REVISTA TRANSILVAN Ă DE ȘTIINȚE ADMINISTRATIVE nr. 1(4)2000 [614630]

REVISTA TRANSILVAN Ă DE ȘTIINȚE ADMINISTRATIVE nr. 1(4)/2000
18Dr. Ion Popescu Sl ăniceanu
Școala Națională de Studii Politice și Administrative Bucure ști,
Facultatea de Administra ție Publică
PREGĂTIREA ȘI PERFEC ȚIONAREA PROFESIONAL Ă A FUNC ȚIONARILOR
PUBLICI
Dreptul la preg ătirea și perfecționarea preg ătirii profesionale a func ționarilor
publici este prev ăzut în art. 32 din Constitu ție, sub denumirea “dreptul fundamental la
învățătură”.
În art. 13 (1) din Codul muncii modificat prin Decretul nr. 147/1990 acest drept
este consacrat sub o form ă complex ă de drept și obligație în acela și timp, deoarece, în
cazul func ționarului public acest drept devine educa ție permanent ă, cu scopul
desăvârșirii pregătirii profesionale și de cultur ă generală, cerință ce este avut ă în vedere
la numirea și promovarea în func țiile publice.
Deși unii autori1 consider ă formarea permanent ă doar ca pe o obliga ție, noi
considerăm că perfecționarea profesional ă este și un drept a șa cum se prevede în Codul
muncii în art. 13 (1), pentru c ă numai dac ă este recunoscut și ca drept serviciul public
are obliga ția de a-l sprijini pe func ționarul public, de a-i crea condi ții optime pentru
perfecționarea preg ătirii sale.
Așa cum se cunoa ște, pentru ocuparea func țiilor publice persoanele ce se
prezintă la concurs trebuie s ă îndeplineasc ă, printre alte condi ții cerute, și pe aceea a
studiilor potrivit nomenclatoarelor de func ții.
Cu toate c ă la ocuparea postului func ționarul public are studiile necesare, el are
dreptul, iar institu ția publică are obliga ția să-l sprijine în a beneficia de condi țiile create
în societatea noastr ă pentru ridicarea necontenit ă a nivelului preg ătirii profesionale și a
nivelului de cultur ă generală, în raport cu cerin țele progresului tehnico- științific,
economico-social și cultural.
Pentru aceasta, func ționarii publici au dreptul s ă urmeze forme ale
învățământului superior, unive rsitar sau postuniversitar și să beneficieze de concedii

1 J. M. Auby, J. B. Auby, Droit de la fonction publique, Dalloy, 1993, 2eme edition, p. 86 și urm.

REVISTA TRANSILVAN Ă DE ȘTIINȚE ADMINISTRATIVE nr. 1(4)/2000
19plătite sau fără plată pentru cursuri de perfec ționare sau programe de specializare, în
țară și în străinătate.
Potrivit Legii nr. 12/1971 privind preg ătirea și perfecționarea preg ătirii
profesionale și Legii nr. 6/1992 privind concediile de odihn ă, funcționarii publici care
obțin concedii de studii pl ătite pentru perfec ționare, cu o durat ă mai mare de trei luni, în
cursul unui an calendaristic, sunt obliga ți să se angajeze, în scris, c ă vor lucra cel pu țin 5
ani în institu ția publică respectiv ă sau în func ții publice.
În cazul încet ării raportului de func ție din motive imputabile func ționarului
public, acesta va achita cheltu ielile suportate de institu ție pe perioada perfec ționării lui,
proporțional cu timpul r ămas până la împlinirea termenului de 5 ani.
Cât privește perfecționarea preg ătirii profesionale, aceasta are în vedere tr ăsătura
esențială a ființei umane de a se dezvolta, de a se instrui permanent, de a- și forma
deprinderi care s ă-i desăvârșească personalitatea și să îi îndeplineasc ă aspirațiile.
De fapt, este de neconc eput exercitarea unei func ții publice f ără ca titularul ei s ă
fie mereu la curent cu evolu ția informa țiilor, a cunoa șterii în domeniu și în general,
pentru progresul administra ției publice în special și al societ ății în general2.
În doctrina francez ă problema perfec ționării profesionale este exprimat ă prin
sintagma “formare profesional ă”3 și se consider ă că această formare nu este o etap ă, ci
un proces care se desf ășoară pe toat ă perioada carierei func ționarului public,
permițându-i să facă față atribuțiilor curente ale func ției publice, s ă se adapteze
exigențelor funcției, în raport de evolu ția noilor și multiplelor sarcini și totodată să poată
promova în func ții superioare.
Așa se explic ă de ce în art. 22 din Legea din 13 iulie 1983 se recunoa ște
funcționarilor publici francezi un drept la “formarea permanent ă” și care reprezint ă în
același timp și o obliga ție.
Încă din secolul trecut, în țări cu tradi ții democratice și cu administra ții bine
structurate, din Europa și America, iar în ultimele decenii și în țări din Asia și Africa, a
fost recunoscut ă necesitatea unei preg ătiri profesionale specifice pentru cei investi ți în
diferite func ții din administra ția publică.

2 Benone Pu șcă și I. Popescu, Preg ătirea și perfecționarea profesional ă a funcționarilor publici (I, II), în
Revista Economie și Administra ție Locală, editată de Tribuna Economic ă, nr. 1-2/1996, p.112, și
respectiv 3-4/1996, p.105
3 Jean Marie Auby, Jean Bernard Auby, op. cit. p. 98-100

REVISTA TRANSILVAN Ă DE ȘTIINȚE ADMINISTRATIVE nr. 1(4)/2000
20Teza majorit ății autorilor de știința administra ției din occident cu privire la
necesitatea unei preg ătiri specifice și perfecționării acestei preg ătiri pentru func ționarii
publici a fost însu șită de majoritatea guvernelor din țările occidentale.
Francezii ca și nord-americanii sunt cei mai categorici în a solicita celor care
doresc să ocupe posturi (func ții) în administra ția central ă (de la cele obi șnuite la cele
mai importante) s ă fie absolven ți ai unor școli cu profilul “administra ție”.
După modelul celebrei școli franceze E.N.A. (L’Ecole Nationale
d’Administration), înfiin țată în 1945 din ini țiativa generalului de Gaulle, destinat ă
pregătirii func ționarilor superiori ai administra ției, Institutelor Regionale de
Administra ție din Fran ța și Colegiului englez pentru preg ătirea și perfecționarea
pregătirii profesionale a func ționarilor publici (Civil Service College) au fost înfiin țate
școli de preg ătire și perfecționare a preg ătirii funcționarilor publici și în alte țări ale
Uniunii Europene, respectiv Spania , Italia, Luxemburg sub influen ța modelului francez
și în Irlanda, Grecia, Belgia, etc. sub influen ța modelului britanic4.
După modul cum este conceput ă pregătirea func ționarilor publici în țările
amintite, nu este suficient s ă fi absolventul unei facult ăți cu profil juridic, economic,
tehnic etc. Pentru a deveni func ționar public, mai ales, în posturi "cheie" este necesar ă
absolvirea unei școli speciale care s ă confere acestor func ționari o temeinic ă pregătire
administrativ ă.
În țara noastr ă, în perioada interbelic ă, s-a stăruit pentru crearea unei școli de
administra ție, propunere care a fost inclus ă în Legea pentru reforma administrativ ă din
1925, sub o formulare general ă care însă nu s-a finalizat în practic ă.
Ideea a fost reluat ă de Institutul de Științe Administrative al României, înfiin țat
în 1925 de c ătre profesorul Paul Negulescu, pornindu-se de la realitatea c ă în acea
vreme, cariera administrativ ă era singura pentru care nu exista un înv ățământ special, în
condițiile în care se aprecia unanim c ă orice îndeletnicire omeneasc ă necesita o
pregătire special ă, teoretică și practică5.

4 A se vedea Jacques Ziller, Administrations comparees, Ed. Montchrestien, Paris, 1993, p. 394; A.
Iorgovan, Tratat de drept administrativ, Ed. Nemira, Bucure;ti, 1996, vol. II, p. 645 și urm., și Sanda
Ghimpu, Dialog despre lege, Ed. “Scrisul Romanesc”, Craiova, 1978, p. 206 și urm.
5 A se vedea Constantin Georgescu, Preg ătirea profesional ă a funcționarilor publici în “Revista de drept
public”, 1927, an II, p. 666 și urm. și P. Alexandrescu-Roman, Rostul școlilor de preg ătire a
funcționarilor publici, în Revista de drept public, 1937, an XII, p. 336 și urm.

REVISTA TRANSILVAN Ă DE ȘTIINȚE ADMINISTRATIVE nr. 1(4)/2000
21Pentru a justifica necesitatea acestei preg ătiri G. Alexianu6 a susținut că
funcționarii bine preg ătiți și stăpâni pe serviciul ce-l au de îndeplinit, fac, chiar, s ă nu se
observe o proast ă organizare a serviciului public.
În vederea realiz ării pregătirii funcționarilor din administra ția publică, în 1928
din inițiativa Institutului de Științe Administrative s-a înfiin țat Școala de Documentare
și Științe Administrative care îns ă nu a func ționat corespunz ător.
Legea administrativ ă din 1936 a prev ăzut înființarea și organizarea unui Centru
de Pregătire Tehnic ă Administrativ ă a funcționarilor publici, centru care a func ționat
doar pentru Ministerul de Interne, f ără a fi astfel extins ă competen ța sa și pentru
pregătirea func ționarilor din alte structuri administrative.
Pentru preg ătirea func ționarilor din administra ția locală au funcționat școlile de
notari, iar în posturile de subprefec ți erau încadra ți cu prioritate absolven ții facultăților
de drept.
Cât prive ște funcționarii politici din administra ția central ă (exemplu, mini ștrii)
aceștia erau selecta ți, în primul rând, dup ă criterii politice și nu profesionale.
În perioada dictaturii comuniste și uneori chiar și după Revoluția din 1989 nu s-a
respectat principiul "omul potrivit la locul potrivit".
Viața a demonstrat îns ă că pregătirea într-un domeniu, inclusiv prin
învățământul superior nu este suficient ă pentru a realiza eficient sarcinile func țiilor de
conducere din organele administra ției de stat și unitățile economico-sociale și de aceea,
în perioada comunist ă, în cadrul Academiei de partid pentru înv ățământul social-politic
“Ștefan Gheorghiu”, a fost înfiin țat Institutul central de preg ătire a cadrelor de
conducere din economie și administra ția de stat.
De asemenea, la Facultatea de Drept din Bucure ști s-a înfiin țat Secția de Științe
Administrative, devenit ă ulterior Sec ția de Drept economico-administrativ, iar la Sibiu
în perioada 1970-1987 a func ționat o facultate cu profilul Drept economico-
administrativ7.
După 1989 au continuat s ă funcționeze liceele de drept economic și
administrativ care s ă pregătească funcționarii cu studii medii pentru administra ția
publică și au fost înfiin țate facult ăți cu profilul " Științe administrative" sau

6 George Alexianu, Observa ții asupra statutului func ționarilor publici, în Revista de drept public, 1928, an
III, p. 77
7 A se vedea A. Iorgovan op. cit. (1996), vol. II, p. 648 și urm

REVISTA TRANSILVAN Ă DE ȘTIINȚE ADMINISTRATIVE nr. 1(4)/2000
22"Administra ție Public ă", precum și colegii de administra ție public ă (în cadrul
învățământului de stat și particular).
În prezent, o referire special ă trebuie f ăcută pentru "Școala Națională de Studii
Politice și Administrative" (S.N.S.P.A.), di n subordinea Ministerului Educa ției
Naționale, institu ție public ă de înv ățământ superior, de preg ătire universitar ă,
postuniversitar ă și de cercetare științifică.
În urma reorganiz ării prin H.G. nr. 542/19958, S.N.S.P.A. realizeaz ă pe lângă
alte obiective și formarea și perfecționarea profesional ă a personalului din administra ția
publică centrală și locală.
În cadrul S.N.S.P.A pentru înv ățământul administrativ universitar s-au înfiin țat
Facultatea de Administra ție Publică (cursuri de zi, cu durata de 4 ani) și Colegiul de
Administra ție Publică (cursuri de zi cu durata de 3 ani)9.
Pentru înv ățământul postuniversitar în cadrul S.N.S.P.A func ționează
Departamentul de Științe Administrative prin care se realizeaz ă studii aprofundate,
cursuri de zi cu durata de 1 an, studii de masterat, cursuri de zi cu durata de 1,5 ani,
studii academice postuniversitare, cu durata de 2 ani, la forma de înv ățământ de zi sau
cu frecven ță redusă.
Tot în cadrul S.N.S.P.A. Bucure ști, prin Centrul de Preg ătire pentru
Administra ția Publică se organizeaz ă cursuri postuniversitare cu durata de 1-3 luni, ce
pot fi urmate de absolven ții cu diplom ă ai învățământului universitar de scurt ă sau de
lungă durată.
Totodată, SNSPA organizeaz ă doctoratul în domeniile care fac obiectul de
activitate al școlii.
În vederea bunei preg ătiri și perfecționări profesionale a func ționarilor superiori
și de conducere, prin cursuri postunive rsitare, în cadrul Departamentului de Științe
Administrative al S.N.S.P.A.- Bucure ști, accentul se pune pe dezvoltarea la cursan ți a
spiritului de orientare și de cunoa ștere a principiilor fundamentale ale administra ției
publice și a unor aspecte practice, pentru a putea rezolva problemele de baz ă
economice, sociale și juridice cu care se confrunt ă administra ția publică.
În vederea asigur ării bunei preg ătiri a studen ților și cursanților în art. 6 din
hotărârea amintit ă se menționează că la elaborarea și realizarea programelor de preg ătire

8 Publicată în M. Of, Partea I, nr. 166/31.07.1995
9 De precizat c ă și la Iași, Cluj-Napoca, Sibiu și Craiova func ționează Colegii de administra ție publică.

REVISTA TRANSILVAN Ă DE ȘTIINȚE ADMINISTRATIVE nr. 1(4)/2000
23și perfecționare profesional ă S.N.S.P.A. va colabora cu ministerele și instituțiile publice
interesate.
Pentru a asigura o motiva ție corespunz ătoare celor care se preg ătesc în aceast ă
școală dar mai ales pentru mai buna desf ășurare a activit ății serviciilor publice, în art. 7
din H. G. nr. 542/1995 se prevede c ă rezultatele ob ținute la absolvirea unui program de
pregătire sau perfec ționare profesional ă, consemnate în documentele elaborate de
S.N.S.P.A., vor fi avute în vedere la ocuparea și promovarea, în condi țiile legii, în
funcțiile din administra ția publică centrală și locală.
Sperăm că această prevedere legal ă să fie inserat ă în viitoarea Lege privind
statutul func ționarilor publici, pentru c ă succesul în administra ția publică nu-l pot
realiza decât func ționarii cinsti ți, bine preg ătiți profesional, absolven ți ai unor școli cu
profil administrativ.
Pentru perfec ționarea profesional ă specializat ă a aleșilor locali, prefec ților,
subprefec ților și pentru func ționarii publici din structurile administra ției publice locale,
precum și din aparatul propriu al prefectur ilor prin H.G. nr. 850/26 noiembrie 199810 s-a
înființat Centrul Na țional de Formare Continu ă pentru Administra ția Publica Local ă,
instituție cu personalitate juridic ă aflat în subordinea Ministerului Educa ției Naționale,
prin reorganizarea Centrului de Perfec ționare a Func ționarilor Publici din Administra ția
Centrală și Locală, cu sediul în Bucure ști.
În plan zonal au fost create Centre Teritoriale de Formare Continu ă pentru
Administra ția Publica Local ă cu sediul în municipiile Bucure ști, Craiova, C ălărași,
Cluj-Napoca, Ia și și Sibiu.
Finanțarea centrelor se face din venituri extrabugetare.
În vederea coordon ării activității didactice și metodologice a Centrului Na țional
de Formare Continu ă pentru Administra ția Publica Local ă și a centrelor teritoriale de
formare continu ă pentru administra ția publică locală s-a înfiin țat Comisia Științifică de
Strategie și Evaluare Metodologic ă, organism f ără personalitate juridic ă format din 11
membri, dintre care 6 cadre didactice universitare, desemn ate de Ministerul Educa ției
Naționale și 5 reprezentan ți desemna ți de Departamentul pentru Administra ție Publică
Locală, numiți prin ordin comun al ministrului educa ției naționale și al șefului
Departamentului pentru Administra ție Publica Local ă.

10 Publicată în M. Of, Partea I, nr. 461/2.12.1998

REVISTA TRANSILVAN Ă DE ȘTIINȚE ADMINISTRATIVE nr. 1(4)/2000
24În art. 13 din H.G. nr. 850/1998 s-a prev ăzut că atestarea preg ătirii se face prin
diplome, certificate și atestate de absolvire, recunoscute de c ătre Ministerul Educa ției
Naționale și de Departamentul pentru Administra ție Publica Local ă, în condi țiile legii,
înmânate de c ătre centre la absolvirea programelor de specializare.
Pentru a crea condi ții efective de participare la programele de specializare în art.
16 din H.G. nr. 850/1998 s-a men ționat că autoritățile administra ției publice locale vor
prevedea în bugetele locale sumele necesare pentru participarea la programele de
perfecționare profesional ă specializat ă a personalului propriu, în conformitate cu
graficele de programare a cursurilor și cu programele anuale de perfec ționare
profesional ă.
Cheltuielile ocazionate de participarea la aceste programe cuprind: taxele de
școlarizare, cheltuielile de transport, cazare, diurna, plata lunar ă a indemniza ției sau
salariul de baz ă brut.
Având în vedere c ă facultățile înființate după 1989 au și cursuri "serale", "f ără
frecvență" sau de “înv ățământ la distan ță” (IDD), o serie de func ționari publici au
posibilitatea s ă urmeze aceste facult ăți și să-și formeze o temeinic ă pregătire în
domeniul administra ției publice.
Este astfel indicat ca func ționarii publici cu studii medii sau absolven ți ai altei
facultăți să urmeze la "seral", "f ără frecvență" sau IDD facult ățile de “Administra ție
Publică”, întrucât în activitatea practic ă și-au format deja o opinie despre specificul
activității administrative și există convingerea c ă după absolvirea studiilor superioare
vor rămâne în Administra ția Publică.
Prin aceasta se poate elimina riscul constatat uneori la cei care intr ă într-o astfel
de facultate direct de pe b ăncile liceelor, și care, dup ă absolvirea studiilor superioare se
consideră fără aptitudini și refuză să se încadreze în sistemul autorit ăților și instituțiilor
administra ției publice.
Dat fiind c ă după 1989 s-au înfiin țat, și în prezent func ționează în multe centre
universitare din țară facultăți, secții, colegii cu profil de administra ție publică, apreciem
că se impune ca în viitoarea Lege a statutului func ționarilor publici s ă se prevad ă, în
principal, condi ția studiilor administrative pentru ocuparea anumitor func ții din
administra ția publică și nu, în principal, studii juridice a șa cum se men ționează în Legea
nr. 69/1991, cu privire la secretarul unit ății administrativ-teritoriale.

REVISTA TRANSILVAN Ă DE ȘTIINȚE ADMINISTRATIVE nr. 1(4)/2000
25Pledăm, alături de alți autori11, ca liceele de drept economico-administrativ s ă se
reorganizeze în a șa fel încât s ă funcționeze separat liceele economice de cele
administrative, acestea din urm ă oferind administra ției publice func ționarii cu studii
medii de care are nevoie.
Necesitatea ca preg ătirea administrativ ă să se efectueze atât în licee de
specialitate, cât și prin institu ții de învățământ superior este evident ă, deoarece, oricât de
bine preg ătiți ar fi func ționarii de conducere ei nu î și vor putea îndeplini în condi ții cât
mai bune sarcinile dac ă funcționarii de execu ție pe care îi conduc nu au o preg ătire
profesional ă temeinică.
Atât în înv ățământul gimnazial cât și în cel superior de specialitate
administrativ ă urmează a fi studiate discipline care s ă permită absolven ților o bun ă
pregătire administrativ ă, politico-juridic ă și economico-social ă, la nivelul dezvolt ării
contemporane a științei și tehnicii administrative.
Un aspect important ce trebuie re ținut pe perioada școlarizării sau la cursurile de
perfecționare este necesitatea efectu ării stagiului practic în sistemul administra ției
publice, preg ătirea completându-se cu aspecte din cunoa șterea cerin țelor activit ății
practice și experien ței celor mai buni func ționari publici.
În afară de stagiul de practic ă este bine s ă fie folosit ă și metoda invit ării la
cursuri a unor func ționari publici cu experien ță care să prezinte elevilor și studenților,
specificul sarcinilor administra ției publice, problemele complexe cu care se confrunt ă și
modul cum sunt sau trebuie rezolvate.
O contribu ție important ă în formarea și perfecționarea preg ătirii profesionale
administrative a func ționarilor publici urmeaz ă a aduce, ca și în perioada interbelic ă de
altfel, Institutul de Științe Administrative al României, cu sediul la Sibiu, reînfiin țat la
propunerea participan ților la Simpozionul na țional "Constitu ționalitate și legalitate în
administra ția locală și județeană" organizat la Sibiu în zilele de 21 și 22 octombrie 1994,
participan ți care au devenit și membri fondatori.
Aceeași contribu ție la preg ătirea și perfecționarea continu ă a funcționarilor
publici din structurile administra ției centrale și locale își aduce și Institutul Român de
Administra ție Public ă București (IRAP) înfiin țat ca funda ție în 1998 de cadre
universitare ale S.N.S.P.A. Bucure ști – Facultatea de Administra ție Publică.

11 A. Iorgovan, op. cit. (1996), vol. II, p. 651

REVISTA TRANSILVAN Ă DE ȘTIINȚE ADMINISTRATIVE nr. 1(4)/2000
26Succesul oric ărui program de preg ătire și perfecționare depinde de corecta
identificare a problemelor acute ale administra ției, de num ărul și calitatea materiilor
predate, obiectivele cursurilor de preg ătire, metodele alese și nu în ultima instan ță de
modul cum se face evaluarea cursurilor și propunerile pentru îmbun ătățirea lor.
Pe lângă forma colectiv ă de perfec ționare a preg ătirii profesionale nu trebuie
uitat că un rol deosebit revine preg ătirii individuale, a timpului și importan ței acordate
studierii și aprofund ării literaturii de specialitate.
De aceea prestigiul profesional și eficiența activității sunt în raport direct
proporțional cu temeinicia studiului literaturii de specialitate și cu modul în care sunt
aplicate în practic ă cele învățate.
Pentru ca func ționarii publici s ă-și îmbunătățească necontenit preg ătirea
profesional ă este de dorit ca în toate institu țiile publice s ă fie organizate biblioteci în
care să se găsească manualele, tratatele, cursurile și celelalte publica ții din domeniul
administra ției publice, lipsa acestor biblioteci sim țindu-se mai ales în mediul rural.
Ar fi, totodat ă, de dorit ca organizarea și controlul func ționării acestor biblioteci
să revină organelor special abilitate cu r ăspundere pentru preg ătirea și perfecționarea
pregătirii profesionale a func ționarilor publici.
Având în vedere c ă perfecționarea profesional ă este un element indispensabil al
perfecționării activit ății funcționarilor publici, este imperios necesar ca preg ătirea
practică a acestora s ă se fundamenteze pe cuno ștințe științifice temeinice, corespunz ător
evoluției rapide a societ ății contemporane.
O formă superioar ă de perfec ționare a preg ătirii profesionale este desigur
realizată de cei care î și dau doctoratul sau pân ă a-și da doctoratul elaboreaz ă unele studii
și lucrări științifice în domeniu.