Revitalizarea Turismului Valcean

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL I: RESURSELE TURISTICE ALE JUDEȚULUI VÂLCEA

Resursele turistice naturale………………………………………………………. 4

Resursele turistice antropice…………………………………………………….. 16

CAPITOLUL II: BAZA TEHNICO-MATERIALÃ – COMPONENTÃ IMPORTANTÃ A TURISMULUI VÂLCEAN

2.1 Capacitatea de cazare turistică…………………………………………………. 25

2.2 Baza de alimentație publică………………………………………………………. 37

2.3 Baza de tratament balnear……………………………………………………….. 40

2.4 Structuri turistice cu funcțiuni de agrement……………………………… 46

CAPITOLUL III: ANALIZA PRINCIPALILOR INDICATORI AI ACTIVITÃȚII TURISTICE

3.1 Indicatorii cererii turistice………………………………………………………… 52

3.2 Indicatorii ofertei turistice………………………………………………………… 63

3.3 Indicatorii efectelor economice………………………………………………….. 68

CAPITOLUL IV: POSIBILITÃȚI DE REVITALIZARE A TURISMULUI VÂLCEAN

4.1 Strategii de dezvoltare a turismului vâlcean……………………………….. 72

4.2 Zonele de intervenție pentru turismul vâlcean……………………………. 75

4.3 Promovarea turismului vâlcean pe piața națională și internațională prin ATV…………………………………………………………………………………………….. 79

4.4 Posibilițăti de revitalizare a agroturismului………………………………… 82

CONCLUZII……………………………………………………………………………………….. 88

BIBLIOGARFIE…………………………………………………………………………………. 90

=== 1 ===

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL I: RESURSELE TURISTICE ALE JUDEȚULUI VÂLCEA

Resursele turistice naturale………………………………………………………. 4

Resursele turistice antropice…………………………………………………….. 16

CAPITOLUL II: BAZA TEHNICO-MATERIALÃ – COMPONENTÃ IMPORTANTÃ A TURISMULUI VÂLCEAN

2.1 Capacitatea de cazare turistică…………………………………………………. 25

2.2 Baza de alimentație publică………………………………………………………. 37

2.3 Baza de tratament balnear……………………………………………………….. 40

2.4 Structuri turistice cu funcțiuni de agrement……………………………… 46

CAPITOLUL III: ANALIZA PRINCIPALILOR INDICATORI AI ACTIVITÃȚII TURISTICE

3.1 Indicatorii cererii turistice………………………………………………………… 52

3.2 Indicatorii ofertei turistice………………………………………………………… 63

3.3 Indicatorii efectelor economice………………………………………………….. 68

CAPITOLUL IV: POSIBILITÃȚI DE REVITALIZARE A TURISMULUI VÂLCEAN

4.1 Strategii de dezvoltare a turismului vâlcean……………………………….. 72

4.2 Zonele de intervenție pentru turismul vâlcean……………………………. 75

4.3 Promovarea turismului vâlcean pe piața națională și internațională prin ATV…………………………………………………………………………………………….. 79

4.4 Posibilițăti de revitalizare a agroturismului………………………………… 82

CONCLUZII……………………………………………………………………………………….. 88

BIBLIOGARFIE…………………………………………………………………………………. 90

INTRODUCERE

Activitatea turistică reprezintă, în general, un proces extrem de complex cu implicații deosebite la nivel socio-economic, care nu se poate dezvolta decât pe măsura diversificării aspectelor sale și includerii în sfera sa a unor noi obiective și teorii. Cu alte cuvinte, este vorba despre o activitate legat strâns de particularitățile geografice ale diferitelor regiuni, predominarea uneia sau alteia determinând specificul turismului, a modului în care se practică și se valorifică acesta.

Caracterizat printr-un caracter național specific, pline de farmec și pitorești așa se dezvăluie plaiurile vâlcene turistului abia sosit în acest ținut cu munți și ape, păduri și izvoare, dealuri și văi de o neasemuită frumusețe.

Râmnicu Vâlcea se bucură de existența pe teritoriul județului a unui potențial de mare însemnătate pentru turism, prin a cărei valorificare sunt favorizate, în dezvoltarea lor, cele mai variate forme de turism: de la turismul de odihnă și tratament balnear, la vânătoare și pescuit sportiv, de la sporturi de iarnă la turismul estival etc.

Problema dezvoltării sectorului turistic în anumite zone ale județului, nu vizează dezvoltarea unui sector necunoscut, ci transformarea unui sector existent și relativ modern, ce depinde însă foarte mult de posibilitățile de evoluție ale structurilor de primire, de resursele umane specializate, de luarea în considerație a problemelor de mediu, precum și de promovarea ofertei turistice autohtone, în țară și în străinătate.

Din dignoza turismului românesc rezultă însă necesitatea obiectivă a adoptării unui set minimal de măsuri care să conducă la transformarea radicală a acestui important domeniu de activitate, avându-se în vedere rolul deosebit pe care îl poate avea atât în cadrul economiei naționale, cât și în satisfacerea unor trebuințe ale oamenilor, în creșterea calității vieții.

CAPITOLUL I

RESURSELE TURISTICE ALE JUDEȚULUI VÂLCEA

În funcție de particularitățile lor genetice resursele turistice își grupează obiectivele în două mari categorii:

* resusele turistice naturale

* resursele turistice antropice

Resursele turistice naturale reprezintă oferta turistică primară și cuprinde totalitatea resurselor turistice puse la dispoziție de cadul natural al unui spațiu: climă, resurse hidrografice, relief, resurse biogeografice.

Resursele turistice antropice au rol recreativ, având o mare complexitate: obiectivele istorice, obiectivele turistice religioase, obiectivele turistice culturale, obiectivele economice cu funcțiune turistică, monumente de artă și arhitectură, resursele turistice de natură etnografică, obiectele turistice propriu-zise și nu în ultimul rând activitățile umane cu funcțiune turistică.

1.1 Resursele turistice naturale

Resursele turistice naturale ale unei zone turistice, reprezintă un avantaj sau un dezavantaj, în funcție de bogăția naturală a zonei luată în calcul, datorită căruia o zonă sau o țară poate prospera din punct de vedere economic.

Resursele turistice ale reliefului

Relieful constituie principalul factor de atracție turistică. Potențialul turistic al reliefului are o structură complexă, el fiind dependent de parametrii diverselor variabile ale sistemului geomorfologic (relieful vulcanic, relieful structurilor cutate, relieful fluviatil, relieful marin, relieful carstic, relieful glaciar etc.)

Importanța reliefului pentru turism este evidențiată în primul rând de numărul apreciabil al formelor care pot prezenta atracții pentru turiști. Este vorba despre versanți, creste, pasuri, trecători,chei, cratere și conuri vulcanice, peșteri etc.

Formele majore de relief sunt dispuse sub forma unui imens amfitreatru orientat nord-sud, spintecat longitudinal de Culoarul Oltului, importantă și străveche arteră de comunicație între centrul și sudul țării.

Partea nordică a județului este dominată de munți aparținând celor două mari grupe ale Carpaților Meridionali: grupa Munților Făgăraș și grupa Munților Parâng. Aici se întâlnește și altitudinea maximă de pe teritoriul județului Vâlcea:

Vârful Ciortea (2.426 m ) din Munții Făgăraș. Între cele două mari grupe montane se interpun depresiunea Loviștei și defileul Oltului.

Spre sud urmează o treaptă mai coborâtă de dealuri subcarpatice, care mulează ca un brâu Munții Cozia și Parâng.

Dealurile piemontane sunt reprezentative pentru cea mai mare parte a județului. Ele sunt caracterizate prin culmi prelungi, lin înclinate spre direcția nord-sud. Cea mai importantă formă de relief o reprezintă Valea Oltului, ce se impune printr-un defileu pitoresc sculptat între Munții Făgăraș și Parâng.

Munții

Zona montană (anexa nr.1), reprezentând 1/3 din suprafața județului (circa 35%), oferă atracții formidabile: chei, cascade, peșteri, peste 80 de trasee marcate și întreținute, posibilitatea practicării alpinismului, schiului, pescuitului și vânătorii sportive.

Munții Făgăraș

Pe teritoriul județului Vâlcea Munții Făgăraș se desfășoară între valea Oltului și valea Topologului și cuprind două sectoare: Munții Făgăraș propriu-ziși și Munții Cozia.

Munții Făgăraș (foto nr. 1) mărginesc Țara Loviștei către nord, fiind cuprinși între Șaua Scara (la est) și Valea Oltului (la vest), pe o lungime de aproape 20 km.

MUNȚII FĂGĂRAȘ

Foto nr.1

Sursa: www.valcea-turism.ro

Județului Vâlcea îi aparține versantul sudic al sectorului amintit, din care se detașează Culmea Ciortea, spectaculoasă, greu accesibilă, dar prezentând un potențial turistic de excepție reprezentat prin pereți înalți și abrupți, forme de relief glaciar din care se detașează circurile glaciare ale Budislavului și Grohotișului.

Menționăm de asemenea prezența reliefului carstic alpin, datorat dizolvării calcarelor cristaline, mai rar prezent în munții din țara noastră, mai ales la o asemenea altitudine. Astfel, în căldarea glaciară în care se află lacul glaciar Budislavu, speologii amatori au identificat mai multe peșteri situate la peste 2000 m. Este vorba despre Peștera de la lacul Budislavu, situată la 2040 m.

Munții Cozia (foto nr. 2) separați de culmea Făgărașului prin culoarul

sedimentar al Loviștei, versantul nordic, extrem de abrupt. Spre sud Cozia domină depresiunea submontană Jiblea, iar spre vest defileul Oltului.

MUNȚII COZIA

Foto nr. 2

Sursa: www.valcea-turism.ro

Aspectul general este cel al unui con care prezintă pe toate părțile versanți abrupți, greu accesibili, fragmentați de văi înguste, impracticabile, cu sectoare de defilee pitorești, cascade și săritori greu de străbătut.

Altitudinal Munții Cozia se încadrează în grupa munților mijlocii, 20%, respectiv 100 km reprezentând înălțimile de peste 1.000 m. În afara vârfului Cozia (1.668 m), mai menționăm vârfurile Omul (1.558 m), Ciuha Mică (1.629 m) Durducul (1.568 m) și Bulzul (1.560 m), aflate în general la distanțe mici și ușor de atins de către turiști.

Depresiunea Loviștei este situată pe valea Oltului, între Munții

Făgăraș (la est) și Munții Lotrului și Căpățânii (la vest), unde pătrunde sub forma unui culoar drenat pe Valea Lotrului.

Munții Parâng

Cel de-al doilea sector montan al județului Vâlcea este reprezentat de munți care geografic se încadrează în grupa Parângului din care fac parte Munții Parâng, Munții Căpățânii și Munții Lotrului.

Munții Parâng (foto nr. 3), pe teritoriul județului Vâlcea, cuprind două sectoare.

Este vorba de culmea vestică ce reprezintă cumpăna de ape dintre Lotru și Jieț, iar al doilea sector, cel sudic, face legătura peste Curmătura Oltețului cu Munții Căpățânii.

MUNȚII PARÂNG

Foto nr. 3

Sursa: www.valcea-turism.ro

Dintre vârfurile cele mai importante menționăm Mohorul (2.337 m), Păpușa (2.136 m), Galbenu (2.137 m), Micaia (2.170 m).

Munții Latoriței sunt munții cuprinși între Valea Lotrului și Valea

Latoriței. Încadrați între Lotru și afluentul acestuia Latorița, această unitate montană se detașează net de munții situați în apropiere, singura legătură directă fiind partea de vest la contactul cu Munții Parâng.

Munții Căpățânii sunt situați între văile Lotrului și Latoriței (la nord)

și Subcarpații Vâlcii (la sud). Acești munți prezintă cea mai complexă structură dintre toți munții grupei Parâng, ceea ce le conferă și un grad de atractivitate ridicat. Dintre culmile sudice se detașează prin pitorecul și spectaculozitatea peisajului Munții Buila-Vânturarița, care din punctul de vedere al exocarstului, prezintă o interesantă simetrie morfotectonică, respectiv câte două perechi de chei atât la extremitatea nord-estică (Cheile Cheii și Olăneștilor), cât și la cea sud-vestică (Cheile Bistriței și Costeștilor).

Munții Lotrului sunt situați între Valea Sadului (la nord) și Valea

Lotrului (la sud). Culmea principală se menține la 1.700-1.800 m, fiind dominată de câteva vârfuri: Sterpu (2.142 m), Voineșița (1.848 m), Șteflești (2.242 m), Balindru Mare (2.209 m).

1.1.2 Potențialul climato-turistic

Clima constituie pentru turism o condiție a desfășurării vieții umane, resursă în procesul recreerii și tratamentelor balneoclimaterice, mediu favorabil sau restrictiv în desfășurarea turismului. Cu cât aceste aspecte sunt mai frumos îmbinate în teritoriu, cu atât crește valoarea potențialului climatic pentru turism.

Clima județului Vâlcea este temperat-continentală, caracterizată prin ierni lungi și friguroase și veri scurte, mai umedă în zonele înalte și cu temperaturi mai ridicate și precipitații mai reduse în zonele joase.

În ultimii ani, în județul Vâlcea s-a înregistrat temperatura minimă absolută de -32,2º C ( Obîrșia Lotrului – 17.02.1993) și cea maximă absolută de 41ºC( Bălcești -04.07.2000). Regimul anual al precipitațiilor variază între 600 și 1.200 mm.

Regimul climatic aparține în proporție de circa 65% ținutului cu climă de dealuri și podiș, circa 33% ținutului cu climă de munte și 2% ținutului cu climă de câmpie.

Valorile temperaturii medii anuale înregistreză o scădere de la sud la nord, în funcție de etajarea reliefului, variind între 10,4ºC în Lunca Oltului, la Drăgășani, 9ºC în regiunea subcarptică și sub -2ºC pe crestele înalte ale munților.

În Depresiunea Loviștei, temperatura medie anuală este de -6,8ºC, cu mult mai ridicată față de alte asemenea depresiuni.

Regimul precipitațiilor

La altitudini de peste 2.000 m, cantitatea medie anuală de precipitații depășește 1.200 mm, valorile scăzând odată cu altitudinea, respectiv între 800 – 1000 mm în munții mici și mijlocii, 600 – 800 în dealurile subcarpatice și între 500 – 600 mm în zona piemontană.

Resursele turistice biogeografice

Natura județului Vâlcea reprezintă prin așezare și varietatea elementelor un loc de o deosebită valoare naturală, științifică și practică și, în același timp, o atracție deosebită din punct de vedere turistic. Prezența în peisajul vâlcean a unor numeroase specii floristice și faunistice rare, conferă acestor locuri un plus de frumusețe. Legătura strânsă dintre vegetație și lumea animală se regăsește și se reflectă și în planul recreativ, datorită posibilităților de diversificare a formelor de practicare a turismului.

Flora contribuie în forme extrem de variate, alături de relief și climă, la susținerea patrimoniului turistic.

Dintre plantele ocrotite pe teritoriul județului Vâlcea amintim: zada în Munții Latoriței și Lotrului, iar în Târnov urcă chiar până la 1.800 m, chiar dacă preferă altitudini mai joase, zâmbrul în Munții Căpățânii, Lotrului, bazinul râului Lotru, bulbucii de munte în Munții Căpățânii, Valea Lotrului, mai ales în Buila-Vânturarița între Vioreanu și Ștevioara, iedera albă sau liliacul alb de munte pe Munții Cozia.

Tisa (foto nr. 4)- răspândită în culmea Buila-Vânturarița, pe valea râului Cheia.

TISA

Foto nr. 4

Sursa: www.infoturism.ro

Floarea de colț (foto nr. 5) crește pe Munții Cozia, pe conglomeratele din Valea Doabrei (la cea mai joasă altitudine din țară 400 m), pe stâncăriile Năruțului, Buila-Vânturarița (unde se întâlnesc cele mai frumoase și mai numeroase exemplare- în zona Cheilor Cheii, Sălcet etc), Claia Strâmbă, Pila Boldanului, Târnovul.

FLOAREA DE COLȚ

Foto nr. 5

Sursa: www.infoturism.ro

Laleaua pestriță (foto nr. 6) pe Munții Cozia se întâlnește foarte rar, iar în Buila-Vânturarița cu totul excepțional, ghimpele în pădurile de stejar din sudul județului de pe dealurile Dobrușa, Mămulețul Răcoasa, Sâlea din împrejurimile satului Fumureni.

LALEAUA PESTRIȚĂ

Foto nr.6

Sursa: www.infoturism.ro

Fauna este elementul cel mai mobil dintre tote elementele mediului natural, fapt ce influențează modul de integrare în grupa atracțiilor turistice și a exploatării propriu-zise. Participarea faunei la eficiența turistică se realizează în cea mai mare parte prin două activități recreative: vânătoarea și pescuitul.

Printre animalele ocrotite se numară: capra neagră (foto nr. 7), o specie extrem de valoroasă al cărui număr a crescut considerabil după 1970, se întâlnește pe culmile înalte ale Munților Făgăraș, Lotrului, Căpățânii. Râsul în întreaga zonă montană, acvila de munte în zona pajiștilor alpine, cocoșul de munte (foto nr. 8) în pădurile de conifere din munți.

CAPRA NEAGRÃ COCOȘUL DE MUNTE

Foto nr. 7 Foto nr. 8

Sursa: www.infoturism.ro

Caracteristicile florei și faunei și frumusețile peisagistice de pe Munții Cozia au determinat Comisia Monumentelor Naturii împreună cu organele județene să înființeze aici un Parc Național în suprafață de circa 5.000 ha, din care zona științifică cuprinde aproape 4.500 ha (anexa nr. 2)

În afara plantelor și animalelor care au fost puse sub ocrotire, remarcăm și cîteva rezervații geologice: șiroirile și piramidele de pământ de pe Valea Stăncioiului, comuna Goranu, șiroirile de pe măgura Slătioarei în zona văii Cerna, comuna Slătioara.

Comisia județeană pentru ocrotirea monumentelor naturii a luat în evidență și microrelieful de eroziune creat în tuful dacitic în punctul „La Evantai” de la Ocnele Mari, marmitele de pe Valea Jiblei de la Călimănești.

Resursele turistice hidrografice

Rețeaua hidrografică este foarte bogată, distribuită uniform pe toată suprafața județului.

Remarcabil este potențialul hidroenergetic al Oltului și al afluentului acestuia Lotru, potențial pus în valoare de construirea unui număr mare de hidrocentrale: 12 pe Olt și 3 pe Lotru. Aceste amenajări, cu caracter pozitiv, au dus la apariția unor obiective turistice și ca atare la diversificarea formelor de turism.

Întreaga rețea hidrografică a județului Vâlcea este tributară Oltului, unul dintre cele mai mari râuri din România, acesta străbătând de la nord la sud toate unitățile majore de relief, intrând în județ la localitatea Râul Vadului (comuna Câineni), ieșind la Tighina (comuna Voicești), după un parcurs aproape rectiliniu de 130 km.

Inundațiile se întâlneau uneori și pe Olt, mai ales în perioadele în care creșterea bruscă a temperaturilor determinau topirea rapidă a zăpezilor. Sunt cunoscute inundațiile din anii 1970 și 1975, inundații care au afectat și Oltul.

Cea mai mare viitură din sectorul vâlcean al Oltului s-a produs în luna iunie a anului 1948, debitul ajungând la 2.580 mc/s.

Pe lângă rețeaua de ape curgătoare, județul Vâlcea dispune și de o serie de lacuri, care se întâlnesc din regiunea muntoasă și până în sudul județului. În afara lacurilor de acumulare, lacurile nu au o suprafață prea mare, dar prezintă o mare diversitate de formare ceea ce conferă o notă aparte peisajului turistic.

Lacurile glaciare

Pe culmile înalte ale Munților Parâng și Făgăraș, acolo unde ghețarii cuaternari au săpat prin eroziune circuri și văi, s-au format numeroase lacuri glaciare.

Prin pitorescul peisajelor și prin complexitatea florei și faunei, lacurile glaciare atrag numeroși turiști, mai ales în sezonul estival.

Munții Parâng, renumiți pentru pădurile de molid – cele mai întinse și compacte din Europa, prezintă și un relief glaciar tipic reprezentat prin numeroase lacuri glaciare. Acestea se află la izvoarele Lotrului și a principalului său afluent Latorița.

Lacul Gâlcescu (foto nr. 9), unul dintre cele mai pitorești din țară, este situat la altitudinea de 1.930 m în căldarea medie a circului glaciar.

LACUL GÂLCESCU

Foto nr. 9

Sursa: www.infoturism.ro

Lacul Iezer, aflat la altitudinea de 1900 m la izvoarele pârâului Iezer, afluent al Lotrului. Lacul Zănoaga Mare este situat la altitudinea de 2.030 m având o adâncime de 1,80 m.

În Munții Făgărașului aparținători județului Vâlcea, chiar dacă altitudinile depășesc 2.000 m sau 2.400 m, morfologia reliefului nu a permis formarea lacurilor. Aici se întâlnește doar un singur lac glaciar, de mici dimensiuni Lacul Budislavu, aflat la circa 2.140 m.

Lacurile sărate

Asemenea lacuri se întânlesc la Ocnele Mari și Ocnița, ele fiind utilizate la tratarea diferitelor boli ale aparatului locomotor.

Lacurile de baraj antropic

Existența lacurilor de acumulare pe Olt mărește semnificativ potențialul turistic al județului prin posibilitatea amenajării unor baze de agrement, așa cum există deja pe lacul de la Rm. Vâlcea, sau a unor baze sportive specializate în sporturi nautice.

Lacul Vidra (foto nr. 10), format în anul 1972, se află la alitudinea de 1.300 m cu o înălțime de 121 m, el reprezentând o inovație în acest domeniu, fiind format din anrocamente (argilă). Existența lacului a permis apariția pe harta județului a unei stațiuni montane cu mare potențial turistic.

LACUL VIDRA

Foto nr. 10

Sursa: www.infoturism.ro

Lacul Mălaia, situat în apropierea localității Mălaia, are rolul de calmare a apelor ce vin pe galeria de debușare a hidrocentralei de la Ciunget. Lacul Brădișor alimentează cu apă Municipiul Rm. Vâlcea și alte localitați, lacul având cea mai mare păstrăvărie din țară.

Lacurile de baraj natural

Asemenea fenomene se întâlnesc pe stânga Oltului, în raza comunelor Dăești, Runcu și Goranu, unele dintre ele putând intra în circuitul turistic fără să fie nevoie de amenajări speciale.

Cascadele

Deoarece atributul spectaculozității este legat de înălțimea căderii, volumul de apă, dar și de acustica generată de presiunea apei, este firesc să includem cascadele la grupa obiectivelor turistice. Fără să aibă cascade de mari dimensiuni, totuși, în zona montană a județului Vâlcea se întânlesc numeroase căderi de apă care pot constitui obiective turistice extrem de atractive.

Dintre acestea amintim: Cascada Urzicii, situată în apropierea Mănăstirii Stănișoara, având circa 20 m înălțime, Cascade „De sub încuietori” (20 m), de pe pârâul Bulzului, Cascada Păteștilor, de pe Valea Păteștilor.

Cascada Lotrișor -artificială- (foto nr.11) de pe pârâul Lotrișor, Cascada „Apa spânzurată” de pe pârâul Turcinu Mare, Cascada de pe pârâul cărbunele (20 m), Cascada de pe Valea Cheia (15 m).

CASCADA LOTRIȘOR

Foto nr. 11

Sursa: www.infoturism.ro

Apele subterane reprezintă indiscutabil una dintre resursele turistice și economice cele mai reprezentative ale județului Vâlcea. Se întâlnesc sub formă de strate acvifere, utilizate frecvent sub formă de izvoare minerale, dar și sub formă de ape de adâncime cu caracter termal.

Prezența lor în zona subcarpatică, varietatea lor, valoarea terapeutică de excepție, au determinat apariția cunoscutelor stațiuni balneo-climaterice.

Izvoarele minerale sulfuroase au fost puse în valoare la Călimănești-Căciulata, Olănești, Govora, dar se mai găsesc și pe Valea Muereasca, la Dobriceni și Bunești.

Principala funcție turistică a apelor termale și termominerale este cea curativă (tratarea prin cură externă a afecțiunilor reumatismale, ale aparatului locomotor, dar se extinde și în exploatarea recreativă).

1.2 Resursele turistice antropice

Spre deosebire de resursele turistice naturale, cele antropice reprezintă o însumare de elemente având funcția principală recreativă, create chiar de către oameni. Calitatea de obiective turistice și-au câștigat-o în timp, ajungând uneori să le depășească pe cele naturale. Principalele atribute recreative au însușirile: vechimea obiectivului, unicitatea, ineditul, dimensiunea, funcția.

Patrimoniul cultural istoric județean care înglobează bunuri mobile și imobile cu valoare deosebită, este o marturie a potențialului creator al oamenilor de pe aceste locuri binecuvântate de Dumnezeu, ale „Olteniei de sub munte” (anexa nr. 3).

1.2.1 Obiectivele turistice istorice

În această categorie este inclusă o gamă variată de construcții și dovezi materiale aparținând mileniilor și secolelor trecute. Principala lor caracteristică este vechimea apreciabilă și apartenența la diferite etape de dezvoltare politică și socială a comunitățiilor care s-au succedat pe teritoriul județului.

Ele se adresează în exclusivitate turismului cultural, de recreere prin recunoaștere, având în același timp și o funcție educativă.

Dintre cetățile dacice amintim: Cetatea dacică de la Buridava, cetățile dacice de la Grădiștea, Roești, Ocnele Mari. De o mare spectaculozitate sunt castrele romane și anume: Castrul Rusidava de la Gragășani, Castrul de la Ionești, Castrul Buridava, Castrul de la Sâmbotin, Castrul Arutela de la Bivolari, Castrele de la Racovița și Copăceni.

1.2.2 Obiectivele turistice religioase

Obiectivele religioase reprezintă o dovadă a faptului că ne-am născut creștini. Spre deosebire de obiectivele istorice care au suferit mult în timpul diferitelor conflicte armate, cele religioase au fost mai bine protejate.

Mulțimea mănăstirilor și schiturilor de pe actualul teritoriu al Episcopiei Râmnicului, se constituie în tot atâtea mărturii ale credinței și evlaviei noastre străbune, asupra istoriei naționale, ca și asupra puterilor creatoare ale poporului român (anexa nr. 4).

Turismul „la mănăstiri” se dezvoltă constant și trebuie să apreciem aici, în mod deosebit, eforturile depuse de Episcopia Râmnicului pentru reconstrucția unor mănăstiri (Bistrița) și pentru reamenajarea altora, unde s-au creat condiții deosebite, atât pentru viața monahală, cât și pentru vizitatori (Hurez, Mănăstirea Dintr-un Lemn, Turnu etc.).

Bisericile din lemn se întâlnesc pe tot teritoriul județului, unele având o vechime de peste 400 de ani, păstrându-se până în zilele noastre nemodificate, altele reconstruite parțial sau total din elemente de zidărie. Dintre bisericile din lemn amintim: Biserica de lemn a familiei Bălcescu (comuna Nicolae Bălcescu), Biserica „Sf. Îngeri” din localitatea Bradu (Ocnele Mari) etc.

Schiturile și chiliile monahale sunt în număr de 16 ce reprezintă importante obiective turistice, marea majoritate fiind situate în zona montană datorită liniștii și adăpostului pe care pădurile de fag și rășinoase le oferă. Dintre cele mai importante schituri sunt: Schitul Iezer aflat în apropierea satului Iezer, Schitul Pahomie situat la poalele Munților Buila-Vânturarița, Schitul Pătrunsa aflat în apropierea comunei Bărbătești, Schitul Ostrov de la Călimănești.

Mănăstirile din județul Vâlcea sunt răspândite în zona subcarpatică și montană. Pe lângă funcția religioasă propriu-zisă, mănăstirile sunt și habitate caracteristice, producătoare de bunuri și atracții turistice.

Mănăstirea Cozia (foto nr. 12) unul dintre cele mai importante monumente de artă religioasă din țară, a fost construită între anii 1387-1388 sub domnia lui Mircea cel Bătrân, al cărui mormânt îl adăpostește.

MĂNĂSTIREA COZIA

Foto nr. 12

Sursa: www.romaniatravel.ro

Dintre alte mănăstiri mai menționăm: Mănăstirea Turnu, construită sub domnia lui Duca Vodă în anul 1776, a adăpostit multe personalități ( exemplu Gala Galaction), ea reprezentând punctul de plecare spre vârful Cozia, Mănăstirea Stânișoara, Mănăstirea Bistrița, vizitată de Alexandru Ioan Cuza, Mănăstirea Arnota, ctitorie a lui Matei Basarab, Mănăstirea Horezu (Hurezi), unul dintre cele mai valoroase monumente de artă feudală din țară, Mănăstirea Govora, un adevărat monument al culturii și spiritualității românești.

Mănăstirea Dintr-un Lemn (foto nr. 13) a cărei legendă l-a inspirat pe Alexandru Odobescu în scrierea nuvelei „Doamna Chiajna”.

MĂNĂSTIREA DINTR-UN LEMN

Foto nr. 13

Sursa: www.romaniatravel.ro

Mănăstirea Surpatele care datorită poziției geografice dar și obiectelor de valoare pe care le adăpostește reprezintă un obiectiv turistic religios atractiv, Mănăstirea Frăsinei zidită între anii 1860-1863 este ctitoria Sf. Calinic, Episcopul Râmnicului.

Catedralele reprezintă edificii religioase menite să satisfacă dezideratele spirituale ale unor colectivități, întregind patrimoniul atractiv antropic. Singura catedrală din județ este Catedrala Episcopală zidită între anii1850-1856 de către Sf. Ierarh Calinic, Episcop al Râmnicului.

Obiectivele turistice culturale

În majoritatea cazurilor, edificiile culturale își păstrează funcția inițială, care prin ea însăși devine o sursă a interesului turistic. Dintre edificiile culturale menționăm:

Teatrele: Teatrul „Anton Pann” , ce continuă tradiția teatrului de amatori, Teatrul Municipal „Ariel”, care și-a câștigat un binemeritat prestigiu pe plan național și internațional.

Filarmonica: Filarmonica „Ion Dumitrescu” înființată în anul 1995 este condusă cu multă pricepere de maestrul Mihai Ștefănescu, director și dirijor de mare valoare.

Muzeele reprezintă grupa de obiective culturale cea mai numeroasă și care se bucură de cea mai mare audiență. Dintre muzeele istorice menționăm Muzeul județean de istorie, înființat în anul 1921, Complexul muzeistic Troian, în curtea căruia a fost ridicat un obelisc dedicat revoluției de la 1848. În cadrul Muzeului de artă se află peste 7000 de piese de artă populară și peste 600 de exemplare reprezentative ale unor artiști români, precum: Nicolae Grigorescu, Ion Țuculescu, Dimitrie Paciurea etc. În domeniul etnografiei la nivel județean specificăm Muzeul de etnografie și artă populară de la Bujoreni, care reușește să sintetizeze tot ceea ce „marele artist anonim vâlcean” a creat de-a lungul secolelor.

Colecțiile de artă dintre cele mai valoroase menționăm: Colecția etnografică de la Irimești (comuna Bălcești), Colecția Theodor Bălășel (comuna Ștefănești), Colecția Dimitrie Anghel (de la Costești), donație a profesorului Alexandru Bălintescu, Expoziția de arheologie Ocnele Mari etc.

Casele memoriale reprezintă edificii cu funcție turistcă de o mare varietate a atracției care pot supune atenției turiștilor informații extrem de importante privind marile personalități politice, culturale, științifice.

Casa memorială „Anton Pann” (foto nr. 14) din centrul orașului care păstrează autenticitatea clădirii vechi.

CASA MEMORIALĂ „ANTON PANN”

Foto nr. 14

Sursa: www.muzee-valcea.ro

Casa memorială „Nicolae Bălcescu” din comuna Nicolae Bălcescu, Casa memorială „Gib Mihăescu” de la Drăgășani.

Bibliotecile reprezintă o concentrare mare de documente scrise, pe diferite suporturi materiale, constituind puncte de atracție prin valoarea fondului de carte, prin vechimea și raritatea unor cărți. Biblioteca județeană, cu noul sediu aflat lângă Muzeul de istorie, dispune de un fond de carte ce depășește 225.000 volume, având și o secție de carte rară și de patrimoniu.

Instituțiile de învâțământ reprezintă adevărate repere ale turismului cultural prin funcția lor de instruire, prin faima personalităților care le-au absolvit și prin originalitatea și arhitectura construcțiilor. Universitatea „Constantin Brâncoveanu” este cea mai valoroasă instituție de învățământ universitar din județ în fruntea căreia se află Prof. univ. dr. Alexandru Puiu, rector și fondatorul universității. Universitatea „Spiru Haret” (Fundația „România de mâine”), Universitatea din Craiova cu filială la Rm. Vâlcea.

Învățământul preuniversitar este reprezentat prin câteva instituții cu valoare arhitecturală deosebită: Colegiul Național „Alexandru Lahovari” construit între anii 1903-1911, Colegiul Național „Mircea cel Bătrân”, care la început a funcționat ca școală comercială, liceu de fete.

Prezența și scopul monumentelor este strâns legată de necesitatea și conservarea memoriei unor personalități marcante și a unor evenimente istorice, culturale, artistice etc.

Statuile și grupurile statuare au ca obiectiv celebrări de personalități și evenimente de excepție, având rolul de a înnobila localitățile în care s-au născut, locurile pe unde au trecut sau spațiul în care s-au petrecut fapte și întâmplări deosebite. Statuia lui Mircea cel Bătrân, realizată din bronz, este una dintre cele mai de seamă lucrări artistice.

Statuia „Independenței” (foto nr. 15) ridicată în memoria eroilor căzuți în Războiul deIndependență din 1877.

STATUIA „ INDEPENDENȚEI”

Foto nr. 15

Sursa: www.valceaturistica.ro

Monumentul „Taberei revoluționare Troian” realizat din calcar cristalin și simbolizează ideea neatârnării.

Plăcile comemorative cu rol important în turismul cultural, dându-i consistență și completându-i obiectivele. Placa comemorativă din fața Palatului de Justiție, închinată eroilor căzuți în revoluția din 1989, Placa memorială din Parcul Zăvoi, dedicată evenimentelor de la 1848, Placa memorială de la Monumentul Independenței, realizată din bronz, cu numele celor care ți-au dat viața pentru independența țării.

Parcurile de recreere și agrement sunt localizate în perimetrele orașelor și au menirea de a oferi locuitorilor sau turiștilor un colț de natură în care aceștia să regăsească atmosfera necesară destinderii și recreerii.

Parcul Zăvoi (foto nr.16) ale carui amenajări datează din 1850 când Domnitorul Barbu Știrbei a hotărât cu prilejul vizitării orașului, să amenajeze un loc „pentru preumblare obștească”.

PARCUL ZĂVOI

Foto nr. 16

Sursa:www.valcea-turistica.ro

Parcul „Mircea cel Bătrân” se află pe locul vechii curți domnești a Domnitorului Mircea cel Bătrân, Dealul Capela, care deși nu este amenajat pentru a fi integrat în categoria parcurilor de recreere, el oferă turiștilor posibilitatea unor plimbări de agrement pe aleile din pădurea de foiase și conifere, aici se află și Motelul Capela cu 98 de locuri de cazare.

Fântânile cu atribuții strict decorative ce reprezintă ospitalitate, noblețe și generozitatea oamenilor. Fântâna lui Filaret este cel mai vechi monument de artă cu caracter laic, a fost construită în anul 1784 de către Episcopul Filaret, Fântâna Turbatului din Parcul Zăvoi, Fântâna de la monumentul lui Constantin Brâncoveanu a fost realizată în fața Primăriei în anul 1913 etc.

Potențialul atractiv de natură antropică mai înglobează și anumite activități și manifestări de scurtă durată, de câteva zile, rareori o săptămână care a contribuie la diversificarea ofertei de ansamblu a unui teritoriu.

Din această grupă fac parte: nedeile, târguriile și expozițiile, hramurile și pelerinajele religioase, festivalurile artistice, competițiile sportive.

Resursele turistice etnografice

Ocupă un loc distinct în cadrul obiectivelor turistice de proveniență antropică, în primul rând prin specificitatea lor, știut fiind că fiecare popor posedă un patrimoniu propiu, spiritual și materializat. Turismul exploatează în special ineditul și originalitatea manifestărilor etnografice, punând la dispoziția vizitatorilor un produs turistic unic.

În județul Vâlcea, fondul turistic etnografic are o răspândire generalizată, caracterizând practic toate zonele, începând din sud până în regiunile montane din partea nordică. Punerea în valoare a acestor resurse impune cu necesitate dezvoltarea turismului organizat din două motive: primul este dat de bogăția și frumesețea folclorului, obiceiurilor și tradițiilor, iar al doilea se referă la peisajul deosebit de pitoresc al zonei subcarpatice și montane.

Promovarea turismului în zonele cu resurse etnografice valoroase ar avea influențe pozitive din punct de vedere economic, mai ales pentru zonele mai izolate cum sunt cele din Țara Loviștei.

=== 2 ===

CAPITOLUL II

BAZA TEHNICO-MATERIALA – COMPONENTA A TURISMULUI VÂLCEAN

2.1 Capacitatea de cazare turistică

Sectorul de cazare sau găzduire constituie o industrie dominantă în istoria călătoriilor deoarece, pe lângă veniturile generale nemijlocite de unitățile hoteliere, acestea atrag și un volum însemnat de locuri de muncă aducându-și un aport important la reducerea șomajului. De asemenea, nici un alt domeniu al industriei turistice nu este mai internaționalizat decât industria de cazare, cunoscut fiind faptul ca marile lanțuri hoteliere nord-americane, europene sau asiatice s-au extins dincolo de propriile lor continente pentru a exploata hoteluri în întreaga lume.

În structura consumului turistic, serviciile oferite de obiectivele de cazare, indiferent de natura funcțiilor lor (permanente sau sezoniere), de tipul lor, de gradul lor de confort sau de forma lor de proprietate, reprezintă un element indispensabil în asigurarea condițiilor pentru un sejur confortabil atât pentru turiștii care sosesc în stațiuni, în formule de vacanță organizate sau semiorganizate, cât și pentru alte categorii de solicitanți (oameni de afaceri), turiști pe cont propriu, pasageri ocazionali etc.

Tendințe în evoluția industriei de cazare

De-a lungul timpului, datorită schimbărilor permanente în evoluția nevoilor sociale și de afaceri, tipurile și stilurile camerelor de hotel s-au dezvoltat și diversificat în conformitate cu preferințele și gusturile clientelei. Interesați în adaptarea condițiilor de cazare la mutațiile permanente ale cerințelor călătorilor, managerii cei mai competenți au reușit să se situeze în fruntea concurenței dezvoltând și testând noi concepte în domeniul modernizării componentelor de cazare.

În acest sens, în prezent s-au devoltat tot mai mult în industria de cazare hotelurile numai cu apartamente (all suite hoteles), în intenția de a fi satisfăcute cât mai fidel nevoile călătorilor care caută un mediu cât mai asemănător condițiilor de acasă din punctul de vedere al spațiului și serviciilor oferite.

În același timp, pe măsură ce tehnologia devine o componentă tot mai importantă a vieții de zi cu zi și călătorii (mai ales în interes de afaceri) vor dori ca această tehnologie să nu lipsească nici din camerele lor de hotel. Astfel, dezvoltările tehnologice pot schimba conceptul fizic și alocarea spațiului în viitor. Vor fi necesare spații pentru calculatoare electronice și de multimedia la fiecare etaj al hotelului, cu deservire completă.

Numărul și dimensiunile sălilor de conferință și amfiteatrele de reuniuni se vor schimba în funcție de cererea musafirilor care vor să participe la diferite întruniri de anvergură.

Ca urmare a înnoirilor tehnologice devine posibilă schimbarea întregii structuri organizatorice și funcționale a hotelului, prin minimalizarea sau chiar eliminarea unor funcții clasice (recepționer-client). Astfel, reprezentanții serviciilor universale pot deservi fiecare client, în mod practic, de la o singură masă de lucru. Întrucât clienții hotelului pot apela la mai multe funcții de deservire în mod direct, prin folosirea facilităților interactive, resursele de personal de deservire pot fi redistribuite către alte activități mai productive care să satisfacă la un nivel superior preferințele și doleanțele turiștilor.

2.1.1 Capacitatea de cazare turistică în stațiunea Călimănești-Căciulata

Baza unităților de cazare este alcătuită din obiective de diferite tipuri, clasificate în două mari grupe: mijloace de cazare hotelieră, din care fac parte hotelurile, ele reprezentând mijlocul de cazare cel mai reprezentativ și, mijloace de cazare extrahotelieră, ce cuprind celelalte unități de cazare particularizate prin condițiile specifice în care oferă serviciul de găzduire.

În stațiunea Călimănești-Căciulata se află cinci mari hoteluri care însumează o capacitate de 2.270 de locuri de cazare (tabelul nr.1):

Tabelul nr. 1 Serviciile principalelor unități hoteliere

Sursa: S.C. Alutus S.A. Rm. Vâlcea

Tabelul nr. 2 Numărul unităților de cazare și capacitatea de cazare

Sursa prelucrată de autor din datele culese

Din punct de vedere al gradului de confort oferit, o vilă de 10 locuri este încadrată la 3 stele, iar 7 structuri de primire turistice cu o capacitate de 1604 locuri sunt încadrate la 2 stele.

Hotelul „Căciulata” (foto nr.17) este o unitate de cazare cu o capacitate de 404 locuri, având categoria două stele. Hotelul a fost dat în funcțiune în anul 1976.

HOTEL „CĂCIULATA”

Foto nr. 17

Sursa:www.marshal.ro

Hotelul „Cozia”, dat în funcțiune în anul 1978 este de categoria două stele și are o capacitate de 400 locuri.

Hotelul „Oltul” este tot de categoria două stele, a fost dat în funcțiune în anul 1980, el însumând o capacitate de 492 locuri de cazare.

Actualul Hotel „Central” (foto nr. 18) este o unitate de cazare de categoria două stele, a fost construit pe locurile vechiului Pavilion balnear, inaugurat în anul 1855 el a fost modernizat în anul 1985, hotelul dispune de o capacitate de cazare de 350 locuri.

HOTEL „CENTRAL”

Foto nr. 18

Sursa: www.marshal.ro

De-a lungul timpului au locuit în acest hotel mari personalități ale culturii românești, ca Mihail Kogălniceanu, Octavian Goga, Nicolae Iorga. Amplasamentul hotelului este central, clădirea aflându-se în mijlocului parcului care constituie locul de promenadă cel mai cunoscut de către turiști și localnici.

În afara acestor unități de cazare, stațiunea mai dispune de numeroase case de odihnă, hanuri și popasuri turistice, care prin capacitatea lor completează numărul de locuri ale stațiunii.

Analiza dinamicii fluxurilor turistice evidențiază o puternică tendință de scădere a numărului de turiști sosiți în stațiune între anii 2002-2003,urmată de o ușoară creștere , mai evidențiată în anul 2004 ( tabelul nr.3):

Tabelul nr. 3 Evoluția numărului de turiști români în perioada 2002-2004

Sursa: SC. Călimănești-Căciulata SA

În privința structurii fluxurilor turistice se constată urmatoarea situație, raportată la același interval de timp (tabelul nr. 4):

Tabelul nr. 4 Evoluția comparativă a numărului de turiști străini și români în intervalul 2002-2004

Sursa:S.C. Calimanesti-Caciulata S.A.

Din datele prezentate mai sus se poate remarca faptul că numărul turiștilor străini sosiți în stațiune este foarte mic, deși este vorba de o stațiune de nivel internațional, care dispune de un potențial turistic de excepție. Dacă cel mai mare număr de turiști se înregistrează în anul 2002 (59.980 dintre care 29.195 români) pe relația internațională cel mai mare număr de turiști străini sosiți în stațiune a fost înregistrat în anul 2004 (817).

Strategia de modernizare care să permită creșterea numărului de turiști români și străini ar putea avea în vedere următoarele aspecte:

Modernizarea clădirilor vechi și sporirea gradului de confort;

Construirea unor dotări turistice noi (în special vile) cu un grad ridicat de confort;

Modernizarea spațiilor de cazare în așa fel încât să dispună de suficiente active clasificate la trei, respectiv patru stele.

2.1.2. Capacitatea de cazare turistică în stațiunea Băile Olănești

În prima carte de balneologie, scrisă în 1937, Băile Olănești era menționată drept localitatea cu cele mai multe izvoare minerale din țară. Stațiunea Băile Olănești este situată într-o depresiune subcarpatică intracolinară, la altitudinea de 450 m, pe valea pârâului Olănești. Este înconjurată de dealuri subcarpatice cu altitudini de peste 500 m , la nord fiind închisă de creasta calcaroasă a Munților Buila-Vânturarița.

Capacitatea de cazare permite primirea unui număr de peste 4.300 de turiști în mai multe hoteluri și pensiuni. Din acest punct de vedere situația se prezintă astfel (tabel nr. 5):

Tabelul nr. 5 Numărul unităților de cazare și capacitatea de cazare

Sursa: prelucrată de autor din datele culese

În privința unităților hoteliere se detașează Hotelul Parâng (două stele), proprietate a „SIND ROMÂNIA” cu o capacitate de cazare de 767 locuri și Hotelul Olănești (două stele) cu 425 locuri, cu numeroase servicii după cum urmează în tabelul nr. 6:

Tabelul nr. 6 Serviciile principalelor unități hoteliere

Sursa prelucrată de autor din datele culese

Hotelul „Olănești” (foto nr. 19) este un hotel de categoria două stele, cu o capacitate de 192 camere, cu 425 locuri.

HOTELUL „OLĂNEȘTI”

Foto nr. 19

Sursa: www. marshal.ro

Servicii aparținând hotelului: restaurant, restaurant-terasă, bar de noapte, bază de tratament, camere cu baie și duș, telefon, frigider, seif, televizor și cablu TV, facilități pentru handicapați, lift, parcare, agenție de turism.

Hotelul „Parâng” (foto nr. 20) este un hotel de categoria două stele, cu o capacitate de 366 de camere, cu 767 locuri.

HOTELUL „PARÂNG”

Foto nr. 20

Sursa: www.marshal.ro

Servicii aparținând hotelului: restaurant, bar, sală de conferințe, bază de tratament, lift, bibliotecă, camere cu baie și duș, telefon, frigider, seif, televizor și cablu TV, bowling, magazin, agenție de turism.

Hotelul „Stogu” este un hotel din categoria celor de două stele și are următoarea structură: 38 de locuri împărțite în 13 camere duble și 3 apartamente cu câte două camere. Camerele sunt dotate cu televizor color, iar apartamentele cu câte două televizoare și frigider.

Hotelul este situat în centrul stațiunii Băile Olănești, la 18 km. de Rm. Vâlcea, pe malul râului Olănești în imediata apropiere de parcul „Mihai Eminescu”.

Hotelul „Suprem” (foto nr. 21) este un hotel cu certificat de clasificare de trei stele, dat în funcțiune în 2003 dispunând de condiții tehnice și de logistică pentru a funcționa în toate sezoanele.

HOTEL „SUPREM”

Foto nr. 21

Sursa: www.marshal.ro

Hotelul are o capacitate de 45 de spații de cazare cu 90 de locuri din care 35 camere duble și 10 apartamente-suita. Spațiile de cazare hotelieră sunt dotate cu: televizor color ( program TV cablu), telefon digital, minibar/frigider, grup sanitar modern, mobilier nou etc. Se asigură apa caldă și rece 24 de ore din 24 și parcare auto gratuit.

Pensiunea „Maria” este o pensiune turistică de categoria două stele fiind situată la intrarea în stațiune pe varianta ce duce la popasul turistic „Comanca”. Această pensiune are o capacitate de 11 camere, din care 7 sunt garsoniere, bucătărie și o terasă dotată cu grătar. Toate camerele sunt dotate cu televizor.

Hotelul „Central” este un hotel clasificat la categoria trei stele, inaugurat în 2005 și amplasat în centrul stațiunii, pe malul drept al râului Olănești. Hotelul dispune de 24 de camere, din care 16 duble, 8 cu pat patrimonial și un apartament cu două camere și living.

Camerele au o arhitectură diferențiată, sunt confortabile, dispunând de dotări noi, moderne , inclusiv aer condiționat, conform standardelor de 3 stele. Cea mai mare parte a camerelor oferă o privire panoramică a stațiunii și a munților care o înconjoară.

Posibilitățile de dezvoltare a industriei de cazare în stațiunea Băile Olănești vizează următoarele obiective:

Modernizarea unităților de cazare, atât a celor mai noi, dar mai ales a celor vechi;

Extinderea cazării la casele particulare, în măsura în care acestea corespund unor cerințe minime obligatorii;

Construirea unui hotel de lux pentru turiștii străini, dar și români, care să prezinte un grad de confort ridicat, în conformitate cu standardele europene, dotat cu bază de tratament, alimentație și de agrement proprie.

2.1.3. Capacitatea de cazare turistică în stațiunea Voineasa

Localitatea Voineasa (foto nr. 22) este așezată între confluențele văilor Voineșița și Mănăileasa cu Lotrul, fiind înconjurată de culmi muntoase cu altitudini de peste 1000 m: Balțuri (1.117 m) spre sud, Dâlmele (1.293 m) la nord, Runculeț-Stâneica (1.465 m) spre vest și Pleașa (1.052 m) la est.

STAȚIUNEA VOINEASA

Foto nr.22

Sursa:www.marshal.ro

Baza de cazare a stațiunii cuprinde:

– 8 hoteluri cu o capacitate de 1612 locuri;

– 2 unități cuprinse în circuitul agroturistic cu 8 locuri;

– 40 de căsuțe la Obârșia Lotrului;

– 12 vile apartament pentru una sau două familii , de categoria 3 stele cu 56 de locuri.

Din capacitatea de cazare și masă de peste 2.000 de locuri pe an, nu se ocupă decât maxim 1000-1500 locuri pe zi, în funcție de sezon.

Hotelul „Lotru” (foto nr. 23) categoria două stele, dispune de 360 locuri în camere cu un pat și două paturi, apartamente și garsoniere, divizate în 173 camere.

HOTEL „LOTRU”

Foto nr.22

Sursa: www.marshal.ro

Acest hotel prezintă următoarele dotări: lift, restaurant, bar de zi, bar de noapte, bază de tratament, săli de conferințe, sală de gimnastică, saună, masaj, curățătorie, magazin, farmacie, seif, teren de sport. Se acceptă cărți de credit și are de asemenea parcare.

Hotelul „Brădișor” (foto nr. 24) – categoria două stele, cu o capacitate de 340 locuri la 179 de camere.

HOTEL „BRĂDIȘOR”

Foto nr. 24

Sursa:www.marshal.ro

Hotelul „Lotrișor” , „Poienița” și „Vidruța” – au categoria o stea dispunând de 884 locuri dispuse în 351 de camere.

Foto nr. 25 Foto nr. 26 Foto nr. 27

Sursa: www.marshal.ro

În cadrul capacității de cazare stațiunea Voineasa trebuie să vizeze creșterea numărului de locuri de cazare prin construirea de vile și pensiuni.

2.2 Baza de alimentație publică

Considerată, din punct de vedere economic și social, drept un stadiu avansat de pregătire a hranei pentru populație, alimentația publică este influențată în evoluția sa, de nivelul de dezvoltare economică, de condițiile de viață și de muncă ale oamenilor, de structura demografică, profilul ocupațional și mentalitatea locuitorilor, dar în mod deosebit, o contribuție importantă la dezvoltarea sa în dinamică și structură revine fenomenului turistic, amplorii, ritmurilor și orientării acestuia.

Privită prin prisma calității sale de componentă a industriei turistice, făcând parte din categoria serviciilor de bază, alimentația publică determină nemijlocit calitatea prestației de ansamblu, influențează conținutul și atractivitatea ofertei turistice cu multiple implicații asupra dimensiunilor și orientării fluxurilor turistice.

Atragerea încrederii clienților

Pe lângă preocupările financiare, o responsabilitate importantă a managementului este de a asigura satisfacerea clientului. Industria restaurantelor este foarte competitivă și clienții au propria opțiune. Când clienții sunt plictisiți sau nemulțumiți, ei preferă alt restaurant.

În ciuda mărimii și complexității restaurantelor moderne, este important pentru manageri să facă eforturi deosebite pentru a-și cunoaște clienții. Aceasta nu este ușor într-un restaurant aglomerat, însă managerii au început să efectueze cercetări de marketing pentru a dezvolta o strategie pentru o cât mai bună înțelegere a clienților. Marile lanțuri de restaurante au departamente de marketing și angajează firme independente de marketing, pentru a le asista în măsurarea reacției clienților la serviciile oferite, calitatea preparatelor, diversiatea meniului, dimensiuniile porțiilor, curățenia, iluminatul și alți factori. Cererea pieței este, de asemnea, folosită pentru măsurarea/evaluarea unor aspecte strategice, cum ar fi ciclul de viață al produselor și eficacitatea publicității.

Loialitatea clienților depinde de asigurarea unei calități reale pentru alimentație, servicii și prețuri aferente, pentru a corespunde dorințelor și preferințelor clienților. Aceasta reprezintă cerința de bază pentru orice restaurant. A lua masa în oraș este mult mai mult decât a mânca pur și simplu. Cu toate că fiecare servește, din când în când masa în oraș din conveniență, servirea mesei la restaurant rămâne o artă și o cale de a cumula experiențe noi în arta culinară și a băuturii și a afla despre alte culturi prin intermediul artei culinare.

2.2.1 Baza de alimentație publică în stațiunea Călimănești-Căciulata

Latură importantă a serviciilor turistice, alimentația publică influențează calitatea prestației turistice în ansamblul ei precum și atractivitatea ofertei turistice, determinând mutații în dinamica și orientarea fluxurilor turistice.

Alimentația publică pentru a fi eficientă trebuie să îndeplinescă următoarele cerințe :

să fie prezentă în toate momentele cheie ale consumului turistic;

să fie prezentă într-o gamă largă de unități, pentru satisfacerea unei game largi de necesități;

să raspundă, în egală măsură, atât turiștilor autohtoni cât și celor străini.

Baza de alimentație publică este asigurată în stațiunea Călimănești-Căciulata de 9 restaurante de categoria I, II și III, la care se mai adaugă baruri, cofetării al căror număr este în creștere de la an la an.

Baza de alimentație publică în stațiunea Băile Olănești

Rețeaua de alimentație publică în această stațiune este asigurată de mai multe restaurante din oraș, dar și din restaurantele principalelor hoteluri: Olănești, Turist, Parâng, Suprem astfel:

Restaurantul „Suprem” este clasificat la categoria I cu o capacitate de 120 locuri. În incinta restaurantului există un salon separat de 20-25 locuri, aerul din restaurantul salonului este purificat cu instalație silențioasă.

Barul de zi „Suprem” clasificat la categoria I are o capacitate de 35 de locuri din care 15 locuri se regăsesc în salonul propriu și 20 de locuri pe terasa alăturată. Barul se află la parterul hotelului „Suprem”.

Restaurantul „Parâng” este un restaurant cu servire a la carte și în regim de dietă. În imediata apropiere a restaurantului se găsește și barul de zi „Parâng”.

Restaurantul „Nina” , din incinta hotelului Nina are o capacitate de 36 de locuri, și o terasă spațioasă în afara restaurantului.

Restaurantul „Central” este situat la parterul hotelului și are o capacitate de 70 de locuri. Restaurantul oferă prin servicii impecabile o diversitate de preparate din bucătăria românească și bucate specifice zonei.

Baza de alimentație publică mai este asigurată de patiseriile din oraș, de o cofetărie și o braserie.

Baza de alimentație publică în stațiunea Voineasa

Unitățile de alimentație publică din stațiunea Voineasa însumează o capacitate de 1.420 locuri, clasificate de Ministerul Turismului la categoria I și a II- a, astfel (tabelul nr. 7):

Tabelul nr. 7 Principalele unități de alimentație publică

Sursa prelucrată de autor din datele culese

Se pregătesc preparate specifice bucătăriei oltenești cum ar fi: ciulama de pui cu mămăliguță, roșiile umplute cu carne sau numai cu orez, tochitura oltenească, cârnăciori oltenești, saramură de pește.

2.3 Baza de tratament balnear

2.3.1 Baza de tratament balnear în stațiunea Călimănești-Căciulata

Baza de tratament reprezintă principalul element al bazei materiale a stațiunii, de mărimea, structura și calitatea ei depinzând nivelul de satisfacere al cerințelor turiștilor.

Funcția terapeutică este asigurată prin procedee de fizioterapie, hidroterapie, balneoterapie, dietoterapie și climatoterapie. Tratamentele balneo-fizioterapeutice sunt asigurate prin 19 cabinete medicale de specialitate, la care se adaugă cabinete de radiologie, stomatologie, ORL, cultură fizică medicală, deservite de medici și profesori de specialitate.

Stațiunea Călimănești-Căciulata are un caracter permanent, deservind în tot cursul anului atât bolnavii sanatorizați cât și ambulatorii, asigurându-se un tratament balnear complex individualizat, în cadrul bazelor de tratament existente.

Stațiunea Călimănești are următoarele baze de tratament:

Hotel „Central”- unde se efectuează următoarele proceduri: băi de sulf, împachetări cu nămol și parafină, masaj uscat, inhalații cu aerosoli, cu sulf sau antibiotice, băi de plante.

La acestea se adaugă proceduri electroterapeutice, ca: băi de lumină generală și parțială, solux alb și albastru, infraroșii, raze ultraviolete, ultrascurte, ultrasunete etc.

În incinta hotelului există și o secție de hidroterapie dotată cu băi de acid carbonic, băi cu bule de aer, masaj-duș etc. În cadrul sălii de cultură fizică medicală dotată cu masă vibratoare pentru masaje se efectuează elongații pentru discopatii lombare și cervicale, gimnastică medicală individuală sau colectivă pentru diferite afecțiuni. La camera specială se fac injecții intramusculare cu apa izvorului 8 Călimănești precum și altele prescrise de medicii curanți.

Camera de gardă cu program permanent asigură asistența medicală în cazurile de urgență fiind dotată cu două autosalvări, în vederea transportării urgențelor grave la Spitalul Județean din Rm. Vâlcea.

La Călimănești se află buvetele izvoarelor nr. 4, 5, 6, 7, 8, 14, pentru cura internă, nr. 9,10, 11, 12, 12 bis și sonda 1005 pentru cura externă (băi).

Stațiunea Căciulata dispune de următoarele baze de tratament:

Hotelul „Vâlcea” – dotat cu instalațiile necesare unor cure complexe. Hotelul posedă și un bazin termal cu apă sulfuroasă precum și o sală de cultură fizică medicală. Un element de mare importanță care contribuie la creșterea complexității ofertei internaționale a stațiunii o constituie și secția de geriatrie de 100 paturi, care funcționează începând din anul 1975 în cadrul hotelului.

Hotelul „Traian” – dispune de o bază de tratament proprie cu secții de hidroterapie, electrofizioterapie, precum și de un bazin termal sulfuros cu suprafața cea mai mare din localitate. Camera de gardă a sectorului Căciulata funcționează în incinta acestui complex.

Sanatoriul „1 Mai” – profilat pe tratarea silicozei cuprinde o secție de electroterapie în special aerosoli, care se efectuează cu soluții medicamentoase.

Ștrandul termal în aer liber – alimentat de la sonda 1004 cu program de funcționare în sezonul cald, sub supraveghere medicală. Aici turiștii de orice vârstă pot efectua bolioterapie și kinoterapie funcțională profilactică.

În stațiunea Căciulata se află buvetele izvoarelor 1 și 2 folosite în cura internă, precum și sondele 1003 și 1004 ale căror ape termale sunt utilizate în cura externă.

Microstațiunea Cozia dispune de o bază de tratament balnear care a fost dată în folosință în anul 1976 pentru bolnavii sanatorizați în hotelurile „Căciulata”, „Cozia” și „Oltul”.

Baza dispune de apă termală sulfuroasă, instalații pentru băi de sulf, băi de plante, băi de bule, împachetări cu nămol și parafină, masaj uscat și umed, aerosoli, ultrasunete, o sală modernă de cultură fizică medicală.

În cadrul hotelului „Căciulata” funcționaeză o secție de geriatrie, filiala Institutului Național de Gerontologie și Geriatrie București.

Baza de tratament, cea mai modernă din țară, este amplasată în cele trei hoteluri amintite, cu acces din interior către sălile de tratamente (foto nr. 28).

BAZĂ DE TRATAMENT

Foto nr. 28

Sursa:www. romturism.ro

Tot în cadrul bazei există o secție de nămoloterapie precum și un cabinet pentru tratamente cosmetico-medicale, asemănătoare multor baze de tratament din străinătate. Pentru a se evita deplasarea bolnavilor în afara bazei au fost montate buvete cu apă minerală în incinta bazei de tratament.

Strategia de modernizare care să permită creșterea numărului de turiști români și străini ar putea avea în vedere următoarele trei aspecte:

investiții puternice pentru achiziționarea de aparatură medicală performantă de ultimă oră;

descoperirea și punerea în valoare a noi surse de ape minerale;

funcționarea în cele mai bune condiții a instalațiilor de furnizare a apei geotermale și extinderea utilizării acesteia.

Baza de tratament balnear în stațiunea Băile Olănești

Stațiune situată la poalele munților Carpați la 20 km nord-vest de Râmnicu Vâlcea, este singurul loc din țară unde se efectuează tratament pentru desensibilizarea organismului la bolnavi cu diverse afecțiuni alergice, prin injecții cu apă minerală izotonă; de asemenea apele minerale bogate în substanțe multiple fac adevărate minuni în tratarea unui spectru larg de afecțiuni în cura internă și externă, ale tubului digestiv, rinichilor și căilor urinare, boli de nutriție, afecțiuni ale pielii, ale sistemului nervos periferic, ale bolilor profesionale.

Calitatea curativă a apelor cu o mineralizare de 3-18 g/l rivalizează cu cele ale unor stațiuni de peste hotare, ca: Hall Weissbaden, Aix-Chapelle, Aix les Bains, Baden- Baden sau Karlovy-Vary.

Apele minerale de la Olănești au fost analizate din punct de vedere chimic încă din anul 1830.

În anul 1873 au fost medaliate cu aur la Expoziția Internațională de la Viena.

În urma studiilor comparative cu alte ape minerale din Europa, s-a constatat că izvorul mineral nr. 24 din Băile Olănești, egalează sau depășește efectele apelor de la Contrexville, Karlsbad, Martingni, Vitel, Evian, Tahanon; izvoarele minerale nr. 3 și nr. 9 (foto nr. 23) au calități asemănătoare apelor minerale de la Ems, Eaux Bonnes.

IZVORUL MINERAL NR. 24

Foto nr. 29

Sursa: www.romturism.ro

Indicații terapeutice:

afecțiuni renale și ale căilor urinare;

afecțiuni ale tubului digestiv;

afecțiuni hepatobiliare;

afecțiuni respiratorii;

afecțiuni metabolice și de nutriție;

afecțiuni asociate;

afecțiuni dermatologice.

Tipuri de proceduri:

cura internă cu ape minerale;

electroterapie;

hidroterapie;

cultură fizică medicală.

Contraindicații:

afecțiuni tuberculoase active;

hipertensiune arterială;

boli neuro psihice.

Posibilitățile de dezvoltare a bazei de tratament balnear din stațiunea Băile Olănești vizează următoarele trei aspecte:

modernizarea unităților de bază de tratament, atât a celor mai noi cât și a celor mai vechi;

dotarea bazelor de tratament existente cu aparatură medicală modernă;

construirea unei baze de tratament balnear cu aparatură medicală de ultimă oră.

Baza de tratament balnear în stațiunea Voineasa

Baza de tratament este situată în Hotelul Brădișor și în Hotelul Lotru, fiind dotată cu aparatură modernă, unde se pot trata: afecțiuni ale aparatului respirator ( astm bronșic, sinuzite, rinite alergice), afecțiuni ale aparatului locomotor (boli reumatice) și a bolilor asociate, afecțiuni ale sistemului nervos, nevroze, convalescențe, astenie, surmenaj fizic și intelectual, afecțiuni cardio-vasculare.

Se efectuează diverse proceduri medicale: curenți diadinamici, unde scurte, unde ultrascurte, aerosoli, parafină, masaj, băi de plante, aerosoli și inhalații, împachetări cu parafină, electroterapie, masaj, kinoterapie, gimnastică de recuperare.

Serviciile de tratament cuprind: consultație medicală, întocmirea planului de tratament, se fac trei proceduri zilnic (cu excepția duminicii și sărbătorilor legale –pentru care procedurile prescrise se vor reprograma), asistență medicală permanentă și reconsult la terminarea sejurului.

Factori naturali de cură: climat sedativ, fără praf și alergeni, bogat în aerosoli.

Indicații terapeutice: nevroza astenică, stări de debilitate, surmenaj fizic și intelectual, convalescențe, rahitism și tulburări de creștere la copii, diverse forme de astm bronșic și bronșite cronice astmatiforme.

2.4 Structurile turistice cu funcțiuni de agrement

Ca o formă specifică a activităților de timp liber, turismul nu poate fi înțeles și interpretat în mod concret decât numai atunci când este analizat și interpretat în contextul timpului consacrat și consemnat pentru călătorii de vacanță și pentru activitățile de agrement ori pentru alte activități extraprofesionale.

În bogata literatură turistică, activitățile extraprofesionale consacrate odihnei și destinderii, destinate să genereze satisfacții de ordin profesional, au primit diferite denumiri, ca de exemplu „LOISIR” (în franceză), „LEASURE TIME” (în engleză), „FREIZEITGESTALLTUNG” (în germană). Acești termeni reflectă aspirațiile populației de a petrece timpul liber cât mai agreabil și se încadrează armonios în dinamica și complexitatea fenomenelor economico-sociale caracteristice celei de-a doua jumătate a secolului XX.

Noile nevoi de consum și totodată noile exigențe privind calitatea componentelor turistice vor atribui noi funcțiuni agrementării timpului liber în general și a timpului de vacanță în special.

Aceste funcțiuni vizează, în principal următoarele aspecte:

odihna în ambianța unui sejur agreabil, de bună dispoziție, realizată cu precădere în combinație cu destinarea activă, dinamică, ceea ce constituie un remediu contra oboselii psihice și contra tensiunii nervoase;

distracția și divertismentul (sport, muzică, folclor, discotecile, videotecile, activitățile în aer liber etc.), care prin formele oferite permit o contrapondere față de activitățile cotidiene;

dezvoltarea personalității umane, ca o conseciță a funcției cultural-educative, în măsura în care programele de agrement vor stimula capacitățile psihice și spirituale ale participanților (de exemplu, în cazul unor jocuri de societate, concursuri distractive etc.)

Conceput în calitate de componentă de bază a serviciului turistic, alături de transport – cazare – alimentație, agrementul răspunde unor nevoi și interese specifice turiștilor și organizatorilor din domeniu.

Astfel, în armonie cu motivația turistului, agrementul vizează destinderea și reconfortarea fizică a acestuia, divertismentul și dezvoltarea capacităților sale. De exemplu, în cazul interesului pentru acoperirea nevoilor fizice, activitățile sportive, cele care solicită într-un mod plăcut componentele organismului – de la simpla plimbare până la atingerea unor performanțe – ocupă un loc important. În ceea ce privește satisfacția psihică, activităților cultural – distractive și celor instructiv – educative le revine un rol hotărâtor. Prin atmosfera de destindere, amuzament și comunicare acestea amplifică cantitativ – calitativ volumul de cunoștințe ale turistului.

Din perspectiva economico-socială, dezvoltarea agrementului vine în întâmpinarea exigențelor de creștere a atractivității stațiunilor turistice; agrementul mai constituie mijlocul principal de individualizare a ofertei turistice, de diversificare a produselor firmelor și destinațiilor aflate într-o permanentă competiție.

Creșterea rolului agrementului în caracterizarea localităților turistice, în asigurarea competitivității stațiunilor turistice și în satisfacerea nevoilor turiștilor a determinat transformarea sa în motivație turistică propriu-zisă, conducând la apariția unor noi tipuri de vacanțe: vacanță de schi, alpinism, tenis, hipism, vânătoare, turism cultural etc.

În esență, putem afirma că dezvoltarea activităților de agrement influențează direct orientarea fluxurilor turistice și implicit desfășurarea unei activități utile și eficiente.

2.4.1 Structuri turistice cu funcțiuni de agrement în stațiunea Călimănești-Căciulata

Baza de agrement reprezintă un element deosebit de important al ofertei turistice, contribuind la crearea unei ambianțe plăcute și diversificrea posibilităților de petrecere în mod agreabil a timpului liber.

Complexul de hoteluri și restaurante Călimănești-Căciulata dispune de mijloace de agrement ca: terenuri de tenis, terenuri de volei, piscine, mese de tenis, sală de jocuri mecanice, debarcader cu punct de închiriere de mici ambarcațiuni și altele.

În Călimănești se află clădirea cinematografului „Oltul” cu o capacitate de 270 de locuri. Clădirea mai adăpostește o bibliotecă cu peste 30.000 de volume atât în limba română cât și în limbile naționalităților conlocuitoare, pentru cei sosiți la tratament. Vis-a-vis de clădirea cinematografului, în mijlocul unui parc frumos amenajat, se ridică impunătorul hotel „Central”. Tot în acest parc se află un teren de volei.

Casa de cultură din această stațiune a fost construită din anul 1969, din fața căreia se deschide o frumoasă perspectivă asupra Oltului și a dealurilor înconjurătoare. Aici sunt amenajate săli de club, expoziții pe diverse teme de cultură și artă. La casa de cultură sunt prezentate spectacole de formații proprii și profesioniste, festivaluri folclorice, precum „Cântecele Oltului”, cu deschidere în prima duminică a lunii august.

În stațiunea Căciulata se află biblioteci, săli de club pe lângă hotelul „Vâlcea” și hotelul „Traian”. În afara acestora se mai află clubul din Căciulata cu o capacitate de 250 de locuri. De asemenea, tot aici se mai găsesc o serie de atracții de vestigii ale trecutului.

Un loc important în agrementul stațiunii îl ocupă excursiile. Zilnic sunt organizate 1-2 excursii în general scurte (de o jumătate de zi) în zonele învecinate.

Parcurile din stațiune oferă condiții ideale pentru odihnă, de asemenea insula Ostrov refăcută odată cu construcția hidrocentralei de la Călimănești oferă și ea condiții deosebite de odihnă și agrement. Pădurea care începe chiar din stațiune oferă turiștilor posibilitatea unor plimbări agreabile și ușoare, accesibile fiecărui gen de turiști veniți la odihnă sau tratament.

Un loc important de relaxare îl reprezintă masivul Cozia și cabana cu același nume aflată la 1.688 m altitudine și la care se poate ajunge în circa 4-5 ore. La jumătate drumului se află Mănăstirea Stânișoara.

Un punct de o atracție națională și internațională îl constituie Mănăstirea Cozia, cel mai de seamă complex de artă feudală din județul Vâlcea, ctitorirea lui Mircea cel Bătrân, construită între anii 1387-1388, monument istoric de mare valoare, care atrage zeci de mii de vizitatori.

Totalitatea structurilor cu funcțiune de agrement existente în stațiunea Călimănești-Căciulata, naturale sau create de mâna omului, asigură posibilități variate de petrecere a timpului liber. Mijloacele moderne de agrement în actula etapă de dezvoltare a turismului internațional sunt însă insuficiente, fiind necesare noi investiții în acest sens pentru ca stațiunea să atragă un număr cât mai mare de turiști străini.

Pe viitor se impune diversificarea mijloacelor de agrement și corelarea lor cu numărul de turiști, cu preferințele acestora, cu vârsta și preocupările turiștilor. Dacă baza de agrement este nesatisfăcătoare prin raportare la importanța stațiunii, în schimb excursiile de scurtă durată în împrejurimi pot ocupa un loc important în agrementul stațiunii. Existența unor obiective turistice naturale (Parcul Național Cozia, Defileul Oltului, Cheile Lotrișorului), precum și antropice, dintre care cele religioase ocupă primul loc (Mănăstirile Cozia, Stânișoara, Turnu, Cornet), sunt în măsură să satisfacă exigențele turiștilor.

2.4.2 Structuri turistice cu funcțiuni de agrement în stațiunea Băile Olănești

Baza de agrement a acestei stațiuni este relativ modestă, existând un cinematograf, săli pentru jocuri mecanice, un teren de sport, un parc, insuficiente pentru posibilitățile de care dispune stațiunea și față de numărul mare de turiști care vin anual.

Posibilități de agrement în zonă :
– excursii organizate pentru vizitarea obiectivelor turistice ale județului ;
– palatul Olănești ;
– grădina de vară și sală de cinema ;
– 31 izvoare termale ;
– ștrand ;
– piscina si sala de fitness în imediata apropiere a hotelului ;
– drumeții ;
– baruri, restaurante, discoteci.

De asemenea putem întâlni în stațiunea Băile Olănești una din vilele ce au aparținut unuia dintre foștii președinți ai României, Nicolae Ceaușescu.

Dezvoltarea bazei de agrement în stațiunea Călimănești -Căciulata vizează următoarele obiective:

construirea unui club de agrement cu sală de spectacole și conferințe, discotecă, bibliotecă etc.;

organizarea pe viitor, în cadrul stațiunii, de conferințe, congrese, simpozioane, care să atragă și oameni de afaceri.

2.4.3 Structuri turistice cu funcțiuni de agrement în stațiunea Voineasa

Baza de agrement a stațiunii Voineasa oferă turiștilor posibilități multiple de a petrece timpul liber într-un mod agreabil și armonios prin următoarele oferte turistice antropice:

club de vacanță cu discotecă;

bibliotecă cu salon de întruniri pentru conferințe, simpozioane, recepții;

sală de spectacole cu 322 locuri;

teren de sport;

drumeții montane de mare atractivitate la Castelul de vânătoare „Dobrunu”, Cataractele Lotrului, Hidrocentrala „Lotru”, lacurile Petrimanu, Balindru, Jidoaia, Vidra etc.

Iarna turiștii au posibilitatea de a schia dar și de a se da cu sania în partea nordică a stațiunii Voineasa.

Dezvoltarea stațiunii, cu referire la baza de agrement trebuie să vizeze:

modernizarea bazei de agrement;

amenajarea unei pârtii de schi pe versantul drept al Lotrului;

existența unor magazine pentru închiriat materiale sportive și turistice;

amenajarea variantei de acces către Lacul Vidra prin Cheile Lotrului (Cataracte).

=== 3 ===

CAPITOLUL III

ANALIZA PRINCIPALILOR INDICATORI AI ACTIVITĂȚII TURISTICE

În acest capitol vom analiza principalii indicatori ai activității turistice, cu ajutorul cărora se poate determina gradul de dezvoltare a turismului din zona luată în calcul pentru perioada 2004-2005.

3.1 Indicatorii cererii turistice

În cadrul analizei indicatorilor cererii turistice, sunt calculate durata medie a sejurului și densitatea circulației turistice ; cu ajutorul acestor doi indicatori se poate determina gradul de atractivitate al zonei luate în calcul.

Durata medie a sejurului

Acest indicator cantitativ și calitativ oferă informații complete în legătură cu amploarea activității turistice.

Durata medie a sejurului este influențată de o serie de factori :

calitatea și tipul de ofertă turistică;

motivații (personale, familiale, sociale, personale);

nivelul veniturilor consumatorilor de turism;

distanța de la care vin turiștii.

Durata medie a sejurului se calculează ca raport între numărul total de zile turist și numărul de turiști :

DMS=

Durata medie a sejurului pe total turiști :

România:

=> 2004: =3,28 zile-turist

=> 2005: =3,16 zile-turist

Județul Vâlcea:

=> 2004: =6,05 zile-turist

=> 2005: = 6,70 zile-turist

Figura nr.1

Sursa : prelucrată de autor din datele culese de la I.N.S. Vâlcea

Concluzie :

Din analiza efectuată pe total turiști ( români și străini sosiți ) din figura nr.1 se observă că în România DMS este în 2004 de 3,28 zile-turist, iar în 2005 acesta scade la 3,16 zile-turist, cu aproximativ o zi. În județul Vâlcea în anul 2004 DMS a înregistrat o durată de 6,05 zile-turist, iar în 2005 de 6,70 zile-turist, cu o zi mai mult. Concluzia finală a acestui indicator este aceea că turiștii stau mai mult în județul Vâlcea, ceea ce înseamnă că județul Vâlcea are un potențial turistic foarte ridicat, ce satisface nevoile turiștilor.

Durata medie a sejurului a turiștilor români

România:

2004: = 3,54 zile-turist

2005: =3,40 zile-turist

Județul Vâlcea:

2004: =6,16 zile-turist

2005: = 6,80 zile-turist

Figura nr. 2

Sursa: prelucrată de autor din datele culese de la I.N.S. Vâlcea

Concluzie :

Observăm că în România durata medie a sejurului pe turiști români ( figura nr.2) scade din 2004 în 2005 cu o zi, în timp ce în județul Vâlcea crește din 2004 în 2005 cu o zi.

Durata medie a sejurului a turiștilor străini

România:

2004: =2,45 zile-turist

2005: =2,42 zile-turist

Județul Vâlcea:

2004: =2,66 zile-turist

2005: =2,93 zile-turist

Figura nr.3

Sursa :prelucrată de autor din datele culese de la I.N.S. Vâlcea

Concluzie :

Durata medie a sejurului pe turiști străini (figura nr. 3) în România a rămas aceeași pentru 2004 și 2005, iar în județul Vâlcea a crescut din 2004 în 2005 cu aproximativ o zi.

În concluzie, turiștii români au avut o creștere mai mare față de turiștii străini, ceea ce înseamnă că și turiștii români descoperă județul Vâlcea. Cauza pentru care durata medie a sejurului este mai mică la turiștii străini ar putea fi lipsa calității bazei tehnico-materiale, a agrementului diversificat și infrastructura slab dezvoltată.

Durata medie a sejurului în hotel pe total turiști :

România:

2004: =3,49 zile-turiști cazați

2005: =3,39 zile-turiști cazați

Județul Vâlcea:

2004: =7,70 zile-turiști cazați

2005: =8,42 zile-turiști cazați

Figura nr.4

Sursa: prelucrată de autor din datele culese de la I.N.S. Vâlcea

Concluzie :

În România, în perioada luată în calcul, durata medie a sejurului în hotel pe total turiști (figura nr. 4) este de nici 4 zile pe fiecare turist cazat în hotel. În județul Vâlcea durata medie a sejurului pe fiecare turist cazat în hotel a crescut cu o zi, astfel în 2004 indicatorul înregistra 7,70 zile-turiști cazați, iar în 2005, 8,42.

Durata medie a sejurului în hotel a turiștilor români

România:

2004: =3,90 zile-turiști români cazați

2005: =3,79 zile-turiști români cazați

Județul Vâlcea:

2004: =7,85 zile-turiști români cazați

2005: =8,53 zile-turiști români cazați

Figura nr. 5

Sursa: prelucrată de autor din datele culese de la I.N.S. Vâlcea

Concluzie:

În România durata medie a sejurului în hotel a turiștilor români (figura nr. 5) a rămas atât în 2004 cât și în 2005 de aproximativ 4 zile, în timp ce în județul Vâlcea a crescut cu o zi din 2004 în 2005, de la 8 zile la 9 zile pe fiecare turist cazat în hotel.

Durata medie a sejurului în hotel a turiștilor străini

România:

2004: =2,49 zile-turiști străini cazați

2005: =2,41 zile-turiști străini cazați

Județul Vâlcea:

2004: =2,86 zile-turiști străini cazați

2005: =3,69 zile-turiști străini cazați

Figura nr. 6

Sursa: prelucrata de autor din datele culese de la I.N.S. Vâlcea

Concluzie:

În România durata medie a sejurului a turiștilor străini (figira nr. 6) a rămas de nici 3 zile în perioada 2004-2005, în timp ce în județul Vâlcea s-a înregistrat o creștere de la 3 zile pe fiecare turist străin cazat în parte la 4 zile, deci cu o zi.

Cea mai mare durată a sejurului în hotel se regăsește la turiștii români, atât în România cât și în județul Vâlcea în 2004-2005. În cazul duratei medii a sejurului turiștilor străini se constată o scădere în ambele zone analizate, ceea ce înseamnă o durată a sejurului redusă datorită următoarelor cauze :

o bază tehnico-materială precară ;

lipsa relativă a serviciilor de agrement, comparativ cu serviciile din care vin turiștii străini;

o infrastructură nedezvoltată și nemodernizată etc.

Se poate observa că cea mai mare durată medie a sejurului în hotel atât pentru turiștii români cât și pentru cei străini este în județul Vâlcea.

Densitatea circulației turistice

Densitatea circulației turistice este un indicator statistic ce pune în legătură directă circulația turistică cu populația autohtonă a țării receptoare. Se exprimă ca raport între numărul turiștilor ce vizitează o țară (zonă) sau numărul total de zile turist și numărul populației autohtone receptoare (P). Relațiile de calcul sunt :

d sau d

unde : t = număr de turiști ce vizitează o zonă

P = populația autohtonă receptoare

z = număr zile-turist

Dimensiunea densității reflectă atractivitatea teritoriului vizitat de turist. Dacă se depășește un prag de 50-60 %, se consideră că densitatea este generatoare de perturbări de natură ecologică și socială, supraîncărcarea teritoriului, supraaglomerarea mijloacelor de transport, a unităților de alimentație publică. În aceste condiții, populația zonei consideră turiștii ca pe niște concurenți în desfășurarea consumului curent .

Densitatea circulației turistice în raport cu populația

România :

2004 : =0,25 număr turiști / populație

2005 : =0,26 număr turiști / populație

Județul Vâlcea :

2004 : =0,50 număr turiști / populație

2005 : =0,43 număr turiști / populație

Figura nr. 7

Sursa : prelucrată de autor din datele culese de la I.N.S. Vâlcea

Concluzie :

În România densitatea turistică în raport cu populația (figura nr. 7) este în anul 2004 de 0,25 număr turiști raportat la populație, rămânând cu aceeași înregistrare și în anul 2005. În județul Vâlcea, deși densitatea turistică a crescut, în perioada analizată, față de România, în zona Vâlcii s-a înregistrat o scădere în 2005 față de 2004, de la 0,50 la 0,43 număr turiști în raport cu populația.

Această concluzie comportă unele aspecte pozitive dar și negative, astfel :

– efecte pozitive : – crearea de noi locuri de muncă;

– creșterea veniturilor populației locale;

– contribuie la crearea PIB-ului și a VN-ului în România

Propuneri : – dezvoltarea tradițiilor și promovarea lor;

– dezvoltarea infrastructurii, dar și a ramurilor din avalul și din amontele industriei turistice;

– atragerea în circuitul turistic a unor zone defavorizate din punct de vedere turistic, dar care beneficiază de resurse turistice;

– îmbogățirea nivelului de cunoaștere prin contactul cu noi culturi, obiceiuri;

– păstrarea obiceiurilor și tradițiilor;

– crearea de parcuri naționale și rezervații prin intermediul cărora se protejează resursele naturale.

– efecte negative : – poluarea fonică, fizică etc. ;

– construirea unor stațiuni de mari dimensiuni ( provoacă defrișări, afectează habitatul animalelor, poluează excesiv);

– conflicte între culturi, influență negativă asupra educației copiilor din zona gazdă, degradarea culturii ;

– fauna distrusă prin vânătoare, braconaj, prin construcția diferitelor drumuri.

Densitatea circulației turistice în raport cu suprafața

România:

2004: =23,65 număr turiști / km

2005: =24,35 număr turiști / km

Județul Vâlcea:

2004: =38,11 număr turiști / km

2005: =33,27 număr turiști / km

Figura nr. 8

Sursa : prelucrată de autor din datele culese de la I.N.S. Vâlcea

Concluzie :

În România densitatea turistică în raport cu suprafața (figura nr.8) este în 2004 de circa 24 turiști pe km, iar în anul 2005 înregistrând aceeași densitate. În județul Vâlcea are loc a scădere de la 38,11 turiști/km, în 2004, la 33,27 turiști/km, în 2005. Față de România a avut loc o creștere cu 9 turiști/km în 2005. Chiar dacă în 2005 numărul turiștilor a scăzut considerabil pe km, cu 5 turiști/km, județul Vâlcea s-a menținut pe locul I în ceea ce privește numărul turiștilor pe km.

3.2 Indicatorii ofertei turistice

În cadrul analizei indicatorilor ofertei turistice, sunt calculate capacitatea de cazare a hotelurilor față de total capacitate de cazare, numărul de unități a hotelurilor față de total unități de cazare, numărul de camere existente la hoteluri din total camere din total unități de cazare și coeficientul de utilizare a capacității de cazare.

Capacitatea de cazare a hotelurilor față de total capacitate de cazare

România:

2004: =68 % capacitate hotel/total capacitate cazare

2005: =67 % capacitate hotel/total capacitate cazare

Județul Vâlcea:

2004: =80 % capacitate hotel/total capacitate cazare

2005: =77,34 % capacitate hotel/total capacitate cazare

Figura nr.9

Sursa: prelucrată de autor din datele culese de la I.N.S. Vâlcea

Concluzie:

În România capacitatea de cazare a hotelurilor (figura nr. 9) în 2004-2005 este de 68 % din total capacitate de cazare, ceea ce înseamnă că la hoteluri capacitatea de cazare depășește jumătate din total capacitate de cazare.

În județul Vâlcea capacitatea de cazare a hotelurilor a scăzut cu 2,66 % în perioada analizată, dar comparând zonele analizate observăm că față de România județul Vâlcea are o capacitate de cazare în hoteluri cu 12 % mai mare.

Numărul de unități a hotelurilor față de total număr unități de cazare

România:

2004: =26,70 % număr de unități a hotelurilor/total număr unități

2005: =26,93 % număr de unități a hotelurilor/total număr unități

Județul Vâlcea:

2004: =26,80 % număr unități a hotelurilor/total număr unități

2005: =27,92 % număr unități a hotelurilor/total număr

Figura nr. 10

Sursa: prelucrată de autor din datele culese de la I.N.S. Vâlcea

Concluzie:

În România numărul de unități a hotelurilor (figura nr. 10) reprezintă 26,70 % din total număr unități, în 2004, procentul rămânând aproximativ același și în 2005.

În județul Vâlcea din 2004 până în 2005 numărul hotelurilor a crescut cu 5 unități din total unități de cazare, astfel de la 26,80 % la 27,92 % număr unitați a hotelurilor din total număr unități de cazare.

Numărul de camere existente la hoteluri față de total camere din total unități de cazare

România:

2004: =67,74 % număr camere la hotel/total camere din total unități de cazare

2005: = 67,41 număr camere la hotel/total camere din total unități de cazare

Județul Vâlcea:

2004: =78,75 % număr camere la hotel/total camere din total unități de cazare

2005: =70,09 număr camere la hotel/total camere din total unități de cazare

Figura nr. 11

Sursa: prelucrată de autor din datele culese de la I.N.S. Vâlcea

Concluzie:

În România, în perioada analizată, numărul de camere existente în hoteluri este de aproximativ 68 % din total număr de camere existente în total unități din România.

În județul Vâlcea numărul de camere existente în hoteluri în anul 2004 este de 78,75 % din total număr de camere existente din total unități de cazare din județul Vâlcea, scăzând în anul 2005 la 70,09 %, cu aproximativ 9 camere.

În concluzie județul Vâlcea are cele mai multe camere existente în hoteluri (figura nr.11), în 2004 cu 11,01 % mai multe camere, iar în 2005 cu 2,68 % mai multe camere.

Coeficientul de utilizare a capacității de cazare –C.U.C.

C.U.C.=

România:

2004: =34,26 %

2005: =33,41 %

Județul Vâlcea:

2004: =50 %

2005: =32,23 %

Figura nr.12

Coeficientul de utilizare a capacității de cazare –C.U.C (%)

Sursa: prelucrată de autor din datele culese de la I.N.S. Vâlcea

Concluzie :

În România coeficientul de utilizare a capacității de cazare este 34,26 %, în anul 2004, scăzând la 33,41 % în anul 2005, cu 0,85 %.

În județul Vâlcea coeficientul de utilizare a capacității de cazare este în anul 2004 de 50 %, iar în anul 2005 de 32,23 %, scăzând cu 17,77 % în perioada analizată.

Cea mai mare utilizare a capacității de cazare este înregistrată în anul 2004 în județul Vâlcea care față de România este cu 15,74 % mai mare, iar în anul 2005 acesta scade cu 1,18 % (figura nr. 12).

3.3 Indicatorii efectelor economice

În cadrul analizei indicatorilor efectelor economice sunt calculați indicatorii ocupării forței de muncă, încasările medii pe locuitor și turist, cheltuiala medie pe locuitor.

Forța de muncă din turism în raport cu populația

România:

2004: = 0,48 % personal/populație

2005: =0,39 % personal/populație

Județul Vâlcea:

2004: =0,69 % personal/populație

ancheta structurală nu s-a făcut pe județe pentru anul 2005

Figura nr. 13

Sursa: prelucrată de autor din datele culese de la I.N.S. Vâlcea

Concluzie:

În România personalul care lucrează în turism față de total populație este în anul 2004 de 0,48 %, iar în anul 2005 de 0,39 % ,scăzând cu 0,09 %.

În județul Vâlcea personalul care lucrează în turism, în anul 2004 este de 0,69 % față de totalul populației din județ. Comparat cu anul 2004, față de România observăm că județul Vâlcea are cel mai mare număr de personal în turism, ca fiind locuitori ai județului, cu 0,21 % mai mult (figura nr. 13).

Forța de muncă din turism în raport cu personalul care lucrează în total economie

România:

2004: =1,26 % personal/total personal

2005: =1,89 % personal/total personal

Juedețul Vâlcea:

2004: =1,78 % personal/total personal

2005: ancheta structurală nu s-a făcut pe județe pentru anul 2005

Figura nr. 14

Sursa: prelucrată de autor din datele culese de la I.N.S. Vâlcea

Concluzie:

În România din total personal care lucrează în economie, în anul 2004 doar 1,26 % reprezintă personalul care lucrează în turism, iar în anul 2005 personalul care lucrează în turism este de 1,89 %, crescând cu 0,63 %.

În județul Vâlcea personalul care lucrează în turism din total economie reprezintă în anul 2004 un procent de 1,78 % (figura nr. 14)

=== 4 ===

CAPITOLUL IV

POSIBILITÃȚI DE REVITALIZARE A TURISMULUI VÂLCEAN

4.1 Strategii de dezvoltare a turismului vâlcean

Misiunea strategiei: pornind de la patrimoniul cultural și natural, ținând cont de infrastructura existentă în acest moment în județ, strategia își propune să creeze un cadru care, prin acțiuni coerente, să dezvolte oferta turistică vâlceană astfel încât, în perspectiva integrării României în Uniunea Europeană și în contextul edificării unei societăți democratice, deschise, orientată ferm spre economia de piață , peste zece ani veniturile obtinute din activitătile turistice să dețină o pondere de circa 20 % din PIB- ul județului.

Strategia de dezvoltare a turismului trebuie să țină cont atât de situația existentă în Romania în acest domeniu, cât și de evoluțiile viitoare previzibile.

Un aspect particular îl reprezintă necesitatea de a înțelege că trebuie să concepem și să dezvoltăm oferta turistică într-un context influențat de aderarea la U.E., ceea ce implică integrarea mai multor direcții de acțiune în care amintim: dezvoltarea regională, educația, cultura și cultele, cooperarea trans-frontalieră.

Obiective strategice de dezvoltare a turismului vâlcean

Obiectivele strategice de dezvoltare turismului vâlcean:

Dezvolatarea și modernizarea infrastructurii generale cu precădere în localitățile cu potențial turistic ridicat;

Punerea în valoare, prin acțiuni specifice a patrimoniului natural și cultural;

Dezvoltarea și modernizarea bazei turistice din județ și promovarea serviciilor turistice de calitate;

Conservarea tradițiilor, păstrarea identității culturale locale și promovarea unor noi forme de turism:

– turism cultural și monastic;

– turism montan și de agrement (vânătoare și pescuit);

– agroturism.

Dezvoltarea instituțională și formare profesională în domeniu.

Unele dintre cele mai importante ținte tactice, care vor permite atingerea obiectivelor strategice de dezvoltare a turismului vâlcean sunt:

1. Coordonarea politicilor și acțiunilor la nivelul consiliilor locale și a Consiliului Județean duc, cu siguranță, la realizarea:

unei mai rapide modernizări și dezvoltări a infrastructurii locale și județene, cu precădere în localitățile cu potențial turistic ridicat;

unui program coerent de punere în valoare, prin acțiuni specifice, a patrimoniului natural și cultural existent în județ;

unei dezvoltări și modernizări echilibrate a bazei turistice din județ, prin promovarea serviciilor de calitate;

unui program ce își propune conservarea tradițiilor, păstrarea identității culturale locale;

unei promovări mai rapide a unor noi forme de turism : turism cultural, turism montan și de agrement (vânătoare și pescuit), agroturism;

unei dezvoltări instituționale și formări profesionale în domeniu.

2. Acțiunea concentrată a societăților comerciale cu activitate în turism, a asociațiilor patronale, a asociațiilor de promovare a turismului vâlcean, a consumatorilor de servicii turistice, a societăților civile în general, duce cu siguranță la « amplificarea cererii și la diversificarea ofertei de servicii », într-un cuvânt la organizarea și dezvoltarea pieței serviciilor turistice.

În același timp fapt ce trebuie remarcat este că prin acțiuni bine gândite, aceiași actori ai societății civile pot contribui, uneori decisiv, la reabilitarea și punerea în valoare a patrimoniului natural și cultural al județului nostru. Acest lucru însă trebuie să se petreacă obligatoriu într-un cadru organizat și sub îndrumarea autorităților abilitate.

3. Dezvoltarea « forțelor pieței » are drept consecințe directe, atât modernizarea bazei turistice a județului (în întregime privatizată) cât și perfecționarea și punerea în valoare a potențialului uman ce activează în domeniu. Însă trebuie subliniat că principalul efect al dezvoltării pieței turistice constă în mărirea veniturilor obținute de agenții economici din acest sector.

Puterea financiară mărită a firmelor, duce, implicit, la reluarea investitiilor în active și în capitalul uman, deci, la reluarea ciclului expus mai sus, cu o singură consecintă « creșterea pietei » = creșterea economică pentru comunitate.

Continuitatea și durabilitatea proiectului

În acest context s-a înființat Asociația Turismului Vâlcean, ale cărei principale obiective se încadrează în strategia județeană de dezvoltare a turismului. Dezvoltarea instituțională a asociației se integrează în politicile de dezvoltare economică preconizate de autoritățile locale. În acest sens un element important referitor la asigurarea continuității proiectului îl reprezintă parteneriatul cu administrația locală. Proiectul este susținut prin declarații scrise de susținere de către primăriile din : Rm. Vâlcea, Băile Govora, Olănești, Brezoi, Călimănești, Ocnele Mari, Horezu și Voineasa.

Alături de implicarea administrației locale, sustenabilitatea în timp a activităților din proiect, după terminarea finanțării CIPE, va fi susținută de structurile consolidate ale Asociației Turismului Vâlcean: infrastructură logistică, personal, implicarea membrilor, asigurarea finanțării acțiunilor. De asemenea, în intențiile asociației, punctul de informare turistică ce va fi realizat prin proiect reprezintă numai primul pas spre organizarea unui centru complex de informare și promovare turistică în județul Vâlcea.

Asociația Turismului Vâlcean va asigura, din surse proprii, în următorii doi ani de la finalizarea proiectului, cel puțin 15 000 USD pentru finanțarea acestor acțiuni, continuând, în același timp, să promoveze noi proiecte în parteneriat cu alți actori interesați de dezvoltarea turismului.

4.2 Zonele de intervenție pentru dezvoltarea turismului vâlcean

Zona informațională : intervenția în zona informațională presupune :

Dezvoltarea sistemelor de informare a celor interesați asupra ofertei existente în secotorul turistic din județ;

Perfecționarea la nivel instituțional a sistemelor de monitorizare a activității desfășurate în sectorul turistic din județ și constituirea bazelor de date aferente acestei problematici;

Coordonarea politicilor și acțiunilor ce vizează dezvoltarea ofertei turistice județene, inclusiv prin constituirea unor organisme consulative la nivel de județ, prin institutionalizarea întâlnirilor acestora;

Cercetarea și evidențierea cererii de servicii turistice prin studii de marketing specializate.

Propuneri de intervenție în „ zona informațională” :

deschiderea unui centru de informare turistică în municipiu ;

deschiderea unei pagini WEB pentru promovarea ofertei turistice vâlcene; majoritatea agențiilor de turism din România au o pagină pe Internet.

Avantajele unei pagini create pe Internet, care conține, lângă prezentarea propriu-zisă a agenției și ultimele oferte pentru sezonul în curs, sunt multiple.

Principalul atu este determinat de costurile mai mici pe care le implică, în cazul promovării ofertei. Web-ul nu implică decât costurile legate de construcția paginii, găzduire și reactualizare. Ca avantaj însă, se poate menționa accesul instantaneu și simultan la informații al celor 80 000 de utilizatori casnici și ai celorpeste 600 000 de utiliatori români care au acces la Internet la locul de muncă.

Dacă respectivul site este înregistrat pe un portal specializat pe turism, acesta va fi accesat numai de persoanele sau organizațiile interesate de astfel de servicii.

Mai trebuie subliniat faptul că prin intermediul Internetului, metodele prin care clientul este îndreptat spre oferta cea mai avantajoasă sunt mai mult decât facile. Acesta nu trebuie decât să tasteze în câmpurile respective suma disponibilă, destinația, perioada aleasă sau doar numele agenției preferate. În câteva secunde se pot vizualiza ofertele disponibile în funcție de criteriile introduse.

În concluzie, Internetul simplifică procedurile și apropie cererea de ofertă venind în ajutorul tuturor, utilizatori și furnizori de servicii. Ca atare, se cere a fi utilizat mai mult decât o facem în prezent.

Zona capitalului uman ce activează în domeniu, acesta presupunând:

Îmbunătățirea capitalului uman ce activează în turism și ridicarea gradului de profesionalizare prin instruire continuă și specializări periodice;

Schimbarea perceptiei publicului asupra locului și rolului prestatorilor de servicii în economia locală și zonală;

Instruirea autoritătilor regionale, minicipale și locale în privința importanței pe care o capătă activitatea din sectorul turistic într-o economie descentralizată ce se confruntă cu liberalizarea piețelor și fenomenele globalizării;

Crearea unui nou capital uman calificat prin educație și instruire vocațională, capabil să implementeze politicile și strategiile în domeniul dezvoltării serviciilor turistice;

Introducerea în domeniul educației a programelor de învățare a planificării strategice, a organizării și a managementului de proiect în sectorul turistic.

Propuneri de intervenție în ‘Zona capitalului uman’ :

Organizarea și desfășurarea unor cursuri de formare și perfecționare profesională sau managerială a personalului din domeniu;

Instruirea personalului din cadrul Prefecturii, Consiliului Județean și primăriilor în privința importanței pe care o capătă activitatea din sectorul turistic într-o economie descentralizată, precum și asupra modului cum se pot concepe și realiza programe ( cu finanțare U.E.) fezabile în acest domeniu;

Restructurarea unor unități de învățământ liceal și postliceal în sensul adaptării la problematica dezvoltării turismului și serviciilor aferente;

Îmbunătățirea programelor școlare și adaptarea lor la noile cerințe.

Creșterea interesului publicului față de turismul organizat în județul Vâlcea:

Punerea în evidență a rolului pe care îl au obiectivele culturale și de

cult din județ, centrele istorice, muzeele și monumentele reprezentative;

Amenajarea rezervațiilor naturale, traseelor turistice montane, parcu-

rilor și grădinilor publice din județ;

Crearea evenimentelor pe plan local, în scopul atragerii turiștilor din

țară și străinătate;

Ridicarea nivelului de educație al comunității, inclusiv prin interme-

diul mass-media, de așa manieră încât să promovăm turismul civilizat în județul nostru.

Propuneri ce vizează creșterea interesului marelui public față de turismul în județul Vâlcea:

Stabilirea priorităților în restaurarea și valorificarea monumentelor și

patrimoniului;

Protejarea, conservarea și managementul centrelor istorice de pe raza

județului;

Sprijinirea înființării de IMM-uri bazate pe profesiunile tradiționale

sau pe altele noi, care vor activa în domeniul lucrărilor de reabilitare și protejare a monumentelor istorice și vor investii în bunuri și servicii din acest domeniu;

Conceperea planurilor de marketing și Public Relation care să promoveze atât în țară în străinătate monumentele și patromoniul cultural vâlcean;

Amplificarea manifestărilor culturale tradiționale și crearea unor noi evenimente de natură să exercite atracție asupra publicului;

Dezvoltarea bazei materiale propriuzise :

Modernizarea bazei materiale existente ;

Construirea unor noi obiective turistice;

Dezvoltarea infrastructurii adiacente bazei turistice și extinderea ei în

zone noi;

Sistematizarea acțiunilor și măsurilor administrative și de susținere a

dezvoltării IMM-urilor;

Colectarea și sistematizarea informațiilor despre sursele de finanțare

a proiectelor din turism.

Propuneri ce vizează dezvoltarea bazei materiale proprii:

Toți agenții economici cu activitate în turismul vâlcean trebuie să

facă eforturi materiale deosebite pentru a-și moderniza baza materială;

Autoritățile trebuie să încurajeze pe cei aflati în această situație,

precum și pe cei ce doresc să creeze obiective noi; de asemenea, planurile de urbanism locale trebuie să țină cont de viitoarele dezvoltări și cerințe în acest domeniu;

Colectarea și sistematizarea informațiilor despre ‘piață’ și despre

sursele de finanțare a proiectelor din turism în baza de date bine structurate, va fi o sarcină permanentă a autorităților locale; aceste date trebuiesc puse la dispoziție, cu operativitate, agenților economici interesați (IMM-urilor) să dezvolte o afacere în turism;

Dezvoltarea infrastrucurii generale a județului rămâne însă o sarcină

primordială , dar etapele acestei dezvoltări trebuie astefel proiectate, încât să țină cont de cerințele pe care viitoarea amplificare a turismului în județ le impune.

Modernizarea serviciilor conexe activităților turistice :

Modernizarea serviciilor de cazare ;

Modernizarea serviciilor de alimentație publică ;

Modernizarea serviciilor de transport ;

Modernizarea serviciilor de sănătate, balneare și de recuperare ;

Modernizarea serviciilor de agrement și de divertisment

Modernizarea serviciilor de poștă, telefonie,bancare etc.

Propuneri ce vizează modernizarea serviciilor conexe activităților turistice :

Agenții economici ce furnizează către consumatori servicii conexe

activităților turistice trebuie să facă, în viitorul apropiat, eforturi materiale, financiare și manageriale importante pentru a ridica standardul acestor activități ;

Autoritățile publice locale dar și Prefectul în calitate de reprezentant

al Guvernului în teritoriu , cu ajutorul serviciilor publice descentralizate din subordine, trebuie să controleze atent modul în care se desfășoară întreaga activitate în sfera serviciilor conexe turismului.

4.3 Promovarea turismului vâlcean pe piața națională și internațională prin ATV

Proiectul își propune să contribuie la extinderea și consolidarea instituțională a Asociației Turismului Vâlcean. Scopul proiectului este dezvoltarea Asociației Turismului Vâlcean prin promovarea și extinderea tuturor formelor de turism specifice județului, utilizând mai bine resursele naturale și de infrastructură existente.

Pentru realizarea acestui scop proiectul își propune următoarele obiective specifice :

– promovarea pe piața internă și internațională a diverselor forme de turism și a serviciilor adiacente, furnizate de membrii asociației;

– dezvoltarea parteneriatului între membrii asociației pe de o parte și între aceștia și adminstrația publică locală din județ pe de altă parte;

– îmbunătățirea comunicării între membrii asociației ;

– deschiderea accesului publicului către informații specifice activității desfășurate de membrii organizației.

Proiectul propus dorește să contribuie la atingerea scopului stabilit de Asociația Turismului Vâlcean prin statutul său. În acest sens, documentul menționat arată că asociația va acționa pe mai multe direcții, printre care și următoarele :

– susținerea unor proiecte de dezvoltare și cooperare în domeniul turistic ;

– dezvoltarea tuturor formelor de turism ;

– promovarea potențialului turistic local;

– reprezentarea intereselor asociației în relațiile cu autoritățile locale;

– conlucrarea cu autoritățile locale și centrale pentru valorificarea potențialului turistic și uman al județului Vâlcea;

– conservarea, refacerea și protecția mediului înconjurător, a rezervațiilor naturale, protecția și conservarea monumentelor istorice ;

– editarea periodică a unor materiale de promovare și informare;

– crearea unor pucte de informare turistică.

Necesitatea proiectului derivă nu numai din obiectivele stabilite de asociație prin statut, ci și dintr-o serie de considerente referitoare la turismul vâlcean:

insuficienta promovare a turismului vâlcean;

resursele naturale deosebite de care dispune județul Vâlcea și care

doar parțial sunt exploatate, în special în ceea privește turismul balnear și montan

investiții reduse în modernizarea infrastructurii turismului vâlcean;

acces redus la informațiile referitoare la serviciile turistice ;

experiența redusă în domeniul cooperării și comunicării între furni-

zorii de servicii turistice din județ ;

f) inexistența unei strategii unitare de promovare a întregului județ.

Județul Vâlcea, cu un relief divers și echilibrat, cuprinzând toate formele, așezat în trepte de la nord la sud, are un uriaș potențail turistic, care în prezent este numai incomplet și parțial valorificat. Analiza avantajelor competitive și comparativede care dispune județul relevă următoarele aspecte :

– județul Vâlcea beneficiază de un potențial deosebit și variat ce permite dezvoltarea unor forme diverse de turism : balnear, montan, cultural, monahal, turism verde și agroturism ;

– județul Vâlcea dispune de un mediu natural deosebit de favorabil dezvoltării activităților turistice ;

– județul Vâlcea dispune de o infrastructură turistică relativ bine dezvoltată, chiar dacă este nemodernizată. Această infrastructură cuprinde peste 15 000 locuri de cazare, din care infrastructura specifică turismului balnear deține aproximativ 10 000 de locuri de cazare în stațiunile : Govora, Călimănești – Căciulata, Olănești și Ocnele Mari ;

– județul Vâlcea dispune de un potențial remarcabil în ceea ce privește turismul cultural, istoric, monahal și arhitectonic, fiind al doilea județ al țătii (după județul Suceava) ca număr de monumente religioase (53) și istorice medievale

(350) ;

– accesul în județ și în zonele turistice este foarte ușor datorită unei infrastructuri de bună calitate. Municipiul Rm. Vâlcea se află în centrul zonei turistice balneare, toate cele trei stațiuni aflându-se la 20 km de capitala județului Vâlcea;

– municipiul Rm. Vâlcea poate oferi servicii conexe activității de turism : industrie alimentară, infrastructură dezvoltată de telecomincații, servicii auto, activități culturale : două teatre, filarmonică, trei muzee etc.

Creșterea concurenței pe plan mondial, dar și pe plan național, impune tuturor celor care oferă servicii turistice, fie că sunt hotelieri, restauratori, agenții de specialitate să ia masuri de readaptare și repliere hotărâtoare pentru menținerea pe piața de profil, prin diversificarea și corelarea calității cu prețul produsului turistic.

E momentul ca profesioniștii din industria turistică să înțeleagă noile tendințe în dezvoltarea și promovarea turismului internațional și să relizeze faptul că exigențele tot mai mari ale clienților îi obligă să recurgă la noi instrumente de management și marketing. Nu este suficient a se conștientiza acest lucru, ci este important ca toți cei implicați în domeniul turistic să pună în practică aceste idei și instrumente.

4.4 Posibilități de revitalizare a agroturismului

4.4.1 Conceptul de agroturism

Agroturismul este un concept de dată mai recentă în Uniunea Europeană, cu referire la diferitele forme de turism aflate în legătură directă cu activitățile agricole și/sau cu construcțiile având destinații, rol, funcțiuni în domeniul agriculturii.

Această formă specifică de turism rural este susținută de micii proprietari din zonele rurale, de obicei ca activitate secundară, activitatea desfășurată în gospodăria -ferma proprie- rămânâd principala ocupație și sursă de venit.

„  Agroturismul este o formă a turismului rural care se bazează pe asigurarea în cadrul gospodăriei țărănești a serviciilor de cazare, masă, agrement și alte complementare acestora „.

„  Satul românesc, în general, și cel cu vocație turistică, în special, reprezintă un produs turistic inedit în egală măsură pentru piața națională cât și pentru cea mondială. Pe de altă parte satul turistic românesc poate contribui la descoperirea țării noastre –ca posibilă destinație turistică, creând interesul față de România, ca loc ce oferă o gamă largă de experiențe, de vacanțe de calitate și chiar oportunități de afaceri „.

Spațiul rural satisface prin componentele sale o paletă largă de motivații : odihnă și recreere, cunoaștere, cultură, practicarea sportului, cură de aer sau balneară, vânătoare sau pescuit sportiv, oferind agroturismului o arie mare de cuprindere a posibilităților de loisir.

Prin aceasta, agroturismul este un mijloc de valorificare integrală a mediului rural, cu potențialul său agricol, uman, turistic și tehnico-economic.

Turismul rural este o activitate specifică, care se diferentiază de celelalte forme de turism prin trei elemente de bază interdependente :

atractia față de frumusețile naturale, de noutatea și farmecul ‘vieții la țară’;

cazarea și masa, oferite cu ospitalitate de localnici, deși sunt la alte standarde decât la hoteluri, totuși sunt de cea mai bună calitate;

caracterul recreativ și/sau sportiv al vacanțelor, drumețiilor, excursiilor în regiuni pitorești se îmbină cu experiențele și trăirile deosebite, determinate de cunoașterea folclorului, tradițiilor și credintelor autentice, pe care le găsim încă intacte în satul românesc.

Agroturismul prezintă unele trăsături ce-l diferențiază de turismul tradițional, standard și anume :

a) consumul turistic se petrece în mediul rural, unde esențiale sunt : calitatea pensiunii turistice rurale sau agroturistice și a serviciilor de primire la fermieri, cunoașterea mediului natural, uman și cultural precum și originalitatea produselor turistice ;

b) oferta turistică este autentică, originală, diversă și personalizată, organizată și condusă de fermieri, deci de oamenii satului ;

c) este o activitate economică complementară exploatației agricole și altenativă sau un substituit al acesteia.

d) nu necesită investiții foarte mari pentru amenajări de infrastructură generală și dotări turistice sau pentru alte amenajări de profil ;

e) oferă populației cu venituri mai reduse posibilitatea de odihnă și reconfortare, de petrecere a timpului liber din vacanțe sau week-end în peisajul pitoresc al mediului rural ;

f) se evită marile aglomerări turistice de pe litoral sau din stațiunile balneare sau montane.

În turismul rural și, cu precădere, în agroturism există trei componente esențiale :

1) teritoriul satului, cu mediul său înconjurător natural și construit cu resurse turistice aferente acestuia, reprezintă suportul și materia primă pentru agroturism;

2) produsele agroturistice ( oferta turistică) trebuie să fie cât mai autentice și de calitate, oferta fiind diversă și constituind o alternativă la cea “standard”;

3) oamenii (fermierii) responsabili de activitatea de agroturism organizează și condus această activitate.

Din cele de mai sus rezultă următoarele idei :

că agroturismul nu este numai o componentă a turismului rural, ci are mari implicații în valorificarea optimă a resurselor turistice locale ;

contribuie la ridicarea nivelului de viață al locuitorilor în dezvoltarea socio-economică a localității rurale și a comunității în general ;

și nu în ultimul rând, în protejarea și conservarea mediului natural și construit, în contextul unei activități economice pe principii ecologice.

Turismul rural în a doua parte a sec. al XX-lea

După anii ’60, omenirea a început să fie tot mai preocupată de ținta (destinația) vacanțelor sale, turismul devenind una din cele mai importante activități economice din lume. Simultan cu manifestarea primelor tendințe de petrecere -tot mai frecventă- a vacanțelor în mijlocul naturii, din ce în ce mai mulți turiști și-au dorit petrecerea clipelor de relaxare în mediul/spațiul rural.

Ce își propuneau acești turiști? Un răspuns sintetic presupune o concentrare a obiectivelor și următoarea enumerare:

– să își satisfacă curiozitatea și dorința petrecerii vacanțelor în cu totul alte condiții de viață și civilizație decât cele obișnuite;

– să-și materializeze interesul pentru alte noi destinații;

– să fragmenteze vacanța în trei-patru minivacanțe, în sensul petrecerii a patru-cinci zile la mare, munte, sate turistice tradiționale etc.;

– sporirea gradului de solicitare pentru spații de cazare cu un confort mai redus – deci mai ieftin ;

– turism cultural și de cunoaștere (în special tinerii și turiștii de vârsta a treia) ;

În mod firesc s-au conturat următoarele avantaje :

valorificarea bogatului potențial rural ;

economisirea de investiții pentru crearea de capacități de cazare, alimentație publică și agrement ;

reducerea la minim a personalului de servire ;

decongestionarea zonelor turistice supraaglomerate ;

îmbunătățirea nivelului de trai în zonele utilizate ca bază materială a turismului ;

stabilizarea populației rurale prin ocuparea în sfera serviciilor turistice ;

surse suplimentare de venituri pentru populația rurală ;

înviorarea tradițiilor populare, dorința de perpetuare a unor meșteșuguri tradiționale.

În ceea ce privește potențialul turismului rural românesc, acesta reprezintă o ofertă primară, alcătuită din componentele naturale de peisaj, constituind potențiale resurse turistice jucând un rol important și determinant în dezvoltarea turismului în general și a celui rural în mod special.

Elemente care trebuie puse în valoare în mod special sunt :

valoarea recreativă, estetică și peisagistică;

valoarea curativă (balneoclimaterică) a bioclimatului sau a factorilor naturali ai zonei;

cadrul de derulare al unor momente destindere sau a unor hobby-uri;

valoarea de cunoaștere în cazul componentelor desemnate ca parcuri, grădini botanice , rezervații științifice.

4.4.2 Căi de revitalizare a agroturismului

Analiza S.W.O.T.:

Puncte tari: sunt determinate de factorii interni.

Nu lipsite de importanță sunt următoarele elemente : existența unor rute internaționale, tarife accesibile, transporturi accesibile, fructe și legume proaspete de sezon.

Puncte slabe : rezultă din neajunsurile organizatorice și se materializează în : – informații turistice puține atât în țară cât și în străinătate;

lipsa legăturilor rutiere directe;

transporturi inconvenabile sau chiar puțin dezvoltate în zonele montane;

numărul redus al agențiilor rent-a-car și diversitatea redusă a produsului de închiriat ;

materiale promoționale puține și de proastă calitate ;

puține unități de alimentație publică și o varietate limitată de mâncăruri specifice bucătăriei românești;

servicii hoteliere de calitate și standard îndoielnic ;

injust raport preț/calitate ;

lipsa ‚serviciilor pentru client’ ;

lipsa de experiență ;

lipsa curățeniei în locurile publice.

Oportunități : – imaginea romantică ;

– puritatea și arhaicul satului românesc;

– intensul schimb cultural ce conduce la o mai bună înțelegere între culturi și înlătură dezinformarea ;

– stabilirea monedei naționale ;

– mijloc de educare, de ridicare a nivelului de cultură, de instruire și civilizație al oamenilor în clitate de turiști;

– menținerea sănătății omului contemporan, prin faptul că îi conferă acestuia destinderea, refacerea forței de muncă prin odinhnă, mișcare, tratamente balneo-medicale ;

– menținerea echilibrului biologic și fiziologic al omului contemporan.

Amenințări : pot constitui o frână în condițiile unui cadru general defavorabil : – imaginea nu tocmai favorabilă în exterior ( prețuri la un nivel fără o calitate adecvată) ;

– degradarea mediului, lipsa unor măsuri ecologice, poluarea (calitatea apei și a aerului) ;

– neînțelegerea conceptului „preț pentru valoare” ;

– posibilități limitate de cazare ;

– insuficiente informații necesare pentru călătorii, infrastructura săracă sau prost întreținută ;

– costurile ridicate sau lipsa posibilităților de închiriere a unui mijloc de transport.

CONCLUZII

În urma elaborării acestei lucrări am reușit să îmbin cunoștințele teoretice acumulate cu cele practice, în vederea revitalizării turismului vâlcean.

Revitalizarea turismului vâlcean este făcută prin prezentarea resurselor turistice ale județului Vâlcea, cele naturale și antropice, prezentarea structurilor de primire turistică și a serviciilor aferente (alimentație publică, structuri turistice cu funcțiuni de agrement, baza de alimentație publică).

În urma acestei prezentări se observă o bogată ofertă turistică a județului Vâlcea, ceea ce ajută în mare măsură la atragerea turiștilor, și crearea unor programe cu ajutorul formelor de turism ce se regăsesc în județul Vâlcea.

Pentru a stabili eficiența turismului din județul Vâlcea si problemele care pun frâna dezvoltării turismului este necesar a se analiza toate datele statistice specifice bunei funcționări a turismului și indicatorii rezultați din analiza acestor date.

Analiza indicatorilor ce caracterizează activitatea turistică, presupune analiza factorilor pe baza formulelor specifice din turism, formule ce dau ca rezultat indicatorii activității turistice.

Pe baza acestor indicatori se poate analiza situația turistică a județului Vâlcea, în comparație cu România, pentru a putea constata dacă județul Vâlcea în cauză produce un turism profitabil.

Promovarea ofertei turistice atât pentru județul Vâlcea cât și pentru toată țara are un rol foarte important pentru desfășurarea activității și pentru obținerea unui rezultat pozitiv prin creșterea vânzărilor și obținerea de profit.

Acest rezultat pozitiv este influențat și de calitatea bazei tehnico-materiale și a serviciilor specifice fiecărui tip de turism, astfel încât pentru o revitalizare eficientă a turismului din județul Vâlcea trebuie ca structurile turistice de primire și serviciile conexe care contribuie la desfășurarea turismului, să se ridice la standardele europene din punct de vedere calitativ, și anume:

Reabilitarea infrastructurii ce joacă un rol determinant în încercarea de a atrage mai mulți turiști în județul Vâlcea;

Modernizarea unităților de cazare, în special a hotelurilor și vilelor;

Modernizarea unităților de alimentație publică, prin reprofilare, modernizare a confortului, a dotărilor;

Modernizarea bazelor de tratament prin înlocuirea aparaturii, construirea unor baze noi cu aparatură moderna și completă;

BIBLIOGRAFIE