Revista de Marketing Online Vol.5 Nr. 1 [630786]

Revista de Marketing Online – Vol.5 Nr. 1

11
Evoluția conceptului de calitate a vieții și implicațiile acesteia
asupra strategiei de marketing a companiilor1

The evolution of the Quality of Life Concept and Its Implications for the
Marketing Strategy

Autor: Mihaela Constantinescu

Abstract : Definir ea conceptului de calitate a vieții are multe variante în literatura de
specialitate, plecând de la o definiție generală până la una care prezintă
conceptul prin intermediul componentelor sale sau al ariilor de aplicabilitate.
Calitatea vieții este definită de specialiștii din aria marketingului în principal
prin intermediul relației care se construiește între satisfacția consumatorului și bunăstarea acestuia. Prin intermediul acestei lucrări se încearcă
identificarea influențelor pe care evoluția calității vieții le -a avut asupra
politicilor și strategiilor de marketing, mergându -se de la orietarea spre
producție, până la noul concept de marketing relațional .

Cuvinte cheie: calitatea vieții, strategii de marketing, marketing relațional, bunăstare
Key word s: quality of life, marketing strategies, relationship marketing, well- being

Definirea conceptului de calitate a vieții are multe variante în literatura de
specialitate, plecând de la o definiție generală până la una care prezintă conceptul prin intermed iul componentelor sale sau al ariilor de aplicabilitate.
Calitatea vieții este definită în Oxford Dictionary of Sociology ca fiind un
concept care, deși în mare își are originea în sociologie, a depășit de mult granițele
acesteia, prin multitudinea indicatorilor economici ce sunt folosiți pentru a măsura acest

1 Notă: Aceasta lucrare a fost cofinanțata din Fondul Social European, prin Programul Operațional
Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007- 2013 Proiect numarul POSDRU/89/1.5/S/59184
"Performanța și excelența în cercetarea postdoctorala în domeniul științelor economice din
Romania")

Revista de Marketing Online – Vol.5 Nr. 1

12
concept. M. Farquhar2 afirmă chiar faptul că acest concept al calității vieții este cel mai
multidisciplinar termen aflat în uzul curent, multidisciplinaritatea fiind identificată, de
altfel, ca fiind principalul avantaj al acestui concept3
I. Mărginean dă o definiție cuprinzătoare a calității vieții, plecând de la premisa
ca acest concept nu poate fi separat de elementele care îl determină și îl definesc în
același timp (bunăstarea, dezvoltarea umană, capitalul social, calitatea societății,
excluziunea/incluziunea socială, etc.). Astfel că autorul definește calitatea vieții ca
ansamblul elementelor care se referă la condițiile fizice, starea economică socială,
culturală, politică, de sănătate etc. în care trăiesc oamenii, conținutul și natura
activităților pe care aceștia le desfășoară, caracteristicile relațiilor și procesele sociale la care participă, bunurile și serviciile la care au acces, modelele de consum adoptate,
stilurile de viață, evaluarea împrejurărilor și rezultatele activităților desfășurate, stările
subiective de satisfacție/ insatisfacție, fericire, frustrare etc..
4
În lucrarea sa „An Integrative Approach To Quality Of Life Measurement,
Research, And Policy”, Robert Constanza dă o defini ție a calității vieții din persepectiva
celor două valențe ce o compun – obiectivă și subiectivă. Astfel că autorul definește
conceptul de calitate a vieții ca reprezentând „gradul în care nevoile obiective ale individului sunt satisfăcute în relație cu pe rcepția subiectivă, individuală sau de grup,
asupra bunăstării”
5
. În timp ce nevoile obiective se referă la subzistență, reproducere,
securitate, afecțiune, etc., percepția subiectivă vizează fericirea, satisfacția față de viață sau utilitatea personală.
Legătura dintre marketing și calitatea vieții
Calitatea vieții este definită de specialiștii din aria marketingului în principal
prin intermediul relației care se construiește între satisfacția consumatorului și calitatea

2 Farquhar, M. (1995), Definitions of Quality of Life: a Taxonomy , în „Journal of Advanced Nursing”,
Vol. 22, No. 3, publicat online 28 iun 2008, p 502- 509
3 Cummins, R. (2000), Objective and Subjective Quality of Life: an interactive model , în „Social
Indicators Research”, Vol 52, Kluwer Academic Publishers Group, Netherlands, p. 55 -72
4 Mărgi nean, I . (2004), Modelul social românesc din perspective calității vieții populației , în “ Calitatea
Vieții”, XV, nr. 3 –4, p. 216
5 Costanza, R. et al. (2008), An Integrative Approach to Quality of Life Measurement, Research, and
Policy , S.A.P.I.EN.S, 1.1/2 008, Online version, http://sapiens.revues.org/index169.html (accesat la data
de 27 ian 2011)

Revista de Marketing Online – Vol.5 Nr. 1

13
vieții acestuia6
Ph. Kot ler afirmă faptul că eficiența marketingului poate fi evaluată în termeni
de calitate a vieții, ținând cont că principalul obiectiv al specialistului în marketing este
să ofere valoare consumatorilor, astfel încât să se mențină sau chiar înbunătățească
nivelul de bunăstare a individului și a societății. Această corelați e va fi discutată pe larg în continuarea acestui articol,
pentru a evidenția modul în care gândirea la nivelul societății, dar și a individului,
referitoare la calitatea vieții a influențat activitatea de marketing a companiilor de -a
lungul anilor.
7
M. Sirgy și A. Samli prezintă calitatea vieții din prisma influenței pe care mixul
de marketing îl are asupra comportamentului consumatorului și, prin urmare, asupra îmbunătățirii calitatății acestuia.
8. Mix ul de marketing reprezintă sinergia celor patru
componente de bază ale activității de marketing: produs, preț, distribuție și promovare. Acesta a fost introdus în teorie în anul 1953 de Neil Borden, fiind conturat sub forma
celor patru componente (sau cei 4P) în anul 1960 de E. Jerome McCarthy
9
Specialistul în marketing trebuie să identifice și să proiecteze cea mai potrivită
variantă a unui produs , astfel încât respectivul produs să răspundă cerințelor identificate
la nivelul pieței. În momentul de față, nu mai este vorba doar de cerințele merceologice,
ci și de cele ce impun un anumit stil de viață, cele care pleacă de la orientarea ecologică specifică ultimelor 2 decenii. Calitatea vieții și îmbunătățirea acesteia au la bază
comportamentul de consum al produselor și serviciilor, astfel încât fiecare individ va
încerca să consume produsele ce îl vor ajuta să- și mențină un stil de viață sănătos și va
dori să beneficieze de serviciile ce îi vor oferi posibilitatea de a duce o viață cât mai bună. .
Însă, în maj oritatea piețelor, nu doar calitatea ofertei este cea care determină
decizia de cumpărare sau necumpărare, ci și prețul alocat produsului. Majoritatea
cercetărilor din domeniul calității vieții au la bază indicatori financiari, astfel că prețul produselor reprezintă și el un factor de influență asupra calității vieții percepută la nivel

6 Huang, Y. -C., Chen, J.S. (2008), Examining the influence of motivation and satisfaction on travelers’
quality of life , lucrare prezentată la 26th EuroChrie Conf erence, organizată de The Emirates Academy of
Hospitality Management, Dubai, 11 -14 Oct 2008
7 Kotler, Ph., Armstrong, G. (2003), Principiile marketingului, ediția a IIa, Ed. Teora, București , p. 20
8 Sirgy, M.J., Samli, A.C. (1995), New Dimensions in Marke ting/Quality -of-Life Research , Publisher:
Quorum Books, Westport, CT
9 Balaure, V. (coord.) (2002), Marketing, ediția a IIa revăzută și adăugită, Ed. Uranus, București, p. 314

Revista de Marketing Online – Vol.5 Nr. 1

14
individual (prin prisma accesibilității anumitor produse și servicii) și la nivelul societății
(prin prisma puterii de cumpărare și a indicelui inflației).
Poate nu la fel d e importantă ca prețul, dar cu o semnificație aparte pentru
consumatorul modern (caracterizat printr -un nivel ridicat al comodității), este distribuția
produselor și serviciilor. Printr -un sistem de distribuție cât mai eficient, companiile
încearcă să -i faciliteze individului accesul la produse și servicii, astfel încât nivelul de
satisfacție al acestuia în legătură cu oferta să fie cât mai ridicat. Calitatea vieții este definită de multe ori și prin accesul populației la produse și servicii, exemplu fiind și
indicatorii luați în considerare pentru determinarea Mercer Quality of Living Index
10
Cea de- a patra componentă a mixului de mar keting este promovarea, activitate
ce înlesnește accesul individului la cele mai adecvate produse și servicii în raport cu nevoiele sale. Prin intermediul promovării, specialistul în marketing îi prezintă
individului opțiunile pe care le are în ceea ce pri vește cumpărarea și consumul, astfel
încât să își poată îmbunătății calitatea vieții. Campaniile de promovare evidențiază motivele pentru care un anumit produs trebuie cumpărat și consumat, majoritatea
motivelor având la bază obținerea unui nivel de trai c ât mai bun. ,
unde disponibilitatea produselor și serviciilor reprezintă unul din cei zece factori majori
de influență a calității vieții.
Calitatea vieții și evoluția acesteia la nivelul societății influențează nu numai
activitatea de marketing a companiilor existente deja pe piață, ci și decizia companiilor
străine de a pătrunde sau nu pe piață. Literatura de specialitate a iden tificat cinci cerințe
pentru a determina gradul de atracție a unei comunități în ceea ce privește companiile investitoare: spațiul industrial de înaltă calitate, costuri de operaționalizare rezonabile și
servicii de suport (cum ar fi transportul aerian sau serviciile guvernamentale), condiții
de viață peste medie (clima, taxele, sistemul școlar primar, etc.), disponibilitatea în proximitate a colegiilor și universităților, un mediul profesional și cultural bine
dezvoltat
11
.
În ultimele trei decenii, domeniu l calității vieții a devenit unul de interes oficial
major în cadrul Uniunii Europene. Un exemplu îl constituie faptul că Fundația

10 http://www.mercer.com/qualityofliving (accesat la data de 11 feb 2011)
11 Penni ngs, J.M. (1982), The Urban Quality of Life and Entrepreneurship, în “Academy of Management
Journal”, vol. 25, nr. 1, p. 65

Revista de Marketing Online – Vol.5 Nr. 1

15
Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă (înființată în anul
1975, European Fundation for the Improvem ent of the Life and Working Conditions,
are sediul în Dublin, Republica Irlanda) lansează periodic programe de cercetare și monitorizare a calității vieții
12
Despre calitatea vieții se vorbește la nivel macoeconomic încă din anii ’50.
13
Conceptul de calitate a vieții a căpătat valențe teoretice în anii ’70, pentru
început în țările scandinave și Statele Unite,
când principalele a rii acoperite erau gradul de fericire al indivizilor și bunăstarea
societății. Până în acel moment, în teoria și practica de marketing întâlnim orientarea spre producție, ceea ce presupunea că, în mare măsură, ceea ce se producea își găsea
cerere pe piață. Ținând cont de faptul că în perioada anterioară anilor ’50, cererea și
oferta erau într -un oarecare echilibru la momentul respectiv pe piață, la nivelul societății
nu exista preocupări majore privind imposibilitatea de a găsi produsele necesare, mai
mult și pentru faptul că nevoile și așteptările oamenilor nu cunoscuseră încă o
dezvoltare de amploare atât de ordin extensiv (numărul acestora), cât și intensiv (intensitatea lor).
14
Punctul de s tart pentru dezvoltarea conceptului de calitate a vieții la nivelul
Statelor Unite l- a reprezentat faptul că, deși în plină dezvoltare economică, societatea se
confrunta totuși cu o creștere a violenței, criminalității și dezordinii publice. Creșterea
econ omică nu mai era suficientă pentru a descrie calitatea vieții, astfel că pentru a
judeca bunăstarea unei națiuni erau importanți și indicatorii sociali. Sursa cercetărilor privind calitatea vieții o reprezintă apariția conștiinței că dezvoltarea economică nu
aduce bogăția și fericirea, pentru ca mai apoi să se regăsească în mii
de articole științifice ce dezbăteau importanța pe care societatea, dar și fiecare individ în
parte trebuie să o acorde îmbunătățirii calității vieții.
15
Consumerismul din perioada anilor ’60 -‘70 era considerat ca având un efect
distructiv nu numai asupra vieții individului, dar și asupra societății. Acesta duce la .

12 Mărginean, I . (2004), Modelul social românesc din perspective calității vieții populației, în “ Calitatea
Vieții”, XV, nr. 3 –4, p. 215
13 EEA Report (2009) – Ensuring quality of life in Europe's cities and towns. Tackling the environmental
challenges driven by European and global change , European Environment Agency, Copenhagen, p. 13
14 Wallace, C., Abbott, P. (2007), From quality of life to social quality: Relevance for work and care in
Europe , în “Calitatea Vieții”, xviii, nr. 1 –2, p. 109
15 Bălțătescu, S. (2009), Calitatea vieții. Curs 1 – Conceptualizări ale calității vieții, curs universitar,
Universitatea din Oradea, www.sergiubaltatescu.info (accesat la data de 6 ian 2011)

Revista de Marketing Online – Vol.5 Nr. 1

16
supraproducție materială, ceea ce afecteză în mod substanțial resursele naturale limitate
și distruge mediul. Astfel că, specialiștii din acea perioadă considerau ca necesară o
limitare a dezvoltării industriale pentru a atenua efectele sale disctructive asupra
omenirii, lucru ce putea fi obținut printr -o limitare a supraconsumului16
Într-o oarecare măsură, această atitudine contravine obiectivelor de marketing,
prin intermediul cărora companiile încearcă să promoveze consumul și cumpărarea de
produse și servicii. Din punct de vedere al evoluției conceptului de marke ting, în această
perioadă întâlnim orientarea spre vânzări, când companiile încercau să convingă consumatorii de necesitatea produselor din oferta, prin intermediul unui arsenal de
tehnici și instrumente de marketing, forțele de vânzare fiind folosite cu p recădere în
relația directă cu clientul, chiar prin deplasarea la domiciliul acestuia. .
Reacția societății la această atitudine a companiilor s -a materializat în apariția
ideologiilor hipioate, când oamenii protestau împotriva posibilelor distrugeri pe care
marile companii le pot aduce calității vieții.
Deși, în mod normal, o continuare a tendinței apărute în anii ’60- ’70 ar fi fost
concretizarea politicilor sociale în vederea promovării unui nivel ridicat al calității
vieții, prin intermediul unor instrumente non- economice, anii ’80 au imprimat o tendință
economică satisfacerii oricăruit tip de nevoie umană. Astfel că, și pentru calitatea vieții
și bunăstarea societății se recurgea tot la mecanisme de piață, avându -se în vedere o
calitate ridicată a produsel or și serviciilor. Aceasta a fost perioada în care s -a dezvoltat
cu precădere evaluarea obiectivă a calității vieții.
Din punct de vedere al marketingului, anii ’80 s -au caracterizat printr -o
dezvoltare a strategiei concurențiale, în care companiile încercau să se diferențieze pe
piață prin elemente de interes pentru consumator, cum ar fi satisfacerea în condiții
superioare a nevoilor, totul având la bază oferirea unor produse ce puteau rezolva în
mare măsură orice problemă sau necesitate a individului.
Având în vedere evoluția societății și a tendințelor sociale din perioadele
prezentate mai sus, calitatea vieții a căpătat o importanță din ce în ce mai mare, în
principal și datorită mișcării ecologice, care își impune valențele atât la nivelul
macroecono mic (prin directive și norme legislative), cât și la nivelul individului (prin
imprimarea unui comportament responsabil din punct de vedere social).

16 Mărginean, I. (2004 ), Quality of Life in Romania , Ed. Expert, București , p. 14

Revista de Marketing Online – Vol.5 Nr. 1

17
În această perioadă, individul era preocupat de bunăstarea sa, dar și de cea a
societății în care trăiește, avându- se în vedere semnalele de alarmă ce erau trase în
privința resurselor limitate ale planetei, dar și a pericolelor iminente pe care
industrializarea excesivă le poate aduce pentru mediul înconjurător. Influența imediată
asupra activității de marketing a putut fi observată în politica de realocare a resurselor17
Astfel de campanii au reprezentat baza unei tendințe ce s -a materializat și la
nivelul țării noastre în ultimul deceniu – responsabilitatea socială a companiilor. Prin
intermediul activităților specifice unei astfel de orientări, companiilor încearcă să dea înapoi societății în care își desfășoară activitatea, astfel încât să s e echilibreze pe cât
posibil balanță resurse consumate – valoare oferită societății. ,
dar și în campaniile ecologice ce își fac apariția pe piață pentru a îmbunătăți imaginea corporativă a organizațiilor.
La nivelul României, cercetările privind calitatea vieții și- au făcut apariție în anii
’70, când din punct de vedere politic țara noastră încerca o delimitate de puterea sovietică, ceea ce a favorizat promovarea unor concepte occidentale, precum
preocuparea pentru bunăstare și calitatea vieții. Aceste concepte erau oarecum promovare chiar și de instituțiile statului, pentru a evidenția dorința de apropiere de
Occident.
Ca urmare a deschiderii spre occident, tot în această perioadă, mai precis în anul
1972, apare pentru prima dată la nivelul învățământului superior românesc conceptul de marketing, acesta fiind introdus ca disciplină în cadrul Academiei de Studii Economice
din București
18
În această perioadă apar pentru prima dată cercetări ce vizează nivelul de
satisfacție al populației referitor la nivelul de trai. Calitatea vieții pornește la nivelul
României din aria mult mai largă a sociologiei, ținând cont de faptul că p rintre primii
specialiști care s -au preocupat de acest concept au fost Elena Zamfir, Ion -Andrei
Popescu, Ștefan Ștefanescu, Alin Teodorescu, Lazar Vlasceanu, Catalin Zamfir, toți
având pregătire sociologică la bază.
19

17 McDonald, M. (1998), Marketing Strategic , Ed. Codecs, București, p. 23 . Aceștia au pus bazele unei cercetări em pirice la
nivel național, ce folosea ca model sistemul american de măsurare a calității vieții, rezultatele cercetării fiind publicate în 1984.
18 Balaure, V. (coord.) (2002), Marketing , ediția a IIa revăzută și adăugită, Ed. Uranus, București, p. 67
19 Mărginean, I. (2004 ), Quality of Life in Romania , Ed. Expert, București , p. 19

Revista de Marketing Online – Vol.5 Nr. 1

18
Câteva dintre lucrările reprezentative pentru începutul conceptualizării calității
vieții în România sunt: „Modu l de viață și calitatea vieții” (coordonatori Ion Rebedeu și
Catalin Zamfir – Editura Politică, 1982), „Stiluri de viață. Dinamica lor în societatea
contemporană” (coordonatori Catalin Zamfir și Ion Rebedeu – Editura Academiei,
1989), „Cultura relațiilor i nterpersonale” (Elena Zamfir – Editura Politică, 1982),
„Incursiune în universul uman” (Editura Albatros, 1989)20
După revoluția din 1989, calitatea vieții a căpătat o impotanță sporită în
contextul noilor așteptări ale populației privind îmbunătățirea niv elului de trai. Acest
lucru a fost sporit și de înființarea, pe 2 ianuarie 1990, a Institutului de Cercetare a
Calității Vieții (ICCV) în cadrul Academiei Române.
21
Din punct de vedere al marketingului, perioada ce a urmat revoluția din 1989 a
reprezentat o oportunitate de dezvoltare atât din punct de vedere extensiv (marketingul
fiind aplicat de din ce în ce mai multe companii din domenii diverse), cât și intensiv
(companiile aprofundând tehnicile și instrumentele de marketing, pentru o cât mai
corectă adaptarea a ofertei la cerințele pieței). . Apariția acestui institut, alături
de alte organisme care vizează în actitatea lor studiul calității vieții, a dus la conturarea unei literaturi de specialitate vaste, precum și a unei practici abordate în mod științific,
cu metode și indicatori specifici.
Aderarea României la Uniunea Europeană deschide și mai mult orizonturile
cercetării privind calitatea vieții, ținând cont și de directivele europene ce promovează
programele generale de îmbunătățire a calității vieții, precum și cele specifice anumitor
componente ale sale (cum ar fi sănătatea, bunăstarea, serviciile publice, ecologia, etc.).
Astfel că apar și la nivelul țării noastre o serie de directive legislative, prin care se promovează un anumit stil de viață și, prin urmare, îmbunătățirea calității vieții,
exemplu fiind Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României – Orizonturi
2013- 2020- 2030
22
Aceste directive europene influențează și activitatea de marketing a companiilor
prin intermediul regulilor ș i recomandărilor pe care trebuie să le respecte companiile
privind modul de realizare al produselor, ambalajele folosite, reciclarea acestora, .

20 Mărginean, I. (2004 ), Quality of Life in Romania , Ed. Expert, București , p. 19;
http://www.catalinzamfir.ro/cv -p8-a1.php (accesat la data de 12 feb 2011)
21 http://www.iccv.ro/node/2 (accesat la data de 12 feb 2011)
22 http://www.edu.ro/index.php/articles/10412 (accesat la data de 12 feb 2011)

Revista de Marketing Online – Vol.5 Nr. 1

19
combaterea poluării și promovarea unui comportament organizațional responsabil din
punct de vedere social.
Legătu ră dintre calitatea vieții și domeniul marketingului este și mai evident
redată de noua paradigmă a acestuia – marketingul relațional. Acesta pune accentul pe
construirea unei relații pe termen lung cu clientul, fidelizarea acestuia având la bază nivelul de satisfacție resimțit în raport cu produsele și serviciile companiei.
Plecând de la această filisofie a marketingului relațional, putem afirma faptul că
specialiștii în marketing tind spre o definire subiectivă a calității vieții, în funcție de
nevoile individului și nivelul de satisfacere al acestora.
În ultimul deceniul a fost introdus în literatura de specialitate termenul de
marketingul calității vieții, care este definit ca o practică de marketing proiectată pentru
a îmbunătății bunăstarea clienților în același timp cu menținerea bunăstării celorlalți
stakeholderi ai companiei
23
. Acest concept vine în ca o continuare a preocupărilor
specialiștilor în marketing relațional pentru a oferi o calitate ridicată a ofertei pentru
clienți, precum și un plus de valoare pentru toate celelalte părți interesate de bunul mers
al companiei (furnizori, distribuitori, acționari, angajați, marele public și diferite
organisme publice cu care compania interacționează).

Bibliografie
Balaure, V. (coord.) (2002), Marketing , Ed. a-IIa, Editura Uranus, București
Bălțătescu, S. (2009), Calitatea vieții. Curs 1 – Conceptualizări ale calității
vieții, curs universitar, Universitatea din Oradea,
www.sergiubaltatescu.info (accesat la data de 6 ian 2011)
Costanza, R. et al. (2008), An Integrative Approach to Quality of Life
Measurement, Research, and Policy , S.A.P.I.EN.S, 1.1/2008,
Online version, http://sapiens.revues.org/index169.html

23 Lee, D.J. (2004), Quality -of-Life (QO L) Marketing: Proposed Antecedents and Consequences , în
„Journal of Macromarketing ”, vol. 24 no. 1, p. 44

Revista de Marketing Online – Vol.5 Nr. 1

20
Cummins, R. (2000), Objective and Subjective Qu ality of Life: an interactive
model , în „Social Indicators Research”, Vol 52, Kluwer Academic
Publishers Group, Netherlands, p. 55- 72
EEA Report (2009) – Ensuring quality of life in Europe's cities and towns.
Tackling the environmental challenges driven by European and
global change , European Environment Agency, Copenhagen
Farquhar, M. (1995), Definitions of Quality of Life: a Taxonomy , în „Journal
of Advanced Nursing”, Vol. 22, No. 3, publicat online 28 iun 2008,
p 502- 509
Huang, Y.- C., Chen, J.S. (2008), Examining the influence of motivation and
satisfaction on travelers’ quality of life , lucrare prezentată la 26th
EuroChrie Conference, organizată de The Emirates Academy of Hospitality Management, Dubai, 11- 14 Oct 2008
Kotler, Ph., Armstrong, G. (2003), P rincipiile marketingului, ediția a IIa, Ed.
Teora, București
Lee, D.J. (2004), Quality -of-Life (QOL) Marketing: Proposed Antecedents and
Consequences , în „Journal of Macromarketing”, vol. 24 no. 1, p.
44-58
Mărginean, I. (2004), Modelul social românesc din perspective calității vieții
populației , în
“Calitatea Vieții”, XV, nr. 3–4, p. 213–218
Mărginean, I. (2004), Quality of Life in Romania , Ed. Expert, București
McDonald, M. (1998), Marketing Strategic , Ed. Codecs, București
Pennings, J.M. (1982), The Urb an Quality of Life and Entrepreneurship, în
“Academy of Management Journal”, vol. 25, nr. 1, p. 63- 79
Sirgy, M.J., Samli, A.C. (1995), New Dimensions in Marketing/Quality -of-Life
Research , Publisher: Quorum Books, Westport, CT
Wallace, C., Abbott, P . (2007 ), From quality of life to social quality: Relevance
for work and care in Europe , în “Calitatea Vieții”, XVIII , nr. 1–2,
p. 109–123