Revista Nr.1 2017 [311660]

–

Casa Corpului Didactic Neamt

Anul XVI Nr. 1

2017

ẞSCOALA

MODERNĂA

Calitate

Competitivitate

Distincție

Casa Corpului Didactic Neamț

Publicație pentru dezvoltare profesională ẟi managerială în educație

CUPRINS

1

2

3

COMPORTAMENTUL COPILULUI INFLUENȚAT DE RECOMPENSE ȘI PEDEPSE

Prof. înv. primar CIOBANU Roxana

Școala Gimnazială ”Nicolae Apostol” , Ruginoasa, Jud. Neamț

consecințe negative se vor Mofturi și capricii,

«Copilul este părintele manifesta cu o [anonimizat].» mică. [anonimizat], după caz, a unor adesea copilul cere cu

Maria Montessori comportamente negative vehemență anumite privilegii. [anonimizat], adult, [anonimizat], întinsă suficient de tare încât cu toții suntem motivați de care să convingă de acesta să ajungă să utilizeze două lucruri: pedeapsa și necesitatea unei comportări ca armă defensivă recompensa. [anonimizat]. pedeapsa, [anonimizat], la locul de muncă în cazul constituie un stimulent mustrări sau admonestări a adulților, [anonimizat].

desenelor preferate în cazul acordarea unei pedepse Pedeapsa nu copiilor. Iar performanțele trebuie să se urmărească trebuie aplicată din prima sunt răsplătite prin cadouri îndreptarea comportării clipă. După ce copilul a [anonimizat], vârstă. actelor de indisciplină. părintele/învațătorul trebuie

Modificarea Recompensa dă să-i explice acestuia ce a [anonimizat], să-i sistemul de recompense și educația copilului decât spună care era pedepse este studiat de unii pedeapsa și are un efect comportamentul corect în reprezentanți ai școlii pozitiv asupra personalității acea situație. [anonimizat]. În urma sale pe termen lung. copilul va fi atenționat că unor experimente ei au Recompensele trebuie dacă fapta rea sau descoperit că dacă un oferite pentru a [anonimizat], nu pentru a-l aplicarea unei pedepse. există o probabilitate de a se determina în totalitate. Pedeapsa trebuie repeta. [anonimizat] o cunoscut ca “lege a recomandate decat pedeapsă care nu a fost dată efectului”, care afirmă că recompensele materiale sunt cu suficient discernământ acele comportamente care lauda și încurajarea, are urmări negative. După ce sunt urmate de consecințe deoarece copiii se simt bine s-a acordat o pedeapsă unui pozitive vor avea tendința de când intră în grațiile celor din copil pentru abateri a fi repetate, iar jur și sunt lăudați. disciplinare este comportamentele urmate de recomandabil să nu i se

amintească de ea. Mânuirea pedepsei ca mijloc de îmbunătățire a disciplinei copilului cere mult tact din partea părinților și a cadrelor didactice. Ea trebuie aplicată numai după o analiză atentă a abaterii disciplinare comise de către copil. Analiza se va face în cadrul familiei sau în fața colectivului clasei. Analiza are scopul de a-l convinge pe copil despre abaterea săvârșită de la disciplină. Dacă nu va fi convins de acest lucru, se va considera nedreptățit, iar el se va îndepărta de familie, respectiv de învățător și în acest caz va deschide un nou conflict.

Acordarea unei pedepse nu este obligatorie după săvârșirea oricărei abateri disciplinare. Consemnarea abaterii și evitarea de a se da o pedeapsă unui copil sensibil la observațiile părinților/cadrelor didactice îl determină pe copil să reflecteze asupra propriei sale atitudini.De aceea trebuie luată în considerare individualitatea copilului. După ce i s-a arătat greșeala pe care a săvârșit-o este bine să i se dea posibilitatea să reflecteze asupra atitudinii sale în viitor.

Un copil pedepsit foarte des va avea o imagine de sine denaturată, se va considera o persoană slabă, incapabilă, iar mai târziu nu va fi în stare să-și ducă până la capăt acțiunile, de teamă

să nu eșueze și să nu fie

“taxat”.

Așadar,

recompensa și pedeapsa pot fi aplicate în maniere diferite. Copilul reușește astfel să

evalueze acțiunile lui dar și ale celor din jur, raportându- le la normele și valorile eticii, întărind astfel caracterul conștient al disciplinei.

A face copiilor mici sau mari bucurii pentru anumite realizări este admirabil și atât de îmbucurător pentru copii. Dar a face din acesta ca și din pedeapsă o "armă" de constrângere pentru a obține anumite rezultate este extrem de periculos.

CONTEXTE PLASTICE ACTUALE PENTRU STIMULAREA, FORMAREA ȘI DEZVOLTAREA CREATIVITĂȚII ȘI ORIGINALITĂȚII COPILULUI ȘI TÂNĂRULUI

Prof. Cristina S. PETRARIU, coordonator al Cercului de Pictura II

din cadrul Palatului Copiilor din Piatra Neamț

Moto:

Arta nu e reprezentarea unui lucru frumos, ci reprezentarea frumoasa a unui lucru. – I. Kant

Într-o vreme în care ultra-tehnologizarea și invazia agresiva a televizualului iau copilului, înca nepregătit pentru acțiunea de decelare dintre bine/rău, folositor/inutil, consumator de energie / dătător de inspirație și creativitate, și ultima brumă de timp liber, se pare că activitățile extrașcolare, îndeosebi cele de creație plastică, reprezintă „colacul de salvare” într-un ocean de conformism, nepăsare, abrutizare, mediu chicist. Este inutil să reamintim importanța covârșitoare a acțiunii de exprimare, de

„mărturisire” dacă vreți, a copilului prin desen. Este, de asemenea bineștiut că tot copilul până în 12-13 ani, (uneori chiar și după această vârstă!) descrie cu acuratețe prin propriul său model

intern, gânduri care-l framântă, probleme personale sau generale cărora simte că nu le poate face față.

Este cazul, poate, ca societatea civilă să privească cu mai multă atenție si respect și să se implice mai mult, sprijinind munca celor care, prin activitățile extrașcolare/ extracurriculare (cercuri de pictură, tabere de arte plastice etc.), educație nonformală așadar, se străduiesc să modeleze personalitati creatoare, de vârste mai mici sau mai mari.

Tabăra de creație plastică se înscrie în acest nobil demers de a crea un mediu propice dezvoltării deprinderilor și abilităților psihice/motrice ale copiilor dornici să se exprime prin desen, grafică, pictură, icoană, artă decorativă, sculptură, obiect, etc.

În tabără, copilul învață nu numai să creeze dar și să socializeze, să se comporte adecvat într-o comunitate care are reguluile ei. Tabăra este un microcosmos, o societate umană la scară mică, unde copilul învață/ se

perfecționează în ceea ce se numește trăitul în comunitate.

Actul educațional este așadar extins, iar cadrul didactic este, dincolo de un simplu dascăl, un reper, un model de urmat.

Copiii dotați pot descoperi în tabăra de creație tehnici noi de lucru, ei conștientizează faptul că acolo lucrează intensiv, că au niște obiective și că, la sfârșitul perioadei cât au stat și lucrat împreună cu ceilalți copii vor avea de realizat o expoziție cu lucrările lor care să reflecte acumulările lor în materie de informație despre desen/ culoare/ compoziție, tehnici artistice etc.

Copiii învață cu acest prilej și să se autoevalueze corect în raport cu propria lor scară de valori sau în raport cu ceilalți participanți la expoziție.

Lucrările copiilor sunt evaluate după o serie de criterii cum ar fi: gradul de complexitate și volumul de muncă al elevului; contribuția individuală, talentul, gradul de originalitate și imaginația pe care acesta le dovedește

prin lucrarea realizată; crearea unui spațiu plastic armonic și expresiv prin care să fie respectate, pe de o parte, elementele de limbaj folosite și pe de altă parte corectitudinea formelor și a proporțiilor. Copilul este direcționat spre frumos, spre armonie, iar aceste sensuri se vor reflecta, conform personalității fiecăruia în toată viața sa viitoare.

Așa s-a întâmplat și în taberele de creație plastică inițiate în ultimii nouă ani de către Palatul Copiilor din Piatra Neamț în parteneriat cu Asociația Culturală „Arte.Ro”. Obiectivele organizatorilor au fost îndeplinite cu succes; copiilor li s-a dezvoltat libertatea de expresie, a fost stimulată activitatea de grup, s-au îmbunătățit relațiile de comunicare și interrelaționare între copii și între copii și adulți; s-au promovat capacitățile creatoare ale elevilor prin organizarea unei expoziții de final și a unei seri a talentelor.

S-a cultivat și valorificat așadar, potențialul creator al elevilor, care și-au însușiit tehnici specifice de pictură, desen, grafică, icoană, s-au valorificat deprinderi practice, neuitând însă de scopul recreativ și distractiv al activităților.

Ne propunem în continuare, realizarea și a altor tabere în viitorul apropiat, tabere tematice, cu

tehnici de lucru specifice, a unor week-end-uri creative, a unor workshop-uri care să înlesnească accesul copilului la informația de care are nevoie, și care să-l determine și să-l motiveze pe acesta să se perfecționeze în domeniul artei ales de el.

Sigur, prin activități de acest tip se urmărește și se obține dezvoltarea gustului artistic și estetic al copilului dotat pentru acest lucru, dar, în egală măsură, trebuie conștientizat faptul că fiecare elev participant la o tabără de creație reprezintă pentru mediul lui social – fie că acesta se numeste familie, clasă de colegi, parteneri de joacă/ studiu, etc. – un vector de transmitere a informației și a gustului pentru frumos/valoros/ autentic.

PARTICULARITĂȚILE LIMBAJULUI LA ȘCOLARUL MIC

Prof. înv. primar CIOBANU Roxana

Școala Gimnazială ”Nicolae APOSTOL”, Ruginoasa, Jud. Neamț

Limbajul este activitatea individuală de comunicare prin intermediul limbii, ori comunicarea presupune vehicularea unor semnificații între emițător și un receptor, ceea ce nu se poate realiza decât prin utilizarea unor coduri care să permită materializarea acestor mesaje, codurile respective putând fi semnele(cuvintele) diferitelor limbi naturale sau limbajul mimico-gesticular. Comunicarea se dezvoltă în corelație cu celelalte funcții psihice pentru ca întreaga activitate psihică constituie un tot unitar prin care se realizează interacțiunea individului cu mediul înconjurător. Orice progres sau regres în evoluția comunicării stimulează dezvoltarea celorlalte funcții psihice.

Limbajul este prezent la om în orice moment al vieții sale, fiind un mijlocitor al tuturor celorlalte functii:memoria, imaginația, voința, etc, el făcând astfel posibil fenomenul complex al conștiinței.

La copil, înțelegerea limbajului este mai dezvoltată decât posibilitatea de a scoate(omite)anumite unități lingvistice închegate(propoziții, fraze). Încă din copilăria mică, o dată cu cu dezvoltarea comunicării verbale, limbajul îndeplinește tot mai activ funcția de organizare a activității psihice. Prin formarea vorbirii contextuale și creșterea volumului vocabularului se exprimă mai bine coerența, logica ideilor. Bogăția vocabularului și experiența verbală facilitează utilizarea propozițiilor cu o structură mai complexă și cu semnificații diverse. În această etapă, copilul are posibilitatea să trensfere cuvintele și la situațiile la care nu au mai fost folosite sau chiar să creeze noi cuvinte atunci când, în contextul dat nu găsește imediat corespondentul verbal ce dorește să îl exprime.

Odată cu intrarea în școală, copilul își dezvoltă vorbirea literară și capacitatea de a discuta în contradictoriu. Un rol

deosebit îl are învațarea scris-cititului care contribuie la organizarea intereselor intelectuale și la stimularea proceselor psihice. Comunicarea începe, în primul rând în familie. Copilul este foarte receptiv la tot ce se întâmplă în jurul lui.

Părinții și în special mama

joacă un rol important în viața copilului. El simte imediat dacă părintele este îngrijorat, dacă liniștea lui ascunde intenții ironice sau nehotărâtoare;observă sentimentele exagerate de bunăvoință ale părinților și le consideră slăbiciuni;copilul nu îi face confidențe părintelui dacă acesta nu se dovedește sincer interesat

de problemele sale, dacă nu îl va încuraja să vorbească, de aceea părintele trebuie să fie discret și abil în discuție, capanil să păstreze la nevoie un secret al copilului.

Dialogul familial trebuie să fie fundamentat de un sentiment de afecțiune și încredere reciprocă între membrii familiei dacă vrem să funcționeze la nivel optim. Pentru a exista un dialog sincer între părinți și copii

este necesar ca părintele să își încurajeze în permanență copilul, să îi încurajeze originalitatea manifestărilor lui, având el însuși manifestări proprii.

Vocabularul pe care îl deține copilul are un rol major și în formarea personalității acestuia. Dacă părinții lui folosesc un vocabular bogat și corect, copilul își va exprima mai bine gândurile și sentimentele, va găsi mult mai ușor cuvintele necesare. Datorită vocabularului ve avea încredere în propriile forțe, va putea conversa alcătuind chiar fraze, va face compoziții bune, toate acestea constituind o latură pozitivă a personalității sale.

În ceea ce privește

comunicarea din cadrul

școlii, trebuie urmărite anumite aspecte: învățătorul trebuie să stabilească o relație de prietenie cu elevii săi, relație ce nu trebuie să ducă însă la slăbirea disciplinei sau la nerespectarea regimului școlar, ci trebuie să îl consolideze, învățătorul trebuie să folosească exerciții de expunere și compunere, deoarece acestea reprezintă un mijloc foarte eficient de legare a învațământului cu viața. Elevul trebuie sa valorifice cunoștințele în practica vorbirii și să își formeze deprinderi. Atunci cand un elev își ascultă colegii, el va trăi împreună cu el aceleași

impresii, iar aceste impresii duc la coeziunea colectivului.

Lecția trebuie să se desfașoare în condițiile unei atmosfere degajate, unde elevii pun numeroase întrebări cu privire la materialul studiat. Nu este admisibil din partea învățătorului să nu răspundă la întrebările copiilor, chiar dacă în următoarele lecții va vorbi despre asta. Nu trebuie să uităm că aceste întrebări determină stimularea și dezvoltarea interesului pentru învățătură.

Comunicarea personală între colegii de bancă în principal, este forma de bază a schimbului de informații din cadrul clasei. Acești colegi nu sunt doar doi vecini, ci doi elevi care își transmit informații variate, se ajută reciproc și se sfăutuiesc asupra acțiunilor pe care le desfășoară sau le vor inția, țși comunică sentimente sau atitudini față de valori.

Vorbitul, scrisul și cititul evoluează împreună și sunt o exprimare a particularităților psihoindividuale, în care învățarea și maturizarea

devin factori determinanți. Pe

baza vorbirii orale se

dezvoltă scrierea și citirea.

De obicei cititul precede scrisul, iar componentele exercițiului sunt mai direct implicate.

O dată cu înaintarea în vârstă a copilului, comunicarea devine tot mai

riguroasă, procesele intelectuale tot mai organizate și ierarhizate, imprimă un stil propriu în comportamentele cognitive. Trebuie remarcat că prin comunicare sunt exprimate nu numai componentele ce

țin de intelect, ci și cele legate de afectivitate, voință, motivație, temperament, etc.

Din această perspectivă, învățătorul poate juca un rol esențial în evoluția ulterioară a copilului. El devine nu numai model, dar și forță în determinarea structurilor comunicării și operaționalității intelectului.

Bibliografie:

Psihologia copilului, Gh.

Schwartz, G. Kelemen și Olga Moldovan, Editura Universității Aurel Vlaicu, Arad, 2008

Pedagogie și elemente de psihologie școlară, Elena Joita, Editura Arves

O pedagogie pentru

învățământul primar, Anton Ilica, Dorin Herlo, Viorel Binchiciu, Corina Uzum și Ana Curtean, Editura Universității Aurel Vlaicu, Arad 2005

IMPORTANȚA EDUCAȚIEI TEHNOLOGICE ÎN ORIENTAREA ȘCOLARĂ ȘI PROFESIONALĂ A ELEVILOR DE CLASA A VIII-A

Prof. GHIUȚĂ Manuela Cătălina

Școala Gimnazială Nr.1, Pildești, Jud. Neamț

față numai unei anumite facă în funcție de individ și profesii, ci pentru întreaga sa de cerințele societății și se

Orientarea carieră profesională, în cere să fie privită în școlară și profesională este mecanismul schimbărilor totalitatea componentelor ei definită ca „un ansamblu de care se produc în societate. structurale: cunoașterea acțiuni și influențe Educația pentru carieră elevilor, pregătirea lor pedagogice, sociale, reclamă o muncă educativă psihologică, informarea medicale ce se exercită în susținută, pe temeiul unei asupra domeniilor de mod continuu cu scopul pregătiri temeinice teoretice activitate, asupra grupelor de realizării de către indivizi a și practice. profesii înrudite, asupra opțiunilor școlare și diversității profesiilor și profesionale, în concordanță asupra profilurilor de licee și cu particularitățile școli profesionale. personalității lor și cu În procesul orientării cerințele contextului social la sunt implicate trei categorii care se raportează". de fenomene psihologice

Disciplina Educație aflate în interdependență. tehnologică, disciplină de Cele intelectuale se referă la trunchi comun pentru dezvoltarea aptitudinilor învățământul gimnazial, prin Prin educație generale și speciale, a diversitatea modulelor tratate profesională se înțelege calităților proceselor psihice atât teoretic cât și practic, îl orice formă de pregătire sau de cunoaștere, la formarea ajută pe tânăr să-și perfecționare în vederea unui stil individual de muncă, găsească înclinația, desfășurării unei activități la aprofundarea cunoștințelor chemarea, aspirația, atracția profesionale, care cuprinde elevilor despre un domeniu către un anumit domeniu, însușirea cunoștințelor al realității. Cele afectiv- într-un cuvânt să-și teoretice, formarea motivaționale includ tot ceea descopere „vocația” pentru o deprinderilor și priceperilor ce ar putea constitui un anumită activitate. practice, transmiterea mobil în realizarea opțiunii:

Problema formării și valorilor etice și de interese, năzuințe, înclinații, educării profesionale este de comportament social preferințe, aspirații. Cele mare actualitate în necesare unei asemenea volitiv-caracteriale sunt

societatea modernă, activități. indispensabile pentru deoarece tânărul trebuie să Orientarea școlară și mobilizarea personalității în

fie pregătit nu pentru a face profesională trebuie să se

vederea realizării scopurilor, dorințelor și aspirațiilor sale.

Pregătirea elevilor pentru opțiunea profesională trebuie să aibă în vedere următoarele:

– domeniul activității de pregătire pentru opțiunea școlară sau profesională aparține educației și se implică în toate compartimentele și la toate nivelurile învățământului

– caracterul interdisciplinar al activităților de orientare școlară și profesională

– rolul personalului didactic în procesul orientării școlare și profesionale

– un cadru instituțional, un personal specializat și o anume organizare a școlilor, care să corespundă obiectivelor propuse.

Educația tehnologică formează elevii pentru acțiune, pentru a fi apți să explice cunoașterea științifică în acțiune.

Ea este legată de educația intelectuală (educația prin și pentru știință), deoarece tehnologia este o dimensiune a cunoașterii științifice. Conținutul educației tehnologice este constituit din noțiunile, principiile, legile și teoriile științifice fundamentale, ordonate din

punctul de vedere al aplicabilității lor. O temeinică educație tehnologică constituie platforma pentru educația profesională.

În orice profesie există două componente:

• una culturală, cu nucleul ei de instruire și experiență profesională într-un anumit domeniu al muncii;

• alta psihologică, care definește comportamentul muncii (calificarea profesională pe fondul capacităților individuale de învățare, al intereselor și aspirațiilor speciale) Dezideratele educației profesionale sunt:

• formarea orizontului cultural-profesional;

• formarea unor capacități, deprinderi și competențe în plan acțional, în vederea desfășurării unei activități productive;

• dezvoltarea intereselor profesionale.

Educația tehnologică are rolul de inițiere în profesie, perfecționarea ei se realizează atât în școală cât și în societăți comerciale și în întreprinderi. Pregătirea prin școlile profesionale și liceele de specialitate este o secvență a educației

profesionale și urmărește inițierea în profesie, dobândirea competențelor necesare.

Educația profesională se fundamentează pe toate celelalte dimensiuni ale educației:

– pe cunoștințele, priceperile, deprinderile, competențele dobândite în plan intelectual,

– pe deprinderile, priceperile, competențele în plan moral, acțional,

– pe comportamentele

morale și estetice,

– pe calitatea dezvoltării și funcționarii corpului (pe sănătatea acestuia).

a) Formareaorizontului

cultural-profesional

Orizontul cultural profesional cuprinde ansamblul cunoștințelor necesare exercitării unei profesii sau unui grup de profesii. El se formează pe fondul culturii intelectuale, pe cunoștințele, priceperile, deprinderile, competențele dobândite în plan intelectual.

În activitatea de predare-învățare, noțiunile, principiile, legile și teoriile științifice fundamentale trebuie să fie ordonate din

punct de vedere al aplicabilității lor, iar aplicarea cunoștințelor se va face nu numai în interiorul disciplinei respective, ci și în alte domenii de cunoaștere și activitate, în funcție de valoarea transdisciplinară a acestora.

b) Formarea unor capacități, deprinderi și competențe în plan acțional, în vederea desfășurării unei activități productive

Acest deziderat se realizează preponderent în cadrul pregătirii practice, în cadrul practicii de specialitate în unitățile de profil-producție, cercetare, proiectare. În cadrul activităților practice, elevii își formează priceperi și deprinderi practice, cum ar fi:

• priceperea de a citi o

schița, un plan, o diagramă;

• priceperea de a demonta

un aparat sau o mașină;

• priceperea de a folosi unelte și instrumente de muncă în vederea efectuării operațiilor de măsurare, tăiere, de control și verificare în condiții și situații noi. Capacitățile pe care le are în vedere educația profesională sunt:

• gândirea tehnică,

• aptitudinea tehnică,

• capacitățile senzorio- motorii

Gândirea tehnică este o formă specifică a gândirii, care se diferențiază în funcție de conținutul sau de domeniul în care se aplică. În cadrul ei distingem:

– materialul cu care operează (reprezentări din domeniul tehnicii);

– operațiile pe care le folosește în vederea rezolvării anumitor sarcini tehnice

Aptitudinea tehnică presupune elaborarea prealabilă în plan mintal a unor soluții optime care apoi vor fi aplicate în vederea rezolvării sarcinilor din domeniul tehnic. Ea reprezintă complexul de:

– însușiri psihice: gândire tehnică conturată, capacități perceptivo-spațiale evoluate, abilități motorii dezvoltate, și

– însușiri fizice: rezistență fizică necesară în anumite profesiuni.

Capacități senzorio-motorii:

– percepțiile spațiale,

– sesibilitatea analizatorilor,

– aptitudinea motrică,

– dexteritatea manuală.

c) Dezvoltarea intereselor profesionale

Interesul apare și se dezvoltă în cadrul activității, fiind expresia înțelegerii și adeziunii la anumite domenii și forme de activitate. El se referă la satisfacerea unor nevoi și trebuințe individuale; este un stimul intern al orientării spre anumite domenii de cunoaștere și de activitate, generând și întreținând motivația necesară. Se formează și o anumită atitudine față de munca intelectuală și cea de producție.

Procesul de orientare

școlară și profesională

implică realizarea concordanței dintre:

– ceea ce vrea elevul –

aspirații, interese;

– ceea ce poate elevul – cunoștintele, abilitățile și capacitățile de care dispune

– ceea ce trebuie să facă – oferta de locuri de muncă și cerințele pieței muncii. Orientarea școlară și

profesională urmărește

realizarea unui echilibru

dinamic între:

• posibilitățile individului;

• cerințele profesiunilor

• nevoile de forță de muncă

Orientarea școlară și profesională trebuie să se facă în funcție de individ și de cerințele societății. Ea se întemeiază pe patru direcții de acțiune:

• cunoașterea personalității elevilor;

• educarea elevilor în

vederea alegerii studiilor;

• informarea asupra rețelei școlare și a lumii profesiilor;

• consilierea și îndrumarea elevilor spre diverse studii/profesii

Bibliografie:

Alexandra Silvaș – Consiliere și orientare, 2008, note de curs, Univ. ,,Petru Maior”

Costică Nițucă, Tudor Stanciu – Didactica disciplinelor tehnice, Ed. Performantica, 2006

ÎNVĂȚAREA PE BAZĂ DE PROIECT, STRATEGIE DE

ORIENTARE ÎN CARIERĂ

APLICAȚIE:”DRUMUL PÂINII”- VIZITĂ-LECȚIE

Profesor învățământ primar Ștefania Cecilia COBZARU Liceul Teoretic “Vasile ALECSANDRI”, Săbăoani

13

Centrarea pe subiectul învățării a reprezentat, deopotrivă, triumful studiilor de psihologie și al demersurilor experimentale pedagogice asupra indicatorului economic brut. Ca paradigmă și practică educațională, ea a apărut ca rezultat a cel puțin două categorii interdependente de cauze: 1. un serios semnal de alarmă al unui sistem de învățământ de masă anchilozat, organizat frontal, obsedat de rezultate, de cantitatea achizițiilor elevilor în care profesorul deține, autoritar, atât cunoașterea cât și comanda și controlul dar care nu mai asigura rezultatele de calitate așteptate; 2. o semnificativă recuperare constructivistă a individului și grupului care învață, respectiv a modului absolut specific în care procesul are loc, concomitent cu transformarea radicală a ipostazei profesorului în cadrul acestui proces

(Cojocariu, 2012). Integrându-ne în realitatea educațională după care centrarea pe subiectul învățării se poate realiza la orice nivel al sistemelor de învățământ (dacă sunt luate toate necesarele precauții), atenția noastră s-a îndreptat asupra procesului realizat cu ajutorul învățării pe bază de proiect. În termeni pedagogici, învățarea pe bază de proiect (PBL) este o metodă didactică centrată pe elev, cu caracteristici specifice, cu un profund caracter aplicativ care, asociindu-și mijloace de învățământ și forme de organizare a învățării de tip grupal sau individual se transformă în strategie didactică.

Aspectul cel mai util și mai relevant la folosirii metodei este că în urma înțelegerii și aplicării acesteia, elevul va realiza un produs concret, care poate îmbrăca forme extrem de diverse, în funcție de vârsta sa și, mai ales, de domeniul și tema de studiu (de la o prezentare multimedia la un

poem (Harel & Papert, 1991; Kafai & Resnick, 1996) (apud Grant, 2002), de la un joc la o reprezentare grafică, de la un aparat sau produs la un dans) și care devine, prin obiectivarea lui într-un produs material, semnificativ pentru ceea ce el a învățat. Participanți: elevi din ciclul primar

Scop: învățarea specificului unei profesii în mod euristic, respectiv vizită-lecție. Obiective:

O1: să numească cât mai multe meserii/ ocupații/ profesii;

O2: să aleagă 2 meserii/ ocupații/ profesii pe care ar dori să le urmeze;

O3: să analizeze meserii/ ocupații/ profesii pe care ar dori să le urmeze.

REZULTATE AȘTEPTATE R1: toți elevii să numească meseria cunoscută prin percepție directă, respectiv prin vizită la o fabrică de pâine; să numească cel puțin trei meserii conexe – care fac parte din sfera

„fabrica de pâine” – fochist,

modelator, administrator, 1. Cunoașterea a cât bucuriei pentru studiu, tractorist, ș.a. . mai multe meserii/ profesii/ îmbunătățirea atitudinii față R2: toți elevii să participe ocupații. de învățătură și față de

activ la exercițiul de analiză 2. Întâlniri cu persoane, muncă (Bell, 2010);

a profesiilor/ ocupațiilor personalități. – caracterul real și concret al văzute/dorite. 3. Vizionări de filmulețe problemei, faptul că munca R3: cel puțin jumătate din și discuții despre meserii. elevilor va conduce la un profesiile dorite să fie 4. Metoda jurnalului. produs valoros care rezolvă analizate corect și într-un 5. Follow-up cu privire la o nevoie autentică, cu mod cât mai exhaustiv. ceea ce elevii au învățat. impact asupra oamenilor, îi R4: să se mențină o Când și cum putem realiza motivează pe elevi și îi atmosferă participativă, un astfel de proiect? susține într-un efort dificil și relaxantă, plăcută pe tot a. atunci când corespunde și relativ îndelungat parcursul derulării activității. vine în întâmpinarea nevoii (Solomon, 2003); REZULTATE OBȚINUTE reale de a ști a elevului – În – promovarea gândirii critice, R1- toți elevii au știut să acest sens profesorul se va formarea unor deprinderi numească profesii legate de preocupa de motivarea și esențiale pentru societatea tematica activității ”Drumul implicarea elevilor generând contemporană: deprinderi pâinii” – agricultor, șofer, contexte de captare a de gândire critică, de morar, brutar, patiser, atenției, de intrare în proiect, rezolvare de probleme cofetar, vânzător, de deschidere a canalelor de (apud Nation, 2008; administrator. comunicare, de manifestare Johnson& Delawsky, R2- aproape jumătate din a inițiativei. 2013), de colaborare și de numărul elevilor au declarat b. atunci când creează și prezentare a rezultatelor că nu și-ar alege o meserie valorifică superior a driving (idem);

din această arie question – Calitatea acesteia – asigură o implicare deplină profesională, deoarece este va surprinde și va transmite a elevului în învățare grea. esența proiectului într-un (cognitivă,

R3- doar o ocupație ( mod clar, convingător, dând comportamentală și vânzătoarea ) a fost elevilor un sens al activității, emoțională) (idem) cu mult analizată complet și corect, o orientare și generând o superioară procesului deoarece 3 elevi din clasă au autentică provocare. didactic clasic;

– asigură înțelegerea superioară (apud

R4-atmosferaafost O succintă analiză și Helle,Tynjala&Olkinuora,

relaxantă, degajată, copiii au sinteză a câtorva resurse 2006) și fixarea mai dezbătut liber și s-au implicat bibliografice asupra temeinică a conținuturilor în desfășurare. categoriilor de resorturi care învățării, o învățare

ar trebui să susțină un profundă;

demers de tip PBL asigură – determină dezvoltarea

SUGESTII

structurarea următoarei operațiilor gândirii și a

DE taxonomii: deprinderilor de muncă OPTIMIZARE a. Motive de natură psiho- intelectuală (citire, analiză, pedagogică: înțelegere, sinteză,

– asigură formarea și interpretare, aplicare); stimularea motivației – asigură corelarea învățării, a interesului și superioară a dimensiunii

teoretice cu cea practică, transferul și transpunerea cunoștințelor în produse cu caracter de utilitate și originalitate.

b. Motive de natură socio-

profesională:

– prin natura sa specifică, forma de organizare și realizare PBL angajează elevii în rezolvarea unor sarcini ale lumii reale (Bell,

2010), conducând la identificarea unor soluții eficiente și aplicarea directă

a acestora în practică (apud Nation, 2008), reprezentând, între anumite limite, o pregătire pentru lumea reală

a profesiilor;

– natura sa interdisciplinară solicită și susține, în mod esențial, colaborarea și cooperarea (Nation, 2008, Savery, 2006), munca în echipă fără de care nu poate fi concepută practicarea cu succes a nici unei profesii contemporane;

c. Motive de natură democratică:

– asigură dezvoltarea sentimentului de toleranța și de respect interpersonal dincolo de orice criterii de natură socială, economică, religioasă, de sex, rasă, gen.

Cum este lesne de înțeles, cele trei categorii de motive se întrepătrund, se susțin și potențează reciproc, succesiv fiecare dintre ele aparținând predominant unei categorii de motive (de ex. motivația ține, predominant, de motivele

psihopedagogice) dar putând întări celelalte categorii sau transla către ele (motivația superioară determină performanță sporită în plan profesional; motivația intrinsecă pentru studiu trece dincolo de criterii de ordin social, economic, religios, de sex, rasă, gen, întărind toleranța și respectul).

ACTIVITATEA ÎN IMAGINI

Copiii oferind flori muncitorilor

La plăcinte înainte!

Bibliografie:

Venera-Mihaela Cojocariu, Gloria Cerasela Crișan, Elena Nechita

Vasile Alecsandri University

of Bacău, Romania

(în volumul Informatics.Innovative teaching approaches, Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca, 2016, p. 9-29)

PROIECT DE ACTIVITATE

CONSILIERE ȘI ORIENTARE ÎN CARIERĂ

TEMA : CINE SUNT EU? IMAGINEA DE SINE

Prof. RUSU Carmen Constanța

Școala Gimnazială Nr. 1, Slobozia

Complexitate : Nivel I

despre un animal, o floare, un copac, o pasăre etc. care le place, ci, care are calități,

autocunoaștere, autoevaluare și autoapreciere. Vor fi

Obiective :

O1. Să identifice câteva din propriile trăsături pozitive și puncte slabe

O2. Să exerseze

deprinderi de autoexplorare

și autocunoaștere

O3. Să identifice elemente pe care le au în comun cu ceilalți

Strategie : Exercițiu de energizare, explicația , conversația, exercițiul. Resurse : foi de scris, chestionare, instrumente de scris

Mod de realizare a activității

: 1Exercițiu de energizare

„Ce-aș fi fost dacă … ?” – 5 minute

Diriginta le cere elevilor să-și imagineze ce ar fi fost dacă nu ar fi fost oameni ținând cont de anumite calități, atitudini,comportamente pe care le au în relațiile cu ceilalți. Elevii vor fi atenționați că nu este vorba

asemănătoare lor.

Exemplu: Dacă nu aș fi fost om, aș fi fost o pisică pentru că îmi place să fiu alintată și iubită de cei din jur. Timp de gândire: 1 min, după care câțiva elevi, care doresc iși vor prezenta opțiunea în fața clasei.

2.Aplicare CHESTIONAR –

10 minute

Elevii vor primi foi cu un chestionar cu șapte întrebări la care trebuie să răspundă cât mai sincer, acest exercițiu ajutându-i să se cunoască mai bine.

3.Discuții pe marginea răspunsurilor date în chestionare – 15 minute Discuția va avea loc cu toți elevii astfel încât toți să-și prezinte răspunsurile la ultima întrebare care evidențiază gradul de

propriilor opinii. Concluziile trebuie să accentueze faptul că autocunoașterea ne ajută să ne alegem o carieră potrivită. Vor fi apreciați și încurajați elevii care au luat o decizie corectă în ce privește profesia dorită și au argumentat această alegere.

4.Aplicație STEAUA EU – 15 minute

6.Elevii vor desena, fiecare, pe o foaie albă o stea numită STEAUA EU , pe ale cărei raze vor scrie calități

ale personalitățiilor. Dupăcompletarea acestora, elevii își vor expune

desenele pe un panou vizibil pentru toți. Se vor citi cât mai multe foi.

7.Încheiere – 5 minute

Elevii vor deschide Manualul elevului nr.1 la tema

Imaginea de sine și stima de

sine, vor analiza împreună cu diriginta structura acestei teme și li se va explica importanța rezolvării exercițiilor de la aceasta temă pentru a-și forma o imagine cât mai corectă despre ei și pentru a avea o stimă de sine ridicată.

Anexa 1

CHESTIONAR

Acest chestionar te va ajuta să te cunoști mai bine, să-ți faci o imagine de sine cât mai corectă. Nu există răspunsuri corecte sau incorecte. Trebuie doar să citești cu atenție fiecare întrebare și să răspunzi cât mai sincer. Spor la lucru!

1.Ți s-a întâmplat vreodată să te gândești la însușirile tale?

DA NU

2.Dacă da, care crezi căsunt cele mai importante calități ale tale?

3.Ce calități apreciază cei din jurul tău la tine?

4.Cu cine ai vrea să semeni?

De ce?

5.Care crezi că sunt punctele

tale slabe?

6.Consideri că rezultatele obținute la școală sunt pe măsura posibilităților tale reale? (Analizează, dând exemple de discipline la care ești mulțumit de felul în care muncești și discipline unde ai putea mai mult.)

7.Ce meserie / profesie ți-ai

dori să ai și din ce motive?

PROIECT DE ACTIVITATE

CONSILIERE ȘI ORIENTARE ÎN CARIERĂ

TEMA : DEPRINDERI DE LUCRU

Prof. RUSU Carmen Constanța

Școala Gimnazială Nr. 1, Slobozia

Complexitate : Nivel II Clasa : a VII-a 25 elevi Durata : 50 minute

Obiective :

O1.Să definească

„deprinderea”

O2.Să exemplifice deprinderi

de lucru;

O3.Să explice cum se dezvoltă deprinderile;

O4.Să exerseze deprinderi de autoexplorare si autocunoaștere;

O5.Să exerseze deprinderi

de comunicare.

Strategie : Exercițiu de energizare, explicația, conversația, exercițiul Resurse : mingiuțe de culori și greutăți diferite, manuale sau fișe de lucru cu tabelul din manual, foi și instrumente de scris, culori.

Mod de realizare a activității

: 1.Exercițiu de energizare

„Mingiuțele Federale” – 5 minute

Elevii stau in picioare in cerc

și au mai multe mingiuțe de culori si greutăți diferite.

Ei aruncă mingiuțele de la unul la altul, având grijă să nu cadă pe jos. Treptat se crește ritmul.

2.Introducere in temă – 5 minute

Li se cere elevilor să se gândeasca la exercițiul anterior și să spună de ce cred că unii copii au prins mai usor mingiuțele. Acest lucru se întamplă atunci când sunt dezvoltate anumite deprinderi cum ar fi cea de manipulare a obiectelor.

3.Clarificarea termenului de

„deprindere” – 5 minute Elevii vor răspunde la întrebarea : „Ce deprinderi îmi dezvolt la fiecare oră de școală ?”.

Se vor scrie pe tablă deprinderile dezvoltate la fiecare disciplină. Se va defini termenul „deprindere” ca fiind : obișnuință, obicei, ușurința cu care facem ceva ce am exersat, dexteritate.

4.Ciorchine „ Deprinderi căutate de angajatori” – 10 minute

Pe o foaie mare de hârtie va fi desenată schema cu un ciorchine în care elevii vor scrie și denumi deprinderile de lucru cele mai căutate de către angajatori. Li se cere să explice în ce constă deprinderea respectivă.

5.Aplicație din manual – 10 minute

Elevii vor lucra tabelul de la exercițiul din manual. Li se va cere să gândească bine și să completeze toate coloanele din tabel.

6.Discuții pe marginea răspunsurilor din fișă – 15 minute

Se vor purta discuții cu elevii despre ce trebuie să facă pentru a-și dezvolta anumite deprinderi importante în orice meserie, cum ar fi : deprinderi de comunicare și ascultare, deprinderi de lucru pe calculator etc. Se va insista asupra faptului că

orice deprindere se dezvoltă prin exercițiu. Vor fi antrenați cât mai mulți elevi în prezentarea fișelor de lucru.

7.Încheiere – 5 minute Elevii vor trebui să spună ce deprindere ar trebui să-și dezvolte în primul rând și ce trebuie să facă pentru aceasta.

Prezentarea profilului ocupațional muzeograf/arheolog prin organizarea unei excursii la Muzeul de Istorie Bacau.

PROIECT DE ACTIVITATE CONSILIERE ȘI ORIENTARE ÎN CARIERĂ CE MIROS AU MESERIILE?

Prof. înv. primar NISTOR Alina

Școala Gimnazială Barticești

Clasa: a III- a

Tipul lecției: activitate integrată

Obiective de referință:

2.1 Să exerseze abilitățile de ascultare activă

4.1 Să exemplifice jocuri, activități în care se lucrează individual sau în echipa

4.2 Să descrie în cuvinte simple activitatea preferată utilizând termeni specifici Obiective operaționale:

Mijloace didactice: propoziție.

calculator, PPT-uri cu Răspunsurile elevilor

imagini, ruleta meseriilor, …de brutar, tâmplar, cartonase cu diverse meserii vopsitor, geamgiu, șofer, Forme de organizare: cofetar, medic, pescar. frontală, individuală

Resurse temporale: 45’ 2. Anuntarea temei și a Evaluarea: observare obiectivelor sistematică, proba practică, operaționale (5’)

proba orală, autoevaluare,

analiză produselor Activitatea învățătorului

Bibliografie: M.E.C.- – Ce altemeserii mai

Programa școlară pentru cunoașteți?

clasa a III-a ; – După părerea voastră care-

i cea mai frumoasă meserie?

Pe parcursul lecției elevii vor

fi capabili:

O1. Să identifice meseriile

1. Captarea atentiei (5’)

Activitatea învățătorului

De ce?

-Copii, să știți că toate meseriile sunt frumoase

apărute în poezia propusă.

O2. Să specifice domeniul

de lucru al unor meserii cunoscute.

O3. Să deseneze meseria preferată.

O4. Să argumenteze opiniile

proprii.

O5. Să ghicească o anumită meserie, după mima colegului.

Strategii didactice:

Metode și procedee: conversația, explicația, exercițiul,joc didactic, conversația euristică, muncă independența, joc de rol;

Se citeste poezia”Ce miros dacă le faci cu plăcere. Cât

au meseriile”, de Gianni suntem copii trebuie să

Rodari învățăm, să ne alegem din Citirea selectivă: timp o meserie pentru ca Citiți propoziția în care apare atunci când vom fi mari să o cuvântul: „ mașină”! putem practica.

Citiți propoziția în care apare Activitatea elevilor

cuvântul: „scorțișoară” ! Răspunsurile elevilor

Citiți propoziția în care apare …învățător, agricultor,

cuvântul: „scânduri” ! croitor, miner, agricultor,

Citiți propoziția în care apare fermier

cuvântul : „brutării”! Elevii ascultă cu interes

Ce meserii sunt prezentate informațiile primite.

în poezie?

Activitatea elevilor

Elevii caută cuvântul, 3. Dirijarea învățării (10’)

iar elevul solicitat citește întreaga

Activitatea învățătorului În orice tâmplărie Joc de rol În sat sau la oraș, Ruleta meseriilor – elevii A scânduri noi miroase, împărțiți pe grupe vor A vrafuri de talaș. completa ruleta cu meserii

cunoscute de ei și vor Un vopsitor miroase discuta despre ele A lacuri de vopsit, Activitatea elevilor Geamgiul întotdeauna Discuții despre diferite Va mirosi a chit. meserii

Șoferul are-n haina

4. Obținerea Mirosul de benzină, performanței (10’) Un muncitor, mirosul

De uleiuri de mașină.

Activitatea învățătorului

Realizarea unui desen pe Miroase cofetarul baza temei „Ce meserie mi- A nuci și scorțișoară ar plăceasă am?” Iar un halat de medic

A doctorie amară!

5. Realizarea feed-back- A brazdă aromată ului (5’) A câmp și spic bogat

Va miroși țăranul

Se discută desenele Ce merge la arat!

realizate.

Elevii argumentează

Va mirosi a pește

pro/contra Pescarul cel vânjos, De ce îmi place / nu îmi Și numai trândăvia place o anumită meserie? Nu are vreun miros.

6. Evaluare (5’)

Elevii vor alege imagini cu diverse meserii și vor mima meseriiile respective.

ANEXA 1

”Ce miros au meseriile”, de

Gianni Rodari

Orice meserie

Are un miros copii! A pâine și a plăcinte Miroase-n brutării.

PROIECT DE ACTIVITATE CONSILIERE ȘI ORIENTARE ÎN CARIERĂ UN VIITOR PENTRU FIECARE

Prof. COZMA Elena Doina

Școala Gimnazială ‖ Al. I. CUZA‖, Roman

O4. să enumere elemente Editura didactică si

Clasa : a VII-a A care influențează decizia pedagogică, Bucuresti 2005

Disciplina: Consiliere și unei persoane de a se 4. Gabriela Lemeni, orientare angaja; Mihaela Porumb-« Consiliere Tema lecției: „Un viitor O5. să descrie activitățile si orientare –Activități pentru pentru fiecare‖ specifice unei profesii clasele V-VIII»,Editura Modulul: Planificarea carierei cunoscute; ASCR,Cluj-Napoca 2011

Tipul lectiei: dobândire de O6.să identifice cerințe

noi cunoștințe/dezbatere specifice ale unor profesii 1.Moment organizatoric: Durata : 50 ` cunoscute. -se notează absențele; Competențe specifice : Metode și procedee: -se pregătește materialul

1. identificarea relației convorbirea, dezbaterea, pentru lecție.

dintre planificarea carierei și jocul de rol, tehnica florii de 2. Reactualizarea

planificarea vieții ; lotus, instruire asistată de cunoștințelor :

2. să elaboreze calculator, experimentul. -se verifică tema cantitativ si portofoliul personal, pentru Forme de organizare: calitativ. Elevii au avut de conturarea unui traseu activitate frontală și alcătuit o listă cu ocupațiile educațional și profesional; individuală. /meseriile cunoscute.

3. identificarea factorilor Mijloace si procedee : DEX- 3.Captarea atenției: Voi implicați în deciziile legate de ul, fișe de lucru, prezentări propune elevilor realizarea cariera și planificarea vieții ; power-point, plicuri, coli, unui interviu cu un părinte

4. utilizarea unor surse markere, etc. (doctor) invitat să vorbească

diverse de informare pentru Bibliografie : despre meseria sa : conturarea unei imagini 1. Adriana Baban- 1.De ce v-ați ales această realiste asupra profesiilor. ―Consiliere educatională, meserie ?

Obiective operationale: la ghid metodologic pentru 2.Cine v-a influențat în sfarșitul lecției elevii vor fi orele de dirigentie‖,Ed, alegerea ei ?

capabili să: ASCR,Cluj-Napoca, 2011 3.Ce doreați să deveniți când

O1. să denumească termeni 2. Mariana Chirila-« erați de vârsta mea?

ca :profesie, carieră, Viitorul incepe azi- Consiliere 4.Ce rol a jucat pasiunea în meserie, funcție; si orientare scolară alegerea profesiei ?

O2. să recunoască meserii »,Ed.Taida,Iasi 2012 5.Ce profesii erau la modă vechi și noi; 3. Traian Cosma-« Ora pe atunci?

O3. să se informeze înainte de dirigeție în gimnaziu »

să-și aleagă o meserie;

6.Ce abilități trebuie să ai pentru a face această meserie ?

7.Ce vă place cel mai mult la munca dumneavoastră ?

4.Anunțarea temei și a obiectivelor -,, Un viitor pentru fiecare‖

5.Desfasurarea lectiei :

Cu ajutorul DEX-ului vom explica termeni ca : funcțe, meserie, carieră, ocupație.

Le propun elevilor să jucăm jocul : « Cand voi fi mare voi fi… »prin care își vor aminti ce profesie doreau să urmeze la 4 ani ; la 7ani, la 9 ani, dar în prezent ?

Îi voi ruga să motiveze profesia aleasă acum printr- un chestionar din care vor alege motivul:

-Pasiunea pentru profesia aleasa;

-Salariul motivant; – Continutul muncii atractive; – Oferă mai mult timp liber; -E o profesie nobila; -Asigură perfecționare profesională;

-Este o tradiție de

familie; -Nu știu.

Reflectați asupra meseriei alese dând răspuns următoarelor cerințe:

-cerințe educaționale;

-ce aptitudini/abilități vizează;

-sarcini de lucru;

-programul;

-mediul în care veți

lucra; -salariul;

-posibilități de avansare.

Voi citi elevilor un text:

,,Ciobanul și morarul’’, apoi pe

baza textului citit vor avea

de argumentat: ,, Profesia cea mai frumoasă este cea care ți se potriveste cel mai bine‖.

Prin tehnica florii de lotus prin care am încercat să reprezint tipologia Holland îi voi ruga să – și aleagă categoria în care se încadrează, iar apoi să descopere ce meserie li se potrivește deschizând plicuri de aceeași culoare cu petala aleasă conform aptitudinilor, hobby-urilor și caracteristicilor personale.

Printr-un filmuleț vom descoperi meserii care au fost și îi voi pune să se gândească la o meserie a viitorului.

6.Asigurarea feed-backului : Le voi citi un anunț dintr-un ziar care caută recepționeri ( la un hotel) pentru angajare

și îi voi întreba: Ce abilități sunt vizate? Ce competențe sunt necesare? Ce șanse cred că vor avea pentru a se angaja?

7.Evaluare:

-Voi ruga elevii să dezbată o situație care ar putea să li se întample în viitor : « Matei a terminat liceul cu medie mare, a urmat cursurile Facultății de Istorie, dar nu-și găseste un post corespunzător. Ce ar putea face?

a) Să profeseze o altă

meserie?

b) Să fie șomer?

c) Să lucreze în străinătate

necalificat?

d) Să urmeze o ală

facultate?

7. Temă pentru acasă: – Elevii vor avea de redactat un eseu cu tema : ,,Factorii care pot influența luarea deciziei privind cariera ‖.

PROIECT DE ACTIVITATE CONSILIERE ȘI ORIENTARE ÎN CARIERĂ E UȘOR SĂ-ȚI ALEGI PROFESIA?

Prof. GAVRILOAE Sînzîiana

Școala Gimnazială Grumăzești

dirijată, analiza Swot, săptămână înainte de

explicația,dezbaterea desfășurarea activității, Tipul lecției: lecție de Mijloace didactice: fișe cu elevii, grupati cate trei, au consolidare domenii profesionale, flip- cules informații despre o Scop: Formarea unui sistem chart, marker, fișiere PPT profesie aleasă si au realizat de atitudini și valori adecvate Bibliografie: un afis despre acea profesie. pentru realizarea unor – Băban, A., Consiliere Pot prezenta profesia chiar și planuri de carieră realiste educațională- ghid prin spot publicitar, mini Valori și atitudini: metodologic pentru orele de scenete, poezii, etc. S-a Responsabilitate, ambiție și dirigenție și consiliere, Ed. urmărit informarea cu privire interes pentru decizii și Psinet, Cluj-Napoca, 2001 la diverse profesii: avantaje, acțiuni privind cariera. – Jigău, M. Consilierea dezavantaje, calități Capacitate de comunicare și carierei, Editura Sigma, necesare, sprijin necesar, autocunoștere București, 2001. studii, posibile bariere, Competențe derivate: Pe – Lemeni, G., Porumb, posibilități de reorientare( parcursul lecției elevii vor : M., Consiliere și orientare. profesii înrudite), îndatoririle C1 – defini noțiunile de Activități pentru clasele V- postului, instrumente /

«vocație » și «carieră» VIII, Editura ASCR, Cluj, echipamente folosite. C2 – argumenta alegerile 2011 Realizarea sensului ocupaționale și profesionale – Puia, M., Comșa, E ușor să-ți alegi profesia? C3- determina propriile F.,M., Îndrumar de dirigenție, Prezentarea etapelor interese și aptitudini, EdituraNiculescu, București, tehnologiei de-a lungul avantajele, dezavantajele si 2007 istoriei

calitățile necesare pentru http://europass.cedefop.eu.in Interpretarea chestionarelor practicarea unei meserii t http://www.mmuncii.ro privind interese și aptitudini C4- identifica profesia care li Ai un plan de viitor în ceea

se potrivește în concordanță Activitatea profesorului și ce privește cariera ta cu propria vocație a elevilor profesională? Ce-ți reproșezi C5-selecta informații Evocare în ceea ce privește relația ta relevante despre diverse Reactualizarea cunoștințelor cu școala?

meserii, profesii Explicarea sensului Crezi că este important să

C6- identifica pașii necesari cuvintelor: ocupație, obții un rezultat bun la în alegerea unei profesii meserie, carieră și vocație examen?

Metode și procedee: jocul Expunerea rezolvării sarcinii• Te-ai gândit ce liceu ai vrea

didactic, exercițiul,discuția de lucru: Timp de o să urmezi? Este dorința ta în

acord cu nivelul la care te Alcătuiți arborele profesional

situezi acum? al familiei precizând pentru

• Ce factori te-au influențat cel fiecare membru al familiei

pune în starea de a le face.” (C.Brâncuși)

„Munca este principalul

mai mult în alegerea liceului

profesia/ ocupația pe care o

motor al vieții omenești.”

(prietenii, școala, părinții, alți au sau au avut-o. Identificați

factori)? dacă profesia pentru care vă Ce părere ai despre tinerii pregătiți se regăsește la care pleacă în străinatate vreunul din membrii familiei. pentru a se realiza? Ai alege

să pleci în străinătate? Recunoașteți profesia Crezi că o carieră colegului- joc de rol/mimă. profesională depinde de

calitățile și performanțele Credeți că alegerea profesiei omului sau de relați/bani? este definitivă?

Reflecție Etapele alegerii profesiei

Factori ce intervin în (după Ginsberg)

alegerea meseriei: Etapa fanteziei: 6 – 11 ani

Factorii economico-sociali Etapa încercărilor: 12 – 18

Interesele- ,,ceea ce vreau” ani interesele și aptitudinile Aptitudinile- ,,ceea ce pot’’ Etapa realistă: după 18 ani Instruire teoretică și practică acordul intereselor și în diferite forme de aptitudinilor cu realitățile învățământ economico-sociale

Influența familiei Studiu de caz; Filmuleț- Satisfacția dată de profesie Lenea și munca; Curiozități Condițiile materiale

Alegerea profesiei în funcție

de tipul de temperament

ARGUMENTAȚI PRO/ CONTRA:

valoarea mea ca persoană

depinde de cariera mea;

trebuie să aleg între a avea o carieră și o familie;

trebuie să mă decid asupra profesiei înainte de finalizarea școlii;

Experții recomandă ca părinții știu cel mai bine ce

alegerea să fie făcută pe trebuie să fac;

baza a trei factori importanți: nu poți să planifici viitorul,

1. Analiza pieței forței de

muncă viața se schimbă.

2. Analizacapacităților „Lucrurile nu sunt greu de profesionale făcut. Ceea ce este cu

3. Preferințe adevărat greu este de a ne

(G.Marinescu)

Concluzii : Toate deciziile pentru viitor trebuie să fie bine gândite, relativ planificate. Orice meserie aduce satisfacții dacă e făcută cu pasiune.

Extindere

Loteria meseriilor: Fiecare va extrage câte un bilet pe care este scrisă o meserie. Apoi își vor imagina că se află într-o barcă ce naufragiază. Există posibilitatea ca 10 persoane să debarce pe o insulă pustie, așa că vor încerca să arate cu argumente că meseria fiecăruia e importantă pe insulă sau să propună o singură meserie care nu se regăsește pe biletele celorlalți.

ACTIVITĂȚI DE ORIENTARE ÎN CARIERĂ ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL SPECIAL PRIMAR

Prof. Ștefan GRIGORIU

Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă Târgu Neamț

Clasa: a IV-a

Disciplina: Consiliere și

orientare

Subiectul lecției: Ce pot face două mâini dibace

Tipul lecției: lecție de sistematizare și consolidare a cunoștințelor

Obiectiv general:

consolidarea cunoștințelor despre meserii și identificarea preferințelor, a intereselor pentru diferite meserii.

Obiective operaționale:

La sfârșitul lecției elevii vor fi

capabili:

O1. să recunoască meserii pe bază de imagini și/sau unelte;

O2. să asocieze imaginea care sugerează o meserie cu unelte/imaginea uneltelor necesare în desfășurarea ei; O3. să identifice răspunsul corect la ghicitori referitoare la meserii;

O4. să formuleze propoziții referitoare la diverse meserii, utilizând cuvinte date;

O5. să-și exprime opțiunea pentru o anumită meserie, alcătuind un text scurt.

O6. să comenteze proverbul:

„Meseria este brățară de aur.”

Metode și procedee

didactice:

conversația euristică, problematizarea, explicația, observația, exercițiul.

Mijloace de învățământ:

fișe de lucru/evaluare, imagini, unelte pentru meserii diverse, foarfece, lipici.

Resurse temporale:

45 minute. F orme de organizare:

frontală, individuală.

SCENARIU DIDACTIC: Moment organizatoric

Activitatea profesorului

– se asigură condițiile psihopedagogice necesare bunei desfășurări a lecției;

– notează în catalog eventualele absențe. Activitatea elevilor

– își ocupă locurile în bănci și se pregătesc pentru lecție;

– elevul de serviciu comunică eventualele absențe. Captarea atenției

Activitatea profesorului

– aduce în fața elevilor o cutie în care se află mai

multe unelte, specifice anumitor meserii;

– prezintă elevilor imagini cu anumite meserii la care sunt utilizate uneltele din cutie;

– cere elevilor, pe rând, să scoată câte o unealtă din cutie, să o denumească și să precizeze cărei meserii îi este specifică, așezând-o sub imaginea respectivei meserii.

Activitatea elevilor

– vin în ordine să extragă câte o unealtă din cutie;

– denumesc unealta aleasă și o așează corespunzător meseriei.

Comunicarea obiectivelor

Activitatea profesorului

– le comunică elevilor că vor discuta despre meserii, despre unelte corespunzătoarelor, despre care sunt preferințele lor în alegerea și practicarea unei meserii și despre importanța meseriilor.

Activitatea elevilor

– sunt atenți la profesor și participă la o discuție introductivă despre meseriile cunoscute și despre ce meserii își doresc să învețe. Dirijarea învățării

Activitatea profesorului

repară, Cismarul, pantof, un. client, servește, nou, Ospătarul, un.

– numește elevi care să – răspund solicitării; 3.Completați propozițiile citească un text compus de – comentează proverbul ales; folosind cuvinte potrivite:

ei înșiși. – stabilesc împreună cu Șoferul conduce

Activitatea elevilor profesorul concluziile lecției. …………………………….. este

– elevii completează fișa de Încheierea activității condus de pilot.

lucru, realizând sarcinile Activitatea profesorului Bucătarul face date: deduc corespondența – solicită elevii să se ………………………………

între unelte și meserii, autoevalueze și să facă Chiuveta a fost montată de ordonează cuvintele pentru a inter-aprecieri. …………………………….

obține propoziții cu sens, Activitatea elevilor Zugravul a terminat de văruit completează propoziții – răspund solicitării. ………………………….

lacunare, alcătuiesc un scurt Bibliografie: …….a fost reparat de către text cu titlul „Ce vreau să Cosma, T. – „Ora de electronist.

devin” (Anexa 1) dirigenție în gimnaziu”, 4.Alcătuiți un scurt text cu

– câțiva elevi, numiți de Editura Didactică și titlul „Ce vreau să devin”:

profesor citesc textul Pedagogică, București,

compus. 2008. ANEXA 2

Evaluarea performanței Fișă de evaluare

Activitatea profesorului ANEXA 1

– explică modul de Fișă de lucru Cine te ascultă și-ți prescrie completare al fișei de Cum să iei o doctorie? evaluare; 1.Realizați corespondența (…………………………………….. )

– face aprecieri asupra între denumirea meseriei și Cumpăna și cu mistria

corectitudinii cu care elevii unealta corespunzătoare: Îi arată meseria!

au completat fișele de lucru grădinar (…………………………………….. ) și de evaluare. șofer În clasă pe orișicine Activitatea elevilor doctor Îl învață ce e bine!

– elevii citesc ghicitorile de învățătoare (……………………………………. )

pe fișă (Anexa 2); frizer

– găsesc răspunsurile electrician Toată ziua el vopsește corecte și le scriu sub Pereții îi împodobește. ghicitori; stetoscop (…………………………………….. )

– decupează imaginile și le greblă Cu arome îmbietoare lipesc corespunzător. foarfece Pâinea rumenă apare

Asigurarea feed-backului camion Din cuptorul dogorit

Activitatea profesorului patent Cine o scoate mulțumit?

– le cere elevilor să se abecedar (…………………………………….. ) gândească și să spună Cine coase cu mult spor proverbe despre meserii; 2.Ordonați cuvintele în Stofa, pânza și mătasea

– selectează proverbul propoziții: În folosul tuturor?

„Meseria este brățară de pâine, face, Brutarul, cornuri, (…………………………………….. )

aur.” și.

– îi ajută pe elevi să construiește, frumoase, comenteze acest proverb; Zidarul, case.

PROIECT DE ACTIVITATE

CONSILIERE ȘI ORIENTARE ÎN CARIERĂ

EXPLORAREA CARIEREI

Prof. MĂTĂLICĂ Paula

Școala Gimnazială Gherăești, Jud. Neamț

– educarea capacității Mijloace didactice: imagini,

de autocunoaștere și fișe de lucru, videoproiector

Clasa: a VIII-a a cunoașterii celorlați

Subiectul lecției: Obiective operaționale: Moment organizatoric

Explorarea carierei să identifice Activitatea profesorului

Tipul de lecție: aptitudinile și Se pregătesc materialele

mixtă deprinderile necesare pentru începerea activității.

Scopul lecției: Cunoașterea tipurilor de meserii și a

importanței lor să descopere activității.

a) obiectiv cognitiv: respectul față muncă; Activitatea elevului

să înțeleagă cerințele Se pregătesc pentru lecție.

management eficient al să cunoască explic cerințele ce vor propriei cariere importanța diferitelor apărea pe parcursul orei. b) obiectiv afectiv: tipuri de meserii; Activitatea elevului

cunoașterea cerințelor să-și cultive Ascultă și sunt atenți

locurilor de muncă care încrederea în forțele Anunțarea temei

evoluează în permanență proprii. Activitatea profesorului

c) obiectiv comportamental: să se implice cu Anunț subiectul lecției și

dobândirea unor competențe interes, în toate obiectivele învățării. Astăzi

care permit exercitarea unui activitățile propuse de vom afla mai multe despre control asupra propriei profesor în cadrul meserii și importanța lor. Îi dezvoltări lecției. solicit pe elevi să mă ajute în Obiective de referință: Resurse umane și materiale: descoperirea diferitelor tipuri

– identificarea și Forma de lucru: frontală și de meserii cerute astăzi pe

afirmarea individuală piața muncii. preferințelor, a Metode și procedee: Activitatea elevului

intereselor pentru conversația, expunerea, Sunt atenți la cele

diferite tipuri de explicația, descrierea, prezentate.

meserii exemplul, aprecierea Desfășurarea activității

– clarificarea verbală, deprinderi Activitatea profesorului aspirațiilor profesionale Îi provoc pe elevi să-mi vocaționale explice de unde pot obține

informații despre meseriile care îi interesează, ce întrebări pot adresa celor din jur pentru a fi cât mai bine informați despre aceste meserii. O informare atentă și amănunțită asupra meseriilor poate ajuta în orientarea spre o carieră de succes. Metodele prin care pot obține astfel de informații sunt diverse: vizionând filme despre carieră sau despre meserii, urmărind felul în care-și desfășoară activitatea profesională părinții, prietenii, vecinii, cunoscuții, citind materiale, reviste, broșuri, articole, despre diverse ocupații sau meserii.

Sugerez elevilor să deschidă un jurnal al meseriilor, în care să noteze tot cea flă despre o meserie, o ocupație sau un post. Acest jurnal va fi util atunci când elevul ca trebui să decidă ce meserie va alege dintre cele notate în jurnal.

Evaluarea

Activitatea profesorului

Relatez elevilor că indiferent de meseria pe care doresc să o practice în viitor, ar fi bine să știe: ce cursuri sau școli trebuie urmate, ce sarcini și atribuții trebuie îndeplinite, ce posibilități de dezvoltare personală există, ce resurse sunt necesare (materiale, financiare, de timp) pentru a urma cursurile sau școlile care se cer, dacă-ți asigură resursele de care ai nevoie, îți permite stilul de viață dorit, îți oferă timp

suficient și pentru familie și alte activități specifice timpului liber. Explic elevilor că pentru a ajunge în câmpul muncii trebuie parcurși trei pași:terminarea învățământului obligatoriu, parcurgerea învățământului liceal sau profesional, terminarea studiilor postliceale, universitare sau postuniversitare. Există meserii pentru care te poți califica urmând cursuri de calificare profesională organizate de către Agențiile Județene de Ocupare și Formare profesională prin

Centrele de Formare profesională. Se dau exemple de astfel de meserii: zidar, instalator, bucătar, ospătar, mecanic auto, tâmplar, agent de pază și ordine, confecționer, lucrător în comerț, maseur, contabil. Se ia ca exemplu meseria de contabil și se parcurge traseul educațional pentru această profesie. Se folosește vidoeproiectorul pentru a realiza acest lucru. Încheierea activității Activitatea profesorului

Se aplică elevilor fișe de lucru despre tema discutată. Se aplică elevilor chestionare referitoare la diferite meserii de pe piața muncii.

La final, elevii vor discuta despre meseriile pe care ar dori să le aibă când vor deveni adulți.

Se fac aprecieri finale asupra modului în care au participat

elevii la activitatea

desfășurată.

BIBLIOGRAFIE:

Băban Adriana, Consiliere educațională, Ed. S.C.

Psinet SRL, Cluj-Napoca,

2003

Marinela Elena Gulei, Adela Serea, Orientarea și Consilierea în Carieră, Ed. Spiru Haret, Iași, 2011

Balan B., Cosmovici A., Cozma T., Psihopedagogie, Ed.Polirom, Iași, 1998

Anexa 1

CHESTIONAR

Pe parcursul lecției de astăzi, ai aflat multe lucruri interesante. Acum poți să-ți evaluezi singur progresele. Trebuie doar să citești fiecare afirmație și să notezi cu o singură cifră (pe o scară de la 1 la 4, unde 4 este maxim și 1 este minim) fiecare afirmație:

Am înțeles că trebuie să am cât mai multe informații despre meseriile care mă interesează

Știu ce întrebări pot adresa celor din jur pentru a afla cât mai multe informații despre meseriile care mă interesează

Am învățat cum pot să-mi fac un jurnal al meseriilor pe care să îl folosesc când va trebui să decid ce carieră voi urma

Știu că există mai multe trasee educaționale și profesionale pe care le pot

urma pentru cariera pe care mi-o doresc

Sunt convins că o informare atentă și amănunțită asupra meseriilor care mă interesează mă va ajuta în orientarea spre o carieră de succes

Interpretare

Cu cât ai mai multe răspunsuri de 4 puncte cu atât este mai bine! Ai parcurs cu seriozitate toate provocările din lecția de azi. Felicitări! Chiar dacă nu ai reușit să ai toate răspunsurile de 4 puncte, nu te descuraja! Fă o listă cu lucrurile pe care nu le-ai înțeles. Discută cu colegii, părinții, profesorul diriginte sau consilierul școlar. Cel mai important este să cauți răspunsuri! Mult succes în continuare!

Anexa 2

FIȘĂ DE LUCRU

1.Imaginează-ți că ai terminat cursurile pe care ți le-ai propus și te ptegătești să-ți cauți un loc de muncă. Ce pași ar trebui să faci pentru a-l găsi? Enumeră cel puțin 6 pași.

……………………………

2.Realizați folosind lucrul pe echipe, un anunț sau un afiș dat de o firmă angajatoare, pentru meseriile de reprezentant vânzări și inginer constructor. Trebuie să aveți în vedere cerințele acestor posturi, ce se oferă,

avantaje și dezavantaje pentru cel ce se angajează, ce trebuie să conțină CV-ul, precum și datele de contact ale firmei angajatoare.

PROIECT DE ACTIVITATE

CONSILIERE ȘI ORIENTARE ÎN CARIERĂ

PLANIFICAREA CARIEREI

Prof. NOHAI Oana-Alexandra

Școala Gimnazială, Comuna Păstrăveni

O6 – să facă analiza, pe Luând în considerare baza anumitor criterii, a faptul că ora trecută de

Clasa: a VII-a meseriilor mimate la dirigenție tema luată spre Modulul: Planificarea carierei începutul lecțiilor; discuție a fost centrată pe Tema: Consiliere și orientare O7 – să identifice factorii pasiunile copiilor, profesorul în carieră care influențează orientarea le propune un joc didactic, Tipul lecției: mixtă lor în carieră. reprezentând metoda R.A.I.

Obiective de referință: Strategii didactice: El roagă elevii să-și O1 – Să analizeze diferite a) Metode și procedee: reamintească pasiunile meserii și ocupații din conversația, metoda precizate de ei ora perspectiva cerințelor R.A.I., anterioară, iar în funcție de educaționale; problematizarea, acestea, să identifice, O2 – Să își analizeze dezbaterea, totodată, ce meserie ar propriile opțiuni privind expunerea, lectura. urma. Va începe prin a diferite meserii/ocupații, b) Forme de organizare: arunca o minge unui copil, îi utilizând diferite criterii. frontală, pe grupe. va pune întrebarea, acesta

Obiective c) Resurse materiale: va răspunde, iar la rândul operaționale: fișe de lucru, coli de său va trebui să arunce O1 – să coreleze pasiunile și hârtie, markere. mingea mai departe și să preferințele lor cu Desfășurarea lecției adreseze aceeași întrebare.

eventuale/posibile 1. Moment Ex. (Profesorul): ocupații/meserii din viitorul organizatoric Daniel, ce îți place cel mai profesional; Profesorul salută mult să faci și ce meserie ți- O2 – să recunoască numele elevii, face prezența și ai alege?

meseriilor-ocupațiilor mimate poartă o scurtă conversație (Daniel): Îmi place prin intermediul unui coleg; organizatorică. De tare mult să o ajut pe mama O3 – să participe activ și asemenea, sunt luate spre în bucătărie și mi-ar plăcea conștient la exercițiile discuție problemele care au să devin bucătar.

propuse; survenit în colectivul de (Daniel aruncă O4 – să problematizeze elevi. mingea și adresează aceeași fiecare dintre cele două Forme de organizare: întrebare pusă de profesor). situații propuse, specifice frontală Forme de organizare:

temei luate spre discuție; Metode și procedee: frontală

O5 – să dezvolte sentimentul conversația Metode și procedee: metoda

de responsabilitate în ceea 2. Reactualizarea R.A.I.

ce privește alegerea carierei; cunoștințelor 3. Captarea atenției

Pentru acest moment al lecției, profesorul-diriginte îi invită pe elevi să joace un joc adorat de tineri, și anume: mima. Astfel, copiii vor trebui să extragă dintr-o cutiuță câte un bilet și vor reprezenta prin mimă imaginea extrasă, care va ilustra o anumită meserie/ocupație (Acestea vor fi: profesor, medic, constructor, scriitor, contabil și dansator profesionist) . După epuizarea tuturor biletelor, cadrul didactic anunță tema orei de dirigenție: Orientarea și consilierea în carieră.

Forme de organizare:

frontală

Metode și procedee: jocul

didactic

4. Desfășurarea lecției

În continuare, profesorul distribuie în sala de clasă câte o fișă fiecăruia, fișă care conține două texte- povestioare. Adresând mai multe întrebări, dirigintele va monitoriza o mică dezbatere împreună cu elevii, plecând de la acele texte. ( A se vedea Anexa 1).

Pentru primul text, întrebările

propuse de diriginte sunt:

a) Oare este cu adevărat îndreptățit copilul să fie supărat pe ai săi părinți? De ce consideră el că este vina părinților pentru disputa dintre ei?

b) Copilul tratează cu seriozitate tema discuției dintre el și

părinți cu referire la ceea ce își dorește să urmeze pe viitor?

c) Credeți că dă dovadă de responsabilitate atunci când el afirmă că prezintă mai multe interese și are de unde alege? Dacă nu, ce ar fi scris în jurnal cu privire la subiectul deschis de părinți?

d) Cum considerați că ar trebui motivat copilul pentru a se gândi la ocupația/meseria din viitor?

Pentru cel de-al doilea text, profesorul-diriginte va propune următoarele întrebări:

a) Din ce motiv Tudor nu este motivat să se gândească serios la meseria spre care va opta să acceadă?

b) După atitudinea avută, credeți că va da dovadă de responsabilitate în afacerea pe care tatăl său i-o va lăsa spre conducere?

c) De ce, în schimb, Matei se arată foarte motivat și interesat de cariera sa? Care sunt persoanele care îl motivează cel mai mult?

d) Cu care dintre cei doi copii empatizați? Argumentați-vă alegerea!

e) Plecând de la cazul

discutat acum de noi,

considerați că familia este un factor care influențează alegerea meseriei de către un copil?

După dezbaterea celor două situații, elevii se vor forma șase grupe a câte trei. Fiecare grupă își va alege una dintre meseriile mimate

și va trebui să completeze un tabel compus din patru coloane, care vor cuprinde următoarele aspecte: 1. Puncte tari; 2. Puncte slabe;

3. Aptitudini pentru

meseria/ocupația respectivă;

4. Responsabilități. Prin urmare, timp de 7 minute, elevii se vor gândi la cele patru aspecte pentru fiecare meserie aleasă. Apoi, liderul fiecărui grup va prezenta

într-un minut soluțiile găsite. Forme de organizare: frontală, pe grupe

Metode și procedee: conversația, lectura, problematizarea, dezbaterea, expunerea

5. Fixarea noțiunilor

Profesorul va concluziona împreună cu elevii cele discutate. Așadar, ei vor observa că, în orientarea lor în carieră, pilonul primordial este asumarea responsabilității, că principala dificultate în abordarea temei este vârsta adolescenților, etapă cu o puternică amprentă a personalității copilului, că motivația este extrem de importantă în reușita unei cariere de succes. De asemenea, elevii vor găsi ca

factori în orientarea în carieră aptitudinile, pasiunile, interesele, dar și familia. Forme de organizare: frontală

Metode și procedee:

conversația

6. Evaluare Dirigintele va aduce

aprecieri tuturor copiilor pentru frumoasa participare

și implicare la lecție.

Anexa 1

Textul 1 – o pagină din jurnalul personal al unui elev din clasa a VII-a; 13 ani.

Dragă jurnalule,

Încep prin a-ți scrie astăzi cu supărare în suflet… La masă, am avut o discuție mai ,,neplăcută’’ cu ai mei părinți. Da, știu, ne-am certat iar, dar nu din cauza mea, ci a lor.

De ce să mă întrebe de pe- acum ce carieră voi urma?! Ei spun că la anul voi fi în clasa a VIII-a și va trebui să mă gândesc foarte bine ce voi face în viitor, pentru a ști la ce liceu mă voi înscrie. Dar eu consider că încă mai am timp suficient să mă gândesc, nu am încă vârsta lor. Știi că am multe interese din această privință, așa că am de unde voi alege… Nu m-am hotărât încă. Până atunci, mă duc să mă mai joc puțin pe calculator. Te salut!

unul mai necăjit, Matei, după ora de dirigenție:

Tudor: Vai, ce oră plictisitoare! Să asculți meseriile pe care colegii vor să le urmeze pe viitor și argumentele fiecăruia… Credeam că nu se mai termină.

Matei: De ce spui asta? Mie mi s-a părut chiar interesantă… Și mi-a plăcut faptul că ai noștri colegi au argumentat foarte bine de ce ar vrea să urmeze acea carieră.

Tudor: Mie îmi este indiferent. De ce să mă mai gândesc, dacă tata oricum mi-a promis afacerea lui? Viitorul meu e asigurat.

Matei: Te poți considera un norocos că tatăl tău te ajută. Eu, însă, va trebui să mă descurc de unul singur și sunt conștient că seriozitatea și munca sunt cei doi piloni din viața mea. După moartea tatălui, mama s-a îmbolnăvit, iar unicul meu sprijin vine din partea fraților mei mai mari.

Ei sunt un model de perseverență pentru mine și știu că și eu am să pot ajunge ceea ce-mi doresc. Mama m-a învățat că nu banii ne fac fericiți, ci un trai frumos, sănătos și să facem cu multă dragoste și pasiune toate cele câte ne propunem.

elevi și profesori, Editura Epigraf, 2011.

2. Cosmovici Andrei, Iacob Luminița, Psihologie școlară, Editura Polirom, 1999.

3. Programa școlară pentru Aria curriculară Consiliere și orientare, clasa a VII-a.

Bibliografie

Textul 2 – conversație 1. Garștea Nina, Ora de

între un copil bogat, Tudor, și dirigenție: Ghid pentru

PROIECT DE ACTIVITATE

CONSILIERE ȘI ORIENTARE ÎN CARIERĂ

AU T O CU NO AȘ TERE Ș I DEZV O LT AR E P E RSO N AL Ă

Prof. Antoneta SÎRBU

Școala Gimnazială ― I. Gr. TEODORESCU‖, Ruseni

schimbări pe care Exercițiu de spargere a gheții Clasa: a VII-a vor să le facă; DIN FERICIRE / DIN Modulul tematic: O5- să dezvolte NEFERICIRE

Autocunoaștere și dezvoltare încrederea în sine; Elevii sunt așezați în cerc.

personală O6- să Primul jucător începe Subiectul: Imaginea și stima conștientizeze povestirea cu: „din fericire, de sine propriile strategii cândm-amtrezitazi

Obiectiv cadru: rezolutive, dimineață era frumos…‖. Al

Dezvoltarea concomitent cu o doilea continuă „din

capacității de situație dată; nefericire, liniștea gândurilor

autocunoaștere și a Valori și atitudini: mi-a fost tulburată de……Al atitudinii pozitive față respect și treilea continuă „din de sine încredere în sine și fericire…‖ și tot așa

Obiective operaționale: în ceilalți; procedează și restul

aprecierea grupului.

O1- să unicității fiecăruia ca 3. Anunțarea titlului

definească concepte persoană unică și și a obiectivelor

cheie: imagine de valoroasă operaționale (1 min.)

sine/stimă de sine; Metode și procedee: 4.Desfășurarea

O2- să ofere o conversația, expunerea, lecției:

imagine corectă munca în grup, PASUL 1. Elevii sunt rugați

asupra propriei problematizarea, exercițiul să lucreze în grup pentru a persoane; de opțiune. defini cele trei concepte:

O3- să numească Resurse materiale: foi imagine de sine,stimă de beneficii ale imaginii colorate,lipici, instrumente de sine si încredere în sine.

de sine pozitive/ scris, flip-chart, fișe de lucru, Se discută apoi răspunsurile consecințe ale Resurse de timp: 50 elevilor facându-se o imaginii minute prezentare detaliată privind

de sine Scenariul didactic: cele trei concepte. (5 min.)

negative; 1.Moment

PASUL 2.Elevii sunt invitați să completeze o rețea

calitătile, defectele si necesare începerii privind beneficiile imaginii de

abilitățile,pasiunile, lecției;elevii se împart în 4 sine pozitive precum și ultimele grupe a câte 5 elevi. (2 min.) consecințele unei imagini de

reușite, eventualele 2. Capatarea atenției sine negative. De asemenea,

(2 min.) se prezintă modalități de

manifestare a unei imagini de sine pozitive/negative. (15 min.)

A. IMAGINEA DE SINE

este modul în care o persoana își percepe propriile caracteristici

fizice, cognitive,

Relații bune cu colegii și negativă

prietenii de aceeași vârstă compensează

(elevii își pot pune în atacând sursa

evidentă calitățile fără a le frustrării (îl ironizează devaloriza pe ale celorlalți) pe un coleg care a

luat o notă mai mare); Imagine de sine • compensare – un negativă: elev care nu are

emoționale, sociale și

spirituale;

este o reprezentare mentală a propriei persoane, un ―tablou‖ în care sunt incluse

cunoștințe despre sine (abilități, comportamente, emoții, cunoștințe, valori, etc.) și care ne ajută să ne reglăm comportamentul în societate.

Consecințe ale imaginii de

sine negative / pozitive

Imagine de sine

pozitivă:

• Creșterea performanțelor școlare (persoana își estimează corect resursele, își asumă responsabilități în

resursele proprii);

• Relații armonioase în cadrul familiei (respectul de sine determinat de o imagine de sine pozitivă favorizează manifestarea respectului din partea celorlalți; rezolvarea conflictelor este mai simplu de realizat în condițiile în

nu se autoînvinovățesc și nu îi învinovățesc pe ceilalți);

responsabilităților; să aibă succes la

• Relații nearmonioase în altele, pe care ajunge cadrul familiei (lipsa de să le considere mai respect față de sine importante;

favorizează lipsa respectului • motivație scăzută –

manifestat față de ceilalți un elev cu o imagine

membri din familie; în timpul de sine negativă va conflictelor se învinovățesc manifesta lipsă de excesiv sau îi critică pe încredere în forțele

ceilalți); proprii. În consecință,

• Relații deficitare cu cei de el va fi mult mai puțin aceeași vârstă (elevii vor să motivat să inițieze sau își mențină stima de sine să se implice în

drepturile celorlalți și simți în stare să le

valoarea lor, ceea ce finalizeze cu succes;

afectează relațiile cu aceștia. • rezistența – elevii

încearcă să își Modalități de ―conserve‖ imaginea manifestare a imaginii de de sine și manifestă sine negative: rezistență la

de genul ―dacă nu aceste schimbări pot fi încerci, nu greșești‖. în beneficiul lor. Elevii Retragerea și cu o imagine de sine comportamentele negativă sunt mai timide, de evitare a rezistenți la confruntării cu schimbare, reducând

problemele sunt indici astfel riscul unui eșec ai imaginii de sine în situații dificile. negative;

• agresivitate B. STIMA DE SINE

cu o imagine de sine imaginii de sine se referă la

modul în care ne considerăm ca persoane în raport cu propriile așteptări și cu ceilalți;

evaluarea imaginii de sine

reconstitui ca identitate prin diferite forme și culori, completând pe elementele puzzle: calități, defecte, abilități, interese (pasiuni),

Are ca scop conștientizarea strategiilor pe care fiecare le foloseste în anumite situații de viață, confuze, limitative, frustrante sau dimpotrivă,

diferă radical de

evaluarea

ultimele reușite și ceea ce

strategii active, directe și

comportamentelor;

eșecul adulților în a

diferenția între

comportament și persoană

au frecvent drept consecință formarea unei stime de sine scăzute;

perceperea unui eșec ca

simptom al lipsei de valoare este nu doar injustă, ci și foarte dăunătoare persoanei.

Valoarea unei persoane nu decurge din performanțele realizate de aceasta într-un anumit domeniu, ci din ansamblul tuturor comportamentelor, acțiunilor și potențialităților sale trecute, prezente și viitoare pe toate palierele vieții. Un elev poate avea note mici la școală însă să fie în același timp o persoana altruistă, respectoasă și săritoare, trăsături pentru care merită respectul nostru.

PASUL 3- Elevii sunt invitați să folosească caietele de lucru și să completeze arborele imaginii de sine cu lucruri pe care știu să le facă(ex. Să mă joc la calculator,să merg cu bicicleta etc).

(2 min)

PASUL 4. “EU -L P UZZLE”(

10 min.)

Este un exercițiu – mozaic prin care copiii se vor

doresc să schimbe la ei.

Concepte- cheie:

– calități

– defecte

– abilități

– interese, pasiuni

– reușite

Materiale necesare: hârtie colorată, foarfece, lipici, cartonașe albe (coli A4), creioane colorate

Scenariul activității:

Fiecare grup va primi câte un săculeț cu ―resurse personale‖ din diferite hârtii colorate (cu mărimi, forme variate), și foarfece. Fiecare membru al grupului își va construi ―EUL-PUZZLE‖. Acest ―Eu‖ poate lua diferite forme în funcție de identitatea sa. Pe fiecare element puzzle, participantul are ca sarcină să scrie calitățile și defectele, abilitățile (―ce știu eu să fac cel mai bine‖), pasiunile, ce vor să schimbe la ei și ultimele reușite. ―Eul-Puzzle‖ va fi lipit pe un carton (coala

A4), va fi prezentat în grupul mare și analizat. La sfârșitul activității vor fi afișate

―construcțiile‖ pentru o cunoaștere în grup.

PASUL 5 USA (10 min) Reprezintă un exercițiu unde subiectul se află în fața unei uși imaginare întredeschise.

independente. Prin această tehnică este posibilă conștientizarea propriilor strategii rezolutive concomitent cu descrierea imaginii de sine în situații ce implică decizie, primind din partea grupului sprijin efectiv.

Concepte – cheie:

– încredere în sine

– oportunitate

– inițiativă/ blocaj

– independență/ dependență

– anxietate

– strategii rezolutive

Materiale necesare: flipchart, foi de hârtie pentru copiator, model-imagine de ușă întredeschisă desenată pe o foaie de flipchart Scenariul activității:

Fiecare grup va primi un desen cu o ușă întredeschisă. Dirigintele o expune si pe flipchart. Participanții se proiectează în mod imaginar în fața acestei uși care va însemna ceva pentru fiecare.

1) ―Vă aflați în fața unei uși întredeschise. Ce poate reprezenta ea? Cum vă simțiți în fața ușii?‖

2) ―Ce credeți că se află dincolo de ușă? Vizualizați!‖

3) ―Ce vă vine să faceți?‖

4) ―Spuneți și acționați ca și cum vă aflați în fața ușii!‖

Pe rând, fiecare își va conștientiza propria strategie rezolutivă împreună cu descrierea emoțiilor, imaginii de sine, încrederii în sine, blocajelor/ inițiativelor, dependenței/independenței, anxietății, atitudinii generate de situație. Prin această provocare în imaginar, membrii grupului vor descoperi propriile oportunități, strategii de rezolvare a unei situații, modalitatea de a se experimenta pe sine, descoperind resurse și devenind mai încrezători în sine.

Evaluare si concluzii (5 min.):

Elevii iși vor exprima opiniile cu privire la noțiunile noi întâlnite în tema de astăzi și ce le-a plăcut mai mult la această temă.

Concluzii:

„Cel care cunoaște pe alții –

e învățat.

Cel care se cunoaște pe sine e înțelept.”

Lao Tse – filosof chinez

Bibliografie:

Neculau A. ,26 de teste pentru cunoașterea celuilalt, Editura Polirom,2003;

Mruk, C. J., Self-Esteem Research, Theory, and Practice: Toward a Positive Psychology of Self-Esteem,

3rd Edition, Springer Publishing Company, Inc., New York,2006;

Zlate, M. – Eul si personalitatea – Editura Trei

2004;

Ilut, P. – Sinele și cunoașterea lui (Teme actuale de psihosociologie) – Editura Polirom 2001

PROIECT DE ACTIVITATE CONSILIERE ȘI ORIENTARE ÎN CARIERĂ DOBÂNDIREA ABILITĂȚILOR DE EXPLORARE ȘI PLANIFICARE A CARIEREI

Prof. BANCU Lucreția

Liceul Tehnologic Adjudeni

explicația, problematizarea, APTITÚDINE, aptitudini, s. f.

jocul de rol. Însușire psihică individuală MODULUL: Planificarea Resurse materiale: fișă de care condiționează carierei lucru pentru elevi, material îndeplinirea în bune condiții SCOPUL ACTIVITĂȚII: informative. a unei munci, a unei acțiuni; Dobândirea abilităților de Resurse organizatorice: APTITUDÍNE, aptitudini, s. f. explorare și planificare a individual, în perechi, frontal, Dispoziție naturală, înclinare; carierei pe grupuri. posibilitate, pricepere de a TIPUL LECȚIEI: mixt EVOCAREA: face ceva. OBIECTIVE Asigurarea materialelor și a APTITÚDINE ~i f. Atracție OPERAȚIONALE: Pe atmosferei corespunzătoare. înnăscută (spre o anumită parcursul și la finalul lecției, Trezirea activitate); dispoziție elevii vor fi capabili: interesului pentru activitate, firească; înclinație; vocație.

O1: Să identifice captarea atenției.

trăsături temperamentale Elevilor li se împart B) Discuții libere despre diferite pentru aceeași cartoane colorate și fiecare aptitudini

situație concretă; își notează o însușire ce-l Observarea activității

O2: Să analizeze ce reprezintă. oamenilor permite este nativ și dobândit în ( responsabil, cu simț al constatarea că în timp ce formarea aptitudinilor; datoriei, muncitor, blând, unii oameni obțin cu ușurință O3: Să recunoască la sensibil, calm, cu simț al succese într-unul sau mai

propria persoană cel puțin o umorului, răbdător, multe domenii, alții depun aptitudine; neatent, zăpăcit, uituc, loial, eforturi mult mai mari pentru O4: Să precizeze cel creativ, curios, chibzuit, aceleași rezultate sau chiar

puțin un mod în care ar curajos, tolerant, util, practic, nu reușesc obținerea acelor putea să o valorifice; indisciplinat, rezultate. Gradul de reușită O5: Să participe activ rebel, certăreț, sociabil, în activitățile desfășurate

și conștient la desfășurarea inteligent,disciplinat,comunic este datorat și unor însușiri lecției. ativ, pasionat de …., iubitor de personalitate grupate sub de …., dinamic, etc.) numele de aptitudini.

STRATEGIA DIDACTICĂ: Observăm, astfel, că oamenii Resurse procedurale: REALIZAREA SENSULUI se deosebesc și prin conversația (euristică și de A) Definirea noțiunilor: aptitudinile lor.

fixare), expunerea,

Aptitudinea este o însușire sau un complex de însușiri psihice și fizice care asigură succesul, reușita într-o activitate sau alta. Aptitudinile sunt întotdeauna un rezultat al dezvoltării, un “aliaj” între elementul înnăscut și cel dobândit prin experiență în sens larg.

Mozart a compus un menuet la cinci ani, Goethe a scris la opt ani lucrări literare cu o maturitate de adult, Enescu a început să cânte la vioară la patru ani, iar la șapte ani a intrat la Conservatorul din Viena, Repin a manifestat aptitudini pentru desen și pictură de la trei-patru ani s.a.

Alături de o înzestrare specifică, așa cum întâlnim în exemplele citate, există și o înzestrare generală sugerată de existența unui coeficient de inteligență prezumtiv foarte ridicat. T. Maiorescu a absolvit la Viena Academia Theresiana

– echivalentul colegiului – la

18 ani cu premiul cel mai

mare pe școală (“Primus Omnium”) apoi susține un an mai târziu teza de doctorat iar la 22 de ani ajunge profesor universitar (era în anii ’60 ai secolului XIX) N. Iorga avea o lectură deosebită înainte de a intra în școala primară (citise V. Hugo și alti scriitori francezi și nu numai), studiile universitare le-a făcut într-un

singur an, iar la 23 de ani era profesor universitar.

Joc de rol „Telecabina”

5 elevi vor extrage fiecare câte un bilet care conține câte o sarcină de interpretare pentru rolul unor oameni care se află într-o telecabină blocată pe vârf de munte:

-Ești relaxat și admiri priveliștea de sus. Ești chiar mulțumit că-ți poți schița un tablou.

-Ești preocupat să repari telecabina. Ai la îndemână trusa cu scule de urgeță și o folosești.

-Ești optimist și spui bancuri inveselind atmosfera. Reușești să-i calmezi pe cei din jurul tău.

– Ești calculat și accesezi internetul de pe smartphone. Reușești să te loghezi la panoul de comandă. Din câteva tastări rezolvi defecțiunea.

– Ești convingător și preiei controlul situației. Faci conexiuni rapide și stabilești prioritățile de moment.

La finalul jocului, se dezbate modul în care fiecare dintre cei cinci au interpretat rolul și se identifică aptitudinile fiecărui personaj în parte. Se desprind următoarele aptitudini:

–

REFLECȚIA

Completarea unui

chestionar Aș putea fi:

Li se precizeză elevilor că:

sarcina este de a

termina fiecare propoziție;

e necesar să-și folosească experiența și să- și imagineze cum ar trebui să fie fiecare meserie;

aceste propoziții trebuie să reflecte informații reale despre slujbă

(de exemplu: Aș putea fi doctor pentru că pot fi plin de compasiune față de cei care suferă.).

BIBLIOGRAFIE:

Marinescu, S. Invitație la educație Ed. Carminis, Pitești, 2003.

Jinga, I. Educația ca investiție în om EDP, București, 1981

PROIECTAREA DIDACTICĂ ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR

Prof. înv preșcolar, VACARU Angela

Școala Gimnazială nr. 1 Cordun, Jud. Neamț

învățare-dezvoltare, evaluare săptămâni în care copiii nu formativă (individualizată și sunt implicați în nici un

Ce este unitară) realizată pe baza proiect, dar în care sunt

„Proiectarea didactică este descriptorilor de stabilite teme săptămânale procesul de anticipare a performanță. de interes pentru copii. obiectivelor, conținuturilor, Conferă o eficiență sporită Realizarea proiectării anuale metodelor și mijloacelor de procesului de predare- stabileste baza de plecare, învățare, a instrumentelor de învățare, valorificând altfel spus, a nivelului evaluare și a relațiilor ce se potențialul de (auto) educație general de dezvoltare stabilesc între toate aceste al fiecărui copil. intelectuală a copiilor din elemente în contextul unei Proiectarea anuală este o grupă. Pentru aceasta modalități specifice de proiectare eșalonată, educatoarea proiectează și organizare a activității reprezentând perspectiva aplică, în primele două didactice.” (Mariana întregului în ce privește săptămâni ale anului școlar, Momanu, 1998) predarea/învățarea evaluările inițiale, pentru Modelul curricular al disciplinelor/categoriilor de fiecare categorie de proiectării didactice este activități și presupune activitate. Probele de modelul modern ce asigurarea unei corelații evaluare se stabilesc prin presupune realizarea optime între planul-cadru de raportarea la obiectivele proiectării, pornind de la învățământ și programa terminale ale unor capitole competențe (obiective) școlară. abordate în anul școlar pentru a ajunge la Se materializează în anterior și se concretizează conținuturi, metodologie și planificarea proiectelor în desfășurarea unor evaluare, spre deosebire de tematice pentru cele 6 teme activități, jocuri sau aplicarea modelul tradițional anuale de studiu și a unor teste, fișe de lucru. (didacticist) care pleacă de la conținuturilor ce vor fi Rezultatele obținute cu acest conținuturi, mergând spre asociate acestora. La nivelul prilej se consemnează într- obiective, , metodologie și 3-5 ani se pot atinge un tabel, urmând a fi evaluare. minimum 4 teme anuale, analizate și interpretate, în

Modelul curricular al deci minimum 4 proiecte scopul determinării mediului proiectării didactice este tematice. Numărul maxim de adecvat de predare-învățare propus de reforma proiecte tematice poate fi de al noilor conținuturi, al pedagogică, care 7 cu o durată de maximum 5 adoptării unor măsuri de promovează un învățământ săptămâni/proiect, sau un sprijinire/recuperare pentru

centrat pe aspect formativ al număr mai mare de proiecte anumiți copii, precum și al

procesului didactic tematice de mai mică stabilirii obiectivelor,

(competențe, capacități, amploare, variind între 1-3 conținuturilor și a mijloacelor abilități), punând accentul pe săptămâni. Pot exista și

de realizare pentru extinderi

și activități opționale;

Proiectarea semestrială este etapa când se repartizează pe săptămâni proiectele tematice și temele săptămânale în cadrul temelor anuale.

Două forme de proiectare alternează pe durata unui an școlar: proiectarea tematică pe bază de proiect și proiectarea pe o temă săptămânală, ponderea numerică și temporală mai mare fiind deținută de proiectarea tematică, pe bază de proiect. Deosebirea dintre aceste forme constă în faptul că proiectarea tematică, pe proiect , este un demers mult mai elaborat, care necesită o pregătire a cadrului didactic în ce privește utilizarea conceptelor și conținuturilor științifice și că activitățile desfășurate în cadrul proiectului necesită antrenarea părinților, specialiștilor, membrilor comunității sau a altor factori.

Proiectarea pe o temă săptămânală recomandat doar în intervalele dintre un proiect și altul, nu este o activitate mai puțin importantă sau mai puțin elaborată: se realizează pe baza unor obiective bine stabilite, a unor resurse și strategii adecvate, dar nu are o asemenea amploare, fiindcă nu obligă la deschideri comparabile cu

cele generate de lucru pe proiecte tematice.

Toate proiectele tematice derulate pe parcursul anului școlar vor face parte din mapa grupei, alături de caietul educatoarei și de celelalte documente: fișele de observații asupra copiilor, evaluarea copiilor , caietul profesional.

Temele anuale de învățare și temele proiectelor sau temele săptămânale nu se parcurg neapărat în ordinea dată de Curriculum, ci în funcție de copiii din grupă, de perioada de an sau alte variabile pe care fiecare educatoare le gestionează.

La orice tip de proiectare ne referim, trebuie să ținem seama de necesitatea selectării obiectivelor pentru întreaga perioadă a derulării proiectului tematic sau pentru săptămâna în care se desfășoară activități pe o temă (corelate cu tema săptămânii). Succesul activității didactice este condiționat de claritatea și ordonarea obiectivelor pe care le urmărește, procesul de învățământ fiind orientat spre realizarea unor obiective, spre producerea unor schimbări controlate și dirijate, fiind caracterizat prin intenționalitate.

Planificarea activităților reprezintă o activitate de bază în aplicarea curriculumului. Ea demonstrează capacitatea cadrului didactic de a

organiza toate elementele acțiunii educaționale într-o formă coerentă, exprimată prin corelarea obiectivelor educaționale cu conținuturile, materialele și mediul educațional. Planificarea activităților reflectă coerența atât pe orizontală (în cadrul unei zile de lucru), cât și pe verticală (pe parcursul unei săptămâni, a unei luni) a modului în care obiectivele, conținuturile se corelează pe o durată mai mare de timp, asigurând un continuum al acțiunii cadrului didactic în scopul stimulării dezvoltării copilului.

Punctul de plecare în planificarea activităților îl constituie obiectivele cadru

și de referință, deoarece ele reprezintă finalitățile tuturor activităților care se petrec în grădiniță (așa cum sunt ele prevăzute în planul de învățământ). Prin diversitatea lor, obiectivele cadru și de referință vizează dezvoltarea copilului sub toate aspectele, așa cum sunt precizate în curriculum prin domeniile de dezvoltare. Dezvoltarea plenară a copilului reprezintă scopul primordial al educației timpurii, de aceea prin domeniile experiențiale propuse de curriculum, urmărim stimularea dezvoltării completă a copilului.

Planificarea activităților este condiționată în cea mai mare măsură de specificitatea grupului de copii pe care îl

coordonăm. Astfel, durata atingerii unor obiective poate varia de la o grupă la alta, cum de altfel variază în mod firesc de la un copil la altul. Cadrul didactic este cel care decide care obiective, cu ce conținuturi, cu ce materiale și care metode le va utiliza pe o anumită perioadă de timp (zi, săptămână, lună).

O durată prea mare de timp (un an întreg) pentru a realiza o planificare amănunțită poate suporta modificări, deoarece planificarea activităților este un proces ce este puternic influențat de progresul înregistrat de copii. De aceea un rol foarte important îl joacă observarea și evaluarea progresului copilului. Astfel, unele obiective pentru a fi atinse de toți copiii au nevoie de reveniri prin planificarea altor activități.

Este documentul administrativ ce oferă o imagine clară și completă a ceea ce are de făcut educatoarea zi de zi, în scopul realizării dezideratelor curriculum-ului. Pentru planificarea săptămânală,

– nu completăm partea de început cu obiective de referintă (pe care le putem trece și codificat dacă nu avem suficient loc, dar având grijă să le am printate, la îndemână în planificare), materialele pentru centre, ce știm și ce vrem să aflăm

decât atunci când avem un

proiect.

-pentru temele independente completăm doar partea de tabel cu activitățile de învățare și semnătura și casetele cu munca metodică aferente.

Noul curriculum promovează ideea activităților integrate, care combină domeniile experiențiale sub cupola a 6 teme mari. Aceste teme, în funcție de grupa de vârstă a copiilor, sunt adaptate pentru atingerea obiectivelor specifice grupei de vârstă 3-

5 ani sau 5-7 ani. Cadrele didactice au libertatea de a propune subteme, circumscrise celor generale, care reflectă:

– obiectivele propuse,

– interesele copiilor,

– contextul geografic, cultural

al grădiniței,

– materialele didactice de care dispun.

Activitățile integrate vor fi cele prezente în planificarea calendaristică, proiectate conform planului de învatamant, orarului aferent nivelului de vârsta, susținute de experiența cadrului didactic. Educatoarea organizează și desfășoară activități integrate generate de subiecte stabile planificate pentru tot timpul anului. Aceste activități pot fi desfășurate integrat după scenariu elaborat de educatoare ce începe cu întalnirea de grup, inițiată în fiecare zi și care se poate

realiza sub forma unei povestiri, a întâlnirii cu un personaj, a vizitei unei persoane adulte, prezența unui animal, o întamplare trăită sau imaginată, un eveniment social sau eveniment special petrecut

în familie.

Scenariul educatoarei îi orientează pe copii să opteze pentru diverse centre care oferă posibilitatea alegerii domeniilor de

învățare și a materialelor. Varietatea acestora încurajează copii să manifeste, să observe, să gândească, să-și exprime ideile, să interpreteze date, să facă predicții.

Copiii își asumă responsabilități și roluri în microgrupul din care fac parte, participând la jocuri de rol interesante, inițiate la sugestia celor din jur sau create chiar de ei.

La completarea scenariului ne pot fi de un real folos vizitele, plimbările, întalnirile cu specialiști etc. Tematica acestora este aleasă încât prin activitățile integrate să se înlesnească contactul cu lumea înconjurătoare. În atenția echipei de educatoare se află în permanent, întreaga paletă de activități.

Activitatea integrată din grădiniță ne conduce la realizarea unui scenariu bine gândit pentru o zi. Această activitate presupune o împletire de obiective care provin de la arii curriculare

diferite, apelându-se la conținuturi din diferite domenii. Saptamanal se vor desfășura minim 3 activități integrate la nivelul I și 5 activități integrate la nivelul

II.

Fiecare zi poate purta un nume astfel încât copiii să fie motivați în activitatea de învățare, fiind expuse pe înțelesul lor țintele pe care ni le dorim a fi realizate, precum și eforturile pe care trebuie să le facă ei. În cadrul activității de învățare, activitatea integrată deține succesul pentru că într-un mod plăcut (joc în special) se abordează conținuturi din diferite domenii pentru realizarea unor obiective comune. Prin această modalitate copilul se implică și învață lucrând, fără a sesiza că această activitate este „impusă”.

Această modalitate de lucru ne demonstrează că întreg programul de lucru pe o zi reprezintă un tot, un întreg cu o organizare și o structurare a conținuturilor menite să elimine despărțirea ariilor curriculare, având ca finalitate realizarea obiectivelor propuse.

Menționăm că nu există o rețetă după care să se desfășoare activitătile integrate. Aceasta depinde de educatoare. De asemenea ea va fi cea care va hotărâ care activități le integrează: toate dintr-o zi, doar cele pe domenii experiențiale, cele pe grupuri

mici și una pe domenii, una pe domenii si altele din categoria jocurilor și activităților didactice alese . Categoriile de activități de învățare abordate: ( Activități pe domenii experiențiale, Jocuri și activități didactice alese, Activități de dezvoltare personală);

Bibliografie:

Curriculum pentru învățământul preșcolar, Didactica Publishing House Coordonator: Insp. Viorica Preda, colaboratori: Gabriela Necula, Silvia Dan, Loredana Roman, Metodica activităților instructive-educative în grădinița de copii, Editura Gheorghe Cârțu, Craiova

2009

Coordonator:prof. Rodica Gavra, colaboratori: Bianca Anamaria Abrudan, Ana- Maria Nechita, Elena Miron Boca, Elvira Chichisan, Nicoleta Bucur, Camelia Draghici, Maria Tarko, Maria Micle, Alexandra Maja Totul…..pentru copil Ghid pentru educatoare și directori, Editura Diana 2008

Grama Filofteia, Mioara Pletea, Cristina Spanu, Laurenția Culea, Rodica Fotache, Angele Ciubotaru, Angela Sesovici Ghid pentru proiecte tematice – Activități integrate pentru preșcolari (

3-5 ani), Didactica Publishing

House, 2008

Aurelia Cocos, Daniela

Oprea, Marcela Calin Ghid pentru proiecte tematice – abordare în manieră integrată a activităților din grădiniță, Humanitas Educational, 2005

MECT Revista Învățământului Preșcolar, nr.3-4/ 2008

Coord. Maria Mătăsaru, Secrete metodice în didactica modernă, Editura

Rovimed Publishers, Bacău,

2008

Cucoș Constantin, (coord.) Psihopedagogie, Editura Polirom, Iași, 1998

Mătăsaru Maria, Chiriloaie Maria, Nedelcu Carmen, Proiectarea didactică în grădiniță, Editura Casa Corpului Didactic Bacău,

2008

FORMAREA PROFESIONALĂ A CADRELOR DIDACTICE

Director al Casei al Corpului Didactic Neamț,

Profesor Florentina MOISE

Într-o societate aflată în continuă schimbare, învățarea permanentă nu mai e un lux, ci o condiție necesară pentru adaptarea la cerințele profesionale, sociale, economice și informaționale ale ariei de activitate în care evoluează specialiștii din fiecare domeniu. În ultimii ani, educația pe tot parcursul vieții (lifelong learning) a devenit o prioritate a sistemelor de învățământ la nivel global. Chiar dacă rolul educației de bază, formale, rămâne esențial, învățarea permanentă, împreună cu educația nonformală, vin să personalizeze și să dezvolte aptitudini cât mai aproape de cerințele pieței și societății, pe de o parte, și priceperea și sufletul celui care învață, pe de alta parte.

Politica în domeniul învățământului și formării profesionale a cadrelor didactice are drept scopuri principale asigurarea unui nivel înalt de educație și formare pentru toți cetățenii, promovarea creșterii spirituale a națiunii și dezvoltarea capacitații

populației de a face alegeri independente. Școala are un rol important ca fundație pentru viitor și ca factor principal responsabil cu dezvoltarea competențelor profesionale. În consecință, perfecționarea continuă a cadrelor didactice devine o investiție superioară în creșterea calității muncii și a vieții

Strategia de dezvoltare a sistemului de formare inițială și continuă a personalului didactic cuprinde întreaga arie de acțiune pentru dezvoltarea capitalului uman, cu impact atât didactic, cât și instituțional, având ca prioritate cadrele didactice și managerii din învățământul preuniversitar și urmărește, printre altele, dezvoltarea unei „piețe educaționale a programelor de formare continuă” prin intermediul căreia cadrele didactice să beneficieze de o gamă variată de programe de formare. Aceste programe trebuie orientate spre noi roluri și competențe pe care trebuie să le dețină cadrele didactice și care derivă din extinderea rolului școlii în comunitate, precum și din

elaborarea noilor standarde

pentru profesia didactică.

Dezvoltarea competențelor și abilităților personalului didactic implicat în asigurarea calității în învățământ presupune formarea noilor competențe, dar și adaptarea cunoștințelor asimilate la cerințele noilor sisteme conceptuale de educație pentru asigurarea unei pregătiri psihologice și pedagogice, didactice și practice de înaltă calitate, în acord cu direcțiile actuale și de perspectivă în domeniul educațional, al teoriei și practicii curriculumului, al psihologiei învățării, al tehnologiei informației și comunicării, al proiectării și evaluării în condiții de calitate și eficiență a procesului de învățământ, se urmărește realizarea unui învățământ formativ, modern, centrat pe elevi și orientat pragmatic spre nevoile reale ale școlii românești, în contextul integrării europene;

Întreaga activitate de perfecționare a cadrelor didactice constă în implementarea măsurilor de creștere a nivelului calitativ

de furnizare a serviciilor informatizate și studierea Corpului Didactic Neamț, educaționale, propunând ca factorilor psihosociali care activitățile întreprinse de finalitate crearea premiselor influențează instituție în acest sens având ideale pentru îndeplinirea cu comportamentele elevilor. un real impact în creșterea succes a actului didactic. Formarea continuă a calității serviciilor Dezvoltarea personală și cadrelor didactice are un real educaționale la nivel local, socioprofesională a cadrului impact asupra sistemului județean și regional, didactic presupune educațional și favorizează contribuind la îmbunătățirea actualizarea competențelor relaționarea acesteia cu continuă a sistemului de bază (pedagogice, de factorii sociali, economici și național de educație în specialitate), însușirea de noi comunicationali, creșterea sensul adaptării la noile competențe, aplicarea expertizei pregătirii exigențe sociale. competențelor de bază la profesionale, instalarea

nivelul didacticii profesionalismului în specialităților, inițierea în domeniu. Formarea și utilizarea unor noi strategii, perfecționarea cadrelor metode, mijloace de didactice contribuie la predare-învățare-evaluare. realizarea schimbărilor din Se urmăreste favorizarea sistemul educațional și interdisciplinarității pe fondul valorificarea analitico- valorificării conceptelor de sintetică anoilor conținuturi bază, stimularea cercetării educaționale, facilitând pedagogice și inovației la implementarea noilor nivel individual și în grup sau strategii și tehnologii. Toate echipă, aplicarea aceste demersuri converg în paradigmelor educaționale la promovarea culturii nivelul școlii și al clasei, educaționale, penetrarea conform curriculumului și sistemului educațional în noilor abordări în baza descentralizării și a managementul educației, transferului de precum și dezvoltarea responsabilităti și asigurarea comportamentelor ambianței adecvate prin psihosociale necesare diversificarea metodelor de managementului resurselor instruire, flexibilizarea umane. Din punct de vedere programelor de formare etc.

al cunoașterii mediului De asemenea, se facilitează pedagogic și social accesul la reprofilare, obiectivele specific ale omogenizarea metodologică, acțiunilor vizează favorizarea monitorizarea implicativă, relațiilor școlii cu diferiți participarea la colaborare și agenți sociali: economici, parteneriatul interinstituțional comunitari, culturali, politici, sau cu acori relevanți din raportarea sistemului de mediul social și comunitar. învățămînt la problematica În concluzie, formarea socio-economică, adaptarea și perfecționarea continuă a

la schimbările socio-culturale cadrelor didactice reprezintă

specifice societății o prioritate esențială a Casei

MANAGEMENTUL COMUNICĂRII

Prof. PÎCĂ Despina

Școala Gimnazială Nr. 1 Pildești

a) inteligența, ca să facă din lecții și din efecte posibile;

instrument de activitățile educative • Întrebați-vă dacă veți fi cunoaștere, un act de creație, cu înțeles de către toți înțelegere, invenție și deschidere spre elevii, cât, in ce mod, reușită în rezolvarea problemele vieții; cum și adaptați-vă problemelor sau a g) atenția concentrată, discursul sau alternați, situațiilor de instruire dar și distributivă în 4 combinați tipurile de și educaționale; părți: conținutul comunicare;

b) memorie – manifestată comunicării, forma • Căutați, sesizați în rapiditatea întipăririi expunerii, ritmul diferitele ecouri ale, și stocării informațiilor, vorbirii adecvat comunicării asupra în recunoașterea și auditoriului și reacția elevilor, chiar în timpul producerea acestora acestuia la mesaj; desfășurării ei și reglați într-o formă selectivă; h) dicția: pronunțarea acțiunea. Solicitați chiar

c) capacitatea de corectă și clară a aprecieri ale lor; comunicare cuvintelor, accente • Când comunicați manifestată în fluența logice pe ideile de informații, mesaje, vorbirii (bogăția bază și scurte pauze autoverificați-vă, vocabularului), fluența psihologice, pentru a autoapreciați-vă cu asociativă (asociația sublinia esențialul. obiectivitate calitatea, rapidă a ideilor), Comunicarea organizarea,

fluența ideațională didactică constituie baza diversificarea,

o

simtă, ce să facă, cum să facă, ce să răspundă, ce nivel de receptare au, ce i-ar interesa, cum i-ați putea motiva pentru audiere;

• Pentru ca elevii „să vadă" ideile expuse și să-i atrageți, să-i convingeți, să le mențineți concentrarea atenției, ajutați-vă de exemple concrete, analogii, imagini cunoscute, suport audiovizual, dar și de gestică, mimică, accent, ton;

• Faceți ca elevii să se simtă egali cu dumneavoastră, ca parteneri în rezolvarea problemelor, explicare, interpretare;

• Nu limitați comunicarea numai la transmiterea informațiilor în partea clasică a lecțiilor, ci în toate etapele ei, pentru aprofundare, reluare, aplicare, corelare;

• Evaluați rezultatele, efectele și în timpul actului comunicării, nu numai la sfârșit sau mai târziu tocmai pentru a vedea dacă trebuie să faceți schimbări;

• Exersați cu elevii, avantaje ale ascultării atente, întărindu-le motivele: devin mai informați, evită consecințe negative, devin mai inteligenți, pot schimba atitudini, obțin succes, înțeleg

mai bine. Dezbateți și

efectele negative;

• Exersați cu elevii procedee de ascultare atentă: prin tăcere, fixarea unor obiective, punerea întrebări, corelarea cu semnalele nonverbale și paraverbale, autostăpânirea reacțiilor negative, evitarea răspunsurilor imediate ce întrerup, ignorarea factorilor perturbatori;

• Evitați să utilizați argoul, jargonul, eufemismele, trivialitățile, pleonasmele, limbajul abstract, exprimarea vagă sau incompletă, clișeele, neologismele inaccesibile, ironia;

• Exersați cu elevii interpretarea transmiterii de mesaje fără cuvinte prin expresia ochilor, feței, ținutei, posturii,

gesturilor, mimicii, vocii,

mișcărilor;

• Orientați sau dinamizați discursul, apelând la expresii de atenționare:

„Vedeți…", „Imaginați – vă -.”, „Ascultați…”, „Ce surprinzător!”, „Ce frumos!”;

• Evitați modalitățile greșite de argumentare: generalizarea pripită, argumentarea relativă la persoană, utilizarea lipsei de cunoaștere a problemei de către

elevi, argumentul autori- tății, repetarea într-o altă formă a argumentului inițial, argumentul „In cerc” ori „sau-sau”, ocolirea problemei de demonstrat, argumentul

compătimirii, argumentul forței, utilizarea unei cauze false, analogii neconcludente, utilizarea ambiguității;

• În timpul comunicării mențineți un contact vizual permanent cu elevii, realizați o expunere liberă, manifestați-vă firesc pentru detensionare, elevii să simtă pasiunea în expunere;

• Utilizați analogii, un limbaj accesibil, punctați ideile principale, formulați ipoteze și întrebări deschise, evitați divagațiile și clișeele verbale;

• În timpul expunerii verificați înțelegerea adresând întrebări de control, de explicare, de dezvoltare, de interpretare;

• Cereți elevilor să formuleze și ei întrebări, să coreleze cu informații deja știute, să formuleze întrebări- problemă sau judecăți de valoare, să reformuleze; .

• Utilizați alternative în modul de prezentare a noilor probleme, folosind

criteriul problemă- soluție (întâi se prezintă problema și se descoperă apoi soluția) sau criteriul cauză- efect, criteriul cronologic, criteriul slab-tare (prin comparare), criteriul cerință – realizare ș.a.;

• Alternați modul de structurare a conținutului comunicării: fie prezentând la început tema și scopul și apoi detalierea lui, fie prezentați la sfârșit tema și scopul; fie prin analogie cu teme cunoscute, fie prin căutarea răspunsurilor la formularea ei ca situație-problemă, fie pe secvențe și concluzii parțiale, fie ca răspuns la întrebări inițiale și anunțate ca plan, fie prin combinarea cu mijloace auxiliare de informare "și susținere demonstrativă etc;

• Controlați-vă modul cum comunicarea nonverbală și paraverbală însoțește discursul: varierea volumului vocii, adecvarea ritmului vorbirii, claritatea pronunțării, gestica de aprobare și dezaprobare, utilizarea tăcerii semnificative;

• Învățați să ascultați elevul, după cum le cereți și dumneavoastră același lucru: orientați-

vă atenția către el,

stimulați-i prin

nonverbal, manifestați Bibliografie:

răbdare, nu interveniți

des, nu adresați Bougnaux, D., Introducere în

„expresii ucigașe", științele comunicării, Ed. puneți întrebări de Polirom, Iași, 2000; clarificare în final, oferiți Joița, Elena, Managementul unele puncte de sprijin educațional, Ed. Polirom,

pe parcurs, lăsați-i să Iași, 2000. folosească surse de

informare, subliniați aspectele pozitive, sugerați posibilități de aprofundare ulterioară.

Liant primordial al societății omenești, comunicarea reprezintă astăzi emblema prin excelență a lumii în care trăim. Familiarizarea cu principiile și strategiile ei a

devenit nu numai o necesitate ci și o șansă pentru mai buna noastră integrare în fluxul vieții și al culturii contemporane.

Cadrul didactic trebuie să fie suficient de sensibil pentru a detecta semnalele transmise de aceștia și să fie apt să-i dirijeze în comunicare. Toate acțiunile școlare trebuie armonizate cu acest obiectiv: înzestrarea copilului cu acele cunoștințe capacități și atitudini care să stimuleze raportarea efectivă

și creativă la mediul social și natural, la soluționarea problemelor de orice natură, școlară sau socială și să permită continuarea

procesului de educație.

MANAGEMENTUL CALITĂȚII

ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂȚĂMÂNT PREUNIVERSITAR

Profesor-metodist CURPĂNARU Gabriela Livia

Casa Corpului Didactic Neamț

Fundamente teoretice

„Doing the Right

Things Right, First Time‖

(Să facem ceea ce trebuie, de prima dată și la timp) – Principiu TQM

„Nicio instituție nu poate supraviețui dacă are nevoie de genii și superoameni pentru a o manageria. Trebuie să fie organizată în așa fel încât să fie capabilă să funcționeze sub un leadership compus din oameni normali, de statut mediu."

„Procesul următor este clientul‖ – M. Imai

„Learning to know, learnig to do, learning to be, learning to live together‖ – Să învățăm să cunoaștem, să învățăm să aplicăm (ceea ce învățăm), să învățăm să fim, să învățăm să trăim împreună (în comunitate). – Jacques Delors.

Modelul Balanced

Scorecard

Balanced Scorecard este un cadru strategic de management al performanței, care a fost proiectat pentru a ajuta o

organizație să monitorizeze performanțele sale și de a gestiona executarea strategiei sale. Într-un studiu recent la nivel mondial asupra instrumentelor de management utilizate, Balanced Scorecard s-a dovedit a fi al șaselea instrument de management cel mai utilizat pe scară largă în întreaga lume, care a avut, de asemenea, unul din cel mai înalt grad de satisfacție.

Perspectivele Balanced

Scorecard

Definiția pentru cele patru perspective Balanced Scorecard:

Perspectivă financiară acoperă obiectivele financiare ale unei organizații și permite managerilor să urmarească succesul

financiar și valoarea acționarilor.

Perspectiva clientului se referă la obiectivele legate de client, cum ar fi satisfacția clienților, obiectivele cotei de piață, precum și caracteristici de produse și servicii.

Perspectiva proces intern acoperă obiectivele operaționale interne și prezintă procesele-cheie necesare pentru a realiza obiectivele legate de perspectiva clientului. Perspectiva Învățarea și Dezvoltarea acoperă purtători intangibili de succes în viitor, cum ar fi capitalul uman, capitalul organizațional și capitalul informațional, inclusiv competențe, formare profesională, cultură organizațională, leadership, sisteme și baze de date.

Cercetările au arătat că organizațiile care folosesc o abordare Balanced Scorecard au tendința de a depăși organizații fără o abordare formală a managementului performanței la nivel strategic.

Principalele avantaje de a folosi un BSC includ:

O mai bună planificare strategică – Balanced Scorecard oferă un cadru puternic pentru construirea și comunicarea strategiei. Modelul de business este vizualizat într-o hartă de strategie care obligă managerii să se gândească la relații de tip cauză-efect. Procesul de creere a unei hărți de strategie asigură faptul că se ajunge la un consens bazat pe un set de obiective strategice interdependente.

Aceasta înseamnă că rezultatele de performanță, precum elemente-cheie sau factori de performanță viitoare (cum ar fi cele intangibile) sunt identificate pentru a crea o imagine completă a strategiei. Îmbunătățirea strategiei de comunicare și de execuție – Faptul că strategia cu toate obiectivele interdependente este mapat pe o bucată de hârtie permite companiilor să comunice cu ușurință strategia pe plan intern și extern. Știm de mult timp că o imagine face cât o mie de cuvinte. Acest ―plan pe o pagină‖ faciliteaza

înțelegerea strategiei și ajută angajarea personalului și a acționariatului în livrarea și revizuirea strategiei. În cele din urmă, este imposibil de a executa o strategie care nu este înțeleasă de toată lumea.

Un management mai bun al informației – Abordarea Balanced Scorecard forțează organizațiile să proiecteze indicatori cheie de performanță pentru diferitele lor obiective strategice. Prin acest lucru se asigură că societățile masoară ceea ce contează de fapt. Cercetările arată că companiile cu o abordare BSC au tendința de a raporta informații de management de calitate superioară și obtin beneficii în crestere, prin modul în care aceste informații sunt folosite pentru a ghida managementul și luarea deciziilor.

Îmbunătățirea raportării performanțelor – companii ce folosesc o abordare

Balanced Scorecard au tendința de a produce rapoarte de performanță mai bună decât organizațiile fără o astfel de abordare structurată a managementului performanței. Creșterea nevoilor și cerințelor de transparență poate fi îndeplinită în cazul în care companiile vor crea rapoarte de gestiune semnificative și tablouri de bord pentru a comunica performanța atât pe plan intern cât și extern.

O mai bună aliniere strategică – organizații cu un Balanced Scorecard sunt capabile de a alinia mai bine organizația lor cu obiectivele strategice. În scopul de a executa bine un plan, organizațiile trebuie să se asigure că toate unitățile de afaceri și de sprijin lucrează înspre aceleași obiective. Divizarea Balanced Scorecard în aceste unități va ajuta realizarea acestora

și în același timp leagă strategia de operațiuni.

O mai bună aliniere organizațională – Un Balanced Scorecard bine implementat ajută de asemenea, să se alinieze procesele de organizare, cum ar fi bugetarea, managementul riscului și analiza cu prioritățile strategice. Acest lucru va ajuta pentru a crea o organizație cu adevărat concentrată pe strategie. Ideea Balanced Scorecard este simplă, dar extrem de puternică dacă va fi implementată bine. Atâta timp cât folosim ideile de bază ale BSC-ului pentru (a) a crea o strategie unică și vizuala într-o hartă ―cauză- și-efect―, (b) alinierea organizatiei și a proceselelor sale cu obiectivele identificate în harta strategică , ( c) proiectarea indicatorilor cheie de performanță semnificativi și (d) să fie utilizați pentru a facilita învățarea și îmbunătățirea luarii deciziilor;

astfelorganizația are un Balanced Scorecard Institute instrument puternic, care ar (2010), disponibil la: trebui să conducă la o mai http://www.balancedscorecar bună performanță. d.org/bscresources/aboutthe Dar practica educațională nu balancedscorecard/tabid/55/ operează la modul ideal cu default.aspxeabgroup(2010), dihotomii operaționale Performance Management – teoretice, ci le actualizează Balanced Scorecard, contextual: evaluarea implică disponibil

atât elemente normative, cât la: http://www.eabgroup.com. și elemente criteriale. În plus, au/en/section/performance- atât instrumentele normative, management/balanced-

cât și cele criteriale trebuie scorecard-i18.html

să fie proiectate în baza unor

obiective de evaluare.

De asemenea, performanța poate fi judecată și în funcție de rezultatele, anterioare, urmărindu-se evoluția în timp.

In fine, interpretarea rezultatelor, obținute în urma aplicării unui instrument de evaluare proiectat conform specificațiilor de tip preponderent normativ sau criterial va fi realizată în consecință.

Utilizarea Balanced Score

Card – în vederea

dezvoltării principalelor procese din cadrul organizației: în numărul următor.

Bibliografie:

Balanced Scorecard Collaborative (2010), Learning Centre Section, FAQs and Glossary, disponibil la: https://www.bscol.com/bsc_o nline/learning/faqs/index.cfm

?id=D84E0D4C-BDC5-11D4- A8C400508BDC96C1

MANAGEMENTUL CALITǍȚII ÎN EDUCAȚIE

Prof. înv. preșcolar, VACARU Angela

Școala Gimnazială Nr.1 Cordun, Jud. Neamț

Problema asigurǎrii și menținerii calitǎții serviciilor educaționale este una deosebit de importantǎ cu un impact imediat , dar și pe termen lung asupra beneficiarilor direcți ai acestora-copiii, cât și asupra beneficiarilor indirecți- comunitatea si societatea .

Calitatea și asigurarea acesteia nu se întâmplǎ, nu este opționalǎ, ci este o cerințǎ imperativǎ a timpului pe care îl trǎim din cel puțin patru motive: moral (copiii sunt cei cǎrora trebuie sǎ li se asigure o educație care sǎ fie

,,cea mai bunǎ”, contextual (școlile sunt într-o interacțiune dinamicǎ și continuǎ cu societatea și comunitatea cǎrora le aparțin

. Contextul în care acestea își desfǎșoarǎ activitatea este într-o continuǎ luptǎ pentru calitate, ceea ce impune pentru toate instituțiile o creștere a interesului pentru calitate.), supraviețuirea (societatea de azi este una concurențialǎ), responsabilitatea -școlile sunt supuse în mod constant aprecierii și evaluǎrii celor pe care îi servește. Școala este un bun al comunitǎții și va trebui sǎ dea socotealǎ

pentru ceea ce face, motiv care impune existența unor strategii interne de asigurare și menținere a calitǎții.

Școala româneascǎ

trebuie sǎ iasǎ din normele stricte ale ideii de transfer de cunoștinte cǎtre elevi, idée care încǎ mai stǎ ca temei de bazǎ a tot ceea ce școala face sau trebuie sǎ facǎ. Școala sǎ fie locul unde copiiii primesc informații, dar accentul sǎ nu cadǎ pe dimensiunea informativǎ, ci din ce în ce mai mult pe formare, integrare, relaționare.

Valorile instituționale și viziunea sunt importante deoarece ele dau direcție și sens instituției, asigurǎ consecvența în acțiune, motiveazǎ și promoveazǎ angajații, pun bazele culturii școlii.

Iată destule motive pentru a acorda o mai mare atenție activitǎții didactice în vederea obținerii unui învǎțǎmânt de calitate.

Conceptul de calitate a fost asociat cu un anume nivel sau grad de excelențǎ , valoare sau merit, deci cu valorile explicite și implicite ale culturii unei comunitǎți sau unei națiuni. Un concept propriu al calitǎții ar trebui sǎ

se fundamenteze pe : cultura, tradițiіle și valorile naționale, cultura și valorile pe care dorim sǎ le promovǎm prin politicile și strategiile dezvoltǎrii sociale și economice durabile.

Calitatea educației poate fi privitǎ ca un ansamblu de caracteristici ale unui program de studiu și ale furnizorului acestuia prin care sunt îndeplinite așteptǎrile beneficiarilor, precum și standardele de calitate . Beneficiarii și clienții educației de calitate (copiii, pǎrinții, societatea) ar fi de dorit sǎ fie consultați permanent în ceea ce privește satisfacția lor fațǎ de serviciile educaționale de care beneficiazǎ.

Imbunǎtǎțirea calitǎții educației presupune evaluare, analizǎ și acțiune continuǎ din partea organizației furnizoare de educație, bazatǎ pe selectarea și adoptarea celor mai potrivite procedee , precum și pe alegerea și aplicarea celor mai relevante standarde de referințǎ. Metodologia asigurǎrii calitǎții educației precizeazǎ cǎ asigurarea calitǎții educației este centratǎ preponderent pe

rezultatele învǎțǎrii. Rezultatele învǎțǎrii sun exprimate în termeni de cunoștințe, competențe, valori, atitudini care se obțin prin parcurgerea și finalizarea unui nivel de învǎțǎmânt sau program de studiu.

Calitatea în educație este asiguratǎ prin urmǎtoarele procese: planificarea și realizarea efectivǎ a rezultatelor așteptate ale învǎțǎrii, monitorizarea rezultatelor, evaluarea internǎ a rezultatelor, evaluarea externǎ a rezultatelor și prin îmbunǎtǎțirea continuǎ a rezultatelor în educație.

Calitatea este dependentǎ de valorile sociale în care funcționeazǎ sistemul respectiv de educație. Calitatea se realizeazǎ pe un anume subiect, pentru un anume beneficiar, dupǎ anumite interese. Valorile calitǎții în educație: democrația, umanismul, echitatea, autonomia intelectualǎ și moralǎ, calitatea relațiilor interpersonale, comunicarea, îmbogǎțirea comunitǎții, inserția optimǎ socialǎ și profesionalǎ, educarea individului ca membru critic

și responsabil al grupului. Calitatea educației este datǎ de calitatea actului

de comunicare. Existǎ o multitudine de factori care pot constitui bariere de comunicare. Toate aceste bariere trebuie depǎșite

printr-o educatie a comunicǎrii care presupune: favorizarea autocunoașterii prin resursele de comunicare, familiarizarea cu toate formele procesului de comunicare, descoperirea resurselor de comunicare ale celorlalți, activarea aptitudinilor de comunicare , descoperirea disponibilitǎților personale latente, folosirea optimǎ a multiplelor canale de emitere și receptare didacticǎ, valorizarea comunicǎrii integrale.

In vederea realizǎrii eficiente a comunicǎrii pentru educație și a educației prin comunicare , sunt necesare unele sugestii care pot avea rol orientativ:

-schimbarea mentalitǎții privind procesul educativ, de la obiective și conținuturi pânǎ la organizare și evaluare;

-trecerea de la caracterul dominant instructiv la educația propriu- zisǎ, de la infomativ la formativ;

-necesitatea unei reforme reale a învǎțǎmântului, la toate nivelurile;

-abordarea interdisciplinarǎ a instrucției și educației;

-introducerea unor discipline noi, axate pe ideea de comunicare și educație alǎturi de discipline clasice;

-conceperea unor noi modalitǎți de evaluare, în conformitate cu cerințele și exigențele omului modern;

-utilizarea, în continuare, în procesul instructiv-educativ de mijloace tehnice moderne, specifice erei electronice;

-structurarea și derularea modelǎrii educaționale pe modalitați întrunite și coordonate

Școlile sunt foarte diferite în ceea ce privește premisele și resursele puse în joc. Ca urmare, la eforturi egale, rezultatele obținute vor fi foarte diferite.

Unitǎțile școlare vor fi clasificate în categorii de risc în funcție de condițiile de funcționare, iar judecarea rezultatelor unei unitǎți școlare se va realiza numai prin comparare cu media de referințǎ a categoriei respective.” (Titus Filipaș,

2007)

Bibliografie:

Ciolan Lucian – Proiectarea temelor integrate în cadrul curriculum-ului la decizia școlii, în revista

,,Invǎtǎmîntul primar” nr. 1-2,

1999

Tribuna învǎtǎmântului nr.

884, 2007

Josan, Simona, Lecții de management și calitatea educației , Tribuna învǎtǎmântului nr. 649, 2005

Perspective interdisciplinare

în învǎțǎmântul românesc (studii de specialitate), Botoșani, 2004

Filipaș, Titus, 2007,www www.edu.ro/index.php/article s/c356

REPERE LEGISLATIVE CU PRIVIRE LA FORMAREA

PROFESIONALĂ A CADRELOR DIDACTICE DIN ROMÂNIA

Prof. Elena-Roxana IRINA

Casa Corpului Didactic Neamț

Analiza politicilor europene și naționale privind formarea profesională continuă permite identificarea unei coerențe între reglementările programatice de la nivelul Uniunii Europene și cele adoptate de România.

―Potrivit reglementărilor legale în vigoare, cadrele didactice reprezintă grupul cheie în realizarea reformei educaționale, având o dublă calitate, de proprietari și de agenți ai reformei, care le oferă o nouă perspectivă educațională, precum și posibilitatea adoptării unei strategii didactice. Participarea personalului didactic, didactic auxiliar și nedidactic la activitățile de formare profesională continuă este reglementată prin Legea 1/2011‖1 .

Formarea continuă a

cadrelor didactice cuprinde

1

http://ccd.satmar.ro/documente/analiz

a_nevoi_ccdsm_2015_2016.pdf

dezvoltarea profesională și evoluția în carieră .

Conform Legii 1 din 5 ianuarie 2011 a educației naționale(Legea 1/2011)‖, art. 244,Ministerul Educației Naționale stabilește obiectivele și coordonează formarea continuă a personalului didactic la nivel de sistem de învățământ preuniversitar, în conformitate cu strategiile și politicile naționale.‖2

Unitățile și instituțiile de învățământ preuniversitar, pe baza analizei de nevoi, stabilesc obiectivele si formarea continua, inclusiv prin conversie profesionala, pentru angajații proprii.

Acreditarea și evaluarea periodica a furnizorilor de formare continua si a programelor de formare oferite de aceștia, metodologia-cadru de organizare și desfășurare a formării continue sunt realizate de Ministerul Educației Naționale, prin direcțiile de specialitate.

2Legea educației naționale nr.1/2011

beneficiarul de formare este reprezentat de către orice persoană sau orice instituție care alocă resurse financiare, umane, informaționale și de timp, în scopul achiziționării de servicii de formare profesională.

„formarea profesională este proces de instruire de tip formare continuă, destinat dezvoltării de competențe determinate, in vederea îmbunătățirii calității activităților profesionale individuale desfășurate de salariați‖3

Casa Corpului Didactic reprezintă „principalul organizator și furnizor de programe de formare continuă a personalului didactic‖4 ,care inițiază și organizează periodic, programele proprii de

formare propuse anual prin Oferta de formare, activități științifice, metodice, educative cu impact pozitiv asupra beneficiarilor;

3http://www.geoagiu.ro/index.php/prim aria/aparatul-propriu/regulament-de- functionare-rof

4 Ordin MEN nr.5554/2011

„Participarea la programele de formare profesională a salariaților se

unității școlare prin consiliul de administrație, dacă se face dovada activității

managementul clasei de elevi, negociere și m anagement de conflict

finanțează din bugetul unității

școlare. Participarea la

respective.‖6 (art 279 Legea

1/2011)

pedagogii alternative;

managementul

programele de formare se

realizează cu respectarea planului întocmit în cursul

lunii ianuarie a fiecărui

an,pentru anul curent, plan întocmit în funcție de evaluările performanțelor profesionale individuale a salariaților.

Anexa privind numărul de salariați care pot participa la programele de formare profesională, pe tipuri de programe, finanțate din bugetul școlii se afișează la avizierul instituției și pe site- ul instituției. Necesarul de formare profesională identificat pe baza evaluării performanțelor profesionale se completează cu necesarul de formare profesională rezultat din modificările legislative, în domeniile de competență ale salariatului precum și din eventualele modificări substanțiale ale atribuțiilor prevăzute în fișa postului."5

„Nu constituie forme de

perfecționare profesională și nu sunt finanțate din bugetul unității școlare studiile universitare sau studiile de doctorat.‖7 (Legea 1/2011)

Responsabilul cu formarea continuă din unitățile școlare va avea următoarele coordonate: informare, organizare/coordonare, consiliere – consultanță, formare, monitorizare, evaluare în ceea ce privește domeniul formării continue a personalului din unitățile școlare din învățământul preuniversitar.

Dezvoltarea personală și profesională a cadrelor didactice se face prin:

actualizarea

c ompetențelor de bază

competențe noi;

aprofundarea

didacticii;

noi metode didactice.

Ameliorareacalității

r esurselor umane. Cunoașterea mediului social ș i ambiental prin:

O legătură între

sistemul educațional și

economic;

Studiul factorilor sociali și de mediu, care pot să influențeze comportamentul tinerilor

O mai bună adaptare la schimbările culturale și sociale;

Bibliografie/Webgrafie: http://ccd.satmar.ro/do cumente/analiza_nevo i_ccdsm_2015_2016.p df http://www.geoagiu.ro/ index.php/primaria/ap aratul- propriu/regulament-

de-functionare-rof http://documents.tips/d ocuments/plan- formare-

profesionala.html

Legea educației

„Personalul didactic

titular care din proprie inițiativă solicită să se specializeze/să continue studiile are dreptul la concediu fără plată. Durata totală a acestuia nu poate depăși 3 ani într-un interval de 7 ani. Aprobările în aceste

situații sunt de competența

sistemului de educație, a

cursurilor oferite, a culturii

organizaționale și a practicii

pedagogice a cadrelor didactice prin:

Interdisciplinaritate și lucru în echipă

inovație;

naționale nr.1/2011

Ordin MECS

nr.5554/2011

http://documents.tips/documents/plan- 6Legea 1/2011

formare-profesionala.html 7 ibidem

ROLUL MATEMATICII ÎN CERCETAREA SOCIOLOGICĂ

Prof. Maria CAMPĂU, Școala Gimnazială „Vasile ALECSANDRI‖ Roman

Prof. Alexandra POENARU, Liceul Teoretic „Vasile ALECSANDRI‖ Săbăoani

„Aportul la cultura generală a fiecărei discipline se exprimă nu prin ceea ce este specific ci prin ceea ce are în comun, generalizator, transferabil, de la un domeniu la altul‖ spunea Louis Croft.

La nivelul cunoașterii științifice interdisciplinaritatea are un loc aparte și a fost definită în diferite moduri. Așadar, între numeroasele definiții ale acestui concept amintim:

„interdisciplinaritatea implică un anumit grad de integrare între diferitele domenii ale cunoașterii și diferite abordări, ca și utilizarea unui limbaj comun permițând schimburi de ordin conceptual și

metodologic‖(G. Văideanu,

1988);

"interdisciplinaritatea

este o formă a cooperării

între discipline diferite cu privire la o problematică a cărei complexitate nu poate fi surprinsă decât printr-o convergență și o combinare prudentă a mai multor puncte de vedere." (C. Cucoș, 1996).

Pornind de la aceste definiții putem considera că interdisciplinaritatea apare ca o necesitate de a depăși granițele dintre discipline

din diverse arii curriculare. Organizarea interdisciplinară propune un alt mod de integrare a conceptelor și metodologiilor. „Ea reprezintă o evoluție epistemologică importantă în știința contemporană, postulând nevoia

cunoașterii fenomenelor din realitate într-o manieră sintetică, integrativă, holistă, prin aportul mai multor

științe și discipline‖ (F. Frumos, 2008). Totodată, interdisciplinaritatea reprezintă o modalitate esențială de organizare a conținuturilor, promovată și de principiile noului Curriculum Național din România.

Ca modalități concrete, interdisciplinaritatea se poate realiza sub formă de combinare, de integrare a conținuturilor unor discipline în tratarea unor teme. Interdisciplinaritatea impune renunțarea la o abordare

disciplinară, specializată, de tip expert, în favoarea unei abordări transdisciplinare, ce are în vedere un transfer de cunoștințe și metodologii, deci, pierderea specificului disciplinar.

În cadrul acestui demers ne-am propus să demonstrăm nevoia și importanța matematicii în vederea realizării unei cercetări sociologice. La nivelul simțului comun nu ar putea fi identificată o corelație imediată între aceste două discipline.

Pe de o parte, sociologia ca știință a fost definită de-a lungul timpului în diferite moduri. Cel care a folosit pentru prima dată termenul de sociologie a fost filosoful francez Auguste Comte în anul 1822 (el a folosit la început termenul de „fizică socială‖). Au urmat apoi diverse încercări de definire a sociologiei printre care:

„știință a faptelor s ociale― (E. Durkheim);

„studiul vieții sociale

umane, a grupurilor și a s ocietăților‖ (A. Giddens);

„sociologia este știința

fenomenelor sociale totale,

care are drept obiect studiul global al relațiilor sociale, societatea ca integralitate de raporturi―( G. Gurvitch);

între cele două. Dacă sociologia studiază societatea în ansamblul ei, matematica are în vedere

vom calcula un eșantion reprezentativ pentru populația școlară totală sau, altfel spus, de câte

„sociologia este știința studiul măsurii, proprietăților chestionare avem nevoie

realităților sociale― (D.

Gusti);

„sociologia studiază în mod obiectiv, în primul rând, existența socială sub

aspectul ei static-structural,

și apoi sub aspectul dinamic-

funcțional al ei, arătând fazele și tipurile sociale

realizate―(P. Andrei);

„sociologia este știința

societăților omenești, este o disciplină ce se ocupă cu studiul vieții sociale, al

fenomenelor de comunicare

umană, de conviețuire

socială―( T. Herseni).

Pe de altă parte,

„matematica este în general definită ca știința ce

studiază relațiile cantitative,

modelele de structură, de schimbare și de spațiu; în sens modern, matematica este investigarea structurilor abstracte definite în mod axiomatic folosind logica formală‖ (I. Oprea, 2007). În

linii mari, matematica este știința ce are în vedere studiul măsurii, proprietăților

și relațiilor cantităților și

mulțimilor, folosind numere

și simboluri; este știința

despre cantități, dimensiuni și forme, explicate prin

numere și semne.

Pornind de la definițiile

celor două științe menționate mai sus putem evidenția faptul că, aparent, nu ar putea exista vreo legătură

și relațiilor cantităților și mulțimilor, folosind numere și simboluri. Cu toate acestea, între sociologie și matematică se poate stabili o legătură la nivelul unei cercetări sociologice. Printre etapele unei cercetări sociologice se numără și stabilirea eșantionului sau determinarea populației de studiat. Așadar, pentru a putea aplica formulele specifice eșantionării apare nevoia evidentă de cunoștințe matematice. Stricto senso, cunoștințele matematice intervin atunci când trebuie să realizăm o serie de calcule în vederea stabilirii eșantionului cercetării. Pentru a demonstra acest fapt vom apela la un exemplu.

Să considerăm că ne-am propus să realizăm o cercetare sociologică în cadrul Școlii Gimnaziale

„Vasile Alecsandri‖ Roman pentru a vedea care este percepția elevilor asupra importanței proiectelor cu specific ecologic. În această direcție am apelat la cercetarea cantitativă pe bază de chestionar. Întrucât sunt înscriși în jur de 1040 de elevi în școala (este relativ costisitoare aplicarea

și centralizarea unui număr atât de mare de chestionare)

pentru a putea generaliza datele. Formulele prezentate în această lucrare sunt preluate din suportul de curs numărul 6 Eșantionarea în cercetarea de piață/publicitate elaborat de conf.univ. dr. Adrian Netedu din cadrul Facultății de Filosofie și Științe Social- Politice, Universitatea

„Alexandru Ioan Cuza‖ din

Iași.

În vederea stabilirii eșantionului am apelat la formula:

n= t² * p * (1-p) / e², unde: n= mărimea eșantionului; t= valoarea teoretică a

probabilității acceptate ( se ia de regula t=1,96 pentru un nivel al încrederii de 95%);

p= procentul în care

populatia deține

caracteristica de eșantionare

(de regulă =0,50);

e= eroarea limită de reprezentativitate admisă (se acceptă valori între 1% și maxim 5%) – în cazul nostru am considerat eroarea limită de 3%.

n= 1,96² * 0,5*(1-0,5)/ 0,03²

n= 3,841*0,5*0,5/ 0,0009 n= 1066,9

n= 1067

După aplicarea acestei formule, eșantionul obținut va trebui corectat în funcție de mărimea

populației totale după cum

urmează:

n1= n/ [1+ (n-1)/N] unde: n1= mărimea eșantionului corectat

n= mărimea eșantionului obținut mai sus

N= populația totală

n1= 1067/ [1+ (1067-

1)/1040]

n1= 1067/1.025 n1=104

Astfel, aplicând formulele de mai sus, pentru Școala Gimnazială „Vasile Alecsandri‖ Roman cu un număr de 1040 elevi, eroare admisă de 3 % și un nivel al încrederii de 95% rezultă un eșantion de 104 respondenți.

Pornind de la aceste considerente teoretico- aplicative putem afirma că matematica are un rol esențial în cadrul unei cercetări sociologice la nivelul stabilirii eșantionului reprezentativ. Această influență derivă din faptul că, pentru a stabili numărul de respondenți, intervin competențele matematice de calcul. Totodată, în vederea rezolvării celor două formule, menționate în acest material, sunt necesare competențe ce privesc ordinea efectuării unor operații matematice.

Concluzionând, abordarea interdisciplinară este utilă la nivelul procesului educativ întrucât favorizează asimilarea unor concepte, fenomene din mai

multe perspective și unghiuri prin metode variate și cu efecte calitativ diferite. Scopul unei astfel de abordări presupune o educație modernă, atractivă, centrată pe elev, racordată la actualitate în sensul formulat la nivel european. De asemenea, scopul unei abordări interdisciplinare mai are în vedere schimburi de ordin conceptual și metodologic între diferite domenii ale cunoașterii, intersectarea diferitelor arii curriculare, formarea unor competențe, atitudini, valori transversale și transferabile utile pentru dezvoltarea personală a elevilor, etc.

Bibliografie:

Andrei, P., Sociologie generală, Editura Polirom, Iași, 1997

Cucoș, C., Pedagogie,

Editura Polirom, Iași, 1996

Durkheim, E., Sociologia. Regulile metodei sociologice, Editura

Științifică și Enciclopedică, București, 1974

Frumos, F., Didactica.

Fundamente și dezvoltări cognitiviste, Editura Polirom, Iași, 2008

Giddens, A., Sociologie,

Editura ALL, București, 2000

Herseni, T., Sociologie.

Teoria generală a vieții sociale, Editura Științifică și Enciclopedică, București,

1982

Netedu, A., Eșantionarea în cercetarea de piață/publicitate, suport de curs nr. 6

Oprea, I., Pamfil, C.,G., Radu, R., Zăstroiu, V., Noul dicționar universal al limbii române, Editura Litera Internațional, 2007

Văideanu, G., Educația la

frontiera dintre milenii, Editura Didactica si

Pedagogica, București, 1988

STUDIU PRIVIND VALENȚELE EDUCATIVE ALE

DRAMATIZĂRILOR ÎN GRĂDINIȚĂ

Prof. înv. preșc. CARAIMAN Ionela – Laura Școala

Gimnazială ,,Carmen SYLVA”, Horia, Jud. Neamț

Motto:

„Teatrul pentru copii

– dezvoltare a capacității copiilor de a reproduce conținutul operei literare respective, prin folosirea

Arta are o mare forță educativă. Ea înnobilează sentimentele copilului preșcolar și le dirijează spre

este fantezie, creativitate și joc.

Este fundația pe care construiești valorile, sensibilitatea și personalitatea adultului de mai târziu, chiar dacă acestea nu strălucesc

imediat”. (Adriana Teodorescu,

teatrolog)

Preșcolaritatea este perioada formării inițiale a personalității, perioada apariției primelor relații și atitudini ce constituie un nivel superior de organizare a vieții psihice a copilului. Jocul de creație cu subiecte din poveste și ansamblul activităților desfășurate în grădiniță urmărește:

– contribui la fixarea operei literare cu care copiii s-au familiarizat anterior;

dialogului;

– formarea și dezvoltarea capacității de a-și comunica gândurile și sentimentele, nu numai prin intermediul cuvântului, dar mai ales prin mimică și gesticulație.

Jocul de creație cu subiect din poveste, desfăsurat în grădinița de copii, cuprinde două forme: jocul-dramatizare și dramatizarea.

a). Jocul-dramatizare apare în viața copiilor sub influența poveștilor sau a basmelor, dar mai ales sub influența teatrului și a filmului pentru copii. Este o formă aparte de activitate organizată care contribuie la grăbirea dezvoltării multilaterale a preșcolarilor.

b). Dramatizarea se corelează în special cu activitatea de povestire, întrucât ea rezolvă anumite sarcini didactice raportate la dezvoltarea vorbirii micuților preșcolari.

aspectele pozitive ale vieții. Prin activitățile desfășurate în grădiniță, activitățile care

apelează la tehnici

împrumutate din teatru, prin dramatizările și jocurile- dramatizări și prin dramatizările puse în scenă cu prescolarii mei am câștigat, cel puțin, viitori spectatori educați sau poate chiar viitori actori.

Sunt mândră de copiii care au interpretat cu maxim de devotament fiecare nuanță a personajelor jucate și le mulțumesc pentru tot ce m-au învățat: Educatorul trebuie să fie un actor desăvârșit!

Particularitățile de

vârstă ale micilor spectatori:

Experimentul a cuprins trei etape:

1.Prima etapă a experimentului a fost etapa de constatare a nivelului vorbirii copiilor, a dezvoltării sensibilității lor estetice și a comportamentului lor civilizat:

a) dezvoltarea vorbirii coerente a copiilor;

b) dezvoltarea sensibilității

estetice;

c) formarea și educarea unui comportament civilizat la copii.

2. Cea de-a doua etapă a avut caracter formativ, desfășurându-se cu toată grupa, pe tot parcursul anului:

a) notarea evolutivă a

rezultatelor;

b) problemele ivite pe parcurs și modul cum au fost rezolvate;

c) contribuția acestor jocuri-

3) Etapa a treia a experimentului este etapa de verificare și constatare a rezultatelor experimentului:

a)compararea seturilor de rezultate;

b)demonstrarea importanței povestirilor și a dramatizărilor în dezvoltarea unei vorbiri libere și coerente la preșcolari.

Cercetarea s-a efectuat având ca suport activitatea opțională pentru dezvoltare personbală, activitate denumită ,,Teatru pentru copii – SUS CORTINA!” (Tipul opționalului: Opțional transdisciplinar – îmbinarea domeniilor experiențiale: Educarea limbajului, Om și societate, Estetic și creativ, cu durata de un an școlar). Constatări:

– s-a verificat nivelul la care s-a prezentat vorbirea

copiilor la începutul și la

finalul grupei mari;

– s-a urmărit corectitudinea vorbirii copiilor din punct de vedere fonetic, lexical și gramatical;

-s-a testat volumul vocabularului copiilor, folosirea dialogului și expresivitatea limbajului, precum și fluiditatea și expresivitatea acestuia;

– activitatea educativă trebuie să se axeze pe familiarizarea copiilor cu normele de conduită, cu regulile de purtare și respectarea lor, cu

– s-a constat nivelul reprezentărilor noțiunilor și atitudinilor de sinceritate, dreptate, hărnicie, întrajutorare și perseverență a preșcolarilor din grupa mare;

– pentru colectarea datelor necesare s-a folosit ca metodă de bază chestionarul;

– influența pozitivă a dramatizărilor asupra copilului se oglindește în comportamentul și în atitudinea copilului;

– tehnica de realizare, de mânuire și de folosire a materialului necesar dramatizării se însușește de către copii în cadrul jocului- dramatizare și a atelierului de măști și marionete;

– respectând particularitățile de vârstă și individuale ale copiilor, am căutat, ca pentru jocul-dramatizare, să

folosesc un bogat și variat

material;

– pentru o bună desfășurare a jocului-dramatizare și a dramatizării este necesar să pregătim un cadru adecvat unei asemenea manifestări și anume un spațiu larg pentru a permite mișcarea liberă a actorilor;

– de la siluete din carton, până la marionete confecționate din linguri de lemn sau dovleci decorativi, colecția de marionete realizate pentru copii și împreună cu aceștia, este foarte variată.

preșcolară mare, reproductivă și

creatoare este calitativ

superioară față de vârstele anterioare, lucru care se reflectă limpede în joc, în

desen, în modelaj, în povestiri, în dramatizări;

– teatrul de păpuși/dramatizarea este însă mai mult decât un instrument de divertisment;

– spectacolele cultivă gustul pentru frumos, îi învață ce e binele și răul, le oferă modele și contribuie la devenirea lor intelectuală;

– la grădiniță dramatizarea este o metodă euristică, bazată pe utilizarea adecvată a mijloacelor și procedeelor artei dramatice;

– scopul este participarea și implicarea tuturor copiilor în vederea stimulării comunicării și favorizării inter-relaționării, împărtășirii cu ceilalți și formării

comportamentului empatic la

preșcolari;

– limbajul este nu numai un mijloc de comunicare între oameni, ci și un veritabil instrument al gândirii.

Concluzii:

Folosind un limbaj comun, teatrul și copilul reprezintă o echipă în care partenerii reușesc să se educe reciproc. Teatrul este considerat, într-o tot mai mare măsură, un puternic instrument al schimbării sociale. Acesta poate da o mare forță afectivă și psihologică mesajelor transmise și oferă un mijloc credibil și atragător prin care se pot explora probleme importante și foarte delicate.

METODA PROIECTULUI

Prof. COSTANDACHE Cristina-Diana

Liceul cu Program Sportiv Roman

Profesorul sec. XXI a înțeles că elevii devin mai implicați în procesul de învățare atunci când au posibilitatea de a analiza, de a cerceta probleme complexe, provocatoare, care se aseamănă cu cele din viața reală. În învățarea bazată pe proiecte profesorii mai degrabă „antrenează” și

„modelează”. Ei trebuie să fie pregătiți pentru a accepta

„abaterile de la direcție” care

pot interveni pe parcursul

desfășurării unui proiect (Intel, 2003). Prin proiecte, elevii își asumă roluri active

— cel care rezolvă problema, cel care ia decizia, cel care efectuează investigații, responsabilul cu documentarea.

În practică, am aplicat metoda proiectului la predarea unității de învățare

”Mărimi proporționale”, cl. a

VI-a.

Pe parcursul acestei unități de învățare, elevii au aflat ce sunt rapoartele, proporțiile, mărimile direct, respectiv invers proporționale, au identificat exemple concrete din cotidian în care se aplică regula de trei simplă și împărțirea unui număr în părți direct sau invers

proporționale cu niște

numere date.

Ei au lucrat probleme cu aplicații practice în viața lor și a părinților și au întocmit un portofoliu. Elevii au lucrat atât individual, cât și în echipă pentru a face produse multimedia în care să sintetizeze cunoștințele învățate (prezentare Power Point, pliante) și au descoperit mijloace moderne de comunicare în mediul digital. Acestea vor avea un impact pozitiv asupra lor întrucât vor conștientiza importanța cunoașterii mărimilor direct, respectiv invers proporționale în viața de zi cu zi.

Portofoliul pe care l-a realizat fiecare dintre elevi conține: fișele de lucru de pe parcursul unității de învățare, testul scris, caietul de teme cu temele rezolvate pe parcursul acestei unități, chestionare de autoevaluare și interevaluare, jurnal de reflecție, o prezentare Power Point (comună) „Cum ne ajută matematica?”

Concret, sarcina de lucru a prezentării „Cum ne ajută matematica?” le cere să îi ajute pe unii membri ai familiei (tata, mama, bunica), oferindu-le metode simple și sigure de calcul. Pentru a realiza prezentarea, elevii s-

au împărțit în mai multe grupe: echipa „teoreticienilor” (au sintetizat partea teoretică a unității de învățare parcurse), echipa

„constructorilor” (pentru tata: cum să calculeze amestecul de materii prime pentru producerea porțelanului), echipa „croitorilor” (pentru mama: cum află cât plătește clienta), echipa „nepoților” (pentru bunica: cum împarte bomboane nepoților).

„Provocările” primite de

echipele de elevi au fost:

1) Tata este muncitor la o fabrică de produse din porțelan. Știind că la fabricarea porțelanului se iau

24 de părți de argilă albă, 2 părți nisip, o parte gips și 17 părți apă, cât ar trebui să ia tata din fiecare pentru a realiza 132 kg de amestec din care se face porțelan?

2) Mama este croitoreasă. Luna trecută i-a confecționat unei cliente o fustă pentru care a folosit 0,8 m lungime de stofă. Acest material a costat 12 lei, iar manopera 20 lei. Acum, clienta i-a cerut mamei să-i confecționeze o pereche de pantaloni pentru care sunt necesari 1,2 m din aceeași stofă. Cât va plăti clienta de această dată, știind că manopera este aceeași ?

3) Bunica are trei nepoți cu vârstele de 4, 9, respectiv

12 ani. Ea își iubește foarte mult nepoții și, pe lângă

mâncarea delicioasă pe care

le-o pregătește, îi răsfață și cu dulciuri. Știe că cel mai mic dintre cei trei nepoți ai săi mănâncă cele mai multe dulciuri, iar cel mai mare nepot, cele mai puține. Bunicuța are o cutie cu 32 de bomboane fondante și, având în vedere preferințele lor pentru dulciuri, ar vrea să le împartă, pe toate, celor trei nepoți, invers proporțional cu vârstele lor. Câte bomboane va primi fiecare nepot?

Folosind cele studiate pe parcursul acestui capitol, elevii au răspuns la întrebări și au realizat materialul power point.

– echipa „constructorilor” despre vocația de constructor a omului și cele șapte minuni ale lumii:

– echipa „croitorilor” despre cele mai vechi pânzeturi:

(Imaginile prezentate sunt din materialul realizat de elevi.)

Profitând de faptul că profesorul de matematică este și dirigintele respectivei clase, părinții au vizionat și ei materialul respectiv, urmărindu-se astfel implicarea și a unor reprezentanți ai comunității sau experți din exterior, care să asigure un context pentru învățare. Invitațiile părinților au fost făcute sub forma unor pliante realizate și distribuite de elevi.

Prin această metodă, elevii pot prezenta ceea ce au învățat unui public real, pot face legătura cu resursele comunității, pot apela la experți în domeniul respectiv sau pot comunica prin intermediul tehnologiei.

Fiecare echipă a căutat să trezească interesul privitorilor prezentând și câteva curiozități legate de tema primită:

– echipa „teoreticienilor”

despre proporția de aur:

Bibliografie:

– echipa „nepoților” despre http://educate.intel.com/ro/Pr istoria ciocolatei: ojectDesign/Design/ProjectC

haracteristics/Benefits_of_Pr ojectBased_Learning.htm http://www.elearning.ro/resur se/intelteach_prezentare_ele arningromania.pdf

CONTRIBUȚIA JOCULUI DE MIȘCARE LA CREȘTEREA EFICIENȚEI ORELOR DE EDUCAȚIE FIZICĂ

Prof. dr. VACARU Leonard

Colegiul Tehnic ,,Danubiana” Roman, Jud. Neamț

Educația fizică este activitatea care valorifică sistematic ansamblul formelor de practicare a exercițiilor fizice în scopul măririi în principal a potențialului biologic al omului în concordanță cu cerințele sale și exigențele societății. Angajează elevii într-un proces dinamic de dezvoltare a capacităților de acțiune, proces care contribuie la formarea conștiinței de sine, la afirmarea eului și exprimarea personalității. În educația fizică important este câștigul pe care îl are elevul în planul personalității sale, al echilibrului acestuia. Omul modern înțelege necesitatea formării deprinderilor motrice pentru rezolvarea diverselor situații la locul său de muncă sau în viața cotidiană. Viața demonstrează că prin practicarea educației fizice organizate rațional, începând cu cea mai fragedă vârstă se cristalizează calitățile de suplețe, agerime, abilitate, rapiditate, spontaneitate, iscusință. Educația fizică educă curajul, ambiția, emulația, atenția distributivă, hotărârea, fermitatea, disciplina, calmul,

sentimentul de ocrotire al individului de către colectiv, precum și multiple trăsături de voință și de caracter.

Jocurile de mișcare constituie un mijloc important prin care se realizează o parte importantă din sarcinile ce revin educației fizice. Ele dezvoltă la elevi pe lângă bagajul mare de deprinderi motrice elementare, simțul colectivității, al inventivității

și mai ales al cunoașterii. Prin aplicarea judicioasă a jocurilor există posibilitatea de a contribui în mare măsură la realizarea uneia din sarcinile educației și anume: de a forma din copil o ființă care să conviețuiască în armonie cu colegii săi, care să se comporte corect și civilizat. În cadrul jocurilor de mișcare, pe lângă însușirea și perfecționarea nenumăratelor deprinderi motrice de bază, elevul este nevoit să le aplice în situațiile mereu schimbătoare din teren, iar prezența elementului de întrecere în majoritatea cazurilor presupune eforturi pentru realizarea cu succes a acțiunilor, ceea ce permite atât dezvoltarea calităților motrice cât și a calităților morale și a voinței. Educația

fizică fiind un proces pedagogic, învățătorului i se crează posibilitatea de a rezolva această problemă complexă, angajând deopotrivă, experiența, tactul, măiestria proprie cât și inițiativa , independența și responsabilitatea elevilor.Este cunoscut că noțiunile, trăsăturile caracteriale, deprinderile și atitudinile morale se

formează într-un lung proces educativ. Învățătorului îi revine sarcina să

urmărească atent

comportamentul elevilor, manifestările acestora în cadrul activității și să intervină cu tact pentru soluționarea unor conflicte sau manifestări necorespunzătoare.

Datorită influenței multilaterale asupra întregii personalități a copilului jocurile de mișcare constituie unul dintre mjloacele de bază ale educației fizice. În cadrul activității de educație fizică, jocul de mișcare își aduce contribuția la realizarea următoarelor sarcini:

– formarea și consolidarea deprinderilor motrice de bază;

– dezvoltarea calităților motrice necesare în viață;

– formarea unor cunoștințe utile, prin lărgirea sferei reprezentărilor despre lume;

– dezvoltarea spiritului de colectivitate și a calităților morale și de viață.

Prin particularitățile sale specifice, jocul de mișcare se deosebește de celelalte mijloace ale educației fizice datorită faptului că favorizează formarea și consolidarea simultană a deprinderilor motrice de bază (mers, alergare, săritură, aruncare și prindere), dezvoltarea calităților motrice (viteză, rezistență, forță și îndemânare), precum și a însușirilor și deprinderilor moral-volitive. Caracteristic jocurilor de mișcare este întrecerea, element ce sporește interesul elevilor pentru activitate, le mobilizează forțele și îi stimulează.

Jocul de mișcare poate fi folosit în toate momentele lecției, contribuind la realizarea obiectivului propus. Mai poate fi folosit și în celelalte forme prin care educația fizică este realizată în școală, în pauzele organizate, în excursii sau plimbări. Pentru ca jocul de mișcare să contribuie la îndeplinirea sarcinilor educaței fizice este necesar ales cu discernământ.

Alegerea jocului se va face

în funcție de:

– sarcinile de realizat;

– locul jocului în lecție;

– particularitățile morfo-funcționale și psihice ale copiilor;

– nivelul dezvoltării și pregătirii fizice precum și starea de sănătate;

– condițiile materiale privind locul de desfășurare și inventarul de materiale;

– condițiile

atmosferice.

În cadrul organizării jocurilor trebuie avut permanent în vedere faptul că interesul pentru joc există în sarcina noastră, a educatorilor, de a-l menține și de a da satisfacție copiilor. Interesul va fi menținut sau dezvoltat prin crearea noului în joc, prin stabilirea unor cerințe mereu crescânde, fiindcă un joc care nu prezintă interes și nu-l solicită suplimentar pe elev este lipsit atât de valoarea educativă cât și de efectele biomotrice scontate.

În partea pregătitoare a lecției se folosesc jocuri pentru captarea atenției, ridicarea stării emoționale și jocuri pentru orientarea în spațiu.

Indicații metodice:

– să nu necesite organizare care să ducă la cheltuială mare de timp;

– să fie simple, cu reguli puține, să nu necesite multe explicații;

– execuția să fie vioaie, să nu dureze mai mult de 2-3 minute.

Aceste jocuri au ca urmare o mai ușoară și gradată angajare a organismului în efort.

În partea fundamentală jocurile alese vor ajuta la îndeplinirea sarcinilor lecției care se rezolvă în această parte a lecției.

Indicații metodice:

– se aleg jocuri care să formeze sau să întărească deprinderile motrice de bază, jocuri care să contribuie la educarea sensibilității (ritm, echilibru) și a calităților motrice de bază (viteză, îndemânare, forță);

– sarcinile se pot realiza numai prin joc sau parțial prin joc;

-timpul afectat jocului este variabil, 10-30 minute.

În partea de încheiere se folosesc jocuri cu caracter liniștitor care să restabilească marile funcțiuni și să capteze atenția.

Indicații metodice:

– nu trebuie să dureze mai

mult de 1-2 minute;

– să fie simple și ușor de realizat de către elevi.

Durata jocului este determinată de următorii factori:

– locul jocului – jocurile din partea pregătitoare și de încheiere vor dura mai puțin decât în partea fundamentală;

– numărul participanților – cu

cât numărul participanților

este mai mic cu atât durata jocului va fi mai mică.

– vârsta jucătorilor – elevii de vârstă școlară mică să nu fie prea multă vreme ținuți încordați;

– ritmul de joc – cu cât este mai rapid cu atât durata este mai mică (întrecere în torent).

Practica a dovedit cât de mult înseamnă pentru un elev de 7-8 ani ora de educație fizică. Dacă după o oră de matematică presărată cu exerciții, probleme diverse și chiar probleme distractive elevii pășeau pragul clasei discutând până la ieșirea în curte și apoi uitând de acestea, nu același lucru se poate spune despre o oră de educație fizică. Jocurile și ștafetele folosite în oră, au fost discutate până acasă, iar în grupurile mai mari de copii chiar practicate în timpul liber. După oră li se putea citi pe față entuziasmul, mulțumirea pentru reușită, legăturile de prietenie și preferențiale.

Creșterea eficienței educației fizice se poate realiza prin folosirea jocurilor de mișcare și a ștafetelor dacă acestea sunt bine selecționate, organizate și conduse cu tact de către învățător. Produc o nivelare a diferențelor între elevii dotați fizic și motric și cei mai puțin dotați și toți elevii pot contribui în egală măsură la succesul echipei, potențându-și încrederea în forțele proprii.

La clasa unde s-au folosit jocurile de mișcare în toate momentele lecției, pe tot parcursul anului școlar, s- a observat un real progres în ceea ce privește creșterea și dezvoltarea fizică a elevilor. Deși rolul determinant al acestei creșteri se pune de obicei pe seama factorilor interni, a condițiilor de viață și de mediu, acestea asociate cu practicarea jocurilor de mișcare și a ștafetelor duc la întărirea sănătății și la dezvoltarea corectă și armonioasă a organismului.

Prin joc se realizează mai ușor sarcinile lecției, se asigură densitatea ei, creând bună dispoziție. Activitățile în care se folosesc jocurile de mișcare sunt atractive și îndrăgite de copii, datorită caracterului emoțional pe care îl dă întrecerea.

Jocurile de mișcare își aduc contribuția la formarea capacităților organizatorice, de control și autocontrol prin angrenarea elevilor la amenajarea traseelor, pentru a scurta momentul organizatoric, iar prin folosirea unor ajutoare în desfășurarea întrecerilor sau chiar prin prezentarea celor necesare jocului li se lasă libertatea de a crea jocul. Desfășurarea sub formă de concurs, cu împărțirea pe echipe îi determină să se gândească atunci când acționează nu numai la propria persoană ci și la ceilalți, la victoria propriei

echipe dezvoltându-le astfel spiritul de colaborare. În joc se formează o serie de trăsături de caracter: respectul față de coechipieri și adversari, exigența, atitudinea corectă față de joc, combativitatea, inițiativa, sinceritatea, cinstea și modestia. Ele înlătură stări de apatie, momente de rutină, oboseală fizică sau nervoasă, supraefort fizic sau intelectual. În aceste situații, folosirea lor a dus la reechilibrarea stărilor emoționale, la relaxare, optimizare, revitalizare și refacere a forțelor fizice, intelectuale și morale.

Greutățile întâmpinate

de elevi în jocurile ce au în componența lor sărituri de pe aparate sau peste aparate le dezvoltă voința, perseverența și atunci când aceste greutăți sunt învinse, încrederea în forțele proprii. Multor elevi, care nu sunt agreați de colegi în jocurile desfășurate în pauze, jocurile de mișcare le redau încrederea în forțele proprii, îi mobilizează, obligându-i în același timp la o participare activă. Mai mult, pe unii elevi care la venirea la școală sunt total izolați, jocurile de mișcare îi ajută să stabilească relații de prietenie.

Bibliografia

Epuran Valentina – Jocuri de

mișcare, București , I.E.F.S.

1973

Zapletal Milos – Mica enciclopedie a jocurilor, București, Editura Sport – Turism, 1980

ALTERNATIVA EDUCAȚIONALĂ STEP BY STEP ”Născut pentru a reuși”

Prof. înv. primar Elena-Cristina ANTONIU

Școala Gimnazială ”Nicu ALBU”, Piatra-Neamț

educațională s-a extins în faptul că elevii participă activ aproape toate județele țării. și cu plăcere la propria

Ce este Step by Parcurgând aceeași formare. În același timp, se Step? – ar întreba unii. Cei programă școlară ca și urmărește să se dezvolte străini de educație vor spune învățământul tradițional, Step copiilor creativitatea, îi învață că alternativa aceasta oferă by Step aduce ca noutate : să aibă o gândire critică, să

o șansă pentru părinții foarte Un învățământ după facă alegeri, să aibă ocupați : copilul stă la nevoile și posibilitățile inițiativă, să-și identifice școală, supravegheat timp copilului, desfășurat problemele și să le de 8 ore, fără prea multe într-o atmosferă caldă rezolve.Pentru a obține implicații. Se poate crede și și plăcută; aceste rezultate, procesul asta, și totuși … . Nu încurajează didactic este unul specific.

Această alternativă concurența, pentru că Programul este de 8 ore,

promovează metodele de la această vârstă timp în care alternează predare-învățare, centrate pe copilul nu poate să predarea și consolidarea, copil, care favorizează înțeleagă și să programele de relaxare și o implicarea familiei și a suporte competiția pauză de masă.Sistemul comunității în procesul fără urmări negative; este bine structurat și instructiv-educativ. A apărut Sistemul de notare corespunde atât intereseloer pentru prima dată în SUA, în prin calificative, din și nevoilor de grup cât și anii ’60. În România ea a învățământul celor individuale, incluzând și debutat în 1994, sub numele tradițional, este îndrumările necesare pentru de Head Start și s-a aplicat înlocuit cu alte observarea și evaluarea în special la nivel preșcolar, instrumente de progreselor fiecărui copil. axându-se pe practici evaluare specifice Într-o clasă în care învățarea educaționale centrate pe ritmului de dezvoltare se realizează conform copil, pe valorile copilăriei și al fiecărui copil. programului Step by Step, ale jocului, ale individualizării Alternativa respectă elevul se dezvoltă într-o

și planificării orientate după Curriculum Național pentru atmosferă de încredere,

necesitățile copilului. În anul învățământul primar, așadar permite acestuia să-și

1995 , au apărut primele abilitățile și cunoștințele asume diferite rolur, ceea ce două clase de învățământ achiziționate pe parcursul îl ajută să atingă mai ușor primar, sub o formă celor cinci ani sunt aceleași scopurile stabilite: experimentală. Treptat ca și în învățământul Ca prieten : elevul va treptat alternativa tradițional. Diferența constă învăța să aibă

în metodele utilizate și în

încredere și să se îngrijească de ceilalți;

Ca partener : va

învăța să colaboreze, să ia în considerare și punctele de vedere ale celorlalți;

Ca ascultător : va

învăța să devină un bun auditor, atent la public;

Ca organizator : își va planifica propriul studiu, asumându-și răspunderea pentru propriile decizii;

Ca gânditor : va reflecta la acțiunile lui, va face conexiuni

între cunoștințele vechi și noi;

Ca interlocutor : își va formula și exprima propriile păreri:

Ca persoane ce rezolvă o problemă, el va crea soluții alternative la obstacolele întâlnite în cale.

Cu toate că stilul de lucru cu elevii într-o clasă Step by Step pare mai tolerant, având în centru motivarea copilului prin descopeire, cultivarea responasibilității personale și a capacității de a decide în cunoștință de cauză ocupă un loc central în educație.

Clasele amenajate pentru desfășurarea activităților din cadrul acestei alternative educaționale, oferă un mediu familial creând copilului o stare de bine, de comfort. Un astfel de mediu dă ocazia

celor două cadre didactice (cadre didactice ce nu sunt plătite de părinți) de a crea o atmosferă care să înlăture orice barieră psihologică, socială și emoțională.

Toate formele de activitate școlară ce se desfășoară de-a lungul unei zile : întâlnirea de dimineață, activitatea pe centre, evaluarea, activitățile recreative, se desfășoară într-o atmosferă bazată pe încredere, cooperare și toleranță. La baza principiilor Step by Step stă o credință fermă în principiile democrației.

Cu gândul că alternativa educațională Step by Step nu este mai bună sau mai rea decât o alta, încercăm să fim o alternativă potrivită, să fim ”o fereastră deschisă spre prietenie”.

Le Roman de Renart

Prof. Alexandru MÎȚĂ

Liceul Teoretic ―Mihail KOGĂLNICEANU‖, Vaslui

Personnages: Renart – le goupil

Hermeline – la renarde, femme de Renard Ysengrin – le loup

Dame Hersent – la louve, femme d’Ysengrin Grimbert – le blaireau, le

seul ami de Renart Grymbart

– la renarde, sœur de Renart

Noble – le lion Fière – la lionne Bruno – l’ours

Beaucent – le sanglier Belin – le bélier Ermelyne – la brebis

Baudoin – l’âne – secrétaire

du Roi Noble

Couard – le lièvre

Eme – le singe époux de la

guenon

Dame Rukenawe – la guenon Tibert – le chat Ticelin – le corbeau Chanteclair – le coq

er

Episode 1

Renard et Chanteclair

(Renard, les paysans, les poules, Chanteclair)

Jour d’été dans la basse- cour paysanne. Les poules picotent dans la cour. Le coq

Chanteclair dort sur un pieu d’une haie. Renart se faufile au pied de la haie et flaire, le nez au vent, son futur déjeuner. Comme Renart se glisse, la haie bouge et les poules commencent à glousser, inquiètes.

Chanteclair: Hé, ho, co-co- ricoo ! Qu’est-ce que ça signifie? Pourquoi osez-vous de troubler mon précieux sommeil ? J’en ai assez de vous écouter en vantant vos œufs ! Et, d’ailleurs, ce ne sont pas à vous, ce sont les miennes ! Que se passe-t-il ! Hein ?

Pinte : Ho, ho, le père Chanteclair ! Faut pas exagérer! On n’a pas voulu te réveiller. On s’est effrayées à cause de la haie qui tremblait…

Les autres poules : Ma foi,

qu’elle tremblait…

Chanteclair : Et quoi encore

? Pinte, êtes-vous soûles ? Pendant que je dormais, vous faisiez la fête et alors, il me parait tout à fait naturel que vous voyez les haies trembler… Allez, moins d’eau-de-vie, pas de visions… Fichez-moi la paix ! Pinte : De quelle eau-de-vie parles-tu alors ? Puisqu’on te dit que la haie tremblait

comme si Renart ou Ysengrin nous guettaient… Chanteclair : Va plutôt voir les poussins ! Jamais à midi on n’a vu patte de loup ou de renard dans mon basse-cour

! Ils sont loin, dans la forêt…

Pinte : Si je te dis ! Et c’est pas mon tour de garder les poussins ! Moi, il faut me protéger ! Je ponds les œufs les plus gros, en as-tu oublié

? Eu puis…

Chanteclair : Et puis… quoi encore ?

Pinte (extrêmement effrayée) : Si c’est la terrible bête des bois ?!

(les autres poules gloussent

affolées) Chanteclair : Assez ! Je veux dormir ! Il n’y a pas de Renard ou d’Isengrin par là ! Ni de bête de la forêt ! Dans ce cas, la bête, c’est vous- mêmes ! Allez picorer et surtout, touchez plus à cette eau-de-vie !

Pinte : C’est carrément impoli de ne pas nous faire confiance ! Nous ne voulions que t’avertir sur le péril !(les poules protestent « quelle honte », « de quelle eau-de- vie parle-t-il ? », « cot-cot-cot

», en gloussant, et s’éloignent ; soudain, la haie

tremble de nouveau parce que Renard s’y glisse) Pinte(crie fort) : Oh, tenez, je le vois, je le vois !(les autres poules crient fort, à leur tour) Pinte : Je viens encore de l’apercevoir !

Chanteclair (distrait et

ensommeillé, mais dérangé) : Vous, encore ? Pinte : Oui, au moins ai-je

vu remuer la haie et trembler les feuilles de chou sous lesquelles il se tient caché !

Chanteclair (fièrement) : Taise-toi, sotte que tu es! Comment un renard, un putois même pourrait-il entrer ici : la haie n’est-elle pas trop serrée ? Allez, dormez tranquilles; après tout, je suis là pour vous défendre !

Pinte : Me défendre… ah, ça, c’est du jamais vu !

(les poules vont de l’autre côté de la basse-cour; Chanteclair d’endort sur son pieu mais, dans son sommeil, il voit Renart qui est déjà entré dans la

basse-cour et se réveille,

effarouché)

Chanteclair (crie) : Pinte, ma belle Pinte !

Pinte (arrive au bout de souffle avec ses poules) : Chanteclair, qu’est-ce qu’il t’est arrivé ?

Chanteclair : Oh, Pinte… J’ai fait un rêve… ou plutôt un songe… J’ai cru voir arriver à moi je ne sais quelle chose portant une pelisse rousse, bien taillée sans trace de ciseaux…

Pinte :… Ah, bon… et quoi encore ?

Chanteclair : Et cette chose là avait des dents blanches comme des ivoires… Et quand j’ai vu ses dents, je me suis réveillé.

Pinte : Voyons !

Chanteclair : Toi, qui es si sage, dis, qu’est-ce qu’il faut penser de tout cela?

Pinte : Hé-hé, le défenseur de la basse-cour ! Ce n’est que songe et tout songe,

c’est mensonge ! Ca doit être Renard et sa fourrure à col blanc qui se léchait les dents en te voyant, puisqu’il te voyait déjà dans son ventre !

Chanteclair (offensé) :

Allons, Pinte, comment peux-tu supposer que moi, je me laisse prendre par une bête cachée dans notre basse-cour? Toi, toujours si folle et moi, je serais d’autant plus si je t’écoutais !

Pinte : Si je te dis… Chanteclair : On en a assez babillé ! Allons picorer quelque chose !(pendant qu’il picorent, Renard s’élance et veut voler Chanteclair ; il rate son coup, mais encercle Chanteclair autour d’un fumier)

Renard (d’une voix douce): Ah ! mon Dieu, Chanteclair, vous vous éloignez comme si vous aviez peur de votre meilleur ami. De grâce, laissez-moi vous dire

combien je suis heureux de vous voir si dispos et si agile. Noussommes cousins germains, vous

savez !(Chanteclair lance son cocorico) Renard : Votre père Chanteclin, avait une voix bien plus haute et plus claire ! Si tu étais vraiment son fils, tu chanterais vraiment bien…

Chanteclair : Tu te moques de moi !

Renard : Moi, me moquer d’un si proche parent ? Je veux seulement vous écouter chanter votre plus belle chanson ! Je n’aime rien que la bonne musique !(pendant son discours, Renard s’approche lentement de Chanteclair) Chanteclair : Si tu y tiens vraiment, garde tes distances ! (il chante)(Renard fais un pas en arrière)

Renard : Franchement, ta chanson n’a rien de vraiment remarquable ; mais celle de ton père: ah, quelle différence !(Chanteclair, énervé, oublie sa garde et commence à chanter. Renard s’y précipite et le tien dans son museau)

Pinte (crie) : Au secours ! Renard vole mon époux ! (les paysans apparaissent) Une paysanne (la première qui apparaît) : Haro, haro, au Renard, au voleur ! Renard emporte mon coq ! (pendant qu’ils courent, Chanteclair parle d’entre les dents de Renard)

Chanteclair : Pourquoi laisses-tu ces vilains paysans pester comme ça contre toi ? A ta place, pour

ne pas perdre mon respect, je leur dirais pour me venger

« Oui, j’emporte Chanteclair à votre nez et malgré vous ! »

Renard (Chanteclair dans

son museau) : Quelle bonne idée ! Enfin de compte, tu n’es pas seulement savoureux, mais t’es aussi génial, de temps en temps.

(Il s’arrête et crie vers les paysans qui s’arrêtent à leur tour)

Renard : Oui, vilains, je prends votre coq, et malgré vous, parce que suis le sage

et vous êtes les

sots !(Comme il ouvra le museau pour parler, Chanteclair s’en échappe et s’envole ; les paysans rient alors et Renard se sauve) Chanteclair : Ha-ha-ha, mon beau cousin, voilà le temps venu pour réfléchir sur les changements de fortune !

Pinte : Té, te voilà plus adroit, finalement ! Chanteclair : Pardon, ma Pinte ! Je ne rirai jamais plus de tes paroles ni de tes visions !

Pinte : C’est bien temps que les poules chantent dans notre basse-cour ! Chanteclair : Alors, alors… Pinte : Chut !

(au loin, on voit Renard qui court)

Renard (s’arrête et conclut) : Maudit soit, la bouche qui s’aventure de parler quand elle doit se taire !(cortine)

2e épisode

Renard et les anguilles

(dans la première scène : Renard, deux paysans – marchands de poissons ; dans la deuxième : Renard et les deux paysans ; dans la troisième : Renard, Hermeline, Ysengrin ; dans la quatrième: Renard, Ysengrin et deux paysans)

1ère scène

(dans le creuser de Renard

; Renard et Hermeline)

Hermeline : Va-t-en, mon cher ! Comment veux-tu qu’on vive sans manger ? Je n’ai pas besoin de ce ménage !

Renard : Mais, voyons, je t’aime ! Et en plus, il fait froid, ça gèle, pas de pied ni patte dans la forêt ! Hermeline : Je m’en passe de ton amour ! Moi, j’ai faim, tu m’entends ? Lis sur mes lèvres : J’AI FAIM ! Et, si aujourd’hui tu ne m’apportes rien à manger, je vais te quitter. Ysengrin, lui, m’attend avec impatience ! Renard : Ysengrin, de nouveau !? Tu me menaces

? Tu n’oseras pas !

Hermeline : Attends un peu

!

(elle fait semblant de

s’en aller)

Renard : Hermeline, Hermeline ! Pardonne-moi, je suis si bête ! Je vais procurer des vivres, je te le jure ! Tout de suite ! Hermeline : J’ai perdu toute ma patience ! Je reste ici seulement pour une heure, si tu ne m’apportes pas de bonne bouffe, je me sauve !

Renard : Mais comment, mais comment, Hermeline ! J’y serai de retour tout de suite avec tout ce qu’il faut ! A très bientôt !

2e scène

(en hiver, Renard erre en marge de la forêt, il a très faim)

Renard : Rien que le froid et la neige ! Quoi faire ? C’est la fin de Renard, sans

doute, il est venu temps pour moi de payer pour mes duperies…

(un chariot plein de poissons, conduit par deux paysans, approche) Renard : C’est quoi, cette

chimère? Je rêve ! Ou bien, je suis mort et on m’a accepté au Paradis ! Un

chariot aux anguilles ! Vite, mon inspiration divine, montre-moi quoi faire ! Ah, j’ai trouvé, j’ai trouvé !

(il s’allonge comme s’il était mort, sur la route, devant le chariot)

Le paysan 1 : Arête,

Jeannot ! Oh, là-là ! Ti !

Regarde ici !

Le paysan 2 : C’est ben quoi, père Jacques ? Qu’est- ce qu’on a ?

Jacques : Je ne me trompe pas, c’est un renard ou un blaireau !

Jeannot : C’est bien un renard ! Emparons-nous-en ! Jacques : Mais que peut valoir sa fourrure ?

Jeannot : Peut-être quatre

livres…

Jacques : Dites cinq… et vois sa gorge, comme elle est blanche… C’est la bonne

Jeannot : Père Jacques,

jette-le ici, à côté des

poissons…

Jacques : Hop, le voilà qui y arrive ! A bon chat, bon rat ! Jeannot : Hé, hé, voilà comment se font les affaires

!

(pendant qu’ils discutent, derrière eux, Renard mange avidement et jette des poissons sur la route)

Renard : Hé-hé… les délicieuses anguilles ! Ce que je ne peux pas manger, je vais jeter sur la route et ensuite emporter chez ma belle Hermeline… Et hop ! (il saute du chariot, ensuite recueille le poisson et le met dans un sac)

Renard(crie après les paysans) : A vos souhaits, Messieurs et merci bien pour le déjeuner gratuit !

3e scène

(Hermeline, Renard, puis Isengrin et les deux paysans)

Hermeline (caresse Renard)

: Allons, donc, mon beau, tu aimes encore ta petite Hermeline ?

Renard : Mais oui, bien sûr ! Mais va plutôt fermer la porte pour que personne ne nous dérange ! Je ne veux pas faire la charité pour tous les affamés du faubourg ! Hermeline : Et dire que c’était nous les affamés, il y a peu de temps…

(ils rient ; on frappe à

la porte)

c’est ! C’est Ysengrin, le

loup…

Renard (à voix basse): Oh… le salaud ! (à Hermeline) : Ne lui ouvre pas ! On parlera par la fenêtre ! (à haute voix) Mais que faites-vous donc, Monsieur Ysengrin, quel vent vous emporte sur ce temps mauvais ? Venez-vous en mendiant ?

Ysengrin (flaire la bonne odeur de poisson cuit): Je viens en hôte, savoir de vos nouvelles !

Renard : Volontiers mais, quoi faire, les Frères sont à table maintenant !

Ysengrin : Quels Frères ?

Renard : Il y a des moines chez moi. Ils m’ont reçu dans leur Ordre des Enfants de Saint Benoit !

Ysengrin : Mes félicitations ! Je veux faire leur connaissance ! Vous m’hébergez aujourd’hui, n’est-ce pas ? Et vous me donnerez quelque chose à manger ? Un petit bout de viande grassouillette ? Renard : De tout notre cœur. Mais vous devez d’abord savoir que les Frères ne mangent pas de viande, mon cher ! Vous savez bien qu’en religion, ils font vœu de renoncer à la chair et à ses délices…

Ysengrin : Et alors, qu’est- ce qu’ils mangent, vos Frères ? Rien que du fromage ?

Renard : Non pas

précisément ; mais de gros

même de choisir toujours les

meilleurs.

Ysengrin : Mmmiam, vous m’avez ouvert l’estomac… Mais enfin cela ne doit pas vous empêcher de m’ouvrir et de m’accorder refuge pour cette nuit. C’est votre preuve de bon chrétien !

Renard : Oh, mon cher… je voudrais bien, mais il m’est totalement défendu ! Pour entrer chez moi dorénavant, il faut être moine !

Ysengrin : Quelle malchance… Que puis-je faire maintenant ? Ah, la belle odeur des anguilles… Renard : Pour devenir moine, vous devez premièrement vous raser… pour vous faire la sainte tonsure !

Ysengrin : Et comment ? Renard (lui montre la petite fenêtre-viseur) : Vous y mettez votre tête et je vous rase…

Ysengrin : Merci bien, mon

frère…

(Ysengrin introduit sa tête dans la fente et Renard et Hermeline y jettent de l’eau bouillie et le rasent)

Hermeline : Allez, un peu d’eau chaude pour mouiller la chevelure !

Renard : Et maintenant, la tonsure…

Ysengrin : Aïe, que ça brûle… et que ça pique ! Renard : Il faut souffrir pour être dévot, vous n’avez

jamais entendu parler des saints martyrs de l’église ? Ysengrin : Si, si, mais pas si fort que ça ! C’est tout ? Renard : Non, encore un petit détail : vous devez maintenant aller pêcher vous-même les anguilles. Ysengrin : Mais… comment? Renard : Je descends et je vous montre tout de suite…

4e scène (Renard, Ysengrin, puis deux paysans et deux paysannes ; dans la forêt, à côté d’un lac glacé)

Renard : Voilà, tu y introduis ce seau que tu attaches à ta longue queue et tu attends que les anguilles viennent ! Ysengrin : Rien de plus simple ! Ça c’est tout ? Renard : Justement ! Et maintenant, vous n’avez qu’à patienter une heure ou deux… et surtout, n’oubliez pas de prier le bon Dieu pour

que la pêche soit chanceuse

!

Ysengrin : Merci, merci, mille fois merci ! (à voix basse) : Je prends toutes les

anguilles et je me passe de votre religion et de votre confrérie !

Renard : A bientôt alors ! (rusé) Je viens vous rejoindre bientôt ! Le sceau sera si lourd d’anguilles, que vous ne puissiez pas l’amener tout seul !

Ysengrin (rit, pour soi) : Et comment ! Je vais vous donner la peau des fesses de mes poissons ! Je ne peux plus mouvoir ma queue, elle doit être déjà lourde de poissons (à haute voix) Alors, ça alors… que se passe-t-il (effrayé) Eh, je ne peux plus extraire ma queue d’ici… A l’aide !

Renard :Ah, je lui joue maintenant, le joli tour ! (à haute voix) Je vais appeler mes Frères moines, on va t’aider…

Ysengrin : Merci bien, cher ami ! (pour soi) : On verra qui prendra les poissons… Renard : Glouton, je vais te les montrer, tout de suite, tes anguilles ! Ce que j’aime de jouer de ces tours !

(Renard court vers les maisons paysannes et crie) Renard : Ohé, ohé, le loup ! Au secours, le loup va

74

manger toutes vos bêtes, il a déjà mangé trois veaux et douze poules !

(les paysans sortent avec des fourches et des bâtons ; ils bâtonnent et crient au loup ;

Ysengrin laisse sa queue dans le lac)

Ysengrin(en courant) : Ah, tu m’as eu, tu m’as eu… je me vengerai, tu verras !

Renard(au public) : Je vois ce que c’est ; mais à qui la faute ? Ysengrin en a voulu trop prendre, et le vilain a raison de le dire : Qui tout désire, tout perd.

(rideau)

EDUCAȚIA INTERCULTURALĂ –

O PROVOCARE PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR

Prof. înv. primar, BORDEIANU Mihaela

Școala Gimnazială “Mihai EMINESCU”, Roman

,, Cunoscându-i pe alții, mă cunosc mai bine și pe mine”.

Educația interculturală constituie o opțiune ideologică în societățile democratice și vizează viitorii cetățeni să facă cea mai bună alegere și să se orienteze în contextul schimbărilor intervenite în sistemele de valori. Ea trebuie să devină o constantă a pregătirii cadrelor didactice și să-și pună amprenta asupra programelor școlare și materiilor de învățământ, asupra priorităților educative, asupra criteriilor de evaluare a competențelor și comportamentelor, asupra relațiilor cu părinții și comunitatea, permițând formarea comportamentelor creative în comunicare, cooperare și încredere în cadrul grupului; respect reciproc, toleranță față de opinii diferite.

Școala, ca instanță

de transmitere a valorilor, se

va centra pe pluralitatea culturilor pe care mediul multicultural îl presupune. Trebuie evitată instituirea primatului unei culturi asupra alteia. Acest obiectiv presupune două aspecte: pe de o parte, vizează adaptarea educatului la mediul propriu, al regiunii, orașului, culturii sale particulare, cu toate trăsăturile, iar pe de altă parte, acest tip de școală îi propune să asigure adaptarea educatului la mediu în condițiile coexistenței mai multor grupuri culturale. Se cer a fi vizate atât culturile familiale, cât și cele înconjurătoare, ambientale. Trebuie vegheat ca școala să nu defavorizeze o cultură sau alta în numele unor relativisme explicite.

Educația interculturală trebuie să țină cont de diferitele stiluri de viață, să se adapteze la nevoile și interesele fiecăruia dar să și fie elaborată și configurată pe principiul participării egale a tuturor celor implicați în procesul educativ.

Egalitatea diferențelor trebuie să fie baza educației

interculturale. Pentru a acorda oportunități și posibilități egale tuturor culturilor, pentru dezvoltarea fiecărei culturi și identități educația interculturală trebuie să respecte diferențele și să promoveze egalitatea. Acest lucru contribuie la depășirea inegalităților sociale.

Programa trebuie să conțină o abordare interculturală, bazată pe valori ca solidaritatea, egalitatea și respectul față de diversitate. Din acest punct de vedere, educatia interculturală trebuie să constituie baza luptei împotriva rasismului.

Educația interculturală

promovează atitudini tolerante, deschise, de acceptare și înțelegere firească a raportului ,,eu- celălalt” și a noțiunii de străin, recunoașterea și respectarea diferențelor culturale prin valorificarea pozitivă a relațiilor de egalitate între oameni și nu prin aplicarea polarității superior-inferior. De asemenea presupune promovarea unor politici

școlare care să permită egalizarea șanselor în educație și a unor strategii de valorificare a diferențelor culturale pentru a le transforma în resurse pedagogice.

Școala este principalul spațiu al învățării pluralității culturale prin prețuirea diversității, a notei distincte aduse de cultura fiecărui actor social participant. Ea trebuie să formeze deprinderea prețuirii valorilor pluriculturale, nu există valori superioare și inferioare, ci există valori specifice care trebuie judecate. În școală este necesară ,,modelarea” orgoliului etnic al majorității și întărirea încrederii în sine a minorității.

Educația interculturală nu trebuie să se limiteze în mod exclusiv la transmiterea unor conținuturi specifice în cadrul unei discipline particulare, consolidarea abordării sale interdisciplinare este fundamentală; nu poate fi concepută doar pentru mediul școlar, ci și în legătură cu extrașcolarul (familie, grupuri sociale, instituții, comunități, mass- media). Se remarcă și o schimbare a rolului profesorului, care depășește funcția de a comunica modele și programe, acesta trebuind să acorde o mai mare atenție spiritului de inițiativă și creativității,

centrarea întregii acțiuni fiind

pe elev.

Școala are misiunea de a permite fiecărui copil să crească, să-și dezvolte spiritul, corpul și inima, deci inteligența, sensibilitatea, creativitatea; să permită copiilor să învețe să trăiască împreună, unii cu alții, cu persoane diferite, să-și poată ocupa progresiv locul în societate, să poată deveni cetățeni activi.

Interculturalitatea este înainte de orice respectul diferențelor. Cadrele didactice sunt garanții acestor rigori ale spiritului care veghează asupra diferențelor, pentru a învăța, a cunoaște și a înțelege ceea ce ne leagă, ceea ce ne face asemănători, ceea ce ne apropie. Suntem diferiți, dar nu înseamnă că unul este mai bun decât celălalt, cu toții avem un potențial valoric egal. Toți avem o cultură asemănătoare dar în același timp și culturi diferite. Acestea țin de religiile noastre, de grupul nostru etnic, de valorile politice, sociale, de familiile noastre.Unica posibilitate ca oamenii să devină solidari este recunoașterea și estimarea acestor diferențe și similitudini.

Experiența de zi cu zi mă determină să afirm că nouă, cadrelor didactice, ne revine un rol deosebit de important în crearea unei atmosfere prietenoase, plină

de respect între copii și între părinți, pentru a se evita unele neînțelegeri sau conflicte interrasiale. Este imperios necesară toleranța, indiferent din ce familie provin copiii clasei din punct de vedere etnic, religios, social,etc. În activitatea mea m-am confruntat cu situații când au venit copii din medii total diferite: familii foarte sărace, familii de religii diferite, copii din medii profesional diferite, cu culturi diferite sau de etnii diferite, situație în care obiectivul meu principal a fost acela de a-i determina pe acești copii să nu simtă sau să simtă cât mai puțin felul provenienței lor, ferindu-i de fenomenul frustrării care ar putea avea repercursiuni asupra personalității în formare a copilului mic.

Învățarea simultană a măcar două limbi străine, difuziunea simbolurilor general-umane, accentuarea valorilor care mai degrabă unesc oamenii decât îi divizează, participarea tineretului la gestionarea comunității școlare, integrarea școlilor în relații de înfrățire la nivel european sunt alte mijloace de sporire a valențelor culturale ale activităților educative. Interculturalitatea este o componentă a realității zilnice din școală. Tot modul de învățare este organizat din perspectivă interculturală, permițând învățarea prin colaborare,

comunicare și nicidecum de marginalizare a unor copii. Deschiderea spațiului școlii către comunitate și specificul ei, organizarea unor întâlniri, excursii, serbări cu specific intercultural dar nu în detrimentul majorității, urmărește realizarea obiectivelor de egalizare a șanselor în educație.

BIBLIOGRAFIE:

● Ciolan, Lucian, Pași către școala interculturală, Colecția Sanse Egale, Ed. Corint, 2000;

● Cucoș, Constantin, Educația. Dimensiuni culturale și interculturale, Ed. Polirom, Iași, 2000;

● Malița, Mircea, Zece mii de culturi, o singură civilizație, București, Editura Nemira,

1998

CERCUL DE LECTURĂ ȘI CREAȚIE

Prof. ANDREI Petronela

Școala Gimnazială ”Daniela CUCIUC”, Piatra-Neamț

Timpul petrecut cu cartea este cu adevărat cel mai folositor și de aceea lectura trebuie să devină o oază de destindere … Așa cum mintea și mâinile pricepute îl ajută pe meșter să realizeze obiecte unicat, tot așa un adevărat dascăl trebuie să știe că, pentru a modela personalitatea, gustul estetic, artistic și literar al elevului, este nevoie de … o metodă interactivă care să mențină vie flacăra lecturii, a învățării și a curiozității.

Ideea de a crea un Cerc de Lectură și Creație al Școlii Gimnaziale Daniela Cuciuc a izvorât din dorința transparentă de a călăuzi pașii învățăceilor mei spre fascinantul tărâm al cuvintelor, spre imaginarul artistic! Am ales să îi împrietenesc cu textul literar

…

Cercul de lectură îmbracă, săptămânal, o diversitate de veșminte … căci, nu-i așa, interesul pentru lectură trebuie stârnit prin provocarea imaginației, trăirilor afective ale cititorului,

libertății de exprimare, forței

creative a cromaticii.

Obârșiile acestui proiect educativ extrașcolar sunt ascunse în jovialitatea orelor de Invitație la lectură desfășurate în anul școlar anterior, 2015-2016. Îmi amintesc cu drag de o

,,altfel” de oră , atât de

îndrăgită de copiii clasei a V

– a A comemorarea a 179 de ani de la nașterea povestitorului humuleștean, Ion Creangă. Cu prilejul activității A fost odată ca niciodată … de 1 Martie, elevii au pătruns, iscoditori,

în lumea amintirilor, poveștilor și povestirilor

talentatului scriitor. Cititorii

cu drag de carte și-au testat lectura scrierilor lui Creangă printr-un concurs interactiv, relatând diferite episoade consacrate din creația clasicului literaturii române și asociind personaje diverse , situații, proverbe, zicători sau valori etice cu textul corespunzător. La finele orei de curs , desfășurată în ambianța caldă a bibliotecii școlii noastre , m-a frapat interogația frumoșilor mei elevi „Doamna , nu ne mai dați de citit?”

A fost minuta decisivă în concretizarea Cercului de Lectură și Creație … A fost nevoie de o serie inepuizabilă de metode interactive pentru a conserva, constant și eficace, văpaia lecturării și curiozității …

Mereu împreună, am pătruns într-o incursiune radioasă, săptămână după săptămână …Textele literare receptate cunosc o diversitate de forme: Întâiul drum de Ion Agârbiceanu,

Un om necăjit de Mihail Sadoveanu, Palatul de cleștar de B. Șt.

Delavrancea, Scormon de Ioan Slavici, Bubico de I. L. Caragiale, Pădureanca de Ioan Slavici, D-l Goe … de I. L. Caragiale, Puiul de Ioan Alexandru Brătescu-Voinești, Poveste de sărbători de Mihail Sadoveanu, Gura satului de Ioan Slavici, Budulea Taichii de Ioan Slavici, Fabule de Grigore Alexandrescu, Fefeleaga de Ion Agârbiceanu, Ploaie cu șiroaie de Ion Agârbiceanu, Premiul întâi de I. L. Caragiale, Triumful talentului de I. L. Caragiale, Comoara de Ioan Slavici și multe altele

…

Una dintre generoasele întâlniri în spațiul ocrotitor al imaginarului literar a vizat interiorizarea semnificației a numeroși termeni livrești, selectați în urma parcurgerii pilduitoare a textelor literare. Am ales decorațiuni felurite și intens colorate, conturate în chip de fluturași voioși, floricele zâmbitoare sau steluțe selenare. Figurinele au fost acompaniate de sensul cuvintelor, aleatoriu repartizate cercetașilor mei. Etapa a doua a însușirii acestor termeni valoroși a valorificat energia, joaca, jocul, emulația și provocarea. Progresiv, s-a remarcat un biruitor al Tolbei cuvintelor.

„Simfonia toamnei” a dezvăluit avântul făuritor de generoase descrieri artistice. Sincretismul a jucat un rol definitoriu în decursul activității: literatura s-a interferat cu muzica și pictura. Micii artiști au scris olograf felurite gânduri, idei, atitudini inspirate din infinita măiestrie a naturii înconjurătoare, un adevărat refugiu și confident al oamenilor de pretutindeni!

Pe decorațiuni specifice toamnei, minuțios decupate, talentații elevi au însemnat câteva din ideile lor curate … Și-au dovedit abilitățile de oratori în fața auditoriului pretențios. Ulterior, creațiile lor subiective au fost găzduite într-o expoziție care reliefează specificul anotimpului tomnatic.

O provocare a dovedit-o și întâlnirea cu Înțeleptul lumii! Elevii au investigat bilețelele buclucașe cu băgare de seamă și au descoperit sarcina ce aveau s-o ducă la îndeplinire. Oferind replică întrebărilor de tipul „Dacă te- ai întâlni cu Înțeleptul lumii, ce l-ai întreba?”, „Înfățișează trei dorințe pe care Marele Înțelept ți le-ar putea

materializa!”, ucenicii citirii își desăvârșesc gândirea critică, spontaneitatea,

originalitatea, competențele de exprimare scrisă și orală, își consolidează stima de sine. Momentul a îmbrăcat forma dialogului, captând atenția și interesul micilor cititori. De asemenea, a fost momentul oportun pentru valorificarea experiențelor anterioare de lectură, prilejul literar-artistic căpătând rezonanțe pilduitoare.

Spiritul jovial, mesajele cu tâlc care transpar în împrejurări cotidiene, educarea gustului pentru lectură, argumentarea justificată și coerentă a punctelor de vedere , privirile cordiale ale meșteșugarilor cuvintelor inspirate de fascinanta lume a cărții iată rodul măreț al unui proiect educațional extrașcolar derulat pe parcursul anului școlar 2015-2016, respectiv

2016-2017. Îmbucurător este faptul că numărul de

participanți a înregistrat un

progres vizibil, iar copiii sunt

atât elevi ai școlii noastre cât

și elevi din alte unități de învățământ.

Cu satisfacție deplină,

VĂ FELICIT CU MARE DRAG pentru tenacitatea de care ați dat dovadă, de munca temeinică și consecventă, de plăcerea și entuziasmul cu care ați îmbrățișat această idee încă de la început!

Cercul de lectură ne călăuzește în labirintul cunoașterii, în tărâmul personajelor fantastice. Ne ajută să ne dezvoltăm limbajul expresiv, plastic, invitându-ne în grădina basmelor (Samoilă Iulia- Oana)

Vă invităm în Caravana Lecturii, alături de echipa veselă și vom parcurge împreună în lumea magică a cărților! (Asârboae Elena-Delia)

Suntem exploratori în tărâmul inepuizabil al Lecturiadei!

(Șcheuleac Ramona-Elena)

VALENȚE EDUCATIVE ALE ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE

Prof. înv. preșc. CARAIMAN Ionela – Laura Școala

Gimnazială ,,Carmen SYLVA”, Horia, Jud. Neamț

afirmări și recunoaștere a ca fiind prima dintr-un șir de

Motto: aptitudinilor. colaborări între grădiniță și

,,Să-i educăm pe Activitățile școala, preșcolari și elevi. copiii noștri pentru lumea de extrașcolare au caracter Mulțumim pentru călduroasa azi. Această lume nu va mai ocazional și iau forme foarte primire și sperăm că v-au exista atunci când ei vor fi variate. Modernizarea și plăcut darurile noastre!

mari și nimic nu ne permite perfecționarea procesului să știm cum va fi lumea lor. instructiv-educativ impun Atunci, să-i invățăm să se îmbinarea activității școlare adapteze.” (Maria cu activități extracurriculare Montessori) ce au numeroase valențe

formative.

Complexitatea Cadrul didactic poate finalităților educaționale organiza diverse acțiuni impune îmbinarea pentru educarea spiritului

activităților curriculare cu creativ în cadrul activităților Festivalul Toamnei: cântece cele extracurriculare. extracurriculare. Iată câteva și poezii dedicate Activitățile extracurriculare dintre activitățile desfășurate, anotimpului, parada organizeate la clase au în acest sens, de către costumelor

conținut cultural, artistic, preșcolarii de la grupa mare realizate din materiale spiritual, științific, tehnico- – Fluturașii, in primul naturale specifice toamnei, aplicativ, sportiv sau sunt semestru al anului școlar degustare de fructe și simple activități de joc sau 2016 – 2017: legume de toamnă, expoziție de participare la viața și Micuții preșcolari de la grupa de lucrări artistico – plastice activitatea comunității locale. mare – Fluturașii (prof. înv. în ton cu tematica activității. Activitățile extracurriculare preșc. Caraiman

de masă reprezintă activități Ionela – Laura), au marcat care cuprind aproape Ziua Mondiala a Educației întreaga masă a copiilor printr-o vizită în palatul dintr-o clasă sau mai multe Educației – școala. Au fost

clase. Aceste activități le întâmpinați cu bucurie de oferă copiilor destindere, către elevii clasei a IV-a, voie bună, satisfacțiile împreună cu doamna prof. atmosferei de grup, iar unora înv. prim. GÎRBEA Tatiana. dintre ei posibilitatea unei Activitatea a fost concepută

Ziua Națională a României: spectacol literar – artistic în care preșcolarii au

prezentat cântece și poezii

patriotice, dansuri populare

și sceneta ,,România dodoloață”, având invitați de seamă: elevii clasei a IV-a împreună cu d-na prof. înv. prim. Gîrbea Tatiana, d-na prof. Gheorghiță Magdalena (Clubul Copiilor – Roman), d-na dir. Munteanu Maria–

În așteptarea Crăciunului: preșcolarii l-au întâmpinat pe Moș Crăciun cu tradiții și obiceiuri specifice sărbătorilor de iarnă (colinde, ,,Steaua”, ,,Plugușorul”,

,,Sorcova”, ,,Jocul caprei”, ,,Jocul ursului”) și au pus în scenă piesa de teatru ,,Nașterea Lui Iisus”.

Ziua Eminescu: pentru a marca ziua în care s-a născut marele nostru poet Mihai Eminescu, preșcolarii au memorat poezia

,,Somnoroase păsărele”, iar mai apoi au întocmit o carte cu tablourile poeziei, desenate cu multă migală de către fiecare în parte. La final, fiecare preșcolar s-a putut mândri cu minunata cărticică.

Desfășurarea activităților școlare și extrașcolare permite și manifestarea creativității de grup, a relațiilor creative. În acest cadru și educatorul își poate afirma spiritul novator, creativitatea didactică.

81

SĂRBĂTORIȚII LUNII: LIVIU REBREANU ȘI MIHAIL SADOVEANU

PARTENERIAT CU CASA CORPULUI DIDACTIC NEAMȚ

Prof. ANDREI Petronela

Școala Gimnazială ”Daniela CUCIUC”, Piatra-Neamț

Fascinația carții se înfiripă de la cea mai fragedă vârstă … Ea începe odată cu primii pași în lumea poveștilor citite de părinți sau bunici și se continuă în anii de școală, lectura îmbogățind considerabil cunoștințele elevilor. De asemenea, ea produce satisfacții deosebite școlarului prin trăirea întâmplărilor care sălășluiesc în carte, deprinzându-l să deosebească răul de bine, cultivându-i gusturi, convingeri, sentimente alese.

Activitatea cultural- științifică Sărbătoriții lunii: Liviu Rebreanu și Mihail Sadoveanu s-a desfășurat în parteneriat cu Casa Corpului Didactic Neamț și a pornit de la dorința de a-i determina pe elevii mei să iubească lectura, conștientizându-i că timpul cel mai folositor este cel petrecut cu cartea. Am optat pentru conceperea și organizarea acestei activități sub alte forme decât „lecția obișnuită”, oferind copiilor posibilități multiple de

exprimare, specifice vârstei și preocupărilor lor.

La comemorarea a

136 de ani de la nașterea celui ce a fost supranumit Ștefan cel Mare al literaturii române, elevii clasei a V-a A ai Școlii Gimnaziale Daniela Cuciuc, îndrumați de prof. Andrei Petronela, și-au exprimat stima și considerația față de scriitorul, prozatorul, academicianul Mihail Sadoveanu, care a lăsat moștenire, atâtor și atâtor generații, o impresionantă operă literară.

Debutul întâlnirii literare a stat sub semnul brainstormingului, al unei explozii de răspunsuri, dar și al cromaticii. Am optat pentru simbolul anotimpului autumnal, frunza. După ce multe, multe frunzulițe de hârtie colorată au fost cu meticulozitate decupate, elevii, captivați de bucuria jocului, au însemnat, pe fiecare dintre ele, titlul unei opere literare aparținând lui Sadoveanu. Următorul pas a fost împrietenirea frunzelor divers colorate. Frunza aferentă unei opere

sadoveniene menționată de un copil avea să fie afișată pe panoul ce urma să găzduiască expoziția „Cu și despre Sadoveanu”. Entuziasmați de fantezie și culoare, micii părtași la ora de literatură și-au arătat interesul în ceea ce privește creația prozatorului Mihail Sadoveanu.

Textele prin care mi- am propus să atrag elevii înspre plăcerea literaturii sunt Dumbrava minunată, Un om năcăjit, Cetatea Neamțului, În pădurea Petrișorului, Domnu' Trandafir, Poveste de sărbători. Pentru a dovedi înțelegerea acestora, am ales o altfel de povestire, o povestire care a generat încântare, curiozitate, creativitate, dinamism și, în cele din urmă, creație. Cu alte cuvinte, grupe de câte doi elevi au selectat un text îndrăgit și au gândit un joc de rol. Reporterul a adresat diverse întrebări personajului-intervievat, care a demonstrat cu desăvârșire receptarea mesajului textului literar, dar și competențe de

exprimare orală. Am remarcat jovialitatea unor elevi de clasa a V-a, deși subiectul tratat aparține domeniului literaturii, un domeniu cu care nu toți copiii reușesc să se întovărășească. S-au simțit liberi, voioși, detașați de strictețea impusă uneori de tradiționala lecție și de inevitabilitatea unei note proste, experimentând posibilități multiple de exprimare. Spre exemplificare, Lizuca este rugată de cititorul anului

2016 care, lecturând, poate călători în orice ținut și

epocă, să se prezinte, să

vorbească despre părinții ei, despre necazurile sale sau despre petrecerea timpului liber.

Exploratorii textelor literare și-au exprimat recunoștința muncii de-o viață prin care Sadoveanu a lăsat moștenire opere despre viața țărănească din Moldova, natură, vânătoare, pescuit, istorie. În semn de elogiere pentru tezaurul literar lăsat întregului popor român, micii cititori au scris câteva scrisori prozatorului sărbătorit: „Ai lăsat succesorilor tăi adevărate comori spirituale ce modelează și șlefuiesc caractere; Prin operele tale transmiți lecții de viață și îl faci pe cel care le citește să simtă o serie de sentimente, stări și trăiri.”(Chioacă

Iustina, clasa a V-a A).

„Cuvintele dumneavostră mă

vor călăuzi și lumina toată viața: Cărțile ne sunt prieteni statornici, ne sunt sfetnici, nu ne contrazic. Pentru mine cartea a fost mângâierea vieții.” (Ailuțoaiei Călin, clasa a V-a A). Cu drag și prețuire, copiii au dat și un aspect plăcut scrierii lor.

A urmat apoi un concurs literar care a evidențiat atât spiritul de echipă cât și spiritul de emulație al cititorilor bobocei. Cele patru echipe au primit aceleași întrebări, respectiv formulări lacunare privind viața și opera prozatorului. Aflând că vor oferi fiecare răspuns prin ridicarea stegulețului „Eu știu”, felurit colorat, și că fiecare răspuns corect va fi răsplătit cu câte o frunză care va stabili clasamentul echipajelor, am constatat cu satisfacție că simplul concurs literar se transforma, sub ochii mei,

într-o dorință sinceră și nestăpânită de a acorda cât mai multe

soluții. Au așteptat cu sufletul la gură momentul numărării frunzelor fiecărei grupe, deci al punctelor mult râvnite. Grupa care a adunat cele mai multe decorațiuni a fost declarată învingătoare.

Doamna bibliotecar de la Casa Corpului Didactic Neamț, prof. Ana Macovei, a expus copiilor școlii o prezentare Power Point cu informații și fotografii cu și despre Mihail Sadoveanu, dar și diverse creații plastice

care ilustrau fragmente din textele sadoveniene.

După o trecere în revistă a acestor forme de desfășurare a unei ore de invitație la lectură, sentimentul stăruitor este acela de satisfacție că, și după această întâlnire în universul literaturii, la auzirea altui text propus spre citire, elevii mei se grăbesc spre biblioteca școlii, cu puritate și candoare copilărească, astfel încât să fie siguri că vor fi posesorii unei … cărți!

Nu e alta mai frumoasă și mai de folos în toată viața omului zăbavă decât cetitul cărților,

spunea atât de convingător

cronicarul Miron Costin.

MIHĂILESCU ANDREEA-EMILIA, O ELEVĂ EMINENTĂ!

Prof. ANDREI Petronela

Școala Gimnazială ”Daniela CUCIUC”, Piatra-Neamț

Tăria minții vine prin exercițiu și nu prin repaos

(Alexander Pope)

Anul școlar 2015-

2016 a reprezentat pentru cariera mea didactică o nouă provocare … o școală nouă, elevi și colegi noi! Am pășit în școala noastră cu mult entuziasm și o dorință acerbă de a face cunoștință cu școlarii mei …

Clasa care mă întâmpina în capătul holului de la etajul I era clasa a VI-a A. Încă din prima clipă am știut că am de-a face cu un colectiv unit și frumos. Pe chipurile învățăceilor se întrezărea o lumină ștrengărească, dar și o năzuință străvezie de a purcede în călătoria tainică a cunoașterii!

Andreea, fata cu părul bălai

… Din primele răspunsuri, evaziv replicate, transpărea o personalitate puternică, un caracter frumos clădit, o elevă capabilă de biruință! Mereu în concurență cu ea însăși, Andreea și-a depășit

propriile limite. În răstimpul orelor de limba și literatura română, răspunsurile corect chibzuite deveneau , progresiv, omniprezente. Așa se face că munca temeinică, consecventă, consistentă de mai bine de un an a dat un rod de excepție obținerea unui rezultat de 115 puncte dintr-

un maximum 120 de puncte, respectiv calificarea la etapa națională a Concursului

Transcurricular de Lectură și Interpretare ,,Ionel Teodoreanu”, Ediția a XII- a, Iași, mai 2017, clasa a

VII-a. Este rezultatul de excepție al unei eleve eminente, Mihăilescu Andreea-Emilia clasa a VII-a A!

Te felicit, iubita mea Andreea-Emilia! Ai dat viață, datorită fanteziei, forței și sensibilității tale creatoare, atâtor zeci de creații literare,

fascinanta modelare a limbajului literar, puternic metaforizat.

Te felicit, iubita mea Andreea-Emilia! Ai însuflețit cu talentul tău artistic vaste foi deșarte, pastelând fiecare vocabulă cu măiestrie și

iscusință! Ești un exemplu de înțelepciune, succes și modestie! Adresez urări de bine și părinților care ți-au insuflat iubirea de bine, frumos și adevăr.

Îmi exprim gratitudinea de a fi lucrat, în tandem, prin meandrele limbii și literaturii române! Te încurajez, cu ireproșabilă mândrie, spre culmile sublime ale reușitei!

DRAGI CITITORI,

Următorul număr al revistei ȘCOALA MODERNĂ va apărea în luna iunie 2017.

Revista poate cuprinde lucrări din diferite domenii, cum ar fi: management educațional; metodologii instructiv-educative; parteneriate și proiecte; alternative educaționale; școală, cultură și tradiție; sprijin, suport și asistență educațională și psihologică; cercetări, studii etc.

Materialele vor fi trimise până la data de 20 iunie 2017, pe adresa

alfa.ccdnt@gmail.com

Cerințe de tehnoredactare:

Se trimit doar documente WORD, de maximum 3 pagini, denumite cu titlul lucrării;

Font Arial nr. 12;

Spațierea paragrafelor va fi de 1.0 rânduri;

Textul trebuie să fie redactat obligatoriu cu diacritice și să conțină la final numele și titlul didactic al autorului, școala și localitatea la care predă acesta;

În cazul în care au fost folositesurse bibliografice, în mod obligatoriu acestea trebuie

precizate la finalul materialului.

Număr realizat de:

Lăcrămioara TINCĂ – profesor-metodist

Ovidiu MÂȚĂ – informatician

SCOALA MODERNA – publicatie trimestriala editata de C. C. D. Neamt Director: Florentina Vasiliu-Moise florentina.vasiliu.moise.ccdnt@gmail.com

Colectivul de redactie: prof. Florentina Vasiliu-Moise

prof. metodist Elena -Roxana Irina- roxana.irina.ccdnt@gmail.com prof. metodist Lacramioara Tinca – lacramioara.tinca.ccdnt@gmail.com

prof. metodist Gabriela Livia Curpanaru – gabriela.curpanaru.ccdnt@gmail.com prof. metodist Tania Mihaila – tania.mihaila.ccdnt@gmail.com

prof. metodist Mioara Rosu- mioara.rosu.ccdnt@gmail.com

bibliotecar Ana Macovei – ana.macovei.ccdnt@gmail.com informatician Ovidiu Mata ovidiu.mata.ccdnt@gmail.com

Adresa redactiei: Piatra-Neamt, str. Petru Rares, nr. 24, tel. 0233-223885 E-mail:

alfa.ccdnt@gmail.com

ISSN 2069 -4504

Responsabilitatea pentru conținutul materialelor publicate revine

exclusiv autorilor.