Revista Român ă de Interac țiune Om-Calculator 6 (2) 2013, 127-140 MatrixRom [629845]

Revista Român ă de Interac țiune Om-Calculator 6 (2) 2013, 127-140 © MatrixRom

Simptome psihopatologice ale dependen ței de
telefonul mobil
Camelia Popa1, Adela Ciobanu2
1Institutul de Filosofie și Psihologie “Constantin R ădulescu Motru” al Academiei Române
Calea 13 Septembrie nr. 13, Bucure ști, 050711, România
E-mail: [anonimizat]
2Universitatea de Medicin ă și Farmacie “Carol Davila” Bucure ști
Strada Dionisie Lupu nr. 37, Bucure ști, 020022, România
E-mail: [anonimizat]
Rezumat. Utilizarea excesiv ă a telefoanelor mobile și a Internetului a devenit o problem ă
de sănătate public ă în multe țări dezvoltate. În rezolvarea acestei probleme s-au implicat
psihologii și psihiatrii. Pe plan mondial, cercet ările vizând noile dependen țe IT&C sunt
numeroase și cu concluzii surprinz ătoare, eviden țiind simptomele psihopatologice ale a șa-
numitului ”consum nes ănătos” de SMS-uri și de Internet (re țele de socializare, jocuri online
ș.a.). În România îns ă, în ciuda penetr ării puternice a telefoniei mobile și a Internetului,
astfel de tematici au fost prea pu țin abordate de cercet ători. Pentru a asigura o baz ă de
pornire viitoarelor studii române ști în domeniu, prezentul articol î și propune explorarea
informației științifice recente, dedicate consumului excesiv de comunica ții mobile.
Cuvinte cheie : telefon mobil, comportament adictiv, dependen ța de SMS, psihopatologie.
1. Introducere
Utilizarea în exces a telefoniei mobile este un subiect actual în cercetarea
mondială. Se încearc ă acreditarea dependen ței de SMS-uri ca tulburare
psihiatrică cu statut propriu, distinct ă atât de dependen ța de Internet, cât și
de alte dependen țe cum ar fi alcoolismul, tabagismul, consumul de droguri
sau jocurile de noroc. În Japonia, utilizarea nes ănătoasă a Internetului și a
telefoanelor mobile a devenit deja o problem ă de sănătate public ă,
dovedindu-se c ă bărbații dezvolt ă o dependen ță severă față de Internet, iar
femeile – fa ță de SMS-uri. Cele dou ă dependen țe sunt distincte factorial,
deși ambele se asociaz ă cu depresia (Lu, 2011).
În primul rând, cercet ările în domeniul noilor comportamente adictive se
focalizeaz ă pe determinarea predictorilor dependen ței. Sunt analizate în

128 Camelia Popa, Adela Ciobanu

acest scop particularit ățile de personalitate ale utilizatorilor, factorii gen și
vârstă, precum și funcțiunile telefoanelor mobile care pot deveni
indispensabile oamenilor cu anumite tr ăsături psihologice (Popa, 2013). În
al doilea rând, studiile din aceast ă arie vizeaz ă identificarea manifest ărilor
psihopatologice care pot fi puse în leg ătură cu utilizarea excesiv ă a
telefoanelor mobile. Printre aceste efecte se num ără depresia, anxietatea,
tulburările somnului, stresul, oboseala cronic ă și comportamentele
compulsive de verificare a emailurilor. În cel de-al treilea rând, în cadrul
cercetărilor men ționate sunt avute în vedere validarea inventarelor privind
abuzul/dependen ța de ”mobile” și testarea eficien ței psihoterapiilor
specifice, în cazul persoanelor dependente. Interesant este c ă unele dintre
psihoterapii pot fi realizate chiar cu ajutorul ”obiectelor” dependen ței,
respectiv prin telefonul mobil (via SMS) sau online.
Prin explorarea a peste 200 de articole științifice am identificat în mod
concret trei direc ții majore de cercetare a dependen ței de telefonia celular ă
(SMS-uri și aplicații web via smartphone) și anume: determinarea
predictorilor dependen ței, a caracteristicilor de personalitate ale utilizatorilor
dependen ți; studiul simptomelor psihopatologice care pot fi asociate cu
utilizarea excesiv ă a telefoniei mobile; asigurarea psihoterapiei dependen ței.
Această sinteză teoretică poate fi un punct de pornire al studiilor române ști
în domeniu, care s ă includă elaborarea și aplicarea de chestionare
psihologice cu privire la comportamentul de utilizare a telefoanelor mobile
pe loturi mari de subiec ți, precum și validarea pe popula ția autohton ă a unor
inventare specifice, consacrate interna țional.
2. Predictorii dependen ței de telefonia mobil ă
Printre predictorii psihologici ai dezvolt ării dependen ței de telefoanele
mobile se num ără atât o serie de factori care țin de personalitatea
utilizatorului (extraversia, sociabilitatea, con știinciozitatea redus ă,
autocontrolul slab, stima de sine sc ăzută), cât și factori care privesc genul
(femeile sunt mai predispuse s ă dezvolte astfel de dependen țe decât bărbații)
sau vârsta (adolescen ții și tinerii reprezint ă grupuri de risc). De asemenea,
consumul în exces de telefonie este animat de resorturi motiva ționale
precum nevoia de autoprezen ță în viața socială, nevoia de distrac ție, nevoia
de apartenen ță la grupul utilizatorilor, nevoia de autoeficacitate, nevoia de
control al împrejur ărilor și persoanelor, mai pu țin descrise în literatura

Simptome psihopatologice ale dependen ței de telefonul mobil 129

psihologic ă româneasc ă. Simptome psihopatologice precum cele prezente în
tablourile clinice ale tulbur ării depresive și ale tulbur ării anxioase sunt
analizate atât în calitate de predictori, cât și în calitate de efecte al
consumului nes ănătos de telefonie mobil ă. Nu exist ă însă, în studiile
analizate, o limit ă netă de demarca ție între consumul problematic de
telefonie mobil ă și cel acceptabil sau s ănătos. Majoritatea autorilor
consideră că poate fi problematic acel consum care afecteaz ă în mod negativ
activitatea de zi cu zi a persoanei (aceasta î și ocupă timpul cu telefonul,
înregistrând e șecuri sau deterior ări ale performan ței în viața profesional ă și
în relațiile sociale).
2.1. Profilul utilizatorul ui cu consum problematic
Conturarea profilului psihologic al utilizatorului dependent de telefonul
mobil s-a f ăcut pornind de la evaluarea comportamentului de consum al
acestuia. Cercet ările au vizat factorii de personalitate ai utilizatorilor
dependen ți sau cu consum crescut, ”antecedentele” lor psihopatologice,
stima de sine, resorturile motiva ționale, genul și vârsta lor. Este de
menționat că, de cealalt ă parte, au fost studia ți și factorii – îndeosebi
economici, sociologici și educaționali – care inhib ă utilizarea telefoanelor
mobile, împiedicând astfel valorificarea avantajelor acestei forme de
comunicare (avantaje reflectate atât în cre șterea coeziunii rela țiilor
interumane, cât și în prosperitatea afacerilor).
Velghe (2012) a demonstrat c ă sărăcia, șomajul ridicat, criminalitatea și
analfabetismul reprezint ă constrângeri majore în realizarea deplin ă a
potențialului de utilizare a mobilelor, într-un studiu realizat pe subiec ți din
toate grupele de vârst ă din Wesbank (o suburbie pauper ă a Cape Town,
situată la 27 km de aceast ă metropol ă). Dezvoltarea afacerilor este
nominalizat ă printre avantajele utiliz ării telefonului mobil în comunit ățile
sărace; astfel, conectivitatea asigur ă comunicarea rapid ă cu partenerii
comerciali, cre șterea rețelelor de clien ți. Însă, atâta timp cât oamenii din
aceste comunit ăți sărace folosesc doar în mod excep țional telefonul în
afaceri, avantajul conectivit ății rămâne unul nevalorificat.
2.1.1. Factori de personalitate
Utilizarea telefonului mobil ar putea fi o func ție dependent ă de
personalitate, atâta vreme cât ea comport ă acțiuni interpersonale. Pornind de
la această aserțiune, tiparele de utilizare a telefoanelor ar putea fi explicate

130 Camelia Popa, Adela Ciobanu

cu ajutorul teoriilor psihologice. Butt și Phillips (2008) au încercat s ă
contureze portrete-tip de utilizatori și să prezică mărimea consumului de
telefonie mobil ă, în func ție de unele constante de personalitate precum
extraversia, agreabilitatea, con știinciozitatea, nevroza și stima de sine.
Potrivit studiului citat, cei care petrec cel mai mult timp cu expedierea SMS-
urilor sunt nevroticii și extraver ții. Tot extraver ții sunt și cei care utilizeaz ă
mobilul ca mijloc de stimulare, î și schimbă frecvent tonul de apel și
imaginile de fundal.
Subiecții dependen ți de telefon sunt extraverti ți și anxioși, a arătat Hong
(2012) într-un studiu realizat pe 269 de femei taiwaneze, c ărora le-au fost
aplicate chestionare de personalitate, chestionare vizând nivelul stimei de
sine și chestionare privind folosirea telefonului mobil/dependen ța de acesta.
Pe de altă parte, acest autor a punctat c ă stima de sine crescut ă stabilește o
corelație negativ ă cu dependen ța de mobil. Scorul slab la factorul de
personalitate ”con știinciozitate” poate prezice, de asemenea, consumul
excesiv de telefonie. Con știinciozitatea stabile ște o corela ție negativ ă nu
doar cu utilizarea excesiv ă a TIC, ci și cu utilizarea problematic ă a
Internetului (Buckner și colab., 2012). Timiditatea poate prezice, la rândul
ei, utilizarea excesiv ă a SMS-urilor. Serviciul de mesaje scurte este, de
altfel, o „tehnologie social ă” cu ajutorul c ăreia și cei mai retra și indivizi pot
aduce în discu ție subiecte dificile. Un studiu realizat pe 532 de subiec ți,
studenți (Leung, 2007), subliniaz ă rolurile pozitive al SMS-urilor,
identificate de subiec ți – înfrângerea timidit ății, aducerea în discu ția cu
prietenii a unor subiecte delicate, coordonarea diferitelor evenimente. În plus, SMS-urile sunt valorizate pentru comoditatea pe care o implic ă
expedierea și recepționarea lor, ca și pentru costurile sc ăzute. Un alt factor
de personalitate important, autocontrolul, este afectat negativ, în mod
semnificativ, în cazul dependen ților de mobile, de Internet și de jocuri video,
au demonstrat Khang și colab. (2013).
2.1.2. Resorturi motiva ționale
Identificarea resorturilor motiva ționale aflate la baza expedierii SMS-urilor
pornește, în alte studii, de la contextele sociale în care utilizatorii recurg la
această formă de comunicare. Astfel, SMS-urile sunt v ăzute ca metode
convenabile de a p ăstra legătura cu prietenii și cu cei dragi, dar și ca ocazii
potrivite de a renun ța la unele rela ții interumane.

Simptome psihopatologice ale dependen ței de telefonul mobil 131

Harisson și Gilmore (2012), analizând ocaziile utiliz ării SMS-urilor de c ătre
tineri și potrivirea acestor mesaje la contextu l social în care sunt expediate,
au raportat emiterea unor mesaje-text în situa ții aparent nepotrivite – la du ș,
la locul de munc ă, în timpul serviciilor religioase și chiar în timpul actelor
sexuale. Schimbul de mesaje-text este o modalitate de comunicare care
induce dezinhibi ție, dar și o lipsă de concentrare asupra mediului social. În
plus, SMS-ul a devenit o modalitate de a ”te desp ărți ieftin de un partener”,
au arătat cei doi autori. Aceast ă fluiditate – și totodată superficializare – a
relațiilor interumane este surprins ă și de Carbonell și colab. (2013). Potrivit
acestora, telefonul mobil nu este numai un catalizator al cre ării relațiilor
sociale, ci și unul al dizolv ării cu ușurință a relațiilor dintre oameni.
Unul dintre pericolele ignor ării contextului/ambian ței, în cazul
expedierii, respectiv al r ăspunsului la SMS-uri, apare în condi țiile traficului
rutier. Harisson (2011) a ini țiat un studiu privind expedierea de SMS-uri de
către 91 de tineri șoferi americani, în timpul condusului și a decoperit c ă toți
aceștia au folosit mesajele-text în timp ce se aflau în traficul rutier. În plus,
un număr semnificativ de participan ți au raportat un stil de conducere
periculos în timp ce scriau SMS-uri, peste limita de vitez ă și în deriv ă
(pătrunderea pe alte benzi de circula ție), în ciuda faptului c ă uneori
transportau al ți pasageri și chiar copii în ma șină.
Tot în domeniul resorturilor motiva ționale, combaterea singur ătății și
nevoia de afiliere reprezint ă stimulente ale utiliz ării telefoanelor. S-a
dovedit că oamenii timizi au mai multe motive pentru utilizarea SMS-urilor,
însă reducerea singur ătății este deosebit de important ă pentru ei (Bardi și
Brady, 2010). Alte dou ă nevoi importante, nevoia de distrac ție și cea de
autoprezen ță socială, au fost asociate semnificativ cu consumul masiv de
telefonie mobil ă și de Internet (Khang și colab., 2013).
Nevoia de autoprezen ță socială, din perspectiva mass-media
interpersonale, digitale, a fost studiat ă și în legătură cu conceptul de
competen ță de comunicare. Hwang (2011) a subliniat c ă, pe de o parte, a
dispărut distinc ția clară între teoriile comunic ării nonmediate și mediate, iar
pe de alt ă parte – competen ța de comunicare interpersonal ă mediată a
stabilit o corela ție pozitiv ă cu competen ța de comunicare direct ă, nemediat ă.
Cu alte cuvinte, oamenii care comunic ă ușor față în față pot avea aptitudini
similare și în ceea ce prive ște vorbitul la telefon sau expedierea de SMS-uri.
Tot din perspectiva științelor comunic ării au fost analizate și SMS-urile
(Bernicot și colab., 2012), ca lungime (num ărul de cuvinte și de caractere),

132 Camelia Popa, Adela Ciobanu

funcțiile lor (informativ ă, relațională) și structură de dialog (cu închidere și
deschidere), în corela ție cu caracteristicile scriitorilor de SMS-uri (vârst ă,
sex, experien ța în utilizarea SMS). Concluziile acestui studiu au fost c ă
SMS-urile au un caracter situa țional iar structura lor este diferit ă de cea a
mesajelor transmise prin interac țiunile orale și scrise tradi ționale (73%
dintre SMS-urile inventariate nu aveau mesaje de deschidere și închidere
convenționale).
2.1.3. Factorul gen
Femeile folosesc telefonul mobil mai mult decât b ărbații, pentru a socializa,
pentru a bârfi și ca un ”dispozitiv de siguran ță”, se arat ă într-o cercetare
efectuată pe 417 subiec ți malaezieni (Balakrishnan și Raj, 2012). De altfel,
motivul principal al cump ărării telefonului mobil este acela de a socializa.
Pe de altă parte, alegerea aparatului propriu zis depinde de factori precum
marca, tendin țele modei și preț, a mai arătat același studiu.
Diferențele de gen se manifest ă nu numai în ceea ce prive ște consumul
de telefonie mobil ă și utilizarea telefonului, ci și în ceea ce prive ște folosirea
emoticoanelor în SMS-uri. Astfel, de și exprimarea online a emo țiilor
reflectă diferențe mici între genuri, femeile trimit mai multe mesaje cu
emoticoane, în timp ce b ărbații folosesc o gam ă mai variat ă de emoticoane
(Tosell, 2012). În studiul citat au fost colectate por țiuni de date private de
comunica ții de la smartphone-uri, pe o perioad ă de 6 luni.
Fetele de 15-16 ani transmit mai multe SMS-uri decât b ăieții cu acelea și
vârste. Aceste mesaje au o lungime mai mare, comparativ cu cele expediate
de băieți și o funcție mai degrab ă relațională, decât una informa țională, a
relevat un alt studiu, realizat de Goumi și colab. (2011). Ace știa au analizat
1.113 SMS-uri transmise de adolescen ți francofoni cu vârste între 13 și 18
ani, cu comportamente de utilizare frecvent ă a telefonului mobil și cu o
practică îndelungat ă în transmiterea de SMS-uri și au concluzionat c ă
decalajul de dezvoltare dintre fete și băieți (primele fiind mai precoce) se
regăsește în tiparele de utilizare a telefonului mobil ale celor dou ă genuri.
Severitatea dependen ței de TIC depinde, la rândul ei, de sexul
utilizatorului. Lu et. al (2011) au realizat un studiu pe 92 de b ărbați și 54 de
femei care au completat un chestionar de adic ție privind Internetul, o scal ă
privind autopercep ția dependen ței de SMS-uri, o scal ă de anxietate și
depresie și un chestionar referitor la bolile cu transmitere sexual ă.
Dependen ța severă față de Internet a fost raportat ă pentru 6,1% din b ărbații

Simptome psihopatologice ale dependen ței de telefonul mobil 133

participan ți la studiu și pentru 1,8% din femei. Nu au existat cazuri de
dependen ță severă față de SMS-uri, iar corela ția dintre utilizarea
nesănătoasă a Internetului și a telefoanelor mobile, pe de o parte, și bolile cu
transmitere sexual ă, pe de alt ă parte, a fost una moderat ă.
2.1.4. Factorul vârst ă
Majoritatea studiilor promoveaz ă evidența că tinerii reprezint ă ”cei mai
prolifici utilizatori” de telefoane m obile, aceste dispozitive devenind un
element omniprezent în via ța lor.
Tinerii asociaz ă folosirea telefonului cu numeroase beneficii psihologice
și chiar își recunosc deschis dependen ța față de acest dispozitiv, a relevat o
cercetare calitativ ă (focus-grup) realizat ă pe 32 de tineri australieni cu vârste
cuprinse între 16 și 24 de ani (Walsh, 2008). Aceast ă constatare a fost
susținută și în cazul altor studii. Skierkowski și Wood (2012) subliniaz ă, de
pildă, că în ultimul deceniu, odat ă cu creșterea disponibilit ății, accesibilit ății
și popularit ății telefoanelor mobile, expedierea de mesaje text a devenit unul
dintre principalele mijloace de comunicare în rândul grupurilor de
adolescen ți. Drept urmare, se poate spune c ă telefoanele mobile și mesajele-
text au devenit o parte integrant ă a culturii tinerilor. Prin SMS-uri tinerii
mențin relațiile cu colegii lor, se definesc pe ei în șiși.
Perioada devenirii identitare a tinerilor este asociat ă cu o frecven ță mai
mare de utilizare a telefonului mobil. Walsh și colab. (2011) au realizat o
cercetare online pe un grup de 292 de australieni cu vârste între 16 și 24 de
ani, demonstrând c ă subiecții cei mai tineri și subiecții de gen feminin au
fost cei mai mari consumatori de telefonie mobil ă. Mai precis, identitatea de
sine, aflat ă în formare, a prezis frecven ța mare de utilizare a serviciilor
telefonice și a reliefat implicarea personal ă puternic ă în comunicarea de
acest tip. Nevoia de a apar ține unui anumit grup, precum și nevoia de
satisfacere a stimei de sine nu au putut prezice frecven ța mai mare de
utilizare a telefonului mobil în studiul men ționat.
În cazul utilizatorilor adolescen ți a fost identificat ă și coexisten ța
dependen țelor de telefonia mobil ă și de Internet. Astfel, un studiu realizat pe
1.330 de liceeni de 16 ani a ar ătat că băieții care prezentau dependen ță de
Internet prezentau și dependen ță de telefon. În grupul acestor utilizatori a
fost observat ă și o asociere a celor dou ă dependen țe cu consumul de alcool
(Sánchez-Martínez și Puime, 2010).

134 Camelia Popa, Adela Ciobanu

3. Efectele psihopatologice ale utiliz ării excesive a telefonului
mobil
Fără îndoială, utilizarea telefoanelor mobile este util ă oamenilor. Func ția de
comunicare, asigurat ă de aceste dispozitive, are atât un caracter personal, cât
și unul social. S-a dovedit c ă obiceiul de a telefona și cel de a
expedia/recep ționa SMS-uri îmbun ătățește starea de spirit a indivizilor,
conferă senzația de bine, îndepline ște funcția de divertisment, poate cre ște
sentimentul de securitate și alimenta nevoia de apartenen ță. Dincolo de
aceste avantaje practice, evidente, posibilitatea și disponibilitatea de a fi
permanent conectat cu alte persoane pot induce îns ă sentimente de
disconfort și chiar anxietate.
Îngrijorarea și anxietatea apar atunci când persoanei nu i se r ăspunde
aproape instantaneu la apeluri și la SMS-uri, eviden țiază Carbonell și colab.
(2013). Aceste tr ăiri, amplificate de frecven ța crescută a obiceiului de a
telefona și de a expedia mesaje-text, reprezint ă experien țe neplăcute, care
alimenteaz ă comportamentele de dependen ță ale utilizatorilor. Autorii cita ți
se apleac ă și asupra riscului reprezentat de dependen ța de cea mai recent ă
generație de telefoane mobile, a șa-numitele smartphone-uri. Acestea ar
putea cre ște riscul de consum problem atic, deoarece au conexiune
permanent ă la Internet și astfel se elimin ă delimitarea clar ă între func țiile lor
de comunicare și de informare. Mai precis, oamenii pot folosi smart-phone-
urile în mod compulsiv, pentru a- și verifica e-mail-urile, SMS-urile, pentru
a citi post ările de pe re țelele de socializare, pentru a juca diverse jocuri,
pentru a asculta muzic ă etc. În acest context, indivizii în cauz ă
experimenteaz ă atât o supraînc ărcare informa țională, cât și o team ă
puternică de ”a pierde”, atunci când dispozitivele nu sunt permanent
conectate. Stresul psihologic resim țit de utilizator este astfel unul
considerabil.
Simptomele de depresie, stresul și tulburările de somn s-au num ărat
printre efectele utiliz ării excesive a TIC, de și mecanismele cauzale care
determină astfel de tulbur ări rămân încă neclare. Totu și, diferențele de gen
au fost eviden țiate nu numai în ceea ce prive ște comportamentul de utilizare
a telefonului mobil al femeilor și bărbaților, ci și în privin ța manifest ărilor
psihopatologice dezvoltate de ut ilizatorii de sexe diferite.
Thomée și colab. (2007) au realizat un st udiu de identificare a unor astfel
de simptome psihopatologice la N = 1.127 de tineri cu un comportament de
utilizare excesiv ă a computerelor și a telefoanelor mobile, evaluând

Simptome psihopatologice ale dependen ței de telefonul mobil 135

variabilele de expunere, precum dife ritele tipuri de utilizare ale TIC și
variabilele-efect, precum stresul pe rceput, simptomele de depresie și
tulburările de somn.
În cazul femeilor, utilizarea excesiv ă a computerului și a telefonului
mobil a fost asociat ă cu stresul și cu simptomele de depresie, în timp ce
navigarea pe Internet a crescut riscul de a dezvolta tulbur ări de somn (idem).
Totodată, a fost eviden țiată o corelație între num ărul zilnic de mesaje SMS
vehiculate și stresul prelungit.
În cazul barba ților, num ărul de apeluri telefonice mobile și al mesajelor
zilnice tip SMS au fost asociate cu tulbur ări de somn. Utilizarea SMS-urilor
de către bărbați a fost, de asemenea, asociat ă cu simptome de depresie.
Acest studiu a sugerat faptul c ă utilizarea nes ănătoasă a TIC ar putea avea
un impact negativ asupra sanat ății psihologice. Lu et al. 2011 g ăsesc, la
rândul lor, c ă depresia se asociaz ă atât cu dependen ța de Internet, cât și cu
dependen ța de SMS-uri, de și cele dou ă tipuri de dependen țe au o structur ă
factorială distinctă. În ceea ce prive ște anxietatea, aceasta coreleaz ă negativ
cu dependen ța de SMS-uri, au mai ar ătat autorii cita ți.
Depresia este v ăzută atât ca predictor al consumului problematic de
telefonie celular ă, cât și ca efect al acestui consum. Adolescen ții cu
simptome depresive petrec mai mult timp pe telefoanele celulare, transmit
mai multe mesaje text și plătesc facturi mai mari, a ar ătat Yen (2009), într-
un studiu realizat pe 10.191 de adolescen ți. În acela și timp, consumul
problematic de telefonie se asociaz ă cu depresia respectivilor utilizatori.
Utilizarea excesiv ă de telefonie mobil ă și de Internet, generatoare de
stres psihologic și de simptome ale unor tulbur ări psihice, a mai fost pus ă în
relație și cu specializarea subiec ților.
Un studiu realizat de Beranuy și colab. (2009), pe 365 studen ți spanioli
de la patru specializ ări diferite (psihologie, educa ție, jurnalism și studii de
sanatate), a relevat c ă în cazul tuturor subiec ților consumul problematic
induce stres; în cazul femeilor, consecin țele negative ale utiliz ării
dezadaptative a telefonului sunt mai multe decât în cel al b ărbaților. În
același timp, studen ții la jurnalism (a c ăror activitate profesional ă este legat ă
de aceste medii digitale de comunicare) au înf ățișat un model mai nes ănătos
de utilizare a Internetului, comparativ cu studen ții de la celelalte
specializări.
Puține cercet ări s-au aplecat îns ă asupra ”sevrajului de SMS-uri”, astfel
încât să se poată evidenția modul în care oamenii reac ționează la lipsa

136 Camelia Popa, Adela Ciobanu

mesajelor-text. Skierkowski și Wood (2012) au experimentat o restric ție de
SMS-uri, pe un grup de tineri cu vârste cuprinse între 18-23 de ani. Ace știa
au raportat prezen ța unei anxiet ăți (cu atât mai intens ă cu cât perioadele de
restricție erau mai mari), datorat ă imposibilit ății de a men ține relațiile cu
colegii. Studiul, care a urm ărit și modul în care tinerii percep mesajele text,
atitudinile lor fa ță de acestea, tipurile de mesaje-text schimbate între subiec ți
etc., a reu șit să dovedeasc ă faptul c ă SMS-urile au devenit un element
integrat în via ța de zi cu zi a tinerilor.
Un alt domeniu pu țin explorat este cel al ”victimologiei” telefonice. În
studiul nostru metaanalitic, care a vizat parcurgerea a peste 200 de cercet ări
în domeniu, am descoperit un singur studiu referitor la utilizarea tehnologiei de comunicare pentru a monitoriza partenerii din rela țiile intime, de și astfel
de comportamente sunt destul de frecvente. Astfel, Burke și colab. (2011) au
realizat un sondaj online pe 804 studen ți, în cadrul c ăruia jumătate dintre
repondenți au recunoscut fie c ă au utilizat tehnologiile de comunicare pentru
a-și monitoriza partenerii (telefonul mobil, conturile de e-mail, conturile de
pe rețelele de socializare), fie c ă au fost ei în șiși victime ale unei asemenea
urmăriri, inițiate de partenerii lor. Circa 25% din femeile incluse în studiu au
raportat monitorizarea conturilor de e-ma il ale partenerilor, în timp ce numai
6% dintre b ărbați au recunoscut c ă au procedat în acela
și mod. Desf ășurarea
unor studii aprofundate pe aceast ă temă, din perspectiva psihiatric ă și a
psihologiei clinice, ar permite descoperirea valen țelor moderne ale geloziei
patologice.
4. Deschideri terapeutice
Terapia noilor dependen țe se poate realiza atât într-un cadru clasic, fa ță în
față, implicând rela ția tradițională pacient-terapeut (psiholog sau medic
psihiatru), cât și cu ajutorul noilor TIC. Mai multe cercet ări au demonstrat,
de exemplu, rolul benefic al SMS-urilor în cazul tinerilor care apeleaz ă
serviciile de s ănătate mintal ă sau care țin legătura prin telefon direct cu
terapeutul lor. Un studiu axat pe verificarea con ținutului schimburilor de
SMS-uri dintre terapeu ți și pacienții lor (Furber și colab., 2011) a
demonstrat c ă această nouă formă de comunicare faciliteaz ă buna reținere a
sugestiilor terapeutice și îmbunătățește angajamentul în terapie al clien ților.
De asemenea, terapiile online destinate diverselor dependen țe (alcoolism,
tabagism, jocul de șansă patologic și consumul de substan țe interzise) s-au

Simptome psihopatologice ale dependen ței de telefonul mobil 137

dovedit a avea efecte pozitive m ăsurabile. Studiile în domeniu au vizat
particularit ățile interac țiunii terapeutice, modelele terapeutice adoptate,
schemele de tratament.
Gainsbury și Blaszczynski (2011) au f ăcut o prim ă încercare de a evalua
dovezi ale eficien ței terapiei bazate pe Internet în cazul dependen țelor
anterior men ționate. Cei doi autori au inventariat în literatura științifică
actuală nouă studii relevante referitoare la programe terapeutice online de
încetare a fumatului, a abuzului de droguri și de renun țare la jocurile de
noroc și au arătat că astfel de programe sunt eficiente în realizarea
schimbărilor pozitive de comportament, atât imediat dup ă încetarea lor, cât
și peste un anumit timp (follow-up).
Rezultate bune pentru terapiile online au fost raportate și pentru
tulburarea de panic ă. Programele de tratament pe Internet au constat în
psihoeduca ție, însușirea unor tehnici de control al respira ției, asisten ță
terapeutic ă online pentru restructurarea cognitiv ă, expunerea în vivo și
adoptarea unor m ăsuri de preven ție a recidivei atacurilor de panic ă
(Calbring și colab., 2001).
Din păcate găsirea celor mai potrivite terapii și metode educative pentru
a învinge dependen ța de telefonia mobil ă este un proces laborios. Dac ă
pentru dependen ții de Internet și mai ales pentru cei de jocuri online s-au
făcut pași importan ți, oferindu-se adolescen ților programe de instruire în
buna utilizare a TIC, în scopul cre șterii utiliz ării sănătoase a Internetului, în
cazul dependen ților de telefonia mobil ă rezultatele unor programe similare
nu au fost încurajatoare.
Carbonell și colab. (2010) au m ăsurat efectul unui astfel de program
educațional desf ășurat într-un centru specializat din Spania și au constatat,
la încheierea programului, c ă grupul celor cu utilizare problematic ă a
Internetului a sc ăzut de la 55% la 47%; grupul celor cu probleme în
utilizarea jocurilor video a sc ăzut de la 50,5% pân ă la 0%, în timp ce grupul
cu probleme în utilizarea telefoanelor mobile a crescut de la 26,1% la 58%.
Din aceste date se poate aprecia c ă programul educa țional a fost eficient în
ceea ce prive ște reducerea problemelor privind dependen țele de Internet și
de jocuri video (dependen țe care împiedic ă procesul de înv ățare și odihna
copiilor), îns ă nu și în reducerea problemelor legate de utilizarea excesiv ă a
telefoanelor mobile. Mai mult, cele dou ă dependen țe, micșorate ca ponderi
în grupul- țintă ca urmare a programului educa țional, par s ă se fi convertit în
dependen ța de telefonul mobil.

138 Camelia Popa, Adela Ciobanu

5. Concluzii
Studiile dedicate noilor tipuri de dependen țe TIC sunt importante nu doar
din perspectiva psihologiei clinice și a psihiatriei, care g ăsesc în acest
domeniu un teritoriu pu țin explorat, ci și din perspectiva științelor
economice, interesate s ă reducă pierderile mari de productivitate din
companiile f ără proceduri de gestionare a comunica țiilor mobile și a
Internetului.
De asemenea, noile dependen țe capteaz ă interesul – și totodată stârnesc
îngrijorarea – cercet ătorilor din aria științelor educa ției, dată fiind scăderea
performan țelor școlare ale elevilor care au un consum problematic de
telefonie mobil ă, de jocuri online și de Internet. Bombardamentul
informațional la care sunt supu și copiii, conjugate cu efectele micului ecran,
încetinesc procesul de procesare a informa ției și afecteaz ă negativ
asimilarea acesteia.
Pe de altă parte îns ă, SMS-urile și interacțiunile online sunt considerate
eficiente în procesul educa țional, ca și în psihoterapie. Rau și colab. (2008),
analizând impactul utiliz ării tehnologiilor individuale de comunicare (SMS-
uri și forumuri online) asupra înv ățării, motiva ției și performan ței
studenților, concluzioneaz ă că tehnologia mobil ă încurajeaz ă interacțiunile
între studen ți și profesori, contribuind la cre șterea eficien ței învățării.
Sperăm că studiul nostru, care identific ă marile direc ții de cercetare în
dependen ța de TIC, contribuie la o mai bun ă înțelegere a fenomenului
utilizării telefonului mobil de c ătre tineri și oferă informații cu privire la
caracteristicile persoanelor care pot deveni extrem de dependente de
telefonul lor. Ne propunem aprofundarea acestui studiu, prin analiza
factorilor sociali și culturali care influen țează dependen ța de tehnologia
mobilă și prin aplicarea unor chestionare ps ihologice cu privire la utilizarea
telefoanelor mobile pe loturi mari de subiec ți români.
Referințe
Balakrishnan, V., Raj, R.G. (2012) Exploring the relationship between urbanized Malaysian
youth and their mobile phones: A quantitative approach. Telematics and Informatics 29
(3), 263-272.
Bardi, C.A., Brady, M.F. (2010) Why shy people use instant messaging: Loneliness and
other motives. Computers in Human Behavior 26 (6) , 1722-1726.
Beranuy, M., Oberst, U., Carbonell, X., Cham arro, A. (2009) Prob lematic Internet and
mobile phone use and clinical symptoms in college students: The role of emotional

Simptome psihopatologice ale dependen ței de telefonul mobil 139

intelligence. Computers in Human Behavior 25 (5) , 1182-1187.
Bernicot, J., Volckaert-Legrier, O., Goumi, A. , Bert-Erboul, A. (2012) Forms and functions
of SMS messages: A study of variations in a corpus written by adolescents. Journal of Pragmatics 44 (12), 1701-1715.
Buckner, J.E., Castille, C.M., Sheets, T.L. (201 2) The Five Factor Model of personality and
employees’ excessive use of technology. Computers in Human Behavior 28 (5) , 1947-
1953.
Burke, S.C. , Wallen, M., Vail-Smith, K., Knox, D. (2011) Using technology to control
intimate partners: An exploratory study of college undergraduates. Computers in Human
Behavior 27 (3) , 1162-1167.
Butt, S., Phillips, J.G. (2008) Personality and self reported mobile phone use. Computers in
Human Behavior 24 (2), 346-360.
Carbonell, X., Oberst, U., Beranuy, M. (2013) The Cell Phone in the Twenty-First Century:
A Risk for Addiction or a Necessary Tool?. Principles of Addiction, Chapter 91 , 901-
909.
Carbonell, X., Graner, C., Quintero, B. (2010) Prevenir las adicciones a las tecnologías de
la información y la comunicación en la escuela mediante actividades educativas.
Trastornos Adictivos 12 (1) , 19-26.
Carlbring, P., Westling, B.E., Ljungstrand, P., Ekselius, L., Andersson, G. (2001)
Treatment of panic disorder via the internet: A randomized trial of a self-help program.
Behavior Therapy 32 (4) , 751-764.
Furber, G. V., Crago, A. E., Meehan, K., Sheppard, T.D., Hooper, K., Abbot, D. T.,
Allison, S., Skene, C. (2011) How Adolescents Use SMS (Short Message Service) to
Micro-Coordinate Contact With Youth Mental Health Outreach Services. Journal of
Adolescent Health 48 (1) , 113-115.
Gainsbury, S., Blaszczynski, A. (2011) A systematic review of Internet-based therapy for
the treatment of addictions. Clinical Psychology Review 31 (3) , 490-498.
Goumi, A., Volckaert-Legrier, O., Bert-Erboul, A., Bernicot, J. (2011) SMS length and
function: A comparative study of 13- to 18-year-old girls and boys. Revue Européenne
de Psychologie Appliquée/European Review of Applied Psychology 61 (4) , 175-184.
Harrison, M.A., Gilmore, A.L. (2012) U txt WHEN? College students’ social contexts of
text messaging, The Social Science Journal 49 (4), 513-518.
Harrison, M.A. (2011) College students’ prevalence and perceptions of text messaging
while driving. Accident Analysis & Prevention 43 (4) , 1516-1520.
Hong, F. Y., Chiu, S. I., Huang, D. H. (2012) A model of the relationship between
psychological characteristics, mobile phone addiction and use of mobile phones by
Taiwanese university female students. Computers in Human Behavior 28 (6) , 2152-
2159.
Hwang, Y. (2011) Is communication competence still good for interpersonal media?:
Mobile phone and instant messenger. Computers in Human Behavior 27 (2) , 924-934.
Khang, H., Kim, J., K., Kim, Y. (2007) Self-traits and motivations as antecedents of digital

140 Camelia Popa, Adela Ciobanu

media flow and addiction: The Internet, mobile phones, and video games. Computers in
Human Behavior 29 (6) , 2416-2424.
Leung, L. (2007) Unwillingness-to-communicate and college students’ motives in SMS
mobile messaging. Telematics and Informatics 24 (2) ,115-129.
Lu, X., Watanabe, J., Liu, Q., Uji, M. et al (2011) Internet and mobile phone text-
messaging dependency: Factor structure and correlation with dysphoric mood among Japanese adults. Computers in Human Behavior 27 (5) , 1702-1709.
Popa, C. (2013) Noi comportamente adictive: Internetul patologic, dependen ța de SMS-uri
și de televizor, Editura Universitar ă, București.
Rau, P.L.P., Gao, Q., Wu, L.M. (2008) Using mobile communication technology in high
school education. Computers & Education 50 (1) , 1-22.
Sánchez-Martínez, M., Puime, Á. O. (2010) Usos de internet y factores asociados en
adolescentes de la Comunidad de Madrid. Atención Primaria 42 (2), 79-85.
Skierkowski, D., Wood, R.M. (2012) To text or not to text? The importance of text
messaging among college-aged youth. Computers in Human Behavior 28 (2) , 744-756.
Thomée, S., Eklöf, M., Gustafsson, E., Nilsso n, R., Hagberg, M. (2007) Prevalence of
perceived stress, symptoms of depression and sleep disturbances in relation to
information and communication technology (ICT) use among young adults – an
explorative prospective study. Computers in Human Behavior 23 (3) , 1300-1321.
Tossell, C.C., Kortum, P., Shepard, C., Barg-Walkow et al. (2012) A longitudinal study of
emoticon use in text messaging from smartphones. Computers in Human Behavior 28
(2), 659-663.
Velghe, F. (2012) Deprivation, distance and connectivity: The adaptation of mobile phone
use to a life in Wesbank. Discourse, Context & Media 1 (4) , 203-216.
Yen, C.F., Tang, T.C., Yen, J.Y., Lin, H.C. et al. (2009) Symptoms of problematic cellular
phone use, functional impairment and its association with depression among adolescents
in Southern Taiwan. Journal of Adolescence 32 (4) , 863-873.
Walsh, S. P., White, K., M., Young, R., M. (2008) Over-connected? A qualitative
exploration of the relationship between Australian youth and their mobile phones.
Journal of Adolescence 31 (1) , 77-92.
Walsh, S.P., White, K.M., Cox, S., Young, R.M. (2011) Keeping in constant touch: The
predictors of young Australians’ mobile phone involvement. Computers in Human
Behavior 27 (1) , 333-342.