Revista Scolara Vocatie Si Aspiratie Nr 1 2019 Issn [629813]
REVISTA PROFESORILOR
COLEGIULUI ECONOMIC „ PARTENIE COSMA ” ORADEA
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
COLECTIVUL DE REDACȚIE:
Coordonatori :
Prof. Coroianu Liana
Prof. Grozescu Liana Maria
Corectură :
Prof. Climpe Ma nuela
Prof. Creangă Lucian Alin
Tehnoredactare :
Prof. Coroianu Liana
ISSN 2668 -7437
ISSN -L 2668 -7437
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
3
CUPRINS
CUVÂNT ÎNAINTE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 5
CREATIVITATE ȘI INOVAȚIE ÎN DEMERSUL DIDAC TIC ………………………….. …….. 6
Integrarea mijloacelor de învățământ moderne în procesul de predare -învățare –
evaluare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 6
Prof. Marius Gelu Paul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 6
Metode interactive utilizate în demersul didactic ………………………….. …………………………. 10
Prof. Pr ecup Corina -Diana ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 10
Economia și societatea în lumea postbelică ………………………….. ………………………….. ……… 16
Prof. Bogdan Ramona ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 16
Analiza SWOT a Zonei Metropolitane Oradea (studiu de caz) ………………………….. …….. 27
Prof. Moldovan Cornelia ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 27
Teaching vocabulary through collocations and idioms to english foreign learners …….. 37
Prof. Grozescu Liana Maria ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 37
Influența tehnologiei informațiilor și comunicațiilor în procesul educațional …………….. 47
Prof. Bălan Liliana Claudia ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 47
Un model de strategi e didactică privind evaluarea pentru o lecție de contabilitate ……. 55
Prof. Vașadi -Santău Marioara -Aurina ………………………….. ………………………….. ………………………… 55
Stimularea creativității c u ajutorul metodei brainst orming ………………………….. ………….. 70
Prof. Tanki Elisabeta ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 70
EDUCAȚIA EDUCABILULUI ………………………….. ………………………….. ………………………. 74
Comportamentul indisciplinat ………………………….. ………………………….. ……………………….. 74
Prof. Bîrlă Doina ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 74
Rolul școlii în dezvoltarea omenirii ………………………….. ………………………….. …………………. 82
Prof. Cimbrea Andrea Leona ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 82
Instruirea activă și interactivă în pedagogia grupului ………………………….. ………………….. 87
Prof. Chișvasi Manuela ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 87
Optimizarea comunicării în procesu l educațional ………………………….. ………………………… 94
Prof. Climpe Manuela ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 94
Coaching -ul – călătorie spre tine însuți ………………………….. ………………………….. …………. 105
Prof. Mercea Daniela ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 105
Tactici folosite în conflict ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 109
Prof. ec. Popa Corina -Laura ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 109
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
4
Ce vreau să mă fac când voi fi mare? ………………………….. ………………………….. ……………. 116
Prof. Teaca Simona ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 116
Influența mijloacelor mass -media asupr a comunicării cu elevii ………………………….. ….. 120
Prof. Simona Cadar ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 120
Stagiul – trambulină către formarea continuă ………………………….. ………………………….. .. 125
Prof. Coroianu Liana ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 125
Stage – trampol ine vers la formation continue ………………………….. ………………………….. .. 128
Prof. Coroianu Liana ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 128
REFLECȚII SPONTANE ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 131
Prefigurări mitologice ale prozei frag mentare postmoderne ………………………….. ……….. 131
Prof. Alin L. Creangă ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 131
Ordaliile în registrul de la Or adea ………………………….. ………………………….. ………………… 138
Prof. Bogdan Ramona ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 138
Aurora polară ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 147
Prof. Ivan Cireșica ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 147
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
5
„Exemplul este cel m ai bun precept ”
Aesop
CUVÂNT ÎNAINTE
O revistă se naște din nevoia de a găsi un spați u de manifes tare pentru a ceia dintre ni
care caută să transmită căt re un mesaj – informațio nal sau cultura l – către un grup țintă. În
cazul nostru cei invitați să ne î mpărtășească experiențele culturale, profes ionale, umane și
didactic e sunt profesori i Colegiului Economic „Parten ie Cosma” Oradea.
Am considerat necesar un astfel de spațiu deoare ce școala își t răiește mereu dev enirea
prin experiențele de viață didactică ș i profesională ale celor ce -i construiesc n ucleul, deveind
o mare fami lie. Demersul nost ru se adresează celor ce au ceva de spus, celor ce, implicați și
devotați fiind în vocația lor, vor face ca strădania de a educa oameni să fie asumată și în
articole și proiecte publicate în paginile acestei rev iste. Ne dorim ca î nceputur ile timide să
prindă aripi , să completăm ta bloul și structura experiențelor didactice cu scrieri pe măsura
aspirațiilor și d edicației noastre pentru actul educațional.
Autorii
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
6
CREATIVITATE ȘI INOVAȚIE ÎN DEMERSUL DIDA CTIC
Integrarea mijl oacel or de învățământ moderne
în procesul de predare -învățare -evaluare
Prof. Marius Gelu Paul
Noile generații de e levi au crescut
odată cu tehnologia, aceasta făcând part e
din aproape toate aspectele vieții lor, astfel
că, devine f iresc să își dorească ca aceasta
să aibă un rol cât m ai important și în
cadrul lecțiilor de la școală. De multe or i,
includerea acestora în cadrul procesului de
predar e-învăța re-evalua re are o ef iciență
mult mai rid icată decât util izare a
manualelor, notițe lor, tablei ș i cretei , etc.,
elevii fiind atrași de noutate. În plus ,
profesorul poate câști ga aprecierea elev ilor
dacă arată că este ancor at în realitatea
zilelor no astre.
În mod cl asic, mijlo acele de
învățământ pot fi împărțite în două mari
categorii:1
I. Mijloace de învăț ământ ce cuprin d
mesaj didacti c;
II. Mijloace de învățământ care
facilitează t ransm iterea mesajelor
didactice.
1 Cucoș Cons tantin, Pedagogie , Ediția a III -a
revizuită și adăugită, Edi tura P olirom, Iași, 2014,
p. 352 -353. Ritmul dezvol tării tehnologiei a
dus la a pariția unei mult itudini de mijloace
de învățămâ nt moderne în ambele
categorii . De exempl u, calculator ul a
devenit un mijl oc de transmitere a
mesajelor didactice l a scară largă, iar
diversele prezent ări sunt des utilizate de
către profesori ca mijloace ce conțin
mesajul di dactic.
Tehnologia a dus la ap ariția unor
mijloace de învățământ greu d e inclus într –
una din tre c ele dou ă categorii menționate
mai sus. Astfel de mijloace de învăț ământ
sunt și plat form ele didactice. Acestea
conțin atât mesaj didactic, da r sunt ș i o
modal itate de tr ansm itere a acestora către
elevi.
Studiu de caz: Platforma Ka hoot!
Cu sl oganul „ Make l earnin g
awesome! ” (Fă învățarea grozavă !) aceas tă
platformă didac tică vine în ajuto rul
profesorilor pentru a rupe monotonia
orelor și a -i im plica act iv pe el evi în
procesul educativ. Este b azată pe învățarea
prin joacă, cu acces gratuit atât pentru
elevi, cât și pentru profesori. Accesul
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
7
profeso rilor e ste condiționat de crearea , în
mod gratui t, a unui cont de utiliza tor.
Anumite funcții de bază rămân g ratuite,
dar există și posibilitatea a ccesării unor
funcții suplimentare prin ach iziționarea
unui abo nament .
Profesorul rămâne cel care coordonează
actul didactic prin cre area unui joc specific temei alese. Acesta are po sibilitatea de a
alege dintr -o serie de șab loane pr estabilite
(chestionar cu răspunsuri multiple,
aranjarea în ordine a diversel or eleme nte,
exprimarea opiniei el evilor) . Spre
exemplu , ar putea opta să creez e un joc
didactic -concur s de reactualizare a
cuno ștințelor prin diverse între bări (Quiz).
Figura 1. Va riante de joc didactic disponibile pe platforma Kahoot!
Sursa : https://create.kah oot.it/create#/new
Urmează alegerea unui titlu și a unei
descrier i pentru jocul ales. În cazu l supus
analiz ei, jocul va fi format dintr -un nu măr de întrebări cu variante de răspuns
multiple (pâ nă la 4 ), stabilite de către
profeso r după modelul de mai jos .
Figura 2. Stabilirea unei întrebări în cadrul unui Quiz Kahoot!
Sursa: https://create.ka hoot.it/create#/
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
8
Se poate observa faptu l că este necasară și
stabilirea unei limite d e timp în care elevii
au p osibilitatea să al eagă unul dintre
răspuns uri. Întrebările pot conț ine și un
suport v izual, sub forma unei im agini, dar
și al unui filmuleț You Tube. Aceasta
stimulează creativitatea pr ofesorului
pentru a însufl eți jocul creat.
Odată stabilite întrebările,
profesorul poate să fo losească jocul în
cadrul unei ore.
Desfășura rea activ ității ar putea
avea următoarea structură:
• Profesorul accesează pla tforma
Kahoot! și materialul pregătit , cel mai
adesea utili zând un videoproiector
pentru a afișa interfața joculu i pregătit ;
• Elevii se conectează la jocul propus de
profesor cu aju torul u nui smartphone
sau al t dispozitiv m obil conecta t la
internet prin acc esarea link -ului
kahoot.it sau aplicației Kahoot! și
introd ucerea unui cod PIN format din 6
cifre;
• Activitatea s e poate realiza a tât
individual, cât și pe grupe; în cea de -a
doua variantă fiecare grupă folos ind un
singur smartphone. Fiecare participant
/ grupă își alege o denumire în cadrul
jocului;
• Odată accesa t butonu l „Play” de către
profes or, jocul începe prin rularea , pe rând, a întrebărilor, profesor ul având
control total as upra momentului în care
se a fișează fiecare întreb are. Acest
lucru îi oferă posibilitatea să v ină cu
explicații supli mentare, să iniție ze
discu ții, să facă legătura cu anumite
conținuturi a le materiei, etc.;
• De fiecare
dată când
una di ntre
întrebări
este afișată ,
elevii au la
dispoz iție
timpul
stabilit de
către
profesor
pentru a alege , cu ajutorul telefonului ,
varianta considerată corect ă. Ecranul
telefonului va arăta variantele de
răspun s asociate întrebări i proiectate
de către pr ofesor sub for ma unor cul ori
și forme geometrice, ca și în imaginea
alăturată ;
• Pentru răspunsurile co recte date ,
fiecare participant primește un anumit
punctaj, care es te cu atât mai mare cu
cât elevul răspunde mai repede;
• După fiec are între bare este afișa t un
clasament intermedia r, iar la finalul
jocului es te stabilit un clasament f inal.
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
9
Avantajele acest ui tip de platformă
sunt:
o Încurajează par ticiparea activ ă a elevilo r în
cadrul lecției și dinamizează procesul
didactic;
o Încurajeaz ă competiția, motivând e levii să
învețe și să se implice;
o Poate fi folosit și ca instrument de evaluare
și notare, elevii de pe primele locuri
putând fi recompensați;
o Poate fi folosit în diver se tipuri de lecții
sau momente ale lecției, p rofesorul având
control total asupra jocur ilor didactice
propuse.
Dezavantajele se referă în pr incipal la: ▪ Pe lângă acces ul la internet, este n ecesară
o anumită dotare tehnică atât a
profesorului: calcu lator/ laptop/ tabletă/
smartphone cu conexiune la un
videoproiector, câ t și a elevilor: un
dispozitiv de tip gadget;
▪ Este necesară achiziționarea un or
abonamente pentru acces area unor funcții
suplimentare.
Concluzionând , se poate spune c ă
utilizarea unor astfel d e platforme și ,
implicit , a tehnologiei este o bligatorie în
școala zilelor noastre și po ate s ă fie
răspunsul la i mplicarea activă a elevilor în
cadrul lecț iilor pr opus e de profesor.
BIBL IOGRAFIE
1. Cucoș Constantin, Pedagogie , Ediția a III -a revizu ită și adăugită, Editura Polirom,
Iași, 2014
2. https://k ahoot.c om/
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
10
CREATIV ITATE ȘI INOVAȚIE ÎN DEMERSUL D IDACT IC
Metode interactive utilizate în deme rsul didactic
Prof. Pre cup Corina -Diana
Motto: „Dacă îmi spu i, o să uit; dacă îmi arăți , o să țin m inte;
dar dacă mă impl ici, o să înțeleg”. (Anonim)
Învățământ ul român esc, de l a
început de mileniu , trebuie s ă facă față
noilor provocări ale unei societă ți în
schimbare: trecer ea de la națio nalism la
europenism și u niver salism, de la
prejudecăți etno -rasiale la tolera nță, de la
dicta tură l a demo crație, de l a educaț ia
inițială la e ducația perman entă. În acest
context, școala nu mai deține monopolul
informaț iei, nu mai este unicu l ghid al
descoperirii trecutului și pre zentu lui, fiind
concurată serios oda tă cu dezvoltarea
mass -mediei . Astfel, abordarea tradițio nală
trebuie înlocu ită cu abord area
constructivistă , baz ată p e i mplicarea
elevului în formarea judecă ții individuale
și a simțului de răspun dere. Noile cerințe
ale deme rsului educațional imp un
restru cturarea lecției de istorie în direcț ia
folosirii mai fre cvente a metod elor
intera ctive de predare -învățare. Ele
schimbă rolul profesorului în clasă, acesta
devenin d moderator al unei dezbateri de
idei și probleme, susți nător al motivației și interesului e levilor pentru is torie, ghid al
elevi lor în procesul de d obândi re de no i
competenț e, d eprinderi și cu noștințe.
Odată cu deplasarea accentului de la
profesor l a elev, noile met ode îi stimule ază
pe elevi să înțeleagă mai b ine l ogica
fenomenelor și faptel or istorice, stimulea ză
formare a de o pinii personale argument ate,
încur ajează munca in dividuală , dar și
spiritul de e chipă, contribuie la formarea
de deprinderi ș i atitudini durab ile. Dintre
metodele intera ctive, exemplifică m:
– brainstorming -ul (asaltul d e idei)
– jurnalul cu dublă int rare
– ciorchinele
– turul gal eriei
– cubul
– bulgărele de zăpadă
– învățarea prin des coperire
– soarele ideilor
– atelierul de scr iere
MOZAICUL
Definiție : Mozaic ul presupune
învățarea prin coo perar e la nivelul unui
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
11
grup și p redarea achizițiilor dobândite de
către fie care membru al gru pului unui alt
grup.
Avan taje:
– încuraj ează încrederea în sine a
elevilor;
– dezvoltă abilitățile de comunicare
argum entativă și de relaționare în cadrul
grupului ;
– dezvoltă gândirea logiciă, c ritică și
independent ă;
– dezvo ltă ră spunde rea individuală și de
grup;
– optimizează î nvățarea prin p redarea
achiziți ilor altcuiva.
Etape :
• Împărțirea clasei în gr upuri
eterogene d e 4 elevi, fie care dintre
aceștia primește câ te o fișă de
învățare, numerotat ă de la 1 la 4.
Fișel e cuprind părți ale un ei unități
de cuno aștere (fragment de lecți e).
• Prezentare a succintă a sub iectului
tratat;
• Explicarea sarcinii care co nstă în
înțeleger ea întregii un ități de
cuno aștere;
• Regrupare a ele vilor, în funcție de
număru l fișei primite, în g rupuri de
experț i: toț i elevii care au n umărul 1
vor forma un gru p, cei cu număr ul 2
vor forma alt grup ș.a.m.d.. În cazul în care se lucreaz ă cu toată clasa , se
vor forma două grupuri pentru
fiecar e num ăr;
• Învățarea prin cooperare a secțiunii
care a reve nit gr upului din unitatea
de cunoaștere desemnată pentru o ră:
elevii cit esc, dis cută, încearcă s ă
înțeleagă cât mai bine, hotărăsc
modul în c are pot preda cee a ce au
înțele s colegilor d in grupul lor
originar. Strategiile de predare și
materialele folosite rămân la
latitud inea grupului de experți . Este
foarte important c a fiecare membr u
al grupului de experți să înțeleagă că
el este responsabil de predarea
secțiunii respectiv e celorlalți membri
ai grupului inițial;
• Revenirea în grupul in ițial și
predarea sec țiunii pre gătite pentr u
ceilalți membri. Dacă sunt
neclari tăți, s e adres ează înt rebări
expertulu i. Dacă neclaritățile
persistă , se pot adresa întrebări și
celorlalț i membri din grupul -expert
pentru secți unea respectivă. Dacă
persist ă dubiile, atunci proble ma
trebuie cerce tată în continuare;
Trecerea în re vistă a unități i de
cunoaștere prin prezentare orală cu
toată clasa / cu toți participanții .
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
12
APLICAȚIE :
Unitatea de în vățare : Epoca Luminilor
Lecția: Critica societății; noi pri ncipii și valori în s ocietate
Secvența de lecție : Ideile iluminismu lui politic
Competențe spe cifice :
C 1.2. Formularea de argumente referitoare la un subiect istoric;
C 4.2. A precierea val orilor trecutului prin raportarea la actualitate.
Obiective operațional e:
1. să i dentif ice cel puțin patru prin cipii fund amentale ale gâ ndirii social – politice
ilumin iste, analizând fragmentele de document puse la dispoziție pe fișele de lucr u;
2. să ex prime pun cte de ve dere argumentate în legătură cu rolul principiilor il uministe
în evol uția societății.
Valori și atitudi ni:
– gândire c ritică și flexi bilă
– relațion are pozitivă cu ceilalți
– antrenarea gândiri i prospective pri n înțelegerea rolului istor iei în viața preze ntă ș i ca
factor de predicț ie a schimbărilor
Resurs e:
a) resu rse ma teriale: fișe de lucru c are cuprin d câte un fragm ent de document și câte
două ce rințe la care elevii trebuie să răspundă după analizarea fragm entului de doc ument;
b) resurse umane: 6 gru pe a câte 4 elevi;
c) resurse de timp:
– 30 de minut e (din car e 10 m inute pentru studierea f ragmentelo r de document
și formularea ră spunsurilor în c adrul grupurilor de experți, 10 minute explic area în
cadrul gr upurilor iniți ale, 10 minut e alocate evaluări i pri n sondaj a cunoștințel or
însușite).
Bibliog rafie : Hof , Ulri ch Im, Europ a luminilor , Editura P olirom, Iași, 2 003.
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
13
Scenariul didactic :
Etapa I :
– se formează 6 grupe a câte 4 el evi; fiecare elev din grupă pri mește câte o fișă
de expert (v ezi fi șa de expert).
Etapa II:
– elevii care au studi at aceeaș i fișă se grupează în „grupuri de experț i”,
rezolvând î mpreună sarcinil e de lucru de pe fișa de expert, formulând un răspuns
comun p entru fiecare din ele în maxim 10 minute.
Etapa III:
– se întorc î n grupurile inițiale și pre zintă , pe rând , rezul tatele ce rcetăr ii
Etapa IV:
– evaluare a
Fișe de experți (vezi A nexe 1, 2, 3, 4)
Sugestii:
Feed -back-ul se poate realiza utilizând metoda cio rchinelui, profes orul având ast fel
posibilit atea de a verific a dacă elevii și -au însușit corec t și complet cunoștin țele esen țiale
pentru acest subiect.
În cazul înv ățării interact ive, elevii învață:
– cum să înv ețe
– să se exprime liber
– să experimentez e
– să se ajute uni i pe alții să învețe
– să-și împă rtășească p roprii le idei.
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
14
ANEXA 1 , Fișa nr. 1
„Omul s -a născut l iber, dar p retuti ndeni e în lan țuri… Ordi nea soci ală e ste un drep t
sfânt care stă la temel ia tuturor celorlalte. Totuși , acest drept nu vin e nicidecum de la natură,
ci este întem eiat pe conven ții.
A renunța la liber tatea ta îns eamnă a renunța la calitate a de om, la drept urile
umanităț ii, chiar la datorii le tale. Dacă este difi cil ca un stat mare să fie bine guvernat, este și
mai greu ca el să fie bine g uvernat de un singur om.
V oința g enerală poate dirija si ngură forțele statulu i… Poporul supus legilor poate fi
autorul acestora…
Puterea legislat ivă apar ține poporului și nu -i poate aparține decât lui”.
(Jean Jacques Rousseau, Contractul social )
Cerin țe:
1. Identificați princip iul fundame ntal p rivind organiz area statulu i.
2. Stă ace st principi u ilumi nist la baza regim urilor democratice actuale? Argumentați.
ANEXA 2 , Fișa nr. 2
„Orice act d e autoritate al unu i om față de altul , care nu izvorăște dintr -o necesitate
absolută, este tiranic. Jus tiția este l egătur a necesară pen tru menț inerea intereselor in dividuale
unite și fără de care oamenii s -ar întoarce la barbarie. Toate pedep sele care depă șesc această
neces itate sunt injuste. Sco pul pedepsei este să-l împiedice pe răufăcător s ă vatăme în
continu are societat ea și să -i împ iedice p e alții de a comite u n rău similar.
Fărădelegile sunt prevenite prin certitudinea – și nu pr in sev eritatea – pedepsei. Este
mai bin e să prev enim crim ele d ecât să le pedepsim.
Vreți să preveniți o crimă? Faceți legi clare și simple. A cestea nu tr ebuie să f avorizeze
o anumită c lasă socială. Legile, și numai ele, trebuie să fie temute. Oamenii înrob iți su nt mai
cruzi ș i mai vi cioși decât cei libe ri! Lăsați lib ertatea să fie ajutat ă de cunoaștere!”
(Cesare Becc aria, Crimă și pedeapsă )
Cerințe:
1. Ce principiu mode rn pun e în discuție Cesare Beccari a?
2. Este o n ecesitate priv area de libertate? În ce condiții poate fi ea ac ceptată?
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
15
ANE XA 3 , Fișa nr. 3
„În fiecare stat , există trei feluri de puter i: puterea legis lativă, puterea executivă și
puterea ju ridică sau j udecă toreas că. Prin cea d e-a treia putere, m agistra tul pedepsește
infracțiunile sau jude că diversele conflicte dint re cetățeni. Atunci când pute rea executivă și
cea leg islativă se reunesc î ntr -o singură persoană, nu mai există libertate , deoarece ne putem
teme că ac eastă persoană ar pute a face legi tirani ce și apoi să le pună în practică abu ziv.
Dacă puterea juridică ar fi deținut ă împr eună c u puterea legislativ ă, contr olul asupra
vieții și libertății c etățenilor ar fi arbitrar , deoarece judecătorul ar fi și legiuito r. Dacă putere a
juridică ar fi îm binată cu pute rea execu tivă, judecătorul ar putea deține forța unui opr esor.”
(Mon tesquieu, Despre spiritul legilor )
Cerințe:
1. Identifica ți principiul modern invocat de autor în ceea ce priveșt e organizarea
statulu i.
2. Identificați 3 argume nte în susțin erea a cestui pri ncipiu.
ANEXA 4 , Fișa nr . 4
„Egalitatea natu rală este cea c are exi stă între toți oamenii prin alcătuirea naturi i lor.
Acea stă egalitate este principiu l fun damenta l al libertății. Egalitatea naturală se întemeiază
deci pe alcăt uirea naturii u mane , comună t uturor o amenilor c are se nasc și mor în acela și
chip. Fiindc ă natur a umană est e identică la toți oamenii, este s ă-i trateze pe ceilalți c a pe
ființe ca re îi sunt n atural egale, ad ică oameni ca și el.”
(Encicl opedia sau Dic ționarul rațional al știi nțelor, artelor și m eseriilor )
Cerințe:
1. Identificați principiul modern invocat de au tor.
2. Acest principiu i luminist stă la baz a regim urilor democrati ce actuale? Argumenta ți.
BIBLIOGRAFIE :
1. Ioan Cerghit, Metoda de învățămân t, București , E. D. P., 1 997
2. Demersuri did actice la discip lina i storie, Râmnicu Vâlcea , 2006
3. Manea, M. Pal ade, E. Sas u, Predarea is toriei și educația pentru cetățenia de mocr atică –
demersuri di dactic e, București 2006
4. Mușata Dacia Bocoș, Instruirea interactivă , Polirom 201 3
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
16
CREATIVITATE ȘI INOVAȚIE ÎN DEMER SUL DIDACTIC
Economia și societatea în lumea postbelic ă
Prof. Bogdan Ramona
A. Algoritm intr oductiv
• Obiectiv ge neral : sistematizarea și aprofundarea cunoștințelor științifice referitoare la
econo mia și socie tatea din lum ea po stbelică, exersarea și eval uarea c ompeten țelor de:
1.3. Comparar ea unor opinii și argumente diferite referito are la o temă de istorie
3.1. Sel ectarea și comentarea surselor istorice pentru a sus ține / combate un punct de
veder e
4.1 Proiec tarea unei ce rcetă ri cu subiect istori c
• Obie ctive ale eval uării:
Cogni tive:
Oe1 – să ide ntifice în sur sele istorice noțiuni și concepte precum: capita lism, dir ijism
economic, colectivizare, politica ,,porților d eschise ”;
Formative:
Oe2 – să an alizeze, pe baza surselor istorice, trăsăturile si stemelo r economice st udiate;
Oe3 – să coment eze sur sele istorice pentru compararea unor o pinii diferite referitoa re la
economia liberală și la ec onomia dirijată;
Oe4 – să compare opini i diferite despre mode lele economi ei liberale;
Oe5 – să selecteze, din t exte is torice, argu mente pentru s usținerea u nor pun cte de vedere
referi toare la economia românească interbelică ș i comunis tă;
Atitudinale:
Oe6 – să-și asume responsabilități individuale în vederea realizări i proiectulu i „Societate
capit alistă vs. societate comuni stă”;
Oe7 – să manifeste g ândire crit ică și flexibilă în interpr etarea textelor is torice referitoare
la economia și societatea postbelică.
• Valori și atitudini vizate :
– Gândire critică și flexibilă
– Relaționare poz itivă cu ceilalți
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
17
• Eval uarea : formativ – ameli orativă
• Tehnic i de evaluar e: verifica re fron tală orală și scrisă, individuală
• Instrumente de evaluare : observarea s istematică a comportamentului și activității
elevilo r, fișa de lucru, metoda ,,ciorc hinelui”, pr oiectul.
• Strategii didactice (pentru s istemat izare și aprof undare) :
Metode: expozi tiv-euristice
M1 – conversația euristică
Interactive
M2 – compar ația; M3 – problematizarea ; M4 – argumentarea ; M5 – dezbaterea
M6 – analiza de text
• Form e de organizare a ac tivităț ii: individua lă, pe grupe, în perechi
• Resurs e:
umane : 24 elevi
de timp : 50 minute
materiale:
• oficiale: m1 – Progra ma școlară
m2 – Macro proiectarea didactică / Pro iectarea unităților de învățare
m3 – Oane S., Istorie , ed. H umanitas Educațional , Bucur ești, 2006
• tehnice: m4 ; fișe de lucru: m5; prezentare ppt: m6 ; flipchart: m7
Plan de recapitulare
CONCEPTE, N OȚIUNI CONȚINUTURI
Capitalism • Economia capitalistă, de pia ță, liberală
– Trăsături
– Modele
• Societatea ca pitalistă (de con sum)
Comunism • Econo mia diri jată
– Trăsăt uri
• Societatea comunistă
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
18
B. Demer s didactic
Secvențe
didactice Conținut uri
științifice
vizate Ob.
ale
ev. Activitatea profesorul ui Activitatea elevilo r Res.
mat. Res.
proc. Evaluarea
Moment
organiza toric – Notează absențele;
– Organi zează ma terialel e;
– Organizează clasa;
– Creează un climat coop erant . – răspund cerințelo r;
– pregătesc materialele solici tate;
Anunțarea
teme i Oe1 – Solicită elev ilor să identifice
în textul istoric (ANEXA 1)
sistemele politico -econo mice
studiate;
– Anunță tema ac tivității și
obiectivele evalu ării;
– Formează motivația
învățării, sublini ind
importanța cunoștințelo r ce
vor fi aprofundate și a
competențelor dobândite /
exersate; – identif ică cele două sistem e:
capit alismul și comunismul ;
– notează ti tlul în caiete;
m4 M1 Observare a
sistematică a
activității și
comportamentului
elevilor
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
19
– Prezintă planul de
recapitulare – 5 minute – notează planul de re capitulare.
Sistematizarea,
aprofundarea
cunoștințelor
științifice,
exers area și
evaluarea
competențe lor
form ate
Economia
liberală
Econo mia
dirijată
Modele ale
Oe2
Oe1
Oe3
Activitatea 1 – 10 minute
Solicită elevil or, care sunt
împărți ți pe patru grupe, să
analizeze trăsăturile
sisteme lor e conomice
studiat e, prin compara rea
surse lor ist orice (ANEXA 2);
Apreciază și evaluea ză
competențele :
1.3. Compararea unor
opinii și argumente
diferit e refe ritoare la o
temă de ist orie
3.1. Selectarea și
comentarea surselor
istorice pentru a susține /
combate un punct de
vedere
– elevii analizează sursel e
refer itoare la liberalism și la
econ omia dirijată, le compară
pentru evidențierea trăsăturilo r
celor două siste me economice ;
– prezintă rezultatele prin
intermediul liderilor de g rup.
m5
M6
M2
Observarea
sistematică a
activit ății și
comportamentului
elevilor
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
20
economiei
liberale:
neoclasicismul
neolibe ralismul:
fordismul,
taylorismul,
toyotismul.
Oe4
Activitat ea 2 – ,,Metoda
ciorchinelui” – 10 minute
– Notează p e tablă ,,n ucleul”:
Modele ale economi ei liberale
– Invită elevii , împă rtțiți în
patru grupe, să se confrunte,
să co mpare opinii și să noteze
cuvinte sau sintagme în
legătură cu tema propu să, pe
care să le lege, prin li nii, de
,,nucleu”;
– Analizeaz ă fieca re ciorchine
și re alizează, pe tablă, ca o
concluzie, propriul ci orchin e.
Apreciază și evalueaz ă
competența :
1.3. Co mpararea unor
opinii și argumente
diferite ref erito are la o
temă de istorie
– Confruntă opinii și notează
cuvinte sau sintagm e legat e de
modelele economiei liberale ;
– Fiecare grupă prezintă, prin
lider, propriul ciorchine.
– Notează în caiete .
m7
M1
M4
metoda
,,ciorchinelu i”
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
21
Colectivizarea
Politica
,,porților
deschise”
Societatea
capitalistă
Oe5
Oe6
Oe7 Activitate a 3 – 10 m inute
– Solicită elevilor să rezolve
sarcini le de lucru referitoare la
aspecte spe cifice economiei
românești din pe rioada
interbelică și co munistă
(ANEXA 3)
Apreciază și evaluează
competența:
3.1. Selectarea și
comentarea surs elor
istorice pentru a susține /
combate un punct de
vedere
Activit atea 4 – 15 minute
Propune elevilor o
„dezbat ere” cu tema
Societatea com unistă vs.
societatea capi talistă, pornind
de la proiecte de grup pe care
– rezolvă sarcinile de lucru și
predau fișe le profesorul ui
Elevii sunt împă rțiți în două
grupe: capitaliștii și comuniș tii;
Fiecare grupă, prin liderul ei,
prezintă, timp de 5 minute
m5
m4
m6
M3
M4
M6
M5
Individuală
Observarea
sistematică a
activității și
comporta mentului
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
22
Societa tea
comunistă aceștia le -au pregătit anter ior.
Concluzio nează, revenind la
citatul ini țial, din deschiderea
lecției, că „O democra ție
justă și bună este o
democraț ie co nștientă social,
care recon ciliaz ă adevărurile
individual ismului și
colectivi smului ” (Martin
Luther King)
Apreciază și evaluează
competența:
4.1 Proie ctarea unei ce rcetări
cu subie ct istoric punctul de vedere, pro și contr a,
referitor la a mbele tipuri de
societate, referitor la: modalități
de petrecere a t impului liber,
atmos fera din șco ală și viața de
elev, proprietate, dr epturi și
libertăți cetățenești , mijloacele
de comunicare în masă (presă
scrisă / audio, TV, telefon),
mijloace de tran sport etc. elevilor
Proiectul
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
23
Aprecierea,
evaluar ea și
notarea – Analizează nivelul
cunoștin țelor demonstrat de
elevi, calita tea competențelor
acesto ra, comport amentul față
de sarcinile primite;
– Evaluează și notează. – Se raportează la apre cierile
form ulate.
ANEX A 1
Citiți cu atenție textul:
„Capitali smul nu reușește să înțeleagă că viața este socială. Comunismul n u reuș ește să înțeleagă că via ța este
personală… O societate justă și bună este o democrație conștie ntă social ca re recon ciliază adev ărurile individualismului
și colectivismului.”
(Martin L uther King)
Identificați , în sursa dat ă, două sisteme politico -economic e și soc iale studiate.
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
24
ANEXA 2
Fișă de lucru 1
(Grupa I și II)
Citiți cu atenție textele, compa rați-le și răspundeți cerințelor:
A. „Legea de bază a capitalismului este *tu sau eu* , nu * tu și eu* .”
(Kar l Liebkne cht)
B. „În faza superioară a societății comuniste, după ce va dis părea subordo narea în robitoare a
indiviz ilor față de diviziunea muncii și, odată cu ea, opoziția dintre munca intelectuală și
munca fizică; cînd munca v a înce ta să mai fie numai un m ijloc de existență și va deveni ea
însăși prima ne cesitate vitală; câ nd alături de de zvoltare a multilater ală a i ndivizilor vor
crește și forțele de produc ție, ia r toate iz voarele avuției colective vo r tâșni ca un torent –
abia atunc i limitele înguste ale d reptu lui burghez vor putea fi cu totul depășite și societatea
va putea î nscrie pe sti ndardele ei: de la f iecare după capacități, fiecăruia după nevoi !”
(Karl Ma rx, Critica Programului de la Go tha)
1. Numiți sistemele economice menționate în fiecare dintre c ele două text e.
2. Ident ificați, pe baza te xtului, câte o particularitate a fiecărui sistem economic .
3. Precizați alte trei trăsătur i pentru fiecare sistem eco nomic.
Fișa de lucru 1
(Grupa III și IV )
Citiți cu atenție textele, comparați -le și răspundeți cerințe lor:
A. „Piața e ste defi nită de cons umatori , nu de producători.”
(Peter Drucker)
B. „Planul de stat, lansat la 24 decembrie 1 948, urmă rea realizarea a cinci obiective:
dezvoltarea extensivă, planul central și p lanifica rea, investi ții mas ive în industria grea în
dauna celei de co nsum și sovietizarea industriei românești. Po liticile angajate în acest sens
constau în colectarea res urselor d in ramurile profitabile ale economiei (agricultură,
industrie u șoară) și investirea lor în const ruirea unei industrii de tip sovietic. ”
(Manual d e Istor ie, cls. a XII -a, Ed. Humanitas, 2002)
1. Numiți sistemele economic e la care se referă fiecare di ntre cele două texte .
2. Identificați, pe baza textului, câte o particulari tate a fiecăr ui siste m economic .
3. Preciza ți alte trei trăsături pentru fiecare sist em econ omic.
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
25
ANEXA 3
(fișă individuală)
Citiți cu atenție textele de ma i jos și răspundeți cerințelor :
A. „Chiar dacă prin procesul de colectivizare s-a pus capăt fărâmițării proprietățilo r agrico le
din anumi te zone , au fost create premisele pentru folosire a mijlo acelor mecanizate, a
utilizării îngrăș ămintelor chimice și a unor sisteme de irigații, care per mitea cre șterea
productivității agricole, cointeresarea materială a țăra nilor colecti viști a rămas un obi ectiv
neatins al statului comunist .” (manual de Istorie recentă a României )
1. Numiți și definiț i procesul menționat în tex t. (2 puncte)
2. Formulați un pun ct de ved ere argumentat, pe baza textului, referitor la consecințele
procesului menți onat pen tru agricult ura rom ânească. (2 puncte)
B. „Țara noastră are to ate con dițiile materiale pentru a f i un stat industrial complet. Acest
proces, de a satisface prin ind ustrie toate nevoile proprii, (…), va ajunge repede la
rezolvarea lui, iar industri a română în plină de zvoltar e va intra mai curând decât bănuim
în a do ua fază : aceea de export pentru prinosul prod ucției sale .”
(Vint ilă Bră tianu)
1. Formulați un punct de vedere referi tor la politica economică menționată, susținâ ndu-l cu două
informații se lectat e din text .
(3 puncte)
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
26
Metode ale economiei liberale
(metoda ciorchinelui)
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
27
CREATIVITATE ȘI INOVAȚIE ÎN DEME RSU L DIDACTIC
Analiza SWOT a Zonei Metropolitane Oradea (studiu de caz)
Prof. Mold ovan Cornelia
A. ALGORITM INTRODUCTIV
● Competențe ope raționa le
– cognitive : CO1 – să utilizeze terminologia științifică și discipli nară s pecif ică pentru prezenta rea
unei in formații
CO2 – să utilize ze tehnologia documentării bibliogra fice, a me todelor de analiză di rectă s au medi ată
– format ive: CO3 – să identifi ce rela țiile dintre elem entele naturale, sociale și eco nomice
CO4 – să aplice modal itățile de analiză pe elemente simple, sisteme, succesi uni
– atitudinale: CO5 – să-și dezvo lte intere sul pentru cercetarea științifică
CO6 – să-și formeze un comporta ment cr itic co nstructiv în raport cu elementele calitative ale mediului
● Evalu are ( Obiective):
– cognitive: Oe1 – să an alizeze extinderea în ter itoriu a municipiului Ora dea
– fomative: Oe2 – să argumenteze pun ctele tari , pun ctele slab e, oportunitățile ș i riscur ile cr eării ZMO
– atitudinale: Oe3 – să-și susțină opiniile per sonale în fața unei audiențe
● Valori ș i atitudin i:
– curiozitatea pentru e xplorarea realității
– gândire cri tică
– relaționarea pozitivă cu ceilalți
– conservar ea și ocrotirea med iului de via ță
● Strategi i de în vățare: dirijată, inductiv -deductivă, explicativ -conversat ivă;
Metode: – expozitiv -euristice : M1: analiza;
M2: explicația;
M3: conversa ția eurist ică.
– interactive : M4: inve stigația
M5: com paraț ia
M6: problematiza rea
M7: desco perirea .
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
28
● Instrumen te de evaluare: verificare frontală dialogată, obser varea sistematică
● Forma de o rganizare a activității:
– frontală;
– individuală.
● Resurse:
umane: 28 elevi
de timp: 50 minute
materia le oficiale: Programa școlară(RM1)
Macrop roiecta re dida ctică(RM2)
Cartografice : Harta politică a lumii (RM3)
Harta jud ețului Bihor (RM4)
Harta Zonei Metropolitane Orade(RM5)
Cartoane colorate: roși i, galbene , albastre și verzi(RM6)
Biblio grafie :
1. N. Ili nca, Didactica geog rafiei , Ed. Corint, 2000
2. N. Ilinca, O. Mândruț, Elemente de didactică aplicată a geografiei , Ed. CD Press, București,
2006
3. O. Mândru ț, Geografia României – ghidul profesorului pentr u clasa a IX-a – a XII-a, Ed.
Corint, 200 2
4. E. Dula mă, Strategii didac tice, Ed. Clusium, Cluj- Napoca, 2000
5. www.did actic.ro
6. www.google.ro
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
29
B. DEMERSUL DIDACTIC
Secvenț ele
didactice Conținuturi viza te Compet.
specifice Activitatea pro fesorului Activitatea el evului Res.
mat. Res.
proced Evaluare
Moment
organizator ic – absențe
– organiz ează m ateria lele
– organizează cl asa
– crează un climat cooperant – răspund cerințelo r
– pregătesc materialele
solicitate
– se așează la locurile
indicate
Reactualiza –
rea cunoști nțe-
lor/evaluare Evoluții
geod emograf ice
conte mporane.
Diferențieri
regional e
Oe3
Oe1 – solicită e levilor să d efinească explozia
demografică
– solic ită el evilor să prezinte facto rii care au
determina t explozia dem ografică și să
compare ritmurile de creștere numerică a
populaț iei la nivel de continent e
-solicită evidenți erea e xploziei demografice
la nivel ul țării noastre și chiar al municip iului
Oradea
– evaluează răspunsurile
(analizeaz ă, critică, decide, laudă ,
ierarhizează) – întocm esc răspun surile
la cerințele solicitate
M2
M5
M3 RM3 – frontală
orală
– observa rea
sistematic ă
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
30
Evocare Analiza SWOT a
Zonei
Metropolitane
Oradea (studiu de
caz) – notează pe tablă titlul , monitoriz ează elevi i
– precizează ce vor afla, ce vor ști să fa că la
sfârșitul lecției cu cele însușite ( competențe ,
motiva ția învățării)
– organ izează învățar ea
– notează în caiet e RM4
RM5
Sistematizarea
cunoștintelor
prin activități de
dirijare p ropusă
de p rofesor/
meditor
CO1
CO2
CO3
CO5
CO2
CO4
Oe2
– Asigu ră:
a. cunoașterea/învăța rea
– identific ă comp onența Zonei Metropolitane
b. înțele gerea noilor conținu turi
– interpretarea și ordonarea informației cu
privire l a Zona Metropolitană Ora dea
c. analiza
– identifică punctel e tari, punctele s labe,
oportunita ți și riscuri specifice Z MO
urmărindu -se:
– poziția geografică,
– populația, resurse le uman e și forța de
muncă,
– dezvoltarea economică și agricultura ,
– infra structura ,
– turismul ,
– mediul in conjurător – identif ică și localizează
localități le compone nte
ale ZMO, valorificând
achiz ițiile anterioar e
– prezintă sursele de
invest igare
– ident ifică punctel e tari,
slabe, oportunități și
riscuri
– ordonează infor mația
dată prin afi șarea pe
tablă pe cartoane
colora te sar cinile
indicate
M1
M2
M3
M4
M5
M1
RM5
RM6
– exercițiu de
localizare și
identificare
– observare a
sistematică a
elevilor
– observarea
sistemat ică a
elevilor
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
31
CO3
Oe3 d. sinteza
– corelare a informați ei
– solicită elevilor expunerea informa ției – formulează opinii pro și
contra
M4
M4
M5
– verificar e
frontală
– verificare
individuală
Stimu larea
perfor manței Peisaje antropice Oe1 Creează o problemă:
În ce măs ură crearea ZMO va inf luența
dezv oltarea dur abilă ? – analizează problema
– oferă soluții M6 RM4 – verificare
orală
Asigur area
retenției ș i a
transferului
-stabilire a altor locali tăți care ar putea fi
incluse în ZMO (Hidișel, Girișul de Criș, și
Ineu de Criș) – identifică localitățil e
care ar putea deveni
componente ale ZMO M7 RM4
RM5
– verificare
frontal ă
Evaluarea :
capacități/
aptitudini/
atitudini Evaluare a: capacități/ aptitudini/
atitudini Se raportează la
aprecierile formulate
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
32
ZONA METROPOLITANĂ ORADEA
PUNCTE T ARI
1. Poziție geografic ă
– În apropierea grani ței cu Ung aria
– Clima continental mode rată
– Rezerve de tere n pentru investiț ii
– Rețea hidr ografică bogat ă (Crișul Reped e, Canal Colec tor spre Crișul Negru, Fâneța Mare, Valea
Vițeilor, Valea Mare, Pe ța, Hidișel, Gepiu, Canali ș și Alceu)
– Relief de câmpie și de al
– Resurse mari de subsol (apa geoter mală )
– Resurse: argil a
2. Populaț ie
– Ospitalitatea locuit orilor
– Bilanț total po zitiv (î n comunele Sânmartin și Sântandre i)
– Ponder ea rid icată a popula ției adult e apte de mun că
– Diversitate etnic ă
– Densitatea populației, cu valori cu prinse între 30 și 160 locu itori/km2 , iar în o rașul Oradea 1786,
63 locuitor i/km2
– Sporul m igrator pozitiv , în comunele Sântandrei (5,78% 0) și Cetariu (19,5 3% 0)
3. Infrastructura
– Drumu l European E 60, cu intrare prin Vama B orș (al doilea punct d e frontier ă al României)
– Acces la aut ostrada „ Transilvani a”
– Magistrala feroviară 300 Bu curești- Episc opia Bihor (pun ct de frontieră feroviar)
– drumurile naționale DN79 Orade a- Deva și DN76 Oradea -Arad
– aeroport internațional
– acces parți al la magis trala de ga ze natural e
– acces parțial la surse de apă geotermală
– Rețele de telecomunicaț ii, telefon ie mobi lă si i nternet, cu ext indere rapid ă prin operatorul
RDS&RCS
– Unităț i sani tare d ezvoltate
– Diguri de -a lungul Criș ului Repede
– Cartiere reziden țiale situate între or așul Orade a și comunele din jur
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
33
4. Econo mia
– Servicii pr edomi nante in Municipiul Orade a și Băile Fel ix
– Industrie di versificată
– Existența unor societăți comerciale ș i perso ane fizice autorizate cu activitate î n zonă
– Predomină propriet ățile private
– Creștere a numerică a IMM-urilor
– Rezerve de terenuri de bună calitate pentru practicarea agricul turii
– Organiz area de târguri și expoziții
– Concentrări industriale în zona vest ică a municipiului Oradea și î n aria locali tății Bi haria
5. Turism
– poten țial ridicat: B ăile Felix, Băile 1 Mai, Pe ța, Dealul Ș omleu (B etfia) , Poiana Narciselor, Criș ul
Repede
– numeroase obiective turistice în orașul Oradea
– – număr în continuă creștere al unităților de ca zare (hotel uri, moteluri și pensiuni), cu repartiție
mai consis tentă pe r aza mun icipiului Oradea, în stațiunile turistice Băile Felix și Băile 1 Mai,
precum ș i pe marginea drumurilor nați onale și județene
6. Mediul inconjurator
– existen ța pădurilor
– existen ța ariilor protejate
– activitățile unor fundați i și asociații de pr otecție a mediului
– spații verzi p e ambele maluri ale Crișulu i Repede
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
34
ZONA METROPOLITAN Ă ORADEA
PUNCTE SLA BE
1. Pop ulație
– îmbătrânirea populaț iei
– mentalitatea popul ației fa ță de reconve rsia profesională
– migrarea în străină tate
– neada ptarea soc ială a rromilor
– tendința de c reștere a șomaj ului
2. Infrastructura
– stare tehnică necorespunză toare a unei părți d in rețeaua ru tieră, în special în zonele suburbane
– rețea de ca nalizare d eficitar ă
– fără acces , în totali tate, la gazele n aturale
– cost ridicat al terenurilor echipate cu l ucrări tehnico -edilitare
– mărirea traficului în zonă → degradă ri
– uzură a infrastructuri i de distribu ție a apei potabile
– lucrări dese de realizare inte grată a ce nturii ocol itoare a municipiulu i Oradea, care ca uzează pro bleme
de trafic
– lipsa inelului exterior de cent ură, ca re să preia traficul greu rutier
– aeroportul nu este ada ptat, în totalit ate, cerințel or de traf ic internațional, pierzând, în timp, com petiția
cu operatorii aeroport uari ai mun icipiilor din jud ețele înve cinate
3. Economia
– echipamente și teh nologii învechi te
– parcelarea terenurilor → productivitate scăzută (nu pot fi lucrate î ntotdeauna me canizat)
– existenț a unor spa ții industriale exceden tare, surse f inanciar e insufic iente, inve stiții autohtone și
străine insuficie nte
– industria ușoară a depins , prea mult, de sistemul de lucru tip „lohn”
4. Turism
– resurse finan ciare insuficien te
– lipsa pers onalului cu pregătiri profesionale î n domeniul ser viciilor turistice
5. Me diul înconjurător
– suprafețe defr ișate
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
35
– colectarea ne selecționată a deș eurilor
– educație ec ologică insuficientă
– afectarea spaț iilor verzi prin construcți i
– insuficiența e xploatării ap elor termale
ZONA METROPOLITANĂ ORADEA
OPORTUNIT ĂȚI
– programe destina te mediul ui rural
– programe de finanț are guverna mentale pentru reconversia profesională
Infras tructur a
– progr ame privind sprijinirea dezvoltării infrastruct urii SAPARD , ISP A
– programe guvernamentale pentru încurajarea iniț iativei locale
– programe de moderniz are a infrastructuri i rutiere (constr uirea unui inel exte rior de centură prin Zona
Metropolita nă Or adea, care ar putea prelua mare parte a traficului rutier greu, cu acces direct la
autostrada „ Transilvania”)
– construirea unui nou aerop ort internațional ori moderniz area celui existent, pentru a deveni u n
importan t operator aeroportuar region al
Economia
– utilizarea programelor de finanț are ale U.E.
– extinderea colaborării cu organizaț iile neguver namentale care au capacitatea să atragă fonduri
extrabugetare
– dezvo ltarea serviciil or turistice, pri n construi rea unui c omplex de divertisme nt acvati c, în zo na
stațiunilor balneoclimaterice Băile Felix și Băile 1 Mai
– acordarea de facil ități pentr u investițiile de tip „ greenfield” (parteneriate pub lice-private, concesi onări
de terenuri, s cutiri la plata u nor taxe ș i impo zite locale etc .)
– dezvoltarea de relații de part eneriat economic și administrati v cu unităț i teritorial e (asem ănătoare sau
similare) din străinătate ți țară
– agroturism
Mediul înconj urător
– utilizarea pr ogramelor U.E. desti nate reabilit ării condițiil or de medi u în zona rurală
– educația eco logică p rin col aborarea și implicarea organi zațiilor neguvernamentale și a școlilor
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
36
ZON A METROPOL ITANĂ ORADEA
RISCURI
Poziția geografică
– extinder ea fenomenului de ero ziune a solului
Populația
– reducere a ponderii popula ției active
– creșterea șomajului
– creșterea pond erii muncii la negru, cu efecte negative asupra pie ței muncii, datorită fiscalită ții ridicate
– creșterea delicven ței
– descre ștere demogr afică (migra ții)
Infrastructu ra
– scăderea interesului inv estițiilor datorit ă infrastructurii fizice neadec vate
– construire a de locuințe în zona deluroasă, pe versanți care prezi ntă mari riscuri de afectare prin
alunecări de teren
Economia
– dependența unor agenți economi ci din zona ind ustriei ușoare, care activea ză în sist em „ lohn”, de
comenzile de la parteneri i extern i
– avânt ul construcțiilor civile, în neconcordanță cu cerințele pieței
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
37
CREATIVI TATE ȘI INOVAȚIE ÎN DEMERSUL DIDACTIC
Teaching vo cabulary through collocati ons and idioms
to english foreig n learner s
Prof. Grozescu Lian a Maria
Abstract
“If La ngua ge structur es make up th e
skeleton of languag e,
then it is voc abulary
that provides the vit al
organs and the flesh”
(Harmer 153).
This paper explains
what is meant by
collocation and idiom
and why it is import ant
and useful in English
language teaching.
The importanc e of vocabula ry acquisition
has al ways been recogni zed, although, at
times, voca bulary was treated as separate
grammar and skills. It is accepted that
choos ing our words car efully in certai n
situati ons is more important than cho osing
grammat ical structures (Harmer). If we cannot use struct ures correctly, w e do not
have enough vocabula ry knowledge.
Vocabula ry is still seen as somethin g less
important than gram mar and we, teach ers,
do not focu s on it a s much as we should.
From my p ersonal e xperience it can be
caused by th e fact that vocabular y is
something th at most students learn more
easily than grammar and get good marks.
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
38
Collocatio n kno wledge is crucial for fluent
language use and often do not rece ive
sufficient attention, eithe r inside or outside
the language classroo m. Learning
collocati ons will help to increase the range
of Englis h v ocabulary. People will
probably understand what you mean if you
talk abou t “making a crime ” (instead of
commiting a crime) but your language will
sound unnatur al and might pe rhaps
confuse .
Baker (1992) class ifies collocation s as open
and restricted. Open collocations are words
that can go with a wide range of other
words (e.g. big house, beauti ful ho use,
small house) r estricted collocations which
are simila r to idioms. Benson , Benson &
Ilson (1986) define idioms as “relativel y
frozen expressions whose me anings do not reflect the meanings of their compon ent
parts.
An idiom is an e xpression, which is a term
or a phrase whose meaning cannot be
deduce d from the literal definitio ns and the
arrangement of its parts, but refers instead
to a figurative meaning. For example:
'Don't worry, driving out to your ho use is a
piece of cake.' W e would understan d that
the expre ssion 'pi ece of cake' means that
it's e asy. Norm ally, we obviously wouldn't
associate the word 'cake' when it is on its
own as anything other than dessert. But in
this context, it's a well-known id iom.
Ways to teach idioms
• Provide idioms in conte xt
• Teach i dioms in spoken form not
written, and e xplain to studen ts how they
are conversat ional, rather than fo rmal.
Have studen ts practice the idioms in
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
39
dialogue to help them understand they’re
used in spok en coll oquial English.
• Be sure to explain h ow the individua l
words h ave different meanings from th e
whole i diom ph rase. For ex ample, how
much does an arm and a leg actually cost ?
Who knows?
• Teach idioms with pictures
• Use small groups to present dialogues
Colorf ul language and power ful imagery
make idioms a lot of fun for ESL learners.
When you throw ca ts and do gs in a scene
where they are fal ling from the sky, it ’s
hard to know e xactly what a phrase might
mean. It’s almost like a code -breaking
game, where studen ts must learn that when
certain words come t ogether in a phrase ,
they can mean something very differen t. It’s
important t o not only te ach the meaning of
idioms, but also to teach how to use them
correc tly and effectively. When a non –
native speaker use s an idiom correctly, he
or she will sound very fluent.
“If Language structures make up the
skelet on of lan guag e, then it is vocabulary
that provides the vital organs and the flesh”
(Harmer 153).
In other w ords, no matter how brilliantly
one masters his/he r En glish grammar
without the knowledge of vocabu lary, it i s useless because words are the basis t hat
creat e the speech.
In th e past vocabu lary was underestimat ed
and it was per ceived only as a need to teac h
grammar but nowadays vocabulary has
become more ackn owledged by
methodolog ists.
The importa nce of vocabular y acquisi tion
has always been recognize d, althou gh, at
times, vocab ulary was tre ated as separate
gram mar and skills. I t is accepted that
choosing o ur words carefully in certain
situations is more i mpor tant than choosing
grammatical structur es (Ha rmer). If we
cannot use structures correctly, we do not
have enoug h vocabular y knowledge.
As an English teacher I agree with what
Harmer says and I feel that vocabulary is
still seen as something less import ant than
grammar and we, t eachers, do not f ocus o n
it as mu ch as we should. From my personal
exper ience it can be caused by th e fact that
vocabulary is somethin g that most stude nts
learn more easily than gr ammar and get
good marks.
This paper explains what is meant by
collocation and why it is impo rtant and
useful in Engli sh language teaching.
The term collocat ion gene rally refer s to the
way in which two or more words are
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
40
typical ly used together. For example we
talk about heavy rain but no heavy sun, or
we say that we make or come to a decision,
but we do not do a decision. So, heavy rain
and make a decision are often referred to as
collocatio ns and we say that heavy
collocates wi th rain, or that heavy a nd rain
are collocates of each other.
Why learn colloca tions?
Collocation knowled ge is crucial for fluen t
language use and often do not receive
sufficien t attenti on, either inside or outside
the language classroom. While more recent
textbooks include some collo cation work,
this work is systematic and the assoc iated
activities are too few. Learning coll ocatio ns
will he lp to inc rease the range of English
vocabulary. Peop le w ill probabl y
understand what you mean if you talk about
“makin g a crime ” (instead of commit ing a
crime) but your language will sound
unnatura l and might perhaps confus e. For
example, y ou wil l find it easier to avoid
words like very or nice or beaut iful or get
by choo sing a word that fits the context
better. If you ar e taking a written exam in
English and want to make a good
impression on the ex amin ers (in advanced
level exams, marks are often specifica lly award ed for the appropriate handlin g of
collocations).
Language knowledge is collocational
knowle dge (Ellis, 2001) . Learning which
particular w ords – especially nouns, verbs,
adjectives, adverb s – commonly collocate
with would give lear ners a better
understandi ng of collocations.
Types of c ollocatio ns
Collocations can be classifie d in many
ways. Baker (1992) classifie s collocations
as open and re stricted. Open col locations
are words that can go with a wide range of
other words (e.g. big house, beautiful
house, s mall house) restricted colloca tions
which are similar to idioms. Benson ,
Benson & Ilson (198 6) define idioms as
“relatively frozen express ions whose
meanings do not reflect the meanings of
their component parts”.
The present paper would highlight the
impor tance of idioms in language use,
Englis h langua ge teaching and strategi es to
promote idiomat ic English at
undergraduate level.
ESL learner s who only learn individual
words will need a lot more time and effort
to ex press themselves. Conse quently, i t is
essential to make students aware o f chunks
and thei r usage in language prod uction .
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
41
There is a co mmon assumption t hat the
more words a learner knows, the larger the
learner’s vocabulary knowled ge. However,
there is another dimension to vocabu lary
knowl edge that should be considered,
namely how far a learner knows the
combinatory p ossibi lities of a wor d. Some
linguists call them ‘lexical phrases’ or
‘lexical items’, others prefer the term
‘multi -word chunks’ or just ‘chun ks’ of
language ( Moon, 2001). Miller (1956 ) cited
in Ellis (2001) coined the term ‘chunki ng.
These m ulti-word chu nks or expressions
are namely: idioms, proverbs, sayings,
phrasal v erbs and collocations. This aspect
of vocabulary k nowledge has until recentl y
been largely ignored.
Idioms
Words const itute the genesis of all
langu ages, and learnin g any langu age either
the first or any subseq uent one is deeme d
pointless without learning words.
Moreover, the coining of new words never
stops, nor does the acquisit ion of words.
This process is evident even in our first
language; we are continua lly lear ning new
words and addin g new meanings to the old
ones we alre ady know. However, there are
some word categories like idioms,
collocations, pr overbs and fixed expressio ns which are negl ected by
languag e teacher s. Idioms, collocations and
proverbs are word e xpressions that have
specific meaning (i.e cu ltural specific) and
choice of words. Much of this lexis consists
of sequences of words that have a strong
tendency to occur together in discours e,
includi ng a wide range of expressions such
as phrasal v erbs, co mpounds, idioms, and
collocations referred to collectively as
multiword lexical items, prefabricated units,
phraseological units, fixed phras es,
formulaic sequences, e tc. We find these
expre ssions mostly in native speakers’
language. Among all abov e mentio ned multi
– word expressio ns idioms are more
neglected word expr essions in language use
and learning.
Idiom is “a group of two or more words
which are chosen together in order to
produce a spe cific mean ing or ef fect in
speech or writing” Sin clair (19 91:172). In
other w ords, an idio m is an expression,
which is a term or a phrase whose meaning
canno t be deduced from the literal
definitions and the arrangement of its parts,
but refers instea d to a figurativ e meaning .
Idioms are specific to one culture and
langua ge and their meaning is peculiar to
that language otherwise ,i dioms defined as
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
42
proper langu age of a people or country,
dialect; specific char acter of a language;
expre ssion peculiar to a lan guage (The
Oxford D ictionary of English Etymology ,
1966). When idioms in one language are
translated in to other languages they may
lose their actual meaning because many
idioms are specific to the culture. Idioms
are special mode of expression, use or
grouping of w ords, pec uliar to a specific
language ( The Unive rsal Dic tionary of the
English L anguage, 1958).
Idiom s are a colourful and fascinating
aspect of English; they are commonly used
in all types of languages, informal and
formal , spoken and written. Learners’
language skills will increase rapidly if
learner can unde rstand and use them
confidently and correctly . (Cambridge
Idioms Dictionary, 2010:vi)
Idiom s are connected with the themes of
animals, the se a, sports, parts of the bo dy,
food and drin k, col ours, name s of peop le
and places, sight, hearing, taste, s mell and
touch. We use idioms to describe physical
appearance, charact er and personality,
work and success, health and illness.
An idiom is an expres sion that takes on a
figur ative meaning when certain words are
combi ned which is different from the literal definit ion of the individual words. For
example: 'Don't worry, drivin g out to your
house is a piec e of cake.' We would
understand that the expressio n 'piece of
cake' means th at it's easy. Normally, we
obviou sly would n't associate the word 'cake'
when it is on its own as anything other t han
dessert. But in this context, it's a well-
known idiom.
1) Many idi oms are formed from work and
technology, a large n umber of idioms come
from a time when far more people worke d
on the land, there are many idioms which
refer to farm animals, f or example, t he
black sheep of the family , take the bull by
the horns , don’t cou nt your chickens etc.
2) Some idioms are formed from rural life,
transport, for example, strike while the iron
is hot, ea t like a horse, put the cart b efore
the horse etc.
3) Many id ioms came int o existence from
science and technolog y, for example, she
has a sho rt fuse, we are on the same wave
length, I need to recharge my batteries etc.
4) Every year many idiom s enter in to the
English language from the world of sports
and ent ertainment, for example , dice with
death, beh ind the scenes, p lay the second
fiddle etc.
5) Many idioms have entered English from
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
43
literature and history, for example, sour
grapes, the goo se tha t laid the golden e ggs,
the streets are paved with gold etc.
6) Idiom s came from the Bible,
Shakespeare’s works, f or example, the s alt
of the earth, fall by the way side, your
pound of flesh, ships that pass in the night
etc.
7) There are a large number of idiom s in
which a part of the body represents
particul ar qualit y or ability, for example,
use your head, the idea never entered my
head, she broke his heart, he opened his
heart, I speak from the bottom of my hea rt,
the news finally reach ed her ears, keep
your mouth shut etc,
8) Many idioms come from feelings an d
emotion s, for e xample, give him a black
look, lose your bear ings, in seventh heaven,
in high spirits, it was love at first sight,
come out of your shell.
Some students develop an imm ense
appetite and enthu siasm for idioms, but
often for less useful types of idiom s e.g. a
wolf in sh eep’s clothin g. When this
happens teachers should t ry to channel this
enthusiasm into learning idioms that are
useful and in decid ing what is useful, if it is
worth consider ing wh ether an i diom can be
incorporated into the stude nts” prod uctive vocabulary. For example w hich of the
following would you consid er worth
teaching productivel y to a group of
intermediate students? ( tip of my tongue,
sleep like a log, fed up, it’s up t o you, down
inthe dumps, raining cats and dogs, out of
the blue ).
There are tens of thousands of idioms used
in the E nglish language. As we can
probably understand , idioms are difficult
for people whose first lang uage is not
English.
As a non-native speake r of E nglish, th e
best wa y to understand idioms is to
memorize t heir mea nings from the
standpoin t of a native speaker .There is a
list of the ten most common idioms in
English and their actual meanings.
1. Piece of ca ke – No, when someone says
that the assignm ent they just fi nished wa s a
piece of cake, it does not mean that their
professor gave them a red velvet cupcake
for their midterm paper, what piece of cake
actual ly means is that something is very
easy to complet e.
2. Costs an arm and a leg – It would be a
strange world we lived in if buying that
fancy shiny pur se litera lly requ ired us to
chop off our body parts to give as tribute to
the L ouis Vuitton gods. When somet hing
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
44
costs an arm and a leg it actually means that
something is very expensi ve.
3. Break a leg – Oh, look, anoth er idiom
about legs. You’re about to have an exa m
and yo ur friend t exts you, “Br eak a Leg!”
Why, you think in your hea d, would he ever
wish that up on me? I thought we were cool
with each other. Well, your roommate
surely doesn’t want your bones to break
while walki ng to your seat in the exam
room that’s for sur e. Break a leg actually
means good luck!
4. Hit the books – If yo u’re a student in an
English speaking environment you’re
probably going to be hearing this phrase a
lot. Before you imagin e students runni ng
into t heir campus library and punchi ng,
kicking and w restling ap art the compl ete works
of Shakespe are, we would just like to say that
hit the bo oks actually means to study. There,
you can stil l punch books in your spare time if
you want, we wo n’t judge you.
5. Let the cat out of the bag – Why w ould
someone put their cat in a bag? What did
the cat ever do to them? Our last idiom
actually means t o disc lose a secret that was
supposed to be kept, well , as a secret. The
next time someone lets the cat o ut of the
bag do no t immediately pick up your pho ne
and call anima l cruelty control. 6. Hit t he nail on the head – This idiom
has t o do with doing or sayi ng som ething
that is precisely right. If you don’t
understand this, just think abo ut that sweet
feeling you get whe n you swi ng a hammer
at a nail and hit it perfectly.
7. Whe n pigs fly – So, have yo u ever seen
a pig fly before? Never? T his idiom
basically mea ns tha t something will never
happen.
8. You can’t judge a book by its cover –
How man y awesome books do you think
you’ve never read in your life just because
the co ver did not catch you r eye? This
idiom does not only ap ply to books
howe ver, but can be used for everything in
general. Essentially it means that you
should not decide upon some thing based
just on out ward appea rances.
9. Bite off more than you can chew –
Imag ine your w aiter bring s you the big gest
juiciest hamburg er from your favo rite
American re staurant. In your hunger, you
grab it quickly and take a gian t bite out of
it. Unfortunat ely, the bite you ’ve ta ken is
too big, and you end up looking like an
idiot try ing to shove this bit e down your
throat while drinking water and trying not
to choke. Th at is the most literal sense of
the meaning, but in general it just means to
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
45
attempt to t ake on a task tha t is too much
for you to handle.
10. Scratch someone’s back – We all
know ho w difficult it is to scr atch that itch
on you r back that your hand just aren’t
flexible eno ugh to reach, so why would you
want to scratch s ome random person’s
smelly b ack? What this id iom me ans is to
help some one out with the assumption th at
they will retu rn the favo ur in the future!
Ways to teach id ioms
1. Teachers s hould use idioms that may
be easily grouped . As I mentioned above
most idioms fall into simple
categories .choose 5 to 8 idioms from any
category (f or example colour idioms).
Before presenting the idioms (out of the
blue – something that happens suddenly and
you are not expecting, green with envy –
being jealous, to see red – if someone sees
red, they suddenly become very angry or
annoyed, golden oppo rtunity – an excellent
opportu nity that is not likely to be repeated,
tickled pink – really excited about
something, to paint in dark – to describe
something in an unflattering way, to c hase
rainbows – to achieve so mething that is not
possible or p ractical, flying colours – to
pass succ essfull y an exam )
2. Introduce idioms in con text, never in isolat ion.
Present idio m examples in context, for
example, in simple conversations where the
meaning of the idiom is clear. To introduce
the idiom to give someon e a hard time,
present a conversation like thi s one:
– Juan: Hey Sara h, you look s ad. What’s
up?
– Sarah: Well, I didn’t p lay very well
today during vo lleyball practice, and my
teammates were not ver y understanding.
They said I was clumsy and h ad to focus
more on the g ame. They said a 5 -year old
girl play ed better than me.
– Juan: Oh! I’m s o sorry they gave you
such a hard time.
Ask students to guess or fi gure out the
meaning of the idiom. Correct as ne cessary.
Ask them to provide other examples o f
what it means to give someone a hard time.
Then, move on to another conversation for
another idiom.
3. Students act ou t their conversat ion.
Students get one or two idioms to work
with. They must write a conversat ion and
use this idiom in it. The teacher wal ks
around the cl assroom to assist students and
check fo r accur acy.
Each pair stands before their classmates
and acts out the conversat ion they wrote.
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
46
This way they not only practice using the
idiom phrases, they hear other examples
from classmates, other ways in which the se
idioms may be included in conversati on.
4. Practice with games and activities
using worksheets (match ing game, gap –
filling exercises)
5. Use real life , authentic material – show
how some of these idioms are use d in the
media, in newspaper and magazi ne article s,
and in songs, cartoons, videos,
adve rtiseme nts
6. Teach idioms with pictures – visual
techniques. The learner discover s meaning
through photos, dra wings. For example a
set of pictures or a short video could be
used as a mea ns of presenting idioms .
Another purpose for idioms and idiomatic
speech relate s to bondi ng and form ing commun ities with people. Idiom s tend to be
informal, social language, and their use
"warms up" a social situation, helping y ou
bond with other people as "like" yourself.
A per son unable to use t he idioms feels –
and sometime s is – excluded f rom the bon d
.
Unless you understand idioms and how to
use them in the correct context, you cannot
become fully profici ent and sometimes yo u
may even feel all at sea – unable to
underst and wh at is going on. The refore,
learning collocations and idioms can be
considered as an integr al part of vocabulary
learning and it is essential to include them
in the textbooks .
BIBLIOGRAPHY
1. McMarthy, M., & O’Dell Felicity. (2008). English Idioms in Use. Cambridge:
Cam bridge University Press.
2. McCarthy, M. (2010 ). Cambrid ge Idioms Dictionary .(2nd ed.), Cambridge: Cambridge
Universi ty Press
3. Bennett, T.I. A” Translating colour coll ocations”, vol 26, no 3, 198 1, p.272 -281
4. Schmitt, Norber t. (2000). Vocabu lary in Language Teaching . Cambridge:CUP.
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
47
CREATIVITATE ȘI INOV AȚIE ÎN D EMERSUL DIDACTIC
Influența tehnolog iei in formațiilor și comu nicațiilor în p rocesul e ducaț ional
Prof. Bălan Liliana Claudia
Lumea contemporană se
caracterize ază prin complexitate a
schimbărilor, iar educația , ca activitat e
priorit ară, caută soluții noi, atâ t din
perspectivă
istorică cât
și din
analiza
realită ții
noastre.
„Viito rul
unei națiu ni
este hotărât
de mod ul în care a ceasta își pregătește
tineretul”, afirma încă din secolul al XVII –
lea marele umanist olandez Erasmus .
Folosi rea teh nologi ilor moderne în
școală face p arte din evoluția natur ală a
învățării și sugerează o sol uție fire ască la
provocăr ile moderne adresate învăță rii și
nevoilor elevil or. Integra rea acestora în
proce sul tradițional de predare -învăț are-
evalua re este o oportu nitate de a integra
inovațiil e tehn ologice cu intera cțiune a și
implicarea oferite de modul t radiționa l de
cuno aștere. Nu este un proces ușor, da r dificultățile pot fi depășite a vând în vedere
potenț ialul acestui tip de cunoaștere.
Elevii d in ziua d e astăz i sunt
diferiți de gene rația părinț ilor și a bunicil or
lor.
Majoritatea
acestora, mai
ales î n mediul
urban , au deja
ca rutină
folosirea
internet ului și
a email -ului, a
sms-urilo r sau a rețelelor de socializare d e
tip Yahoo sau Facebook. Ace st mod de
comuni care s e face simțit și în mod ul lor
de a învăța. Chi ar dac ă profesorul fo losește
sau nu la c lasă tehnologi a informației și a
comunicării (TIC), elevii menționați vor
folosi acasă, cu si guranță, mijloacele
moderne de informare, ca sprijin pe ntru
teme. Comu nicare a scurtă sau abre viată,
de tip chat sau sms, se face simțită deja la
nivelul standarde lor grama ticale și al
ortografiei și este clar că folosirea TIC
acasă creează deja inegalităț i între el evi.
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
48
Că vrem sau nu, când se schimbă contextu l
de viaț ă, se s chimbă și felul în care elevu l
învață. Profe sorul tr ebuie să se simtă lib er,
să răspundă cri tic, dar, în același timp ,
creativ noilor tehnologii și , sub nici o
formă , nu poate să ignore acest aspect dacă
vrea să comunice cu elevii.
De ce es te import ant tip ul de
învățare care inc lude T IC ?
Adevărata import anță a tipului de
predare–învățare -evalu are care combi nă
metodele p edagogice tradiționale cu TIC
ține de potențial . Acest tip de învă țare este
o oportu nitate în a
crea experiențe
care pot furniza
tipul de preda re-
învățare potriv it
într-un anumit
moment, lo c și
pentru un anumit
elev, nu numai la școală, c i și acasă. Acest
tip de în vățare ar putea deveni global, ar
putea transcend e graniț ele for male a le
țărilor și ar putea aduce împreună grup uri
de el evi din cultu ri și meridiane di ferite . În
acest context, generali zarea fo losirii TIC
în școală ar p utea deve ni una di ntre
realizările importante ale secolului
nostru .
În psi hologia co gnitivă tradițională,
cunoașterea e văzută ca un fel de procesa re, adică pare s implu să spui că
aceasta va at inge cote cu atât mai înalte cu
cât mintea e levului va fi prog ramată cu
ajutorul cât mai multor st rategii meta –
cogniti ve. Ca o consecință a faptulu i că
acestea sunt tot deaun a specifice unor
anumite contexte soc ial-istorice est e difi cil
de trasat mode le de învățare care să fie
general valabile, excep ție fiind câteva
instrument e cul turale care traversează cel
mult câteva contexte diferite.
Calculato rul este un instrumen t
foarte puternic, o sursă extraordinară d e
informa ții pen tru pr ofesori,
oferind o mulți me de
resurse. Mai mul t,
calculatorul implic ă
învățarea în situații reale.
Acest tip de învățare cere
competențe digitale și
exprimarea personalită ții.
Activitatea de î nvățare și dezvoltarea
personalității sunt etape es ențiale în vi ața
elevilor și în carie ra lor.
Calculatoarele ne-au schimba t
modul în care lucrăm, in diferent de
profesie. Prin urmare, este firesc ca ș i în
educație contribuți a lor să f ie foart e mare.
Astăz i, calculatorul are un rol vital î n orice
domeniu d e activ itate: și-a găsit aplica re în
medicină, agricultură, indus trie, ec onomie
și multe altele. As tfel, au apăru t și s-au
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
49
dezvoltat alte industrii, ca cea de hardware
și cea de softwa re. Din aceste
consid erente, este important ca oricare
dintre n oi să aib ă cel puțin cunoștințe de
bază de uti lizare a calculatorulu i. Ast fel,
sistemul de învățământ a intr odus stud iul
calculatorului în curriculum școlar .
Datorită calculatoarelor, predarea –
învățare a se face mult mai ușor și mult mai
interesant decât în ainte.
Încadrare a în p aradigma
teoretică
În er a digitală în care tră im,
paradigma cunoaște rii trebuie să fie una a
dialogului. Educația trebuie să meargă
dincolo de instrumentele cult urale
specifice, d ar fără a fi redusă la abs tracția
oferită de psihologia cognitiv ă.
Dezv oltarea educației în direcția
dialogului nu poate fi decâ t rezu ltatul unui
mod de predar e-învăț are-evaluare la un
nivel de concept ualizare mai rid icat d ecât
în trecut. Pe ntru c ă dialogul presupune
deschid ere, lăr girea or izontului și
adânc ime, aces t mod de învățare este atât o
direcție individuală pentru elev, câ t și una
socială p entru școală , ca întreg.
Dezvoltarea în direcția unei gândiri
creative libere poate fi promova tă pri n
îndepărtare a unor fa ctori de const rângere
și încurajarea sch imbului d e per spective
între elevi. În tradiția socio -culturală, TIC este d efinită ca mijloc de mediere pe ntru
cunoaștere, iar din perspectiva dialo gică, e
văzută c a mijl oc de de schidere, adânci re și
lărgire a spați ilor d e dialog . Nu tre buie să
uităm că î nvățarea nu pr esupune doar
acumulare de cunoștințe ci creștere,
îmbogățire, evoluție.
Până l a urmă, nu e nimic nou sub
soare, deci nic i tehnolo giile m oderne nu
sunt ceva ieși t din comu n. Papirus și
hârtie, cr etă și c arte tip ărită,
retroproiec toare, ju cării și emisiuni
educative, toate au fost văzute ca inovații
la început. PC -ul, Int ernetul, cd -ul și mai
noile tehnologii complementare , mobile
sau wirele ss, nu sunt de cât cele m ai noi
dovezi ale creativită ții um ane pe care le
putem vedea în juru l nostru. Ca și celelalte
inovații menționate, acestea pot fi
asimilate în practica p edagogic ă fără să
afecteze fundame ntele învățării.
Rolul TIC în procesul de
predare -învățare
Câteva reg uli pe ntru integrarea
cu suc ces a TIC în activitat ea didactică:
1. F ii sigur că de ții controlul asupra
materialului, atât din punct de vedere a l
conținut ului, cât și al forme i, chiar dacă te
sprijină un specialist în TIC.
2. Fă-ți un pla n pe hârtie, se parat de
materialul aflat pe su port digital.
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
50
3. Scop ul și forma prezen tării să -ți fie
foarte clare .
4. Nu fi sedus de stilul atracti v al
tehnolo giei moder ne, fie ea video sau
audio, și nu face din aceasta un scop în
sine. Conc entreaz ă-te asupra mesajului / a
ideii principale și a limb ajului adecvat e
vârste i / gradului de în țelegere a elevului.
5. Un bun prezentator nu are nevoie de o
prezentare c omplicată tehnic. E mai
importa nt să fie atractivă prin idee, mod de
structurare ș i grad de int eractiv itate. De
exemplu , o prezentare trebui e să-l facă pe
elev să gândească, nu treb uie să fie doa r o
înșiruire rapidă și amețitoare de slide -uri.
6. Mai pres us de oric e, c once ntrarea
trebu ie să fie asupra elevului și a nevoilor
lui de învă țare. C el mai mare pericol , în
orice proiect de predare -învățare care
include și TIC, e să fie cent rat mai mult p e
tehnologie / creativitate, nu pe elevul –
receptor și pe nevo ile lui de învățare.
7. În șco ală, succ esul tipului de predare
bazat pe TIC se mă soară p rin satisfacerea
nevoii de înv ățare.
Care sunt difi cultăț ile
impl ementări i T IC în procesul
educativ?
Teoretic, n -ar trebui să fie
dificultăți. În realitate, ele pot apărea.
Pentru un test simplu, întrebați -vă colegii
ce cred despre integr area TIC în proc esul de învățare. V eți p rimi răspunsuri de
genul: „N-am au zit despre așa c eva!”, „Am
auzit c eva, dar nu șt iu prea clar ce este .”,
„Asta e chestia aia nouă adăugată? ”, „Cu
ce e diferit d e ceea ce ști am deja, ce e nou
în asta? ”, „Păi n -avem cum să fa cem ast a,
costă mult și fonduri nu pr ea sunt .”
Unii profes ori co nsideră că anumi te
deprinderi men tale, asociate tehnologiilor
moderne , n-ar ajuta în procesul de
învățare, în special a tunci câ nd elevii
preiau fără discernământ informații de pe
internet sau își însușesc mentalit atea de t ip
„cut and paste ” în detrim entul stiloulu i și
al hârtiei.
Ceea ce nu o să auzim prea des este
o definiție clară sau măcar mai mult interes
legat de pot ențialul acestui tip de în vățare.
Pentru înțelegerea și impleme ntarea TI C în
procesul clasic de învățar e, e nevoie de
entuziasm, en ergie și dedic are pent ru a
transforma te oria în soluți i reale, bazate pe
nevoile individuale ale elevilor.
Alte di ficultăți decurg d in lipsa
informați ei cu conotații practice imediate ,
referitoare la TIC sau d in lipsa unui ghid
care să-i informeze pe prof esori cum pot
ajunge l a ea. De aceea, es te nevoie
stringentă de:
instrumente pedagogice pentru
formarea inițială ș i continuă a
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
51
cadre lor didactice care să impli ce
utilizarea TIC.
crearea și promov area un ei noi
metodologii pentr u disc iplinele
școlare, baza tă pe utilizarea TIC.
Combinar ea TIC cu meto dele
tradițional e pedagogice reprezintă o
schimbare de paradi gmă cu imp licații
asupra cunoaș terii în socie tate, în general ,
și asupra învățării , în sp ecial, de aceea
discipli na ped agogică trebuie modifi cată î n
confor mitate c u noul context în care trăim.
Folosirea TIC în școală face parte
din evoluția naturală a înv ățării și
sugereaz ă o soluție e legan tă la pro vocările
moderne adresate în vățării ș i a nev oilor
elevilor. Integrar ea TIC în procesul
tradițion al de predare-învăța re-evaluare
este o o portunitate de a integra ultimele
descoperiri tehnologice cu interacțiunea și
implica rea, oferite de modul tradițional de
cunoaștere. Înțelepciunea tradiției poate și
trebuie să fie combin ată cu soluț iile
tehnologice moder ne.
Acum, după mai mult de două
deceni i de promisiuni neonor ate despre
reforma educației, calculato rul și
tehnologia informației și comunicațiilor
sunt, în cele din urmă, î n măsură să ofer e
oportunități pentru îm bunătă țirea predării
și învățării, în mod semnific ativ. Noi
abordări și strat egii pentru realiza rea schimbării sunt necesare, iar
calculatoarel e, comunic area, pr ecum și
tehno logiile sunt o parte importantă a
acestor abordări și stra tegii. Educația în
secol ul XXI trebuie să continue s ă facă
ceea ce a făcut până acuma și mul t mai
mult de atât. Elevii trebuie să
dobândească competențe utile în lume a
reală, c unoștinț e adecvate, s ă-si dezvolte
abilități cognitive superioa re și să fie
capabili să colaboreze cu d iferit e cul turi și
în limbi diferi te.
Trăim astăzi în mileniul domin at de
noile te hnologii multimedia. Fluxul bogat
și variat de informații ref lectă
comp lexitate a lumii în ca re tr ăim. Este
nevoie de a regândi mijloac ele
educa ționale în co ntextul acestei so cietăț i.
Se merge pe stimula rea un or demer suri
interactive, care să conducă l a o m ai mare
eficiență a învățării școlare și la plasarea
elevului în centru l actulu i educațional . De
exemplu , E-LEARNING, fiind un sistem
organizat de edu cație / formare, includ e
comp onentele unui demers d idacti c și
anume: conț inut specific, met odică,
interac țiune, suport, evaluare.
„LOCAȚIA ”, în care se produce
acest proce s de învățare este așa num ita
„clasă virtuală” . Lecția on-line acope ră
acelaș i conți nut și pune aceleași pro bleme
ca și o lecție care se desfă șoară în sala de
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
52
clasă tradițional ă. Avantajul e vident este
că o astfel de lecție poate fi accesată
oricând ș i de oriun de. Ut ilizând strate gia
„e-learning ” se pot elabora schițe, sc heme,
fișe de lu cru in dividuale sau de g rup,
materiale ce pot fi sto cate s ub formă de
fișiere, și periodic a ctualizate. Al te
materiale pot fi listate la imprimantă și
folosite pentru tot colect ivul de copii.
Utiliz area calculatorului permite folosirea
mate rialelor moderne de ev aluare.
Portofoliul , de pild ă, va conține
mate riale acumulat e pe tot parcursul
anului. Cu ajutorul calculatorulu i pot fi
concepute teste -grilă, care pre supun
vizualizarea în trebării, a variantelor de
răspuns (eventu al, textu l este însoți t de
imagini suges tive).
DE CE E -LEARNING?
E-learn ing-ul rep rezintă un tip de
educaț ie la distan ță, ca exper iență
planificată de predare -învățare
organizată de o institu ție care
furnizează m ateriale într -o ordine
secvențială și logi că, pentr u a fi
asimil ate de către elevi î n mani eră
propri e.
E-Learn ing în seamnă
educația pr in intermediul
internetului, a l re țelelor de
calculatoare sau a calculatorului
personal. Se gestione ază resu rsele de timp
destinate învățării, se înlătură barierel e
geograf ice, se creea ză un raport excelen t
performanțe -costu ri, se implem entează
sistemul c entrat pe elev, se asigură
diversitatea culturală, s e asigură adaptarea
la cerințele pieței g lobale, se asigu ră
interactiv itatea necesa ră, se satisface
interesul co mpaniilor .
Medie rea se realizează prin noi le
tehnologii ale i nformaț iei și comunicaț iilor
– în special prin Internet. Aces ta constituie
atât mediul de distribuție a materialelor,
cât si canalul de comu nicare între elevi și
profesor. Tot mai multe bloguri s unt
folos ite în educaț ie.
În tabelul de ma i jos, sunt
prezent ate car acteri sticile pr incipale lor
elemente car e intervin în procesul de
învățare, atât pentru modelul clasic, cât și
pentru cel onl ine.
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
53
Element Învăță mânt c lasic Învățământ online
Planifica rea și
pregătire a cursu lui Cursul trebuie să cores pundă în
linii mar i cu p lanul de stu diu
stabilit, urmând c a și conținutul să
fie ajustat pe parcurs. Conținut ul cursului trebuie
realizat în mod sistemat ic pentru
a corespunde cu planul impus.
Interactivit atea Este orient at pe in struirea întregului
grup, fără a ține cont d e
particularitățil e fiecăr ui indiv id Permite adaptarea la nevoile
fiecărui participant, prin
stabilirea unui ritm de pa rcurs și
oferire a de material e adiționale
acolo unde este nevoie.
Gradul de r eținere Rata de reținere variază în funcț ie
de specificul f iecăru i curs. Poate fi c u până la 50% mai
mare decât în varianta clasică.
Consistența Conținutul tinde să se adapt eze în
funcție d e gradul de interes al
participanților, putându -se pi erde
din consist ență. Conținutul este stabil it în
general înainte de încep erea
cursulu i, dar e xistă sisteme care
permit ada ptarea acestuia la
preferințele ut ilizatorilor.
Urmărirea
perfo rmanțe i,
feedba ck
Permite o evaluare mai bună
precum și un răspuns m ai rapid la
acțiunile p articipanț ilor. Poate oferi posibilități mai
avansa te de înregi strare a
progresului p articipanților, dar
mecan ismele de evaluare
automată sunt în general
insuficien te
CINE SUNT BE NEFICIARII?
Atât utilizatorii cât și companiile.
CÂND?
Astăzi! Evoluția s ocietății capătă un ritm t ot mai accentuat. Indivi dul trebuie să se
adapteze r apid. Adaptarea pres upun e instruire, care începe de la cea mai fragedă vârstă.
„INVES TIȚIA ÎN EDUCAȚI A TIMPURIE ES TE CEA MAI RENTABILĂ
INVESTIȚIE ÎN EDUCA ȚIE”. (F. Cunha, Doctor în economie, Univ. din Chi cago)
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
54
BIBLIOGRAF IE:
1. IONES CU, Miron; RADU, I oan; Didactic a modernă , Editura Dacia, Cluj Napoca,
2004;
2. IUCU, Romiță; MANOLESCU , Marin; Elemente de pedagog ie, Editura C redis,
București, 2004;
3. LOGOFĂTU, Micha ela; GARA BET, Mi haela; VOICU, Anca; PĂUȘAN ,
Emilia ; Tehnologia Info rmație i și a Comuni cațiilor în școa la mo dernă, Editura
Credis, București, 2003;
4. PÂRVU , Ilie; Filosofia comunicării , Ed. Facul tatea de Co municare și R elații
Public e „David Ogilvy” – SNSPA, București , 2000 ;
5. ROMANESC U, Victor, Conceptul de e-Learning – semnif icații și perspecti ve
aplic ative în educ ația permanentă .
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
55
CREATIVITATE ȘI INOVAȚIE ÎN D EMERSUL DIDACTIC
Un model de strate gie didactică privind evaluarea
pentru o lecție de contabilita te
Prof. Vașadi-Santău Marioara -Aurina
Strategia de evaluare reprezintă moda litatea de stabilire a:
● formelor și tipurilo r de evaluare;
● metodelor, teh nicilor și prob elor d e evaluare a ra ndamentului școlar, a mod alităților
de îmbinare ale acestora și a momen telor în care ele se ap lică, în confor mitate cu obiecti vele
educaționa le urmă rite ș i conținut urile selectate;
● desc riptor ilor de p erformanță, barem elor și sisteme lor de notare.
Aceast ă strategie de evaluare e ste o categorie de stra tegie corelată secvențe i de
cone xiune inversă a proces ului instructiv -educativ. Ea oferă , dacă este bine c oncepută ș i
eficient pusă în pract ică, informații cu rol autoregla tor privind rez ultate le obținute în urma
derulării procesului de învățământ. Cadrul didactic poate cunoaște la ce nivele s-au însu șit
cunoștințele transmise: la nivel repr oducti v, asociativ, de sintez ă, cu aplicabili tate în structuri
algor itmice, cu aplica bilitate în str ucturi ce antrenează gândirea diverg entă, crea tivitatea etc.
În conti nuare, voi elab ora o st rateg ie de evaluare la disciplina Contabilitate pentru
lecția: Contabi litatea imobi lizărilor – evaluare și co ntrol, c lasa a XI-a.
Proiect de lec ție
Unitatea de învăț ământ : Colegiul Economic „Partenie Cosma ”, Oradea
Profilul : Servicii
Calificar ea profe siona lă: Tehnician în a ctivități economice
Modulul : Contabilitate
Nr. de ore /an: 66
Nr. ore /săptă mână : 1 h/ săpt., din care: T: 33 (1 h/săpt.); LT: 33 (1 h/săpt )
Clasa: a XI -a B
Plan de învățământ aproba t prin Ordinul O.M.E.N.: 3915 din 18. 05.2017
Progr amă aprobată prin Anexa nr.1 la O .M.E.N.: 3501 din 29.03.2018
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
56
Profesor: VAȘAD I-SANT ĂU M ARIOAR A-AURINA
Unitatea de învățare (Ca pitolul) : Contabi litatea imobi lizărilo r
Subiectul lec ției (tema activității di dactice) : Contabilitate a imobilizărilo r – verificar e și
apreciere (ev aluare și control)
Competența generală : Înregis trarea operaț iilor econ omice în contabi litate
Competențe spec ifice:
▪ să se ver ifice și să se evalue ze cunoștințele , priceperile ș i deprinde rile din capitolul /
unitatea de învăț are „Contabilitatea imobilizări lor” printr -un test de evaluare sumativă;
▪ să de finească, să identifice și să carac terizeze cor ect noțiunile î nvățate privind
imobilizările;
▪ să calculeze și să înr egistreze în co ntabilitat e amortizarea, utilizân d cele 3 metode de
amor tizare;
▪ să aplice corec t noțiunile în vățate anterior în variate contex te;
▪ să utilizeze Planul gener al de cont uri pent ru înregistrare a evenim entelor ș i tranzac țiilor
privi nd imobilizăril e;
▪ să-și formeze priceper ile și deprinderile de execuție corect ă și în timp optim a
aplicațiil or practice;
▪ să manifeste curiozitatea de a tra nspune în pra ctică cuno ștințe le teo retice și să participe
activ la lec ție.
Tipul lecției : lecție d e verifi care și apreci ere a cunoștințelo r, priceperilor și depr inderilor
Metod e și pro cedee utilizate: conver sația frontală, observația, munca independentă,
chesti onarea scrisă prin tes t – evalua re sumat ivă, exercițiul , explicația, dem onstrația,
problemati zarea, analiza, sinteza.
Mijloace didact ice:
▪ manual: Matei, An a Alexandr ina – Contabi litatea evenimentelor ș i tranzacțiilo r. Manual
pentru clasa a XI-a, Editura C D PRES S, Bucureș ti, 20 06;
▪ manual : Popan, Maria – Contab ilitatea evenimen telor și tran zacțiilo r. Manua l pentr u
clasa a XI-a, Editura O scar Print, București, 2016;
▪ culegere: Vașadi -Santă u, M arioara-Aurina , Vonea, Răzvan – Bazele cont abilității –
aplic ații practice , Editura Univer sității di n Oradea , Oradea, 2010;
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
57
▪ culegere: Vonea, Octavian; Vo nea, Răz van; Vaș adi-Santău, Marioara -Aurina, Von ea
Răzvan – Culegere de probleme la co ntabilit ate, Ediție revizuită ș i adăug ită, Editura
Didactica Militans, Casa Co rpului Didact ic, Oradea , 2006 ;
▪ testul d e evalua re a cunoștințe lor pe două rându ri, caiete, P lanul ge neral de contur i, tablă
magnetică, cario ci, minicalculator.
Forme de organizar e a acti vităț ii: frontal, indiv idual
Durata lecției : 50 minute
Locul de desfăș urare: labora torul de c ontabi litate
Desfășurar ea lecției :
1.Organizarea clase i pentru lecți e (2 mi n.)
– Se verifi că prezența elevilor;
– Asigur ordinea și disc iplina necesare d esfășură rii lecției.
(se folose sc ca metode didactice: observația, exercițiul, conver sația)
2. Preciz area t emei și a scopului (3 min.)
– Profesorul anunță el evii că vor re zolva u n test de evalu are, prin care urmărește să verifice
cunoștințel e, priceperile și depri nderi le d obândite de ei în capitolul “Contabilitatea
imobilizări lor”;
– Pentr u oper ativitate și eco nomie de timp, enu nțul temei (testul propriu -zis) se prezintă
individua l fiecărui elev în copii xerox ;
– Profes orul dă explicații gene rale privind mo dul de t ratare a probei teoreti ce și etapele de
rezolvare a problemelor aplica tive, c erând elevilor s ă scri e îngr ijit;
– Se comunică el evilo r punctajul acord at pentru fiec are sub iect, pentru a introduce elemente
de aut oevaluare la elevi și a spori obiectiv itatea n otării la profesor;
– Se precizează că , la sfârșitul orei, fiecare el ev se va auto evalua. (se folo sesc ca metode
didactice: convers ația frontală; ex plicația)
3. Verifica rea (chestionar ea) elevilor (40 min.)
– Se face prin testul de evaluare a cuno ștințelo r, prezentat la sfârș itul proiectului de lecție. (se
folosesc ca metod e didac tice: munca inde penden tă, ches tionarea s crisă, exerciți ul,
problematizar ea, demonstraț ia, exp licația)
4. Apr ecierea (2 min.)
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
58
– Se fac e prin autoevaluare, ad ică fiecare ele v se va nota, după terminarea rezolvării testului.
(se folosește ca metodă did actică: anali za)
5. Not area e levilor
– Se face de către profes or prin corectare a testelor aca să cu s tabilir ea punct ajului realizat în
funcți e de cel acordat. (se folosește ca met odă dida ctică : analiza)
6. Co ncluzii (3 min.)
– Se desprind concluzii și se fa c aprec ieri a supra modu lui în care s -au pregăti t elevii. (se
folosește ca metod ă didactică: a naliza)
Test de evalu are a cunoștințelor
Rându l nr. 1
• Toate subiec tele sunt oblig atorii. Se ac ordă 10 puncte din oficiu.
• Se acceptă consultarea Planului de c onturi genera l.
A. ITE MI OBI ECTIVI
I. Itemi cu alegere multip lă
Alegeți varian ta corectă din varian tele de răspuns uri date: 10 p.
1. Proiectarea, constr ucția și testarea producției intermediare reprezintă: 2 p.
a) cheltuieli de constituire;
b) chelt uieli de c ercet are;
c) cheltu ieli de dezvoltare;
d) fond c omercial.
2. Fondul comercial nega tiv reprezi ntă diferenț a din tre: 2 p.
a) valoarea just ă (mai m are) ș i cost ul de producție (mai m ic) a ferentă activelo r
tranzacționat e;
b) valoarea justă (ma i mare) și costul de achiziție (mai mic) afere ntă active lor
tranzacți onate;
c) costul de achiziție (mai mare) și v aloare a justă (mai mică) aferentă active lor
achiziționate;
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
59
d) valoarea justă (mai mică) și costul de pr oducție (mai ma re) af erentă ac tivelor
tranzacționate.
3. Nu se amortizează: 2 p.
a) imobiliz ările financ iare;
b) amenajările de te renuri;
c) const rucțiil e;
d) apar atura bir otică.
4. Sunt imobilizări financiare: 2 p.
a) acțiuni proprii;
b) obligațiuni;
c) acțiuni deținute la en titățile afiliat e pe termen lung;
d) obligațiuni emise și răscumpărate.
5. Imobiliz ările se caracter izează prin: 2 p.
a) valorificare treptată ;
b) grad redu s de lich iditate;
c) grad mare de lichiditate;
d) a) și b).
II. Itemi cu alege re duală
Precizați care afi rmații s unt a devăr ate (A ) și care sunt false, sc riind în f ața afirmației liter a
corespunzătoare: 10 p.
6. Imob ilizările în c urs se pot rea liza în regie proprie. 2 p.
7. Amorti zarea imobilizărilor se înreg istrează în cazu l unei d eprecie ri reversibile. 2 p.
8. Modernizarea nu du ce la creșterea valorii imobiliz ărilor. 2 p.
9. Brevetul reprezintă cheltuieli le efectuate pentru dobândirea dreptul ui de a exploata
un bun. 2 p.
10. Contul 7583 se folosește în cazul vânzării de imobilizări. 2 p.
III. Ite mi tip pereche/asociere
Asociați eleme ntele dintre cele două coloane: 10 p.
11. Asociați operațiile econom ice cu formulele contabile, stabilind corespondențe
corecte:
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
60
10 p.
Operația economică Formula contabilă
I. Primirea prin donație a un ui teren
II. Donarea unui pro gram informatic
III. Înregistrare a amortizării mob ilierului
IV. Anularea ajustări i pen tru deprecieri
V. Vânzare a unei lic ențe a. 461 = %
7583
4427
b. 6582 = 208
c. 293 = 7813
d. 2111 = 4573
e. 6811 = 2814
B. ITEMI SEM IOBIECTIVI
IV. Itemi cu răspuns scurt
Răspundeți la următoar ele întrebă ri: 10 p.
13. Care sunt căile de ieșire a imobilizăr ilor corporale? 5 p.
14. Care sunt carac teristicile imobi lizărilor? 5 p.
Pentru răspuns incom plet se acord ă 2 puncte.
Pentru răs puns incorect se acordă 0 puncte.
V. Itemi de completare
Completaț i spaț iile libere cu cuvintele corespun zătoare: 10 p.
15. Amortizarea ………(1)…… … con stă în c alculare a amort izării î n …… ….(2)………….
………(3)………. într -o cotă de 50% din …… ……(4)………… ……… (5)………, iar în
………..( 6)………. an i, valoarea de intrare ………..(7)…… … după metoda
…… …(8)……… . .
16. Valoar ea contabi lă netă reprezintă ………(9)……… dintre valoa rea d e intrar e și
………(10)……… cumulat ă.
C. ITEMI SUBI ECTIVI
VI. Itemi rezolvare de problem e 40 p.
Efectua ți analiza con tabilă și în tocmiți fo rmula contabilă pentru următoa rele operaț iuni
econom ico-financiare:
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
61
17. Se cumpără cu factură de la furnizor, un proiect de cercetare în v aloare de 1.200 lei,
T.V.A. 19%, car e se amortizează în 3 ani. Du pă trei ani, proiectul amort izat integra l se
scoate din evidență la valoarea de intrare. 26 p.
18. La o so cietate comercială se înregistrează, după amo rtizar ea parți ală, s căderea d in
patrimon iu a brev etelor cedate terților în valoa re de 1.500 lei și a valorii neamortizate a
acestora de 500 lei. 7 p.
19. Se înregistrează in trarea echip amentelor t ehnol ogice în patrimo niu prin: aport la capital –
3.600 l ei, do nații – 2.000 lei. 7 p.
Toate subiectele sunt obliga torii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
Timp de lucru : 40 minute.
BARE M DE CORECTARE ȘI NOTARE
Test de evaluare a cuno ștințe lor
Rândul nr. 1
A. ITEMI OBIE CTIVI
I. Itemi cu alegere multiplă
Alegeț i varianta corect ă din v ariantele de răspun suri date : 10 p.
1. – c); 2 – b); 3. – a); 4 . – c); 5. – d).
Pentru răspuns incorec t se a cordă 0 punc te.
II. Itemi cu al egere duală
Preciz ați care afirmații sunt ad evărate (A) și care sunt false, scri ind în fața a firmației litera
corespunzătoare: 10 p.
6. – A; 7. – F; 8. – F; 9. – A; 10. – A.
Pentru răspuns incor ect se acordă 0 puncte.
III. Itemi tip pereche/asociere
Asociați elementele dintre cele două coloan e: 10 p.
11. I – d; II – b; III – e; IV – c; V – a. 10 p.
Pentru fiecare răspuns corec t se acordă 2 puncte. ( 2 x 5 = 10)
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
62
B. ITEMI SEMIOB IECTIVI
IV. It emi cu răspuns scu rt
Răspundeți la următo arele în trebări: 10 p.
13. Căile de ieșire a imobilizărilor sunt : scoaterea din evidență a imobilizărilor
corpora le, prin închiriere, prin don ație, minus l a inven tar, retragerea aport ului. 5 p.
14. Cara cteristici le imobilizărilo r sunt: nu se con sumă la prima întrebuințare; au o
durată de utilizare de cel puțin un an; nu sunt de stinat e direct comerci aliză rii; își transf eră
treptat va loarea asupra bunurilor l a a căror r ealizare pa rticipă; cuprind: imobiliz ări corpor ale,
imobilizări necorporale și i mobilizări financ iare. 5 p.
Pentru răspun s inco mplet se acordă 2 puncte .
Pentru răspuns incorect se acordă 0 pu ncte.
V. Itemi de comple tare
Completați s pațiile libere cu cuvintele corespunzăt oare: 10 p.
15. (1) – accelerată; (2) – primul; (3 ) – an; (4) – valoarea ; (5) – de intrare; (6) – următorii; (7)
– se amortiz ează; (8) – liniară;
16. (9) – diferența; (10) – amor tizarea.
Pentru fiecare ră spuns corect se a cordă 1 punct.
Pentru răspun s inco rect se acordă 0 punc te.
C. IT EMI SUBIECTIVI
VI. Itemi rezol vare de p robleme 40 p.
Efectuați analiza contabilă și întocmiți formul a contabilă pent ru următoarele ope rațiun i
econ omico -financiar e: 40 p.
17. 26 p.
a) Cumpărarea proiect ului de cerceta re, T.V.A. 19%:
% = 404
203
4426 1.428
1.200
228
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
63
b) Înregistrarea amortiză rii anuale:
Aa = 1.200 lei = 400 le i/an (înregistr area se face și Al = 400/12 luni = 33,33 lei/lu nă
3 ani lunar prin împărțire la 12)
A1, A2, A3:
6811 = 2803
6811 = 2803 400 ( x 3)
33,33 (x3x12)
c) Scoatere a din evidență a proiectului amort izat integral:
2803 = 20 3 1.200
d) Închiderea contului de chel tuieli prin contul de rezultate 121:
A1, A2, A3:
121 = 6811
121 = 6811 400 (x 3)
33,33 (x3x12 )
18. Scăderea din patrimoniu a b revetelor cedate terților, parțial amort izate: 7 p.
% = 205 1.500
2805 1.000
6583 500
19. Intrarea ech ipamentel or teh nologice în patrimon iu: 7 p.
213 = % 5.600
456 3.600
4753 2.000
Pentru natura operației economice, scrisă corect s e aco rdă: 1 p.
Pentru formul a contabilă simplă a problemei se acord ă 3 p. (2 conturi + suma)
Pentru fo rmula contabilă compusă a problemei se acordă 6 p. (3 conturi + 3 sume )
Pentru ca lculul TVA de la probl ema 17. se acordă 2 puncte.
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
64
Test de eval uare a cunoș tințelor
Rândul nr. 2
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se ac ordă 10 puncte din of iciu.
• Se acceptă consultarea Planului de conturi general.
A. IT EMI OBIECTIVI
I. Itemi cu ale gere mul tiplă
Alege ți varianta corectă din variantele de răspun suri date: 10 p.
1. Cheltuielil e de reclam ă și publicitate reprezintă: 2 p.
a) che ltuieli de constituire;
b) alte imobilizări necor porale;
c) cheltuieli de de zvoltare;
d) fond comerci al.
2. Cheltuielile de dezvoltare se am ortizează: 2 p.
a) sistematic, pe o dur ată de maximum 5 ani;
b) sistematic, pe o d urată de minimum 5 ani;
c) sistema tic, pe durata utilă de vi ață.
3. Nu se amortizează: 2 p.
a) utilajele;
b) terenurile;
c) construcțiile ;
d) aparatura birotic ă.
4. Sunt imobiliz ări financiare: 2 p.
a) intere sele de participare;
b) obligațiuni;
c) acțiunile proprii;
d) obligațiuni emise și răscumpărate .
5. Licențele se amortize ază sistematic: 2 p.
a) pe o perioadă de cin ci ani;
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
65
b) pe toată durata c ât întreprinder ea a achizițio nat dreptul de exploatare sau utilizare a
acestor imobilizări;
c) pe to ată durata utilă de viață;
d) pe o per ioadă de trei ani.
II. Itemi cu alegere duală
Precizaț i care afirmații sunt adev ărate (A) și care sunt fal se, scrii nd în fața afir mație i litera
corespunzătoare: 10 p.
6. Amenajările de te renuri nu se amortizează. 2 p.
7. Utilajele nu se pot amortiza după metoda degresivă . 2 p.
8. Cota degresivă de amortizare presupune multiplicarea cotei liniare cu coeficien tul 2
pentru imobilizările cu durata de utilizare de 10 ani inclusiv . 2 p.
9. Uzura morală se re feră la deterio rarea mijloacelor fixe p rin participa rea lor la
procesul de producție. 2 p.
10. Imobilizările fin anciare reprezintă sume bă nești imobilizate pe te rmen lung înafar a
entității . 2 p.
III. Itemi tip pereche/asociere
Asociați elementele dintre cele dou ă coloane: 10 p.
11. Asocia ți operațiile economice cu formulele contabile , stabilind cor espondențe
corecte: 10 p.
Oper ația econ omică Formula contabil ă
I. Amortizarea breve telor
II. Restituirea aportului în construcț ii
III. Efectuarea c heltuielilor de constituire
IV. Înregistrarea unui gara j netermina t cu
eforturi p roprii
V. Cumpărarea unui utilaj a. 231 = 722
b. 201 = 51 21
c. 456 = 212
d. % = 404
2131
4426
e. 681 1 = 2805
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
66
B. ITEMI SEMIOBIECTIVI
IV. Itemi cu răspuns scurt
Răspunde ți la următoarele întrebări: 10 p.
13. Care sun t căile de intrar e a imobi lizărilor corporale? 5 p.
14. Care sunt caracteristic ile imobilizărilor financiare? 5 p.
Pentru răspuns incom plet se acordă 2 pu ncte.
Pentr u răspu ns incorect se acordă 0 puncte.
V. Itemi de completare
Completați spațiile libere cu cuvintele co respunzătoare: 10 p.
15. Interesele de participare s unt ………(1) ………/părți sociale cumpăra te d e
………. (2)………… pe termen mediu și ………(3) ………. în c apitalul…………(4)…………
întreprinderi, fără ………(5)………de decizie în a ctivitatea ………..(6) ……… . , dar cu drept
de a … ……..(7)……… ………(8)……… . .
16. Imobilizările se caracterize ază printr -o ………(9)………treptată și un
grad…… …(10)……… de lichiditate.
C. ITEMI SUBIECTIVI
VI. Itemi rezolvare de probleme 40 p.
Efectuați analiza contabilă și întocmiți formula cont abilă pentru următoarele opera țiuni
economico -financiare:
17. Se cumpără un brevet în valoare de 600 lei, T.V.A. 19%, achitat din contul de la bancă.
Se amortizează în 3 ani și se scoate d in evidență. 26 p.
18. Se realiz ează amenaj area unui teren nefinalizate la sf ârșitul exercițiului financiar. Se
finalizează amenajarea terenului în exercițiul financiar următor î n regie proprie în valoare
totală de 220.000 lei . 14 p.
Toate su biectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
Timp de lucru: 40 minu te.
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
67
BAREM DE CORECTARE ȘI NOTARE
Test de evaluare a cuno ștințelor
Rândul nr. 2
A. ITEMI OBIEC TIVI
I. Itemi cu alegere multiplă
Alegeți varianta corectă din var iantele de ră spunsuri date: 10 p.
1. – a); 2 – c); 3. – b); 4. – a); 5. – b).
Pentru răspuns incorec t se acordă 0 puncte.
II. Itemi cu alegere dual ă
Precizați care afirmații sunt adevărate (A) și ca re sunt false, scriind în fa ța afirmației litera
corespunză toare : 10 p.
6. – F; 7. – F; 8. – A; 9. – F; 10. – A.
Pentru răspuns incorect se aco rdă 0 puncte.
III. Itemi t ip pereche/asoci ere
Asoci ați elementele dintre cele două coloane: 10 p.
11. I –e; II – c; III – b; IV – a; V – d. 10 p.
Pentru fiecare răspuns core ct se acordă 2 punc te. (2 x 5 = 10)
B. ITEMI SEMIOBIECTIVI
IV. Itemi cu răspuns s curt
Răspundeți la următoarele în trebări: 10 p.
13. Căile de intrare a imobilizărilor sunt : achiziția de l a terți, aport la capital, primirea
prin donație/cu titlu gratuit, plus la inventar, din producție pro prie. 5 p.
14. Caracteristicile i mobil izărilor fin anciare s unt: nu au structură materială; reprezintă
sume bănești imobilizate pe termen lung înafara entității; generează venituri financiare sub
forma dividendelor, dobâ nzilor etc.; nu se a mortizează pentru că nu suferă deprecieri
ireversi bile; pot fi supu se unor d eprec ieri temporale reversibile, pentru car e se constituie
ajustări pentru pi erderea de valoare. 5 p.
Pentru răspuns incomplet se acordă 2 p uncte.
Pentru răspu ns incorect se ac ordă 0 puncte.
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
68
V. Itemi de completare
Completați spațiile libere cu cuvintele corespunzătoare: 10 p.
15. (1) – acțiuni ; (2) – întreprindere; (3) – lung; (4) – altor; (5) – drept; (6) – acestora; (7) –
obține; (8) – dividende;
16. (9) – valorif icare; (10) – redus.
Pentru fiecare răspuns corect se acordă 1 punct.
Pentru răspuns incorect se acordă 0 puncte.
C. ITE MI SUBIECTIVI
VI. Itemi rezolv are d e probleme 40 p.
Efectuați analiza contabilă și întocmiți formula contabilă pentru următoarele operațiuni
economico -financiare: 40 p.
17. 26 p.
a) Cumpărarea brevetului, T.V .A. 19%:
% = 404
205
4426 714
600
114
b) Achitarea furnizorului:
404 = 5121 714
c) Înregistrarea amortiz ării anuale:
Aa = 600 lei = 200 lei/an (înregistrarea se face și Al = 200/12 luni = 16,66 lei/lună
3 ani lunar prin împărți re la 12)
A1, A2, A3:
6811 = 2805
6811 = 2805 200 ( x 3)
33,33 (x 3 x 12)
d) Scoatere a din evidență a brevetului complet amortizat:
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
69
2805 = 205 600
d) Închide rea contului de cheltuieli prin contul de rezultate 121:
A1, A2, A3:
121 = 6811
121 = 68 11 200 (x 3)
33,33 (x 3 x 12)
18. 14 p.
a) Realizare a amenajării unui ter en ne finali zate la sfârșitul exerciți ului fi nanciar:
231 = 722 80.000
b) Finalizarea amenajării terenului în exercițiul financiar următor în re gie proprie:
2112 = % 220.000
231 80.000
722 140.000
c) Închiderea contului de venituri 722:
722 = 121 140.000
Pentru natura operație i economice, scrisă c orect se ac ordă: 1 p.
Pentru formula contab ilă simplă a problemei se acordă 3 p. (2 conturi + suma)
Pentru fo rmula contabilă compusă a problemei se acordă 6 p. (3 conturi + 3 sume)
Pentru c alculul TVA de la problema 17, se ac ordă 2 pu ncte.
Elaborarea pro iectul ui de lecție și realizarea lui c onstitu ie două momente cu semn ificații
diferite, primul evidențiind efort ul profesorului pentru concretizarea unor teze și legități
științifice la o situ ație concretă de instruire, iar al d oilea , capacitatea lui de tra nspune re în
practică a celor proiectat e. Asem enea legături, anticipa te teoretic, se înfăptuiesc, însă, pe
fondu l unor evenimente întâmplătoare și imprevizibile, cărora profesorul trebuie să l e vină în
întâmpinare cu metode și p rocedee a decvate. Tocmai în a ceasta stă m ăiestr ia sa pedagogică.
Proiectul de lecție conferă prof esorului un suport științific și imprimă pr ocesului de predare –
învățare un caracter normativ și tehnic. Realizarea lui într -o situație concretă este opera
profesorului, respectiv rezultatu l arte i sale didactice. Așa că, gândit mental sau elaborat în
scris, proiectul constituie o fundamentare științ ifică a măiestriei pedagogice.
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
70
CREATIVITATE ȘI INOVAȚIE ÎN DEMERSUL DIDACTIC
Stimularea creativităț ii cu ajutorul metodei brainstorming
Prof. Tanki El isabeta
Învățământul modern ridică două
întrebări esenția le, și anume: „ Ce se
învață?” , respectiv „Cu m se învață?”,
adică esența și forma procesului de
învățământ . Prima întrebare este clarificată
de curriculum, răspunzător de cunoștințele
pe care treb uie să le asimileze
un elev de -a lun gul anilor de
școală, ia r în sprijinul celei de –
a dou a întrebări vine
metodologia d idactică, care
explică modu l în care sunt
acumu late aceste cunoștințe
printr -o contin uă colaborare
elev-personal didactic și f elul cum în văță
cei ce primesc îndrumare și spr ijin în
formarea lor. Sc himbarea care s e impune
în ac est sistem moder n vizează două
aspecte: un mod n ou de înv ățare și un mod
nou de predare , care implică tehnici noi,
alunecându -se ușor de la tradiționalism
către moder nism.
Cu toții știm că scopul nostru
suprem este binele elev ilor și pregăti rea lor
pentru viață, iar atin gerea acestui țel nobil
va aduce negreșit satisfacția profesi onală fără de care meseri a de dascăl n u-și are
rostul.
Reconsiderare a rolului e levului ca
partener într-un contract didactic o bligă
profesorul să ia c ele mai potrivi te dec izii
pentru diagnosticar ea, organiz area,
derularea și ad aptarea s ituațiilor concrete
de învățare în vederea obținerii unor
rezultate cât mai bune.
Noile strategii pentru real izarea
unei instruiri active și crea tive devin o
condiție de bază pentru a da un nou sen s
școlii de azi, iar acest lucru implică dascăli
cu o bună pregătire profesion ală și
pedagogică dar și cu competențe de
manager în procesul didactic.
Dintr e aceste mo derne m etode
didactice fac parte cel e ce duc la creș terea
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
71
gradului de par ticipare-implic are a
elevilor, l a dezvolt area st ructurilor
cogni tiv motri ce și practico -aplic ative ale
acestora.
Definitoriu pe ntru folosirea
metodelor activ -participat ive este
caracterul lor stimulativ, din punct d e
vedere fizic și psihic , precum și
posibilitatea al ternării activită ților
individual e și de grup, în scopul a tingerii
„optimum -ului” motivațional și acțional la
nivelu l elevilor care se văd implicați și
trebu ie să își a sume no i roluri și
responsabilități în propria formare.
Creșterea p onderi i metodelor ac tiv-
participative nu înseamnă ren unțarea la
metod ele clasi ce de învățământ, la cele de
transmitere și asimilare a in formației.
Metodologia modernă operează s chimbări
care țin de pondere, dar mai ales de
valorizare, de sporirea p otențial ului
formativ al met odelor clasice pr in
accentuarea c aracterului lor euristic și
activ -participati v.
Învățământul modern promovează
meto dele de învățare active, învățarea
bazată pe însușir ea expe rienței
conceptualizate a ome nirii, dar și pe
investi gația p roprie a realității ș i formarea
de cun oștințe și exper iențe prin efort
propriu. A instrui nu mai în seamnă a -l
determina pe elev să -și înm agazineze în minte un volum de cunoștințe , ci de a-l
învăța să ia parte la procesul de p roducere
a noilor cunoșt ințe.
Astfel , sunt preferate metodele
moderne euristice de pr edare-învățare,
deoarece acestea pun accentul pe
următoarele capacități (I.Albulesc u, 2000,
p.99):
– capacitatea de a pune întrebări ș i
de a construi răspunsuri;
– cultivarea unor deprinderi,
priceperi și calități intele ctuale;
– dezvoltarea gândirii critice și
creativității ;
– aplicarea unor conc epte sau
algoritmi de calcul în proiecte sau lucrări ,
în contexte diferite;
– formarea d e opinii, mentalități
sau comportament e dezirabile.
Cheia unei astfe l de a bordări a
demersului didactic o reprezintă plasarea
elevului în postura de agent al descoperir ii
de soluții, al instrucției și educație i.
Schimbar ea de comportament sau de
mentalitat e nu poate fi atin să decât în mică
măsură dacă elev ul ascultă sau re produce
mecanic niște cunoștințe care oricum nu
sunt înțele se sau acceptate ca utile.
Desigur , nu în orice context, pentru orice
unitate de î nvățare , metodele tradiționale
expozitive pot f i eliminate. Dimpo trivă,
există obi ective operațion ale care nu pot f i
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
72
atinse prin încercările copiiilor de
descoperire. Există conținuturi prea vaste,
care nu pot fi de scoperite de elevi decât
prin activități de investig are proprie.
În vedere a stimulării creativității s –
au des prins numeroa se metode , în fu ncție
de gradul d e aplica bilitate în cadrul unui
grup țintă. Aceste metode n oi favorizează
contactul d irect al elevul ui cu materia,
„apropierea lui de
cunoști nțele de
asimilat care
stimulează
activismul și
constructivismul
intelectual al
acestuia” (Ioan
Cerghit, 2006,
p12).Una din tre
cele mai utilizate metode de stimulare a
creati vitatii este Braistorming -ul.
După cum ne ar ată și numele,
,,furtună de idei”, efervesc ență, stare
intensă de creativitate , as alt de idei,
braistormin g-ul a fost inițiat de Osbo rn.
Această metod ă se baz ează pe lansarea
unei provocări, a unei probleme, î n cadrul
unui grup, și obținerea de cât mai multe și
originale idei, din partea p articipa nților
oricât de fanteziste ar pute a pă rea. Se
aplică principiu l cantitate a produce
calita te. Prin această metodă s e obține implicarea tuturora în soluționarea
proble mei, chiar și a celor mai timizi.
Toate i deile sunt organizate și expuse , iar
cele mai bun e dintre acestea sunt selectate
și valorificate.
Un lucru de me nționat în utilizarea
acestei metode est e creare a unui climat
psiho -social corespunzător , în care
participanții sunt încurajaț i mereu, nici o
idee nu este
respinsă,
referirile
critice nu sunt
admis e, este
încurajată o
libert ate în
conduita
participanților,
astfel
dezvoltându -se a titudinea creativ ă,
încre derea în sine, exprimarea dar și
relațiile interper sonale prin valorizarea
tuturor ideilor.
Succ esul aceste i activități depinde
de punere a în practi că și de respectarea a
patru jaloane :
– suspendarea oricărui
rațion ament(critici, r âsete, judecăți);
– libertatea de gândire (eliminarea
inhibițiilor);
– canti tatea;
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
73
– fertilizarea încrucișată (schimb de
idei, discutarea și elaborarea lor, cizel area
unor p ăreri mai fanteziste).
Impo rtanța ac estor jal oane trebuie
accentuat ă prin afișarea lor în loc vizibi l și
admonestarea fermă și promptă a celor
care le încalcă.
Ședința de brainstorming se
desfășoară în șase etape:
– enunțare a problemei și discuț iile
pe mar ginea ei;
– reformularea pr oblemei: Cum
să…?
– alegerea unei reform ulări
esențiale și notarea ei: În câte mo duri
putem să…?
– încălzirea;
– braistorming -ul pro priu-zis;
– cea mai fantezistă idee.
Braisto rming -ul se folosește mai
mult în lec țiile de sinte ză, la seminarii și
activități de ce rc și mai puțin în lecți ile
obișnuite.
Se obs ervă o nevoie de
implement are a metodelor didactice
moderne care duc la creșt erea gradului de
participare – implicare a el evilor, la
dezvoltarea structurilor co gnitiv motrice și
practico -aplicati ve ale acestora .
Totodată , aceste meto de noi ,
interactive , vin în sprijinul de zvoltări i
creativității și autonomi ei în gândire a elevului , îl plasează în mijlocul acțiunii , îl
pun în fața unei si tuații, a unei alegeri, a
unei descoper iri.
Metodologia modernă favorizeaza
schimbări care țin de ponde re, dar mai ales
de valorizare, d e sporir ea potențialului
formativ al metodelor clasice prin
accentuarea caracterului lor euristic și
activ -participativ. Învățământul modern
promove ază meto dele de învățare act ive,
învățarea baza tă pe însușirea exp erien ței
conceptualizate a om enirii, dar ș i pe
investigația proprie a realității și formarea
de cunoș tințe și experiențe prin efort
propriu.
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
74
EDUCAȚIA EDUCABILULUI
Comport amentul indiscipli nat
Prof . Bîrlă Doina
Când cineva se între abă de ce ar fi
școala cadrul ideal în care să ne oc upăm de
copii, putem răspunde: „ Pentru că acolo
sunt copiii” . În tr-adevă r, școa la este
principalul loc în car e, în mod obișnu it,
tinerii p rimesc asi stență. A stfel, șc olile
sunt ades ea cei ma i importanți f urnizori de
servicii p entru co pii și adolescenți.
Personalul educațional joacă un rol de
pivot în cee a ce privește u rmărirea și
asigurare a săn ătății mentale a co piilor
(Dikel W. – 2015 , p.11-12). Rolu l școlii este acel a de educare și
integrare soci ală a el evilor. Dacă unii
dintre aceșt ia au un comportament atipic,
deranjând sistematic orele, et apele care
trebuie parcurs e de căt re cadr ul didactic
pentru gestionarea situației, sunt (apud .
Mitro fan N., 19 97, Gherg uț A., 2005):
a) depista rea specificului devian ței
de comportament în context ul dezvoltării
fizice, psihice și morale a elev ului –
invest igarea în c adrul unei echi pe
interdisciplinare, ante cedentele,
dezvolta rea psihică gene rală, s tructu ra
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
75
familie i, condiț iile de locuit , relațiil e cu
anturajul .
b) ela borarea unui program d e
interv enție personal izată PIP, în vederea
remedierii problemelor d e comportam ent
diagnostica te – consilierea sau aplic area de
terapii rec uperatorii sau s usținer ea
medicamentoas ă.
c) mo nitorizarea pr ogresului,
respectiv evaluarea re zultatelor parțiale și
finale ale intervenției terapeutice
Cadrele didactice, chiar și ce le fără
o p regătire minuți oasă în domeniu l
psihologi ei, pot utiliza în investigație
metodele: progra mul de int ervenție
personali zat P IP, fișe d e lucru, observ ația,
convorbirea, studiul de caz sau ancheta pe
bază de chestionar – care pot urmări atât
evoluți a și progre sul elevului câ t și
transmiterea de noi c unoștințe. (A
Gherg huț, 2005, V. Bl ându, 2 005, I
Kelemen, 2006).
Rolul familiei e ste deoseb it,
părinții având înda torirea ca , începând d e
la vâr ste fragede, să prevină și să înlăture
orice fel de abatere a copiilor lor. Neluarea
în seamă a abaterilor poate duce la
„consolida rea” acestora, ș i, ca a tare, la
degrada rea perso nalității copi ilor lor, mai
ales în perioada pu bertății și adolescenț ei,
uneo ri și mai târziu.
La pubertate și la ad olescență apar
unele trăsături „ specifice” aces tor vârste, dar nefavorabi le dezvoltării și m anifestării
personalită ții, c um sunt: e goismul,
încăpățânarea, îngâm farea, non –
conformismul, br avarea și etilismul,
libertina jul. Neluate în considerar e de către
părinți si netratate în mod corespu nzător
din pun ct d e ve dere educativ, ele pot
dege nera în: l ipsă de respect f ață de
părinți, față de alți fa ctori și față de
vârst nici, uneori mergând până la blamarea
lor; infra cțiuni de genu l furturilor,
violențelor, violurilor, consumului de
băuturi alco olice sau , mai grav, de droguri,
unii îm bolnăvind -se chiar de boli
incurabil e și / sau chiar pierzâ ndu-și viața.
Prevenir ea și înlă turarea unor aseme nea
comportamente negative, trebuie realizate
cu mijloace educaționale pozitive, inclusiv
folosirea sancțiu nilor care să conv ingă de
necesitate a un ei comportări demne ,
înțelepte. Mijl oacele primitive de gen ul
bătăi i, luări i drep tului la h rană, sau
insul tele, ca re jig nesc fizic și mor al, lasă
urme neplăcute în mintea copiilor. Lipsa
de preocupare edu cativă, aban donul
educativ , ca și cicăleal a educativ ă, trebuie
evitate de către părinți în edu cație. O
educație părinte ască ba zată pe convinger e
este mai grea și de l ungă durată, însă este
mai fia bilă mai eficientă, mai plină de
satisfacții pe termen lung, atât pentru
părinți cât ș i pentru copii. Părinț ii sunt
primii educator i care au o mare
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
76
respon sabilitate socio -umană si a căror
educa ție lasă amprente, uneori pentru toată
viața. Pentru a r euși ma i bine în educaț ia
copiilor, părinții trebuie să se pregătea scă
pentru a fi educatori, să știe care su nt
fundame ntele concepțiilor si strategiilor
educati ve. De asemenea , ei trebu ie sa
colabore ze cu școa la precum și cu
special iști din unitățile spec ializat e care au
preocupări în domeniul educației, luând în
conside rare ceea ce le este util pentru
educația copiilor l or.
Îndeplinirea c u succes a funcți ilor f amiliei
implică r espectar ea unor cerinț e, cum ar fi:
– preocuparea perma nentă a părinților de
a-și rid ica niv elul pregătirii cultura le și
profesionale, pentru a p utea fi un m odel și
a-și s prijini copiii în dezvolta rea
personalității lor.
– realizarea unui colectiv familial
închega t, unit, care să aibă fo rța socio –
educativă cor espunzătoare.
– cunoașt erea de către părinți și de către
ceilalți membri adulți ai familie i (bunici) a
obligațiilor socio-educative care le re vin în
educarea cop iilor, pentru a a cționa
corespunzător și eficien t în modelarea
personali tății acestora.
– contr ibuția părinților – în funcție de
posibilitățile lor de pregătire – la realizarea
obiectiv elor tuturor dimensiunilor
educației: intelectuală, profesională,
civică, morală, esteti că, fi zică, etc. – antrenarea c opiilor – după posibilit ățile
lor – la viață și munca variată a famili ei,
evitându -se situațiile în care li se oferă
totul de -a gata în s atisfacerea trebuințelor
lor.
– sprijinirea copiilo r la învățătură, du pă
posibilitățile părin ților, evitându -se
situaț iile în care părinții să le rezolve
temele.
– să nu se condiționeze, d e nimen i,
obținerea unor r ezultate la învățătură, de
acordare de re compense, ci recompensele
să s e de a ca o urmare firească a
rezultatelor bune sau foarte bune l a
învățătură.
– să li se acorde c opiilo r mijloace
materiale și financiar e în limita
necesitățil or fire ști, evitându -se exagerările
în această direcți e, chiar când părinții au
venituri mari . Exagerările pe această l inie
vor a vea urmăr i negative, cop iii folo sind
necorespunză tor surp lusuril e băneș ti.
– să se mani feste o autoritat e părintească
rațională , justă : nici dragoste exagerată,
nici exigență exag erată, brutală, nici
părinț i tirani cu co piii lor, nici părinți
indulgenți și toler anți.
– dragostea pă rintea scă să fie egală
pentru t oți copii i, indiferent d e vârstă, sex,
sau alte diferențieri individua le.
– copiii trebuie învățați să stabilească
relații numai cu perso anele cunosc ute, care
sunt bine intenționate și le v or binele . De
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
77
evita t orice cunoștinț ă întâ mplătoare, căci
fără voia copiilor, pot intra în medii
imorale, infracți onale, pot aduce prejud icii
lor și familiilor lor.
– orice situație nouă apărută în viața
copiilor tre buie sesizată imed iat și realizate
măsurile adecvate pentru a feri copi ii de
șocur i grave, care duc la disc onfort
(Bontaș I. – 2008 , p. 306).
Indisciplina școlară se produce în
momentu l în care, prin conduita sa, un elev
perturbă procesul de învățare al celorlalți
coleg i sau ac tivitatea de preda re a
profesorului.
De altfel, un ac t de in discip lină se
produce în moment ul în ca re un elev își
plasează propriile trebuințe deasupra
intereselo r celorlalți membri ai grupului,
împiedicându -i în a -și atinge scopuril e
propuse.
Elevii mai sunt indisciplinaț i
deoarece doresc s ă câștige atenți a
profe sorulu i, se plic tisesc, s imt că sunt
tratați injust, nu au încredere în sine și în
cei din jur , se sim t umiliți de propriile lor
eșecuri școlare , frustrați sau respinși de
ceilalți, încear că să do bândea scă un statu t
privilegia t, au t ulburări neurolo gice
ș.a.m.d.
Toate ac estea fac din indiscipl ina
școlar ă unul din cele mai com plexe
fenomene care impietează asupra bunei
desfășurări a procesului instructiv -educativ. De asemenea , formele de
manifestar e ale comportament ului
indisciplinat la elevi sunt ex trem de
varia te.
Esenț a man agem entului
compor tamentului disciplinat la elevi
rezidă în a -i determina să trea că – de la
respectarea convențională a normelor
școlare (fie pentru a e vita sancțiunea , ori a
primi aprobarea gr upului) – la
autodi sciplină, motiva tă conș tient și
permane nt.
Stadiul autodiscip linei este atins de
un elev în mo mentul în care își poa te fixa
singur o serie de obiective adecvate
posibilităților sale și cerințelor procesului
instructiv-educativ, fiind ap t totodată să le
ducă la îndeplinir e prin utilizarea adecv ată
a resurselor p ropri i și ale c elor din jur.
La o sca ră mai largă, fenomenu l
poate fi asemănat cu trecerea de la
moralitatea convențională la c ea autonomă
sau de la educ ație la autoeducație.
(Blândul V. – Note de c urs).
De ce este elevul indisciplinat ?
Un elev indisciplinat stârnește
teama profesorilor tine ri și oboseala celor
cu experi ență. Uneori fenomenul de
indisciplină este „ușor”, trecător , alteori
avem de -a face c u m oment e pe care
dascălul le gestionează c u greu, momente
care pot conduc e la dezec hilibre m ajore în
sala de clasă. Iată de ce se cuvine să
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
78
cunoaștem mai bine ar hitectur a
pedagogică a elevului indisciplinat, să
răspundem la între barea: de ce și cum
devine un elev cuminte un el ev
indisciplinat?
Trebuie să spunem că ne află m în
fața unei rețele de consecinț e ale
deterioră rii climatului educațio nal: de la
materii care elevil or li se par neatractive –
la părinți neimplicați, de la te ndințe
negativ e în societat e la gru puri de prietenii
nocive .
Dar, toate aceste perspect ive pot să
fie subsumat e unui si ngur p unct nod al, pe
care Rudolf Dreikurs îl pu ne în evidență
foarte bine: orice om își dorește o
apartenență pozitivă, își dorește stat us și
recunoaș tere.
Toți e levii vin la școală cu ace astă
nevoie și nu toți pot să și -o îndepli nească
așa cum t rebuie. U nii di ntre cur sanți au
performanțe școlare mai bune și ei p rimesc
din partea școlii respectivul status și
recunoașterea pe care și -o dor esc.
Dar ce s e întâmplă cu ceilalți? Ce
drum rămâne deschis pentru ei?
Căutarea atenție i
Atunc i când elevul nu primește
atenția pe ca re și -o do rește el poate să
încer ce să o obțină prin in discipli nă. Un
comportament nepotrivit, punerea unor
întrebări irel evante, cerere a unor favoru ri
speci ale… toate acestea sunt în măsură să întrerupă ora și să focalizez e atenția asupra
lui.
Un alt auto r (Fredric Jones)
observa că dasc ălul pierde aproximatv
50% din timp deoarece elevii sunt în afara
sarcinii sau disturbă în diferite mod uri pe
profes or sau p e alți colegi. Est e un procent
de-a dreptul îngrijoră tor, care ar putea face
pe mulți educator i să spună că e ste
exagerat. T otuși, d acă ne a nalizăm o zi
normală s -ar pute a să fim uimiți de
conc luziile la care am putea aju nge.
Revenind la Dreikurs, autorul ne
indică cum pute m să ne dăm seama că
elevul nostru caută a tenția : are un
comportame nt nepotrivit, se opreșt e când
îi facem observa ția apoi o să -l repete mai
târziu. Dar dacă nu se mai oprește atunci
când îi facem observ ație?
Asta în seamnă că ele vul a trecut în
cea de -a doua etapă: căutarea puterii.
Căutar ea put erii
În căutarea puterii , un elev o să -și
sfideze profesorul. Nevoia de p utere se
caracterizeaz ă prin a rgumenta re puternică,
contraziceri, apariția minciunii și a
ostilității î ndreptate spr e profes or. Simplul
fapt d e a-l face pe profe sor să intre înt r-o
bătălie cu ei îi fa ce pe ele vii ajunși în acest
stadiu să simtă că au câști gat, deoarece tot
ce contează este să simtă că l -au supărat pe
profesor.
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
79
Pentru Dreikurs refuzul de a nu
mai contin ua cu un comportament nega tiv
sau chiar creșt erea acestui com portame nt
negativ în po fida cadr ului didactic
dovedește că elevul se află în st adiul de
căutare a put erii.
Căutarea revanșei
Dacă elevul nu a reușit în stadiile
căutăr ii atenției sa u puterii , o să ajung ă și
în stadiul că utării revanșei. Acum, singurul
lucru care îi face plăcere este să simtă că
are p uterea d e a le provoca altor a
neplăcere. Prin această a cțiune e i sunt
pregătiți să fie pedepsiți de către adult ,
ceea ce o să le aliment eze nevoia de
revanșă . Consi deră o vict orie fa ptul că sunt
neplăcuți d e către cei din jur și cuvâ ntul de
ordine este vio lența.
Arătarea inadecvării
Este ultimul stadiu la Drei kurs:
elevii se simt fără putere și se văd pe ei
înșiși drept niște
ratați. Au o
stimă de si ne
scăzută, refu ză să
participe la
activități le clasei,
nu mai
interacționează
cu cei lalți.
De la ce
porneș te însă toată această escaladare? Elevul
indisciplinat n u este de la început așa.
Pentru Dreikurs , disciplina în clasă
presupune liberta te și posibil itatea alegerii
(însă cu î nțeleger ea consecin țelor care
derivă din c omportamentul res pectiv).
Uneori copiii văd disci plina cerută de către
adulți drep t un set de r eguli a rbitrar alese
de către educator , pe care nu le înțeleg și /
sau pe care n u vor să le a ccepte. De aceea,
atunci c ând sunt pedepsiți , nu văd
motivația din s patele pede psei – în
consecință , devin ostili și se răzvrătesc
împotriva ordinii impuse.
Atunci când u nii copii nu reușesc
să obțină atenția , ei aleg să încerce p rin
comportam ente nepotriv ite să a jungă la
rezultatu l dorit. Profesorul trebuie să
ignor e aces te reacții, dar s ă îi ofe re aten ția
atunci cân d copilul nu se aște aptă, în
mom ente în car e comp ortamen tele
nepotrivite nu se
produc. Astfel,
foarte repede ,
copilu l o să învețe
că poate să obțină
atenția c adrului
didactic d oar atunci
când nu
are compo rtamen te
nepotrivite. Î n
consec ință, un copil
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
80
indiscipl inat o să devină mai pu țin
indisciplinat . Aces t lucru nu înseamnă că
indisciplina o să dispară din sala de clasă,
ci doar că e a o să fie su ficient de redusă ,
astfel încât să fie admini strată cu ușurinț ă
de dascălul nostru (Pânișoară O. – articol
de pe net) .
Ce se ascunde în spat ele
indisciplinei școla re a e levilor?
Din ce în ce mai mulți profesori și
părinți semnalea ză că în șco li manifestări le
de in disciplină au deve nit un f apt la
ordinea zilei și că , adesea , pedepsirea
acestor com portamente nu mai dă
rezultate.
Care sunt cauze le ei reale ?
Fiecare șc oală s au liceu are câte un
regulament de ordine interioară , care
prescrie compo rtamentele dez irabile în
acea unitate de învățământ.
Ar fi ideal ca obiecti vele d e
învățare să dez volte a bilități le de viață și
de relaționare care să î i sprijin e pe elev i în respecta rea acestor reguli minime de
comportament.
Familia actua lă și -a modif icat
structur a oc upațională f ață de mod elul
tradițional în care mama era ca snică și se
ocup a de co pii. Acu m ambii părinț i
muncesc de dimineața până seara pentru a
asigura venit urile n ecesare existenței
cotidiene și nu prea mai a re cine să
stabilească regul i; cu atât ma i puțin cine să
se asigure de respectarea lor .
În aceste condi ții fa miliale,
educațio nale, e conomice și soc iale, copi ii
sunt văduviți de rep ere
solide, de mo dele d e
urmat în ceea ce privește
relațiile umane și
asumarea valorilor d e
bază precum respectul,
onoarea s au
recunoștința.
Părinții se
așteapt ă ca școala să
transmit ă aceste principi i copiil or.
Copiii tră iesc încă din primii ani de
viață într-un vid de r epere și de m odele
comportamentale. Cu părinții
interacționează doar sear a înainte de
culcare. Trăi esc într-un mediu în care se
simt neiubiți, n eapreciați și nev aloriz ați.
Se pot face remarca ți „tocind” sa u
exersând foarte mult și să devi nă olimpici
sau s portiv i de ex cepție. Câți dintre ei pot
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
81
susține aceste eforturi la capătu l cărora
cineva îi observă și le apreciază pozitiv
existența ? Prea puți ni.
Ce se întâmpl ă cu c eilalți? Cei care
trăiesc în sără cie, c ei care au părinții
plecați la mu ncă în străinătat e sau sunt
divorțați, cei ai căror părinți vin mereu
obosiți de la servic iu? Cine îi v ede pe ei?
Cine le dă repere de viață? Cine le of eră
exemp le de respect, de onest itate, de
raporta re echil ibrată la adev ăr sau la spi-
ritualitate? Copiii trăiesc un aband on
emoțional și valo ric. Iar efectele acestea se
traduc cel mai adesea pr in comportame nte
etichetat e de părinți sau de școală ca
încălc are de re guli sau indiscip lină:
agresivitate, voc e ridica tă, sfidare,
bufonerii, farse, lipsă de interes pentru
școală. Toate a cestea reprezintă, modalități
de a atrage atenția adulților. Astfel , un
copil sa u un adolesce nt „invizibil” pentru
părinții sau profeso rii lui și incapabil să învețe pentru a lua note ma ri, consideră –
inconști ent – că singura lui șa nsă de „a fi
văzut” est e să încalce regulile adulților.
Și da, atunci adulții îl observă și îl
sancțio nează. Părin ții folosesc pedepse
pentr u a sancț iona neres pectarea regulil or.
Profesorii foloses c reguli le sistemului
școlar pen tru a sanc ționa astfel de
comportamente. Copi lul înv ață, progresiv ,
că pentru a fi văzut din nou este nevoie să
mai facă o trăsn aie și își asumă s ă
primea scă noi pe depse pe ntru că ele îi
confirm ă că e xistă pentru adulții di n jurul
lui. Agresivitate a verba lă și fiz ică,
incapacitate a de a promova prin efortur i
personale examenele de capacitate sau de
bacalaureat, toat e aceste nerespe ctări ale
regulilor familiei sau ale școlii vorbesc
despre dorința copii lor și a adolescenților
de a d eveni „vizibili” c u orice preț.
(Roxana Stoica – articol de pe n et).
BIBLIOGR AFIE :
Blândul V. – https: //www.uora dea.ro/display15890
Bonta ș I. – Tratat de pe dago gie, Editura ALL, 2 008
Dikel W. – Sănătatea mentală a elevu lui – Editura Trei, 2015
Gherguț A. – Sinteze de Psihop edagogi e specială – Editura Polirom, 2013
Pânișoară O. 6 aprilie 20 17Ion-Ovidiu Pânișo ară400 de articole de educație .Pregătirea pentru
școală
Stoica R. – http://ziarullumina .ro/ce -se-ascund e-in-spatele -indisciplinei -scolare -a-
elevilor 111885.html
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
82
EDUCAȚIA ED UCABILULUI
Rolul școlii în dezvoltarea omenirii
Prof. Cimb rea Andrea Leona
,,Cei ca re educă copiii sunt de mni de ma i mult ă onoare d ecât cei care le dau
viață; de ac eea pe lângă viață, dăruiți copiilor și arta de a trăi bine, educându -i.” (Aristotel )
Lucr area de față e videnți ază rolul
școlii moder ne în contex tul în care școala
este ins tituția ce pregă tește și educă tinerii
pentru viaț a socială. Școala este c ea care
deschide drumul cun oașterii o mului, cea
care îi dezvoltă aptitudinile și îl educă în
vederea obținerii sup eriorit ății umane .
Pierre Bourdie u a elab orat o teorie
prin care a î ncercat să demonstr eze
mecanismul de reproducere s ocială prin intermediul învățămâ ntului. Bourdieu
analizează școala ca fiind o instituție care
transm ite și reproduce va lorile culturale
create în tr-un anum it con text și î n condiți i
istoric e specifi ce. Bourdieu util izează
termenul de « capit al simbolic» pent ru a
desemna prestigiul și surse le de prestigiu de
care dispune o persoană.
Autorul consideră că odată cu
însușirea unu i conținut specifi c educa ției,
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
83
subiectul asimilează și cont extul struc tural
care stă l a baza o rganizării acestuia,
modelându -și în acest fel și conști ința
individuală. Principiul de baz ă al acestei
analize este c ă structura relațiilor sociale
tinde să de termine principiile comuni cării și
modelea ză formele conștii nței individuale .
Prin teoria tran smiterii c ultur ale,
Basil Berns tein se pl asează în continuarea
teoriei rep roducerii culturale a lui Bourdieu.
Bernstein s usține ca transmiterea culturală
este c onstituită într -un c ontext social
specific și este de terminat de structura de
clasă. Ori ce schim bare
a poz iției sociale
înseamnă trecerea de la
un status social la altul .
Uneori , mobilitate a
socială este o mișcare
în cadrul unui sistem de
stratificare. Exi stă mai
multe tipur i de
mobilitate. Astfel, se face distincț ie între
mobilitat ea orizont ală si v erticală .
Mobil itatea orizonta lă există a tunci când
sistemul pozițiilor s ociale nu este decât
parțial ierarhizat, deci e xistă poziții de
același nivel între car e au loc mișcări de
persoa ne. Acest l ucru i lustrează și situ ația în
care stra turile cupr ind mai multe poz iții fiecare, și mișcarea are loc de la una la alta ,
fără ieșir ea din inte riorul s tratului, și în cazul
în car e are loc o mișcare teritorială sau o
schimbare a locului d e muncă , fără
modi ficare a statutu lui prof esional.
Mobilitat ea vertica lă este mișcarea d e la un
statut la al tul. Acest tip de mobilitate este
ascendent ă sau descendentă. Î n primul caz ,
este vorba de urcarea în ierarhia socială și a
doua i lustrează coborârea socială.
Un aspec t particular al
discriminări lor soci ale este l egat de educaț ie.
O analiză pro fundă a relației dintre siste mul
de învățământ și mo bilitatea socială o
realize ază R aymond Boudon în lucrare a
despre in egalitatea șanselor , und e explică
manifesta rea ace steia, pri n influenț a
nivelu lui de ins trucție asupra s tatusului
social și obținerea unu i status social di ferit
față de acela al părinților , în funcț ie de
nivelele șco lare parcurse.
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
84
Boudon porneș te de la ur mătoarele
axiome fu ndamentale:
1. exi stă o puternică inegali tate de șanse în
fața învăță mântului , în fu ncție de origine a
socia lă.
2. șans ele de a obține un status social ridicat
sunt mult m ai mari pentru cei care au un
nivel ridicat de instrucți e.
3. exis tă o discordanță înt re cele două
struc turi p use în re lație, și anume cea
educaț ională și cea soci ală.
Rolu l școlii este eviden țiat de cee a ce
face ea uneori fă ră să știe . În primu l rând ,
transmite cunoștin țele genera le sau spec ifice
și transmite statusul. Dar școala selectea ză
oamenii pentru piața muncii , creează
diplome, tra nsmite cultura do minantă a
societ ății, promovea ză integ rarea socia lă și
politică, mențin e controlu l social.
Astfel că școala îndeplinește câteva
funcții precum :
1. Funcția integ rativă
2. Func ția de egalizare a șanselor
3. Funcția de dezv oltare a persoane i
Funcții le manif este ale șc olii sun t de
trans miter e a cuno așteri i și de aloc are a
statusurilor sociale, iar funcțiile latente al e
școlii sunt cele de de tr ansmitere a culturii
dominan te, de promo vare a integrării sociale
și politice , de m enținere a contr olului social , de agent al sc himbării sociale ș i de
dominați e simb olică.
Școala este în strânsă colaborare și
cu tipologia comunic ării și aceste aspecte
mai sus mențion ate sunt determin ate de
gradu l de școlarizare a unui individ. Astf el,
putem conf igura do uă ipoteze :
1. dacă p ersoan a are acces l a un nive l
de școlari zare rid icat, se va folosi de
un cod elaborat în ex primare și va
deține un status social înalt.
2. dacă persoana nu are acces la u n
nivel de școlarizare ridicat , va utiliza
un cod restrâns și v a deține un status
social mai scăzut.
K. Davi s si W. E . Moor e consid erau
că orice societate treb uie să realizeze,
într-un fel sau alt ul, distribuirea indivizil or
în diversele poziții socia le și să îi determine
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
85
sâ îndep linească sarcinile aferen te acestor
poziț ii.
În principiu, un individ poate să își
schimbe po ziția pe scara socială , în orice
moment al vieții sale. S e admite că, până în
momentul intrării în viața activă, poziția
socială a unui individ este cea a familiei din
care provine, iar du pă ieșir ea din v iața activă
au loc mutații ne semnific ative. Tr aiecto ria
individual ă este marc ată de originea socială ,
adică s tatusul s ocial și sta tusul atins la finele
carierei profesionale. Între aces te momente
biografice car e mar cheaz ă schimbări cu m ar
fi: părăs irea gospodăriei fami liale și
întemei erea pro priei gos podări i, căsăt oria,
apariția de scendențil or.
Instrumentul folos it în analiza
mobilit ății sociale este tabelul de mobilitate
care cuprinde f recvențele indivizilor plasați
simultan într -o categori e de por nire (origine)
și una de d estinație. Analizel e pun în
eviden ță faptu l că unii indiviz i formează
categoria celor imobi li, adică cei care nu își
modifică statusul faț ă de cel de origine. De
aseme nea, sunt evidențiați indivizi i mobili în
ascensi une, d eoarece ei și -au schimbat
poziți a urcând în i erarhie, iar cei de sub
diagona lă, sunt cei care au coborât , printr -un
fel sau a ltul, în procesul de mobilitate
descendentă. Mobilitatea din timpul vieții
generează in egalități sociale. În societatea
moder nă, aceasta in egalita te a fost atenuată
în sensul c ă un cop il născut într-o famili e
săracă are din partea statului suport să
partic ipe la studii , să se desprindă din
mediul rural și să își dep ășească condiți a
socială. În societățile antemoderne ,
mobilitate a inte rgeneraț ională era extrem de
mică.
Unele teor ii porne sc de la
presup unerea c ă indi vizii, aparținând un or
grupuri sociale defa vorizate , prezi ntă un ele
caracteris tici. D e exe mplu, aptitudini
specifice fa ță de locul de muncă ,
instabilitate, care îi fac să fie supuși într-o
mare măsură riscuri lor și ince rtitudin ilor. În
alte teorii , cum ar fi cea a l ui R. Perlman , se
încearcă o rei nterpretare a cerc ului vicios al
mobi lității so ciale punâ nd în evidență un
mecanism de tipul: veniturile j oase ale une i
famil ii se constitu ie într-un cadru mai puțin
favorabil pentru e ducați a copiilo r, de ai ci
rezultând că persoanele provenind dintr -un
astfel de mediu sunt, de regulă , suscept ibile
de a avea u n nivel inferior de ca lificare ș i,
prin aceasta, mai expuse șomajului s au
câștiguri lor mici, amplificându -se astfel,
cercu l vicios .
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
86
Schimba rea so cială co nstă î n trecerea
unui sistem sau a unei compon ente a
acestuia de la o stare la o altă stare, dif erită
calitativ și / sa u can titativ. De exemplu, la
absolv irea școlii, un el ev poa te deve ni
studen t, șomer sau lucră tor într-un anumit
domeniu d e acti vitate. Aceas tă trecere
presupune o serie de activități de învățare a
noului rol și adaptări la cerințe le noii po ziții
ocupate. În g eneral, int egrarea, ca proces
social, presupune e xisten ța a do uă eleme nte și anume: medi ul integrat or (un g rup) și
integra tul (persoana) .
Școala e ste o invest iție sigură,
reprezi ntă un capit al inform ațional acumulat
în timp. Școala face o sele cție umană pentru
piața muncii; distribui e simboluri de stat us,
oferind câteva per mise de trecere pe ntru
viața de socie tate, pen tru că utarea u nui lo c
de muncă și pentru as igurarea unui loc în
societate
.
BIBLIOG RAFIE :
1. Dicționar de soci ologie , coord. Cătălin Za mfir, Ed. Bab el, București, 1998
2. Mcquail Denis , Comunica rea, Editura In stitutul European, 1999
3. Stănciulescu Elisabet a , Teorii soci ologic e ale educ ației, Editura Polirom, Iași, 1 996
4. Szczepa nski Jan, Noțiuni e lementare de socio logie , Editura științifică, B ucurești, 1972
Tratat de sociol ogie , coord. Raym ond Bo udon, Ed itura Hu manitas, București , 1995
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
87
EDUCAȚIA EDUCABILU LUI
Instruirea activă și interactivă în pedagogia grupului
Prof. Chișvasi Manuela
Metodel e de învățământ ( „odos” =
cale, drum; „metha” = către, spre) repr ezintă
căile folosite în școală de către profesor în a –
i sprijini pe elevi să descopere viața, n atura,
lumea, luc rurile, știi nța. Ele su nt totodat ă
mijloace pr in care se formează și se dezvol tă
priceperile, deprinderile și capacit ațile
elevilor d e a
acțion a asupra
naturii, de a
folosi road ele
cunoașterii ,
transform ând
exteriorul în
facilități
interio are,
formându -și
caracterul ș i
dezvoltân du-
și peso nalita tea. „Calitatea pedagogică a
metodei di dactice presupune transformarea
acesteia dint r-o cale d e cunoaște re propusă
de profesor într -o cale de învățare realizată
efectiv de preșcolar, elev, student, în cadrul instruiri i formale și nonformale , cu
desch ideri spre ed ucația permanentă.”
(Sorin Crist ea, 1998, p. 303) Dezideratele de
modernizare și de per fecționare a
metodologiei didactice se înscr iu pe
direcțiile sporirii caracterului activ al
metodelor de î nvățământ, în apl icarea unor
metode cu u n
pronunța t
caracter
formativ, în
valorificare a
noilor
tehnologii
instrucținale
(e-learning), în
contaminarea
și
suprapu nerea
problematizării asupra fiecă rei metode și
tehnici de î nvățare, reușind astfel să se aducă
o însemnată contr ibuție la de zvoltarea
întregului potenț ial al elevului
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
88
Cerința prim ordială a educației
progresivis te,
cum spune Jean
Piage t, este d e a
asigur a o
metodologie
diversificată ,
bazată pe
îmbinarea
activităț ilor de
învățare și de
muncă indepen dentă, cu activită țile de
cooperare, de învățare în grup și de muncă
interdependentă. Deși învă tarea este
eminamente o activitate proprie, ți nând de
efortul ind ividual depus în înțelegerea și
conștientizarea semnificații lor științei, nu
este mai puțin adev ărat că relațiile
interperson ale, de gru p, sunt un facto r
indis pensabil apariției și c onstruiri i învățării
personale și colective. „Învățarea în grup
exersează capacitatea de decizie și de
inițiativă, dă o notă mai perso nală muncii,
dar și o complementarit ate mai mare
aptitudinilor și talentelor , ceea ce a sigur ă o
participare mai vie, mai a ctivă, su sținută de
foarte multe elemente de emu lație, de
stimul are reciprocă, de cooperare
fructuoasă.” (Ioan Cerghit,1997, p. 54) Specific metodelor interactive de
grup este faptul că
ele promovea ză
interacț iunea
dintr e min țile
participan ților,
dintre
personali tățile lor,
ducând la o
învățare mai activă
și cu rezul tate
evide nte. Acest tip de interactivitate
determină „identificarea s ubiectului cu
situația de învățare î n care acesta este
antrenat” (Idem), cee a ce duce la
transforma rea elevului în stăpânu l proprie i
transformări și formări. „ Metodele
interactiv e urmăre sc o ptimiz area
comunicări i, observând tendin țele inhibitorii
care pot apărea în interiorul grupului .”
(Ion-Ovidiu Pânișoară, 2003, p. 1 40)
Interac tivitatea pr esupune atâ t cooperarea –
definită drept „forma motivațională a
afirmării de sine, incluzând activ itatea de
avansare proprie, în care individu l
rivalizează cu ceilalți pentru dobândirea unei
situații s ociale sau a superiori tății” – cât și
compe tiția care e ste o „activitate orientată
social , în cadr ul căreia individul colaborează
cu ceilalți pentru atin gerea unui țel comun .”
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
89
(Ausubel, 1981) Ele n u sunt antitetice;
ambele implică un anumit grad de
interac țiune, în opoziție cu comportame ntul
indivi dual. În con dițiile înd eplinirii unor
sarcini simple, a ctivitatea de grup este
stimulativă, generând un compor tame nt
contagios și o strădanie competitivă; în
rezolvarea sarcinilor complexe, rezolvarea
de probleme, obținerea soluției co recte e
facilitată de emiterea de ipoteze mu ltiple și
variate. Inte racțiunea stimulează efortul și
productivitatea individului și e ste import antă
pentru autodescoperirea propr iilor capacități
și limite , pentru autoevaluare. Există o
dinamică intergrupală c u influenț e
favorabil e în planul personalită ții, iar
subiecții care lucrează în echipă sunt
capabili să aplice și s ă sintetizeze
cunoștințele în moduri variate și complexe,
învățând în același timp mai temeinic decât
în cazul lucrului individual. În acest fel, se
dezvoltă capa citățile ele vilor de a lucra
împreună ce se co nstituie într-o componentă
importantă pentru via ță și pentru act ivitatea
lor profesională viitoare.
Instrui rea activă și interactivă în
pedagogia grupului reunește ma i m ulte principii ce s e regăsesc implicit î n cadrul
unei activităț i didactice bazate pe l ucrul în
echipă. Cunoaștem importanța muncii în
echipă atât la n ivel școla r cât și la nivel de
instituție sa u companie, fapt ce conduc e la
interactivitatea dintre memb rii grupului, la
îmbun ătățirea a scultării active, a fee dbac k-
lui o ferit și primit, a part icipării active,
motivatori importanți ai procesului didactic.
În ceea ce privește interactivitatea
din c adrul grupului, trebuie să existe o
concordanță între mări mea grupului și
natura sarcinii; astfel, grupul de trei
persoane do vedește o eficiență dac ă trebuie
să rezolve o soluție logică, grupul de șase
persoane e ste optim pentru problemele care
recom andă i dentificarea mai multor so luții,
iar grupul de douăsprezece pe rsoane (de
exemplu, brainstor ming-ul) este indicat ,
dacă se dor ește creșterea interacțiun ii, un
schimb fructuos de idei între participanți și
obținere a unor sol uții cu un grad ridicat de
creativ itate. La fel de important ă este și
componența grupului, influ ențând modul de
dezvoltare al activități i instructiv -educative.
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
90
Interactivitatea este un dezi derat ,
consider ăm noi, atât pentru profesori cât și
pentru elevi , având multiple beneficii,
printr e care cunoașterea mai bun ă a elevului,
îmbunătățirea capacită ții de
observare a c ontribuți ei fiecărui
elev și evalu area obie ctivă a
acestuia, cunoașterea de sine a
elevului, dezvoltarea încrederii
în sine, îmbun ătățirea
capacității de autoevaluare și
autoapreciere, pregătirea lor
pentru interacțiunea cu colegii
sau personalul de la uni tatea
economică în c are își
desfăș oară inst ruirea practică
din domeniu și c u coleg ii sau superio rii de la
viitorul loc de muncă etc. Date fi ind
condițiile actuale din societa tea românească ,
în ceea ce privește necesitatea stringentă a
interactivității din diverse d omenii și
statisticile în grijorăto are, în ceea ce privește
inactiv itatea crescută (după cum afirmă
cercetători) , încă de la vârste fragede, din
cauza utilizării, în mod excesiv a tehnologiei
moderne , în detrimentul interacțiuni i sau
interactivităț ii cu per soanele din mediul în
care fiecare persoană (preșcolar, școlar,
student, profesionist) își desfășoară
activitatea la dife rite vârst e, putem observa și conștientiza i mportanța formării și
dezv oltării la elevi a deprinderilor,
aptitudinilor și compe tențelor necesare at ât
pe piața mu ncii cât și pentru creșterea
calității vi eții, aspect deosebit de important
în a fi practicat câ t ma i timp uriu pentru o
societate sănătoasă și prosperă.
Un dezavanta j al act ivității pe
grupuri este apa riția fenomenului de lene
socială, aceas tă tendință de a nu se implica
total în activitate; poate să apară la unii
dintre membrii grupului de lucru de oarece
sarcina, nefiind conturată individual izat, ci
doar entității de grup, ei se simt degrevați de
efort ul respectiv, transf erând
responsabilita tea implicării celorlal ți colegi,
membri ai grupului. A cest fenomen poartă
numele cercetăt orului Ringelmann, cel care
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
91
l-a evidențiat în urma unui experime nt în
care a dat ca sarcin ă unor persoan e să tragă
în comun de o funie sau să trag ă separat ,
măsurând de fiecare dat ă forța d ezvoltată. El
a observat că toți indivizii au tras mai tare de
funie atunci când au fos t singuri și că forța
dezvoltată a scăzut pe măsură ce persoanele
implicate au fost mai numeroase . Mai târ ziu,
după acest expe riment, și Latane și
colaboratorii săi au a dus noi evidențe ale
fenomenului : ei au pus subiecții să strige cât
pot de tare în pat ru situați i:
singuri, împreună cu o altă per soană, în
grupuri de patru sau de șase, ajungând la
concluzia următoare: în compar ație cu
situația în care s arcina e ra efectu ată
individual , în cazul prezenț ei unei alte
persoane, strigătele erau mai reduse cu 29
%, în caz ul a patru subiecți cu 49 %, iar î n
cazul grupurilor de șase persoane, cu 60 %.
Lucrul în echip ă presupune o
instru ire activ ă, ce în ul timii ani a că pătat
noi semnificații prin prisma metode lor ce
pun interacțiunea elevilor în slujba creșterii
eficienței procesului de învățământ. Lucrând
în echipă, dezvoltând prin cooperare ideile
necesare rezolvări i unei teme date, el evii
sunt mai motiva ți, se implică mai prof und în
materia studiată și au șa nsa dezvoltării unor
soluții creative la problemele pe care le au de rezolvat. Sprijinind elevii să formeze
echipe, cadrul di dactic a realizat jumătate
din drumu l propus, iar elemen tele care ne
pot aju ta să construi m și să m enținem o
echipă eficientă ne su nt oferite de către West
(2005): echipele trebuie să ai bă de exec utat
sarcini interesante, deoarece elevii vor lucra
mai inte ns, se vor implica mai în p rofunzime
dacă vor percepe ce rințele p rofesorului ca
fiind și i ncitante și plăcute. Un element în
plus p entru a ne asigur a că acest indicator
este atins îl rep rezintă mo dul în care cadrul
didactic stabil ește obiectivele și sarcin ile
pentru echipele de elev i; fiecar e elev trebuie
să si mtă că ar e un rol im portant în cad rul
echip ei. Dacă elevii cred că interven ția lor
nu are un impact deosebit asupra
direcționării activități i echipei, șansa ca
fenomenul de l ene socială să apară este mai
mare. Cadrele didactice greșesc deseori
oferind echi pelor ind icații insuficiente
pentr u rezolva rea sarcinii, ceea ce face ca
doar elevii buni, componenți ai acestora , să
poată contri bui la suc cesul întregii echipe.
Unii dintre elevii care nu str ălucesc la
învățătură se simt dați la o par te; de aceea ,
este u tilă o cl arificare a rolului fiecă rui elev
în activitatea echipei.
Învățămâ ntul modern preconizează o
metodologie axată pe acțiune operatori e,
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
92
deci pe promovarea metodelor in teractive
care să solicite mecanismele gândirii, ale
inteligen ței, ale imaginației și creat ivității.
Activ este elev ul care „depune efort de
reflecție person ală, interioară și abstractă,
care întreprinde o acțiun e mi ntală de
căutare, de cercetare și redesc operire a
adevărurilor, de elaborarea a noilor
cunoștințe”. „Activismul exterior” vine deci
să s erveas că drept supor t materia l
„activismului interior”, psihi c, mental, să
devină un purtător al acestuia . (Ioan Cer ghit,
1997 , p.73)
Structurile autoritare di ntr-un grup
sau piedicile împotriva com unicării pot
foarte bin e limita partic ipare a activă a
anumitor membri la o ac țiune coo rdonată.
Vorbind despre necesita tea inovării în
domeniul metodologiei didactice și a
căutării de noi variante pentru a spori
eficie nța activității instructiv -educative din
școală, prin directa implicare a elevului și
mobil izarea efor tului său cogn itiv,
profesorul Ioan Cerghit (1997, p. 4 4) afirm ă:
„Pedagogia modernă nu caută să impună
niciun fel de re țetar rigid, dimpotrivă,
consideră că fixitatea metodelor,
conservatorismul educatorilor, rutina
excesivă, indiferen ța etc. a duc mari
prejudicii efort ului actu al de ridicare a învățământului pe noi trepte; ea nu se opune
în nici un fel inițiativei și origin alității
individuale sau colective de regândire și
reconside rare în spirit creator a oricăror
aspecte care privesc p erfecțion area și
modernizarea meto dologiei învățământului
de toate gradele. În fond , creația, în materie
de metodologie, înseamnă o ne conten ită
căutare, reînnoire și îmbunătă țire a
condițiilor de munc ă în instituțiile școlare.”
Valențe le formativ -educativ e ce
recomandă acest e metode inter active ca
practici de succes atât pentru învățare cât și
pentru evaluare, sunt următoa rele:
stimulează imp licarea activă în sarcină a
elevil or, aceștia fiind mai conș tienți de
responsabilitatea ce și -o asumă; exersează
capacitățile de analiză și de luare a deciziil or
oportune la momentul potrivit , stimulân d
inițiativa tuturor elevilor i mplicați în
sarcină; asigură o mai bună punere în
practică a cunoștințelor, exersare a
priceperilor și capacităților în variate
contexte și s ituații; asigură o m ai bună
clarif icare con ceptuală și o integrare ușoară
a cunoștințelor asimilate în sistemul
noțional , devenind asfel ope raționale; unele
dintre ele, cum a r fi portofoliul, oferă o
perspectivă de ansamblu asupra activ ității
elevului pe o perioadă mai lungă de timp,
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
93
depăș ind neaju nsurile altor metode
tradițional e de evaluare cu caracter de
sondaj și materie și între elevi; asigură un
demers interactiv al actu lui de predare –
învățare –evaluare, adaptat nevoilor de
indivi dualizare a sarcinilor de lucru pentru
fiecare elev, val orificând și stimulând
potențialul creati v și originalitatea acestuia; descurajează practicile d e specular e sau de
învățare doar pentru notă . Noile metode și
tehnici interactive de grup sunt menite să
contribuie la diversi ficarea m etodologiei
didactice exi stente, î nscriindu -se în
domeniul căutări lor și preocupărilor creative
de sporire a eficienței m uncii educ atorului
cu discipolii săi.
BIBLIOGRAFIE
1. Marzano, J. Rob ert (2015), Arta și știința predării – un cadru cuprinzăt or pentru o
instruir e eficientă , Editura Tr ei, București
2. Pânișoară, Ion Ovi diu (2015), Profesorul de succes,59 de principii de ped agog ie pra ctică,
ediția a II -a, Editura Poli rom, Iași
3. Ausubel, D., Ro binson, R., (1981) Învățarea în școa lă. O intro ducere în psiholog ia
pedagogi că, Editura Did actică ș i Pedagogică, București
4. Cerghit, I., Metode de învățământ, ediția a III -a1997, Editura Dida ctică și Pedagogică,
RA., București
5. Cristea, Sorin (2010), Fundame ntele pedagogiei, Editura Polirom, București
6. http://stud iamsu.eu/ wp-content/ uploads/08 -P-38-43.pdf
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
94
EDUCAȚIA EDUCABILULUI
Optimizarea comunicării în procesul educaționa l
Prof. Climpe Manuela
Aș înce pe conțin utul acestui
material, care poate deveni, cu ușurință, un
suport de dezba teri pentru activitatea
noastră , prin a for mula câte va idei de
referință în cee a ce privește lectura, în
general.
Com unicarea a fost definită ca o
formă particulară a relației
de sch imb între două sau
mai multe perso ane, două
sau mai multe gr upuri.
Profes orul este un actor; el
joacă un rol. Modul de
transm itere a i nformțiilor,
mesaj ul în sine, prezența sa,
entuziasmul, i mplicarea,
convingerea sa, pasiu nea,
siguranța, ținuta, pos tura,
sunt elemente care asigură
reușita procesului didactic.
Toate aceste elem ente alcătuiesc
comunicarea didactică. Anal izată din
perspect ivă psihopedagogic ă, com unicarea didactică , prin dialog e uristic , apare ca un
model inter activ, profesorul, elevul f iind, în
același timp, emițător si recep tor, creându -se
între ei o relație de s chimb de idei, de
corectări și completări.
O relație comunicați onală e ficientă
presupune un vast repertoriu
comportame ntal, abilitatea de a alege
comp ortamentul cel mai potrivit , abil itatea
de a se exprima cât mai efi cient
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
95
comportamental, comp lexitatea cog nitivă,
responsabilitatea asuma tă față de r elație,
capacitatea de auto monitoriz are afectivă:
analiza comportamentului educațional, cât
mai obiectiv. Î n contextul relației
educaț ionale devine foarte important ca
profes orul să cunoască punctul d e vedere al
educabilului și ceea ce simte el , în raport cu
mesaju l receptat. De ace ea, este necesară o
ascultare empatică și obiect ivă. Există o
serie de factori c are țin de personalitatea
profeso rului și care influențează
comunic area:
Efortul
persu asiv este un
indicat or
comportamental
care-l privește în
mod dire ct pe
profe sor pentru că el
realizează influența
informativ –
format ivă; Capacitățile
empatice – empatia este definită dre pt sta rea
psihică de rezonanță, de comu nicare efectivă
cu semenul . Ea ne ajută să ide ntificăm sau
să înțelege m psiholog ic alte per soane.
Pentru profesorul af lat într -o relație
empatică cu educabil ul său, aceasta
înseamnă o cobor âre la nivelul de gândire ș i simțire al interlocutorului cu scopul de a-l
înțelege și de a -l ajuta. În con text șc olar,
abilitățile empati ce ale pro fesorului s e
manifestă în două direcți i esențiale pentru
succesul activității de instruire și educare:
– prin modul de tratare a conț in uturilor
școlare, de adecvare a logic ii didactice la
potențialu l intelectiv al interlocutorilor;
– prin maniera de a bordare p siho-afecti vă a
interlocuto rilor de o anumită vârstă școlară .
Abilitatea de a motiva interlocutor ul
și de a genera situații școlar e motivante
facilitează relația de comunicare între unul și
altul. E ste v orba de a ști cum să faci o
invitație la ac țiune, cu m să stârne ști în
interlocu tor dorința de a se implica. Maniera
în care se desfășoară, în mod obiș nuit
activitatea școlară, t inde s ă mențină
educabilul pentru prea m ultă vreme în stare
pasivă , ceea c e con duce la instalarea cu
multă u șurință a unei stări de dispersare a
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
96
atenției. În aceste condiții, ascultarea activă
depinde nu atât de maturitatea și in teresul
auditoriului, cât, mai al es, de arta oratorului.
Iată câtev a elemente care se recoman dă a fi
luate în considerare în organizare a unui
discurs didactic :
❖ – preciza rea anticipată a scopului
activității;
❖ – provocarea cur iozității;
❖ – crearea unor confli cte cognitive
pentru a stim ula in teresul elevilor;
❖ – adoptarea unui limbaj precis,
riguros.
Pentru ca un a stfel de discurs să
poată fi organizat și p entru ca toate
consi derentele prezen tate să fie îndeplinite,
școlii i se re comandă să recurgă la strategii
comunicative mai flexibile, difer ențiate și
să-și asume, în mod res ponsabil, o serie de
acțiu ni:
– să producă un interlocutor activ;
– să se asigure în mod continuu asup ra
utilizării de către parteneri a aceluiași cod
în pro cesul comunicării;
– să lase int erlocutorului libertatea em iterii
răspunsurilor în ritm propriu;
– să lanseze mesaje prin dif erite ca nale;
– să atenueze efectul sursel or de zgomot
intern și extern, ori de câte ori est e posibil. Grija pentru calitatea inter acțiunii
face obiectul permanent al educației școlare,
chiar și a tunci când acest obiectiv nu este
precizat în mod explicit î n docume ntele cu
care se operează în siste mul de învățăm ânt.
Din păcate, acc entul se pune pe formele
verbale ale exprimării și mai puțin pe acele
forme de manifest are definitorii pentru
dobâ ndirea unui stil comunicativ și a unui
sistem intelectual propriu. A provo ca o stare
de ascultare activă unu i auditoriu de tip
școlar, pe o du rată prelungită de timp, este o
sarcină destul de dific ilă. Iată de ce, în
conturarea d iscursului său, profesorul
trebui e:
➢ să fie specific și clar;
➢ să-și sprijine comentariile pe d ovezi
faptice ;
➢ să diminueze mesajele negat ive și,
eventu al, să le amestece p rintre cele
pozitive;
➢ să utilizeze un ritm adecvat și
modalități adecvate de transmiter e;
➢ să folosească fraze cu o lungi me
medie (15 -20 de cuvinte), a
paragrafelor centrate pe o si ngură
idee;
➢ să aleagă cuvinte încărcate de
afectivitate.
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
97
Schimb area concepți ei comunicative
promovatã în școală pune, în mo d acut,
problema educării cu și mai mult ă sârguință
a capacității c omunic ative deopotrivă la
profesor și la elevi, concomitent cu
îmbunătățir ea co municării de ansamblu din
cadrul instituței școlare. Comunicare a are
semnificaț ia unei valori umane și sociale,
motiv pentru care educarea comunicării
constituie un scop în sine , un o biectiv major
al învățământului. C erințele de comunicare
ale școlii sunt într-o continuã creștere, mot iv
pentru care ea își multiplică f ormele de
comuni care și își sporește exigențele față de
actul comunicării. O astfel de evoluție
obligă cadrul dida ctic s ă devină un bun
profesionist al co municării didactice, atât în
planu l stăpânirii tehnicii comunicării, cât și
în cel al rezonării recept orului, în cel a l
influențării formării personalității acestuia
sub multiple aspecte, c ompetența
comunicativă căpă tând, în felul acesta, o
valoare integra tivă a aptitudinii sale
pedagogice .
Comunicarea este un proces
relațional, în cadrul căruia doi s au mai mulți
interlocutori fac schimb de informații, se
înțeleg și se influențeazã într e ei. Codurile
folosite în comuni care sunt: cuvântul, gestul,
imagi nea, sunetul, mișcarea, st ările a fectiv e. Conform Dicționarului de pedagogie ,
comu nicarea d idacticã es te parte
fundame ntalã a procesului de învățământ în
care elevii, sub îndrumarea cadrulu i
didactic, dobândesc noi c unoști nțe, reguli,
formule, legi. În ped agogia tradiționalã,
comun icarea didact icã era considerată numai
acțiune de pr edare, elevul având un r ol de
simplu rec eptor. Reconsiderând rolul
elevului în cadrul procesului de învățământ,
pedagogia modernă acordă o atenț ie
deosebită metodelor activ -participative,
conlucrării dint re ele v si ca drul didactic,
toate aceste a re alizând din comunicar ea
didactic ã un proces comp lex si viu.
Comunicarea didactică repre zintă o formă
particulară de com unicare, specifică
procesul ui did actic. La nivelul comunicării
didactice interfereazã mai mul te tip uri de
comunicare:
❖ comunicare or ală (dominan tă) și
comuni care scrisă ;
❖ comunicare ver bală, paraverbală și
nonverbală;
❖ comuni care referențială (prin care se
transmit cunoștințe teoreti ce) și comunicare
atitudinală (se transm it sisteme de valori,
criterii d e aprec iere a valorilor).
Învățământu l este, prin excelență, un
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
98
domeniu puter nic comunicant la toate
nivelurile. Ace astă apreciere este cu atât mai
evidentă dacã vom privi luc rurile prin
prisma pedagogiei moderne a comunicării,
pentru care:
• relați a instr uctivă (educativă) este
eminame nte o re lație de comu nicare, ce
dă nașter e unui tip specific de limbaj –
limbajul didac tic sau pedagogic pe care
se baz ează. Ceea ce nu înseamnă c ă
învățământul este reductibil la
comuni care, ci evidențiazã o rec unoașt ere
a comunicării ca parte constit utivă și
vitală a procesu lui instruc tiv-educativ;
• ca parte constitutivă și vitală de
învăță mânt, comunicarea se implică act iv
si creator în structurar ea ace stuia;
• comunicarea constituie una din condi țiile
fundamental e desf ășurări i procesului de
învățământ, de unde con cluzia că a
organiza con dițiile învățări i înseamnă a
organiza comunicările care se produc în
clasă, a organiza și controla schimburile
de semnif icații ce au loc între profesor și
elevi.
Extinzând lucruril e, com unicare a
contribuie la formarea si cristalizarea
comunității ca mediu mai larg c e inte rvine
într-o manierã favorabilă la stim ularea învățării și a unei activ ități didactice de
calitate . Este important de subliniat faptul că
instituția de învățământ c onstit uie loc ul unde
se învață comunicar ea, unde se depr inde și
se perfecțio nează comunicare a, unde se
elaborează comunicarea, unde se educă
(cultivă) comunicarea. Aici, comunicarea
are semn ificaț ia unei valori umane și
sociale, m otiv pentru care educarea
comuni cării c onstituie un scop în sine, un
obiectiv majo r al învă țământului.
Definit în te rmeni de comunicare,
procesul de învăță mânt apare ca o înlănțuire
teore tic infinită, de situații d e comu nicare cu
specific didactic. Profe sorul trebuie să -și
armoni zeze acțiunea la nivelul experiențe i
lingvis tice a elevi lor cu ca re lucreazã .
Mesajul didact ic trebuie să fie structurat,
prelucrat si prezentat în concordanță cu
posibilitățile de receptare ale e levilor. Este o
problemă care ține de capacitatea
educatorul ui de a -și ad apta comunicarea la
nivelul mat urității intelectuale a elevului . Nu
întotdeauna comunicarea didactică se
realizeazã aș a cum ne -am propus deoarece,
pe parcursul comunicării, pot apărea și
blocaje.
Blocajele de co municare pot
interveni at unci când cadr ul didactic are o
exprimare nec lară, vorbeș te prea î ncet sau
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
99
prea repede, nu cr eează motivații, elevii nu
au cunoștinț ele necesare pentru a înțelege
comunicarea sau nu sunt bine fixate,
influențând negativ cunoștintel e noi.
Limbajul înseamnã comunicare, da r nu se
comunică nim ic dacã vor birea e lips itã de
sens. În com unicarea didacti că
intervin, determinând -o sau numai
influențând -o, factori multipli ca re pot fi
grupați în urmãto arele categorii:
caracteristicile profes orului, caracteristicile
elevului sau c lasei, caracteristic ile canalul ui
de transm itere și ale c ontext ului în care se
desfãș oară actul comunicativ. Din
persp ectiva cadrului didactic conteaz ã stilul
didactic, strategi ile de instruire abordate,
competențele de exprimare clară, preci să,
argumentat ă, accesibilă, impli carea
profe sională, for mele de m otivare uti lizate,
tipuri d e relații pedagogice (de conducere,
afective).
Deosebit de importante s unt și
caracteristicile ele vului: acuitatea senzorialã
(vizualã si auditivă), niv elul dezvolt ării
intelect uale, exp eriența cognitivă și
lingvistică, motivația învățării, nivelul
compete nțelor de comunicare, gradul de
cultură , ritmul de lucru, atitudinile c ognitive
si sociale, trăiri le emo ționale, individuale și de grup (a nterioare și s imultane act ului de
comun icare). C omunicarea poate sã în trețină
relații de ti puri diferi te: unidirecțion ale,
bidirecționale și multidirecțional e. Accentul
tinde sã se pună pe dezvoltare a comunicării
multidire cționale ce favorizează
interacțiu nea, interacti vitatea, con fruntarea
diverselor c unoștințe.
Este recunos cut faptu l că
relați ile dintre cadre le didactice și elevi sunt
multiple, ia r modul de manifestare
comportam entală e resimțit de ceilal ți, în
maniere diferite, generând două t ipuri de
senti mente: de re spingere sau de accept are.
Acest lucru este influențat d e individ , dar și
de obstacolele apă rute în calea comunicării.
De multe ori , atunci când dorim să
modificăm comportamentul unui elev,
încerc ãm sã modificăm mediul sau să
intervenim asupra propriului m od de
manifes tare. Nu reușim însă întotdeaun a „să –
i ascu ltăm pe e levi” cu ta ct, răbdare și
atenție, lucru ce duce la instalarea uno r
obstacole în calea comunicării . Spre
exemplu, în cazul un ui ele v care se plânge
cã întâmpină difi cultăți în efe ctuarea unei
teme, cadrul didactic poate riposta pe un t on:
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
100
-de avertizare: „ Dacă vrei n ote mari,
munceș te!”;
-de comandă: „Lucrează și nu te mai
plânge atât!”;
Astfel de mesaje sunt depreciat ive
pentru elevi și neagă importanța
sentimentelor trăite de aceșt ia, tocmai din
acest motiv, pentru că știm c u toții că
educația c ere nu numa i pricepere ci ș i
afectivitate din partea educatorului, ar trebui
să-i răspundem elevul ui într -o manieră de
accept are și stimulare a copilului cu
disponib ilitate pentru coope rare ș i
comunicar e.
Se impune să încurajăm co pilul
verbal și prin gesturi, as cultându -l activ ori
să ascultăm mesajul acestuia în tã cere,
incitându -l să-și destăinu ie propriile tră iri.
Este n ecesar ca noi, cei de la catedră, să
reflectăm mai mult asupra for ței
modelat oare a limbajului. Cuvântul poate fi
unealtă prețioasă sau mijloc periculos,
deoa rece poate influența pozitiv s au negati v
interlocutorul. Se șt ie deja că limbajul celui
de la cate dră, g esturile sau mimica acestuia
sunt copiate de elevi, de aceea trebuie sã
acordăm o atenție deosebită comu nicării.
Atitudinea c adrului did actic în fața el evilor
și a părinților poate declanșa s au atenua
conflictele care apar între elevi, între elevi și părin ți ori între părinți și profesor.
Referitor la optimizarea comunicări i,
trebuie să recunoaștem că, nu d e puține ori ,
profeso rul trăieșt e cu impresia că vorbele
sau mesajele sale ajung la des tinație așa cum
gândește el, că sunt receptate de elevi
păstrând aceleași întelesuri, aceleași
semn ificații cu ale sale. Din păcate, lu crurile
nu decurg întotdeauna așa, mesajele
receptate a u tendința de a se îndepărt a mai
mult sau mai puțin de sensurile e mise sau
originale, uneori să fi e chiar diferite. Numai
că, actul comunicării didactice poate fi
protejat de posibile variați i și devia ții,
distanțări sau deteriorări ne dorite prin
intervenț ia feed -back-ului.
În regla rea propriei comunicări,
cadrul didacti c trebuie să țină seama de
mimic a elevilor, de gesturile, e xpresi ile și
mișcările lor, r eacții care devin
simptomatice pen tru ceea ce simt , înțeleg,
acceptă, doresc aceș tia. El poat e sesiza
direct și a bil, din mers, „ starea de spirit” a
elevilor și, astfel , să valorifice la maximum
compo rtamentul acestora în benef iciul
optimizării comunicării . Pornind d e aici,
cadrul didactic poate să -și res tructureze sau
să amelioreze de mersul didac tic de mo ment
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
101
și, nu în ultimul rând , să-și regleze viteza și
ritmul propri ei vorbiri.
Actul comunică rii devine eficient
atunci când f avorizeazã o implicare a ctivã
din partea elevului, o angaj are cu toate
forțele sale intelectuale și afec tive în
procesul rece ptării. Ast fel, receptarea
depășeste simpla percepere a unor
conți nuturi audiate. A produce interl ocutori
activi, a -i determi na pe elevi să urmărească
cu interes și să mani feste o atitudine activă
în curs ul ascultă rii, constituie un in dicator al
competențe lor pedagog ice a cadrului
didactic. Comunicarea didactică are
mai multe caracteristici , care o deosebesc
de alte forme ale comun icării interumane:
• se desfășoa ră între doi sau mai mulți
agenți: profe sor și elevi, având ca scop
comun instruire a a cestor a, folosind
comunicarea ver bală, scrisă, non -verbală,
paraverbală și vizuală, dar mai ales forma
combinată;
• mesajul didacti c este concep ut, selecționat,
organizat si stru cturat logic de căt re
profesor, pe baza unor obiective didactic e
precise, p revăzute in programe le școlare; • st ilul didactic al comunicării este
deter minat de concepția didactică a
profesorului și de structura lui psihică;
• mes ajul didactic (re pertoriul) are o
dimensiune ex plicativ -demo nstrativă și este
transmis elev ilor folosin d strateg ii didactic e
adecvate dezvo ltării intelectuale a acestora
și nivel ului de cunostințe pentru a fi î nțeles
de elevi;
• comunica rea se reglează și autoregle ază cu
ajuto rul unor retroacțiuni (fee d-back și fee d-
forward), în locuind blocajele care pot ap ărea
pe parcurs.
În cadrul inte racțiunii profesor -elev,
comunicarea ps ihopedagogică îndeplinește
mai m ulte funcții:
• funcț ia inf ormati vă, de transmitere a
mesajului did actic și educativ;
• funcț ia formativă, de stimulare a gândirii și
a imaginației l a elevi;
• funcția e ducativă, de tra nsmitere a
influențelor educaționale, d e coeziune si
afirmare a grupuri lor școlare;
• funcți a de evaluar e si reglare a procesu lui
de preda re – învațare;
• funcția d e rezolvare a problemelor
educaționale și a conflictelor școlare.
În demersu l didactic, de îmbunătățire
a aptitudinilor de comunica re, se recomandă
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
102
să pornim de la o analiză atentă a t uturor
acest or elemente. Eficiența comunicării
poate crește atunci când mediul
comuni cațional este propice – ne refe rim
aici atâ t la medi ul fizic, d ar și la cel soc io-
psihopedagogic (dacă un elev / stude nt se
află într -un grup în care nu se simte bine și
dorește să fie în alt grup, atmosfe ra în grupul
în care este la momentul acela nu ar e cum să
fie propice eficienței comunicării). Pentru
îmbunătățire a capacităților comunicative
este necesar să se realize ze analiza anumitor
elemente:
– a clasei de elevi / g rupei de stu denți (ce rol
îi confe ră ei profes orului, cunoștințele pe
care le posedă elevii / studenții, interesul l or
ca și col ectivitat e, demograf ia: vârsta,
educ ația etc);
– a ocaziei (durata mesajulu i, momentul
zilei, dispunerea in terlocutorilor în sal ă,
tipul de spațiu în care se desf ășoară
activ itatea);
– a surselor de o bținere a inf ormațiilor și
construirea mesaj ului ca atar e (introd ucerea
exem plelor, a povest irilor, a elementelor de
contrast, a um orului, a statisticilor) și
adap tarea lor la audiență ;
– a puncte lor forte ale mesajulu i, a ideii
centrale, a elementelor mar ginale și
ordonarea lor (temporală / spațial ă); – a acți unii de c omunicare p ropriu -zisă
(prezentarea importanței subiectului,
sumar izarea ideilor principale, feedb ack-ul,
utilizarea ma terial elor a diționale);
– a impact ului emiteri i mesajului (solicitarea
de întrebări d e la audiență, solicitarea de
critici);
– construire a unor exer ciții care să at enueze
impactul barierelor comunicațion ale și
dezvoltarea abilităților de interrelaționare
eficace prin folosirea metodelor ca re pun în
centrul activității de grup și interacțiu ni
educaționale..
Un scop reali st nu ar fi acela de a
deveni pe rfecți în comuni care, ci de a spori
procentajul de timp în care comunicăm cât
mai efici ent. Competența de co munica re
înseamnă a fi capabili să evităm capc anele
relaționale și peric olele, reperâ ndu-le din
mers atunci când tac ticile de ev itare dau
greș.
Se recoman dă o relație de cooperare
cu psiholog ul școlar, precum și o activitate
de informare și consiliere a pări nților. De
asemen ea, profesorii di riginți trebuie să
ofere o portunitatea de relaționare eficientă
între elevi, încur ajând și promovând
activitățile extr așcolare și extracurriculare,
precum excursii, drumeții, reuniuni, vizi te la
diferite i nstituții, muzee, parcuri, înființ area
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
103
de cercuri ș i cluburi școlare, care să pună în
valoare capacitățile și abilitățile elevilor. Î n
același timp, cadr ele didactice tr ebuie să se
informeze în legătură cu punctele tari și
punctele slabe al e elevilor, prom ovând orele
de co nsiliere. Dirigin ții, care cunosc cel mai
bine particularită țile elevilor din
clasă, trebuie să depiste ze cât mai p recoce
dificultățile de relaționare ale unor elevi și ,
în colaborare cu p sihologul școlar , să ia
măsuri pen tru a ameliora s ituațiile c are ar
putea conduce la tensiuni în grup ul clasă de
elevi.
Actul comunicării d evine eficient
atunci când favo rizează o im plicare a ctivă
din p artea el evului, o angajare cu toate
forțele sale intele ctuale și afective în
procesul r eceptării. Astfe l, receptar ea
depășește simpla per cepere a unor
conținuturi audiate. A produc e interlocuto ri
activi, a -i determina pe ele vi să urmăre ască
cu interes și s ă manifeste o at itudine activă
în cursul ascultăr ii con stituie un indicator al competen țelor pedagogice a cadrului
didac tic.
Noi, profe sorii, trebuie să a vem
sarcina de a folosi și chiar de a c oncepe
metode noi în cadrul procesului de p redare –
învățare – evaluare, și opt imaliza
comunicarea pentru a -i atrage p e elevi și să
le dezvoltăm , în m od optim, depr inderile,
capacitățile, aptitudini le acestora, astfel încât
să devină oameni de valoare, apr eciați de
societatea contempora nă, o altern ativă de a
găsi o sl ujbă care să le permită un trai
decent. Prin cunoaștere a modalităților de
comunicare, prin metod ele m oderne
adecva te, eficiente, vor în țelege mai bine
importanța acestora în dezvol tarea cariere i
proprii.
În concluzie, exist ă multe prob leme
în procesul de comunicare educa țională, sunt
mulți factori care inhibă comunicarea, dar și
factori fac ilitatori ai a cesteia, însă și
cunoașterea acesto ra din urmă fiind u n punct
de plecare în amel iorarea comun icării
Bibliografie:
1. Berge r Gaston, Omul modern și educați a sa, București, Editura Didactică și Pedagogică,1973;
2. Cerghit, I., Metode de învăț ământ , Editura Polirom, Iaș i, 200 6;
3. Dinu Miha i, Fundamentele co municării interpersonale , Bucuresti, Ed itura All, 2004 ;
4. Dumitru Ioa n, Dezvoltar ea gândir ii critice și învățarea efi cientă , în colecția Gândirea critică ;
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
104
5. Liliana Ezechil, Comunicarea e ducațională în context școl ar, Editura Didactică și Pedagogică,
București, 2002;
6. Mihai Di nu, Comunicar ea: repere fundamentale , Ed. Al gos, Bucureș ti 2000;
7. Miron Io nescu, Ioan Radu , 2004, Didactica modernă , Editura Daci a, Cluj Napoca , 2004 ;
8. Pânișoa ră Ion Ovidiu, Comunicarea eficie ntă, Iași, Editu ra Polirom, 2002;
9. Păuș Aura , Comunicare ș i resurse uma ne, Editura Polirom, Iași , 2006 ;
10. Sălăv ăstru, Do rina, Psiho logia educației , Editura Po lirom, Bucuresti, 2004 ;
11. Schwartz B, Educația de mâine , E.D.P., Bucureș ti, 1976 ;
12. Stoi ca Constantin, Conflictul interper sonal , Ed. Polirom, Bucure ști, 2004;
13. Tudorică Radu, Dimensiunea eu ropeană a în vățământu lui românes c, Iași, 2004 ;
14. Valentin a Marinescu, Introducere în teoria comunicării: principii, m odele, aplicați i, Ed.
Trito nic, București, 2003;
15. Vasile Marcu, Florica Orțan –Management ș i comunicare, Ed. Univ. Oradea, 2005 ;
16. Vas ileMarcu, L. Filimon – Psihopedag ogie pentru form area profesorilor, Ed. Univ. Oradea,
2003.
17. http://www.d idacti c.ro/
18. http://p romep.softwin .ro/
19. http://asociati a-profesorilor.ro/
20. http://www.a cademia.edu/
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
105
EDUCAȚIA EDUCABILULUI
Coach ing-ul – călătorie spre tine însuț i
Prof. Mercea Dani ela
Adevărata călătorie de des coperire nu înseamnă a căuta noi peisaje , ci a privi totul cu alți ochi.
(Marcel Proust)
Fiecare
dinre noi,
măcar o dată
în viață , are
parte de o
călătorie. Fie
ea scur tă sau
lungă, simplă
sau complexă,
cu prieteni sau
familie, cu
colegi sau… cu noi î nșine , pur și simplu.
Indiferent de dest inație sau tr aseul parcurs ,
suntem călători cu trăiri și experienț e
personale , cu nevoi și dorinț e umane, cu
succese și eșecu ri. Pentru ca oamenii să
investească în ei, e nevoie de încr edere că
pot face acest lucru. O călătorie are nevoie
de un sco p pentru a avea succe s. Destinația
poate s uferi modificări pe parcurs. Dar
adevărata provocare e că lătoria în sine , cu încrederea că poate fi dusă la bun sfârșit. În
procesu l de coaching reușit a călă toriei s e
datorează propr iilor eforturi . Cel care
parcurg e drumul trebuie să ș tie că alți
oameni cr ed în el, că e s usținut să facă
propriile ale geri și să i a propriile decizii2. A
fi alături de oa meni în călătoria vi eții lor
2Cf. Sir Joh n Wh itmor e, pag. 32 .
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
106
„presupune să îi tratăm c a pe n iște egali,
chiar dacă sl ujba lor este inferioară .”3
Dacă scopul fundam ental al
coach ing-ului este de a construi încrederea
în oameni4, atunci p utem cocheta cu ideea că
el este ,,declanșato r de succes” , un
„stimulator de pe rformanțe” sau un
„acceler ator de reușită .”5 Pentru cei sc eptici
în ceea ce privește activ itatea de coac hing,
putem af irma cu modestie , că ma i poate fi
un mo d de viață, d e gândi re, de a trata
oamenii și de a -i călăuz i. Dacă noi suntem
generația care se lup tă să se adapteze la
faptu l că schimbarea reprezintă azi o normă,
așa cum spune Sir John W hitmore,
,,acceptarea depli nă a re sponsabilității
personale devine o necesitate fizică și
psihologică pentru supraviețuire .”6 Într-o
lume în care stabilitatea e o iluzie și
schimbarea e normă , coaching -ul este o
modalitate d e a fi, de a se plia pe n evoile
oamenilor, de a acompania c ălători a în viață
a cli entului . Un elem ent principal al
coaching-ului este conștien tizarea . În
general, ea este foart e redusă la om. Deși
3Idem.
4Idem .
5Cf. http://www.met asysteme –
coachi ng.ro/r omana /voca bular/
6Cf. Sir John Whitmore, pag. 53. include diferite forme de a vedea sau au zi,
conștientizarea constă în ,,strângerea ș i
perce perea clară a faptelor rele vante ș i a
informațiilo r, în abilitatea de a determina
ceea ce este relevant .”7 Ea mai poate impli ca
o conștiință de sine, în special recu noașterea
momentelor și a felului în care emoțiile sau
dorințele ne dist orsionează p ercepți ile.
Putem id entifica ipost aze ale conștientizării
în domenii dife rite interdisciplina re: sport,
bussines, edu cație, sănătate , psih ologie sau
religie. Varietatea ace stora face ca,
coaching -ul să joace un rol determina nt în
conștientizare a relațiilor interu mane pentru
un mod de viață autent ic și simplist,
eliminând compli cațiile sociale, men tale sau
relaționale. În dezvoltarea ab ilităților fizice,
,,conștientizarea sen zațiilor organice poate
juca un rol crucial ”8; muzicienii a u nevoie
de dezvoltarea u nui niv el de conștie ntizare
auditi vă; scu lptorii de conșt ientizare tactil ă;
oamenii de afacer i de o conștiință dezvol tată
în raport cu oam enii și alte domenii; oamenii
religioși au nevoie de o conșt iință morală în
raport cu divinit atea și semen ii lor. Sir John
Whitmore ne ofe ră a stfel nișt e defin iții
simple: ,,conștientizarea c onstă în a ști ce se
7Idem, pag.56.
8Idem, pag. 57
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
107
întâmplă în jurul tău”, iar ,,conștiin ța de sine
înseamnă să știi ce simți .”9
Abilitatea coaching -ului e ste aceea
de a stimula și de a susține conștientizarea la
un nive l adecvat și în domeniile î n care
aceasta este nec esară. Pentru a vedea
rezultatele co nștietiz ării avem nevo ie de
feedback: ,,schim barea vine de la sine , în
mod fire sc, dacă primim feedback d e
calitate .”10
Un a spect de luat î n seamă e cel legat
de întrebă ri. Ele sunt cele care gene rează
cel mai bine conștientizarea și
responsabilitatea. Există o într eagă tipologie
a întrebărilo r, așa că principala formă de
interacțiu ne verbală a unui bun coac h este
interogația. Scopul întrebăr ilor este de a
obține i nformaț ii, dar pentr u un coach ele au
o „importanță secun dară.”11 După nat ura lor,
întrebăr ile s unt desch ise sau închise.
„Întrebăril e deschise, care necesită
răspunsuri des criptive, promovează
conșt ientizarea , în vreme ce întrebările
închise au caracter ab solut.”12 Sir John
9Idem, pag.59
10Idem, pag.61
11Idem, pag. 74
12Idem, ibidem – rămâne ca întrebările de schise să fie
mult mai eficiente pentru a declanșa conștient izarea
și responsabilitatea în pro cesul de c oach -ing. Whitmore sugerea ză ca întrebările să ai bă o
deschidere amplă pentru ca , apoi, să se
concentreze asupra detaliilor. Coach -ul
trebuie să fie atent la răspun surile clientulu i.
În călă toria coaching -ului, ascultarea e c ea
care acompania ză omu l. Conf orm lui Alain
Cardon , o înt rebare bună „ provoacă t ăcerea
clientulu i. Cu cât întrebarea c oach-ului este
mai bună, cu atât tăce rea cl ientului va fi mai
lungă și mai ad âncă.”13 Fiindcă majoritate a
dintre oameni nu se pricep să -i asculte pe
ceilalți, ace st inst rument e prin sine o
abilit ate car e necesită o doz ă de co ncentrare
și practică. În acest demers d e ascultare,
tonul vocii ( ce indic ă emoțiile), limbajul
corporal, în țelegerea , îi dă coach -ului
libertatea de a refle cta mental a supra
clientului . Pentr u asta, un bun coach va pune
în ap licare conștiința de si ne pentru a -și
monitoriza cu grijă pro priile re acții
emoționale.14
Cel mai important criteriu pentru
detecta rea și analiza realității este
obiecti vitatea. Perceperea lucrurilor , așa
cum sunt î n realitate, face parte din
conști entizar ea de sine. Pent ru a fi
abordabi lă realitatea , ne deta șăm de cl ient.
13Alain Cardon, pag. 65
14Propriul nostru istori c psiholog ic și prejudecățil e
personale n e pot influența comunicarea.
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
108
Ne adresăm emoțiilor p rin în trebări și pr in
urmărirea limbajul ui nonverbal .
Pentru a da un plus de v aloare
activității de coach -ing, coach -ul este marcat
de câteva aspecte ce țin de deontolo gia
profesională pe de o parte, și de cea
persona lă, pe de a ltă parte. Valorile,
exemplul personal, viziunea, aute nticitatea,
agilitatea, in teligența emoțională,
înțelegerea, spiritualitat ea sunt „aripile” cu
care coac h-ul poate face o art ă din meseria
sa: arta de acompa nia clientul pe drumul
vieții sal e. Această călătorie porne ște de la
descoperirea sinelui, în depli nă libertate și
armonie la scopul vieții. Consider activitatea de coach -ing ca
pe o invitație la autocunoașt ere,
autoperfecționare și evoluție inte lectuală și
spirituală. Când am a ccesat studi ul
coachi ng-ului, to tul a început ca o joacă și s –
a sfârșit ca un scop. A-i ajut a pe oameni să
înțeleagă și să se î nțeleagă pe ei înșiși e ste o
adevărată prov ocare pentru c oach.
Coaching -ul este una dintre cele mai
frumoase abilități în dezvolt area umană. El
ne inv ită s ă ne s uspendăm altruist
concepțiile prop rii despre viață, să
aband onăm obiceiuri vechi și modalitățil e
redundante de gândire .
BIBLIOGRAFIE :
1. Alain Cardon, 2 015, Adevărata artă a u nui master coach , Edit. BMI, București.
2. Sir John W hitmore, 20 14, Coaching p entru performanță , Edit. Publica, Bucure ști.
Coaching -ul – călăto rie spre tine însuți
„Nu contează anotimpul,
Contează temp eratura
Dacă e cald, copacii rămân înfloriți iarna”
(Vand a Vlasov)
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
109
EDUCAȚIA EDUCABILULUI
Tactici folosite în conflict
Prof. ec. Popa Co rina-Laura
CONFLIC TUL – GENERALITĂȚI
Comunicar ea este u n proces p e care îl
abordăm în fiecare zi dar conf lictul este și
el un „ingredient” cotidian al experienței
noastre de viață.
Termenul de conflict provine din
latinescul confligo – care înseamnă a se
lupta, a se bate – și din latinescul
conflict us (parti cipiul substantivat) care
înseamnă ciocnir e, șoc, ceartă, a lovi
împreună cu forță .Percepția conflictului
reprezintă m odul în care îl înțelegem și
cum îl evaluăm pe a cesta.
Pentru a vedea de unde
pornește conflictul se
pot analiza patru a specte
care stau l a baza
procesului co nflictului:
1) condiți ile ante rioare
(sărăcia resurselor
pentru realizarea unei
sarcini poate prod uce un
confli ct într -o echipă);
2) stările afect ive
(stresul, t ensiun ea, ostilita tea, a nxietatea);
3) stările și stiluri le cognit ive ale
indivizilor (de exemp lu, un individ este stil
adapt iv, iar colegul său de echipă est e stil
inovativ);
4) existența „com portamentului
conflictual” (un comportament agre siv).
C. Rusu ( 1993) identifică u rmătoa rele
cauze ale conflictelor:
– comunicarea ineficie ntă între membrii
grupului;
– lipsa de coeziune î n grupul informal;
– diferența de m otivație între membrii
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
110
grupului inf orma l.
FUNCȚII ALE CONFLICTULUI
În calitatea sa de factor al co munică rii, se
poate vorb i de patru funcții esențiale, în
ceea ce p rivește c onflictul:15
a) multe conflicte pot funcționa în di recția
reducerii sau chiar elimin ării
probabilității altor conflicte , ma i
puternice, în viitor;
b) conflictul poate crește inovația ,
sprijinind găsir ea uno r noi modal ități de a
privi lucru rile, noi modalită ți de a gândi și
noi comportamente;
c) conflictul poate dezvolta sensul
coeziunii , al „finanțării împreună” prin
creșt erea încrederii;
d) conflictul ne poate oferi o oportunitate
excelent ă pentru a m ăsura puterea și
viabilitatea relaționă rilor noastre cu
ceilalți.
Autorul, To mas, înțelege prin conflict „un
proces care începe când o parte percepe
că cealaltă parte a fost f rustrantă în raport
cu ea” .
Myers (1990, p. 491) vede conflictu l ca
rezultat al u nui ra port al partic ipanților la
actul comunicăr ii:
15Pânișoară, I.–O., Comunic areaeficientă, Ed.
Polirom, Iași, 2006, p.159 Atunci când acest rapor t nu este respectat,
una dintr e părți devine frustrantă în rapo rt
cu cealaltă, iar această situați e po ate
genera conflictul.
TIPURI DE CONFLICT
Deși în practică există o multitudi ne d e
tipuri de conf lict, în general, se poate v orbi
de patru mari tipuri de conflict:
–conflictul –scop, care apare atunci când o
persoană d orește rezultate diferite față de
altă persoană;
–conflictul cognitiv, bazat pe con trazicerea
unor idei sau opinii a le alt or persoane cu
privire la un anum it fenome n;
–confl ictul afectiv, ce ap are atunci când o
persoană sau un grup are sentimente s au
emoți i incompatibile cu ale altora;
–conflictul comportamental, ce apare
atunci când o p ersoană sau un grup f ace
ceva car e este d e neacceptat pentru ceilalți.
În funcție de părți le implicate, distin gem:
– conflicte interpersonale;
– conflicte intrapersonale;
– confli cte intra -grupuri;
– conflicte inter -grupuri.
Din punct de vedere al rezolvării lor,
distingem: 16
16Orțan, F., Management ed ucațional” , Ed. Univ.
din Oradea, 2003, p. 111
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
111
– conflict e soluționab ile (car e se
manifes tă îndeosebi în zona
interes elor);
– conflicte nesoluționab ile (care se
manifestă în zona relațiilor și a
valorilor).
REZO LVAREA CONFLICTULUI
Un conflict poa te fi soluționat bazându -ne
pe:
– putere (politică , putere fizică , sfer e de
influen ță socia lă);
– dreptur i (instanța judecător ească);
– interese (prin negociere).
Unii autori (M. Parker -Follet, 1930, Ș.
Iosifescu și colaborator ii, 2000), propun
patru căi fundame ntale de rezolvare a
conflictelor:
– stăpânirea – soluționarea co nflict ului
în favo area une i părți;
– compromisul – satisfacer ea parț ială a
ambelor părți;
– integra rea – satisface rea completă a
ambelor părți;
– separarea părților aflate în conflict.
Literatura de specialitate identifică
următoarele strategii , în funcție de
importan ța acordată raportul ui dintre
obiectivele urmărite și relați a stabili tă între
membrii gru pului:
a) renunțarea – la obie ctive și la relație;
b) forțarea – importante sunt obiectivele,
relația nu contează; c) aplanarea – renunțarea la ob iective,
relați a fiin d importantă ;
d) com promisul – renunțarea la o parte din
obiective da r și la o parte din relație;
e) confruntarea (nego cierea) – îndeplinirea
obiectivel or și păstrarea relației la nivelul
cel mai înalt.
TACTICI FOLOSITE ÎN CONFLICT
În viața de zi cu zi ne confruntăm c u o
sumedenie de con flicte. De cele mai multe
ori este fo arte b ine dacă reuși m să le
prevenim sau, dacă est e prea târziu, măcar
să reușim să le reducem intensitatea.
Câteodată , aceste două variante nu sunt de
ajuns și atunc i suntem puși î n situ ația de a
apela la o serie de „j ocuri de comunicare” ,
de tac tici pent ru a putea rezolva c onflictele
apărute.
Există o m ultitudine de tactici care sunt
folosite în conflict, iar utilizarea acestora
ține de mai multe variabile ce pot fi
incluse, cum ar fi:
– stilul per sonal;
– desfăș urare a acțiunii;
– influe nțele de putere;
– obiectivele urmări te;
– valoarea „recompenselor” ce urmează
rezolvării conflictul ui.
Se poate spune că niciuna dintr e tactici nu
poate fi încadrată ca fiind bună sa u rea,
potrivit ă sau nepotrivită, ele po t sprijini
evitarea efectelor neg ative al e conflic tului.
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
112
Dacă ceea ce ne interesează este o relație
de comunicare dezvoltată pe terme n lung,
atunci este important să se folosească
metode care încurajează realizarea u nui
avantaj pen tru to ți cei care interac ționează.
Com unicarea are întotde auna un obiectiv.
În spatele oricărui act de comunicare se
află int enția, conștientă sau inconștient ă,
de a influența gândirea, sentime ntele și
comportamentul cuiva.17 Manipularea este
doar o tehnică . Prob lema este da că
funcționează sau nu și , nicidecum , dacă
este morală sa u imorală. Doar în s lujba
unui scop murdar manipul area va fi o
ticăloșie.18
• Tehnica ingrațierii (flatarea
oponentului) – orice compliment sau
laudă îl poziționează pe autorul lor în
iposta za de a recu noaște valoarea
celuilalt. La rândul său , cel fl atat îi
conferă celui care l -a complimentat o
identitate de persoană demnă de a fi
ascultată . Mesajele celui care flatează
vor fi considerate din start valoroase.
• Găsirea unei modalități de a crea
confuzie – este o tactică subti lă a
elaborării conf lictului și const ă în
introducerea un ei ruperi de ritm în
17Prutianu, Ș., Antrenamentul abilităților de
comunic are–vol. I, Ed. Po lirom, Iași, 2004, p. 118
18Prutianu, Ș., op. cit, p. 80 tempoul a dversarului. De exemplu ,
fiind în contratimp cu a dversarul,
vorbind rar, când el se grăbește, îi
inducem acestuia o rupere de ritm care
atrage dup ă sine dis tragerea aten ției, iar
noi putem fi susți nuți de c eilalți
participanți la discuție, creând astfel o
presiune puternică asupra adversa rului.
În urma abordării acestei ta ctici se pare
că dorim să ajutăm adversarul, nu să
obținem un a vantaj din cola borarea cu
el, iar adve rsarul va fi convins de
intenția de a jutor.
• Tehnica „salamului” (sau mozaicului)
– pornește de la ideea că niciodată n u
veți obține tot dintr –o dată. Dac ă la
început cereți foarte puțin, în pasul
doi/trei/patru , întreg „sa lamul”, feli e cu
felie, va trece în posesia negociat orului
care folos ește acestă tehnică.
• Tehnica „amortizorului” presu pune o
diminuare a poziției celui lalt prin
folosirea unor strategii de reducere la
tăcere a acestuia. Îndepărtarea p ersonală
presup une o atitudine re ce faț ă de
cealaltă persoană pentru a o demoral iza,
după care, este destul d e simplu să fie
adusă în direc ția dorită prin reoferirea
afecti vității în momentul în care
lucruri le se rezolvă. În literatura de
specialitate, ex istă un ev antai larg de
astfel de strate gii. De pildă , o persoană
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
113
izbucne ște în p lâns făcâ nd–o pe cealaltă
să încerce comportame nte pozitive
pentru a o liniști sau poate să simuleze
o durere mare de cap ori de inimă în
același scop.
• Metoda faptului împlin it este un mod
riscan t ce poate g enera c onflicte.
Negociatorul îi prezin tă pro blema
celei lalte părți, cerându -i să accepte
condițiile s ale pentru că oricum
acțiunea s -a pro dus deja.
• Practica standard , deseor i întâlnită în
învățământ, constă în faptul că, o parte
îi cere celei lalte părți să îi a ccepte
modul de a privi lucrurile deoarec e
există multe alte cazuri si milare.
• Disimularea presupune prezentarea
altor obiective decât cele urmărite în
realitate. De exe mplu , o studentă îl
place pe un coleg de grupă c are deja are
o priete nă, îi spune acestu ia că, de fapt,
nu dorește decât o relați e de amic iție.
• Retragerea apa rentă , în aparență
negociatoru l simulează retragerea de la
masa discuției, el rămânând în
continua re i nteresat de problemă.
Scopul este de a obțin e o concesie.
• Omul b un / omul ră u (poli țistul bun și
polițistul rău) Unul dintre membrii
echipei adoptă o lin ie dură, inflexibilă,
pe când celălalt rămâne prietenos, deschi s spre negociere. Atunci când
„omul rău” părăsește încăperea pentru
un timp scurt, „omul bun” prez intă o
ofertă care pare c hiar prea bun ă pentru a
fi refuza tă. Acea stă tehni că
funcționează și p e principiul invers:
negociere a se începe cu „omul bun”
pentru asigurarea unui climat pozitiv,
pentru ca, în final, încheier ea
contractului să se facă cu „ omul r ău”
care va stabil i condi țiile concret e ale
acțiunii.
• Fron tul ruse sc – Se o feră două
alternativ e dintre care una atât de rea,
încât partenerul este pus în sit uația de a
face orice ca să o evite .
• Tehnica „kamikaze” este folosită în
cazul în care, negociator ul, aflându-se
în situați e de criză, d acă cererile nu îi
sunt sati sfăcute, preferă să distrugă totul
decât să cedeze. Filozof ia lui este „nici
tu, dar nici eu ”.
• „Excursiile vinovate” – persoana
inițiatoare poate face pe cinev a să se
simtă r ău pentru că s -a compo rtat într –
un mod ca re l-a rănit pe adversar, iar
celălalt po ate să su sțină că a făcut un
gest cu totul neintenționat . Partea care a
fost rănită neintenț ionat poate obține un
anumit compor tame nt compensatoriu.
Se presupune existența une i greșeli din
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
114
partea partenerului de con flict, al unui
sentiment de culpa bilizare în urma unei
erori. În acest caz, vina poate fi indusă
prin trei comportamente mari:
a) ami ntindu -i unei persoane de o greșeal ă
făcută în trecut și ispășită de m ult timp;
b) arătându -i cuiv a cons ecințe presu puse a
fi dezastruoa se;
c) făcând pe cin eva să c onsidere că e
responsabil de un rău pe care,de fapt,
nu l-a făcut .
În realitate însă, culpab ilizarea poate crea
un sentiment de frustrare la cealaltă
parte, care aduce eventua l beneficii pe
termen scurt, dar , pe ter men lung, poate
periclita relații le dintr e părți.
• Persuasiunea este pr ivită ca fiind o
tactică de re zolvare a unui conflict.
Presupun e ca inițiatorul conflictului să -l
conv ingă pe adversar să își diminue ze
cererile, deoarece aceast ă poziție va fi,
ulterior , avantajoasă pentru el . Ideea
este să co nvingem c ealaltă parte că est e
în interesul acesteia să ne permită nouă
să avem un avantaj. • Norma de reciprocitate – dacă cinev a
face un bine unei alte persoane, aceasta
se va simți motivată să fa că, la rându l
său, același gest. Într-o negociere ,
cineva fa ce primul o concesie; cealalt ă
parte se va simți datoare să procedeze la
fel.
• Tehnica obliga țiilor irevocabile – ideea
acestei tehnici este de a arunca întreaga
responsabilita te pe umerii ce luilal t,
deoarece doar ac esta poate fa ce ceva ca
să salvez e situaț ia. Tehni ca este foar te
des î ntâlnită în rândul elevilor și al
studenților; de exemplu , modu l în care
adolescenții preiau obice iul fumatului
poate fi o rezultantă a tacticii
obligațiilor ire vocabi le (cel care nu
fumează va fi co nsiderat un laș).
Aceste tac tici, și multe altele , se reg ăsesc
la nivelul numeroaselor strategii de
comunicare pe care o amenii le folosesc , în
special , în interiorul microgrupurilor de
discuție.
BIBLIOG RAFIE :
1) Cânde a, Rodica; Cândea , Dan, Comunicarea ma nagerială – concepte, deprin deri,
strategie, București, Ed. Expert, 1996;
2) Heeper , Astrid; Schmdt , Michael , Tehnici de negociere , București, Ed. BIC ALL, 2007;
3) Orțan , Florica , Management educațional , Oradea, Ed. U niv. d in Oradea, 2 003;
4) Pânișoară, I on-Ovidiu , Comunicare a efici entă, Iași, Ed. Polirom, 2006 ;
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
115
5) Prutianu , Ștefan , Antrena mentul abilităților de comunicare – volumul I, Iași, Ed. Polirom,
2004;
6) Prutianu , Ștefan , Antrenamentul abilităț ilor de comunica re – volumul II, Iași, Ed. Polirom,
2005.
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
116
EDUCAȚIA EDUCABILULUI
Ce vreau să mă fac c ând voi fi mare?
Prof. Teaca Sim ona
Oare câți dintre noi , copii fi ind, am
auzit întreba rea: „Tu ce -o să te fa ci când o
să fii mare?” Cred că majoritatea. Toți ne
doream s ă fim doctori, avoc ați, profesori ,
actori …nimic mai simplu! Voiam să fim
cineva „mare” , să fim cunoscuți și să ave m
succes. Pe atunci nu aveam nicio p roblemă,
nicio dilemă , trebuia s ă fim doar copii și s ă
ne bu curăm de vârst a care ne ferea de
vicisitudin ile maturității , ne conferea
siguranță și ne proteja inocența.
Dar ce ne facem când avans ăm în
viață și ne vedem în situația de a ne hotărî ce
drum s ă urmăm, dacă ceea ce ni s-ar potri vi,
din pun ct de vedere al a ptitudinilor , este și
ceea ce ne -am dori de la viață ? Atunci luăm
în serios întrebarea : „Eu c e vreau să fac în
viață ?” Ținând cont de faptul că un om
obișnuit î și petrece o treime din viață la
serviciu, este important să găse ști un loc de
muncă care să-ți ofere șansa de a-ți face o
carier ă care să -ți placă și să -ți ad ucă
satisfacții. În realiza rea acestui lucru trebuie
să luăm î n consid erare toate posibi litățile și
să nu excludem nici o opțiune , dar și să avem
o imagine foarte clară a ceea c e ne-ar plăcea
să facem.
În ati ngerea acestui scop ne vin în
ajutor atât familia cât și școala , printr -o
strânsă colaborare. Astfel , apare „necesitate a
pregătir ii tinerilor în v ederea alegerii
profesiunii , creșter ea rolului școlii în
procesul de pregătire a tineretu lui pen tru
muncă și p entru viața socială, educabili tatea
în proces ul d e învățământ a intereselor,
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
117
înclinațiilor și aptitudinilor, po sibilita tea
dezvol tării unui sistem motivațional social –
moral sub influ ența anumitor factori ,
efectele pozitive al e orientăr ii școl are și
profesi onale asupra întregii personal ități”.
(N., Mă rgineanu, Selecția și orientarea
profesională, 1972).
Pedagogul po lonez Su hodol schi
rezumă sarcinile educ ației la următoarele:
pregătirea pentru angajarea soc ială,
pregătirea pentr u carieră și part iciparea la
viața culturală.
Este bine cunos cut faptul că ș coala
vizează primul loc în ierarhia fact orilor de
orientare a tin erilor d eoarece aceast a se
ocupă de întregul proces educațional, iar
orientarea profesională are un sta tut
priorit ar. În con dițiile în care școal a nu -și
exercită ace st rol imp ortant și nu du ce o
muncă educa tivă sistematică și efici entă,
intervine influența familie i, directă sau
indirectă, d orită sau nedorită, pozitivă sau
negativă , care acționeaz ă pe rmanent și de
timpuriu, fiin d, o lu ngă perioadă, factorul
dominant de socializa re a copilului.
Familia are un rol important în
aleger ea unei profesii , deoarece ea a pus
bazele unei evoluții echil ibrate și
armonioase a personalități i tinerilor și va
rămâne, pe tot parcusul v ieții omul ui, un factor de seam ă în promovare și influețare în
ceea ce prive ște interesele, dorințele,
aspirațiile.
Cartea scrisă de Mark Park inson,
Ghidul carierei , ne oferă șa se p osibile
răspunsuri la întrebarea ,,Ce vre au eu să fac
în viață ?”, și anume:
– ,,Nu po t face ceea ce mi -ar plăcea
mie să fac .” – răspuns care trădează î ndoiala,
teama de eșec ș i, implicit , dezamăgirea ;
-„Nu contează ce ea ce îm i place mie
să fac .” – implică subestimare , dubii în ceea
ce privește importanța luc rurilor pe care le
facem;
-„Deja știu ce vreau să fa c.”- Este
important să avem în minte un scena riu bine
pus la punct a ceea ce ne dorim să fac em,
dar trebuie să fim con știenți de fapt ul că
servici ul și cariera evolu ează î n timp și sunt
mari șanse ca ac estea să să nu se mai
încadreze în scena riul inițial, să nu se mai
potrivească cu as pirațiile noast re. -„Mi-e
teamă să fac ce -mi p lace.” – Fiecare dintre
noi ave m moment e când ne e teamă să ne
abordăm dorințele de te ama de a nu fi
ridiculizați, dezamăgi ți sau de a cunoa ște
eșecul. Est e, însă , cunoscut fap tul că cele
mai mari satisfacț ii vin din înfr untarea
acestor temeri și din reali zarea unor dorințe
aparent impo sibile. -„Nu știu ce
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
118
mi-ar plă cea să fac .” – Pentru a ieși din
această nebuloasă creată de nu știu e nevoie
să ne cunoaș tem pe noi înșine, să fim
autocritici , să ne descop erim centr ele d e
interes, preferințele, valor ile, motivațiile ,
aptitudinile dar ș i puncte le slabe.
-„Știu ce vreau s ă fa c dar nu
presupune muncă .” – Acest punct de vedere
nu este unul pragmatic , deoarece o rice
profesie implică muncă , mai grea sau mai
ușoar ă.
Cum să ajung i în top, o carte scrisă
de Ros Taylor și John Humphrey , oferă
informații și instrumente oricărui om care
vrea să -și exercite profesia cu succes și este
dispu s să nu ign ore experie nțele trăi te de
optzeci de oame ni de afaceri cu funcții
impor tante, de-a lun gul clădirii carierei, cu
suișuri și coborâșuri .
În urma interviev ării cel or optzeci de
persoan e, aut orii au identificat zece pași de
urmat pentru a avea succ es în carie ră, și
anum e:
– rezolvarea problemelor,
– obținerea de rezultate,
– dorința de a î nvinge,
– stabilirea de relații,
– încrederea în echipă,
– înlăturarea s tresului,
– dorința de schi mbar e, – cunoașterea de sine ,
– negocierea unei afaceri ,
– încredere a în sine.
Pentru a n e crea o viziune a
viitorul ui trebuie să punem în b alanță mai
multe as pecte: scopul nostru în viață,
imaginea de sine, felul în care putem
relaționa cu oamenii, c e mun că n i s-ar
potrivi, viața î n afara s erviciului.
Un alt a spect de lu at în consi derare ,
în aleger ea unei profesii este, după părerea
domnului M. P eteanu (N, Mărgineanu,
Selecția și orientarea profesională, 1972 ),
examenul m edical c are furnizeaz ă date
importa nte despre ocupațiile pe care le poa te
învăța și practica un tânăr. Pe lângă
aptitudinile de ord in psihic, practicarea unei
meserii necesită și unele aptit udini fizice:
sănătate, forță fizică, rezistență la factori
nocivi și de m ediu, motrici tate generală și
specială precum ș i o bună funcți onare a
organelor de simț.
Acest e aspecte n e ajută să ne ale gem
o profesie care să înmănunc heze diversel e
aptitudini. D acă sunt o persoană sociabilă,
mă voi direcționa spre o profesie î n care se
lucrea ză cu oameni , care implică sprijini rea
lor, grija față de ei, îndrumarea sau
convingere a lor. Dacă sunt o pe rsoană atrasă
de cifr e, mă v oi orienta spre o profe sie în
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
119
care se lucrează cu informații , iar dacă am o
preferin ță pentru lucrul cu obiectel e, îmi voi
canaliza atenția către o profesi e în care se
lucreaz ă cu lucruri .
Trebuie să fim con știenți că e
necesar să ne a daptăm cerințe lor realității ,
iar pentru a n e contura o car ieră în profesia
aleasă , e nevoie să dispunem de cunoștinț e
(proce durale ș i declar ative), să ne formă m
deprinderi (de procesare a informa țiilor
analitice, de rezolvare d e probleme , de
adapta re, teh nice) și să inițiem abilități de a
reuși (gândire autonomă, asumarea
responsabilității consecințelor
în urma luării unor deci zii).
Există trei tipuri
principale de abilități
importante: abilitatea de a
rezolva pr oblemele în baz a unor
princ ipii, a bilitatea de interpreta inform ațiile scrise, abilitate a de a manipula informațiile
numerice.
Cum să conving că eu sunt să fiu cel
ales?
Aceast ă întrebare și -o pune oricin e
care urmează să participe la un int erviu. E
nevoie să c onvingem că suntem pers oana
potrivită pentru acel pos t, că ne dorim cu
adevărat ang ajarea, suntem foarte
entuziasmați și motivați să învățăm repede și
că angajarea noastră ar aduce beneficii și un
plus de valoare slujbei datorită experi enței,
personalități i și abilit ăților noast re.
Pentru a fi un om de succes și
pentru a cuno aște sentimentu l de
satisfacție e bine să găsim un
echilibru între profes ie, vi ață social ă,
viață în familie , în cup lu, să se
raport eze fiecare componen tă la
celelalte și să le facem s ă interacțio neze.
BIBLIOGR AFIE :
1. Andre , Christophe ; Cum să -ți constr uiești fericire a.Psihologia fericirii , Editura Trei, 2003
2.Bogathy, Zoltan; Manual de ps ihologia muncii și organiza țională, Editura Polirom, Iași, 2004 ;
3.Crețu, Carmen; Psihopedeg ogia succesu lui, Editura Polirom, Iași, 19 97
4.Mărgineanu, N.; Selecția și orienta rea profesională, Editura didactică și pedagogică, 197 2;
5.Ognev, Ivan; Psihologia succesului , Editur a Fundației Cultur ale IDEEA EUROPEAN Ă,
București, 2005
6.Parkinson, Mark; Ghidu l carierei , Editu ra All Beck, 2 002
7.Taylor , Ros; Humphrey ,John ; Cum să aju ngi în top, Editura Polirom, Iași, 2 003
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
120
EDUCAȚIA EDUCABILULUI
Influența m ijloacelor ma ss-media asupra co municării cu elevii
Prof. Simon a Cadar
„Televiziunea este triumful ma șinii asupra oamenilor. ” Fred All en
Privitul pe calc ulator, navigarea pe
internet sa u jocul pe calc ulator fac parte azi
din rutina zilnică a unei famil ii obișn uite.
Majori tatea
copii lor fac
cuno ștință cu
aceste cu mult
înainte de a
merge la scoală,
petrecându -și
multe ore cu
astfel de
activități, în
detrime ntul
altora.
Expunerea îndelung ată și sistemat ică
la efectele directe și indir ecte ale televiziuni i
și cal culato rului are un efec t copleșitor
asupra întregului s istem de viață al omului
contemporan.
În urma cercetărilor desfășurate în
ultimii ani, nu mai rămâne nici o îndoială: vizionar ea TV și calcul atorul dăunează
dezvoltării și funcționării creierul ui uman.
Aceas ta, de oarece acti vitatea cort icală,
atunci când n e
așezăm în fața
ecranului, este
complet dife rită de
aceea întâlnită în
mod obișnuit în
viata oamenilor.
Cele câteva ceasuri
petrecute zilnic de
copii în fața
televizorului și a
calculatorului, încă
din prim ii ani de viață, vor influenț a
definitoriu modul în care creierul va
răspunde pe viitor la pro vocările lumii reale,
modul în care va procesa in formația.
Astfel, se demonstreaz ă în mai multe
studii, mintea tinerilor ajunge să fie
dependentă de starea de pas ivitat e, de
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
121
necon centrare și negândire care i -a fost
indusă zilnic, câteva ceasuri, prin inter mediul
vizionării. Emisfera stângă a creierului, a
cărei ac tivitate este inhibată când privim la
televizor, nu se dezvoltă normal, ceea ce va
face c a tineri i aceștia să fie defici enți în ceea
ce privește gândire a logică și analitică, în
vorbire, în constru irea frazei, în scris și cit it,
procese desfășura te în arii le acestei
emisfere. C ele mai grave s unt însă
consecințele pe care televiziunea și jocuri le
pe ca lculat or le au asupra f uncționării părții
din față a cr eierului – cortexul prefrontal –
care îl deos ebește pe om de animal. Prin
frânarea dezvoltării și chiar prin vătămarea
produsă de televiziune și calculator acestei
zone esențiale în dezvoltarea procese lor de
conșt iință, a pr oceselor men tale superioare,
vizionarea afectează capacitatea de
concentrare a atenției, slăbește motivaț ia și
favorizează com portamente le in stinctive –
bulim ia, agresivitat ea și pulsiunile sexuale.
În cadrul unei conferințe național e
desfășurat e în SUA, l a care au pa rticipat
peste 300 d e profesori experimentați,
majoritatea celor prezenți au afirmat că
„dura ta pe care elevii sun t capabili să-și
concentreze ate nția este notab il mai mică;
cititul, scrisul și capacitatea de comu nicare orală s e arat ă a fi în d eclin – chiar și în
mediile cele .mai bune". (Healy, 1990)
Recentele rezultat e ale Institutului
National de Evaluare a Progres ului
Educa țional din America (NA EP) au indicat
apariția unor importante deficiențe în ceea
ce prive ște capa citățile cog nitive de u n nivel
superior, mai cu seamă c ele necesare pentru
o înțelegere profundă a t extului scris, în
matematică și în științe.
Copi lul în faț a televizorului nu are
parte de exper iența obișnuită a limbajului,
de stimularea gândiri i și ref lecție i pe c are
părinți i, bunicii s au mediul uman, în g eneral,
le oferă. Stimulii vizuali și auditiv i percepuți
în fața micului ecran sunt atât de ag resivi, se
succed cu o asemenea rapiditate, înc ât
depășesc capacitatea creierului de a -i
controla. Efectul inevit abil v a fi inhiba rea
unor imp ortante procese ment ale.
Echipa lui Stauffer, analizând
răspunsur ile elevilor după urmărirea unui
program de știri transmis prin TV, radio sau
prin scris, a găsi t o creștere semnificativă a
răspunsurilor corecte l a întreb ările puse î n
cazul cel or care prim iseră informația pri n
lectură. Stern raportează că 51% dintre
telespectatorii investigați nu puteau să -și
aminteas că nici mă car un singur titlu de știre
dintr -un întreg program informativ urmărit
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
122
la televizor doar cu câte va min ute în ainte.
Wils on a constat at că un telespectat or
obișnuit reține cel mult 20% din informați ile
oferite de o emisiune de știri pe un post
obișnuit de t eleviziune.
Mulți cre d că, de fapt, nu o rice
program TV poate fi potrivit procesului de
învățare . Prob lema e ste conținu tul, ni se
spune adesea. Conținu tul și forma ar putea
ajuta mult, se afirmă. Dacă s-ar transmite
lucruri educative, morale, re ligioase, atunci
copiii și adulț ii ar avea ce î nvăța și toată
lumea s -ar folosi și ar fi mulțumită. Ideea n u
este nouă. încă din a nii '70, în America s -a
constitu it o comisie de cercetători și
specialiști în domeniul educației și al me diei
pentru a crea un program d e televiziune
perfect adaptat functie i educative.
Atunci câ nd copiii văd ceva la
televizo r, caută în mo d inst inctiv să
înțeleagă, da r viteza de desfășur are a
acțiunii, bombardamentul de imagini și
informații fac imposi bilă în -țelegerea și
adâncirea sensului celor văzute. Mintea
copilului, rep etând în mod frecvent această
experiență, de a nu fi lăsată s ă înț eleagă
conținutul mesajului t ransmis, se învață c u
această atitudine pasivă, în care se
subînț elege faptu l că nu i se cere sau nu se
așteaptă de la ea să prindă înțelesul a ce ea ce se întâmp lă p e micul ecran. Ace astă
deprindere, transferându -se mai tâ rziu în
experiența cot idiană, școl ară sau
extrașcolară , îl va face pe copil să se
mulțumească doar cu percepți a vizuală,
emoțio nală sau senzorială a lucrurilor, fără a
mai face efo rtul înțelegeri i lor. Înțelegerea,
gândirea ajung să fie lucruri pr ea difici le,
enervan te și plict isitoare, ma i simplu fiind să
te mulțumești cu imaginile și cu senzațiile
pe care aceste a le provo acă sau cu distracția
pe care o presupune vizionarea.
Copiii care se uită c el m ai mult la
televiz or vorbesc cel mai prost, întâ mpină
cele mai mari probleme în comunicare.
Slăbirea capacități i de a asculta și de a
urmări un material pre zentat oral , abilitat ea
scăzută în reflectarea într -o formă coerentă,
în vorbire și în scris, te ndința de a comunica
prin gesturi odată cu cuvintele sau în l ocul
acesto ra, scădere a cunoștințe lor de
vocabular și proliferarea ticurilor verbale
sunt doar câte va din prob lemele cu care se
confruntă noua generație în ceea ce privește
stăpâni rea și întrebui nțarea limbii în
proce sul de comunicare. Fenomenul d evine
mai vizibil ab ia după cla sa a III -a sau a IV -a,
când devi n necesare abilități lingvistice de
un nivel superior ca re, datorită timp ului
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
123
îndelungat petrecut în fața televizorului în
primii ani de viaț ă, nu s-au dezvoltat.
Comunicarea cu televizorul est e una
monologi că și impersonală . Numai
televiziunea vorbește, î nsă nu nouă sau
copilului, ci unei mase de oa meni, tutur or și
nimănui în mod special. Cei mici au însă
nevoie de o adresare pe rsonală, de dia log. În
fața televizor ului, copiii nu își pun întreb ări,
nu caută soluți i, nu vorbe sc și, cu ad evărat,
nici nu ascu ltă. Ei sunt doar absorbiți în
interiorul flu xului de im agini și sunete
fascinante ce ies din cutia TV.
În raport cu receptar ea cuvintelor,
separat de imagini, ca mijloc optim de
dezvoltare a gândirii, vizionarea TV se află
într-un pun ct diametral opus. U itându -te la
televizor, nu numai că nu auzi c uvintele
neînsoțite de imagi ni, ci, mai mult, imaginile
devin punctul axial al co municării.
Televiziunea nu dezvoltă, după cum arată J.
Rice și Haig ht, abili tățile și s trategiile
verbale, ci mai curând le reprim ă. Din
această cauză televizorul nu va putea ajuta la
elaborarea gândirii abstracte, ci mai curând
va încetini sau va bloca ac est proces. Cea
mai mare parte a afi rmațiilor privind efectele
televiziunii asupra min ții umane su nt
valabile și în cazul calculat orului.
Calculatorul, ca și televizorul, ind iferent de utilizarea sa, co nstituie un important factor
de stres pentru creierul uman. Pe parcu rsul,
folosirii comput erului, ecranul acestuia, ca și
cel al telev izorul ui, inhibă a ctivitatea
emisferei stângi, a c ortexului prefrontal și
slăbește comunicarea interemisf erică
realizată p rin puntea corpul calos. In schimb,
favorizează desch iderea porților
subconștientului și î nscrierea cu putere a
imaginilo r transm ise în adân curile acest uia.
În caz ul computerului, anal iza
trebuie particularizată în funcție de mo dul în
care este utilizat. D e exemplu, nu același
lucru este să citești un text p e ecran cu a ui ta
de sine, lăsându -te absorbit în spațiul virtual
al jocuril or vi deo. F enomenele de scrise
anterior pot avea o inten sitate mai mică
decât în cazul televizorului atunci cân d
calculatorul es te folosit, spre exemplu,
pentru tehnoredactare sau p ot fi mult mai
proeminente când sunt apelate jocurile video
sau anum ite loca tii p e inte rnet. De fap t,
factorii agravanți sunt schim barea rapidă a
cadrelor și suscitarea cu put ere a emoti ilor și
instincte lor. Educația ar trebui să aibă ca
unul din cele ma i înalte obiect ive ale sale
dezvoltar ea înceată a capacității de gândi re
logică ș i obie ctivă, astfel încât să devină
liberă și crea tivă la vârsta adultă. Aceasta nu
se poate î ntâmpla dac ă gâ ndirea este
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
124
încadrată prea devreme în forme rigide și
moarte, prec um cele cerute de orice mașină,
și mu lt mai mult de computere, care lu crează
la un nive l mental stric t formal. Datorită
tipurilor d e gândire și limbaj formal impuse
de utiliza rea calcula toarelor și dator ită
autocontrolului enorm pe care îl cer, și bazat
pe experiența mea personală cu elevii d e
liceu, am ajuns la concluzia că vârst a ide ală
a tinerilor pent ru a înce pe să utilizeze un
calculator este 16 ani, preferabil 17."
„Folo sirea Inter netului ca resurs ă pentru
educație se bucură de un sprijin aproape
universal din part ea studenților, părinț ilor,
profesorilor și instituțiilo r." (Kubey , Lavi n,
Barrows, 200 1) Un st udiu a arătat că 86%
dintre profesorii, bibliotecarii și speciali știi în com putere din instit uțiile școlare, care au
fost chestionați în acest stu diu, consideră că
folosirea Internetu lui de către copii nu le
îmbunătăț ește perfo rmanțe le școlare. Ei au
argum entat că informația p e Internet este
prea dezorganizată și nu are legătură c u
programa școlar ă și cu manualele pentru a -i
putea ajuta pe elevi sau pe studenți să obțină
rezultate mai bune la teste. Punând și mai
mult sub s emnul întrebării valoarea
educațio nală a Internetului, Young a ajuns la
rezultatul că 58% dintre st udenți au
prezentat o scăder e a obiceiurilor
învățatului, o scădere semnificativă a
notelor, au lipsit de la ore din c auza utilizării
excesive a Interne tului
.
BIBLIOGRAFIE:
1. Agabri an Mircea, Parteneriat e familie – școală – comunitate , Editura Ins titutul Europ ean, Iași,
2005 ;
2. Baran Pescaru Adina, Parteneriat în educație: șc oală – familie – comunitate, Editura Ar amis,
București, 2004;
3. Chiru Mihae la, Cu pări nții la școală – ghid pentru profesori , Edit ura Humani tas Educațional,
București, 2003.
4. Virgiliu Gheorghe, Psiho pedagog Nicoleta Criveanu, Asist. Univ. Drd. Ing. And rei
Drăgulinesc u, Efectele micului ecra n asupra minții copilului , Editura Pr odromos, As ociația
Pentru Apărare a Familiei și Copilulu i, 2007
5. Ioan Jinga, Elena Istrate (coordo natori), Manu al de pedagigie , Ediția aII -a, revăzută și
adăugită, Editura All, 20 08
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
125
EDUCAȚIA EDUCABILULUI
Stagiul – trambulină către formarea continuă
Prof. Coroianu Liana
Sistemul de înv ățământ românesc
pentru colegiile și școlile tehnice prevede
câteva săptămâni de practică pentru
însușirea, dobândirea competențelor
profesionale , având la bază cunoștințele
teroretice .
Este bine cunoscut că nu toți agenții
economic i sunt suficient de rece ptivi și de
multe ori se închei e contracte de colaborare,
iar elevii nu merg la practică sau dispun de
condiții minime de practică, respectiv sunt
reticen ți în a fi lăsați să practice ceea ce face
un angajat.
În ultimii ani au luat amploare
proiectele prin diverse programe, ca de
exemplu Erasmus + prin care se oferă
posibilitatea ucenicilor, elevilor, studenților ,
profesorilor să se formeze la nivel
internațional.
Beneficiile sunt multiple în cazul în
care se participă la un stagiu de formare
profesională într-o altă țară. Dintre a cestea
menționăm: – dezvoltarea competen țelor profesionale
care are ca efect cre șterea calitativ ă a
procesului instructiv -educativ (disciplinele
de specialitate) prin utilizarea: elementelor
de bune practic i identificate în activita tea de
formare și prin ide ntificarea modalit ăților de
creștere a motiva ției elevilor fa ță de actul
învățării.
– îmbunat ățirea și dezvoltarea
competen țelor profesionale (profil turism,
alimenta ție, economic , electronic, IT etc. );
– încurajarea particip ării la p roiect e a
tinerilor cu oportunit ăți reduse/proveni ți din
medii dezavantajate, fiind acordate șanse
egale tuturor ;
– creșterea motiva ției de a învăța a elevilor;
– dezvoltarea abilit ăților ligvistice
(francez ă/englez ă/germană ) are ca efe ct
creșterea mediilor la aceste discipline;
– dezvoltarea competen țelor transversale
(comunicare profesional ă, lucru în echip ă)
are ca efect creșterea încrederii în for țele
proprii ;
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
126
– creșterea eficien ței institu ționale în
vederea finan țării interne par țiale;
– dezvoltare a strategic ă prin consolidarea
de parteneriate interna ționale centrate pe
formarea profesionala a actan ților din
învățământul VET
– transformarea colegiilor/instituțiilor de
învățământ în centr e de formare voca țional e
de elit ă la nivel regional/na țional, capabil e
să furni zeze preg ătire teoretic ă și practic ă la
standarde europene, ce v or asigura succesul
absolven ților pe pia ța muncii.
Impactul la nivel:
1.Local
– informarea comunit ății locale despre
beneficiile acces ării proiectelor cu finan țare
europe ană
– stimularea institu țiilor de învățământ
tehnologic s ă acceseze proiecte prin
programul Erasmus+, chiar realizarea unui
consor țiu.
– agen ții economici cu care instituțiile de
învățământ colaboreaz ă vor beneficia de
experien ța elevilor forma ți la nivel
internațional. Av ând persona l calificat, pot
să-și îmbun ătățească calitatea stagiilor de
practic ă.
– perspectiva angaj ării participan ților la
acest proiect în unit ăți de turism,
alimenta ție, economic este foarte mare . Prin urmare, proiectele de acest tip :
– dau posibilitatea elevilor, profesorilor s ă
se formeze la nivel interna țional, respectiv
să adapteze și să implementeze exemple de
bune practici identificate la activit ățile de
formare.
– contribuie la atingerea țintelor strategice
ale Inspectoratelor prin :
➢ asigurarea accesului elevi lor la educa ție
de calitate, stimularea progresului
academic
➢ promovarea mediilor educa ționale
relevante, deschise spre modele
manageriale de succes , eficiente în
asigurarea educa ției sustenabile
➢ stimularea implicarii active și
conse cvente în educa ția și fo rmarea
profesional ă, în activit ățile de dezvoltare
a carierei didactice
2.Regional
Proiect ele se înscri u în politica de
dezvoltare regional ă prin atingerea priorit ății
referitoare la Creșterea calit ății vie ții
locuitorilor din regiu ne (dezvoltarea
capitalu lui uman, investi ții în educa ție… și
îmbun ătățirea serviciilor din acest domeniu)
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
127
3.European
Proiect ele promoveaz ă:
– învățarea la locul de munc ă prin
implicarea partenerilor sociali, a
întreprinderilor .
– adaptarea bunelor practi ci europene în
domeniul educa ției.
– consolidarea competen țelor-cheie și
furnizarea de oportunit ățti mai eficiente
pentru a dob ândi sau a dezvolta aceste
abilit ăți.
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
128
EDUCAȚIA EDUCABILULUI
Stage – trampoline vers la formation cont inue
Prof. Coroianu Lia na
Le système éducatif roumain pour
les collèges et les écoles techniques offre
plusieurs semaines de pratique pour
l'apprentissage, l'acquisition de compétences
professionnelles, basées sur des
connaissances théoriques.
Il est bi en connu que tous les ag ents
économiques ne sont pas suffisamment
réactifs et concluent souvent des accords de
collaboration, et les étudiants ne vont pas
pratiquer ou n'ont pas de conditions
minimales de pratique, respectivement, sont
réticents à être aut orisés à pratiquer ce qu 'un
employé fait.
Ces dernières années, l es projets se
sont élargis avec divers programmes, tels
qu'Erasmus +, qui offre aux apprentis, aux
élèves, aux étudiants et aux enseignants la
possibilité de se former à l'international.
Les avantages sont multiples si on
participe à une formation dans un autr e pays.
Parmi ceux -ci, on précise:
– le développement de s compétences
professionnelles ayant pour effet
l'accroissement qualitatif du processus pédagogique (les disciplines techniques ) en
utilisant: les éléments de bonnes pratiques
identi fiées dans l'activité de formation et les
moyens d'augmenter la motivation des
étudiants vers l'acte d'apprentissage.
– l’amélioration et le développement
des compétences professionnelles (profil du
touris me, de l'alimentation, d e l'économie,
de l'électronique, de l'informatique etc.);
– encourager la participation aux
projets de jeunes à opportunités réduites /
issus de mili eux défavorisés, bénéficiant de
l'égalité des chances pour tous;
– accroître la mot ivation à apprendre
aux étudiants;
– le développement des compétences
linguistiques (français / anglais / allemand) a
pour effet d'augmenter les médias dans ces
disciplines;
– le développement des compétences
transversales (communication
professionnelle, t ravail d'équipe) a pour effet
d'accroître la confiance en ses propres
forces;
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
129
– accroître l'efficacité institutionnelle
du financement interne partiel;
– le développement strat égique par la
consolidation de partenariats internationaux
axés sur la formation professionnelle des
acteurs de la formation professionnelle
– transformer les collèges /
établissements d'enseignement en centres de
formation professionnelle d'élite au nivea u
régional / national, capables de dispenser
une formation théorique et pratique aux
normes européennes, ce qui garantira la
réussite des diplômés sur le marché du
travail.
Impact au niveau:
1.Local
– informer la communauté locale des
avantages de l'accès a ux projets financés par
l'Europe
– inciter les établissements
d'enseignement te chnologique à accéder au x
projets via le programme Erasmus +, voire
la création d'un consortium.
– les agents économiques avec
lesquels les établissements d'enseignement
collabo rent bénéficieront de l'expérience des
étudiants formés au niveau international . En
disposant d'un pers onnel qualifié, ils
peuvent améliorer la qualité de leurs stages. – la perspective d'engager les
participants à ce projet dans les unités
touristiques, al imentaires, économiques est
très élevée.
Par conséquent, les projets de ce
type:
– permettent aux étud iants, aux
enseignants de se former au niveau
international, respectivement pour adapter et
mettre en œuvre des exemples de bonnes
pratique s identifiées dans les activités de
formation.
– contribue nt à la réalisation des
objectifs s tratégiques des inspecti ons à
travers:
assurer l'accès des étudiants à une
éducation de qualité, stimuler les progrès
scolaires ;
promouvoir des environnements
éducatifs pertinents, ouverts à des modèles
de gestion réussis, efficaces pour assurer une
éducation durable ;
stimuler la participation active et
cohérente à l'éducation et à la formation, aux
activités d'enseignement du développement
de carrière .
2.Regional
Les projets s'inscrivent dans la
politique de développement régional en
réalisant la p riorité en matière
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
130
d'aug mentation de la qualité de vie des
habitants de la région (développement du
capital humain, investissements dans
l'éducation … et amélioration de s services
dans ce domaine) .
3.European
Les projets promeuvent:
– apprendre sur le li eu de travail
grâce à la participation des partenaires
sociaux, des entreprises
– Adaptation des bonnes pratiques
européennes en éducation
– renforcer les compétences clés et
offrir des opportunités plus efficaces
d'acquérir ou de développer ces
compétence s.
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
131
REFLECȚI I SPONTANE
Prefigurări mitologice ale pr ozei fra gmentare postmode rne
– studiu speculativ –
Prof. Alin L. Creang ă
Încrucișări mitologice
Mulți dintre analiștii impor tanți ai
narațiunii c ontemporane, înainte de a lua în
discuție schimb ările car e s-au pro dus în
interiorul fenomenului, aleg să îș i
constr uiască cel puțin unul dintre
fundamentele no ii teorii, pornind de la o
incursiun e în mitologic , pe lângă alte dir ecții
care privesc cultura, filosofia, arhitectura,
politicul sau economicu l. Așa pr ocedează
Ihab Hassan când fa ce referiri la mitul lu i
Orfeu, în Dismem brement of Orpheus:
Toward a Postm odern Literature (Sfâșiere a
lui O rfeu), Jacques Derr ida în Diseminare a
sau Jean Ric ardou în Noi probleme ale
romanului – ambii făcând interpretă ri
minuți oase ale l egendei lui Osiris . L-am
putea adăuga la această listă și p e Crist ian
Moraru cel din Poetica reflectării, volum în
care criticul construiește o î ntreagă
dezbatere porni nd de la mitul lui Narcis.
Analizele lor sunt m ai mult decât simple
speculații și oferă puncte de vedere o biective și semnificati ve pentr u înțelege rea gân dirii
artistice contemporan e. D e aceea, vom
arunca o scurtă pri vire asupra lor, insistând
mai mu lt, de ocamdată , asupra elem entelor
mitologice care au determinat extragerea
anumitor raționame nte și formarea un or noi
concepte cu care opereaz ă critica actuală .
De fiecarea dată, valori ficarea
mitologicul ui a cr eat posibi litatea dezvoltă rii
unor abordări compl exe a di feritelor
probleme din orizontul uman, indiferent
dacă ele pr iveau lit eratura, a rta în general,
societatea sau , pur și si mplu , existența.
Fiecare epocă își creează propriile mituri,
fiecare di mensiun e a existe nței umane se
relaționează cu o s trateg ie a sim bolizării pe
care o transmite mai depar te în diferite
forme a semănătoa re sau reg enerate.
Contempor aneitatea, chiar dacă
„funcțion ează” pe c oordona te diferite, nu
este nici e a străină de trecut ul ei c are se
întinde până în vre mea formării mitu rilor și
legen delor, unde , de fapt, își au rădăcinile
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
132
majoritatea manifestă rilor uma ne, cu atâ t
mai mult cele ar tistice (chiar dacă, în alte
timpuri nu e xistau asemenea discrepanțe).
Așa cum se va vedea (da r, de fapt, se știe),
miturile îș i păstrează mere u actualitatea și
valabilitatea.
Orfeu între îndoială și
dezmembrare
Dicționarul d e simbolur i ne spune
cum Orfeu, cel ce a coborât în Infern pentru
a o aduce înapoi pe tărâmul celor vi i pe
Euridice, rate ază, di ntr-un
singur motiv, salva rea
iubitei lui d e la mo arte
eternă: „Cuprins de o
îndoială, Orfeu înto arce
capul pe la mijlo cul
drumu lui și Eur idice dispare
pentru totdeauna.
Neconsola t, Orfeu sfârșeșt e
sfâșia t de femeile din
Tracia.”19 Neîn crederea
eroul ui miti c în promis iunea
zeilor îi atrage sfârșitul
tragic , dezmem brarea. În
toate el ementele lege ndei,
19 Jean Chevalier și Alain Gh eerbrant, Dicționar de
simboluri , vol. I, E ditura Artemis, Bu curești, 1994, p.
384. Orfeu posedă chipul și armele u nui
seducă tor: el alungă m ânia zeilor, înfrânge
toate rezis tențele și , mai m ult decât orice,
farmecă c u aju torul lirei lu i, inst rumentul
magic. Totuși, eș ecul lui se datore ază
îndoiel ii din interioru l său, punctul nevralgic
al destinului său. În a celași di cționar gă sim
observația c onform căreia „Orfeu nu
reușește să scape d e contr adicția dintre
aspirațiile sale spre sublim ș i spre
banalitate. ..”20 Descoperim așadar în Orfeu
și o dimensiune a
contrariilor, a
farmecului și a
nepu tinței, a
sublimului ș i a
suspi ciunii, pr in
urmare
dezmem brarea lui
se situează în tr-un
lanț simboli c al
cauzalității, fiind
o consec ință a
natur ii lui.
Dar m itul
are do uă ipostaze
diferite: Orfeu cel
de dinainte de moarte și cel de dup ă moarte.
20 Idem, ibidem, p. 385.
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
133
Încărcat și cu simbolistica pri mului Orf eu,
cel de -al doilea oferă o serie de sugestii care
îmbogăț esc teorii le desp re narațiunea ultimei
jumă tăți de seco l. Una dintre acestea îi
aparține lui Ih ab Hassan. În cart ea mai sus
amintită, criticul „asi milează dorința
modernismului și postmo dernismului de a
« dezmembra » legend a lui Orfeu. După
cum bin e știm, poetul -muzician a fost sfâșiat
de menadele înfierbântate de ge lozie p entru
că pr efera bărbații tineri. Ele au aru ncat
capul și lira lui
Orfeu în râ ul
Hebru. Orfeu a
continuat să cânte
și după ucid erea
sa de către
menade. Po rnind
de aici, Hassan ne
înfățiș ează un
Orfeu mod ern,
care acceptă
dezinteg rarea și
dezmembrar ea,
dar care conti nuă să cânte, a firmând « o
nouă fo rmă c reatoare ». Ihab Has san
dezvă luie acest « erois m al dezintegrării »,
atât în m odernism c ât și în postmode rnism.”21, specificând fa ptul că
granița din tre ce le două curente o trasează
scriitura lui Samu el Beck ett, acea s criitură
postmo dernistă a „imposib ilului”, după cum
o numea Matei Că linescu. Aceasta d in urmă
manifestă un caracter autodistru ctiv și
nihilist, cum se va putea vedea î ntr-o
anumită orient are a literaturii
postmodernist e. Pr incipala obser vație p e
care se bazează criticul se referă la faptul că
Orfeu sf âșiat, frag mentat, con tinuă să cânte
din
fiecare
particul
ă a sa;
în
absența
integral
ității, în
absența
unui
centru,
în
pofida
dizarmoniei din tre c omponente, Orfeu
creează î n con tinuare, f iind mult m ai prolific
21 Dani el Corbu, Postm odernismul pe înțelesu l
tuturor , Editura Princeps Edit, Iași, 2004 , p. 4 6.
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
134
acum, după ce fiecare element deta șat
devine o liră cântătoare .
Com plotul lui Osiris
Câteva concluzii ase mănătoare , dar
și altele diferite, s -au extras dintr -un alt mit
al f ragmentării , cel al lui Osiris. În
Disemina rea, Jacques Derrid a porne ște
discuți a de la un pers onaj din anturajul
regelui Osiri s. Este vorba despre Thot, un
frate al lui Osiris,
care, în t impul
domniei acest uia, a
creat scri erea
hieroglifică și i -a
inițiat pe oameni în
arte, îngăduindu -le să-
și fix eze g ândurile în
scris. Ma i târziu, e l
participă la complotul
pus la ca le de Seth,
celălalt frate invidio s
al regelui, împr eună
cu care îl va uci de pe
Osiris. Deși Thot este cel res ponsabilizat cu
inițiere a oameni lor în arta scrie rii, cel care a
favorizat acest fapt și care adună merite nu
este altul decât Osiris, regele suve ran și zeu,
dataliul pe care îl se sizează și îl amin tește
Jacques Derrida. Complotu l fraților
împotriva regelu i se va întoarce oarecum împotri va lor, fii ndcă e i dau o semnificație
specială m orții lu i. În opinia filozofului ,
Osiris „sim bolizează continuitat ea nașterilo r
și a rena șterilor. ( …) Osiris mutil at: imagine
a disocier ii și dez integrării .”22 Oarecum,
concl uziile la care se ajung e merg î n aceeași
direcție cu cele stabilite de Ih ab Has san în
cazul mitului lui Orfeu ș i anume, trupu l
sfâșiat simbolizeaz ă textul fra gmentat, atât
în conți nutul cât și în
structura sa –
trăsătur ă importa ntă a
postmodernismului
literar.
Puțin mai
metodic și mai
explicit par e a f i Jean
Ricardou în aborda rea
mitului osirian . Să
urmărim ș i exp unerea
sa, cu riscul de a
repeta an umite
elemen te. Căsătorit
cu Isis, Osiris răspândeș te civilizația și
agricultura ș i se întoa rce în Egipt unde este
unanim adorat. Dar Seth, f ratele său, urzeș te
un complot împotriva l ui. El construiește și
22 Jacques Der rida, Diseminare a, Editura Univers
Enciclopedic, B ucurești, 1997, p. 390 .
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
135
împodobeșt e un cufăr cu dimen siunile lui
Osiris și în cursul u nei sărbători promite că-l
va oferi cel ui al cărui corp se va potrivi cu
dimensi unile cufărului. D upă eșecul
celorlalți, Osiris s e culcă în c ufăr iar Seth și
complicii lui lasă capacul, îl fixează și
aruncă cu fărul în Nil. După o vreme Isis
descoperă cufăr ul, dar, în tr-o noapte cu lună
plină, S eth recunoaște corpul lui Osiri s, pe
care Isis îl părăsise pentru câtva timp și -l
taie în paisprezece fragm ente pe care le
împrăștie . Cutr eierând mlașt inile î ntr-o
barcă din papirus, I sis descoperă
fragmen tele corpulu i soțului ei, iar după ce a
făcut în ju rul fiecărei părți a s oțului să u o
efigie din ceară, ea le înmormântează
separat, cu ajuto rul preoțilo r, în locuri
diferite, fiecare fragm ent reprezent ând pe
Osiris între g.
Concentrân du-se mai ales pe ult ima
parte a legendei, criticul analizează,
comparat iv cu trei ipostaze al e trupulu i lui
Osiris, trei mecanisme distincte ale textului .
Este v orba despre segme ntare și reunire
inevitab ile, segmentare și reunire metodice
și discoerență s istematică 23. Cele tr ei
23 Jean R icardou, Noi probl eme ale r omanului ,
Editura Univers, București, 1 988, p. 217: „Admițâ nd
ordinea plurală, n e sustragem din multitudinea
dezord onată a el emente lor risipite, ca și din unitatea mecanisme semnifică trei stadii diferite ale
narațiunii contemporane, încheiate cu
sistem atizarea și proliferarea incoerenței
textului, to t așa cum tr upul lui Osiris suferă
fragmen tarea și împră știerea. „E cazul să
facem o deosebire între două categorii de
fragment ări: pe de o parte fragmentări
intrinse ce (care apar din cont radicția dintre
linia literală și abundența referențială); p e de
altă parte, fra gment ări extrinsece (puse în
evidenț ă de mon tajele metod ice).”24
Însă punctul fina l al interpretări i
mitului mai ad uce un element important în
discuție și acesta se referă la f orța de
regener are a fiecărui fragment al trupului lui
Osiri s, în ca re criticul vede o „fărâmițare
frazeologic ă” ben efică, î n cel e din u rmă,
fiindcă „nu numai că fraza se poate forma
mereu, dar a șa cum arată Isis mai apoi, și
orice pa rte a frazei poate da roade (e de
ajuns s ă facă parte dintr -un domeniu
fertil).”25 Ca exemp lu, el ia în discuție textul
Triptyque de Claude Simon, unde niciun
organică a unui arbore dominator. Departe de
incoerență , discoere nța este o coerenț ă contrad ictorie;
depa rte de corpul dispersat, d iscor pul este un cor p
multiplu. Se înțeleg e deci că, (…) trebuie să admite m
un războ i în interiorul dispoz itivul ui.”
24 Idem, ibidem, p. 225.
25 Idem, ibidem , p. 232.
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
136
personaj nu este comun ce lor trei secțiuni
foarte diferite , petrecându -se în locuri
diferite; est e vorba despre un înec accident al
într-un peisaj de țară, o petrecere
monstruoasă într-un oraș, un pro ces d e
delincvență într -o staț iune. Mergând pe
aceeași l inie, s e poa te lua în disc uție atât
volumul lui Gheorghe Cr ăciun Acte
originale/copii legalizate sau volumul de
povestir i Nostalg ia al lui Mircea Cărtărescu,
care, la cea de -a doua ediție, Visul, poartă
subtitlul roman , exemplific ând ac eeași
strateg ie nara tivă postmod ernistă de a
unifica fragmente care nu dovedesc o
legătură profundă între ele, vizibil ă sau
ascunsă.
Celălal t Narci s
O abordar e la fel de interesantă și
subtilă, a leg endei lu i Narcis d e data aceasta,
găsim în cartea lui Cr istian Morar u, Poetica
reflectăr ii. În fapt, întreg eseul se spri jină p e
detalii ale mitului , interpretate și susținut e
de actualizări perti nente. Un a di ntre
delimitările26 importante pe care le face
26 Cristian Moraru, Poetica reflectării , Editura
Univers, București, 1990, p. 33: „Cu o deose bită
atenție tr ebuie totuși acum dist ins între două tipuri
fundamentale de narcis ism: a ) narcisismul
« oglinz ilor paral ele », care presupune d oar acea
distincție ont ică dintre reflectan t și reflectat (lă sând autorul î n cartea s a (și c are privește lucrarea
de față) este cea dintre narcisismul auct orial
și narcisismul textual . Mit icului persona j i
se promite viață lungă cu o singură condiție:
aceea de a nu se cun oaște. În opinia
teoreticianului, sensul expresiei nu se re feră
la „a se rec unoaște” și la „a se ved ea”,
explicând că n u dimen siunea reflex ivă ar fi
fatidică pentru Narcis, ci di mensiune a
reflectantă, adică dobândirea calităț ii de a
reflecta, de a oglindi ceva. Porn ind de la
această constatare, el ajunge s ă formul eze un
decalog al autoreflectării textulu i, idee a de
bază fi ind ace ea că „încerc ând să
« oglindească » un dat ext erior, textul literar
de-o parte mediul – sau, cum spuneam, inter mediu l
reflexiei); a vem practic de -a face cu două imagini
paralele ce se ogl indesc rec iproc, una ajungând la
conșt iința de s ine și a si nelui ca par ticipant la « sinele
lărgit », la Idee, de îndată ce celălalt îi restituie
forma, o oglindește; și b) narcisi smul « oglinzii
conc ave »; acest narcisism realizează varianta
extremă a aut oreflectăr ii (.. .), prin urmare
autore prezentând u-se dar ne încetând, pr in aceasta, să
reprezin te univers ul; cele d ouă oglinzi presup use de
forma antecedentă de narcisism sunt înloc uite cu una
singură , concavă, ce-și refle ctă, într -un spectacol
fascinant a l reduplic ărilor interioare, pro priile părți;
opera ca oglindire concav ă se reia p e sine, la d iferite
nivele de au toreflectare, își pune în d iscuție structura,
se autocomentează, î și teoretizează form a.”
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
137
își oglindește propriile -i stru cturi.”27 Cele
două tip uri de na rcisism co respund literaturii
moderne, respectiv li teraturi i postmod erne,
care în ultimul ei stadiu se refl ectă pe sin e.
Textul, și nu altc ineva, este celălalt Narcis,
având prop ria sa c onștiință de sine, a formei,
mecanismel or și raporturilor sal e interne . Un
text care se exhibă și, narcisist, vorbește
doar despr e sine.
Sfărâmare a lui Manole
În spați ul cultur al românes c
imagi nea arhetipală a arti sticu lui provine de
la legenda Meșterului Manole , cel care s -a
sacrificat (în ve rsiunea populară el es te
sacrif icat) pent ru dăinuirea creației sale. În
anumite pr ivințe, mitul r omânesc po ate fi
asemănat cu cel osirian. Și aici e ste vor ba de
un complo t prin care personajul este uc is,
Nilul în care a fost aruncat trupul eroului
antic ar corespunde izvorului care a țâ șnit în
locul unde a căzut Manole. Există însă două
element e ale legendei Meșterului Manole
care sugerează , la fel d e bine ca altele , ideea
fărâmițăr ii regăsită în n arațiunea
contemporan ă. Un prim aspect se leagă de
continua surpare a zidurilor mă năstirii, care
noap tea suferă dezmembrarea,
dezarticularea. Literatu ra obi ectivă e
27 Idem, ibidem, p. 91. separată de interiorita tea artist ului, măc ar că
orice im agine ext erioară se reflectă în
conști ința celui care sc rie. Conform mitu lui,
e nevoie de un al t material care să leg e
element ele între ele. Literatura subiectivă
mizează pe tra nsplanta rea re flexivități i în
țesătura textulu i, care cr ește orga nic din
aceasta, concom itent cu d ezvăluirea
interior ității. Li teratura modernă a mizat pe
simbioza dintre con știința creatorului și
universu l în care acesta se integrează.
Dacă la început le genda Meșteru lui
Manole vorbește despre surpa rea ziduril or,
finalul sug erează sfărâmarea artistul ui. La
fel ca în pr imele două mituri a nalizate,
adevărat a forță simbolistică a mitului se
degajă di n partea lui finală , din ceea ce
urmează după moartea eroulu i. Mergâ nd pe
aceeași lin ie a interpretării, prăbușirea lui
Mano le are și ea conotații î n plan ar tistic.
Dar mai înt âi, e vorba de sfâș ierea
interioară: prin indecizie el îi seamănă și lui
Orfeu, dar prin capacitate a de a decide între
uman și spiritual dev ine unic . Sin gular prin
decizie, el nu va put ea duce în suflet
„povara” consecințelor. D acă zidur ile nu se
mai surpă , e rândul lui Mano le să își
simbolizeze creația, prin pro pria lui
sfărâmare. Ar tistul s e sacrifică în favoarea
operei (textului).
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
138
REFLECȚI I SPONTA NE
Ordaliile în r egistrul de la Oradea
Prof. Bo gdan Ram ona
Articolul de față își pr opune să
analizeze ordalia, o p ractică judiciară
medievală, așa cum este ea re flectată în
documentul ce provi ne din sec olul al XIII –
lea, intitulat generic Regis trul de la Oradea.
Numele său ar indica un subiect de
importanță locală, dar el este unic în această
parte a Europei, tocmai pentru că este
singur ul care oferă informații des pre ordalii
și împreju rările în care se f ăceau și e ste, în același timp, singurul docu ment pe baza
căruia s e poate studia proba fierului r oșu în
Transilvania medieval ă. Tocmai de aceea,
un număr mare de ist orici și -au îndreptat
atenția asupra Registrului d e la Oradea , iar
o par te din ac este studi i au fost luate în
considerare în analiza de față. Ceea ce ne
propunem este o minimă contribuție, aceea
de a localiza spațial personajele, prin
identificarea și loca lizarea așe zărilor de
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
139
unde provin învinuiții și ce i care acuză,
menționa ți în pro cesele ver bale cuprinse în
document.
Registrul de la Oradea
Primele mențiun i documentare
referitoare la Or adea apa r în primii ani ai
celui de-al doilea decen iu al seco lului a l
XII-lea (1111, 1113) . În ceea ce privește
realit ățile secolului al XI -lea, aces tea nu mai
sunt la fel de sigure, dar există o real itate
fără tăgadă: existe nța obligatorie a unei
cetăți c are să p rotejeze instituțiil e catolice
care fuseser ă înființa te la O radea: Capi tlul și
episcopia catolică .28 Între inst ituțiile
ecleziastice de rit latin, prima a fost Capitlul,
înființat de r egele Lad islau I (1077 – 1095) ,
un colegiu compus din 24 de canon ici care
slujeau în biserica ridicată în interiorul
mănăstiri i. Cronica pictată de la Viena,
scrisă de Marcu din Kalt , la mijlocul
secolului al XIV -lea, oferă cea mai veche
informație privind ridicare a un ei m ănăstiri
pe teritoriul de azi al orașului Oradea de
către regele Ladislau I. Aceasta este unica
mențiune a ex istenței u nei mănă stiri în
incinta v iitoarei cetăți, sing ura insti tuție
28 D. Marta, Cetatea Oradiei. De la înce puturi
până la sfârșit ul sec olului al XVII -lea, Oradea,
2013, p.35 certă f iind aici Capitlul (nu este exclus ca
acest Capitlu să repre zinte o continuare a
instituției monahale, capelanii fii nd, inițial,
călugări care l ocuiau în interi orul ce tății).
Cu siguranță , mănăst irea a continuat s ă
existe după întemei erea Capitlului, dar r olul
ei s-a estompa t.29 Pe lângă acest Capitlu , a
funcționat un , ,loc de adeverire ” (loca
credibilia ), care avea rolu l de a e libera acte
prevăzut e cu pecete de autentif icare. Toa te
aceste document e, eliberate de -a lungul
timpului, erau păstrate într -o arhiv ă, arhiva
locului d e adeverire, care era așezată în
catedral ă, l ângă sacristie, în camera,
sacristia seu conservator ium, unde se
păstrau și pece țile locului de adeveri re.
Arhive le capitul are au s uferit de pe
urma incendiilor sau a dif eritelor invazii.
Dintre aceste a, cea car e a avut un efect
distrugător major asupr a orașului, cetății și
asupra catedralei din interiorul acesteia a
fost invazia tăta ră din anul 1241. În ur ma
ataculu i, catedra la episc opală a fost distrusă,
iar arhiva capit ulară, păstrată în sac ristia
acesteia, a pierit aproape în totalitate . Totuși,
s-au păstrat niște scurte pr ocese -verbale, în
număr de 389, ale jud ecăților făcute de
membr ii Capitlului în fa ța mormânt ului
29Ibidem
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
140
regel ui Ladis lau, pricini care au fost
dezbătute în perioada 1208 – 1235. Acestea
au fost adu nate și numite generic „Registrul
de la O radea”, unul dintre puțin ele
documente locale păstrate d in aceas tă
perioadă de încep ut de secol XIII30, foar te
importa nt din mai multe m otive: pentru
relevarea modului de func ționare a justiției
orădene, de fapt a ac tivității judecătorești a
Bisericii Roman e în general, a unui loc de
adeverire și, mai ales, pent ru atest area
practicării la Orad ea a judecăților su b forma
ordaliilor ( ordalia, judicium Dei, judecata
lui Dumnezeu), iar dintre acestea, a ,,probei
fierului î nroșit”.
Registrul de la Oradea a fost ti părit
întâia oară la Cluj , în 1550, sub titlul Ritus
explorandae veritatis31 (Ceremon ialul
căutării adevărul ui), în ti pografia l ui Helta i
Gaspar, de către episcopul orădean
Gheorghe Martinuzzi. Tex tul origi nal s -a
pierdut. Traducerea românească a acestui
docume nt a apărut în 1951, în volumul I din
colecția „Docu mente pr ivind istoria
Români ei”, seria C. Transilva nia.
Așad ar, Regist rul de l a Oradea poate
fi socotit cel dintâi iz vor juridic scris cu
30Ibidem , p. 38
31 L. Borcea, Bihorul medieval , Oradea, 20 05, p. 75 privire la acest gen de judecată. Judecăți cu
,,fierul roșu” vor fi avut loc și la cel elate
capitluri ale episcopiilo r catoli ce din
Transilvania, de la Cenad și Alba -Iulia, dar
procesele v erbale a le acestor probe nu s -au
păstrat; exist ă, totuși, o mențiune a acestui
tip de ju decată în cazul Capitlului din
Arad .32
Registrul de la Oradea este
considerat unicul document car e oferă
informații despre ordalii și despre
împreju rările în care aces tea se fă ceau, este
singurul document pe baza că ruia se poate
cerceta și recons titui prob a fierului roșu în
Transilvania medievală .33
Ordaliile în Transilva nia medievală
Ordalia era o pro cedură r ăspândită la
popoare le p rimitive, care cons ta în
supu nerea celu i bănuit sau i ndicat de
judecată la o mare sufe rință (foc, apă,
otrav ă), cu cr edința că zeii, care ocrotesc pe
nevinovați, îi vor da puterea să reziste .34
Numele acestei proceduri este d erivat d in
32 Ș. Pascu, Voievodatul Trans ilvan iei, vol. IV, C luj-
Napoca, 1989, p. 1 48
33 I. Sabău, Judecata probei fie rului roșu în
Transilvani a feuda lă în Studii și referate pr ivind
istori a României , vol. I, p. 629
34Instituții feud ale în Țările Româ ne. Dicți onar.,
București, 1988, cuvântul ordali e
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
141
cuvântul anglo -saxon ordal (judecata lui
Dumnezeu, or – ,,mare”, dael – judecată ”)35,
din care a provenit, a poi, germanicul Urthei l
sau urdela, ordel a, Gottesurtheil .36
Ordalia ( judecata lui Dum nezeu sau
judecata du mnezeiască ) nu figurează în
sistemul in stituțiilor medieval e ale poporului
român. Termenul ș i institu ția se re găsesc
însă în studiile despre Registru l de la
Oradea (Regist rum Varad inense ), care se
referă la instituția maghiară a or daliei în
Transilvania, p racticată de o instanță
catolic ă.37 Aici, ordaliile au fost recunoscute
ca instituț ii de drep t și regle mentate oficial.
Astfel, regele Ladislau I a luat măsura ca, în
cazul furturil or săvârși te în comun, fierul
roșu să-l poarte unul dintre învinuiții
împărț iți pe gru pe, stabilind, totoda tă, și t axa
cuvenită celor c are administrau proba .38
Ordaliile au fost d e mai mu lte feluri pe
teritoriul Transilvaniei: duelul, proba crucii
(părțile își întind eau mâinile spre unul dintre
brațele cruc ii; cel a cărui mână obos ea și
cădea mai repede era cons iderat v inovat),
35Ibidem
36 I. Sabău , Op. cit.,p. 625
37 V. Georgescu, Ordalia în vechiul dre pt românes c,
în Omagiu ac ademici anului -profesor Ștefan Pasc u,
Cluj-Napo ca, 1974, p . 306
38 I. Sabău, Op. cit., p. 628 proba fieru lui roșu, a apei reci ( erau supuș i
acestei probe ma i ales cei acuzați de
vrăjitorie; se fă cea la o apă adâncă,
stătătoare sau curgă toare; legat de mâini și
de picio are, acu zatul era lăsat în apă, i ar
dacă nu se scu funda, era dec larat vi novat,
după ce era s cos din apă fiind, în m od
obișnui t, ars; ce i care s e scufundau erau
declarați nevinovați) și a apei fierbinți, a
cadavrul ui (se man ifesta prin reacția
cadavrului expus în p ublic ca re, la
apropierea vinovatului, putea să se miște , să
sângereze din răni etc) , a împărtășaniei (se
baza pe cre dința că D umnezeu nu lasă pe cei
vinovați să se apropie d e ea, ci îi lovește cu
moarte s au alte ne norociri în clipa în care
îndrăznes c să o încerce), a jurământului la
mormântul regelui Ladislau. Proba a pei
fierbinți și a f ierului roșu se manifes ta prin
efectul pe c are treb uia să -l aibă asupra
aceluia care își b ăga mâna în apă fierbi nte
sau purta o bu cată de fier înroșit .39
Ordalia în Registr ul de la Oradea
Capitlul de la Oradea a înregistrat
între 1208 – 1235 un mare număr de cazuri,
pentru cerce tarea căro ra s-au folosit do uă
feluri de ordalii, executate înainte a
reprezentanților săi : proba f ierului ro șu și
39Ibidem
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
142
jurământul la mormântul regelui Lad islau
I.40 Procesele verba le ale acestora, în număr
de 38 9, sunt cuprinse în Registru l de la
Oradea. Distrib uția pe an i este ur mătoarea:
1208 – 4 cazuri, 1213 – 63, 1214 – 44, 1215
– 40, 1216 – 13, 1217 – 10, 1219 – 60, 1220
– 45, 1221 – 43, 1222 – 22, 1226 – 11, 1229
– 16, 1234 – 11, 1235 – 7. Dintre situațiile
înregis trate, în cazul a 27 2 se face referire la
ordalia fie rului roșu , fie di rect, fiind aplica tă
ca procedură, fie indirect, fiind prevăz ută,
dar, din anumi te motive , neaplicându -se.
Prezentarea p robei. Modalitatea de
desfășurare a judecății prin proba focului a
fost descrisă în istoriografia problemei . Nu
se re curgea înt otdeauna la această probă,
judecătorul apelând la acest tip de judeca tă
doar a tunci când nu erau suficiente dovezi
care să -l incr imineze pe acuzat. Prin p roba
fierului înroșit urma să s e stabil ească cine
spunea ad evărul și ci ne mințea î n fața
instanței de judecată . Se nume a ,,judicium
ferri candentis ”, ,,examen ferri canden tis” și
era apl icată uneia dintre părți, fie
acuzatorului, f ie învinuitului. Partea c are nu
se prezenta la data fixa tă era c onsiderată
vinovată și pierdea procesul. Pr oba fierul ui
roșu se făcea, în mod obișnuit, d uminica sau
40 I. Sabău, Op. cit., p. 629 într-o altă zi de sărbătoare, î n catedra lă sau
în curtea acesteia. Ceremonialul îl săvârșea u
preoții, î n prezența ma rtorilor, a
reprezentanților sa u a șefu lui Capitlului
(prep ozitul) din Oradea și a pristavul ui
judecăt orului c are ceruse să se f acă proba.
Cei cărora urma să li se aplice proba se
pregăteau în prealabil, postind cu pâine și
apă tim p de trei zile, având mâi nile
bandajate pentru a nu se p utea tra ta și să
împiedice a stfel efect ul fierului roșu. În t imp
ce se încălzea fierul, se săvârșea o liturghie,
în cu rsul căreia avea loc î mpărtășir ea celui
supus la probă. Acesta era sfătuit să refu ze
proba dacă se simțea v inovat. După ce își
susținea ne vinovăți a, pârâtul purta în mână
fierul încins, car e avea o g reutate de 1 kg
până la 1,5 kg, jurând că nu s -a folosit de
farmece sau ierburi pentru a împiedica
efectul focului, pe o distanță de 9 sau 12
pași. Împlinită proba, mâna purtătorului era
legată c u o fașă care se pecetluia. După
câteva zile, de ob icei 8 zil e, se veri fica
pecetea pentru a se constata dacă nu a fos t
ruptă în scopul inte rvenției pentru îng rijirea
mâinii. Dacă rana se vindeca în acest
interval de timp, ce l supus la probă era
declarat n evinovat ; în caz contrar, er a socotit
vinovat, iar judecătoru l cazului îl conda mna
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
143
la pedeapsa finală sau dauna civilă , potrivit
legii sau o biceiului în vigoar e.41
Această procedură juridică era destul
de arbitrară, întrucât r ana se vindeca în
raport cu gra dul de î ncălzire a fierului, care
rămân ea la apreci erea preoț ilor jude cători,
precum și în funcție de rezistența
organ ismului purtătorului f ierului î nroșit.
Caracterul subiectiv al probei rezultă,
așadar, din faptul că într-adevăr, gradul de
încălzire a fi erului e ra diferit de la caz la
caz, ma i puțin pent ru unii, m ai mult pe ntru
alții; declararea vin decării sau a nevinde cării
era, de asemenea , în func ție de vre rea celui
care făcea constatarea .42 De asemene a,
procedeul se baza pe ignoranța și pe
credințele p opulare, superstițioase, din acea
perio adă. Ordalii le prileju iau o mulț ime de
abuzuri și înșelăci uni. Astfel, cei mai
înstăriți puteau să se foloseas că de mijl oace
preventive pentru a împiedica efectul
focului. În unele scrie ri medicale din Evul
Mediu se a flă astf el de rețete împotri va
rănilor provocate de apa fierb inte sau f ierul
roșu. În același timp, imunitatea și rezi stența
organismului pu rtătorulu i fierului roșu
influențau rezultatul probei, prin urma re
41 I. Sabău, Op. cit., p. 630
42 Ș. Pascu, Op. c it., p. 235 rezultatul acestei a nu avea nimic cu
vinovăția sa u nevino văția cuiva. Pe de a ltă
parte, împricinații se folose au de dife rite
mijloace pentru a câștiga de partea lor pe cei
care administrau proba sau nu se pre zentau
la locul stabilit pentru aplicarea pro bei sau
fugeau înaint e de a se stabili efectul ei .43
Cei mai mulți, însă, s -au su pus
probei, crezând cu tărie că n umai așa, dar cu
ajutorul lui Dumnezeu, nevinovăția lor a r fi
dovedită. Prin ur mare, așa cum s -a
menționat deja, procesul desfășurării probei
cuprinde și o etapă în care avea loc
pregătirea spiri tuală a celui care urma să
poarte fierul înroșit (p ost, rugăc iuni,
împărtășanie ), precum și binecuvântarea
focului și a fierului folosit. Tr ebuie pre cizat
că a ceastă etapă era cel puțin la fel de
importan tă ca de sfășurarea pr opriu -zisă a
probei, având în v edere me ntalitatea omului
medieval, pentru care tot ul se rapo rta la
Divinitate, și credința acestuia în puterea
Biseri cii de a intermedia le gătura cu
Dumnezeu.
Deși această procedură era destul de
incertă în privința stabilir ii adevărului,
gradul de încred ere în a cest tip de judecată
în acea vreme era rela tiv ridica t. Astfel, din
43 I. Sabău , Op. cit., p.639
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
144
cele 389 de procese verbale ale judecățilo r
consemnate în fața C apitlului din Orade a,
pentru 272 de cazuri s -a ajuns la proba
fierului înroșit, adică 69,92 % – în
majoritatea cazur ilor păr țile au decis să -și
clarifice situația apel ând la ace astă cale.
Într-un număr de 73 de ca zuri s -a ajuns la
înțelegeri în fața Capitl ului (18, 77%), iar în
24 dintre cazuri s -a ajuns la retragere a
acuzațiilor (6,17%), c ele 20 de procese
rămase fiind pentru t estamente (13) și ca zuri
de vânzare -cumpăra re (7).44.
Cazuistica probei. În cadrul
proceselor consemnate în Registrul de la
Oradea, poate fi e vidențiată următoarea
cazuistică45: acuzații de furt (10 6 ca zuri),
datorii (4 6 cazuri), crime (31), păgubiri (26),
vrăjitorie (10), abuz uri – „a lua cu puterea ”
/ silnic ii (28), c ondiția de serv – ,,iobag al
cetății” (22), împ ărțirea proprietății /
testamen te (13), e liberarea din condiția de
slugă (10), tâlhări i (14), tăinuire / ascundere
(7), vânzare / cumpărar e (7), p robleme
legate de pr oprietățile ,, cetăților ” (7), acu ze
cu refe rire la condiția de venetic (5),
44 S. Șipoș, Pledoarie pent ru o h ermeneutică a
textului : Registru l de la Ora dea, în Statutul istori ei și
al istoricilor î n contempo raneitate, Cluj-Napoca,
2013, p. 331
45Ibidem, p. 332 incendii (5), răpiri (3), pustiire ( 3),
compl icitate la jaf (2), judecată nedreaptă
(2), necinste / adulter (2), abuzuri fizice (2),
învoieli (2), fuga slugilor (2), complicitate –
copărtași ( 2), despre dări (1), zestre (1 ), nu
se precizează învinuirea (30)46.
Cele mai multe cazuri sunt lega te de
fapte penale, dintre care acuzațiile de furt
reprezintă 27 ,25% , urmate de dator ii, crime,
abuzuri (silnicii), păgubiri , tâlhăr ii și
vrăjit orii, celelalte fiind p rocese civ ile, cum
ar fi: îm părțirea proprietății, eliberarea din
condiția de slugă etc.47
Toponimi a în Regis trul de la
Oradea. Analiză statistică
Au fost analizate toate cazu rile în
care se face referire l a aceast ă probă, direct
(proba fierului înroșit a fost aplica tă, acest
fapt fii nd precizat în tex tul proceselor
verbal e respective) sau indi rect (în aceste
procese verbale se face trimitere la această
probă, textul precizând, spre exemplu, ,,La
Oradea și -a dovedit nevinovăția (…)” – caz
18 ș.a. sau proba nu a mai fost aplic ată: ,,La
Oradea, Mathel a renunțat la proba fi erului
roșu” – caz 35. De aseme nea, am ev idențiat
doar localitățile de unde provin cei care
46Ibidem, pp. 332 – 333
47Ibidem, p. 333
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
145
acuză și cei ac uzați (pârâți), 35 de cazuri nu
precize ază originea părțilo r implicate, iar 72
de așezări di n 56 de p rocese ve rbale nu au
fost localizate (identifica te).
Concluzii. În ac este cond iții și având
ca suport cartografic o hartă a Ungariei
(Magyarország Megyéi 1886 -ban), precum
și harta admi nistrati vă a Republicii Popu lare
Române (1950 – 1952), eviden ța așezări lor
menț ionate în Registru l de la Oradea
(docum entul cuprin s în Docum ente priv ind
istori a României, veacul XI, XII, XIII Seria
C Tran silvania, vol. I, 107 5 – 1250, Ed.
Academiei Republi cii Popu lare Române,
Bucureș ti, 1951) se pot conclu ziona
urmă toarele:
1. Cele m ai multe localități din care
provin păr țile implica te în proc ese care au
presupu s proba focului, consemnate în
Registrul de l a Or adea, sunt din Un garia
(185), urmate din cele di n Români a (111),
Slovacia (1 6) și Ucrain a (5);
2. M ajoritatea oamenilor care s -au
supus sau trebuia să se supună, pent ru a-și
susține cauza, probei f ierului în roșit provine
din regiuni (comitate) limitrof e comitatutlui
Bihor, care își avea centrul la Orade a: Bihar
– 45, Borsod – 21, Szab olcs – 18, Hajdu –
17, aceste a fiind în Ungaria propriu -zisă și
în Transilvania : Bihor (raioanele : Oradea – 16, Salon ta – 9, Și mleul Silvaniei – 7,
Secuieni – 7, Marghita – 5, Aleșd – 2, Beiuș
– 2) – 48, Baia Mare (Carei – 14, Satu -Mare
– 11, Cehu Silv aniei – 11) – 31, Cluj (Jibou
– 6, Gherla – 4, Hued in – 3) – 13, Arad
(Arad – 9, Ineu – 2, Lipova – 2) – 13;
3. Distanța relativ mare între Oradea
și comitatele din extremitate a vestică (Zala,
Vas) sau jumătatea vestică a regatu lui
magh iar (Fejer, Gyor, Ko maro m, Baranya),
din ex tremitatea de nord -vest (Nit ra,
Trencsen, în Slovacia actuală) expl ică
numărul mic de per soane (1, 2 persoan e)
care au venit la O radea pentru proba focul ui;
aceeași situație se regăsește în cazul
regiunilo r din Transilvania , situate la
marginea Regatului U ngariei, l a mijlocul
secolul ui al XIII-lea: Rodna (Beclean – 1),
Timiș (Deta – 1, Timișoa ra – 1, Sânnicolau
Mare – 1), Târgu Mure ș (1).
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
146
BIBLIOGRAFIE :
1. Borcea L., Bihorul medi eval. Oameni. Așezări. Instituț ii, Edit ura Arca, Oradea,
2005
2. Documente privind is toria Româ niei, Seria C, Tra nsilvania , vol. I(1075 -1250)
3. Georgescu V ., Ordalia în vechiul drept ro mânesc , în Omagiu academicianului –
profesor Ștefan Pascu , Cluj-Napoca, 1974
4. Instituții feudale în Țările Rom âne. Dicționar ., București, 1988
5. Marta D., Cetatea Oradiei. D e la încep uturi pâ nă la sfârșitul secolului al XVII –
lea, Editura Muzeului Țării Crișuril or, Oradea , 2013
6. Pascu Ș, Voievodatul Transilvaniei , vol. IV , Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1989
7. Sabău I., Judecata p robei fierului roșu în Transilvania feudală în Studii și
refera te privi nd istoria Român iei, vol. I
8. Șipoș S., Pledoarie pentru o herm eneutică a textului : Registrul de la Orad ea, în
Statutul istorie i și al istoricilor î n contemporaneitate , Editura Me ga,Cluj –
Napoca
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
147
REFLECȚII SPONTANE
Aurora polară
Prof. Ivan Cire șica
Aurora au strală în Wellington , Aurora boreală în Alaska
Noua Zeelandă
Aurora polară este
un fenomen optic . El c onstă î ntr-o
strălucire intens ă, observat ă pe cer î n
timpul nopții , în regiuni le din
apropier ea polilor magnetici ai Terrei . Este
rezultatul ciocnirilor particulelor încărcate
electro magnetic de vânt solar cu molecule
ale gazelor di n câmpul magnetic terestru .
În emisfera nordică , fenom enul e cunoscu t
sub num ele de aurora boreală , termen
folosit inițial de Galileo Galilei . El a făcut
referire la zeița romană a zorilor, Aurora ,
și la titanul care repreze nta
vânturi le, Boreas . Apare în intervalele
septembrie – octombrie și martie – aprilie.
În emisfera sudi că, fenome nul se
numește auror ă austr ală, după James
Cook , care a numit fen omenul a stfel,
deoar ece apare î n sud. Fenomenul nu este exclu siv
terestru. A fost observat și pe
alte planete din sistemul so lar,
precum Jupiter , Saturn , Marte și Venus .
Fenomenul este natura l, deși poate fi
reprodus artificial prin explozii
nucleare sau în laborator .
,,Aurora bo reală este un spe ctaco l
oferit de natură atunci când culorile
cosmice dansează într -o graț ie desăvârșită
pe cer”. Edmu nd Halley a fost pri mul ca re
a aso ciat aurora boreal ă cu câmpul
magnetic al Pământului .
Aurora polară apare la înălți mi de
80-640 km î n atmosf era terestră. A fo st
observ ată la New Orleans, cel mai su dic
punct de observare.[2] În 19 octo mbrie
2018 a fost ob servată în Sankt Petesburg
(Rusia ).[4] Poate f i văzu tă pe o rază de
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
148
2500 km, în jurul polilo r magnetici ai
Terrei, to amna, la sfârși tul și la începutul
iernii. Apare înt r-un buche t de cul ori de la
roz până la albastru – violet, în funcț ie de
gazul din atmo sferă care inter acționează cu
particulele prov enite din Soare. Cel mai
des se observă culoarea galben – verzui,
rezultată din cio cnirea m oleculelor de
oxigen cu par ticule din vântul solar , la
aproximativ 96 km înălțime. Culoarea
albastră ș i albastru – purpuriu apare ca
urmar e a ciocnirii
molecule lor de azot
cu particule
provenite din Soare.
Aurorele de culoare
roșie sunt foarte rar e,
fiind rezultatul
ciocni rilor la peste
320 km înălțime,
între mo lecule de oxigen și particul e solare. Cercetă torii
științifici au d emonst rat că e lectronii și
protonii din S oare sunt pr oiectați cu viteze
foarte ridicate pri n ,,vânturi sola re”, direct
spre Pământ. Cele mai bune zon e de
observare a au rorei polare sunt: N-V
Canadei ( Rezervația Na turală Kluane ,
Yukan) , Alaska (P arc Național Dena li),
Norvegia (Tromsø), I slanda (P eninsula
Snaetellesnes), Groelanda
(Kange rlussnag) , N. Siberiei, Antarcti ca.
BIBL IOG RAFIE :
1. Aurora Boreal ă – Top 5 lucruri pe care trebuie să le știi + video – Amiiko .ro dip onibil pe
interne t la adresa https:// amiiko.ro/d escopera /aurora -boreala/ .
2. Ce esta aurora boreală? – Descoperă, diponibil pe int ernet la adresa :
https://ro.wi kipedia.org/wiki/Auroră_po lară.
3. https:// www.descoperă.ro/mari -întrebari/12707626 -ce-este-aurora -boreală.
4. M ari întrebăr i, disponibil pe internet la adresa www.rador .ro › inedit .
5. Unde și cum poți să vez i aurora boreală – T2T.ro diponibil pe intern et la adresa
https:/ /t2t.ro/aurora -boreala /.?
Revista profesorilor Colegiului Econo mic „Partenie C osma ” Oradea
„Vocație și aspirație ” nr. 1 , 2019
149
ISSN 2668 -7437
ISSN -L 2668 -7437
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Revista Scolara Vocatie Si Aspiratie Nr 1 2019 Issn [629813] (ID: 629813)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.