Revista Usm 2008 [614034]

STUDIA UNIVE RSITATIS
Revist= [tiin \ific= a Universit=\ii de Stat din Moldova, 2009, nr.2(22)

MOLDOVA: ȚARA OPORTUNIT ĂȚILOR PIERDUTE
Natalia MOT ÎLI
Catedra Teoria Economic ă și Metodologia Cercet ării

The prese nt article analyses Republic of Moldova during the period of indep endence thro ugh the prism of SWOT
analy sis. The aut hor com es to the concl usion that Republic of M oldova di d not value most of the opport unities, negl ected
numerous threats and did not pay appropriate attention to the wea k points. Al l these have contributed to slowing the
transition of R epublic of M oldova toward s the market econ omy and democratic so ciety. Th e author points ou t that the
threats confronted by the co untry are sim ilar to the „ Democle ’s sw ord” and i nsists on the necessi ty of un dertaking
conc rete measures in order to improve the situation.

Introducer e
Procesul de tranzi ție în Moldova s-a do vedit a fi dificil. Dup ă 16 ani de independen ță Mold ova continu ă
să fie c ea mai săracă țară din Europa. În anul 2005 fiecare al treilea cetățean al Republicii Mol dova (29% ) se
afla în sărăcie absolută, estimată prin comparația cheltuielilor de consum pe adult echivalent cu pragu l sărăciei
absolute (353,87 MDL). În acel ași timp, fiecar e al șaselea cetățean (16%) se afla în sărăcie ex tremă (compa-
rând cheltuielile de consum pe adult echivalent cu pragul sărăciei b azat p e consu mul alimen tar (278,52 MDL).
Datele demo nstrează că sărăcia în Moldova a afectat un pr ocent mai mare al popula ției de cât în alte țări
din Europa d e Est și din fo sta Uniune Sovietic ă. Trăsătura c ea mai deosebită a sărăciei în Mo ldova este că ea
a afect at nu doar categoriile tradi țional mai vulnerabile ale popula ției, precu m sunt persoanele neangajate în
câmpul m uncii, fără instrui re sau cu dis abilități. Sărăcia în Moldova a atins și persoane sănătoase, instruit e,
angajate.
Oportunit ăți nevalorificate
O cauz a majoră a situației deplorabile în care se afl ă Moldova este pierderea oportu nităților, care er au
prezente pe parcursul perioadei de tranzi ție. Printre oportu nități nevalorificate pe deplin de către Moldova
pot fi enum erate cele econom ice, soci ale, politice, ge ografice, istorice și culturale. Unele dintre ele sunt pre-
zentate mai j os:
9 Poziția geogr afică
Moldova nu a beneficiat pe deplin de vecinătatea sa cu Uniunea European ă. Numărul proiectelor trans-
frontaliere cu Uniunea European ă este extrem de redus. De exemplu, di n 1997 Moldova a participat în trei
euro-regiuni (Prutul de Su s, Siret -Prut-Nistru, Dunărea de Jos), dar din cauze politice potențialul de colaborare
în aceste r egiuni nu a fost utilizat la maximum. În ulti mii ani rela țiile diplom atice între Moldova și România,
noul m embru al Uniunii Europene, au devenit t ensionate. Planul de Acțiuni, semnat între Moldova și Uniunea
European ă, este îndeplinit de c ătre Moldova „ cu restanțe” la câteva capitole, pr ecum respectarea drepturilo r
omului, reforma judiciar ă și îmbunătățirea cli matului investi țional.
9 Împrumuturi externe
Datoriile externe totale ale Moldovei au constituit apr oape zero la î nceputul anil or 1990. În 1992, doar la
un an de la proclam area in dependen ței, Moldova a îm prumutat 16 m ln dolari SUA, su ma fiind m ultiplicată
de 13 ori în 1 992-1993. În anul 2001 d atoriile extern e totale ale Mo ldovei au constituit 113 % din PIB, Moldo va
devenind una dintre cele mai îndatorate țări din regiun e. Datoria externă acumulată la începutul indepen denței
depășea capacitatea statului de a rambursa creditele. Dar Moldova a utilizat creditele preponderent pentru
consum curent, și nu pentru reabilitarea i nfrastructurii sau pentru pr oiecte investi ționale.
9 Conflictul secesionist din st ânga Nistrului și, ca rezultat, problema integrității teritoriale
În perioada î nainte de pro clamare de c ătre Moldova a independen ței, Transnistria a constituit cea mai in-
dustrializat ă parte a Moldovei, pe teritoriul ei fiind amplasate întreprinderile cele mai im portante din dif erite
ramuri. Separarea teritoriului din stânga Nistrului a l ăsat țara fără aceste industrii i mportante. De asemenea,
separar ea a in fluențat negativ bugetul M oldovei, care a suferit pi erderi din cauza schemelor de im port-export
ilegal între Moldova și Tra nsnistria.
68

Seria “{tiin \e exacte [i economice”
Economie ISSN 1857 -2073

9 Investiții străine directe (I SD)
Moldova a r ămas în ur mă în lupta pentru investi ții directe străine în comparație cu alte state din Europa
de Est, Europ a de Sud-Est și Țările Baltice. În majoritatea țărilor în tranziție cota investi țiilor directe străine a
fluctuat în jurul la 23% din PIB, iar în Moldova acest indicator a variat de l a 1,4% din PIB în 1996 pân ă la
11,1% în 200 0. În 200 3 investițiile directe str ăine în Moldova au constituit 99,81 mln dolari SUA, în 2004 –
239,27 m ln, în 2005 – 265, 52 m ln, constituind 9,1% din PIB.
9 Structura exportului
Produsele agricole au continuat s ă constituie partea sem nificativă a exporturilor Moldovei. A ceastă ten-
dință a rămas și după aderarea Moldovei la Organiza ția Mondial ă a Comerțului (OMC) în 2001, f ără ca struc-
tura exporturi lor să fie considerabil m odificată. În ani i de tranzi ție produsele agricole exportate din Moldov a
au constituit aproape 53% din volum ul total al export urilor.
9 „Privatizarea politic ă”
Privatizarea contra bonuri care a avut loc în Moldova în 1994-19 96 s-a dovedit a fi ineficient ă, deoarece
a rezultat în stăpânire frag mentară a înt reprinderilor mari și mijlocii. Cu toate că program ul de privatizare a
fost oficial finisat în 2000 , un număr considerabil de întreprinderi din diferite sectoare au rămas neprivati-
zate. Întreprinderile de stat se cara cterizează prin indi ce mai scăzut de profit, vânzări și investiții pe angajat,
în com parație cu întreprinderile private. Ineficiența întreprinderilor de stat a con dus la încetinirea dezvolt ării
industriale și la mai puține resurse acumulate în buget ul de stat. În 2004 î n Mold ova au func ționat 338 î ntre-
prinderi de st at, dintre care doar 16 5 au activat cu p rofit. În 2005, din 288 de întreprinderi d e stat analizate
171 de întrep rinderi (61, 6% din cele an alizate) au activat cu profit.
9 Remitențele
Conform datelor dintr-un st udiu al Organiza ției Interna ționale a Migra ției (OIM) „Migrația și rem itențele
în Moldova 2 006”, mai mult de 40 % din populația Moldovei b eneficiază de remitențe. În perioada 1999 -2006
volum ul rem itențelor a crescut aproape de 10 ori (de la 89,62 mln de dolari SUA în 199 9 până la 854, 57 mln
dolari SUA în 20 06). După ponderea remiten țelor în PIB Moldova se află în topul țărilor di n Europa. În 2002
remitențele trim ise în Moldova au constituit aproape o treime din PIB și erau de 2 ori m ai mari decât investi-
țiile directe în același an. C onfor m analizelor Băncii Mondiale, doar Tonga, Haiti și Lesoto au avut un procent
mai mare al rem itențelor ca procentul di n PIB.
Însă, conform sondajelor, rem itențele sunt fol osite prepondere nt pentru consum curent și doar un procen t
mic (în jur de 7% ) – pentru investiții, iar circa 5% sunt depuse în conturi bancare. Remiten țele nu contribu ie
la creșterea acumulărilor în Fondul Social, acest lucr u afectând ca pacitatea st atului de a dispune de resur se
necesa re pentru asisten ța socială în prezent și, în m od deosebit, în viitor.
Locuri slabe
Fiecare st at, mai ale s un stat tân ăr, cum este Moldova, are locu ri slabe. Referitor la perioa da de tranzi ție
în Moldova, printre aceste a se eviden țiază câteva, inclusiv:
9 Instabilitatea politic ă „cronică” și lipsa voin ței politice de a implementa politici necesare în î ntregime
În perioada 1991-2001 î n Moldova s-au schi mbat zece guverne, ceea ce a încetinit procesul de refor me și,
în rezultat, a contribuit la cre șterea sărăciei. Conform indicatorilor BERD de reformare a politicilor, Moldova
a înaintat pe calea reform elor în perioad a 1990- 1995, după care mersul refor melor s-a încetinit considerabil .
Analiza țărilor în curs de tranzi ție denotă că sărăcia este mai mare acolo unde reformele au fo st încetinite sau
implementate pa rțial. Țările care au acționat rapid la necesitat ea implementării refor melor d e piață au expe-
rimentat o mai mică creștere în sărăcie în com parație cu țările care a u rezistat refo rmelor.
9 Lipsa strategiilor complexe, de lung ă dura tă
Insta bilitatea politică, la rândul ei, a c ontribuit la lipsa s trategiilor de țară de lungă durată, Moldov a
mulțumindu- se cu strategii pe termen scurt. Majoritatea programelor naționale vizau un anum it sector (de
exemplu, cel agrar), fără să fi fost luat ă în considerare situația din țară în întregi me. Cu to ate că sărăcia popu –
lației constituia un procent sem nificativ (40% din p opulație se aflau în 2002 sub pragul a bsolut de sărăcie),
chiar și Strategia de Cre ștere Econo mică și Reducer e a Sărăciei (S CERS) a fost elaborată pentru o perioadă
scurtă – 200 4-2006. Planifi carea strategic ă nu avea loc în Moldova nici la nivel local. Primel e încercări de a
prom ova plan ificarea strategic ă în co munitățile locale din Moldova au fost întreprinse începând cu 2001 p rin
Proiectul „ Reforma Autorit ăților Publice Locale”, finan țat de Agen ția Statelor Unite pentru D ezvoltare Inter-
națională.
69

STUDIA UNIVE RSITATIS
Revist= [tiin \ific= a Universit=\ii de Stat din Moldova, 2009, nr.2(22)

9 Nivelul înalt al corupției
Conform datelor prezentat e anual de către Transpar ency International, Moldova fa ce parte din numărul
celor m ai corupte țări din lume. Studiul „Corupție și Calitatea Gu vernării” din Moldova, efectuat în 20 02,
descoperă că 60% din po pulație dă mită, deoarece consider ă mita o m odalitat e mai eficientă de a solu ționa
problem ele. Conform Indexului de per cepere a corupției din 2006, Moldo va ocupă locul 7 9 din 1 63 de țări.
Amenințări
Moldova se confrunt ă cu o serie de a menințări care v or afecta asp ectele economic și social și vor fi mai
simțitoare în viitor, în cazul în care nu vor fi luate m ăsuri adecvate. Printre a menințări pot fi m enționate:
9 Exodul for ței de muncă (emigrare)
Conform estimărilor din ultim ii ani, aproape 25% di n populația econom ic activă din Repu blica Moldov a
sunt angaja ți în câ mpul muncii peste hotare. Cei c are pleacă din Moldova pest e hotare în c ăutarea locurilo r
de m uncă sunt persoane cu aptitudini și constituie un procent destul de înalt – 37%, în co mparație cu alte țări
din Euro pa de Est și țările CSI. Doar emigran ții din Rusia, Tadjikistan, Uzbekistan și Kâr gâztstan prez intă
un procent mai înalt de emigran ți cu studii superioa re. Acest indicator prezint ă un pericol pentru Moldov a,
determ inând lipsa personalului calif icat în Moldova. Se consider ă că în țările î n care cota emigranților cu
studii superioare constituie peste 20%, are loc efectul de brain drain, care afecteaz ă negativ econom ia țării.
9 Îmbătrânirea pop ulației
La finele anu lui 2005, în Republica Moldova persoanele cu vârsta de 60 de a ni și peste constituiau un
sfert din pop ulație, iar cei cu vârsta de peste 80 de ani – aproape 11%. Vârsta medie a popula ției în Moldova
a crescut de la 32,9 ani în 1998 până la 35,6 ani î n 2007, Moldova plasându-se în rândul țărilor cu o „ îmbă-
trânire de mografică” („îmbătrânirea de mografi că”, conform scării G. Bojio-Garnier, caract erizează țări cu
valoarea indicatorului 12 % și mai m ult).
9 Dezurbanizarea/Ruralizarea
În perioada de tranzi ție, popula ția urbană în Moldova a scăzut considerabil. Aic i, procesul de dezurbani-
zare este opus procesului de urbanizare care are loc pe mapamond. Conform datelor statisti ce, în 1995 popu-
lația urbană în Moldova a constituit 46,8%, iar în 2005 ea s- a redus la 38,7%. Pe parcursul ultim ilor cinci-
sprezece ani populația orașelor Orhei și Soroca s-a re dus cu o treime, a ora șului Bălți – cu 20%, iar a ora șe-
lor Ungheni și Cahul – cu un sfert. Conform Raportului Na țiunilor Unite privind dezvoltarea urban ă a lumii
din 2007, Moldova a devenit cea mai rurală țară din Europa, preluând ștafeta de la Ro mânia. Ocupa ția de
bază în zonele rurale continu ă să fie agricultur ă, care, fiind dependent ă de factori climaterici, își aduce „con-
tribuția” la vulnerabilitatea econom iei Moldovei. De asemenea, trebuie men ționat faptul c ă sectorul agrar se
caracterizează prin produc tivitate (valoarea adăugată pe angajat) scăzută în co mparație cu alte s ectoare ale
econom iei.
9 Lipsa unor resurse naturale proprii și, drept urmare, dependen ța de importul lor
Importurile acoper ă 96% din necesit ățile energetic e ale țării. Gazul natural, care est e importat în exclusi-
vitate din Rusia, are cot ă de 52% din toate im porturile energetice ale Moldove i. Com bustibilul lichid con-
stituie 29%, energia electric ă – 13, 8% și com bustibi lul solid (în special, c ărbune) – 5,5% . În perioada de
tranziție Moldova nu a div ersificat pie țele de im port al produselor energetice și, ca urmare, a devenit extrem
de vulnerabil ă la schi mbarea prețurilor l a energie și combustibil. Im pactul creșterii prețurilor la r esurse ener-
getice im portate este plasat pe umerii consum atorilor. De exem plu, în anul 2006 prețurile de i mport la com-
bustibil au crescut cu 44%, având un impact social ne gativ.
Starea pr ecară a sectorului energetic al Moldovei (echipamen tul ineficient din punctul de vedere al con –
sumului de e nergie, lipsa strategiei de con servare a energiei etc.) a contribuit la cre șterea intensit ății energ e-
tice în economia na țională, depășind cele din economiile de vest de 3-4 ori.
9 Dependen ța exportului de un număr limitat de pie țe
Exporturile Moldovei su nt preponderen t orientate c ătre Co munitatea Statelor Independente (CSI), în spe-
cial către Rus ia. Acea stă dependen ță de o piață limitată a și condiționat în m are parte vulnerabilitatea econo-
miei Moldovei, care a suferit în urm a unor decizii politice ce au afectat exportul din Moldova. O asemenea
decizie, luat ă de către Rusia în 20 06 privind interdicția de a im porta vinuri din Moldova, a afectat nu nu mai
sectorul vinicol, dar întreaga econo mie a țării.
70

Seria “{tiin \e exacte [i economice”
Economie ISSN 1857 -2073

9 Scăderea fluxului de remiten țe
Econom ia Moldovei este alimentată de către remiten țele cetățenilor Moldovei care lucreaz ă pest e hotar e.
Cu ti mpul, fluxul acestor r emitențe va scădea considerabil, o parte din cei pleca ți stabilindu-se definitiv peste
hotare, fie singuri, fie aduc ându-și din Moldova familiile.
Conclu zii
Analiza situa ției din Mold ova în perioad a de tranzi ție prin prism a factorilor SWOT aduce la concluzia că
Moldova a pierdut multe o portunități în ultimii 16 ani, print re care: stabilitatea po litică, vecinătatea cu Uniunea
European ă, finanțarea exte rioară, atrage rea investi țiilor.
Situația econom ică și soci ală din Moldova s-a înr ăutățit și din cau za instabilit ății politice, încetinirii pro-
cesului de privatizare, ponderii consid erabile a agricu lturii în econom ia țării, dezvolt ării insu ficiente a econo-
miilor regionale, ineficien ței siste mului de asisten ță socială – fenomene care au fost prezente în abunden ță în
diferite secto are ale Moldovei.
Efectele oportunit ăților pie rdute și imperfecțiunile lăsate fără atenție și-au găsit exprimare în exodul în
masă a popul ației (mai cu seamă, a „creierilor”), în dezurbanizare, îmbătrânirea pop ulației, numărul scăzut al
căsătoriilor, cre șterea nu mărului divor țurilor, scăderea ratei natalit ății, descreșterea ratei fertilit ății, majorarea
ratei m ortalității, malnutri ția populației.
Cu scopul de a îm bunătăți situația în Moldova și a-i asigura o dezvoltare durabil ă, nece sită a fi operat e
modificări la toate nivelurile: co munitar, raional, regional, na țional, cu condi ția ca aceste modificări să fie
coordonate. Parteneriatul î ntre sectorul public și cel privat este o precondiție pentru succesu l inițiativelor în-
treprinse. Pentru a s pori redresarea situației, pe termen mediu se im pun acțiuni catalogate ca urgente, precu m:
crearea condi țiilor oport une pentru utili zarea eficient ă a remiten țelor (în form ă de investi ții), restructurar ea
sectorului energetic car e generea ză pierderi econom ice și afectează prestarea serviciilor, în mod special afec-
tându-i pe cei s ăraci, sti mularea cre ării în toate regiunile țării a locurilor de munc ă, în special pentru tineri,
prom ovarea exportului (diversificarea pie țelor de export), ra ționalizarea cheltuielilor publi ce, co mbaterea
corupției. Cu toate c ă multe oportunități au fost pierdute în ultim ii ani de către Moldova, este im portant ca
oportu nitățile viitoare s ă fie valorificate.

Biblio grafie:
1. Carasciu c L. C orruption and Quality of Govern ance: Case of Moldova, 2002.
2. Donos E . Echitatea social ă și accesul la st udii superioa re de calitate în Republica M oldova, 2006.
3. EBRD, update 2007, p.71.
4. IMF & WB, Arm enia, Geo rgia, Kyrg yz Repu blic, M oldova and Tadjikistan : External Deb t and Fiscal Su stain ability,
2001, p.12.
5. Ioniță V. Sistem ul energetic al Rep ublicii Mo ldova, disponibil la h ttp://fes.m d/fa-econo mic_developement2.html
6. Organizația Int ernațională a Migrației. Migra ția și rem itențele în Moldova, 200 6.
7. Sirodo ev I. Regional Dev elopment Policy in the Repub lic of Moldova: Reconcili ng Pub lic Ad ministrati on and
regional Devel opment Reform, p.24 .
8. UNPF, State of th e World’s Population: Unleashing the Potential o f Urban Growth, 2007 .
9. Voron in V. The Repub lic of Moldova: The New Path of Refor ms, 2002, Cen ter for Strateg ic and Internati onal
Studies, USA.
10. World Bank . Moldova Opp ortunities for Acelerated Growth, Repo rt No. 3 2876-MD, 2 005, p.15-17.
11. World Bank . Glo bal Developmen t Finance, 2 004.
12. World Bank . Structural Adju stment in the Tran sition, p.87.

Prezentat la 11.09.2008

71