Revitalizare Rurala Prin Programe De Construire Comunitara 2 [612920]

1
revitalizare rurală prin
programe de
construire comunitară

STUDENT: [anonimizat] 2016 UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ȘI URBANISM „ ION MINCU” BUCUREȘTI

2

I. Introducere

1. Conținutul și structura lucrării
2. Scopul cercetării
3. Ipoteza cercetării
4. Obiectivele cercetării
5. Metode de cerceare
6. Definirea termenilor
 Revitalizare rurală
 Incluziune social ă
 Comunitate
 Construire comunitară
 Design prticipativ
 Proiectare integrată
 Proactivitate
 Abordare holistică
 Sustenabilitate
 Dezvoltare durabilă

II. Importanța revitalizării rurale în România

1. Context actual
2. Direcții de dezvoltare națională
3. Revitalizare rura lă în context european

III. Definirea problemelor din mediul rural româ nesc

1. Mediul rural în contextul social, economic, cultural și politic
actual.

3
2. Probleme identificate .

IV. Arhitectura de interes public . Construirea
comunitară . Proiectare integrată durabi lă

1. Arhitectura interesului public
 Definire
 Principii
2. Construirea comunitară
 Definire
 Principii
3. Proiectare integrată durabilă
prin design participativ

V. Programe de construire comunitară

1. Programe administrative
2. Programe economice
3. Programe sociale
4. Progr ame de educație și cultură

VI. Tendințe în proiectarea din zonele rurale

1. Concepte urmărite
 Sustenabilitate
 Caracter evolutiv
 Flexibilitate
 Inovatie
2. Studii de caz
 Revitalizare rurală
 HUB
 Pensiune
 Centru Comunitar

4

VII. Concluzii

1. Demonstrarea ipotezei
2. Propuneri :
 Strategii publice regionale
 Strategii publice locale
 Scenariu de revitalizare în satul Bărcuț

3. Tema de proiectare

VIII. Anexe

1. Studiul identității culturale locale Bărcuț
2. Proiecte de finanț are pentru programele propuse prin tema de
proiectare
3. Manifestul Arhi pera
4. Inserții pentru construire comunitară în satul Bărcuț

IX. Bibliografie

1. Cărți, reviste, articole
2. URL

X. Lista ilustrațiilor

5

I. Introducere

Teoria și practica se influențează întotdeauna
reciproc; din faptele oamenilor se poate vedea ce
gânde sc, iar din părerile lor se poate spune de mai
înainte ce vor face. (J.W. Goethe)

1. Conținutul și structura lucrării

Practicând arhitectura socială prticipativă în paralel cu studiul universitar, am
conștientizat existența unui un mod eficient și echitabi l prin care se contribuie la
îmbunătățirea societății în care trăim și care oferă studiului de arhitectură un scop ce merge
dincolo de obiect ul teoriei și oferă o libertate care lasă loc inovației. Acesta este realizarea
practică a unor construcții și ansa mbluri (locuințe, parcuri, centre comunitare, centre de
design) care se alfă în slujba comunității cu rolul de a stabili relații sociale și economice la
nivel local, de a asigura sustenabilitatea acestora, de a diminua dezechilibrele și a spori
calitatea vieții.
Prin căutarea unui răspuns practic pentru o problemă reală a societății din care
fac parte, cei care se dedică studierii arhitecturii vor înțelege cu siguranță noțiunile
fundamentale ale proiectării și construirii, dar în plus, vor conștientiza ș i înțelege practic
domeniile pe care le integrează construirea comunitară (locuire, ocupare, sanatate, igienă,
educație, cultură) și nevoia de înglobare a unor atribute precum: flexibilitate
(adaptabilitatea), transparență și decență (firesc), în designul propus.
Mai mult, confruntarea cu situația reală, aduce în sfera conștientului
responsabilitatea socială, etică și economică cu atât mai mult cu cât această situație este
una extremă, la limită (sărăcie extremă, excluziune socială).
„ Mockbee prez intă arhitectura ca o disciplină înrădăcinată în comunitate și în
mediul natural, social, politic și estetic și le arată studenților că astfel pot aduce o schimbare
în societate. Le spune că pentru un arhitect bunătatea trebuie să fie mai importantă decât
măreția iar compasiunea este de dorit în defavoarea pasiunii .”(Mockbee, 2011: 3)

6
Samuel Mockbee subliniează faptul că decența sau firecul în arhitectură începe de
la arhitect și de la felul în care el își găsește poziția în raport cu lumea și cu profesia s a.
Bunătatea înaintea bravurii și compasiunea înaintea pasiunii , pun în paranteză
pornirea așa zis „artistică” a arhitectului în speranța înțelegerii profunzimii profesiei și
scopului proiectării. O profunzime care trece dincolo de obiect, de arhitect, ș i vizează
ansamblul. O profunzime care probează existența umană și propune arhitectura ca
instrument al întemeierii comunității, un fundal care favorizează legături interumane și oferă
autenticitate.
Altfel spus arhitectura e pentru ceilalți, o transparen ță către lumea din interiorul
lor, care favorizează apropierea sinelui, apropierea mediului înconjurător și în sfârșit
apropierea dintre oameni.
Prin urmare, mai degrabă decât ce este? sau cum se face? îmi îndrept atenția
asupra întrebării ce face? arhite ctura. Ce poate face arhitectura în contextul actual?
Am să încerc un răspuns tratând cazul mediului rural din România, o situație aflată
la limită din punct de vedere social, cultural, economic și politic. Pe parcursul cercetării am
să argumentez necesita tea păstrării ș i revitalizării satelor și am să arăt prin ce metode se
poate face o revitalizare rurală durabilă.

2. Scopul cercetării

Scopul cercetării este stabilirea unor soluții și priorități pentru situația actuală a
spațiil or rurale din Romînia și propunerea unor strategii și politici publice care elaborează
soluții durabile din punct de vedere social, cultural, economic și politic pentru revitalizarea
acestora .
In același timp, prin aplicarea metodologiei construirii comunitare cercetarea va
demo stra ipoteza si va conduce la elaborarea unei teme de proiectare complexe. Rezultatul
temei de proiectare va reprezenta un exemplu de revitalizare rurală prin costruire
comunitară care integrează metode de finanțare, strategii și politici publice implement area
proiectului .

3. Ipoteza cercetării

Revitalizarea sustenabilă a unui spațiu rural se poate face doar prin construire
comunitară. Construirea comunitară integrează condițiile primare ale existenței umane în
context actual: locuire, ocupare, sănătate, i gienă, educație și are ca principiu de bază
designul participativ, în acest caz, un instrument esențial, care asigură durabilitatea

7
proiectului. Acesta favorizează, prin procesul participării, implicarea actorilor locali, a
beneficiarilor , a partenerilor s ociali și asigură în acelasi timp sustenabilitatea, fără de care
procesul de revitalizare nu ar mai avea sens.
Pentru revitalizarea spațiului rural românesc este nevoie de un proces care
operează cu programe de activare, dezvoltare și construire a comunit ății, care face apel la
proactivitate, la identitatea culturală locală, și care integrează tehnologia și designul
arhitectural în vederea adaptării la cerințele actuale și viitoare.

4. Obiectivele cercetării

 Elaborarea unei teme de proiectare complexe care integrează funcțiunile
necesare unei revitalizări rurale sustenabile.
 Evidențierea legăturii spațial -funcționale dintre elementele (fenomenologice
ale spatiului rural) componente ale spațiului rural: locuire -educație -circulație –
recreere -cazare -cultură -alimentație publică -agricultură -meșteșug -spațiu
comunitar.
 Punctarea conceptelor folosite de arhitec tura contemporană în vederea
integrării lor în proiectele construite în spațiul rural.
 Găsirea(propunerea) unor concepte și instrumente noi, pe care arhite ctura să
le integreze în (procesul) vederea revitalizării rurale.
 Evidențierea contexului real în care proiectam , necesitatea asumării unei
responsabilitați față de societate
 Elaborarea unor politici și strategii publice pentru facilitarea revitalizării r urale,
incluziunii sociale, diminuării sărăciei.

La toate aceste obiective adaug unul personal, acela de a expune o viziune despre
arhitectură: cum poate căpăta o poziție centrală în viața omului? ce poate face pentru
societate, pentru comunitate și pen tru om?, și cel mai important: de ce fac arhitectură?

5. Metode de cerceare

 Studiul bibliografic

8
Voi cerceta în cărți și publicații de specialitate exemple de programe pentru
construire comunitară și voi analiza de asemenea exemple de design participativ conceput
pe baza unor direcții noi, pe care le voi menționa și explica pe parcursul lucrării.

 Cercetare empirică:

Vizite în comunitățile rurale dezavantajate din România, precum și vizite în
comunități revitalizate prin construire și participare comun itară . Concluziile deduse în urma
experimentării acestor spații vor completa studiul și vor contribui la elaborarea unei soluții
pentru proiectul de diplomă.

 Analiza comparată a modelelor

Vor fi comparate mai multe studii de caz din perpectiva relațiilor ce se stabilesc
între comunitate și mediul construit, între comunitate și programul de construire, între
comunitate și spațialitate.

6. Definirea termenilor

 Revitalizare rurală
REVITALIZÁ , revitalizez, vb. I. Tranz. A reda puteri; a revigora. – Din fr. revitaliser.1
Revitalizarea rurală reprezintă procesul de activare a unui spațiu rural în curs de
degradare , depopulare și dispariție . Prin revitalizare rurală se dorește readucerea la un nivel
optim de dezv oltare și funcționare a satului în plan so cial, c ultural, economic și politic .

 Incluziune socială
INCLUZIUNE SOCIALĂ, setul de masuri si actiuni multidimensionale din domeniile protectiei
sociale, ocuparii fortei munca, locuirii, educatiei, sanatatii, informarii si comunicarii,
mobilitatii, securitati i, justitiei si culturii, destinate combaterii excluziunii sociale.2
Pentru a defini procesul de incluziune socială este necesară definirea fenomenului
care l -a generat si anume excluziunea socială .

1 Definiția termenului preluată din DEX 2009
2 Definiția termenului preluată d in Legea nr. 292/2011 – Legea asistenței sociale , art. 6 lit. cc

9
Excluziunea socială sau m arginalizarea socială, așa cum este descrisă în legislația
actuală , se definește prin poziția socială periferică, de izolare a indivizilor sau grupurilor cu
acces limitat la resurse le de ordin economic, cultural , educativ si politic ale colectivității.
Acest fenomen este creat de dinami ca socială și se manifestă prin absența unui minimum
de condiții sociale de viață.
Incluziunea socială, se bazează pe accesul indivizilor și al familiilor la un set de
standarde sociale, sub formă de drepturi sociale. Altfel spus, conceptul se referă la
egalitatea în ceea ce privește oportunitățile cu scopul de a obține drepturi egale , acceptând
diversitatea .
Excluziunea și incluzi unea socială sunt concepte pluri dimensionale. Di ntre acestea
dimensiunea economică este decisivă însă trebuie însoțită de dime nsiunile sociale, culturale
și politice pentru înțelegerea complexității problemelor și oferirea unor soluții durabile. Spre
exemplu, u n individ poate fi acceptat din punct de vedere economic dar poate fi exclus din
punct de vedere social din cau za unui co mportament neadecvat.
Mai mult, incluziunea socială este corelată cu aspectul subiectiv , respectul de
sine și sentimentul de apartenență la o comunitate. O societate incluzivă, prin definiție, este
caracterizată de respect pentru identitatea tuturor și un echilibru rezonabil între drepturile
și obligațiile persoanelor și a societății în ansamblu.
 Comunitate

COMUNITÁTE, (2) comunități, s. f. 1. Faptul de a fi comun mai multor lucruri sau
ființe; posesiune în comun. 2. Grup de oameni cu interese, credințe sau norme de viață
comune; totalitatea locuitorilor unei localități, a unei țări etc. – Comun + suf. –
itate (după fr. communauté). Cf.lat. communitas, -atis, it. comunità. 3

COMUNITÁTE ~ăți f. 1) Caracter comun. ~ de limbă. ~ de interese. 2) Grup social ai
cărui membri trăiesc împreună sau posedă bunuri materiale, au interese comune;
colectivitate. 3) Totalitate de persoane care trăiesc în aceeași localitate. 4) Ansamblu de
state, unite prin interese economice, politice și culturale comune.
/<fr. communau té, lat. communitas, ~atis .4

Noțiunea de comunitate este pluridimensională, astfel că mă voi raporta la mai
multe moduri de a o defini . Comunitatea poate fi privită ca un sistem de activități sociale, ca

3 Definiția termenului preluată din DEX 2009
4 Definiția termenului preluată din NODEX, 2002

10
un sistem de norme și valori morale care oferă ide ntitate membrilor, ca un proces care
aduce aport economic.
Prin urmare, pentru a produce schimbări la nivelul comunității trebuie să
înțelegem toate aceste dimensiuni și procesele care stau la baza lor.

In primul rând, o comunitate are dimensiunea ident ității: „un sistem de valori,
norme, și coduri morale care produce membrilor sentimentul identității…structurile nu
crează semnificații pentru oameni… multe dintre organizațiile concepute pentru a crea o
comunitate , ca paliative la anomie și înstrăinar e, sunt sortite eșecului”(Cohen, 1985:9)
Cohen , A. P. ( 1985 ). Th e symbolic construction of community. N ew York: T avistock Publication and Ellis Horwood
Limited.
Trebuie avut în vedere și faptul că o comunitate poate exista și fără încadrare
spațial -geografică, luând naștere comunitatea de insteres . Astfel, un individ poate face parte
din mai multe tipuri de comunități.
Mai departe, pentru a avea sens, comunitatea trebuie să îndeplinească totuși un
scop practic și să aducă valoare e conomică. În cadrul comunității este nevoie de o bună
organizare: „ Ar trebui să privim comunitatea ca pe o combinație de elemente sociale și
sisteme care îndeplinesc principalele funcții cu impact asupra mediului local.” (Warren,
1978) Warren , R. L. ( 1978 ) The community in America.a treia ediție.. Chicago: Rand McNally.
Așa cum o definește sociologul american Roland L. Warren, comunitatea
facilitează defașurarea vieții de zi cu zi, prin organizarea activității membrilor, îndeplinind
cinci funcții :

 Funcția economică: producție -distribuție -consum
 Funcția de socializare
 Funcția de participare socială
 Funcția de control social
 Funcția de sprijin reciproc

In final, atenția cade mai degrabă, pe ce face o comunitate, decât pe ce este o
comunitate. Ap artenența la o comunitate, oferă membrilor acesteia valoare adăugată vieții,
atât în plan social cât și personal. Modelează gândirea și comportamentul prin valori, legi,
norme morale și reguli nescrise de conduită. Furnizează ipoteze și viziuni asupra real ității și
favorizează asumarea unei poziții în raport cu lumea.
Prin intermediul comunităților avem aces la resurse si oportunități , deși nu în
toate cazurile în egală măsură. Avem acces la locuri de muncă, locuri în care vindem și
cumpărăm, locuri unde vedem și suntem văzuți și auziți, locuri în care învățăm, locuri unde
ne închinăm, în sfârșit avem acces la locuri în care stăm.

11
Comunitatea creează cadre pentru funcționarea unor mecanisme. Cadru pentru a
înțelege mediul social și interacțiunea socială, c adru pentru diversitate și evoluție, cadrul în
care îngrijim și avem grijă, cadrul provocărilor și soluțiilor.
Viața noastră se inserează în comunitate pe măsură ce noi inserăm comunitatea
în viața noastră. Spre exemplu, cu cât simțim mai mult apartenenț a la un spațiu comunitar,
cu atât petrecem mai mult timp în acel spațiu. Acolo ne trăim viața în fiecare zi, și acel spațiu
ne influențează devenirea.

 Construire comunitară

Construire comunitară reprezintă un concept nou promovat în arhitectura socială
participativă de Nabeel Hamdi și care se referă la construirea unui cadru sistemic de relații
sociale și de producție la nivel comunitar capabile să susțină comunitatea, din care relația cu
spațiul construit ocupă un câmp central. (…) C onstruirea comunita ră integrează domeniile
locuirii, ocupării, sănătății, igienei, educației și culturii.5

 Design prticipativ
Designul participativ este un proces care implică participarea membrilor
comunității la elaborarea atât la elaborarea proiectului cât și la construi rea lui.

 Proiectare integrată

Integrare : organizarea unui sistem de elemente bazate pe principii comune si care produc un
puternic sens de unitate.6
Proiectarea integrată este un proces în care toate elementele participante
relaționzează între ele pent ru a obtine un proiect unitar, durabil și eficient.

 Proactivitate

Proactivitatea și reactivitatea sunt două tipuri de comportament uman , care
influențează modelarea comunității. Voi defini mai întâi noțiunea de reactiv itate, care prin
opoziție, va contr ibui la profilarea noțiunii de proactivitate .

5 Niculae Lorin, Arhitectura Socială Participativă, 2013
6 Definiția termenului preluată din No ua Cartă de la Atena, 2003

12

Reactivitatea se referă la un comportament uman care se bazează pe simpla
reactionare instinctivă la stimuli și este definită de căutarea și aplicarea rapidă a uno r soluții
după consumarea unui eveniment de i mpact ce cauzează anumite probleme.
Idea de proactivitate , în schimb, se referă la un comportament uman capabil de a
anticipa problemele schimbările și nevoile și de a reacționa înainte ca mediul sau contextul
să o ceară. A fi proactiv inseamnă să ai con trol asupra situatiei actionând, nu așteptând să
reacționezi post -factum.

 Abordare holistică

HOLÍSM (‹ engl.; {s} gr. holos „întreg”) s. n. Concepție susținând ireductibilitatea
întregului la suma părților, în sensul că anumite caracteristici ale acestu ia nu pot fi explicate
în termenii proprietăților și relațiilor componentelor. Prezentă și în Antichitate, ideea
întregului se impune, în epoca modernă, ca principiu alcătuitor și ordonator (ex. gestalt -ul). O
dată cu L. von Bertalanffy, principul h. este ridicat la nivelul unei teorii generale a sistemelor.
Perspectiva holistă și -a găsit numeroase aplicații în economie, sociologie, filozofia culturii etc.
◊ H. semantic = concepție despre natura și testarea teoriilor științifice, dezvoltată de W. van
Quine, conform căreia semnificația empirică nu se stabilește la nivelul enunțului, ci la nivelul
întregului sistem de enunțuri. 7
În această abordare este esențial modul în care privim întregul.
Abordarea holistică privește întregul ca pe un tot unitar ( marele TOT), un ca pe
suma unor părți ale întregului. Din acest punct de vedere, al întregului, modul lui de
funcționare este diferit, față de funcționarea ca sumă a părților.
Luând naștere ca o filosofie de a privi lumea, această abordare este probată acum
de descoperiri științifice revoluționând modul de funcționare al sistemelor cărora le este
atribuită , al strategiilor și politicilor care contribuie la schimbarea benefică a societății .

 Sustenabilitate

SUSTENABILITATE (‹ engl. sustainable ) s. f. Calitate a unei activități antropice de a
se desfășura fără a epuiza resursele disponibile și fără a distruge mediul, deci fără a
compromite posibilitățile de satisfacere a nevoilor generațiilor următoare. Conferința
mondială asupra mediului de la Rio de Janeiro di n 1992 a acordat o atenție deosebită acestui
concept, care implică stabilirea unui echilibru între creșterea economică și protecția mediului

7 Definiția termenului preluată din Dictionarul Enciclopedic, 1993 -2009

13
și găsirea de resurse alternative. Când se referă la dezvoltarea economică de ansamblu a
unei țări sau regiuni, est e de obicei preferat termenul sinonim dezvoltare durabilă. 8

În relația mediu -societate, s -a produs o inversare la nivelul influenței dintre aceste
două sfere. Dacă în trecut mediul înconjurător determina și influența dezvoltarea societății,
în prezent so cietatea este cea care influențează evoluția mediului înconjurător, producându –
se un dezechilibru în defavoarea acestuia.
Prin urmare, un răspuns care să restabilească acest echibibru trebuie căutat în
interiorul societății, la nivelul fenomenelor sociale care generează o anumită atitudine față
de me diu, la logica gândirii umane. O gândire proactivă care ține seama de prezent dar și de
generațiile viitoare este preferată în defavoarea celei reactive care se raportează doar la
prezent, acționând după consum area evenimentelor.

 Dezvoltare d urabil ă
Dezvoltarea durabilă este asigurarea satisfacerii nevoilor generației actuale, fără a
compromite posibilitatea ca generațiile viitoare să -și satisfacă propiile nevoi. 9
O interpretare a conceptului de dezvoltare durabilă făcută de Parlamentul
Europrean ar fi următoarea: capacitatea tuturor comunităților umane, inclusiv a celor
defavorizate, de a satisface nevoile fundamentale în materie de locuințe, apă potabilă,
alimente, condiții de sănătate, și igienă, participar e la luarea deciziilor, coeziune socială,
culturală și spirituală. Propunerile pe care parlamentul Parlamentul European le face au în
câmp central omul, se bazează pe asumarea responsabilității acestuia față de mediu și de
societate și formarea unei societ ăți civile pentru facilitarea unui dialog al intereselor sociale.

8 Definiția termenului preluată din DE – dicționar enciclopedic 1993 -2009
9 Bruntland, Gro Harlem (1987), op.cit.

14
II. Importanța revitalizării rurale în România

1. Context actual.

În prez ent, România se confruntă cu p rovocări pe mai multe planuri, aduse de
integrarea la nivel european , de tranzi ția la o societate digitală și de fenomenul de
globalizare.
Prioritatea pe termen scurt (Strategia Europa 2020) a U niunii Europene este
soluționarea rupturii pe linia evoluției socio -economice, adusă de impactul crizei mondiale.
În acest sens cele trei pri orități ale strategiei 2020 sunt:

 creștere inteligentă – dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și
inovare;
 creștere durabilă – promovarea unei economii mai eficiente din punctul de
vedere al utilizării resurselor, m ai ecologice și mai competiti ve
 creștere favorabilă incluziunii – promovarea unei economii cu o rată ridicată a
ocupării forței de muncă, în măsură să asigure coeziunea eco nomică, socială
și teritorială.10
Privind aceste schimbări ample, se observă nevoia impl icării mai multor actori
locali ( organiza ții, structuri, instituții ) care prin colaborare să iși asume responsabilitatea
atinge rii obiectivelor.
Formarea unei societăți civile este favorabilă în accest context. Aceasta implică un
proces bine ancorat în realitatea economică care ț ine cont de valori umane precum
acceptarea diversității, practicarea volunutariatului, și de cultura interacțiunii noastre
sociale până în prezent.
Asumarea unei responsabilități sociale a specialiștilor din diversele domenii de
activitate și favorizarea unui dialog de interese între domenii, precum și corelarea lor cu
interesul național, cu cadrul legislativ și cu sttrategiile de dezvoltare care sunt în aplicare, vor
contribui la o dezvoltare durabilă a țării.
Din punct de vedere economic, în România s -a restabilit situația imadiat după
criza financiară mondială din 2008 -2009 . Acest fapt , dar și integrarea în spațiul european, a
atras crearea unor noi reforme din partea statului și sprijin din partea instituțiilor financ iare
internaționale, în câmpul educației, sănătății, asigurărilor sociale și asistenței sociale . În anul

10 EUROPA 2020 – O strategie europeană pentr u o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii ,
Bruxelles, 3.3.2010

15
2013 s-a înregistrat o creștere economică estimatã la 3,5%, pe mãsurã ce exporturile
continuã sã creascã, iar cererea de consum și investițiile capătă amploare .
La o privire mai atent ă însă, situația nu e nicidecum re stabilită . Cererea de
consum pentru produse alimentare depinde în proporție de peste 60% de produse
importate, un fapt datorat destructurării agriculturii . Tot datorită situației dezorganizate a
agriculturii există o lips ă acută de locuri de muncă, mai ales în mediile rurale. Datoriile
externe față de instituțiile financiare sunt mereu în creștere, iar resursele naturale de gaze
naturale și petrol sunt exportate în proporții foarte mari.
Pe termen mediu, obiectivele Român iei sunt restructurarea economică și
creșterea nivelului de calitate al vieții.
Pe termen lung, pentru o dezvoltare durabilă, obiectivele țării sunt îmbunătățirea
reformelor structurale, a sectorului transporturilor și celui energetic, împreună cu asigurar ea
unei stabilități economice permenente.
Deși situația financiară a fost restabilită, din punct de vedere social, România a
fost afectată de numeroase dezechilibre pe piața muncii , înregistrate între populația activă
și populația inactivă . Rata ș omajul ui este mai ridicată în zonele urbane, rata șomajului fiind
în creștere. Acest fapt determină d iversita tea grupurilor sociale afectate de sărăcie și
diversitatea tipurilor de excluziune . Strategia Europa 2020 are ca obiectiv scoaterea unui
număr de 20 de m ilioane de persoane din sărăcie și marginalizare socială și ocuparea forței
de muncă într -un procent de 75% .
Incluziunea socială este un proces de lungă durată care trebuie activat din
interiorul comunității. Aceasta operează cu diverse mecanisme care ofe ră acces la educție și
training profesional.
În plan cultural, indentitatea națională este privită ca o problemă de împortanță
majoră la nivelul Uniun ii Europen e. Aceasta este o caracteristică fundamentală pe care o
comunitate o poate avea. De aceea în c ontextul globalizării tot mai multe state membre ale
Uniunii Europene se întreabă cine sunt?
Dimensiunea identității culturale devine con știentizată tot mai mult si în rândul
economiștilo r, contribuind la aronizarea intereselor de producție cu cele ale va lorilr
populației.
Prin urmare, societatea dă seama de multe dezechilibre în plan economic, social, cultural și
politic, iar pentru a le diminua este nevoie de procese complexe care să adopte o abordare

16
de jos în sus11, plecând din interiorul comunităților participând la armonizarea intereselor
tuturor actorilor și asigurând astfel durabilitatea.

2. Direcții de dezvoltare națională

În expunerea direcțiilor de dezvoltare națională, voi urmări Strategia Națională
pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizontur i 2013 -2020 -2030 , care propune o
dezvoltare durabilă care acționează în planul locuirii, educației, sănătății, culturii, ocupării
forței de muncă.
Strategia urmăreste dezvoltarea României, în vederea restabilirii unui echilibru la
nivel social, cultura l, economic și politic, pe termen lung, cu capacitate de autoreglare. Așa
cum se poate deuce din toate studiile pentru elaborarea de strategii de dezvoltare,
abordarea unei dezvoltari durabile este unica soluție pentu retabilirea unui astfel de
echilibru.
Problema lipsei adapostului
Lipsa unei louințe este consecința cea mai gravă a excluziunii sociale. Numeroase
țări luptă pentru combaterea sărăciei extreme și a lipsei de locuințe și locuri de muncă,
apelând la diverse abordări globale, naționale, teritor iale sau locale. În România combaterea
lipsei unei locuințe este trată, mai mult, din punct de vedere economic, fără a lua în
considerare profunzimea fenomenului și identitatea individului.
La nivel financiar, se propune o direcție de dezvoltare în care g rupurile
defavorizate să participe activ la aportul economic, prin crearea de inteprinderi sociale,
mari, mici și mijlocii, a cooperativelor meșteșugărești, a asociațiilor de agricultori, dar și prin
programe de training subvenționat pentru pregătire profe sională în diverse domenii de
activitate.
Problema abandonului școlar
Problema educației ocupă un loc de vârf pe agenda țării. Atenția cade insă pe
fenomenul de abandon școlar ca urmare a excluziunii sociale. În acest sens se încearcă
facilitarea accesul ui la resurse pentru grupurile vulnerabile. Se dorește asigurarea unor
capabilități necesare unui trai în condiții decente pentru a putea avea acces la educație fără
a se confrunta cu marginalizarea din partea celor din jur. De asemenea este prevăzută o
masura de implementare a unui serviciu de consiliere psihologică și vocațională.

11 Niculae Lorin, Arhitectura Socială Participativă, 2013, p 178.

17

„Ca urmare a politicii de dezvoltare teritorială a Uniunii Europene, problematica
dezvoltării începe să fie analizată atât din perspectiva indivizilor, a actorilor, cât și a locului ,
în care aceștia trăiesc. În acest context, studiul de față adresează problema interferenței
individului cu locul și -și propune să analizeze structurile, caracteristicile sociale și
ocupaționale ale populației din România și măsura în care patternu l de distribuire a acestora
la nivel teritorial reprezintă un avantaj sau, dimpotrivă, un dezavantaj în calea dezvoltării.
Premisa de la care pornește studiul este de legată de faptul că dimensiunea
teritorială se află într -o relație de cauzalitate recip rocă cu bunăstarea indivizilor și cu nivelul
de dezvoltare al comunităților, în general. În consecință, fenomenele macro de tipul
tranziției la economia de piață, perioadele de boom sau cele de criză economică vor a fecta
în mod diferit populația.”12

3. Revita lizare rurală în context european . De ce?
Istoricul Lucian Boia prezintă în lucrarea „De ce e România altfel?” spațiul
românesc ca pe o zonă vagă a Europei, având o condiție de frontieră , manifestând în același
timp închidere a, izolare a față de zonele impo rtante ale Europei din punct de vedere
economic, politic, cultural, dar ș i deschiderea unui spatiu nestructurat aflat în calea marilor
puteri. Rezultatul acestei condiții ar fi o civilizație preponderent rurală cu receptivitate și
deschidere către influenț e exterioare.
Procentul populației rurale se menține, ajungând in prezent la 45%. Am prezentat
mai sus problemele cu care se confruntă mediul rural în prezent. Nivelul calității vieții este
foarte scăzut în ciuda acestui procent care arată o pondere mare a populației rurale.
Dacă această condiție este nefavorabilă din multe puncte de vedere și atrage cu
sine o întârziere a României pe scena Europeană, ce poziție avem în fața acestui fapt?
încurajăm în continuare viața în zonele rurale? Sau încurajăm migra rea populației către
mediile urbane?
Consider că, mediul nostru urban nu este pregătit a -și dubla numărul populației și
că un astfel de fenomen, cu siguranță, nu se poate dezvolta în condiții de durabilitate.

12 Extras din STRATEGIA DE DEZVOLTARE TERITORIALĂ A ROMÂNIEI – STUDII DE FUNDAMENTARE , 2013

18
Prin urmare, prefer încurajarea populării med iului rural, chiar o migrare a
populației din spre urban spre rural, și accept provocarea unei situații limită. Prefer
transformarea unui punct slab într -un punct forte care să conducă la o dezvoltare durabilă.
Privind de -a lungul istoriei așezările rural e au evoluat având un impact minim
asupra mediului, desfășurând în acelsi timp , cu succes , activitatea economică pastând
practici tradiționale.
Abordarea dezvoltării durabile propune o responsabilitate față de mediu și de
valorificarea resurselor, luând în calcul depturile generațiilor viitoare de a beneficia de
acestea, însă există aspecte la care nu putem renunța definitiv precum: traiul în mediul
urban, transportul cu automobile sau utilizarea energiei convenționale. Acestea nu se află în
concordanță cu o dezvoltare durabilă. Putem însă, să ne punem întrebarea: ce sisteme se
pot dezvolta în acord cu o perspectivă durabilă? Putem să favorizăm evoluția lor pentru
stabilirea unui echilibru?
Răspunsul este comunitatea din mediul rural, prin sustenabilitate a pe care se
bazează funcționarea unei gospodării, prin metodele tradiționale de producție și consum
responsabil a unor produse naturale, prin legăturile care se stabilesc între membrii
comunității favorizate, mai ales, de apartenența acestora la un cult religios.
Comunitatea rurală este reprezentativă pentu cultivarea unei relații om -mediu
înconju rator. E xperiența în grija față de natură fiind transmisă și generațiilor tinere, prin
valorile morale, normele nescrise, practicile și cultura tradițională, car e odată cu
depopularea și dispariția așezării se pierd definitiv . Astfel este favorizată urbanizarea și
progresul tehnologic necontrolat, aspecte care nu evoluează în condiții de durabilitate.

III. Definirea problemelor din mediul rural românesc

1. Diagnoză
Problemele indentificate în mediul rural se manifestă pe mai multe planuri și
anume: cel al ocupării, al educației, al culturii, al sănatăț ii, al igienei și al locuirii și se
datorează un or factori de ordin economic, s ocial și politic.
Privind o zonă rura lă din perspectiva unui sistem de relații, efectul este unul
circular, o problemă cauzând apariția alteia până la cedarea sistemului și dispariția zonei
rurale respective.

19
1. Depopulări masive datorate migrării dinspre mediul rural spre cel urban sau în af ara
țării. Acest fapt a fost determinat de creșterea lipsei locurilor de muncă pe fondul
unei dezorganizări în sectorul agricol. Mai mult, din cauza depopulării tradiția în
manifestarea umană pentru ocrotirea mediului, a transmiterii experienței, a
identit ății locale, a apartenenței se perde definitiv.
2. Îmbătrânire demografică , populația activă din zonele rurale migrează în vederea
găsirii unui loc de muncă. În urma lor rămân bătrânii car e reușesc cu greu să
îngrijască gospodăriile.
3. Imposibilitatea ingrijir ii corespunzătoare a gospodăriilor din lipsa unei populații
active și a resurselor financiare coduce la degradarea fondului construit.
4. Lipsa de interes economic al zonelor rurale conduce totodată la degradarea rețelelor
de transport și a celor edilitare.
5. Fără racordare la rețele edilitare, locuirea se desfășoară în condiții insalubre
conducând la o stare de sănătate precară.
6. Rata șomajului și a sărăciei este în creștere din cauza lipsei locurilor de muncă. Pe
fondul desființării cooperativelor agricole, după 1989, locurile de muncă au scăzut cu
aproximativ 4 miloane . Acest fapt a contribuit la emigrarea unui numar de 2 milioane
de locuitori.
7. Lipsa resurselor financiare favorizează abandonul școlar
8. Nivelul scăzut al educației atât în rândul adulților cât ș i în rândul copiilor și tinerilor .
Lipsa educației conduce la degradarea relației dintre om și mediu, la pierderea
tradiției de grijă și pastrare, care la sat este reprezentativă.
9. Nivel scăzut de interacțiune socială și implicare în viața comunității
10. Acce s redus la îngrijire medicală
11. Excluziune -marginalizare socială, izolare

Efectele acestor numeroase probleme apărute în mediile rurale se reflectă apoi în
mediile urbane, afectând periferiile, dând naștere slum -urilor și mahalalelor contribuind la
mentena nța unor dezechilibre greu de restabilit.

2. Priorități
Expunerea problemelor din mediul rural și înțelegerea cauzei acestora conduce la
stabilirea unui set de priorități de care voi ține cont în propunerile făcute în capitolul
Concluzii precum și în elabo rarea temei de proiectare și a soluției pentru proiectul de
diplomă.

20
În condițiile prezentate, propun măsuri care țin cont de protejarea mediului
înconjurător și de valorificarea responsabilă a resurselor naturale, sustenabile, pe termen
lung:
– evaluarea r esurselor zonelor rurale din fiecare regiune de dezvoltare a țării.
Prin resurse înțelegând nu doar potențial natural , ci și uman: forța de muncă
neocupată, capacitatea de inovare, creativitatea, inițiativa pentru a
întreprinde activități care să aducă un aport valoric .
– reducerea gradului de sărăcie prin cosolidarea si renovarea locuinț elor,
asigurând în acest mod un start pentru autosusținere financiară și nivel de
trai optim.
– preluarea și implementarea unor practici de producție tradiționale în armonie
cu mediul, sustenabile, care au demonstrat durabilitatea de -a lungul istoriei
– propunerea unor politici care să încurajeze anteprenoriatul și înființarea
microintreprinderi în mediul rural petru atragerea forței de muncă.
– propunerea unor politici care să s usțină și să promoveze agro -turismul
– încurajarea unei gândiri proactive la nivelul comunității și în cadrul elaborării
strategiilor și politicilor publice pentru dezvoltare

IV. Arhitectura de interes public. Construirea
comunitară. Proiectare integrată dura bilă

1. Arhitectura interesului public

„Mișcarea noastră artistică se află într -un contrast dis pro-
porționat de mare cu restul vieții noastre sociale. Dacă
administrația și politica ro mânească ar fi atins nivelul vieții
noas tre artistice, am fi fost una dintre cele mai fericite națiuni “
(George Enescu)

Încep acest capitol pornind de la afirmația lui George Enescu, facută cu un secol în
urmă , care , însă, este valabilă și astăzi în condițiile în care între sfera cultural -artistică și cea
socio-politică nu se realizează încă un dialog al intereselor .

21
Prin pluridimensionalitatea ei, arhitectura este arta și știința care produce
schimbare în societate . Prin preluarea cât mai multor actori și domenii poate genera
libertate, plasându -se astfel în centrul vi eții umane, schimbând, modelând, imbunătățind.
Noul context al practicării arhitecturii propune o arhitectură a interesului public în
care arhitectul preia și alte sarcini precum cea de mediator, condilier , activist .Este vorba
despre crearea unui cadru le gal pentru arhitectura de interes publlic asa cum există deja in
drept și medicină , pentru a putea beneficia de ea toți oamenii .
Interes public
Acel interes care implică garantarea și respectarea de către instituțiile și
autorităț ile publice a drepturil or, libert ătilor și intereselor legitime ale cetățenilor,
recunoscute de Constituție, legislatia internă și tratatele internaționale la care România este
parte, precum și îndeplinirea atribuț iilor de serviciu, cu r espectarea principiilor eficienței,
eficac ității și economicităț ii cheltuirii resurselor. 13
Informația de interes public
Prin info rmație de interes public se întelege orice informație care privește
activitățile sau rezultă din activitățile unei autorități publice sau instituț ii publice, indifer ent
de suportul ei.14
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public este o arhitectură democratică, echitabilă și
inclusivă, practicată la scară națională, capabilă să soluționeze, împreună cu comunitățile
locale, instituțiile europene și al e statului, problema accesului la locuire și spațiu public
pentru categoriile defavorizate, în conformitate cu legislația europeană și principiile
sustenabilității.15
Rolul arhitecturii de interes public
Rolul asumat de arhitectura interesului public est e acela de a garanta și crește
libertatea, echitatea și solidaritatea sociale.16
Publicul arhitecturii
În 1969, Giancarlo de Carlo pune întrebarea: care este publicul arhitecturii?
Această î ntrebare rămâne valabilă în bună masură și astăzi după apropape j umătate de

13 Definiția te rmenului preluată din Legea 477/2004, art.4, lit. c)
14 Definiția termenului preluată din Legea 477/2004, art.4, lit. f)
15 Niculae Lorin, Arhitectura interesului public, curs I, SIASPA 2015 -2016
16 Niculae Lorin, Arhitectura Socială Participativă, pag.213

22
secol. Numeroase studii au arătat ca numai 2% din populația globului își permite să
beneficieze de serviciile unui arhitect în timp ce doar 5% din construcțiile existente la nivel
mondial au fost construite după planurile unui arhitect. Aceste p rocente foarte scăzute
probează faptul că arh itecții nu își cunosc publicul. Poate că nu cunosc nici sensul profesiei
de arhitect de vreme ce rămân doar în paradigma client – comandă – arhitect limitând
astfel domeniul de activitate al arhitecturii și efe ctul benefic pe care il poate aduce
societății. Dacă arhitectul este un om al cetății, un om al spiritului și al libetății, care inspiră și
favorizează creativitatea ar trebui să poată face acest lucru pentru toți oamenii din
comunitate indiferent de clasă socială, etnie, religie; activi tatea sa ar trebui să fie
democratică, echitabilă și inclusivă17
O arhitectură a interesului pu blic e ste o arhitectură responsabilă, plasează în
centrul dezvoltării oamenii, creează condiții de viață în comunități și facili tează incluziunea
socială .18
Rolul arhitectului care practică arhitectur a interesului public se extinde către
activism și susținere a comunității pentru care proiectează. A cesta preia sarc ini de
comunicare cu publicul , mediere , negociere , consiliere, gestio nare de fonduri europene,
armonizare și elaborare de politici și strategii publice de dezvoltare , propune soluții pentru
parteneriate între public și privat. Arhitectura interesului public presupune multă
responsabilitate din partea arhitectului și oferă a cestuia un cadru legal pentru luarea
deciziilor. În Noua Cartă de la Atena este definit angajamentul urbanistului pe mai multe
planuri: ca umanist și om de știință, ca proiectant și prospectivist, ca strateg și mediator.19
Prin Declarația de la Tokyo din 2 8 noiembrie 2011, arhitecții se angajează să
acorde atenție sustenabilității mediului natural, social și economic; să țină cont de
diversitate și să inițieze o activitate echitabilă și solidară; să îmbunătășească calitatea vieții
prin justiție socială.

Principii ale arhiteturii de interes public :
– Operează cu drepturi al e omului și legi pentru locuire:

17 Niculae Lorin, Arhitectura interesului public, curs I, SIASPA 2015 -2016

18 Manifestul pentru o arhitectură responsabilă, Paris 2015, UIA, OA, ACE, CIAF
19 Noua cartă de la Atena, 2003

23

 justitie spațială (lefebvre)
instrument democratic care reglementează, atunci când este aplicat, repartizarea
echitabilă a serviciilor, facilităților de producție, utilităților în teritoriu, astfel încât să
nu existe disparități la nivelul indivizilor și grupurilor de indivizi care populează
teritoriul respectiv. 20

 justiție socială
Susține asigurarea unor capabilități pentru desfășurarea traiulu i în co ndiții decente și
contribuie la incluziunea socială a grupurilor defavorizate (marginalizate).

 dreptul la locuire
Declarația Drepturilor Omului, articolul 25, aliniatul 1:
“Orice om are dreptul la un nivel de trai care să -i asigure sănătatea și bunăsta rea lui
și a familiei sale, cuprinzând hrana, îmbrăcămintea, locuința, îngrijirea medicală,
precum și serviciile sociale necesare (…).”

– Este participativă :
Integrează, de la bun început, în procesul de poiectare toti actorii locali, în mod special
benefic iarii.
– Asigură sustenabilitatea
Sutenabilitatea implementarii proiectului este susținută de cultivarea relației om -mediu
construit, printr -o abordare holistică, care este favorizată totodată și de procesul de
participare.
– Promovează proactivitatea
Susțin e o atitudine proactivă, aceea de a anticipa evenimente și de a lua măsuri înainte de a
fi prea târziu.

– Asigură durabilitatea

20 Niculae lorin, Arhitectura interesului public, curs I, SIASPA 2015 -2016

24
Durabilitatea este asigurată atăt de procesul participativ, de implicarea membrilor
comunității în toate activitățile construiri i, dobândind astfel un simț al posesiunii și al
îngrijirii.
Arhitectura interesului public propune o atitudine în fața unei realități severe.
Epoca unui singur arhitect celebru a trecut, este mai degrabă vremea pentru mai mulți
arhitecti responsabili, care se adresează publicului larg încercănd să se apropie de el ca să
construiască ceva din interiorul acestuia, având o abordare bottom -up. Arhitectul intresului
public se adresează celor care nu stiu de existența unei astfel de profesii și care nu stiu la
cine să apeleze pentru a li se oferi drepturile, construindu -si singuri adăposturi.
Consider că acesta este momentul în care atitudinea noastră în fața provocării
trebuie să fie una r esponsabilă și să acceptăm prelu area cât mai multor sarcini pentru a
aduce o schimbare în societate.

2. Construirea comunitară

Introdus de către Nabeel Hamdi în abordarea arhitect urii sociale participative,
conceptul repezintă un sistem de relații interdependente între locuire – ocupare – sănătate
– igienă – educație – cultură având rolul de a asigura sustenabilitatea proiectului
implamentat intr -o comunitate.
Construirea comunitară se bazează pe o abordare sistemică. Prin structura de
subsisteme pe care o propune (adică prin relațiile care se stabilesc între elementele având
cracteristici comune), se poate monitoriza evoluția programului, se pot propune politici de
funcționare, se poate interveni pe parcursul derulării strategiei programului pentru a nu
conduce către un eșec. Proiectarea comunitară este un sistem deschis, viu, flexibil, adaptabil
și autoreglabil în cazul în care este implementat cu succes.

Metodologie și principii21

21 Niculae Lorin, Arhitectura Socială Perticipativă, 2013

25
Meotodologia construirii comunitare se defășoară pe două axe de intervenți e, fiecare având
mai multe etape. Cele două axe sunt interdependent e și nu sunt prioritizate una față de
cealaltă. Prima se referă la construi rea capitalului economic având următoarele etape:
– Cercetare preliminară
– Analiza
– Proiectarea
– Implementarea
– Scalarea modelului
A doua axă se referă la construirea capitalului social și cuprinde următoarele etape:
– Pregătirea comunității
– Consolidarea comunității
– Implementarea planului de acțiune comunitar
– Susținerea și dezvoltarea proiectului
– Extinderea acestuia în teritoriu
Principiile construirii comunitare : intervenție de jos în sus, proiectare participativă , incluziune
socială și justiție spațială, sustenabilitate, implicarea localnicilor in procesele de producție și
post -productie, autofinanțarea, com plementaritatea.

3. Proiectare integrată durabilă prin design participativ
Dintr e principiile construirii comunitare imi indrept atenția către cel al participarii și
integrării, considerând că este fundametal pentru succesul implementării unui proiect de
construire comunitară.
Proie ctare integrată
Proiectarea întegrată este un proces care largește orizontul domeniilor conexe și propune
stabilirea unor relații de interdependență între acestea .În loc să propună o atitudine de
autosuficiență proiectarea întegrată preia dovedind astfel capabilitatea de a produce
schimbări în societate as emeni, „preluării în proiect ”, concept discutat de filosoful Gabriel
Liiceanu în lucrarea Despre Limită . Proiectarea integrată creează un cadru favorabil
apropierii arhitectului de publicul său. Este un cadru echitabil. Integrează economic
resursele locale . Prin design. Prin autofinantare și întreținere.

26
Proiectare integrată durabilă

Utilizatorul dobândește adecvare la nevoi iar arhietctul dobândește legitimitate
și durabilitatea proiectului.
Procesul participativ se compune din trei etape esențiale , potrivit lui De Carlo,
între acestea stabilindu -se relații critice:

1. Descoperirea nevoilor
2. Formularea ipotezelor
3. Utilizare

Descoperirea nevoilor este procesul prin care se formulează tema de
proiectare. Utilizatorul nu trebuie să fie “obținu t” din media statistică deoarece viziunea
autorității centralizatoare diferă, evident, de viziunea grupului țintă.
Doar imersia în grup, cercetarea in situ, pot asigura dialogul fertil în vederea
elaborării temei de proiectare. Utilizatorul va fi astfel c apabil să se autoexprime iar asta va
genera rezultate imposibil de anticipat, transformând proiectarea într -un sistem deschis.22

V. Programe de construire comunitară .

Construirea comunitară se bazează pe o abordare sistemică care relaționează cu
mediul nat ural în care este implementată . Prin structura de subsisteme pe care o propune
(adică prin relațiile care se stabilesc între elementele având cracteristici comune), se poate
monitoriza evoluția programului, se pot propune politici de funcționare, se poate interveni
pe parcursul derulării strategiei programului pentru a nu conduce către un eșec. Proiectarea
comunitară este un sistem deschis, viu, flexibil, adaptabil și autoreglabil în cazul în care este
implementat cu succes. (exemplu arhipera)
Apar în cadr ul construirii comunitare subsisteme precum cele de locuire, de
producție, de valorificare a resurselor, de organizare și training a resurselor umane, de
aprovizionare, de publicitate și comercializare a produselor. Toate acestea se organizează în
patru t ipuri de programe care primesc sprijin și finanțare din partea Uniunii Europene. Am
selecat dintre acestea programele fără de care nu se poate face revitalizarea rurală.

1. Programe administrative

22 Niculae Lroin, Arhitectura Socială prticipativă, 2013, op.cit.

27
POCU – axa 6
POIM – axele 2,5,6
2. Programe de finanțare
POCU – axa 6
POIM – axele 2,5,6
PNDR – axele 6.2 și 6.4
POR – axele 5 și 3

3. Programe sociale

POCU axele 1,7

3. Programe de educație și cultură
POCU axa 6, axa 5

Este preferată regenerarea în detrimentul construcțiilor și a orașelor noi. O regenerare
responsa bilă începe din interiorul spațiului locuit, care ține cont de conservarea
patrimoniului.

VI. Tendințe în proiectarea din zonele rurale

3. Concepte urmărite

 Sustenabilitate

28
Conceptul de sustenabilitate are multiple definiții și utilizarea lui atât de
frecventă aproape că l -a golit de sens. Consider că sustenabilitatea pornește de la atitudinea
fiecăruia față de mediul înconjurător. Este vorba despre un bun simț, o atitudine firească și
proactivă în fața provocărilor globalizării și progresului tehnologi c. Doresc să subliniez și
faptul că sustenabilitatea contribuie pană la un punct în dezvoltarea unei comunități, apoi ar
trebui să contribuie la modelarea acesteia și la păstrarea unui echilibru, mai degrabă decât
la dezvolarea permanentă a comunității.

 Caracter evolutiv
„În proiectarea participativă, obiectul arhitectural nu își atinge forma finală la finalizarea
construcției ci pe parcursul utilizării. Din acest motiv, locuința trebuie să se poată adapta
noilor nevoi survenite după momentul predării, tre buie să poată crește „ 23
Un sistem viu este acela care se adaptează, este deschis și poate aduce valoare adăugată
celor care îl utilizează.

 Flexibilitate
„Creșterea și flexibilitatea unui obiect de arhitectură pot fi atinse numai dacă logica
obiectului le permite. Calitatea obiectului de arhitectură constă tocmai în capacitatea de a
integra “dezordinea” inerentă unui proces deschis și democratic într -o matrice deschisă și
capabilă de regenerare ”24

 Inovaț ie

Ne aflăm într -un moment al evoluției, în car e omul trebuie să iși îndeplinească rolul cât mai
bine, acela de a îngriji. Trebuie să meargă în profunzime apelând la înzestrările sale cele mai
prețioase: înțelepciune, inteligență, autocontrol, bun simț, creativitate . Astfel poate realiza

23 Niculae Lorin, Arhitectura Socială Prticipativă, 2013
24 Niculae Lorin, Arhitectură Socială prticipativă, 2013

29
un dialog într e acestea si experiența acumulată până în prezent pentru a construi
responsabil.
„ Principiul care trebuie să stea la baza utilizării terenurilor inundabile nu poate fi decât
acela pe care natura însăși ni -l indică” 25
 Firesc
Așa cum am pronit în introdu cerea lucrării, atenția mea se îndreaptă pe ce face
arhitectura?. În primul rând ar trebui să contribuie la îndeplinirea funcțiilor vitale ale omului
pe care filosoful grec Socrate le enumeră astfel: hrană, adăpost, îmbracăminte, credință.

4. Studii de caz

 Revitalizare rurală
Viscri
-studiu de caz –
Cadru geografic și istoric
Satul Viscri, aparținând de comuna Bunești, din județul Brașov este situat în podișul
Transilvaniei, între cele două șosele ce leagă Rupea de Sighișoara și de Mediaș.

sursă foto: ht tp://www.viscri -info.ro/viscri -what -to-see.html

Atestat documentar în anul 1185, satul Viscri a fost locuit inițial de secui, urmând să
fie mai apoi colonizat de sașii chemati de regele Ungariei în jurul sec XII pentru a apăra

25 Antipa Grigore, Regiunea inundabilă a Dunării, 2010, op.cit

30
granița regatului. Regele l e-a oferit acestora pamânt și peste 500 de astfel de sate au fost
întemeiate la granița Transilvaniei, pentru a sta în calea turcilor.
Viscri reprezintă una din cele mai vechi așezări ale coloniștilor germani din
Transilvania, care în perioada interbelic ă reprezentau 90% la sută din populația satului, fiind
în număr de aproximativ 540. Dupa cel de -al doilea război mondial, în urma deportărilor
comuniste în Siberia și vânzării sașilor Republicii Federale Germania, în anul 1989 mai
rămăseseră 300 de sași, i ar în ziua de astăzi în tot satul se găsesc aproximativ 27 sași.
Satul și -a păstrat identitatea până în ziua de astăzi : casele sunt lipite una de alta, cu
porți mari și ferestre ridicate la cațiva metri deasupra pământului. E o așezare care
funcționează după reguli proprii, vechi de sute de ani, moștenite de la sași, f iind aflată pe
lista monumentelor UNESCO.
Unul dintre elementele care dau identitate satului este ansamblul bisericii
evanghelice fortificate, datând din secolul al XIII -lea, în care locuitorii se retrăgeau atunci
când satul era sub asediu.
Ansamblul est e format din biserică, incinta fortificată, cu drum de apărare, două
turnuri, două bastioane, si un turn de poartă . Biserica -sală a fost construită de secui și
ulterior a fost preluată de sași. In secolul al XV -lea biserica a fost transformată într -o bise rică
fortificată cu turnuri, bastioane și două ziduri de apărare și găzduiește o orgă veche de 300
de ani precum și un altar pictat care nu a suferit nicio modificare.
În momentul de față, aceasta reprezintă una dintre cele mai bine păstrate fortificații
din Transilvania și găzduiește un mic muzeu în care pot fi găsite lăzi de zestre săsești pictate
manual, costume populare de nuntă, din secolul al XIII -lea, dar și seturi întregi de ceramică
folosite la mesele de duminică, pătuțuri din lemn pentru copii sa u cărți de rugăciuni de acum
200 de ani.

sursă foto: http://www.enjoyromania.net/places/viscri/

31

Biserica din Viscri este inclusă in patrimoniul UNESCO alaturi de alte 5 biserici
fortificate de pe teritoriul României.
Revitalizarea satului
Satul Vis cri a devenit celebru după ce Prințul Charles și -a cumpărat, în 1996, o casă în
zonă pe care a plătit 10.000 de lire. De asemenea, acesta, prin intermediul fundației Mihai
Eminescu Trust, a renovat biserica și câteva case din localitate redându -le straluci rea initiala.
De 14 ani fundația Mihai Eminescu Trust, aflata sub patronajul printului Charles, îi ajută pe
oameni să păstreze și să repare casele în stil tradițional. Printre masurile luate de fundatie se
numara restaurarea fațadelor caselor și ale șurilo r, construirea podețelor de lemn la intrarea
în gospodării, amenajarea semnelor de intrare în sat, din piatră, dar și a indicatoarelor
turistice precum si construirea unei statii de epurare ecologice si a unui centru de colectare
si prelucrare a laptelui.

sursă foto: http://www.enjoyromania.net/places/viscri/

32

sursă foto: http://www.enjoyromania.net/places/viscri/

De-a lungul timpului fundația a accesat fonduri și a extins acțiunile sale și în alte sate
deținand în momentul de față peste 1200 de proie cte implentate în 80 de sate.
De asemenea, fundația a organizat și cursuri de meserii pentru oamenii care au
înțeles că doar dacă muncesc împreună pot dezvolta Viscri. Localnicii au toți o îndeletnicire.
O familie face coșurile de gunoi din nuiele care s unt pe stâlpi, alții plimbă turiștii cu căruța,
alții au făcut pensiuni, alții au animale și oferă produse naturale caselor de oaspeți. De
asemenea, femeile din sat gătesc pentru turiști, fac gemuri și miere, dar și șosete din lână și
papuci din pâslă. Deș i la Viscri există și o comunitate mare de romi – peste 300 de persoane
–, doar trei familii sunt asistate social, adică șapte persoane. Sute de meșteri au fost
pregătiți de fundație. Iar printr -un proiect european, 1.200 de oameni din satele
Transilvaniei au fost aleși pentru a invăța despre modelul de succes al satului Viscri și a -l
implementa în satele lor.
Fundația Printului Charles vrea să -i ajute pe tineri să deprindă meștesugurile
tradiționale prin intermediul unui centru de pregatire în Viscri, în casa pe care a restaurat -o.
„Vrem să ne asigurăm ca vom menține această minunată tradiție vie nesfarșită,
pentru ca este nesfarșită, și tot timpul pare să fie asa, indiferent de epocă. Daca vrem să
continuăm tradiția, trebuie să invățăm meștesugul, să af lăm cum să conservăm, dar și să
adaptăm elementele vechi traiului modern, folosind însă materialele potrivite.”

33
Cum am putea găsi un echilibru inte turism, agricultura si conservarea naturii? Printul
de Wales propune cateva soluții. „Uitati -vă la Italia, acolo au înțeles cum să dea identitate
produselor tradiționale: au legatură cu peisajul, cu felul în care se face agricultura, cu stilul
de viață. Si este un fantastic avantaj suplimentar de marketing. Cheia este rolul integrat al
dezvoltării, care permit e protecția naturii, dar și un anume grad de dezvoltare inteligentă.”
„Cred ca am reușit să aplicam această rețetă în parcurile naționale ale Mari Britanii.
Protejăm nu doar peisajul natural, ci și construcțiile, există reguli care permit doar ridicarea
de clădiri care sa se armonizeze cu mediul existent. […] Acum, că România e parte a Uniunii
Europene, e perfect posibil, și e nevoie ca planul de dezvoltare rurală a Romaniei să includă
măsuri specifice pentru micii fermieri și pentru agricultorii tineri. ” (fragmente din cadrul
unui interviu sustinut de ¨Romania, te iubesc!¨)
Un alt proiect de revitalizare a activităților din cadrul satului este cel al șosetelor din
lână naturală din Viscri, inițiat de doi germani stabiliți în sat. Șosetele croșetate din vechi
pulovere de lână de către femeile din sat erau la început date în schimbul alimentelor
(zahăr, ulei sau pâine). Cu timpul acest schimb s -a transformat într -un adevărat proiect la
care participă 125 de femei din sat. Acestea tricotează aproximativ 10. 000 de perechi de
șosete, mănuși, căciuli, pulovere sau papuci de pâslă care ajung la depozitul central din
Naumburg (Germania), de unde se vând în toată țara, sau la cafeneaua din Viscri.

Impactul activităților de revitalizare
In urma achiziției casei d in Viscri de catre Printul Charles și promovării autenticității
satului romanesc de către acesta, dar și datorită acțiunilor întreprinse de fundația Mihai
Eminescu și de fundația ADEPT Transilvania, interesul față de acest sat a crescut
semnificativ, precu m și turismul din întreaga zonă. Prețurile imobilelor au crescut și de 20 de
ori în ultimii 17 ani. O casă mai mică, cu două camere costa 2.500 de euro în 1996. În 2000,
prețurile au ajuns rapid la 20.000 de euro. Satul Viscri a fost vizitat in 2014 de 15. 000 de
turiști de pe aproape toate continentele, conform spuselor lui Caroline Fernolend,
vicepreședintele Fundației “Mihai Eminescu” Trust. Numărul turiștilor depășește de 30 de
ori numărul locuitorilordin Viscri, care are doar 493 de locuitori.
Odată cu creșterea interesului turiștilor pentru această zonă, a fost necesară și o
crestere a capacității de cazare. In sat au apărut câteva pensiuni, modeste, dar
spectaculoase în același timp, deschise în case vechi, tradiționale, renovate, puse, astfel, în
valoare. Acestea dispun în general de trei -patru camere, mobilate fie clasic, cu piese
traditionale, pictate și recondiționate, fie noi, păstrând amprenta săsească.

34
Printre activitățile ce pot fi întreprinse în satul Viscri se numară urmatoarele: plimbări
în pădurile și pe dealurile din zonă, la cărbunărie, fierărie, cărămidărie, torcătorie, cuptorul
de paine neagră, stâne, cu degustarea produselor tradiționale sau ore de călărie precum si
ateliere de restaurare la care participa si studenți din afara țării .
Calendarul evenimentelor din Viscri cuprinde: Cununa florilor (29 iunie), școli de vară
pentru diverse arte sau botanică, concerte de orgă și muzică clasică și preclasica în biserică.
In imprejurimi se întamplă: Festivalul de artă medievală de la Sighiș oara, Junii Brașovului sau
Festivalul brânzei sau al vinului de la Brașov.

Rimetea
-studiu de caz –

Cadru geografic și istoric
Localizat în județul Alba, satul Rimetea este considerat a fi unul dintre cele mai
frumoase locuri din România. Acesta este loc alizat în depresiunea Trascău, la o altitudine
medie de 550 metri, fiind înconjurat de munți masivi cu o altitudine mai mare cu 500 -600
metri (Piatra Secuiului – 1128m și Tarșa – 999m) și este străbătut de râul Rimetea, de la nord
la sud.

sursă foto: ht tps://cluj.com/articole/rimetea -cheile -rametului/

35
Cu o istorie veche de 8 secole, evoluția satului a trecut prin diverse etape, de la cea
de simplu sat medieval până la cea de oraș prosper între secolele XVII -XVIII, perioadă urmată
de un declin succesiv p ână la sfârșitul secolului XX, de când are iar statutul de simplu sat, dar
de o importanță aparte, datorită frumuseții locurilor.
Fiind pentru prima dată atestat în anul 1257, sub numele de Torocko (Trascău),
acesta a reprezentat cea mai importantă locați e din zonă pentru extracția și prelucrarea
minereului de fier, ceea ce a determinat dezvoltarea continuă a satului. În anul 1716,
Rimetea era recunoscut ca fiind cel mai important centru de prelucrare a fierului din
Transilvania, aici fiind produse unelte agricole care erau vândute apoi în târguri importante
din țară, precum Brașov, Bistrița sau Arad. Această dezvoltare a fost și motivul pentru care,
în secolul XIV, coloniști din Austria și Germania s -au stabilit aici pentru a lucra în mine.
Odată cu dimi nuarea depozitelor de fier din zonă și implicit, scăderea activităților de
extracție și prelucrare a fierului, muncitorii din acest domeniu au fost nevoiți să se
reorienteze spre alte activități. Așa s -a ajuns ca majoritatea să devină zidari, ceea ce a
influențat aspectul satului. Fiecare casă era atent lucrată și îngrijită, materialul cel mai folosit
fiind lemnul până la incendiul din 1860, după care aproape intreg satul a fost reconstruit din
piatră.
Fondul construit al satului este compus din construcți i care aparțin unor perioade de
timp diferite, cele mai vechi fiind două fortificații (cetăți medievale aflate pe Piatra Secuiului,
respectiv la 3km de Rimetea, în vestul satului Colțești), aflate din 2010 pe lista
monumentelor istorice ale județului Alba.

Revitalizarea satului

Revitalizarea satului a fost susținută în principal de Fundația Transylvania Trust, o
organizație nonguvernamentală fondată în 1996 de mai mulți specialiști în reabilitarea
patrimoniului construit.

36

sursă foto: http://www.skysc rapercity.com/showthread.php?t=1651994

La începutul anilor ' 90, valoarea arhitecturală a satului era amenințată de un val de
modificări necorespunzătoare ale caselor vechi, motiv pentru care, în anul 1996, Fundația
Transylvania Trust, cu sprijin financia r din partea Ungariei, mai exact a administrației
Sectorului 5 din Budapesta, a început un program de reabilitare adecvată și de protecție a
locuințelor, împreună cu comunitatea locală.

sursă foto: http://www.romaniajournal.ro/rimetea -one-of-the-most -beautiful -villages -in-romania -can-now -be-admired –
from -above/

37
Acest program, începând din 1996, oferă proprietarilor a aproximativ 140 de imobile,
o dată pe an, un sprijin de întreținere care corespunde unui salariu lunar, pe baza îndeplinirii
a trei condiți i precum: "proprietarul desf ăşoară activit ăţile necesare de întreţinerea
imobilului, nu modific ă elementele arhitecturale şi aspectul stradal, respectiv consult ă
speciali ştii funda ţiei, dac ă inten ţioneaz ă să întreprind ă modific ări, şi le va realiza conform
propunerilor funda ţiei." (extras din Raportul Anual 2013 al Fundației Transylvania Trust). Pe
lângă acest sprijin se mai acordă și sprijinul de reabilitare, care este oferit în urma unui
concurs și care se adresează cazurilor în care lucrările sunt de o mai mare anvergură.
Programul de protecție a patrimoniului Rimetea este bazat pe buna colaborare
dintre proprietarii monumentelor și consiliul local. Astfel, se urmărește ca valorile
tradiționale să fie păstrate, fără a fi nevoie de im plementarea unor măsuri prea stricte în
procesul de reabilitare a fondului construit (refacerea exactă a clădirilor sau "fixarea într-un
mod rigid a situa ţiei actuale").
Activitățile de protecție a patrimoniului au fost posibile datorită unei baze de d ate
electronice cu informații arhitecturale și structurale a 160 de imobile, efectuate în principal
de studenți veniți în tabere de vară în anii 1996 -1998. De asemenea, procesul de reabilitare
implică și munca zidarilor și a dulgherilor locali, oferindu -le loc de muncă, dar și posibilitatea
de a transmite mai departe secretele acestor meserii.
Rezultatele acestui program au fost nea șteptat de bune, pe lângă conservarea
patrimoniului Rimetea, cel mai important aspect este cel privind atitudinea locuitorilo r, care
au ajuns să aprecieze fondul construit al satului și fac tot posibilul să îl mențină în stare cât
mai bună.
Astfel, în anul 1999 localitatea a primit medalia de argint "Europa Nostra ", din
partea Uniunii Europene, fiind pentru prima dată când o reabilitare de monumente din
România a primit acest titlu.

Impactul activităților de revitalizare
Principalul rezultat al acestui proiect a fost cel privind mentalitatea locuitorilor:
aceștia au devenit conștienți și mai apoi mândri de valoarea arhitectu rală a întregului sat,
fiecare dintre ei încercând să își întrețină cât mai bine locuința. Astfel, chiar și locuitorii ale
căror locuințe nu au primit ajutor financiar, au început să își îngrijească mai atent
gospodăria.

38
Un alt rezultat a fost cel al dez voltării agroturismului, ceea ce are un impact
semnificativ asupra economiei locale. În prezent există peste 50 de pensiuni care sunt
frecventate de turiști pe tot parcursul anului.

 HUB

Hub-uri creative și centre de formare

Ce este un hub creativ?

Un hub creativ poate fi definit ca fiind acel spațiu în care este stimulată gândirea
creativă, ceea ce implică atât creativitate, cât și curiozitate și comunicare permanentă.
Acesta este un spațiu fie virtual, fie fizic, unde se întâlnesc persoane cu interes e comune, cu
scopul de a -și dezvolta ideile proprii prin intermediul susținerii de care au parte în cadrul
hub-ului.
Ca astfel de huburi, în București, pot fi menționate Impact Hub și Nod Makerspace,
două huburi care au totuși diferențe majore: primul fac e parte dintr -o rețea internațională
de huburi, pe când cel de -al doilea este un proiect dezvoltat momentan exclusiv la nivel
local, dar care se dezvoltă constant.

Impact Hub București
Impact Hub face parte dintr -o rețea globală de comunități interconect ate și are ca
scop principal inițierea de proiecte și organizații. Această rețea are sedii în peste 70 de
orașe, din țări precum Grecia, Turcia, Ungaria, Rusia, Norvegia, Italia, Olanda, Spania, etc.
Rolul Impact Hub este de a ajuta start -up-urile să se d ezvolte și să participe la
programele de scalare, în așa fel încât organizațiile create în cadrul Impact Hub să devină
sustenabile financiar.
În cadrul acestui hub, membrii urmăresc crearea de modele durabile de
antreprenoriat, care să aibă efecte pozitiv e asupra societății. Printre domeniile în care
membrii își desfășoară activitatea se află: ecologie, urbanism, business -uri online inovatoare,
integrare socială, antreprenoriat corporativ și consultanță.

39
Acesta oferă spațiu de co -working, o comunitate de antreprenori cu impact,
feedback, serii de training, programe și incubatoare pentru start -up-uri sau evenimente de
promovare.

NOD Makerspace
Este primul centru creativ de mari dimensiuni din România, orientat către design,
inginerie și educație creativă, care oferă, în baza unui abonament de membru (la fel ca și
Impact Hub), acces la unelte și echipamente pentru fabricație digitală și prototipare rapidă.
Acesta a fost înființat de către membrii unei comunități creative, formată din persoane din
domenii pr ecum planificare urbană, arhitectură, design, fotografie, antreprenoriat și
business.
NOD Makerspace oferă spații de lucru individuale precum și un spațiu de lucru
openspace, ateliere de prelucrare și studiouri de lucru. Aici se desfășoară activități și s ervicii
precum: printare, croitorie, ceramică, producție de mobilier, machetare, design și
prototipare, tăiere și gravură și proiectare.
Astfel, în cadrul acestui hub se desfășoară și cursuri din domenii diverse, precum:
croitorie, sudură, atelier de met al sau atelier de lemn.
Cu scopul de a crea oportunități privind îmbunătățirea nivelului de trai local și chiar
global, precum și formarea unei comunități open -source, NOD pune la dispoziția clineților
abonamente flexibile, acces la scule de bază, acces individual la echipamente speciale, o
comunitate creativă, cursuri și workshopuri, acces la sala de întâlnire, orecum și acces la
spațiul dedicat gastrobarului.

Centru de formare Gennevilliers, Franța
Context social
Gennevilliers este o surburbie situată în partea de nord a Parisului, la 9,1 km de
centrul orașului.
În anul 2007, Camera de Comerț și Industrie Ile de France a lansat o competiție
pentru un proiect de o nouă școală care să fie o nou punct de reper social pe plan local.
Această acțiune a veni t ca rezultat al lipsei locurilor de muncă din cauza activității politice
locale defectuoase.

40
Scopul și activitatea proiectului
Proiectul a venit ca răspuns al nevoii orașului de a avea un loc care să funcționeze ca
mai mult decât o școală, să fie mai d egrabă un reper, un punct de referință atât vizual, cât și
social, pentru tineri și emigranți.
Astfel a luat naștere acest proiect, un centru de formare vocațională, propus de
Brenac + Gonzales, pe o suprafață de 7820 mp, în care au loc activități care îm bină formarea
profesională cu educația generală.
Realizarea construcției
Proiectul presupune două volume care ocupă întreaga parcelă aflată pe limita șinelor
de cale ferată. Teracota monocromă folosită pentru placarea fațadelor celor două volume, le
oferă acestora o imagine compactă, care este totuși contrastată de ondulațiile acoperișului,
prin care arhitecții au dorit să spargă vizual imaginea unui singur volum.

sursă foto: http://www.archdaily.com/384968/gennevilliers -training -center -atelier -d-archite cture -brenac -gonzalez

Proiectul a fost gândit în așa fel încât
fiecare materie sau subiect predate aici,
să fie reprezentate de o parte a clădirii, precum: tâmplăria este reprezentată de
cadrul din placaj folosit pentru acoperișul
sălii de sport și pen tru tavanul fals din
foaier, dulgheria este reprezentată de

41
detaliile de placare cu teracotă, sau
întreținerea de lifturi care este
reprezentată de aripa estică a unuia dintre
volume, iar fațada cortină oferă
posibilitatea ca activitățile să poată fi
obser vate din exterior.

sursă foto:
http://www.archdaily.com/384968/gennevilliers –
training -center -atelier -d-architecture -brenac -gonzalez
“ Ca orice centru de formare, acesta oferă două tipuri diferite de predare: formare
profesională bazată pe lemn, tâmplă rie, întreținerea elevatoarelor și educație generală.
Formarea profesională are loc în partea de jos a clădirii, deoarece acesta este și simbolul
instituției. Noi am încercat să oferim spații de lucru plăcute, bine luminate, practice și
primitoare și le -am conceput pentru starea de bine a utilizatorilor și a personalului
administrativ (profesori și studenți). Folosind foaierul mare ca o recepție și zonă oficială de
expoziții oferă posibilitatea de a prezenta o imagine bună a instituției și a activității d e
formare profesională ca un întreg.”26
Foaierul, vizibil din exterior printr -o fațadă cortină, oferă o perspectivă asupra
interiorului colorat, desfășurat pe două niveluri. Vizitatorii sunt ghidați prin colțul decupat al
corpului estic, către intrare și biroul paznicului. Scara monumentală a foaierului și scara
centrală direcționează studenții spre garderobe, sălile de clasă și atelierele de lucru.

26 extras din articolul "Gennevilliers Training Center / Atelier d’Architecture Brenac -Gonzalez",
www.archdaily.com

42

sursă foto: http://www.archdaily.com/384968/gennevilliers -training -center -atelier -d-architecture -brenac -gonzalez
Scările conduc în primul rând către un nivel intermediar cu deschidere asupra
spațiilor de lucru deschise pe două niveluri și unde sunt proiectate vestiarele. Acesta oferă
acces și către sala de cercetare și către bibliotecă.
Următoarea direcție a scărilor este spre birourile administrative, zona de agrement
și sala de sport. Atelierul în care este predată întreținerea ascensoarelor este situat în partea
de sus a corpului estic.
 Pensiune
Pensiunea Larix, Sălciua, România
Pensiunea Larix este situată în comuna Sălciua, județul Alba, pe malul râului Arieș, un
loc depresionar între munții Trascăului și Muntele Mare.

43

sursă foto: http://www.attilakim.com/Pensiunea -Larix -Boarding -House -Salciua -RO

Pensiunea, deși are o abordare
contemporană a a rhitecturii, se
încadrează firesc în peisaj prin
utilizarea unor materiale locale și prin
jocul volumetric al pantelor
acoperișului, un element specific
local.

sursă foto: http://www.attilakim.com/Pensiunea -Larix –
Boarding -House -Salciua -RO

44
Proiectul a fost realizat de Studioul de
Arhitectură Kim Bucșa Diaconu (SKBD), și a
primit o serie de nominalizări și premii
pentru arhitectura care face ca proiectul să
se încadreze perect în peisaj: a primit premii
din partea Ordinului Arhitecților din
România/Transilvania, în cadrul Bienalei de
Arhitectură București, din partea Arhitext
Design, precum și o nominalizare pentru
Premiul Mies van der Rohe.
sursă foto: http://www.attilakim.com/Pensiunea -Larix –
Boarding -House -Salciua -RO

45

 Centru Comunitar

Centrul de Resurse al Comunitatii Boldești -Scăieni
-studiu de caz –

Context Social

Boldești Scăeni se află la 15 km distanță de Ploiești. Din populația de aproximativ 11.000 de
locuitori, aproximativ 1.000 sunt de etnie romă, majoritatea locuind în comuni tatea situată
în nordul localității, în afara limitei intravilanului, despărțiți de restul localității de un teren
agricol.

Din cauza falimentării sau modernizării industriei locale, rata șomajului localității Boldești
Scăeni a crescut la 8,1% (ca și comp arație, rata de șomaj națională este de 5 -6%). Raportat
insa doar la comunitatea roma, doar 30 de persoane lucrează cu contract de muncă, restul
trăind din ajutoare de șomaj, alocația copiilor sau munca zilieră.

Scopul proiectului si activitatea acestuia
Centrul de Resurse al Comunității Boldești -Scăieni este un proiect realizat în anul 2015 de
OMV Petrom în parteneriat cu asociațiile Habitat for Humanity România, CSMS, Amare
Rromentza și primăria orașului Boldești -Scăieni.
Obiectivul centrului comunitar este educarea tinerilor comunității defavorizate din Boldești –
Scăeni, atât printr -un program de tip „școala dupa școală”, cât și prin alte activități
nonformale (teatru, dans, vizionari de filme, dezbateri pe teme sociale, cerc literar etc), sau
vocațional e (meștesuguri – argintărit, olărit, împletituri, lucratul în lemn etc.). De asemenea,
în cadrul centrului există și cursuri de calificare pentru părinți, evenimente, întâlniri,
consiliere, planificare familială, sau discuții libere pe teme diverse.
Printr e actvitățile centrului, actuale și viitoare se regăsesc urmatoarele:
o Școală după Școală" : elevii din învățământul primar și gimnazial, provenind din familii
dezavantajate, beneficiază zilnic de o masă caldă, de educație remedială, învățare asistată,

46

de co nsiliere școlară și dezvoltare personală, dar și de activități pentru îmbunătățirea
relațiilor interetnice
o "A doua șansă" : copiii, tinerii și adulții din comunitatea Boldești Scăeni sunt sprijiniți
pentru recuperarea și finalizarea învățământului primar
o Educație interculturală a copiilor : sunt desfășurate activități pentru deschiderea
dialogului intercultural în rândul preșcolarilor și elevilor romi și români, pentru cunoașterea
și respectarea diversității culturale
o Educație parentală : părinții din comunita te participă la întâlniri în cadrul cărora sunt
abordate teme precum interculturalitate, identificarea de soluții pentru problemele
comunității/școlii, păstrarea sănătății copiilor, nutriție, medierea conflictele familiale,
planning familial ș.a.
o Cursuri d e calificare profesională : adulții din localitate care trăiesc din ajutor social
sau din munci sezoniere, sunt pregătiți profesional pentru a le crește gradul de
competitivitate pe piața muncii.
o 75 de copii vor beneficia de programe educaționale în cadrul CERC Boldești -Scăeni
o 50 părinți vor lua parte la programe de mentorat parental
o 50 adulți vor beneficia de programe de recalificare profesională
o 5 tipuri de programe și activități se vor desfășura în cadrul Centrului
o Până acum, in total 150 de persoane au a vut parte de programe educaționale in
perioada 2012 -2015

Realizarea construcției
Cladirea de la Boldești -Scăieni este prima construcție ecologică sustenabilă de tip Living
Building Challenge & Pasive House din Europa, cel mai riguros standard internaționa l de
certificare a construcțiilor ecologice. In construcția sa s -au îmbinat materiale tradiționale
(baloți de paie, tecuială de lut și învelitoare din șindrila) cu tehnologii performante (fundația
pe suruburi metalice, sistem de ventilație cu recuperator d e căldura, ferestre triplu vitrate,
pompă de căldură și sistem fotovoltaic și solar). Pe parcursul unui an, clădirea produce mai
multă energie decât consumă, datorită unei bune izolari termice, consumului redus de
energie și producerii necesarului cu ajuto rul panourilor fotovoltaice. Apa potabilă este
obținută dintr -un puț forat la o adâncime de 60 de metri, fiind tratată suplimentar cu raze
UV înainte de a fi folosită ca apă potabilă. Apa de ploaie este colectată și folosită pentru

47

irigații, iar apa de la toaletă este tratată anaerobic, obținând -se îngrășământ și apă care se
poate infiltra lent în sol fără a -l contamina. Clădirea nu are alimentare cu gaz și nu realizează
niciun tip de ardere pentru funcționare.

Construcția centrului a durat aproximativ un an și la realizarea sa au participat peste 80 de
voluntari, timp de aproximativ 1000 de ore. Pentru construcție au fost folosiți aproximativ
2000 de baloți de paie, 20.000 de bucăți de șindrila, 3 tone de lut si 135 de mp de beton
hidractiv care permite in filtrarea apei în pamant.

Materialele folosite au fost atent alese pentru a se evita o listă de substanțe cu potențial
toxic sau cu conținut ridicat de substanțe organice volatile. Concentrația de dioxid de carbon
și de substanțe organice volatile va fi monitorizată permanent pentru a asigura o calitate a
aerului ridicată.

VII. Concluzii
Am expus prin această lucrare mai multe idei, toate având legatură cu contextul
actual din România și încercând să propună soluții.
În primul rând am expu s și am demonstrat o metodă de a realiza un echilibru între mediul
rural și cel urban și anume revitalizarea rurală prin programe de construire comunitară.
Am propus de asemenea o serie de politici publice care să încerce o armonizare a
intereselor și a s trategiilor de dezvoltare propuse pană în momentul de față în România.
Am expus principiile unei atitudini responsabile a arhitectului față de societate și am arătat
importanț a și rolul unei arhitecturi a interesului public.
Nu în utimul rând, prin aceast ă lucrare am avut intenția de a -mi exprima o viziune
raportată la ce înseamnă pentru mine, în momentul de față să fac arhitectură. Aceasta s -a
conturat pe parcursul anilor de studiu, încercând nenumarate răspunsuri la întrebarea De ce
fac arhitectură? De c e proiectez? așa cum mi -a sugerat unul dintre îndumătorii de la atelier
la un moment dat.
Consider că a sti de ce faci un anumit lucru reprezintă o responsabilitate, mai ales
în contextul actual al practicării arhitecturii , așa cum l -am exprimat în prime le capitole.

48

1. Demonstrarea ipotezei

Am afirmat la începutul lucrării că revitalizarea rurală nu se poate face decăt prin construire
comunitară. Am expus problemele cu care se confruntă mediul rural românesc și am arătat
că acestea se manifestă în mai mult e planuri: ocupare, locuire, sănătate, igienă, educație,
cultură. Construirea comunitară integrează prin procesul sistemic de funcționare al său
aceleasi planuri: ocupare, locuire, sănătate, igienă, educație, cultură.
Prin urmare o revitalizare a staului care să acopere în egală masură toate planurile
problematice se poate face numai prin procesul de construire comunitară.

2. Propuneri:

Strategiile și politicile publice facilitează și asigură implementarea cu succes a
proiectelor de dezvoltare. Mai mult, intervin în relatia comunitate – administrație locală –
specialiști , favorizând prin armonizare de legi și practici un dialog al intereselor.
 politici publice și strategii regionale

In primul rând este vizat un parteneriat financiar cu statul pe mai mult e planuri ,
pentru încurajarea populării așezării rurale :
– Acordarea unor credite bancare, noilor proprietari care se vor stabili în zona
rurală identificată cu potențial de dezvoltare
– Reabilitarea rețelelor edilitare
– Reducerea unui procent din taxele și imp ozitele către stat pentru
propprietarii care dezvoltă activități de anteprenoriat în sectorul agricol sau
în cel neagricol.
– Acordarea de subvenții pentru întreținere sau scutiri de taxe proprietarilor
care preiau locuințe existente cu scopul de a le restau ra, extinde.
– Elaborarea unor strategii care să transforme punctele slabe în puncte tari,
care oferă oportunități de deschidere și evoluție
– Elaborarea unui cadru legislativ pentru facilitarea activității organizațiilor
nonguvernmetale, printr -o serie de d repturi și îndatoriri între organizație și
administrația publică locală

49

În al doilea rând, trebuie încurajată dezvoltarea unei societăți civile care va asigura
legătura dintre înteresul public , interesul privat și interesul național. Astfel, proiectele
implementate vor dobândi durabilitate și eficiență.

 Politici publice și strategii locale

– Elaborarea unei strategii care să urmărească valorificarea responsabilă a
resurselor locare, care devin materie primă restaurarea și reconstruirea
gospodăriilor, în vederea restructurării fondului construit
– Formularea unor politici publice pentru susținerea cu capital uman și financiar
a organizațiilor care contribuie la dezvoltarea și construirea counitară
– Elaborarea unui cadru legislativ pentru facilitarea activit ății organizațiilor
nonguvernmetale, printr -o serie de drepturi și îndatoriri între organizație și
administrația publică locală
– Organizarea unei structuri de suport social la nivelul fiecărei comunități care
să asigure cosiliere psihologică și vocațională
– Organizarea unei structuri care să monitorizeze proiectul după implementare
și să intervină acolo unde sistemul nu a funcționat corepunzător

3. Tema de proiectare

CONSTRUIRE COMUNITARĂ ÎN SATUL BĂRCUȚ

Oportunitatea proiectului

Comuna Șoarș este loc alizată în partea centrală a țării, în nord -vestul județului
Brasov, aproape de granița cu județul Sibiu.
Spațiul rural ocupă aproape 83% din teritoriul Regiunii Centru27 și oferă
rezidență pentru 40% locuitorii regiunii. Teritoriul rural cuprinde marea
majoritate a terenurilor agricole din regiune precum și a celor ocupate de păduri,

27 Regiunea Centru= centru este o regiune de dezvoltare a României . Aceasta este alcătuită din
următoarele județe : Alba , Brașov , Covasna , Harghita , Mureș și Sibiu . Regiunea Centru ocupa pozitia a 5 -a intre
cele 8 regiuni de dezvoltare. Prin pozitia sa geografica, realizeaza conexiuni cu 6 din celelalte 7 regiuni de
dezvoltare, inregistrandu -se distante aproxi mativ egale din zona ei centrala pana la punctele de trecere a
frontierelor.

50

contribuind semnificativ la prezervarea unui mediu înconjurător sănătos și la
menținerea echilibrelor ecosistemului la nivel regional.
Comuna Șoarș face parte alături de comunele: Cincu, Beclean, Voila, Drîguș,
Sâmbăta, Lisa, Viștea și Ulcea din MICROREGIUNEA VALEA SÂMBETEI, zonă
propusă pentru dezvoltare regională, prin Programul Național de Dezvoltare
Rurală (PNDR)28.
Microregiunea este administrată de un GRUP DE ACȚIU NE LOCALĂ (GAL)29, care
urmărește implicarea activă a actorilor locali, pentru a identifica direcția majoră
de dezvoltare a ariei teritoriale pe raza căreia se află, implicând totodată, toți
locuitorii zonei.
Programul PNDR 2014 -2020 a lansat doua măsu ri de finanțare care vizează
activitățile neagricole în zonele rurale, o masură care vizează modernizarea
infrastructurii de baza la scară mică și o masură de investiții pentru protejarea
patrimoniului cultural.
Prin diversificarea activităților desfașu rate la nivel socio -economic se urmărește
stimularea mediului de afaceri din zonele rurale, crearea unor noi locuri de
muncă, creșterea veniturilor populației rurale și stabilirea unui echilibru între
rural si urban prin diminuarea disparităților dintre ce le două medii.
Astfel apare oportunitatea elaborării unui proiect de revitalizare și dezvoltare
rurală integrată, printr -un proces sustenabil, care are la bază o strategie de
relansare a meșteșugurilor tradiționale din zona centrală a țării, fie ca act ivități
negricole ce constituie baza unor microîntreprinderi sau întreprinderi sociale, fie
ca activități ce contribuie la diversificarea activității de bază – agricultura, în
microîntreprinderi deja existente.

Scopul Proiectului

Realizarea unui echilib ru între mediul rural și mediul urban, prin eliminarea
disparităților dintre cele două medii, recuperarea identității culturale locale la nivel

28 Program Național de Dezvoltare Rurală= program prin care se acordă fonduri nerambursabile de la Uniunea
Europeană și Guvernul României pentru dezvoltarea economico – socială a spațiului rural din România.
PNDR răspunde la 3 dintre provocările de dezvoltare stabilite prin Acordul de Parteneriat: Competitivitatea și
dezvoltarea locală; Oamenii și societatea; Resursele. Prin PNDR vor fi finantate 14 măsuri de dezvoltare
dezvoltare r urală .
29 GAL= Grup de acțiune locală definit ca structură de dezvoltare locală, având ca scop dezvoltarea rurală
durabilă a zonei în care este instituit. GAL -urile funcționează în parteneriat cu asociații nonguvernamentale și
grupuri profesionale fără pe rsonalitate juridică din toate sectoarele de activitate, și urmaresc accesarea și
utilizarea corespunzătoare a fondurilor structurale alocate în cadrul PNDR (Programului National de Dezvoltare
Rurală).

51

social și formal, descoperirea unor tehnologii capabile să contribuie la
sustenabilitatea satului în vederea aut osuficienței.

Obiectivele Proiectului
Repopularea și dezvoltarea satului
Restaurarea și consolidarea locuințelor existente
Inserarea unor funcțiuni noi care să contribuie la coeziunea si dezvoltarea
comunității și să devină exemplu de abordare formală pen tru viitoarele construcții.
Inființarea unor microîntreprinderi private sau sociale pentru restructurarea
economică

Persoanele fară venit, atat din sat cat si din afara lui, tineri, persoane care doresc sa
isi extindă activitatea ecoomica, grupuri defavor izate.

Tema de proiectare

Inserții de noi programe care să susțină relansarea meșteșugurilor tradiționale, prin
învățare și practici sustenabile, în condiții adecvate, care adapatrea activității si a
rezultatelor la realitatea economică
Viziunea acestu i plan este aceea că revigorarea meșteșugurilor în Regiune va
conduce la îmbunătățirea calității vieții persoanelor neocupate din zonă, precum și a
celor care practică deja meșteșuguri sau sunt interesate de oportunitățile oferite de
această activitate eco nomică. Conform acestei viziuni, revigorarea meșteșugurilor
este asimilată totalității demersurilor de transformare a meșteșugurilor tradiționale
în activitate economică durabilă prin adaptarea activității și rezultatelor sale la noile
realități economice dictate de nevoile și cerințele pieței. Transformarea
meșteșugurilor în opțiune economică durabilă este gândită ca rezultat al mixului de
tehnici de producție și de comercializare inovatoare cu tehnicile tradiționale.

Pentru realizarea acestei strategii s unt va fi necesară inserarea unor noi funcțiuni
precum:
Ateliere de producție meșteșugărești
Spațiii pentru traininng și documentare
Spații pentru consiliere vocatională
Sapții de cazare autorizate
Spații pentru socializare precum: cafe -bar, restaurant, bi bliotecă publică, sală de
spectacole.

52

Fazele Proiectului

1. Dcumentare, analiză multicriterială, stabilirea unui diagnostic si a unei viziuni pentru
dezvoltarea satului.
2. Alegerea unor funcțiuni de bază pentru viziunea propusă spre a fi detaliate.
Elaborar ea unor proiecte de detaliu cu inserțiile alese.
Reglementările si distribuția funcțională vor fi propuse print -o tema scrisa elaborată,
cu suprafețe, coeficient de utilizare a terenului si procent de ocupare a terenului ales
pentrtu studiu.

1. ArhiPera D esign Research and Crafts HUB
2. Pensiune și restaurant
3. Centru Comunitar

53

VIII. Bibliografie

1. Cărți, reviste, articole

 Andrea Openheimer Dean and T imothy Hursley, Rural Studio – Samuel M cbee and
Architecture of D ecency , Princeton Architectural Press , New York , 2002
 Consiliul E uropean al Urbaniș tilor (CEDU) : Noua Cartă de la Atena, 1998 /2003 în
traducerea românească a textului oricginal publicat în limba franceză la ed. Alinea,
Florența, 2003, realizată de Adria n Dan și Șerban Popescu Criveanu . http://ww w.rur.ro/
carta atena.pdf
 Blundell Jones, Peter ; Doina Petrescu; J eremy Ti ll, editori: Architecture and
Participation, Taylor &Francis, Londra , 2005
 Davidoff, Paul: Advocacy and Pluralism in Planning, Journal of the american Institute
of Planners , nr.31, 1965, pag. 186-97
 Deac, Vasile, Modele de dezvoltare comunitară implementate în comunitățile din
românia
 Deac, Vasile, Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din
Romania , Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială /
Teză de doctorat , București, 2 009
 De Carlo, Giancarlo : Architec ture`s Public (1969), în Blundell Jones; Peter ; Doina
Peterescu; Jeremy Till, Architecture and Participation, Taylor &Farncis , Londra, 2005
 Hamdi, Naeel: Housing Without Houses, Interm idiate Tehnology Publications,
Londra, 1995
 Ismail Zarghami , Dorsa Faturechi , Architecture from the Perspective of Sustainability
of Cultural Identity and its Impact on Mental Heal th: A case study among Iranian
houses , articol în Special Issue on New Trends in Architecture, Civil Engineering, and

54

Urban Studies , European Online Journal of Natural and Social Sciences , 2015 ,
www.european -sience.com
 Mukerji , Chandra , The cultural power of tacit knowledge: Inarticu lacy and Bourdieu’s
habitus , American Jo urnal of Cultural Sociology Vol. 2, 3, 348 –375, Macmillan
Publi shers , 1014
 Lorin, Niculae, A rhitectura Socială Participativă , Universitatea de A rhitectură și
Urbanism „Ion Mincu ”, București, 2013, teză de doctorat
 Lorentz K onrad, Cele opt păcate capitale ale omenirii civilizate , Humanitas, București,
1996(1973)
 Liiceanu, Gabriel: Despre limită, Humanitas, București, 2005 (1994)
 Marta -Cristina Suciu și Nicolae Suciu, Dezvoltarea sustenabilă – Problemă cheie a
secolului XXI , în Buletinul AGIR nr. 1/2007, ianuarie -martie
 Petrescu, Claudia , coordonator , Economia socială în contextul dezvoltării locale,
Institutul de cercetare a calității vieții, Polirom, 2013
 Pearson , Jason : University Community D esign Pertnerships – Innovetions in pract ice,
National Endowment for the Arts,Washington DC, 2002
 Sharr Adam, Heidegger for Architects, ediția face parte din colecția : „Thinkers for
Architects” , editura Routledge , New York , 200 7
 Strategia de dezvoltare teritorială a României – România policentrică 2035 – Coeziune
și competitivitate teritorială, dezvoltare și șanse egale pentru oameni , Vers iunea 2,
www.sdtr.ro , Iunie 2014
 Strategia de dezvoltare teri torială a României, Studiul 2 – Analiza Stru cturii și E voluției
Sociale și P rofesionale , Beneficiar: Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrați ei
Publice Ministru: Liviu Nicolae DRAGNEA Contract nr.: 122/ 02.07.2013, Elaboratori
asociați: S.C. Agora Est Consulting SRL Administrator: Florin -Silviu BONDAR și Quattro
Design SRL – Arhitecți și urbaniști asociați Director general: Toader POPESCU , 2014
 Strategia de dezvoltare teri torială a României , Studiul 3 – Servicii Sociale, de Sanatate
și Educație, Beneficiar: Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrați ei Publice
Ministru: Liviu Nicolae DRAGNEA Contract nr.: 122/ 02.07.2013, Elaboratori asociați:
S.C. Agora Est Consulting SRL Administrator: Florin -Silviu BONDAR și Quattro Design SRL
– Arhitecți și urbaniști asociați Director general: Toader POPESCU , 2014

55

2. URL

 http://attilakim.com/filter/projects/Pensiunea -Larix -Boarding -House -Salciua -RO
 Rimetea (Torockó). O poveste de succes, http://e -zeppelin.ro/rimete a-torocko -o-
poveste -de-succes/
 Rimetea (Torockó) and the Piatra Secuiului (Székelykő – Székely Rock), accesat la
data de 10.04.2016, http://www.transylvaniatourist.com/rimetea -torocko -and-the-
piatra -secuiului -szekelyko -szekely -rock/
 http://www.nodmakerspace.ro
 http://www.impacthub.ro
 Gennevilli ers Training Center / Atelier d’Architecture Brenac -Gonzalez, accesat la
data de 10.04.2016, http://www.archdaily.com/384968/gennevilliers -training –
center -atelier -d-architecture -brenac -gonzalez
 Brenac + Gonzales: vocational training centre in Gennevilliers , accesat la data de
10.04.2016, http://www.floornature.com/projects -commerce/project -brenac –
gonzales -vocational -training -centre -in-gennevilliers -8848/