentru caracterul său timid dar și ferm, Merkel
reușește totuși să se menți nă ca și putere pe primul loc în clasamentul global.

2 Andreea Romanovschi, articolul “Aleger ile din Germania. Angela Merkel se îndreaptă spre un al patrulea mandat”
publicat î n ediția online adevarul.ro din 24.09.2017 – https://adevarul.ro/international/europa/alegerile -germania –
angela -merkel -indreapta -patrulea -mandat -1_59c68e255ab6550cb8757fe5/i ndex.html
3 Idem2
4 Christina Vuleta , “Power Women 2018 ”, articol publicat în 04.12.2018 în ediția online a revisei Forbes:
https://www.forbes.com/lists/power -women/#26a2323b5a95
5 Reportaj “Dosar | Angela Merkel și Germania: leadership versus dominație” publicat de digi24.ro în 23.09.2015
https://www.digi24.ro/special/reportaje/reportaj/dosar -angela -merkel -si-germania -leadership -versus -dominatie –
441142
6 Idem5

Pag. 7
Angela Dorothea Kasner s -a născu t în 1954, în Germania de Vest și este fiica pastorului
luteran Horst Kasner. Ulterior, la doar câteva luni, familia Kasner s -a mutat în Germania de Est,
unde tatăl său primise o parohie. În școală ea a învățat să vorbească fluent limba rusă și s -a axat
în special pe matematică.
A fost membru în mișcarea de tineret a partidului socialist în funcția de secretar pentru
cultură: "Am fost cu drag în organizația socialistă de t ineret. Am făcut lucruri împreună cu
oameni tineri, în cadrul unor seminarii, în grupe, lucruri care aveau puțin de -a fac e cu sistemul și
cu ideologia […] Nu pot să mă bazez decât pe memoria mea. Dacă apare altceva, pot să trăiesc cu
asta. Ce este important pentru mine est e că nu am ținut nimic secret"7(Angela Merkel ). În 1973 a
început să studieze fizica la Universitatea din Leipzig.
Despre viața privată a Angela Dorothea Kasner aflăm din presă că ea a fost căsătorită de
două ori , prima dată cu Ulrich Merke l, din 1977 până în 1982 , urmată fiind de o a doua căsătorie
în 1998 cu chimistul Joachim Sauer. Despre prima căsnicie , Angela Merkel a făcut un rezumat
rece: "Nu a fost o mare dragoste. Ne -am căsătorit pentru că toți se căsătoreau". Totuși, a decis să
păstreze numele de Merkel chiar și după ce s -a recăsătorit,
În anii '90 Angela Merkel a intrat în politică. S-a înscris în Uniunea Creștin Democrată,
partidul pe care îl conduce și astăz i. A candidat la primele alegeri de după reunificare și a devenit
membru al Bundestagului. Un mandat pe care îl păstrează deja de un sfert de veac.
Cariera sa politică a fost influențată de cancelarul Helmut Kohl cu sprijinul căruia s -a
consacrat în politică, inițial ca ministru pentru Femei și Tineret în cabinetul acestuia , ca ulterior
să ajungă cancelar federal în noiembrie 2005 . În istoria Germaniei, ea apare ca prima femeie care
a ocupat o funcție atât de î naltă și care a reușit să se mențină pe parcursul a patru mandate .
Angela Merkel a făcut din proiectul european un proi ect personal, pe care îl apără
întocmai ca o mamă: “Mutti Merkel ”. Ea a dovedit un mare interes pentru Uniunea Europeană,
recesiune și războiul din Ucraina, criza zonei euro și Grecia, pentru criza refugiaților și criza
Schengen.
Mass media din străinătat e o arată pe Angela Merkel ca fiind un om politic impunător
de-a lungul crizelor europene , în primă instanță ca „executor“ al statelor cheltuitoare, iar apoi ca
„lider al lumii libere“ . Print re deciziile importante ce i -au adus renume în timpul celor patr u
mandate se clasifică: 8decizia renunțării la centralele nucleare, primăvara anului 2011 după
catastrofa de la Fukushima (Japonia), cât și criza migrației.

7 Ibidem 5
8 Articol publicat pe https://blacknews.ro/ „Angela Merkel, susținută de pragmatism și normalitate, se îndreaptă cu
pași siguri spre al patrulea mandat de cancelar” la data de 20 septembrie , 2017

Pag. 8
În Septembrie 2015, Angela Merkel își asumă un imens risc și decide în contradicție cu
restul Euro pei, să -și deschidă țara în fața a 900.000 de solicitanți de azil adoptând însă și o serie
de măsuri, inclusiv un acord cu Turcia , pentru a reduce considerabil sosirile de noi refugiați în
Europa.
Integrarea migranților în Germania nu este pentru ea o mis iune ușoară, are de înfruntat
acuzele celor care nu sunt de acord cu această decizie, în special Estul Europei care refuză să
primească refugiați. „Abordarea sa amintește de aikido“, această „artă marțială a celor slabi“,care
constă în „folosirea energiei adversarului pentru a -l lăsa să se prăbușească sing ur“, analiza recent
cotidianul Handelsblatt9.
Printre adversarii din lumea politică ce au contrariat deciziile legate de imigranți ale
cancelarului german se evidențiază : Gerhard Schröder, Vladimir Putin , Nicol as Sarkozy și Silvio
Berlusconi, însă ea, printr -o gestică liniștitoare transmite tuturor un mesaj: „politica este de o
complexitate infinită și cere expertiză și subtilitate“10.
În 2015 filosoful Peter Sloterdijk constată că Angela Merkel, s upranumit ă „Mutti“
(„mămica“), răspunde, ca om, „dorinței arzătoare de normalitate“ a germanilor, încercați de o
istorie zbuciumată și circumspecți în fața situație i în care se află astăzi lumea.
Agespres notează la începutul anului 2016 despre Angela Mergel că va continua politica
permisivă privind migrația11: “Afluxul record de refugiați în Germania reprezintă "o șansă",
atrăgând atenția asupra celor care, "plini de ură", vor "să îi excludă pe ceilalți ”12.
"Sunt convinsă de acest lucru: dacă este înțeleasă corect, m area sarcină actuală care
constă în a primi și integra atâția oameni reprezintă o șansă pentru mâine"13,
"Evident, afluxul atâtor oameni ne va cere și mai mult. Va costa bani, ne va cere timp și forță în
special în ce privește integrarea celor care vor rămâ ne aici permanent", "Evident, va trebui să îi
ajutăm și să îi primim pe cei care caută refugiu la noi", a menționat Angela Merkel 14
Angela Merkel dorește astfel ca țara sa să rămână unită și să nu se lase condusă de
instinctul de rasism pentru a -i îndepăr ta pe „ceilalți”: "Este important să nu îi urmăm pe cei care,

9 Idem2
10 Ibidem2
11 Alic Mîrza, articolul “Angela Merkel: Refugiații sunt "o șansă" pentru Germania” publicat pe
https://www.agerpres.ro în 31-12-2015 -https://www.agerpres.ro/externe/2015/12/31/angela -merkel -refugiatii -sunt-
o-sansa -pentru -germania -07-17-51-la
12 “Angela Merkel: Refugiații sunt „o șansă‟ pentru Germania ” articol publicat pe pagina:
www.radioiasi.ro/…/ang ela-merkel -refugiatii -sunt-o-sansa -pentru -g…, la data de 31.12.2015

13 idem12
14 Ibidem12

Pag. 9
cu inima rece sau plină de ură, se reclamă ei singuri de la identitatea germană și vor să îi excludă
pe ceilalți", "Vom reuși", „Germania este "o țară puternică" .15
Ca și măsură de acceptare a re fugiaților, p ostul național de televiziune ZDF va propune
pe internet o subtitrare în arabă și engleză a alocuțiunii cancelarului federal pentru "a ajunge la
cât mai mulți refugiați", a anunțat canalul într -un comunicat.”16

Migrația
Fenomenul migrației a existat de la începuturile omenirii, nu a încetat în timp , dar a
înregistrat schimb ări și a c ăpătat noi forme. Migrația are loc în multe țări de pe întreg
mapamondul astfel că procesele sale se derulează simultan și în creștere . În urma migrărilor a
rezulta t apariția societăților multiculturale și noi concepte ale cet ățeniei sau statului naț ional. În
principal migrația se extinde spre țările dezvoltate deoarece prin procesul migrației, populația
care nu vede un viitor în țara sa, tinde a se îndrepta spre alt e țări care le oferă condiții mai bune
de trai, formând astfel în aceste noi locuri societăți diversificate, multietnice .
În adoptarea Declarației Universale a Drepturilor Omului este scris faptul că omul are
dreptul de a se deplasa în orice țară dorește având acest drept la nivel mondial. Declarația
dispune în Articolul 1317: „Oricine are dreptul să se deplaseze liber și să -și stabilească reședința
pe teritoriul oricărui stat” și „Oricine are dreptul să părăsească o țară, inclusiv cea de origine, și
să se întoarcă în țara sa”.
18Pentru cet ățenii statelor membre ale U niunii Europene, libera circulaț ie a lucr ătorilor a
fost unul dintre primele drepturi recunoscute în cadrul com unitar. Dac ă reglement ările iniț iale
(Regulamentul nr. 1 612/1968 privind libera c irculație a lucr ătorilor ș i Directiva nr. 360/ 1968
privind dreptul de rezidenț ă al lucr ătorilor și membrilor de familie ai acestora) se refereau doar la
cei care desf ășurau o activitate economic ă, Actul Unic Europ ean a extins dreptul de rezidenț ă la
toți cetățenii statel or membre, independent de desf ășurarea unei activit ăți economice (Schulte,
1998).

15 Idem12
16 aktual24.ro , un articol publicat la data de 31.12.2015 pe https://www.aktual24.ro/merkel -mesaj -de-anul-nou-
refugiatii -reprezinta -o-sansa -pentru -germania/
17 Declarația Universală a Drepturilor Omului -adoptată de Adunarea Generală a Organ izației Națiunilor Unite la 10
Septembrie 1948, art.13
18 Carmen Tudorache, articolul “Evoluția fenomenului migrației în Europa” publicat în revista “Economie teoretică
și aplicată” Nr. 6 / 2006, http://www.store.ectap.ro/articole/211.pdf

Pag. 10
Prevederile Tratatul ui asupra Comunității Economice Europene face referire la dreptul
oricărui cetățean al Uniunii Europene de a circula și a -și stabili reșe dința, la libera alegere, pe
teritoriul statelor membre, cu respectarea condițiilor stabilite în Tratatul de la Roma19.
I. 2. Periodizarea migrației în Europa d upă sfârș itul celui de -al doilea r ăzboi
mondial
În Europa au stat la baza migrării câteva perioade pri ncipale, precum: Garson și Loizillon
(1950 -1970), crizele economice dintre( 1970 -1980), OCDE (după 1980 până în prezent )20.
a) Migrația forței de munc ă și reconstrucț ia Europei: perioada 1950 -1970 .
După al do ilea r ăzboi mondial, persoane le care se deplasas eră au început s ă se întoarc ă în țările
de origine, dând astfel frâu liber fluxuri lor migrato rii de mas ă din Europa. În aceeași perioadă,
Europa postbelică are însă nevoie de o imensă cantitate de forță de muncă pentru a se reconstrui .
Autoritățile statelo r devastate de război, agenții private și firme de recrutare a forței de muncă au
abordat lucrători străini. Prin asemenea mișcări migraționiste s-a echilibrat piața muncii și s -au
înregistrat creșteri successive economice între 1945 și 1975. Industria gre a, manufactura și
construcțiile publice au jucat un rol important în dezvoltarea economică a Europei în această
perioadă.
Migranții, muncitori recrutați din țări ce stagnau din punct de vedere economic și cu o
rată mare a șomajului precum: Irlanda și Eur opa de Sud (Grecia, Portugalia , Italia și Spania ) s-au
îndreptat pentru început spre Europa de Vest.
În Tratatul de la Roma din 1 957, care a pus bazele Comunit ății Economice Europene, s-a
adoptat printre altele și principi ul asigur ării liberei circulații a persoanelor între cele ș ase state
fondatoare, ceea ce a dus în anii ‟60 la o importantă creștere a migrației din pricina numărului
mare de italieni ce s -au îndreptat spre celelalte cinci state membre în vederea găsirii unui loc de
muncă mai bine plătit .
În studiul realizat de Garson și Loizillon , în această perioadă s -au încheiat, după 1968,
acorduri bilaterale privind circulația forței de muncă între cele șase state membre și țări terțe
precum Germania și ț ări ca Italia (1955), Grecia ș i Spania (1960), Turcia (1961), Maroc (1963),
Portugalia (1964), Tunisia (1965) ș i Iugoslavia (1968).

19 Idem 9
20 idem 7 – Carmen Tudorache, articolul “Evoluția fenomenului migrației în Europa” publicat în revista “Economie
teoretică și aplicată” Nr. 6 / 2006 , http://www.store.ectap.ro/articole/211.pdf

Pag. 11
În aceast ă perioad ă, migrația forței de munc ă a variat considerabil, în concordanț ă cu
circumstanțele istorice. Franța, Belgia, Olanda și Marea Britanie puteau folosi forța de muncă din
coloniile lor sau din fostele colonii, astfel că relațiile economice, politice și cultural e le permiteau
să obțină forțe de muncă fără a folosi sisteme de recrutare specifice. În contradictoriu, țări
precum Germania ori Elveția nu se puteau folosi de mâna de lucru „colonială” și astfel au apelat
la recrutarea forței de muncă sistematică pentru atragerea lucrătorilor străini temporar.
Migranțil or din aceste state li s -au dat anumite drepturi de ședere ca „lucrători oaspeți”.
Datorită unei mar i necesități de mână de lucru din afară, pentru dezvoltarea economiei
acestor state, în perioada 1945 -1975, imigrația ilegală a început să scadă considerabil.
Ca o problem principală a politicii statelor member s -a evidențiat printre altele și
combaterea imigraț iei ilegale începând cu declinul economic de la mi jlocul anilor ‟70, urmat de
creșterea ș omajului. OCDE menționeză astfel, în statisticile sale, faptul că între anii ‟60 și
începutul anilor ‟70 , peste 30 milioane de lucr ători str ăini au intrat în C omunitatea Economic ă
European ă.
Numărul străinilor rezidenți în Europa de Vest a cres cut considerabil între anii ‟50 și
începutul anilor ‟80 ajungând la 15 milioane. Anul 2000 arată că peste 20 milioane de imigranți
locuiau în Spațiul Economic European, r eprezentând 5,4% din totalul populației .
b) Perioada crizelor economice: 1970 – prima jum ătate a anilor ’80
Creșterea prețului petrolului dintre anii 1973 -1979 și crizele economice din Europa a u
marcat a doua perioad ă a migraț iei. Schimbările din economi a mondială , noile modele de
organizare a afacerilor cât și revoluția economică au făcut ca migrația să ia alte forme.
Datorită crizelor economice marcate de rata șomajului în creștere, unele guverne au
stagnat procesele de recrutare a mu ncitorilor migranți din străinătate și au încurajat întoarcerea
muncitorilor în țările de origine . Costurile recrutării forței de muncă din afară au crescut pentru
angajatori și au apărut cote noi anuale pentru forța de muncă din străinătate .
Procesele nereușite însă de a reântoarce muncitorii înapoi, plecați ca imigranți, s -au
datorat faptului că și țările gazdă aveau de suferit din pricina regresului economic și a crizei
petrolului , dar aceștia găsindu -și alte scopuri ce au dat naștere altor migrări de reunific are
familia lă și căutare a de azil politic. După cum estimează Națiunile Unite, doar 10% din imigranți
au revenit în țările de origine după criza petrolului din 1973 și criza civică din 1974 -1975 .
Gaston și Loizillon , în studiul lor arată însă faptul că migrația forțe i de muncă a scăzut până la
sfârș itul anilor ‟80.
După ce Uniunea Europeană s-a extins în 1974 prin aderarea Marii Britanii, Irlandei și
Danemarcei migrația intracomunitară a stagnat ca urmare a crizei economice .

Pag. 12
c) A treia perioad ă a migrației, începută la sfârș itul anilor ’80 ,
Țări de emigrație tradiționale din Europa, precum Spania, Italia, Irlanda, Grecia și
Portugalia, se transformă treptat în țări de imigraț ie datorită diversific ării statelor gazd ă și a celor
de origine.
În această perioadă conflicte le regionale din fosta Iugoslavie și nordul Irakului au adus un
flux mare de refugiați și solicitanți de azil din zonele afectate în special de conflictele de război
și a schimbărilor politice din Europa Centrală și de Est și din fosta Uniune Sovietică .
Un alt motiv ce stă la baza acestei perioade îl constată reunificare familială și revenirea
interesului pentru migrația forței de muncă în special a lucrătorilor calificați și înalt calificați,
spre sfârș itul anilor ‟90 dar și căderea comunismului și deschid erea frontierelor Europei de Est și
de Vest.
Întoarcerea minorităților etnice în țările de origine s-a evidențiat până la începutul anilor
‟90 când State Membre precum Germania dar și Grecia și Finlanda și-au deschis frontierele și au
făcut posibilă migrar ea.
I. 3. Efecte pozitive și negative în deschiderea porților Germaniei față de
străini
21Atitudinea europenilor și în mod special a Germaniei față de imigranți va modela
viitorul Europei și al zonei euro. Europa va dori astfel să aducă în favoarea sa criza umani tară și
să o transforme într -o oportunitate pentru europeni dar și pentru imigranți .
Deschiderea pieței muncii germane (pricipala țintă a imigranților) poate participa la
creșterea economiei Germaniei și indirect a Europei cât și la o creștere a investiți ilor (în
domeniul construcțiilor, deoarece va fi nevoie de locuințe pentru imigranți, de exemplu) .
Datorită unui surplus de investiții în economie și a cererii agregate pentru imigranții din
Germania, se diminuează astfel dezechilibrele acumulate în econom ia Uniunii Europene și poate
reprezenta o oportunitate pentru UE cât și pentru celelalt state member.
Efectele provocate de criza migranților, devin o oportunitate cu rezultat pe termen
mediu. Datorită ratei majore de îmbătrânire a populației germane, imi granții își creează o cale
sigură de găzduire în sânul Germaniei. Aceasta are nevoie de mână de lucru tânără și puternică

21 Aura Socol – articolul “ Imigranții, o provocare și o oportunitate în același timp pentru Europa ” publicat pe la
platforma www.contributors.ro la data de 24.09.2015 – http://www.contributors.ro/economie/imigrantii -o-
provocare -si-o-oportunitate -in-acelasi -timp-pentru -europa/

Pag. 13
pentru a înainta progresul de dezvoltare economică cât și pentru a avea continuitate în plătirea
impozitelor și a pensiilor pentru pop ulația îmbătrânită.
În urma statisticilor, mai mult de jumătate dintre imigranți au vârste cuprinse între 16 și
30 de ani. O mare parte dintre ei au specializări foarte căuta te pe piața muncii din Germania.
Obținerea unui trai mai bun îi îndeamnă pe acești a să aibă interes de muncă și să coopereze cu
statele gazdă . Ministrul de finanțe al Germaniei, recunoaște în cadrul mass -media faptul că pe
termen scurt costul refugiaților poate fi susținut, subliniind în același timp că beneficiile pe
termen lung asupra finanțelor publice și sustenabilității pensiilor vor fi substanțiale.
Beneficiile despre care vorbește el, vor depinde însă, de gradul de integrare a imigranților
pe piața muncii germane/europene. După spusele The Association of German Chambers of
Industr y and Commerce (DIHK) , în ultimii ani Germania a facut ceva eforturi în modificarea
legislației privind integrarea migranților pe piața muncii. Pentru tinerii refugiați s -au făcut câteva
facilități, ei au dreptul de a munci legal numai după 3 luni de ședer e, li s-a dat accesul la cursuri
de formare profesională, (internshipuri) cât și cursuri de învățare a limbii germane care sunt
susținute atât de stat cât și de marile companii care duc lipsă de personal calificat .
O ba rieră în integrarea rapidă a imigran ților pe piața muncii o constituie birocrația
ridicată și inflexibilă din Europă, nu doar în Germania.
După declanșarea crizei financiare, peste o jumătate de milion de imigranți au ajuns în
Germania din Spania, Grecia, s.a, dar nu acoperă în totalitate rata șomajului înregistrată aici. Se
poate spune astfel că piața m uncii pe plan europen este insu ficient de flexibilă. Un mare risc
determina t de integrarea imigranților pe piața muncii din Germania îl costituie scăderea salariilor
muncitorilor calificați și pierder ea competitivi tății altor state din eurozonă relativ la Germania.
În urma detaliilor relatate mai sus, o slabă calificare a imigranților poate trage salariile în
jos, dar poate duce și la creștere ra salariilor pentru lucrătorii germani calificați superior . Printre
imigranți se află de asemenea și lucrători calificați, asistente medicale din Siria sau Irak ce pot
concura cu lucrătorii germani sau imigranții din alte state europene . Ca urmare, imigranții
reprezintă o provocare și o oportunitate în a celași timp pentru Europa iar viitorul construcției
europene stă și în mâinile lor nu mumai a politicii .

Pag. 14
II. STRUCTURA POPULAȚIEI MIGRATOARE
II. 1. Structura populatiei migratoare
22 Prin prisma intensității fazei de expansiune de la sfârșitul anilor ‟90 , în ultimii ani a
avut loc o creștere a migrației permanente și a migrației forț ei de munc ă temporare . În domenii
precum dezvolt area tehnologiei , informației și comunicației , sănătății și educației , este nevoie de
personal înalt calificat dar deopotrivă pe latura de agricultură , construcții , lucrări publice , servicii
casnice , se cere și mână de lucru străină necalificată având ca scop economisirea salariilor mari.
Începând cu anul 1989, în Germania și Marea Britanie , migraț ia a crescut ca urmare a
politicilor de recru tare a forței de muncă din străinătate iar studenții străini s -au mobilizat în
acoperirea necesarului de forț ă de munc ă din țările gazd ă (Franța , Germania , Marea Britanie , și
Spania).
În rândul migranților, după anii ‟90 a apărut o pondere semnificativă a femeilor în state
precum Suedia , Franța, Marea Britanie și Germania. Femeile se deplasau nu numai în scopul
reunificării familiale căt și în scopul câștigării unor venituri substanțiale. Această t endinț ă de
„feminizare” o găsim în toate componentele flux urilor migratorii în țări din Europa Centrală și de
Est(Republica Slovacă , Polonia și Republica Cehă ). Astfel putem vorbi despre aceste țări ca fiind
nu numai ț ări de emigrație dar și de tranz it.
În același timp, în urma dezvoltării rețelelor de trafic in ternațional, migrația ilegală a
devenit tot mai periculoasă iar Statelor Membre au luat măsuri de aplanare a acestor tendințe
ilegale împotriva traficanților și a angajatorilor care accept imigranți aflați într -o situație de
ilegalitate .
După căderea zidului Berlinului și a regimurilor comuniste, țări precum Germania ,
Franța și Marea Britanie, au facilitate intrarea persoanelor înalt calificate , în deosebi specialiști
IT și a studenților din Europa Centrală și de Est către Europa de Ves t, pentru a face faț ă
competiției globale în aceste domenii.

22 idem 7 – Carmen Tudorache, articolul “Evoluția fenom enului migrației în Europa” publicat în revista “Economie
teoretică și aplicată” Nr. 6 / 2006, http://www.store.ectap.ro/articole/211.pdf

Pag. 15
„Migrația creierelor” este foarte căutată iar 23importul de specialiști duce la o creștere a
fluxului invers al migrației , ei îndreptându -se spre țări mai puțin dezvoltate și ca urmare capitalul
și investițiile direc te vor merge spre țările sărace, atrăgând specialiști din țările bogate.
Structura populației migratoare din Europa are la bază mai multe categorii de imigranți ce
cuprind personal din ramura ile: muncitorilor calificați și necalificați, a tendinței de femi nizare, a
migrației creierelor cât și a studenților. Politicile acordării drepturilor de muncă și susținerea
integrării acestora sunt în continuă schimbare deoarece trebuie să se găsească și soluții adecvate
pentru limitarea efectelor negative provocate de invazia migranților asupra dezvoltării acestor
state.
II. 2. Caracteristicile migrației forț ei de munc ă în Uniunea European ă
Lucrătorii imigranți sunt mai tineri decât restul forței de muncă și sunt distribuiți într -o
gamă largă de activități în cadrul economie i: construcții ș i inginerie civilă , turism , agricultură,
industrie ușoară, sectorul hotelier și catering, diverse servicii , activități casnice cât și în
informatică. O mare pondere în Germania și Italia ocupă sectorul industrial și minier iar în țări
precu m Belgia, Franța și Austria , domeniul construcțiilor . Un avantaj pe care îl exploatează țările
de imigrare este acela că , migranții sunt în continuă mișcare pe piața munci i și nu abordează
șomajul ca o soluție de supraviețuire în comparație cu naționalii . Rata șomajului în Europa este
variată în funcție de vârstă, sex, naționalitate, categorie de migranți (refugiați, membru de familie
sau lucrător), experiență profesională , aptitudini și durata ș ederii, astfel că migranții nu au atât de
multe șanse în a pri mi somaj datorită vârstei fragede de migrare și a duratei de ședere și de lucru
în același loc.
O altă caracteristică ce stă la baza migrației în cardrul Uniunii Europene este c unoașterea
limbii ț ării gazd ă ce contribuie la integrarea pe piața muncii ș i în societate. 24Prin Tratatul de la
Roma sunt stabilite bazele reglementării liberei circulații a lucrătorilor în spațiul comunitar iar
UE s -a preocupat în special de migrația economică.
Un alt tratat în care este dezbătută problema migrației și a azilului este Tratatul de la
Amsterdam . Acesta intră în vigoa re în 1999 și susține ideea că Statele membre tre buie s ă
stabileasc ă exact condițiile în care cet ățenii altor state pot intra și locui pe teritoriile lor,

23 Georgescu Laurențiu Nicolae, lucrarea “Egalitatea de șanse în contextul circulației forței de muncă” în cadrul
proiectului de cercetare postdoctorală “Impactul cultural și economic al migrației” – iunie 2015,
http://www.cesindcultura.acad.ro/images/sesiune26iunie/Interventii%20cercetatori%20postdoc_26%20iunie%202 0
15/Georgescu%20Laurentiu.pdf
24 idem 7 – Carmen Tudorache, articolul “Evoluția fenomenului migrației în Europa” publicat în revista “Economie
teoretică și aplicată” Nr. 6 / 2006 , http://www.store.ect ap.ro/articole/211.pdf

Pag. 16
drepturile și obligațiile acestor persoane și s ă asigure accesul la informaț ii persoanelor vizate,
precum și mecanismele de control funcționale25.
Comunitatea Europeană vine cu noi amendamente ale politicii în sprijinul drepturilor
omului , reducerii sărăciei , creării de locuri de muncă , îmbunătățirii si tuației economice generale
din țările implicate în circulația forței de muncă și consolidării democrației în fenomenul
migrației pentru a reduce presiunea migrației.
Integrarea migranților pe piața muncii este un proiect ambițios și dificil de realizat în
contextul în care s tatele membre ale Uniunii Europene au parte de situații diferite în procesul
migrării , stabilirea unei abordări comune a problematicii managementului migrației și
armonizarea politicilor privind acest proces.
Datorită nevoii tot mai mar i de lucrătorii migranți în u rma îmbătrânirii populației , sa
concretizat Programul Haga adoptat de Consiliul European din noiembrie 2004 care instigă
Comisia Europeană „să prezinte un plan de politici privind migraț ia legal ă, inclusiv proceduri de
admisie capabile s ă răspund ă prompt cererii fluctuante de lucr ători migranți pe piața muncii,
înainte de sfârș itul anului 2005 ”26.
În urma acestui program , Comisia European ă a adoptat, în martie 2005, Cartea Verde
privind o abordar e a UE pentru gestionarea migraț iei economice. Cartea Verde sa bazat pe
stimularea de zbateri lor publice asupra necesit ății de dezvoltare a unei strategii a Uniunii
Europene pentru gestionarea fluxurilor de muncitori imigranți , cât și pe regulil e necesare la nivel
comunitar privind evoluția fenomenului migraț iei în Europa , condițiile de intrare și rezidenț ă
pentru cet ățenii statelor terț e care se deplaseaz ă din motive economice.
La o statistică referitoare la vârsta populației active din Uniunea Europeană pentru
intervalul anilor 2010 și 2030, în urma tendinț elor actuale, declinul ce se va înregistra va
determina o sc ădere a num ărului de persoane angajate cu până la circa 20 milioa ne de persoane .
Creșterea economică a statelor membre va depinde astfel de migrația economică a pieței
intern e și încurajarea antreprenoriatului de competivitate a întreprinderilor europene ,
Majoritatea regiunilor dezvoltate din lume concurează în atragerea de imigranți pentru a –
și acoperi nevoile economice și din acest motiv și Uniunea Europeană ia în considera re
importa nța unei politic i de migraț ie economic ă, ce oferă migranților un statut legal și sigur , cât și
un set de drepturi garantate pentru sprijinirea integr ării im igranților admiș i. Fără astfel de criterii
comune pentru admisia migranților, numărul cetă țenilor din state terțe care intră ilegal în Uniune
și fără garanția unui loc de muncă va spori .

25 Idem7
26 Ibidem7

Pag. 17
Prin Cartea Verde nu se impune UE ideea de a -și deschide porțile spre o migrație
economică nerestricționată. Aceasta va rămână responsabil ă în stabilirea număr ului cetățenilor
admiș i pentru căutarea unui loc de muncă. Amendamentele din acest document au în vedere
procedurile de admisie pentru migrația economică a cetățenilor din state terțe, dar nu afectea ză
libera circulație a cetățenilor europeni în interiorul Uniunii Europene . Cartea Verde stipulează
mai multe aspecte precum: procedurile de admisie pentru lucrătorii migranți, gradul de
armonizare al politicilor naționale care ar trebui vizat, problemele legate de returnare și
cooperarea cu statele terțe cât și admiterea cetățenilor statelor terțe și măsurile complementare
precum integrarea migranț ilor.
Procesul migrației a existat dintotdeauna dar în variația epocilor el s -a modificat constant
și a căpătat numeroase forme. Printre primele drepturi legate de ace st proces, Uniunea European ă
a optat pentru libera circulaț ie a lucr ătorilor dar a u avut loc politici diferite referitoare la acest
fenomen. În principiu, rămâne ferm faptul că, pe viitor declinul demografic și îmbătrânirea
populației va duce la noi forme mai grave de manifestare a migrației și de schimbare a politicilor
cu privire la imigrare.
II. 3. Auslender s – imigran ți în Germania .
Auslanders – acest termen înseamnă pentru germani, stră ini, alte naționalități, populație
născută din părinț i ce nu au cetățenie germană. În acest clasament mă încadrez și eu. Cetățean de
naționalita te română care , la vârsta de 23 de ani , am plec at în Germania în speranța de a – mi
creea un alt viitor. Am vrut să văd lumea cu un nivel mai sus. Am vrut să cred că voi veni aici
poate un an sau maxim doi, voi a trânge ceva bani și voi reveni î n țara mea natală, l a familia mea ,
la prietenii mei; că voi reuși cu acești bani să îmi pun pe picioare o mică afacere acasă și să pot
trăi în liniște. La început am lucrat într -o piz zerie turceasc ă. A trebuit să învăț o l imbă de care nu
am crezut vreodată că voi auzi măcar vorbindu -se pe stradă – limba germană . Apoi a trebuit să
lucrez într -un bar turcesc. Am învățat limba german ă cât să mă descurc să vorbesc și să înțeleg
ce mi se cere. La început am lucrat fără acte dar mi se o ferea cazare și mâncare pe lângă un salar
de 700 de euro pe lună, apoi m -am ang ajat legal la o piz zerie italiană. Cum în România locurile
de muncă erau mai greu de găsit, iar salariile sunt mult mai mici, am ajutat și alți m embri ai
familiei să -și găsească un loc de muncă și cazare în Germania (sora și vărul meu). Au trecut ceva
ani și planurile inițiale, în care îmi propuneam să stau 2 -3 ani in Germania, s -au schimbat.
În opinia mea referitoare la Germania po t spune că exist ă suficiente locuri de muncă
pentru oricine este dispus să muncească – doar dacă nu vrei să muncești nu găsești un loc de
munc ă. Spațiile de locuit (c hirii) se găs esc foarte greu, prin cunoș tințe sau anunțuri la ziare

Pag. 18
locale . Învățarea limbii germane este obligatorie, fără acest lucru nu te poți integra la locul de
muncă și în comunitate. Salariile imigranților necalificați sunt suficiente pentru mâncare , chirie
și un minim de cheltuieli curente de comsum. Acestea nu sunt la un nivel suficient de mare astfe l
încât să permită economisirea unei p ărți din câștig.
Au trecut șapte ani și pot spune că Da, Germania este mult peste nivelul României în ceea
ce privește nivelul de trai. După o perioadă atât de îndelungat ă de timp petrecută în Germania nu
mai știu cui să îi spun casă : Germania – aici este viața mea actual ă, aici muncesc, primesc salariu
și plătesc chirie, România – acolo sunt Mama și Tata și î ncă doi frați . Jumătate din familie într -o
țară și jumătate într -o țară. Unde aș putea fi “acasă” ? În concediile petrecute în țara natal ă, nu îmi
mai reg ăsesc vechii prieteni, care sunt fie plecați din țară, la fel ca mine, fie nu mai sunt la fel.
Sunt aici într -o țată străină unde plătesc chirie pentru spa țiul de locuit, iar pe mama o întâlnesc
doar în apelurile vi deo de pe WhatsApp .
În aceiași situație se află milioane de români, Germania nu mai este o soluție pentru mulți
de mult, doar pentru visători ca mine. Numărul de locuitori “auslenders” în German ia este imens ,
atât în statisticile oficiale ale sistemelor mass-media cât și în percepția de zi cu zi. Mergi pe
stradă și dacă întâlnești un neamț la 20 de persone, îți dai seama că ești în Germania. Printre cei
mai mulți sunt la o primă vedere turcii, pe al doilea loc românii și pe al treilea loc…pe stradă
vezi doa r neg ri.
II. 4. Auslenders români în Germania
27 Cetățenii români în Germania lucrează ca muncitori calificați sau în curs de calificare ,
muncitori sezonieri , lucrători pe cont propriu dar și pe posturi ce necesită studii superioare
începând din perioada aderării României la Uniunea Europeană , ei beneficiază de o liberă
circulație a forței de muncă . De la 1 ianuarie 2014, cetățenii români fără calificare pot munci
liber în Germania . Datorită gradului înalt de economie al acestei țări, românii nu se mai
aventurază î n căutarea locurilor de muncă spre țări precum Italia sau Spania.
Chiar dacă în țări precum Spania și Italia numărul total de emigranți români este anual
absorbit cu un procent echivalent între 60% și 80 %, iar Germaniei revenindu -i astfel un procentaj
foarte mic, aceștia optează în ultimul timp mai mult pentru Germania, deoar ece este mai
atrăgătoare din punct de vedere economic pentru migrație.

27 Matthias Jobelius si Victoria Stoiciu , articolul “Mitul "turismului social" . “Migrația cetățenilor români către
Germania și alte state membre ale UE ” publicat pe site -ul funda ției Friedrich -Ebert -Stiftung în ianuarie 2014 –
http://www.fes.ro/media/2014_news/Perspective_Migratie_Ro.pdf

Pag. 19
Asociația Comunităților Urbane din Germania cât și un mare număr de politicieni locali
au luat în calcul imigranți i români și bulgari, ca pe o problem majoră cauzată de sporirea
numărului acestora pe teritoriul statului. Ei au adus argumente legate de școlarizarea obligatorie
a copiilor, cursuri de limbă germană , verificarea îndreptățirii pentru obținerea ajutoarelor sociale ,
cheltuielile de subzistență , servicii de sănătate dar și de cazarea acestora. În consecință
acceptarea ausslenderilor români le -ar fi ostilă și ar aduce statului niște cheltuieli peste limita
posibilităților. Într -o ședință a CSU din ianuarie 2014 , presa a punctat faptul că Accesul
”migranților mânați de sărăcie” la prestații sociale , ar trebui restricționat , de astfel „Cine înșală
[statul] zboară [din Germania]28”.
În urma căderii comunismului din România, o mare parte din populația tânără a optat
pentru plecarea la muncă peste hotare. S -au făcut numeroase estimări cu privire la acest subiect
și s-a constatat că între 10% și 18% din populația totală a părăsit țara după anul 1989. Inițial între
1990 -1995 , primii migranți care au făcut acest pas au fost apartenenți i minorităților germană și
maghiară dar și o parte din muncitorii români mânați de sărăcie în țările mai bine dezvoltate.
Etnicii germani (sași transilvăneni, șvabi bănățeni) și cei maghiari au ales să migreze spre
Germania pentru totdeauna împreună cu familiile, în timp ce migranții români, doar pe perioade
limitate pe cont propriu.
Motivele ce au stat la baza emigr ărilor cetățenilor români au fost variate, între găsirea
unor locuri de muncă mai bune pentu câștigarea venituri lor considerabil mai mari și găsirea unor
soluții ușoare de a supraviețui în România după revenirea lor din afară. Datorită salariilor mici,
atât românii cât și bulgarii au un mare risc de sărăcie pe scara UE.
Românii care își părăsesc țara nu sunt „emigranți mânați de să răcie”, ei fac doar uz de
dreptul lor ca cetățeni ai UE . Ei își cunosc drepturile , capacitățile și nivelul de calificare și fac
acest pas pentru a -și pune mai bine în valoare abilitățile într -un plan economic -social mai bun.

Structura imigran ților rom âni în UE .
Cetățenii români ce migrează spre țările Uniunii Europene se angajează în domenii
diverse de muncă precum: construcții (21,2%), în gospodării private și îngriji rea la domiciliu
(17,5%), hotel uri și gastronomie (14,2%). Doar un procent de 14% obțin în străinătate un loc de
muncă raportat la nivelul de calificare superio r celui avut în țara de origine, 22% își păstrează
același nivel de cali ficare, 22% lucrează în străinătate pe posturi sub nivelul lor de calificare, iar
36% în România erau fără studi i.

28 Idem27

Pag. 20
Cetățenii români aflați în Germania, în present, reprezintă o națiune puternică. Ei sunt
bine integrați în piața muncii și o mare parte din ac eștia au calificări profesionale. În funcție de
sectoarele economice și de regiunile unde românii lucrează , au parte de situații diferite de muncă
și se confruntă cu probleme diferite. În ajutorul lor este comunitatea locală care joacă un rol
important în luarea deciziilor
29Rata ocupării forței de muncă a românilor în Germania este de un procentaj ridicat,
aceștia clasându -se pe un nivel de 60,2% în comparație cu media imigranților proveniți din alte
state estice ale UE (Bulgaria, Letonia, Estonia, Cehia, Lituania, Slovacia, Polonia, Ungaria și
Slovenia), față de cei proveniți din state sud-europene(Spania , Italia, Portugalia și Grecia),
Rata șomajului între românii ce locuiesc în Germania este de 5,3%, asta însemnând o
cotă foarte scăzută din populați a întreagă a Germaniei (6,7%) și cu precădere sub media străină
în general (14,7%).
Românii din Germania au parte un eori de probleme de încălcare a drepturiler muncii, de
la munca la negru, plătită sub nivelul de prestație până la condiții nedemne de cazare cu spații
mizerabile, bărăci, sau cameri mici unde sunt înghesuiți câte 5 -6 oameni și cazarea le este oprită
pe st atul de muncă, câte 200 de euro pe pat, cât și de probleme ce au la bază actele de muncă și
contribuția la stat pentru asigurările sociale, dar și de munca excesivă peste program, ore
suplimentare, ce adesea nu mai ajung a fi plătite de angajator. Aceste s ituații le întâlnim fregvent
printre imigranții români din Germania, ce nu sunt conștienți de drepturile pe care le au aici sau
la aceia care vin în căutarea unui loc de muncă fără a avea vreo calificare. Rezolvarea unor astfel
de probleme trebuie tratată de la bun început prin verificarea contractelor de muncă .
Drepturile lucrătorilor români sunt des încălcate când aceștia se angajează prin
intermediul agențiilor de muncă temporară sau direct a patronilor care ocolesc standardele de
lucru. Agențiile de mu ncă temporară se ocupă de recrutarea străinilor în vederea oferirii unor
locuri de muncă în afară pentru a satisface cererea de muncă din țări bine dezvoltate. Ele oferă,
însă adesea, muncitorilor contracte de antrepriză sau subcontracte, în care pretind d e la muncitor
procentaje din câștigurile aferente în urma locului de muncă oferit. Au mecanisme
netransparente sau ilegale de mijlocire a forței de muncă și merg până la traficul de ființe umane.
În astfel de condiții imigranții români ajung a fi exploataț i pe piața legală a muncii neținându -se
cont că sunt tot cetăței ai UE.

29 Idem 13 – Matthias Jobelius și Victoria Stoiciu , articolul “Mitul "turismului social" . Migrația cetățenilor români
către Germania și alte state membre ale UE ” publicat pe site -ul fundatiei Friedrich -Ebert -Stiftung în ianuarie 2014
– http://www.fes.ro/media/2014_news/Perspective_Migratie_Ro.pdf

Pag. 21
Presa germană semnalează exemple de expl oatare a românilor cu pondere mare în
industria cărnii, agricultură, construcții și gastronomie.
30Comunitățile de români din Germania sunt foart e puternice , în special în marile orașe.
Noilor veniți le este mai ușor să se integreze, ei fiind încurajați și ajutați de cei care au deja
vechime și experiență în aria de acoperire a pieței muncii de aici. La rândul lor după o anumită
perioadă ei devin membri importanți ai comunității. În cadrul sistemelor de circulație, companiile
aeriene cat și cele de transport rutier, au început să aibă rute săptămânale și chiar zilnice între
Germania și România pentru a facilita legăturile familiare ale migranților.
Datorită gradului ridicat al economiei Germaniei, î n 2015 numărul de cetățeni din EU ce
au ales această țară de destinație a crescut la aproape 700. 000, dar aproximativ 300.000 au
plecat . În rândul românilor migranți se numără o mare parte care a ales să se stabilească în
Germania, ei ridicându -se pe primul loc, înaintea polonezilor și al bulgarilor.
Migranții români aduc o contribuție mare la succesul economic , ei evită să fraudeze
sistemul de securitate socială și caută să se împace bine cu legea, își plătesc contribuțiile la statul
gazdă și vor să se integreze. În unele studii se evidențiază clar faptul că românii din Germania
sunt printre cei mai bine integrați străini pe piață muncii , iar numărul lor crește considerabil de la
an la an și se formează o comunitate din ce în ce mai puternică.
II. 5. Auslenders turci în Germania
31În Germania , un studiu recent arată că etnia turcă este pe primul loc în ocuparea forței
de muncă. Aici trăiesc aproap e trei milioane de turci ceea ce înseamnă aproximativ 75% din
numărul total de imigranți din Germania. Turcii s-au extins în toate ramurile economiei, culturii,
societății dar s -au infiltrate și în domenii legate de politică.
După cel de -al doilea Război Mondial , Germania a apelat la forța de muncă oferită de
cetățenii din orient și în principal a celor turci . Între Guvernu l Germaniei Federale și cel al
Turciei în anul 1961 a avut loc un acord bazat pe forța de muncă migratoare. Pentru început
populația turcă nu a mizat foarte mult pe acest acord și nu s -au deplasat spre Germania foarte
mulți muncitori.

30 “Comunitățile de români din Germania sunt foarte pu ternice. Ce anume îi atrage în această țară ” – articol publicat
pe site -ul ziarulromanesc.de – https://ziarulrom anesc.de/comunitate/comunitatile -de-romani -din-germania -sunt-
foarte -puternice -ce-anume -ii-atrage -in-aceasta -tara/
31 ”Turcii din Germania” -informații prelucrate de pe https://ro.wikipedia.org/ wiki/Turcii_din_Germania

Pag. 22
Procesul de imigrație al muncitorilor turci în Germania a fost inițial lent. În primul an de
la semnarea acordului dintre cele două state doar 7 .000 de muncitori turci, în majoritate bărbați,
sosiseră în Germania.
Pentru început, migranții turci sosiți în Germania lucrau în c ele mai joase domenii unde
nimeni nu vroia să lucreze, precum industria , construcțiile și mineritul . Femeile de etnie turcă au
început s ă lucreze în a ceastă țară pe posturi oferite de fabici și menaj casnic.
În acea perioadă, turcii ofereau Germaniei, mână de lucru ieftină și flexibilă în raport cu
nevoile de pe piața muncii. Turcii veniți inițial în scopul obținerii unui loc de muncă, au ajuns să
se acomodeze cu viața din afară și au pus bazele unei comunități în creștrere tot mai mare,
aducându -și la rând ul lor familii întregi. Turcii s -au stabilit definitiv pe teritoriul țării gazdă.
După criza petrolului, Germania a fost nevoită să își închidă porțile pentru imigranți, însă
nu putea să îi alunge înapoi pe cei care aveau deja bazele întemeierii unei fami lii pe teritoriul
său. Familiie de turci ajung astfel în 1973 să fie echilibrate, muncitorii aducându -și femeile și
copii lângă ei .
La finele anilor 90 vedem Germania cup rinsă de aproximativ 800.000 de copii de origine
turcă (cetățeni și non -cetățeni) de vârstă școlară.
Turcii europenizați mai respectă tradițiile strămoșești și își caută încă astăzi parteneri de
viață din țara de origine . Prin aducerea femeilor ei reușesc să își pună bazele întemeierii familiale
pe teritoriul gazdă
O altă categorie de turc i migrați către Germania este reprezentată de grupurile de azilanții
politici sosiți aici după lovitura militară de stat din 1980 în Turcia.
Stabilirea imigranților turci în Germania este susținută de dorința acestora de a oferi o
educație mai bună copiilo r și de a avea o situație financiară mai bună decăt acasă, precum și de
dezvoltarea tehnologică și reducerea distanțelor dintre Germania și Turcia . Cu timpul un număr
semnificativ de turci au obținut cetățenie germană și nu mai doresc să se întoarcă în țar a natală
deoarece se consider ă deja uitați.
Un număr mare de urmași ai muncitorilor turci veniți pentru prima dată în Germania în
1960 , sunt acum oameni de afaceri ce oferă locuri de muncă chiar nativilor germani. Ei
reprezintă asfel o parte important din societatea, cultura și economia țării gazdă.
În anii 1990 germanii au înțeles că imigranții turci și urmașii acestora nu se vor mai
întoarce în Turcia și a început integrarea acestora în societatea germană.
Noua generație de turci a avut parte de educați e superioară celei prim ite de părinții lor în
Turcia, ei s -au familiarizat mai ușor cu sistemul de educație și cultură al G ermaniei și au format
cu nemții legături strânse, reușind să rupă barierele lingvistice de care s -au ciocnit predecesorii

Pag. 23
lor la înc eput. În universitățile din Germania se estimează că un număr de aproximativ 30.000 de
turci studiază în domenii de ing inerie și drept.
Din punct de vedere cultural , istoric și religios, turcii din Germania su nt dificil de integrat
în societate. În ceea ce privește rata șomajului, aceștia se află în fruntea clasamentului și au
adesea de înfruntat în intersectarea cu nativii germani , probleme legate de rasism, integrare și
xenofobie. Astăzi , după aproximativ 58 de ani de la intrarea pe piața muncii în German ia,
migranții turci încă se mai confruntă cu problem legate de integrare și nu sunt acceptați pe deplin
în societate.
II. 6. Auslenders Italieni în Germania
32Italienii plecă din țara natală în speranța găsirii unui loc de muncă mai bine plătit. În
Germania comuni tățile de italieni sunt foarte strânse și în continuă mișcare .
Deși nu de mult Italia era pentru romăni și bulgari o portiță de scăpare de sărăcie, roata sa
întors iar Italia nu mai reprezintă pentru aceștia un loc prioritar pentru migrația forței de munc ă,
ei îndreptându -se mai degrabă spre țări cu o economie mai ridicată. Același exemplu se pare că l –
au urmat și italienii, Ei ca re ofereau locuri de muncă au ajuns în situația în care sunt nevoiți să
emigreze spre alte continente precum: 55,8% Europa , 3,2% Australia , 38,8% America , 0,8%
Asia, 1,3% Africa . Procentul de emigrare atins de italieni este aproape echivalent c u cel de
imigrare al altor etnii spre Italia.
Italienii se confruntă cu probleme în țar a gazdă legate de învățarea limbii , lipsa locurilor
de muncă și birocrația. Cu timpul aceștia si -au făcut un renume în Germani. In domeniul
gastronomiei gasim astfel în orice colț , restaurante tradiționale de tip italienesc. Pizza italiană a
ajuns a fi una din delicatesele cu care sunt nemții răsfățați. Dome niile în care gasim cel mai des
forță de muncă i taliană pe piața muncii în Germania sunt printre altele: gastronomia, ramura
hotelieră, ramura transporturilor, fabrici și în cadrul instituțiilor de stat.
Presa germană remarcă faptul că odată cu venirea fo rței de muncă în sprijinul economiei
Germaniei, s -au alăturat sistemului și trafican ții de droguri și de carne vie. Prin prisma
migranților italieni, găsim astfel prezentă și “Mafia Italiană”.

32 Elena Postelnicu, articolul "Peste patru milioane de emigranți italieni în lume" publicat în www.romania –
actualitati.ro în data de 9 Aprilie 2013 –
http://www.romania -actualitati.ro/peste_patru_milioane_de_emigranti_italieni_in_lume -49401

Pag. 24
O mare comunitate de italieni migranți se află în Germania -620.000 de italieni, Elveția –
520.000, Argentina -540.000 . 33Începând cu 2013, numărul italienilor emigranți în căutarea unui
loc de muncă este în continuă creștere însă pe de altă parte, tinerii studenți optează în a -și
continua studiile într-o țară străină . Raportul "Italieni în Lume 2014", face referire la faptul că
italienii sunt în continuă mobilizare atât în peninsulă cât și în afara granițelor țării. Potrivit
acest ui raport, o mare parte din italien i pleacă "din motive economice" .

33 Elena Postelnicu, articolul "Italienii caută o viață mai bună în Marea Britanie și Ger mania" publicat în
www.romania -actualitati.ro în data de 11.11.2014 –
http://www.romania -actualitati.ro/italienii_cauta_o_viata_mai_buna_in_marea_britanie_si_germania -69145

Pag. 25
III. ASSILANDERS (REFUGI AȚII POLITIC ) ÎN SPAȚIUL GERMAN
AL LUI „MUTTI“
III. 1. Refugiați și Imigranți
34Refugiaț ii sunt persoane care fug de conflicte armate sau persecuț ii. La sfârș itul lui
2014 existau 19,5 milioane de astfel de persoane în întreaga lume. Refugiații politic au o sit uație
gravă, intolerabilă și primejdioasă în trucât ei fug peste granițele naționale pentru a căuta refugiu
în țările î nveci nate cu riscul propriei vieți, astfe l devenind "refugiați" recunoscuț i inte rnațional,
cu acces la asistență din partea statelor, UNHC R și alte organizații.
Pentru aceștia este periculos să se întoarcă acasă și au nevoie de adăpost pe teritoriul
altor state. Neacordarea de azil pentru ei de către alte țări poate avea consecințe mortale.
Există legi internaționale de protejare a refugiaț ilor date de Convenț ia de la Geneva di n
1951 privind statutul refugiaților . In acest decret se stabilește cine este refugiat cât și drepturile
fundamentale care trebui acordate de către statele ce au primit cereri de azil pentru aceștia. Ca și
principiu es ențial, statele nu pot expulza sau retrimite refugiații înapoi atât timp cât aceștia
prezintă riscuri de a li se îngrădi libertatea sau sunt amenințați cu moartea.
Spre deosebire de refugiați, imigranții , sunt persoane care aleg să se mute în scopul
ridicării nivelului de trai și posibilitatea găsirii unui loc mai bun de muncă peste hotare sau pur și
simplu pentru obținerea unui grad mai înalt de educație, nu din cauza unei amenințări directe de
persecuț ie sau moarte . Refugiații nu se pot întoarce în țăril e lor în siguranță iar imigranții au
drept de liberă circulație spre a reveni în țara natală.
Politicile statelor gestionează imigranții după propriile legi și proceduri de imigrație , spre
deosebire de refugiații care sunt supuși unor altor reguli și norme de protecție a refugiaților și de
azil menționate în legislația națională cât și cea internațională. Statele în care s -au depus cereri de
azil sunt responsabile de finalizarea acestora într -un context favorabil cu ajutorul UNHCR .
În mass -media UNHCR ia at itudine față de tema refugiaților și a acordării de azil cât și
despre diferența majoră în folosirea termenilor Refugiat și Imigrant, afirm ând:

34 Viorela Marin , “ "Refugiat" sau "imigrant", cum este corect? – punctul de vedere al Agenției pentru refugiați a
ONU”, articol publicat în ediția HotNews.ro din data de 29.08.2015 https://www.hotnews.ro/stiri -international –
20386893 -refugiat -sau-imigrant -cum-este-corect -punctul-vedere -agentiei -pentru -refugiati -onu.htm

Pag. 26
"Politica are un mod de a interveni în astfel d e dezbateri. A amesteca refugiații și imigranț ii
poate avea cons ecințe serioase pentru viețile și siguranța refugiaț ilor, poate deturna atenția de la protecția
legală specifică pe care aceștia o necesită , poate submina sprijinul public pentru refugiați și instituția
azilului, într -un moment când tot mai mulț i refugia ți au nevoie de o asemenea protecție mai mult ca
oricând"35.
"Astf el, la UNHCR spunem "refugiați ș i imigra nți" când ne referim la circulaț ia persoanelor pe
mare sau în alte circumstanțe în care credem că ambele grupuri ar putea fi prezente. Spunem "refugiați"
cînd ne re ferim la persoane care fug de război sau persecuț ie din țările lor și spunem "imigranți" câ nd ne
referim la persoane care pleacă din moti ve ce nu sunt incluse în definiția legală a refugiatului. Sperăm că
și alții se vor gâ ndi s ă facă acela și lucru. Alegerea cuvintelor contează "36.
37Criza refugiaților este cea mai mare criză din Eur opa pentru prima dată în istoria UE
când atât de mulți refugiați vin din afara continentului.
România nu este o țară țintă pentru refugiați deoarece nu este destul de d ezvoltată
economic, iar granițele sale nu duc întocmai spre Occident , însă a primit și ea aproximativ 2.000
de refugiați ca motiv al distribuirii presiunilor politice din alte state.
Pe data de 7 septembrie 2015 Președintele Klaus Iohannis a afirmat faptul că România nu
va putea primi mai mult de 1.785 de refugiați . În statistici apare faptul că în 2015, România a
făcut posibilă primirea 1.500 de refugiați, repartizați în 6 centre de cazare. În aceeași perioadă s –
au înregistrat 833 de cereri de azil. Ca pro cedură de integrare, România i -a ajutat pe refugiați cu
locuri de cazare și hrană în valoare de 10 l ei pe zi cât și 6 lei, cheltuieli de buzunar.
38Statistica arată Germania ca fiin d printre primele țări care a acordat azil refugiaților în
număr de peste 8 90.000 de locuitori , 45% proveniind din țări UE, 13% -alte țări europene, 30% –
Asia, 5% -Africa iar restul din Siria. Numărul de musulmani din această țară ajunge la 4,7
milioane, reprezentând 5% din totalul populației Germaniei , peste 51% find originari din Turcia
(etnici turci sau kurzi) și 17% provin în mare parte din Orientul Apropiat .
Germania oferă refugiaților cursuri de limbă, astfel că în raport putem vedea faptul că,
cursanții sirieni se află pe primul loc(cu 34.514 de cursanți), urmați de polonezi( cu 15.744) și
românii(cu 15.389 de cursanți),

35 Idem34
36 Ibidem34
37 Laura Stefănuț , “9 răspunsuri care te ajută să înțelegi criza refugiaților”, articol publicat în
http://www.romaniacurata.ro la data de 08.09.2015 http://www.romaniacurata.ro/9 -raspunsuri -care-te-ajuta -sa-
intelegi -criza -refugiatilor
38 Alexandra Rizea, “21% din populația Germanie i e formată din imigranți. 4,7 milioane dintre ei sunt de religie
musulmană”, articol publicat în https://www.activenews.ro la data de 11.01.2017,
https://www.activenews.ro/externe/21 -din-populatia -Germaniei -e-formata -din-imigranti. -4-7-milioane -dintre -ei-
sunt-de-religie -musulmana -139952

Pag. 27
Mass -media prezintă în 2015 un raport dat de 39Biroul Federal german de Statistică prin
care se evidenția că la finele anului 2014, Germania a înregistrat aproximativ 8,2 milioane de
cetățeni care nu au național itate germană. Printre noii veniți, 60% aparțin statelor UE, 32,9%
sunt de naționalitate română , 24,8% bulgari.
În același raport vedem că în Germania au venit mulți imigranți din Siria(61.300 femei,
bărbați și copii), procentul crescând considerabil față de 2013 cu 107,7%
40S-a constatat faptul că în 2014, au ajuns aici cei mai mulți imigranți proveniți din țări
precum Polonia, România, Spania, Italia, și Ungaria. Rămâne însă stabil faptul că în Germania,
comunitatea turcă se clasează pe primul loc cu un n umăr de 1,53 de milioane de personae,
urmată de comunitatea poloneză (674.000), italieni(575.000), români(355.000) și greci(329.000) .
III. 2. Politica Germaniei condus ă de Angela Merkel față de imigranți
După 2013 în Europa au năpustit milioane de refugiați polit ic în speranța obținerii de azil.
Sirienii și irakienii care nu până de mult erau instala ți în tabere din Turcia, Iordania și Liban se
îndreaptă în număr uriaș spre statele UE, deși crizele și războiul durează de ceva ani, acum au
găsit refugiu în politica promovată de Angela Merkel.
41Angela Merkel a instituit politici de primire a refugiaților, chem ându -i ea însăși spre
Germania : „Refugiați (sirieni) sunteți bine veniți! (Herzlich wilkommen Flüchtlinge) ”. Ca
măsură de acceptare a lor și a le facilita acest ora șederea în țară, la Berlin s -a suspendat o regulă
europeană prevăzută în Regula Dulbin ce impune ca azilanților să le fie procesate cererile în țara
UE în care ajung prima dată, în caz contrar, riscă deportarea .
Așa înțelegem de ce refugiații sirieni țintesc spre Germania scandând lozinci la adresa
cancelarului “Germany, Germany” sau “Merkel, te iubim!” . Dacă situația refugiaților ar fi
întradevăr atăt de gravă, dacă războiul i -au istovit, ei ar rămâne și în țări europene mai sărace
decât Germania și s-ar mulțumi să locuiască decent și în orașele române ști, sârbe ști, ungure ști
sau bulgăre ști. Refugiații nu acceptă să se oprească pe tărâmul Europei Centrale și de Est , nu se

39 Istvan Deak , “8,2 milioane: Numărul străinilor din Germania a atins un nivel -record. Câți români trăiesc acum
visul german”, articol publicat în jurnalul.antena3.ro, la data de 17.03.2015
https://jurnalul.antena3.ro/stiri/observator/8 -2-milioane -numarul -strainilor -din-germania -a-atins -un-nivel -record –
cati-romani -traiesc -acum -visul -german -686038.html
40 “Italienii emigrează din nou în masă: peste jumătate de milion în Germania” articol publicat în Gazeta
Românească la data 09.01.2014 , https://www.gazetaromaneasca.com/focus/diaspora/italienii -emigreaz -din-nou-in-
mas-peste -jumtate -de-milion -in-germania/
41 Ionuț Țene, ”De ce Angela Merkel vrea să transforme Germania În tabără pentru refugiați și luptătorii statului
Islamic” articol publicat în http://www.napocanews.ro la data de 06.09.2015.
http://www.napocanews.ro/20 15/09/de -ce-angela -merkel -vrea-sa-transforme -germania -in-tabara -pentru -refugiati –
si-luptatorii -statului -islamic.html

Pag. 28
mulțumesc cu puțin, ei tind spre Germania pentru ajutoarele sociale substanțiale . Sunt întradevăr
și refugiați bătuți de soartă, femei cu copilașii în brațe, copii orfani în urma războiului dar și
bărbați cu bani zdraveni și violenți. Pentru astfel de persoane s -a anulat acordul de la Dublin și
spațiul Schengen și s-a suspendat legisl ația europeană. Germania riscă asfel ca printre tinerii
refugiați să fie infiltrați și luptători ai Statului Islamic în scopul de a transforma țara în bază de
antrenament pentru Statul Islamic .
Germania, prin chemarea assilanților dorește să câ țtige teren în plan geopolitic în
Orientului Mijlociu cu scopul de a avea pe viitor o portiță deschisă către resursele bogate de
petrol din acea regiune .
După primul război mondial, Franța și Anglia nu au ținut cont de religii, triburi sau
popoare și au creat granițe pentru statele din Siria, Iordan , Irak, Libani și Iran. După mulți ani de
războaie și instabilitate se impune o redimensionare a granițelor și o detensionare a situației din
Orientul Mijlociu . Probabil Merkel planifică să își impună punctul de vedere pe t eritoriul Turciei
și să redimensioneze granițele acestor țări aflate în război, va propune un Kurdistan independent ,
un Irak desființat pe tabere religioase , un Liban fără influență și o Sirie mai mică . Prin primirea
refugiaților politic în țara sa, ea vre a să intre în politica mondială și în Orientului Mijlociu .
Germania oferă assilanților acces pe piața muncii, cursuri de integrare , calificare
profesională și de învătare a limbii germane . Sunt însă și organizații de susținere a refugiaților
care scot la i veală faptul că anumite amendamente din drepturile refugiaților din Germania vor să
limite ze puterea de decizie a acestora . Timp de trei ani, solicitanții de azil nu vor avea libertatea
de a alege unde doresc să meargă în Germania , ei fiind obligaț i să locuiască în landul repartizat
inițial .
Ca prevedere legală, assilanții vor trebui să muncească și vor fi sancționați dacă nu o fac:
42"Este o piatră de temelie pentru integrare a acestor persoane în societatea germană" , "sprijinim
și cerem", a afirmat în presă Angela Merkel cu referire la legile date pentru integrarea assilanților
pe piața muncii, ea susținând angajarea celor care manifestă voință să muncească și depun
eforturi în acest sens și încurajează participarea la cursurile de limbă germană ca fiind un factor
forte al acestei "voințe de integrare".

42 “Germania d ă o lege pentru imigran ți: sunt ajuta ți să se integreze, pedepsi ți dac ă nu muncesc ”- articol publicat la
data de 25.05.2016 în ediția online de www.ziare.co m http://www.ziare.com/invazie -imigranti/germania/germania –
da-o-lege-pentru -imigranti -pentru -a-le-da-o-mana -de-ajutor -insa-exista -un-siretlic -1423202

Pag. 29
Angela Merkel a ajuns până la amenințarea propriului po por cu renegarea : "Dacă trebuie
să ne scuzăm pentru că am fost prietenoși într -o situație de urgență, atunci aceasta nu mai este
țara mea"43.
Criza refugiaților reprezintă o tragedie în dezbinarea europei dar și o oportunitate uriașă
de care Germania a prof itat. Presa din întreaga Europă o vorbește pe Merkel cum s -a întors la
360 de grade, de la criza din Grecia, când era hulită pentru atitudinea ei cu privire la această țară,
discutând faptul că Angela Merkel a vrut să îngenuncheze Grecia , la criza sirienil or când este
ridicată în slăvi pentru că a deschis portile refugiaților și și -a asumat poziția de lider în Europa.
Într-un articol publicat de ziarul The Economist atitudinea cancelarului german este
lăudată: „Preț de 70 de ani, germanii au avut de ispășit pedeapsa trecutului lor sumbru și au tânjit
după o imagine bună. Auzindu -și numele strigat nu de teamă și nici pe un stadion de fotbal, ci
din recunoștință și cu speranță, a impresionat publicul suficient de mult încât să îl facă, cel puțin
pentru moment, susținător al unei Wilkommenskultur, o cultură a lui "bine ați venit"44”
Cotidianul The Guardian vorbește î ntr-un articol despre refugiați:
"Era o vreme, nu demult, când refugiații se îmbulzeau în trenuri pentru a pleca din
Germania. Acum, tânjesc după tre nuri care să îi ducă în Germania. Este greu de imaginat că
istoria este capabilă de o răsturnare mai dramatică a percepțiilor și poate și a realității unei țări.
Cu 70 de ani în urmă, Germania era sinonimă cu tirania și cu violența criminală; tărâmul unei
cruzimi fără margini. Această asociere nu a dispărut complet niciodată. Dar, în curând, vor fi alte
amintiri"45.
Critici la adresa politicilor cancelarului au apărut nu numai atunci când a deschis porțile
Germaniei pentru refugați, dar și ulterior, când exa ltată de un număr imens de assilanți a fost
nevoită să oprească valul de imigranți. The Telegraph: "Felul în care Angela Merkel a gestionat
această criză – într-o zi, cu granițe deschise, în alta, cu sârmă ghimpată – pare haotic46”. “Anunțul
inițial al Ange lei Merkel că Germania nu va limita numărul aplicanților de azil a fost o premieră
pentru ea, care a scos la iveală nu pragmatismul cu care ne -a obișnuit, ci o poziționare morală,
aproape utopică"47.

43 “Dosar | Angela Merkel și Germania: leadership versus dominație “ , articol publicat pe www.digi24.ro la data de
23.09.2015
https://www.digi24.ro/special/reportaje/reportaj/dosar -angela -merkel -si-germania -leadership -versus -dominatie –
441142

44 idem 43
45 Ibidem 43
46 apud 43
47 apud 43

Pag. 30
Der Spiegel: "De multă vreme, nemții au avut impresia că au un cancelar rațional, capabil
de decizii ferme. Dar în această criză a refugiaților a ieșit la iveală o nouă Merkel, mânată de
empatie. Vedem tot mai mult că o Angela Merkel condusă de emoții face greșeli"48.
Germania are nevoie de imigranți , de forță de muncă, de combustibil pentru ca mo torul
Europei să nu se blocheze deoarece populația sa este într -o continuă scădere și îmbătrânire, se
preconizează că în 2060 vor mai exista aici numai 65-70 de milioane de locuitori , iar un locuitor
din trei va fi mai bă trân de 65 de ani ,
49În contradictoriu cu politicile sale, a ripa dreaptă a coaliției guvernamentale în Germania
i-a impus cancelarului să restrângă primirea migran ților la frontieră, altfel țara va intra într -o
gravă criză politică.
50Pentru găzduirea refug iaților, Guvernul german a investit 6 miliarde de euro , pentru c onstruirea
a 150.000 de locuințe temporare în care refugiații să -și petreacă iarna cât și 300.000 de
apartamente construite de administrațiile locale.
Germania are nevoie de locuitori, de mâ nă tânără și iefină de lucru, de aceea a mizat totul
pe criza refugiaților, de aceea s -a implicat atât de mult, nu din solidaritate sau din prea bună
credință ci din oportunitatea care sa ivit pentru a profita și a avea câștig de cauză , atăt din punct
de vedere social și demografic, cât și din pu nct de vedere politic. Refugiații reprezintă astfel și un
ajutor pentru angajatorii germani care prezintă dificultăți în găsirea de personal.

48 apud 43
49 „Ziua în care se decide destinul Angelei Merkel. Ultimatum pentru cancelarul german” articol publicat pe site -ul
www.stirileprotv.ro la data de 18.06.2018 , https://stirileprotv.ro/stiri/international/ziua -in-care-se-decide-destinul –
angelei -merkel -ultimatu m-pentru -cancelarul -german.html
50 Bogdan Cojocaru -“De ce Germania este atât de generoasă cu refugiații”, articol publicat în Ziarul Financiarul l a
data de 09.09.2015 pe situl: https://www.zf.ro/business -international/de -ce-germania -este-atat-de-generoasa -cu-
refugiatii -14705393

Pag. 31

Foto.1 – Traseul imigranților spre Germania , Sursa: Articolul "Europe m igrants: Tracing perilous Balkan
route to Germany" publicat în www.bbc.com la data de 26.08.2015
https://www.bbc.com/news/world -europe -34039968

51Un sirian pe nu me Fahed, aflat pr intre valurile de refugiați venite pe mare, vorbește
deschis î n presă despre oamenii pe care i -a întâlnit de -a lungul călătoriei sale către Germania și
arată spre acei ce, în viitor, dacă nu sunt cu grijă sortați, ar putea reprezenta o amenințare
teroristă pentru Europa. Ei vin să li se dea, nu pentru că merită sau au vre -un interes de
cooperare , ci pentru că pot face asta cu ușurință și nu au decât de câștigat.
"Sunt supărat pentru că toate canalele de știri spun că sirienii se duc în Germania, în
Europa. Nimeni nu verifică cine sunt refugiații care ajung în Europa. 90% dintre ei sunt din
Afganistan și Irak și abia 10% sunt din Siria. Se duc în Grecia, își fac pașapoarte false și își aleg
un nume sirian. Niciunul dintre ei nu vorbește araba, nu sunt sirieni adevărați. Se duc în Europa
să fure de la alții. Sunt niște oameni murdari și toată lumea crede că sunt sirieni. Se duc să le fure
ajutorul social. EU sunt sirian. Cei adevărați arată ca mine. Ei se duc acolo să fure, sunt oameni
murdari și asta e tot. ( …) Am ajuns, ca toată lumea cu o barcă. Când veneam și am văzut atâția
oameni am întrebat pe unul de unde e. Mi -a zis că e din Siria. Serios? Putem să vorbim în arabă?
Mi-a zis că nu. E, cum poți să fii din Siria și să nu cunoști araba? Mi -a zis că și -a făc ut acte false

51 “Mărturia unui tânăr sirian șochează. Cine sunt cu adevărat refugiații și ce vor ei de fapt (VIDEO) ”, articol
publicat pe miscareaderezistenta.ro, la data de 25.09.2015 pe site -ul http://miscareaderezistenta.ro/externe/marturie –
sirian -cine-sunt-refugiatii -17195.html

Pag. 32
cu o sută, două de dolari și a crezut că am făcut și eu la fel. De ce ai venit aici sub nume sirian, l –
am întrebat? A zis că se duce să primească mâncare, casă și bani. 90% sunt ca ăsta. Tată lumea
vrea să știe cum am ajuns aici, nimeni nu vr ea să știe adevărul. Toți sirienii iubesc Siria și nimeni
nu pleacă de bunăvoie din Siria pentru o mie de euro, pentru mâncare sau adăpost. Eu sunt din
Siria și iubesc Siria și toți sirienii care au plecat se vor întoarce. Cei care se dau drept sirieni nu
vor să muncească, nu vor să învețe, nu vor să facă nimic. Dacă spune vreunul că e din Irak nu le
dă nimeni nimic. Ăștia strică totul. Eu am venit aici să învăț ceva. Nu voi rămâne aici, o să mă
întorc. Nu vreau pașaport european, nu le vreau mâncarea, nu v reau casă. Eu vreau să învăț ceva,
vreau să studiez. Îmi termin studiile, învăț o limbă nouă și apoi mă întorc. Să știți că sirienii riscă
enorm venind în Europa, pentru că vor să se întoarcă. Ăștia din Afganistan și Irak nu au nimic de
pierdut. Și mai sun t și proști. Ajung în Serbia și se bat cu sârbii.. Vreau ca cineva să -i verifice.
De unde vin, care le e adresa, ce limbă vorbesc. Uitați, în Viena li se spune că nu mai pot să -i
accepte și se duc în Germania. Acolo îi primesc ăia pe toți. Vă rog, opriți -vă, nu mai acceptați pe
toată lumea! ”52.

III. 3. Procedura acordării de azil
53Procedura acordării de azil în Germania, nu este chiar un proces ușor, ea u rmând o
multitudine de pași și necesită timp și implicare atât din partea autorităților cât și din partea
aplic antului pentru acest proces. Aplicantul va depune cerere de azil la frontieră, la poliție sau la
autoritățile în cauză. În funcție de regulament Königsteiner ce are la bază împărtirea cererilor,
aceștia vor fi cazați în stabilimente sau centre de preluare în diferite landuri. Programul înparte
refugiații după gradul de ocupare a regiunilor dar și după alte criteri legate de locurile libere
disponibile sau țara de proveniență .

52 Idem 51
53 Kay-Alexander Scholz/Ovidiu Suciu, “Cum decurge procedura acordării de azil în Germania” articol publicat în
www.dw.com la data de 29.04.2015, https://www.dw.com/ro/cum -decurge -procedura -acord%C4%83rii -de-azil/a –
18416647

Pag. 33

Foto.2- Meißen: centru de preluare a solicitanților de azil
https://www.dw.com/ro/cum -decurge -procedura -acord%C4%83rii -de-azil/a -18416647
Prima escală
Centrele de preluare care găzduiesc refugiații politic sunt dotate cu cantină proprie,
asistență medicală, dormitoare comune pentru multe personae dar și serviciu de prote cție oferit
de cadrele poliției. Acestora li se oferă ajutoare, vaccinuri cât și îmbrăcăminte iar copii sunt
trimiși la școli germane.
Refugiaților li se iau amprente, ei sunt verificați dacă au depus cereri de azil și în alte țări
din Europa, li se pregătesc dosarele și sunt întrebați despre motivele reale aplicării lor pentru
statul german. Angajații Oficiului Federal pentru Migrație și refugiați (BAMF) comunică cu
azilanții prin intermediul unui traducător , iar în urma interogării se decide dacă li va da dreptul
de ședere în Germania sau vor fi deportați. În cazul în care se dovedește că aplicantul a mai
depus cerere și în alte state europene, ace sta va fi trimis acolo, pentru ca acea țară să se ocupe de
situația sa.
A doua escală
Procesu l de derulare a primei faze de acceptare a azilului durează trei luni, urmând ca
ulterior aceștia să fie repartizați în alte landuri în funcție de regulamentul Königstei ner, în
locuințe comunitare, apartamente administrate de sectoarele de competență locale. Doar în
cazurile femeilor și a copiilor se ține cont de landul de repartizare. Începând cu 2016, refugiaților
politic li sa dat deptul la libera circulație pe teritor iul Germaniei .
Centrele de preluare vor fi finanțate de landuri în schimb locuințele sau apartamentele
comunitare, din bugetul localităților. Autoritățile însă primesc din partea landurilor pentru
acceptarea azilanților, paușale.
După primele trei luni d e derulare a procesu lui de azil, assilanții au drept de muncă. În
cazul în care nu își găsesc o slujbă, ei trebuie să se mulțumească cu ceea ce primesc de la stat,
asta însemnând 350 de euro pe lună pentru adulți și 92 euro/lună pentru copii timp de 15 lun i.
După primirea drep tului de azil sau după 15 luni, aceștia vor primi 400 de euro/lună cât și
acoperirea cheltuielilor locuinței și a utilităților.

Pag. 34
Decizia
În principiu, procedura acordării de azil în Germania durează trei luni, însă datorită
fluxului m are de cereri și a numărului mic de personal care lucrează în accest domeniu, aceasta
poate ajunge și până la un an. În cazul assilanților proveniți din Irak sau Siria, decizia acordării
de azil durează foarte puțin, deoarece este sigur faptul că aceștia f ug de război și nu există temeri
pentru a -i deporta, în schimb pentru cei din țările sigure precum Macedonia sau Serbia nu există
un temei stabil pentru care ar trebui acceptați.
Dreptul de rezidență al refugiaților este pentru o perioadă de trei ani, decz ia cererii de azil
va conține motivația acordării acestui drept și va fi finalizată în scris, cu o eventual ă consiliere
juridică . Timp de trei ani, assilanțiilor li se oferă servicii sociale, accesul la cursuri de limbă
Germană, cursuri de formare profesio nală cât și dreptul legal la un loc de muncă. După această
perioadă, dosarele sunt reanalizate. Excepție fac persoanele care, în țara lor, riscă tortură,
pedeapsa cu moartea, ei primind astfel statut de refugiat internațional cu drept de rezidență
numai pe ntru un an, după care cazul este reverificat.
În 2014 peste 10.000 de cereri de azil au fost respinse, în această situație, persoanele în
cauză au fost expulzate în mare parte pe calea aerului. În cazul în care refugiatul nu acceptă
hotărârea, el poate fac e contestație dar are nevoie de un avocat care să îl reprezinte și să îi susțină
cauza.
Statutul de "tolera t" revine acelei personae care a aplicat pentru cererea de azil în
Germania și i -a fost respinsă, dar din anumite motive legate de documentație , sau nu există curse
directe spre țările de origine unde ar trebui deporta t, acesta poate rămâne în Germania . O altă
situație în care refugiații nu pot fi expulzați este cazul când aceștia au făcut un copil cu un
cetățean german. În astfel de cazuri azilanții pot depune o altă cerere de azil ce va fi acceptată
doar daca s -a schimbat ceva la cazul lor, diferit de cererea anterioară, și au dovezi la îndemână.
Începând cu anul 2016 s -au înăsprit condițiile acordării de azil. În urma nenumăratelor
cazuri surprinse de mass -media, de acte de terorism, violuri, crime comise pe teritoriul
Germaniei numai c u autori assilanți, cu mare impact emoțional, Germania a început să își închidă
granițele pentru aceștia.
Televiziunile germane ARD și ZDF au făcut multă zarvă în caz ul petrecut în Köln în
noaptea de Anul Nou 2016 , cănd o serie de i migranții din nordul Africii au violat niște tinere, dar
și în urma atentatului de la Berlin din decembrie 2016 , când un tunisian a intrat cu camionul în
mulțimea de la Târg ul de Crăciun .
Una din legil e de înăsprire a drepturilor refugiaților pentru anii 2017 și 2018 a fost
anunțată în presă de Ministrul de interne german Thomas de Maiziere , care afirmă faptul că,

Pag. 35
refugiații ori învață limba germană și se integrează corespunzător conform regu lilor în societate,
ori își vor pierde dreptul de ședere permanent în Germania.
În rândul țărilor “sigure”, unde nu există risc uri amenințătoare la viața și integritatea
omului, Germania vrea să înscrie, după 2017 și următoarele țări: Maroc, Algeria , Tunis ia, cele
trei țări din Maghreb și Georgia . Ca urmare a acestui decret va fi expulzarea și deportarea în
masă a miilor de imigranți cu originea în una din țările enumerate, deoarece nu ar mai exista o
explicație justificată a solicitărilor de azil.
Motivele expulzării
Printre primele moltive de expulzare a refugiaților se evidențiază, comiterea de
infracțiuni, crime, trafic de personae sau de droguri pe teritoriul Germaniei, săvârșite cu intenție,
ce au ca urmare condamnarea la detenție sau închisoare pe o p erioadă minimă de trei ani, astfel,
assilanții urmează a fi expulzați forțat .
O altă categorie de persoane expulzate de pe teritoriul Germaniei, sunt acei refugiați care
prezintă un risc pentru țară, s unt suspecte că au deaface cu organizații teroriste , sunt lideri i
organizațiilor interzise , amenință public statul și încalcă orice lege penală. În acest caz
expulzarea se face prin procedură obișnuită .
Refugiații expulzați la discreție sunt aceia care comit infracțiuni legate de rasism și care instigă
la ura interrasială, forțează alte personae la căsătorie, propagă ideile de justificare a crimelor de
război , aduc informații false cu privire la obținerea vizei de ședere sau comit acte d e terorism cât
și cei care denigrează sau calomniază alte personae și vor s ă perturbe pacea pe teritoriul țării
gazdă .
Expulzarea obligatore se procede în cazul persoanelor ce comit trafic de ființe umane ,
acte de terrorism cât și a refugiaților ce nu respect legislația libertății omului.
Ce solicitări de azil sunt refuzate?
Aplicanților la cererile de azil, ce își au originea în țările decretate de guvernul german ca
fiind “sigure” nu le este acceptată cererea. Spre deosebire de refugiații care provin din țări
afectate de război, precum Siria, cererile le sunt acceptate în proc ent de 100% .
Ce se întâmplă când este refuzată o cerere de azil?
Una din posibilitățile pe care le au assilanții, în cazul în care cererea le -a fost respinsă
este aceea de a face contestații sau în caz contrar părăsesc țara în interval de 30 de zile de la
primirea înștiințării de refuz.
În ce cazuri este valabilă interdicția de expulzare?
În situația în care refugiaților politic li s -a refuzat cererea de azil, aceștia au dreptul de a
rămâne pe teritoriul Germaniei pe o perioadă limitată de 30 de zile, tim p în care, dacă BAMF

Pag. 36
constată că aceștia provin întradevăr din țări nesigure cu “primejdii concrete însemnate pentru
trup, viață sau libertate” precum Siria, li se va aloca înterdicția de expulzare.
Ce înseamnă a fi tolerat?
Suspendarea temporară a expulză rii duce la un alt termen alocat refugiaților, acela de a fi
tolerat . Chiar dacă refugiaților li se acordă toleranță, nu înseamnă că au și drept de ședere, dar
nici că stau în Germania ilegal . Toler ații nu au drepturi pe piața muncii, nu pot părăsi landul
federal și nu au parte de asistență social ă.
Într-o alocuțiune televizată de postul german ARD, Thomas de Maiziere, a afirmat:
“Pentru cei care refuză să învețe limba germană, pentru cei care refuză să le permită rudelor să
se integreze -de exemplu femei sa u fete, pentru cei care resping ofertele de locuri de muncă;
pentru aceștia nu poate exista un permis de ședere nelimitat după 3 ani54”, prin urmare
Germania oferă multe refugiaților : lecții de învățare a limbii, beneficii sociale, adăposturi și cere
în sch imb de la aceștia să facă un efort pentru a se integra .
Începând cu anul 2017, guvernul german a decretat un program prin care solicitanții de
azil sunt plătiți pentru a renunța la cererea de azil înainte de a fi procesată și pleacă voluntar. Ei
sunt plă tiți pentru a se întoarce în țara de origine, astfel cererile nu vor mai tr ebui analizate, iar
cheltuielile de deportare forțată vor fi evitate.
Ridică și Germania garduri la graniță?
Guvernul german, împreună cu Oficiul Federal pentru Migrație și Refugiaț i și
Organizația Internațională pentru Migrare a creat un proiect numit “StartHilfe Plus (start ajutor
plus)” cu un capital disponibil de 40 de milioane de euro , care are ca scop plătirea imigranților
care sunt deacord să se întoarcă în țările de origine î nainte ca cererea de azil să le fie acceptată.
Astfel că s -a stabilit ca p ersoanele cu vârstă de peste 12 ani care își retrag solicitările de azil
înainte de a primi răspuns vor primi 1.200 de euro, cei care au primit un răspuns negativ la
cererea de azil și nu depun contestație în acest sens și pleacă din țară î nainte de termen -800 de
euro, familiile și copiilor sub 12 ani li se vor aloca plăți suplimentare. Acest program a fost
valabil doar până la sfârșitul lunii februarie 2018 .
Vicecancelarul german Sig mar Gabriel recunoaște pentru presa germană faptul că „80%
dintre refugiați nu au niciun fel de calificare. O parte tot mai mare dintre ei sunt analfabeți ”55 și

54 “Guvernul german a DECIS: Cum își pot pierde refugiații dreptul de ȘEDERE” -citat într -un articol publicat la
data de 24.03.2016 pe pagina: AK24 -https://www.aktual24.ro/guvernul -german -a-decis -cum-isi-pot-pier..

55 “80% dintre refugiați nu au vreo calificare profesională sau sunt analfabeți ”-înformație preluată din data de
22.01.2016 de pe pagina ziarului de Iași -https://www.ziaruldeiasi.ro/…/80 -dintre-refugiati -nu-au-vreo-calific…

Pag. 37
prin urmare, Germania a greșit mizând pe refugiați pentru s alvarea propriei economii. Aceasta
mai mult investește decăt primește.
După ani buni în care Germania a fost solidară cu refugiații și i-a primit cu brațele
deschise pe “sărmani”, acum nu știe cum să se mai debaraseze de ei pe cale amiabilă și de aceeaa
se iau tot mai multe măsuri de precauți e și se restricționează accesul acestora la granițele sale. De
altfel s -au creat centre special la graniță – numite "zone de tranzit" pentru a expulza mai rapid
migranții c e nu îndeplinesc toate condițiile statutului de refugiat . Se pare că putem vorbi des pre
un nou "Zid al Berlinului".
III. 4. Motivele imigrărilor
56 Cotidianul Spiegel a scos la lumină faptul că sirienii imigranți au cheltuit economiile
strânse de -o viață , în scopul dep lasării către Europa. Inițial s -au oprit la Ambasada Germaniei din
Liban pen tru a -și depune actele pentru emigrare, ca ulterior să își facă rezervări la hoteluri, fără
de care vameșii libanezi nu le mai permit să treacă granița, deoarece se zvonise că Germania va
trimite nave pentru a -i aduce pe sirienii din Turcia și Liban către Europa.
Alte motive prezentate de acest cotidian sunt structurate pe categorii:
Vara : Călătoria pe Marea Mediterană este destul de lungă și anevoioasă, din acest motiv,
sirienii aleg să parcurgă acest drum vara, c ând marea este mai liniștită iar pericolel e sunt mai
puține. Restul drumului este parcurs prin Balcani și durează câteva zile și nopți, timp în care
refugiații trebuie să facă pauze de odihnă sub cerul liber.
Serviciul militar :
Un alt motiv ce stă la baza plecării lor este impulsionat de război. Oamenii sunt recrutați
încă de tineri și împotriva voinței proprii pentru a se înrola în armată. Grupările ce îi vânează pe
aceștia sunt reprezentanții regimul ui Assad , pentru că rămân fără soldați , sau alte regimuri din
regiunile cu populație kurdă din Si ria, YPG , PKK -împotriva ISIS .
Avansul jihadiștilor : Mulți sirieni sunt înspăimântați de Organizați i terorist e a Statul ui
Islamic ce avans ează în provincia siriană Homs. Aceștia nu mai au credință în propria țară și aleg
să fugă din fața criminală a războiu lui spre Europa, pentru a -și găsi liniștea și un nou început .
Lipsa de perspective : O motivație destul de puternică într -o țară arsă de tun, victimă a
războiului dintre oameni. Viața lor stă pe loc, sunt înspăimântați de moarte, nu ies din casă, nu
merg la școli, la muncă, și totul în jur se scumpește. Siria stă pe loc înghețată de teroare și tot ce

56 Cătălina Miha i, “De ce vin tocmai acum atât de mulți refugiați din Irak și Siria?”, articol scris pe EurActiv.ro la data de
12.09.2015 , https://www.euractiv.ro/extern/de -ce-vin-tocmai -acum -atat-de-multi -refugiati -din-irak-si-siria-1439

Pag. 38
îi mai p oate salva este fuga către Europa. Războiul le -a distrus viața și totul devine mai rău fără
vre-o speranță de sfârșit.
Efect în lanț : În timp ce în Sir ia și Irak, locuitorii nu mai au nici un gram de speranță la
viață, terorizați de frică și îngenunchiați de regim, pe rețelele de socializare, oameni i văd poze
frumoase ale rudelor și prietenilor ce au ajuns deja în Europa. Efectul în lanț funcționează
transfrontalier: iranienii , pakistanezi, afgani, dar și irakienii văd cum sirienii se îndreaptă către
Europa Occidentală și le urmează exemplul.
Traficanții de persoane :Traficanții de persoane, în cazul nostru , sunt intermediarii cu
ajutorul cărora refugiații parcurg o anumită porțiune de drum spre Europa. Aceștia câștigă de pe
urma fugarilor sume uriașe, își fac reclamă la ofertele de călătorie pe rețele de socializare. Ei
garantează că oricine poate ajunge în Europa cât timp plătește suficient comi sion și propun oferte
palpitante pentru a -și aduna clienți: Cine poate să recruteze cinci sau șase persoane care vor să
plece, merge pe gratis.

Foto.3 – Refugiați în așteptarea următorului vas. Sursa: www.nasul.tv
http/i2.wp.co m/www.nașul.tv/wp -content/uploads/2015/09/imigranți -11.jpg

III. 5. Refugiați politic în intervalul 2014 -2019
57În 2014, în Europa au cerut azil 626.000 de refugiați. Alte crize similare au fost create
de al doilea război mondial (a generat 1milion de refugiați) și de războaiele din Balcani din anii
‟90 (câteva sute de mii de refugiați).

57 Laura Stefănuț , “9 răspunsuri care te ajută să înțelegi criza refugiaților”, articol publicat în
http://www.romaniacurata.ro la data de 08.09. 2015 http://www.romaniacurata.ro/9 -raspunsuri -care-te-ajuta -sa-
intelegi -criza -refugiatilor

Pag. 39
Refugiații politic, numiți în Germania “Assilenders”, se îndreaptă către Europa deoarece
în țara lor de origine, drepturile le sunt încălcate, privesc neputincioși în fața armelor cum
războiul nu are de gând să se încheie, sătui de violențe și nedreptate, se calcă în picioare pentru a
scăpa de astfel de situații. Prin urmare în 2014 s-a constatat cel mai mare număr de cereri de azil
din ultimii 22 an i.
UNHCR a dat presei din Germania date cu privire la refugiați despre statisticile dintre
2011 și 2015 , menționând că peste 4 milioane de refugiați au fugit din Siria, având ca motiv
principal : războiul, și că în Turcia , Iordania și Liban , aceștia s -au îndreptat pentru prima dată în
acest interval peste 2 milioane de refugiați din Siria și Irak. În Europa au cerut azil 216.000 de
refugiați potrivit statisticilor.
Pe cealaltă parte, în Rusia s -au înregistrat, în 2014, cereri de azil primi te de la refugiații
ucrainieni cu un număr de peste 300.000 de cereri de reședință.
Legea internațională de protejare a refugiaților politic prevede măsuri prin care statele au
responsabilitatea de a proteja refugiații deoarece viețile lor sunt în primejdi e și sunt obligate de a
le oferi acestora sprijin pentru a duce o viață decentă și sigură.
58Solicitările de azil a refugiaților proveniți din Afganistan, Irak și Siria, către Europa, în
2015 au depășit un număr de 1,3 milioane. În pofida faptului că Germa nia a început să mărească
restricțiile acordării de azil, în 2016 imigranții continuă să facă presiuni pentru a fi primiți, iar
purtătorul de cuvânt al OIM, Joel Millman precizează în presă că :“Sunt atât de multe de luat în
calcul, rezolvarea războiului di n Siria, deciziile de protejare a frontierelor europene. Nu ne -am
gândit niciodată că se va ajunge la acest nivel. Sperăm doar că oamenii sunt tratați cu
demnitate”59.
În anul 2016, în călătoria lor zbuciumată pe Marea Mediteraniană către Europa, un număr
de 7.200 de emigranți au fost declarați dispăruți, dintre care 4.812 în încercarea de a traversa
marea60. La nivel global, asta însemnând peste 60% din totalul de dispariții din acest an .
În anul 2017, în Europa a fost înregistrat un număr de 24.000 de refug iați, balanța
rămâ nând în continuare înclinată spre cetățenii sirieni(1 75.800 -33%). Eurostar menționează că în

58Date p relucrate din lucrarea: EEAG -2017 -Capitolul -4-Imigrația -șicriza -refugiaților.pdf de pe pagina:
https://ccicj.ro/…/EEAG -2017 -Capitolul -4-Imigrația -și-criza -refugia
59 „Pest e un milion de refugiați au intrat în Europa în 2015. Câți dintre ei au murit pe drum: “Migrația trebuie să fie
legală” -înformații preluate din data de 22.12.2015 de la canalul de televiziune PRO TV de pe
https://stirileprotv.ro/…/numarul -migrantilor -si-refugiatilor -sositi -in…
60 Autor S.T. -„Catastrofă în Marea Mediterană. Peste 7.000 de migranți și refugiați au murit sau au dispărut de la
începutul anului“ -articol p ublicat în data de 16.12.2016 – https://www.antena3.ro/…/aproape -7-200-de-migranti -si-
refugiati -a…

Pag. 40
România, în acest an, cetățenii sirieni, afgani și cei irakieni, au primit azil în număr de 1330 de
refugiați61.
Anul 2018 și începutul anului 201 9 a luat pentru refugiați i din Germania o întorsătură
drastic, aceasta returnând mai mulți solicitanți de azil altor state din UE decât a primit din țările
vecine. Astfel că în 2018, 9.209 assilanți au fost trimiși către alte țări conform procedurilor
stipulate în regulamentul de la Dublin deoarece au optat înainte de a ajunge aici, pentru azil în
alte state UE, iar în Germania au fost acceptate numai un număr de 7.580 de cereri de azil62.

III.5.1. Integrarea refugiaților politic în comunitatea german ă

Una din angajatele în campusurile pentru refugiați a descries situația prin care trece zi de
zi la locul de muncă privind cum conviețuiesc assilanții. Femeia prezintă un tablou
înspăimântător despre comportamentul acestora în campus și face cunoscută adevărata faț adă a
celor care aparent sunt disperați să fugă de război pentru a munci cinstit în alte state și a avea o
perspectivă mai bună de viață .
63“Lucrez în Germani a pentru statul german, mai mult sau mai puțin pentru Uniunea
Europeană. Stau zilnic printre aceșt i oameni, am fost și merg în câteva campusuri de refugiați.
Ceea ce vă arată la știri e o nimica toată, vă arată imagini cum Europa e invadată de acești
oameni. Să vă explic câteva lucruri pe care le văd zilnic. În primul rând o grămadă nu au ce căuta
în Europa. De ce? Masa le este servita la ora 12. La ora 14 se freacă la ochii că deabia s -au trezit.
Nu stiu să spună un mulțumesc, egal în ce limbă ar rosti acel cuvânt. Sunt veșnic nemulțumiți.
Sunt zile când stau tolăniți frânți de la băutură. Sunt vulgar i. Nu pun mâna să ajute cu
nimic pe nimeni. Beau, mănâncă, fumează și dorm. Dacă vrei să le spui ceva, ei au drepturi.
Zilnic dacă s -ar putea ar reclama câte ceva. Sunt campusuri unde de cel puțin 2 chiar 3 ori pe zi
este chemată poliția. Pentru că se bat sau urlă. Peste 70 la sută din acei oameni care ii vedeți că
sar gardurile pentru o viață mai bună, caută de fapt ceea ce nici ei nu stiu. Într -adevar sunt
oameni necăjiți, cu copii, neveste, însă acei sunt restul de până la 100 la sută. E păcat de ceea ce

61 Florin Zanfiu -“Situația refugiaților în 2017. Clasamentul țărilor UE care au primit migranți anul trecut. Pe ce loc
se află România, după ce a acordat azil pentru 655 sirieni” -22.04.2018
62 “Germania a returnat în 2018 mai mulți refugiați către alte state UE decât a primit” -articol publicat în 21.01.2019
pe sitt -ul: https://jurnalul.antena3.ro/…/germania -a-returnat -in-2018 -mai-mult

63 “Mărturia INCREDIBILĂ a unei românce care lucrează cu refugiații”, articol p reluat de Nasul.tv de pe pagina
“Românii Din Diasporă ” în data de 09.09.2015, https://www.nasul.tv/marturia -incredibila -a-unei-romance -care-
lucreaza -cu-refugiatii -acesti -saraci -nu-sunt-atat-de-saraci -stau-si-butoneaza -tablete -si-telefoane -de-ultima –
generatie -stau-tolaniti -franti -de-bautur/

Pag. 41
se întâmplă la ora actuală, e bătaie de joc. Sunt campusuri unde mă duc cu dispreț pentru că știu
că ceea ce văd o să îmi ridice tensiunea. Nu știu să vă explic exact în cuvinte ceea ce văd cu ochii
mei, însă vă asigur că doar după două ore petrecute într e ei, realizați că de fapt acești “săraci” nu
mai sunt atat de săraci.
Stau și butonează pe tablete și pe telefoane de ultima generație. Condițiile în care sunt
cazați, poate sunt mulți care muncesc în străinătate și nu le au, și muncesc. Mâncarea ce o
primesc, vă asigur că mulți nu o mănâncă acasă. Vă pot demonstra cu poze, filmulețe. Nu îi mai
plângeți, sunt oameni, într -adevar. Dar la randul lor trebuie să și demonstreze asta. Sunt prea
puțini cei care merită să fie aici.”
ONG -urile germane confirmă situația gravă prevăzută în rapoarte și articole realizate de
mass -media din taberele de refugiați, unde au loc nenumărate infracțiuni ș i tot mai multe femei și
tinere, adăpostite aici, sunt agresate sexual, violate și chiar obligate să se prostitueze de către alți
refugiați. Datorită numărului prea mare de refugiați și al spațiilor de cazare limitate, s -au înființat
și adăposturi mixte64, unde femeile și bărbații împart atât zona de dormit, cât și toaletele , și ca
atare au loc nenumărate violuri. De spaimă, o p arte din victim e păstrează tăcerea iar autoritățile
încearcă să minimalizeze aceste incidente pentru a nu întoarce populația germană împotriva
deciziilor luate de govern.
ONG -urile care susțin drepturile femeilor și oferă asistență social în tabere, au înc ercat să
ia măsuri cu privire la astfel de cazuri odioase și au anunțat autoritățile guvernamentale ,
avertizându -i asupra înrăutățirii situației femeilor și copiilor din adăposturi : „Afluxul tot mai
mare de refugiați a complicat situația femeilor și a tine relor de la centrul de primire din Giessen
(HEAE) și în filialele sale”65
Motivele pentru care femeile din adăposturi nu sunt în siguranță, sunt cauzate de lipsa
toalete lor separate , camera fără sistem de încuiere și cazarea improprie în corturi mari. Cei c are
au cel mai mult de câștigat în urma condițiilor de cazare, sunt imigranții care au o concepție
învechită despre femei și le consideră mult sub nivelul lor, văzându -le singure și neprotejate,
profită ca de un „vânat sălbatic‟ . Ca măsuri de precauție împ otriva acestor “lupi”, femeile dorm
în haine de stradă, și evită folosirea toaletelor pe timp de noapte de frica violurilor. Ele s -au
bucurat că au scăpat de experiențele traumatizante din țara de origine și acum se afl ă în
siguranță.

64 Sonia Eugenia Fulop , “Realitatea ASCUNSĂ despre IMIGRANȚI: Epidemie de VIOLU RI în Germania”, articol
publicat pe jurnalulbucurestiului.ro in data de 02.01.2017, https://jurnalulbucurestiului.ro/realitatea -ascunsa –
despre-imigranti -epidemie -de-violuri -in-germania/
65 Poliția germană: „Zilnic au loc VIOLENȚE împotriva femeilor în taberele de refugiați”, articol publicat pe pagina
AK24, la data de 28.09.2015, https://www.aktual24.ro/politia -germana -zilnic -au-loc-violente -imp…

Pag. 42
Chiar dacă există caz uri în care centrele de primire pentru refugiați sunt mixte, există și
cazuri de centre în care camerele sunt separate dar nu au încuietori iar bărbații pot întra oricând
în toaletele pentru femei și în camerele acestora, violându -le și obligându -le să se prostitueze.
Cotidianul Bayerischer Rundfunk notează că 80% dintre refugiați sunt bărbați , iar
refugiații care obligă femeile să se prostitueze, le vând pentru 10 euro. Un asistent social ce
lucrează la tabăra de assilanți din Bayernkaserne , dezvăluie o r ealitate castă: „Suntem cel mai
mare bordel din Munchen”66.
Poliția nu se ocupă suficient de cazurile de nedreptate semnalate la taberele de refu giați,
susținând că nu există dovezi clare ce pot confirma săvârșirea acestor violuri și chiar în un ele
cazuri e ste mână în mână cu infractorii, ocupându -se chiar ei de traficul de droguri și de arme ,
închizând ochii la actele de prostituție.
Sunt cazuri destul de multe în care re fugiații reușesc să se integreze în societatea germană
fără vreo dificultate și fără a încălca constituția Germaniei, sunt oameni simpli ghidați de ambiția
de a reuși și care și -au urmat scopul în viață, au ascultat îndemnul statului gazdă de a nu -i copia
pe ceilalți și a încerca pe cont propriu să se ridice și să urmeze calea corectă în ved erea integrării,
cazuri care pentru mass -media, care vrea să scoată în față partea cea mai arzătoare a lumii și mai
puțin axată pe faptele bune, nu prezintă un interes atât de mare. De pe urma refugiaților presa și
televiziunea a u acaparat în deosebi parte a neagră a lucrurilor.
Există relatări despre cazuri de violuri luate în vizor de poliția germană: 67Tânărul de 22
de ani, din Eritreea , condamnat la un an și opt luni de închisoare în urma săvârșirii delictului de
tentativă de viol asupra unei femei irakia nă în vârstă de 30 de ani la o tabără de refugiați din
Hochstadt ; Cazul unui refugiat în vârstă de 34 de ani care a încercat să violeze o femeie de
aceeași vârstă în spălătoria taberei din Stralsund ; O adolescentă musulmană de numai 13 ani a
fost violată d e un refugiat într -un adăpost din Detmold, atat fata căt și mama sa fugiseră din Siria
tocmai pentru a scăpa de aceste abuzuri; Pe 11.09. 2014, o minoră nemțoaică de 16 de ani a fost
violată de un bărbat neidentificat descris ca „un om neg ricios, care nu vo rbea germană”, în orașul
Mering ;

66 “Suntem cel mai mare bordel din Munchen. De frică, femeile dorm în haine de stradă”. Mărturii din taberele de
refugiați” – citat preluat de pe pagina https://stiril eprotv.ro/…/suntem -cel-mai-mare -bordel -din-munchen , la data de
Jan 8, 2016

67 Denisa Miron, “NEBUNIE în Germania: Val de violuri comise de imigranți” – articol publicat
https://www.stiripesurse.ro în data de 30.09.2015 , https://www.stiripesurse.ro/nebunie -in-germania -val-de-violuri –
comise -de-imigran -i_968566.html

Pag. 43
După spusele ziarului Westfalen -Blatt, poliția din germania refuză să facă publice datele
legate de infracțiunile semnalate între refugiați deoarece nu vrea să legitimeze criticile legate de
fenomenul migrației în masă , ei argumentând astfel că păs trează tăcerea în interesul de a proteja
victimile , „Vom continua această politică (de a nu informa publicul) ori de câte ori sunt comise
astfel de infracțiuni în centrele de refugiați ”68a afirmat Bernd Flake, seful poliției din D etmold .
Germania și -a deschis porțile ass ilanților în vederea oferi rii unui cămin sigur și a unui loc
de muncă demn și bine plătit, a oferit soluții fugarilor de a se integra în societate, de a -și creea un
viitor mai bun pentru ei cât și pentru urmași. Le-a întins o mână de ajutor prin oferirea cursurilor
de integrare, de limbă dar și de calificare, i -au găzduit în condiții umane, cerându -le doar un mic
efort de a se integra conform standardelor. Pe parcursul anilor, o parte din ei și -au arătat
adevărata fa ță și nu s -au abținut în comiterea de delicte, prin urmare și statul german a reacționat
cu aceștia întocmai după faptele lor . Pentru acei refugiați care au știut să se integreze, statul are
planuri mari în continuare și nu le va întoarce spatele.

III.5.2. Traseu l unui soldat fugar din Africa, în drum spre Germania

Ne întrebăm ce se întâmplă în Africa, de ce toți acești oameni sunt așa de înăspriți să fugă
de acasă în alte țări, de ce își riscă viața fără măcar să arunce o privire înapoi, ce fel de oameni
sunt de se comportă ca niște animale în grajd numai să fugă?, de ce nu au nici un resentiment
când își părăsesc casele unde au crescut, să privească părinții și surorile lăsate în prag? . De ce se
ascund? . De ce într -un continent nu mai au loc și calcă unii peste altți doar să fugă?
În viață nimic nu e întâmplător – lucrez în Germania, țara estimată ca fiind pe primul loc
în economia Europei, țara mamă a refugiaților, în domeniul gastronomiei într -un bar bistro
“Unsichtbar (invizibil)” de 6 ani, din 2013…totul lini ște, oameni obișnuiți până într -o zi când au
început sa intre grupuri mici de oameni negri . Cu timpul au devenit majoritari ca și clienți fideli
ai barului. Grupuri liniștite, însă în fiecare privire puteai zări o mare de tristețe, o poveste
necunoscută . Oameni ca și noi , doar de altă culoare, oameni pe care nemții în general îi ocoleau,
le dădea o spaimă aparte .
Păreri împărțite, “au venit hoții, au venit criminalii, leneșii, oamenii de nimic, sunt aici să
stea pe spatele nostru să trăiască din economia pe ntru care noi am plătit cu sudoare, acum vin ei

68 Raluca Oprea -“Realitate ascunsă a CRIZEI IMIGRANȚILOR – Epidemie de VIOLURI în Germania | „Este cel
mai mare bordel din Munchen” -informații publicate la data de 22.09.2015 pe pagina: https://www.nasul.tv/realitate –
ascunsa -a-crizei -imigrantilor -epidemi…
Raluca Oprea

Pag. 44
să stea degeaba și să facă pe -a răniții, ei care nu știu decât să fure, să dea în cap pentru un euro,
să ne violeze femeile și fiicele, să pună stăpânire pe străzile noastre, vin ei din junglă…” . Alții pe
de altă parte, “ei sunt tot oameni, merită o șansă, au poveștile lor, doar să asculți și știi că nu sunt
așa cum îi judecăm, dați -le o șansă ” Așa a început și Angela Merkel.
Au trecut anii – atât la început cât și pe parcurs eu i -am tratat ca pe niște clienț i obișnuiți,
nu am pus întrebări, nu am judecat, nu am ignorat…i -am servit, mi-au plătit, totul într -un cadru
absolut normal, relația ospătar – client.
Având în vedere tema licenței alese de mine, mi -am făcut curaj să întreb, să mă agăț de
un fir al realit ății, nu numai de ceea ce în pres a scrisă sau la TV este prezentat, ci să vorbesc cu ei
personal.
Am stat de vorbă cu mai mulți însă povestea unuia m -a cutremurat. Syun Kafel din
Africa, în vârstă de 27 de ani, de meserie frizer și electrician tehnic. “Am venit în Germania în
2014, în prezent lucrez la un atelier ca electrician și am casa mea închiriată, plătesc taxe
Germaniei ca toată lumea, plătesc chirie dar căștig un salariu demn de supraviețuit, îmi e bine
aici, am liniște și pot trăi. Din Africa am pl ecat de frică, nu aveam viață, nu aveam liniște din
cauza sistemului politic. Eram soldat, de fapt , din păcate pentru toată viața , pentru țara mea,
pentru patria mea. P entru că vezi tu, de la vârsta de 12 ani m -au luat de acasa de lângă pă rinți și
mi-au pu s arma în mână – “de azi slujești țara, de azi ești soldat, de azi toată viața ta vei sluji
țării”. Am îndurat cât am putut dar cum să crești cu arma în mână, cum e să vezi oameni murind
și să ignori, cum e să vezi un copil de 5 ani cu arma îndreptată cătr e tine. Și asta pentru ce?
Primeam 500 Naofa pe lună pentru asta, echivalentul a 15 kg de roșii în Germania. Nu puteam da
nimic familiei, nu trăiam decât o săptămână cu acești bani, restul de trei săptămâni trebuia să mă
descurc.
Am decis să plec, nu mai p uteam ucide, nu mai put eam sluji, nu aveam motivație s ă fiu
soldat. Am reușit să scap , am mers 10 nopți și 10 zile pe jos până în Sudan, de aici am plecat 30
de oameni într -o mașină mică Toyota timp de 15 zile prin Deșertul Sahara către Lyban apoi spre
Bikasi acolo ne -am adunat 600 de oameni, nu am mâncat cu zilele, ne -am îndreptat spre Tripoli ,
drum ce a d urat 3 zile. Sâmbătă la ora 1 noaptea – 350 de oameni ne -am înbarcat într -o barcă spre
Italia. Am mers 3 ore pe mare cu barca și cum am intrat în Italia , la mal , ne-au așteptat polițiștii
italieni și ne -au trimis înapoi , direct în închisoare. O închisoare mică cât o casă pentru 20 de
persoane. Acolo am stat ca vitele un an închiși toți 350 de oameni de pe barcă.
Ca să putem dormi, 30 de oameni stăteau în picioare câte 3 ore iar 30 dormeau, așa
făceam cu schimbul. Ca să scăpăm de acolo am săpat timp de 3 luni la toaletă în spate și am
făcut un tunel spre afară . Am evadat 25 de persone dar din păcate 20 au fost înpușcate, am

Pag. 45
supraviețuit doar 5. I -am lăsat în urmă și am plecat singur . Am mers 3 zile și 3 nop ți pe jos spre
Tripoli, unde am urcat într -un tir către Ita lia. Sâmbătă , la ora 2 noaptea , am ajuns în Italia iarăși.
M-au prins fără acte, am făcut 3 zile de închisoare acolo și am reușit să evadez . Am plecat spre
Germania. M -a ajutat un unchi de -al meu ce locuia acolo să ajung.
La început am fost primit ca refugiat politic pentru Germania , într-un campus . Locuiam 4
oameni într -o cameră . În prima lună nu ni sa oferit nici un euro pe motiv că nu aveam a cte, apoi
s-a rezolvat problema – primeam 750 de euro pe lună și trebuia să mergem la cursuri de germană
de luni până vineri într -o biserică.
Germania ne -a dat casă, ne -a ajutat să ne integrăm în socie tate…după ce am învățat
germană, unchiul meu m -a adus lâng ă el, mi -am găsit de muncă și locuiesc în casa mea. Acum
fac parte din societate.
Ca să mă întâlnesc cu familia pot călători până în Sudan unde vin părinții și sora mea. Nu
am voie în țara natală – risc să fiu executat ”69.
Aceasta este povestea unuia dintre milioanele de refugiați din Germania . Ca el sunt mulți
și poate au povești mai triste sau mai puțin triste, totul e ascuns sub pleoapele lor negre și nu se
lasă călcați în picioare și nu se lasă umiliți, doar a fost suficient în țara lor nu?
III. 6. Reflectarea m inorităților în presa germană
Presa germană aduce în scena mondenă minorități ce trăiesc în toate treptele societății
sale și nu pierde nici o ocazie de a aborda orice întâmplare ce vine la aportul vieții și a societății
sale.
Minoritățile din Germania ac aparează o mare zonă de interes în aria de abordare a presei
germane cât și a celei europene. Dat fiind faptul că această țară este una din cele mai importante
din Europa, aici și -au întâlnit răscrucea, nații precum români, turci, albane zi, croați, italien i,
chinezi, indieni, africani, sirieni și alte nații.
În ultimii 5 ani însă presa germană s -a axat mai mult în relatarea evenimentelor survenite
în urma deschiderii porților refugiaților politic și mai ales a sirienilor. O redacție la care am avut
acces p ersonal în scopul definirii lucrării mele de licență, Nurtingen Zeitung s -a dovedit a fi la zi
cu această temă. Am găsit o multitudine de articole ce aveau ca subiect de mare interes
răspândirea raselor printe germani și acceptarea acestora cât și despre m odul de integrare în

69 Syun Kafel , refugiat politic provenit din Africa, repartizat în orașul Wendlingen am Neckar -Germania,
dezvăluie adevărul despre situația din țara sa și povestește căt de dificil a ajuns în Germania, 03.01.2019

Pag. 46
societate. Ca un subiect forte, reporterii abordează afluxul de asilanți intrați în țară dintr -o dată în
Germania ca roiurile de albine.
La o analiză mai amănunțită a acestui ziar, între 2014 și 2019, am găsit subiecte de
discuție lega te de politica și economia ce stau la baza primirii assilanților în spațiul german.
Titluri precum:
– ”Asyl zustrom kostet kommunen millionen (afluxul de azilanți va costă municipalitățile
milioane)” publicat la data de 16.11. 201470
– “12.000 abgelehnte asylbe werber im land 71(12.000 de solicitări de azil au fost respin se în
țară)“ – autor Reiner Wehause la data de 0 4.09.2014
– “CDU will wiedereinreise sperren fur asylbewerber (CDU vrea să reînscrie blocarea
solicitanților de azil)72“ – autor Reiner Wehause la data de 08.05.2014
– ”Kretschmann macht den weg frei fur scharferes asylrecht (Kretschmann eliberează calea
pentru o mai bună protecție a dreptului de azil)73“ – articol publicat de Norbert Wallet la data de
20.09.2014
– „Warten ohne ende chaos bei den asylantragen (haosul fără sfârșit în așteptarea cererilor
de azil)74“ – autor Jurgen Bock la data de 21.12. 2015
– “Kirchen im land beherbergen tausende fluchtinge (Bisericile din țară găzduiesc mii de
refugiați )75“ – autor Jurgen Bock la data de 0 7.12. 2015
– ”Das fluchtl ingen drama eskaliert (drama refugiaților escalează)76“ – autor Daniel Grafe
la data de 0 1.09.2015
– “Prugelattacke will asylrecht verscharfen (au loc bătălii la cererile de azil)77“ – autor
Jungen Bock la data de 0 3.01.2019

70 ”Asyl zustrom kostet kommunen millionen “ publicat la data de 16.11.2014 în ediția regională a cotidianului
Nurtingen Zeitung -Germania
71 Reiner Wehause -“12.000 abgelehnte asylbewerber im land “, ediția regională a cotidianului Nurtingen Zeitung –
Germania în data de 04.09.2014
72 Reiner Wehause -“CDU will wiedereinreise sperren fur asylbewerber “, ediția regională a cotidianului Nurtin gen
Zeitung -Germania în data de 08.05.2014
73 Norbert Wallet -”Kretschmann macht den weg frei fur scharferes asylrecht ”, ediția regională a cotidianului
Nurtingen Zeitung -Germania. articol publicat la data de 20.09.2014
74 Jurgen Bock -„Warten ohne ende chaos bei den asylantragen “, ediția regională a cotidianului Nurtingen Zeitung –
Germania la data de 21.12.2015
74 Jurgen Bock -“Kirchen im land beherbergen tausende fluchtinge “, ediția regională a cotidianului Nurtingen
Zeitung -Germania la data de 07.12.2015
75 Daniel Grafe -”Das fluchtlingen drama eskaliert “, ediția regională a cotidianului Nurtingen Zeitung -Germania la
data de 01.09.2015

Pag. 47
– “Straftaten von fluchtlingen nehmen deutlich zuon flucht (Infracțiunile comise de
refugiați devin din ce în ce mai volatile) “78 – articol publicat la data de 24.01.2014
– „Asyl zahlen steigen -verscharfung tritt in kraft (intră în vigoare creșterea salariilor
pentru assilanți) “ – autor Reiner Werhaus la data de 0 5.11.20 1479
– „Geld bewegt fluchtlinge zu freiwilliger ausreise(banii determină assilanții să plece
voluntar)“ – autor Reiner Werhaus la data de 18.12.1580
– “Hat das bundesamt fur fluchtlinge geschlampt (a fost scandal din vina refugiaților la
biroul federal)“ – articol publicat la data de 19.09.201681
– “Notfalls sofort zuruk nach Afrika (dacă este necesar îi vom trimite imediat înapoi în
Africa)“ – autor Christopher Ziedler la data de 0 9.02.201782
– “Zahl der asylsuchenden 2017 deutchlich gering er (numărul solicitanților de azil în 2017
este semnificativ mai mic)“ – autor N orbert Wallet la data de 17.01.201883
– „Mehr als 2 .200 fluchtlinge 2018 ertrunken (peste 2 .200 de refugiați s -au înnecat în
2018)“ – publicat la data de 0 4.01.201984.
Articole ce dezbat situatia asilanderi lor, urmăriți cu un mare interes de jurnaliști : “Odată
cu creșterea numărului constant de cereri de azil care vin în Baden -Wurttenberg, se simte astfel
și un număr mare de infracțiuni. Potrivit experților, acest lucru se datorează și situației oferite de
cazarea improprie – Mit der stetig wachsenden zahl von asylbewerben, die nach Baden –
Wurttenberg kommen, steigt auch die zahl der straftaten. experten zufolge liegt das auch an der
unterbringungssituation “ – autor J ungen Bock la dat a de 24.01.2014.85
Interesul jurnaliștilor pentru minoritățile din Germania a crescut în ultimii ani, însă felul
în care se relatează despre acestea rămâne încă bazat pe referiri la evenimente legate de modul de
viață al acestora cât și la infracțiunile com ise, cultura și religia acestora.

77 Jungen Bock -“Prugelattacke will asylrecht verscharfen “, ediția regională a cotidianului Nurtingen Zeitung –
Germania la data d e 03.01.2019
78 “Straftaten von fluchtlingen nehmen deutlich zuon flucht ”, articol publicat la data de 24.01.2014 în ediția
regională a cotidianului Nurtingen Zeitung -Germania
79 Reiner Werhaus -„Asyl zahlen steigen -verscharfung tritt in kraft “, în ediția re gională a cotidianului Nurtingen
Zeitung -Germania , la data de 05.11.2014
80 Reiner Werhaus -„Geld bewegt fluchtlinge zu freiwilliger ausreise “, în ediția regională a cotidianului Nurtingen
Zeitung -Germania , la data de 18.12.15
81 “Hat das bundesamt fur flucht linge geschlampt ”, în ediția regională a cotidianului Nurtingen Zeitung -Germania ,
la data de 19.09.2016
82 Christopher Ziedler -“Notfalls sofort zuruk nach Afrika ”, în ediția regională a cotidianului Nurtingen Zeitung –
Germania , la data de 09.02.2017
83 Norbert Wallet -“Zahl der asylsuchenden 2017 deutchlich geringer“, în ediția regională a cotidianului Nurtingen
Zeitung -Germania , la data de17.01.2018
84 „Mehr als 2 .200 fluchtlinge 2018 ertrunken ”, în ediția regională a cotidianului Nurtingen Zeitung -Germania , la
data de 0 4.01.2019
85 Jungen Bock -„Mit der stetig wachsenden zahl von asylbewerben, die nach …“, în ediția regională a cotidianului
Nurtingen Zeitung -Germania , la dat a de 24.01.2014

Pag. 48
Germania, apare astfel văzută ca o mare familie unde au loc toate naționalitătile, însă
opinia presei face referire la excluziunea socială, ca un subiect mai delicat, deoarece aici intră în
discuție diferențele vizibile legate de rasă, cultură, culoare. Chiar dacă noi cei care facem p arte
din ramura minorităților suntem văzuți ca și “străini”, mass -media încearcă să ne aducă pe un
calapod de normalitate. Dorește a oferi fiecăruia drepturi egale.
Imaginea pe care o contur ează presa prin intermediul redactorilor, dar și al cititorilor ,
scoate în evidență strigătele de ajutor a unor oameni în căutarea unui nou camin .
Presa germana vorbește despre minoritatea românească, printr e altele, și despre faptul că
românii sunt cei m ai bine integrați pe piața muncii în Germania: „Ministrul german de Externe,
Frank -Walter Steinmeier, a declarat, luni că în spațiul public din Germania au fost publicate în
trecut informații referitoare la români bazate pe prejudecăți, dar ca un studiu re cent a arătat că
aceștia sunt printre cei mai bine integrați străini pe piața muncii“86.
Despre români găsim astfel și articole care aduc comunității lor o mare onoare „Românii
nu sunt doar cei din știrile negative din presa germană. Suntem peste 500.000 în toata
Germania “87
Presa Germană vorbește nu numai despre români și sirieni cât și despre celelalte
minorități ce locuiesc în această țară precum turci : “Germania, SUFOCATĂ de numărul mare de
turci care solicită azil”88, italieni: „Lovitura de grație dată Ma fiei italienești din Germania“89,
albanezi: „Germania se confruntă cu o problemă neașteptată: Ce -o să facă cu atâția albanezi ?“90
Așadar presa germană vorbește larg despre minoritățile sale, fie ele văzute dintr -un unghi
al terorii cât și despre laude aduse acestor nații.

86 “Ministrul german de Externe: Imigranții români, printre cei mai bine integrați. Germania profită” – artico l preluat
de ziare.com de pe Mediafax in data de 09.03.2015 , http://www.ziare.com/diaspora/roma ni-germania/ministrul –
german -de-externe -imigrantii -romani -printre -cei-mai-bine-integrati -germania -profita -1351988
87 Sergiu Rusu , "Românii nu sunt doar cei din știrile negative din presa germană. Suntem peste 500.000 în toat ă
Germania" , articol publicat pe ziarulromanesc.de la data de 09.10.2017 ,
https://ziarulromanesc.de/comunitate/romanii -nu-sunt-doar-cei-din-stirile -negative -din-presa -germana -suntem –
peste -500-000-toata -germania/

88 Cristian Gheorghe , “Germania, SUFOCATĂ de numărul mare de turci care solicită azil ”, articol pub licat pe
www.stiripesurse.ro la 18.11.2016 , https://www.stiripesurse.ro/germania -sufocata -de-numarul -mare -de-turci -care-
solicita -azil_116427 4.html
89 Dani Rockhoff , “Lovitur ă de grație dată Mafiei italiene ști din Germania ”, articol publicat pe hotnews.ro la data
de 09. 01.2018 , https://www.hotnews.ro/stiri -international -22215793 -lovitura -gratie -data-mafiei -italienesti -din-
germania.htm
90 “Germania se confruntă cu o problemă neașteptată: Ce -o să facă cu atâ ția albanezi? ”, articol publicat pe
www.ziare.com , preluat de pe Mediafax, la data de 02.07.2015 , http://www.ziare.com/europa/germania/germania –
se-confrunta -cu-o-problema -neasteptata -ce-o-sa-faca-cu-atatia -albanezi -1371275

Pag. 49
CONCLUZIE
Germania, un popor puternic, o țară care s -a ridicat din cenușă, după cel de -al doilea
război mondial. Un popor alb, “al naibii” de rasist. După Holocaust, după Adolf Hitler, după o
luptă criminală de a scăpa de „inferiori“, după tot haosul provocat , se confruntă acum cu o
problemă pe care nu a gândit -o acum 70 de ani, lipsa populației tinere, lipsa forței de muncă și
îmbătrânirea.
Au muncit mult. Germania este o țară de oameni harnici ; au trecut zeci de ani pana să se
pună iarăși pe picioare după catastrofa provocată de război, le -a trebuit mult să accepte că pot fi
ajutați să se ridice iarăși pe primul loc pe plan economic , în indrustrie și finanțe , pe plan
european. Au trebuit să accepte migranți din toate țările precum Spania, I talia, România, Rusia,
Polonia, Turcia pentru a avea forță de muncă și pentru a reuși.
După 70 de ani au realizat că au prea mulți bătrâni și prea puțini noi născuți și că în 2025
va fi prea târz iu pentru a se gândi la soluții; așa că au acceptat soluții e xtreme încă din 2014 – de
a face loc sirienilor pe piața muncii, de a -i folosi ca forță de muncă . Au deschis porțile și i -au
primit cu brațele larg deschise pe refugiații politici dornici de o nouă viață sigură ; le-au dat
cămin, haine, bani și hrană, le -au asigurat un trai decent în schimbul contribuției la dezvoltarea
țării.
Acești oameni cărora le -au întins brațele largi sunt cu siguran ță tot oameni, dar o parte
vor rămâne pentru totdeauna așa cum au fost din copilărie – antrenați ca arme de război, ca
mașinării pentru care viața lor nu valorează nimic, oameni care accept ă rolul de teroriști
punându -și propria viață în pericol cu scopul de a ucide. A u apărut , pe lângă oamenii buni salvați
din propria țară , și “oi negre”, ”mașini de război ”, care au adus în Europa fenomenul
terorismului. Nu sunt toți la fel – întâlnești și oameni cu respect, oameni în ochii cărora poți citi
tristețe dar și demnitate , oameni care păstrează sub pleoape urmele unui regim ce le -au distrus
familia și viața.
Germanii rămân reci și uneori surprinzător de rasiști. Am trăit pe propria piele rasismul
când am vrut să ajut un bătrân neamț să se ridice, fiind tulburat de alcool, mi -a zis “nu mă atinge
că nu ai sânge pur de neamț, ai bacterii!”. Pe parcurs am ajuns să ne împrietenim și să mă
accepte ca româncă.
În complexul fenomen al migrației , presa a jucat și joacă în continuare, uneori în mod
interesat, dar în majoritatea cazurilor independent, un rol activ in ceea ce priveste integrarea

Pag. 50
străinilor în comunitate, ajung ând chiar s ă influ enteze opinia public ă și prin aceasta factorul
politic decident, într-o direc ție sau alta de ac țiune.
Cu anii s -au adunat milioane de tineri, millioane de negri, piața muncii s -a echilibrat, sunt
chiar prea mulți în raport cu așteptările, nu mai e nevo ie de alții așa că în 2018 Anghela Merkel
s-a gândit la o altă strategie – de a-i trimite înapoi, plătindu -i!

Pag. 51
BIBLIOGRAFIE
1. Prezentarea Germaniei pe site -ul https://europa.eu , https://europa.eu/european –
union/about -eu/countries/member -countries/germany_ro
2. Andreea Romanovschi , “Alegerile din Germania. Angela Merkel se îndreaptă spre un al
patrulea mandat” , ediția on line adevarul.ro – 24.09.2017
3. https://adevarul.ro /internațional/europa/alegerile -germania -angela -merkel -indreaptă –
patrulea -mandat 1_59c68e255ab6550cb8757fe5/index.html
4. Christina Vuleta , “Power Women 2018” – 04.12.2018 în ediția online a revistei Forbes:
https://www.forbes.com/lists/power -women/#26a2323b5a95
5. “Dosar | Angela Merkel și Germania: leade rship versus dominație”,reportaj -digi24.ro ,
23.09.2015, https://www.digi24.ro /special/reportaje/reportaj/dosar -angela -merkel -și-
germania -leadership -versus -dominație -441142
6. „Angela Merkel, susținută de pragmatism și nor malitate, se îndreaptă cu pași siguri spre
al patrulea mandat de cancelar” ,articol -https://blacknews.ro , 20.09.2017
7. Alic Mîrza, “ Angela Merkel: Refugiații sunt "o șansă" pentru Germania” , articol –
https://www.agerpres.ro , 31.12.2015, https://www.agerpres.ro/externe/2015/12/31/angela –
merkel -refugiații -sunt-o-șansă -pentru -germania -07-17-51
8. aktual24.ro , 31.12.2015 pe https://www.aktual24.ro/merkel -mesaj -de-anul-nou-refugiatii –
reprezinta -o-sansa -pentru -germania/
9. Declarația Universală a Drepturilor Omului -adoptată de Adunarea Generală a Organ izației
Națiunilor Unite la 10 Septembrie 1948, art.13
10. Carmen Tudorache,(Doctorand Academia de Studii Economice București), „Evoluția
fenomenului migrației în Europa” ,
11. www.store.ectap.ro/articole/211
12. Aura Socol , “Imigranții, o provocare și o oportunitate în același timp pentru Europa ”,
http://www.contributors.ro /wp-content/uploads/2010/08/logo.jpg, 24.09. 2015
13. Georgescu Laurențiu Nicolae, “Egalitatea de șanse în contextul circulației forței de
muncă” , (proiect de cercetare), “Impactul cultural și economic al migrației” ,
http://www.cesindcultura.acad.ro/images/sesiune26iunie/Interventii%20cercetatori%20pos
tdoc_26%20iunie%202015/Georgescu%20Laurentiu.pdf , iunie 2015
14. Laurențiu Nicolae C. GEORGESCU, „Impactul cultural și economic al migrației” ,
(proiect) "Cultura română și modele culturale europene cercetare, sincronizare,
durabilitate",2007 -2013, http://www.cesindcultura.acad.ro
15. Matthias Jobelius | Victoria Stoiciu, Mitul „turismului social” , “Migrația cetățenilor
români către German ia și alte state membre ale UE”,
http://www.fes.ro/media/2014_news/Perspective_Migratie_Ro.pdf , Ianuarie 2014
16. Friedrich Ebert Foundation, “Mitul „turismului social”,
http://www.fes.ro/media/2014_news/Perspective_Migratie_Ro , 01.01.2014
17. “Comunitățile de români din Germania sunt foarte puternice…”,
https://ziarulromanesc.de , 20.10.2016
18. “Turcii din Germania” , https://ro.wikipedia.org/wiki/Turcii din Germania
19. Elena Postelnicu, "Peste patru milioane de emigranți italieni în lume", www.romania –
actualitati.ro , 9 Aprilie 2013
20. Elena P ostelnicu, " Italienii caută o viață mai bună în Marea Britanie și Germania",
www.romania -actualitati.ro , 11.11.2014
21. Viorela Marin , “ "Refugiat" sau "imigrant", cum este corect? – punctul de vedere al
Agenției pentru refugiați a ONU”, HotNews.ro, https://www.hotnews.ro/stiri –

Pag. 52
international -20386893 -refugiat -sau-imigrant -cum-este-corect -punctul -vedere -agentiei –
pentru -refugiati -onu.htm , 29.08.2015
22. Laura Stefănuț , „9 răspunsuri care te ajută să înțelegi criza refugiaților”,
www.romaniacurata.ro ,/9-raspunsuri -care-te-ajută -să-înțelegi -criza -refugiaților,
08.09.2015
23. ALEXANDRAA RIZEA , „21% din populația Germaniei e formată din imigranți. 4,7
milioane di ntre ei sunt de religie musulmană” , https://www.activenews.ro ,11.01.2017
24. Istvan Deak , “8,2 milioane: Numărul străinilor din Germania a atins un nivel -record.
Câți români trăiesc acum visul Germania” , https://jurnalul.antena3.ro , 17.03.2015
25. “Italienii emigrează din nou în masă: peste jumătate de milion în Germania”,
https://www.gazetaromaneasca.com, 09. 01.2014
26. Ionuț Țene, ”De ce Angela Merkel vrea să transforme Germania În tabără pentru refugiați
și luptătorii statului Islamic” , http://www.napocanews.ro , 06.09.2015
27. “Germania dă o lege pentru imigranți: sunt ajutați s ă se integreze, pedepsiți dacă nu
muncesc” , www.ziare.com › invazie imigranți, 25.05.2016
28. “Dosar | Angela Merkel și Germania: leadership versus dominație “ ,
https://www.digi24.ro, 23.09.2015
29. „Ziua în care se decide destinul Angelei Merkel. Ult imatum pentru cancelarul german”,
www.stirileprotv.ro, 18.06.2018
30. Bogdan Cojocaru , “De ce Germania este atât de generoasă cu refugiații”, Ziarul
Financiarul, https://www.zf.ro , 09.09.2015
31. “Mărturia unui tânăr sirian șochează. Cine sunt cu adevărat refugiații și ce vor ei de fapt
(VIDEO)” , miscareaderezistenta.ro, 25.09.2015 pe site -ul
32. Kay-Alexander Scholz/Ovidiu Suciu, “Cum decurge procedura acordării de azil în
Germania”, www.dw.com , 29.04.2015
33. “Guvernul german a DECIS: Cum își pot pierde refugiații dreptul de ȘEDERE” , AK24 ,
24.03.2016
34. “80% dintre refugiați nu au vreo calificare profesională sau sunt analfabeți ”, ziarul de Iași,
22.01.2016
35. Cătălina Miha i, “De ce vin tocmai acum atât de mulți refugiați din Irak și Siria?” ,
https://www.euractiv.ro , EurActiv.ro , 12.09.2015
36. „EEAG -2017 -Capitolul -4-Imigrația -șicriza -refugiaților.pdf ”
37. „Pest e un milion de refugiați au intrat în Europa în 2015. Câ ți dintre ei au murit pe drum:
Migrația trebuie să fie legală” , televiziune PRO TV , 22.12.2015
38. S.T., „Catastrofă în Marea Mediterană. Peste 7.000 de migranți și refugiați au murit sau au
dispărut de la începutul anului“ , www.antena3.ro, 16.12.2016
39. Florin Zanfiu , “Situația refugiaților în 2017. Clasamentul țărilor UE care au primit
migranți anul trecut. Pe ce loc se află România, după ce a acordat azil pentru 655 sirieni” ,
22.04.2018
40. “Germania a returnat în 2018 mai mulți refugiați către alte state UE decât a primit” ,
www.antena3.ro, 21.01.2019
41. Românii Din Diasporă , “Mărturia INCREDIBILĂ a unei românce care lucrează cu
refugia ții”,Nașul.tv, 09.09. 2015
42. Sonia Eugenia Fulop , “Realitatea ASCUNSĂ despre IMIGRANȚI: Epidemie de VIOLURI
în Germania”, https://jurnalulbucurestiului.ro, 02.01.2017
43. „Zilnic au loc VIOLENȚE împotriva femeilor în taberele de refugiați”, AK24 , 28.09.2015
44. “Suntem cel mai mare bordel din Munchen. De frică, femeile dorm în haine de stradă”.
Mărturii din taberele de refugiați” , Știrile protv, 08.06.2016
45. Denisa Miron, (Colaborator ),“NEBUNIE în Germania: Val de violuri comise de
imigranți”, https://www.stiripesurse.ro , 30/09/2015

Pag. 53
46. Raluca Oprea , “Realitate ascunsă a CRIZEI IMIGRANȚILOR – Epidemie de VIOLURI în
Germania | „Este cel mai mare bordel din Munchen” , www.nașul.tv, 22.09.2015

47. Reiner Wehause, Norbert Wallet, Jurgen Bock, Daniel Grafe, Christopher
Ziedler(redactori colaboratori), Nurtingen Zeitung, ziarul regional din Nurtingen, zona
Stuttgarte – Badem Wunterberg, Germania de Sud , (ediții între 2014 -2019)
48. MEDIAFAX , “Ministru l german de Externe: Imigranții români, printre cei mai bine
integrați. Germania profită “, 09.03.2015
49. Sergiu Rusu(Munchen), "Românii nu sunt doar cei din știrile negative din presa germană.
Suntem peste 500.000 în toat ă Germania", https://ziarulromanesc.de , 09.10.2017
50. Cristian Gheorghe , “Germania, SUFOCATĂ de numărul mare de turci care solicită
azil”, https ://www.stiripesurse.ro , 18.11.2016
51. Dani Rockhoff , “Lovitură de grație dată Mafiei italienești din Germania”, HotNews.ro,
09.01.2018
52. MEDIAFAX , “Germania se confruntă cu o problemă neașteptată: Ce -o să facă cu atâția
albanezi? ”, www.ziare.com , 02.07.2015

Pag. 54

DECLARAȚIE

Prin prezenta declar că lucrarea de licență cu titlul “Reflectarea minori tăților în presa
germană (2014 -2019)” este scrisă de mine și nu a mai fost prezentată niciodată la o altă facultate
sau instituție de învățământ superior din țară sau străinătate. De asemenea, declar că toate sursele
utilizate, inclusiv cele de pe Interne t, sunt indicate în lucrare, cu respectarea regulilor de evitare a
plagiatului:
– toate fragmentele de text reproduse exact, chiar și în traducere proprie din altă limbă,
sunt scrise între ghilimele și dețin referința precisă a sursei;
– reformularea în cuv inte proprii a textelor scrise de către alți autori deține referința
precisă;
– rezumarea ideilor altor autori deține referința precisă la textul original.

Iași, 28.01.2019

Absolvent : Radu Simona
________________________