Revista de Informatică Socială [627447]

Revista de Informatică Socială
anul VII, nr. 14, decembrie 2010
ISSN 1584-384X
Impactul computerului și al internetului
asupra elevilor de vârstă școlară mică
– investigație constatativă –

Emilia MUREȘAN

Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca
Facultatea de Psihologie și Științe ale
Educației, strada Sindicatelor, Nr. 7
[anonimizat] Horațiu CATALANO

Universitatea "Babes-Bolyai"
Cluj-Napoca
IPD-DPPD, Filiala Nasaud
[anonimizat] Mușata BOCOȘ

Universitatea "Babes-Bolyai"
Cluj-Napoca, IPD-DPPD

http://www.psiedu.ubbcluj.ro/

Abstract
This article contains the results of an established investigation materialized in a sociological surve y based
on a set of questions given to a selected group of Romanian parents, in order to identify their childr en's
interests related to leisure, pursuing their activi ties on PC in particular.

Keywords : sociological survey, questionnaire, cyberspace, c omputer

Rezumat

Prezentul articol conține rezultatele unei investig ații constatative realizată printr-o anchetă sociol ogică pe
bază de chestionar aplicat unui eșantion de părinți români în scopul de a identifica preocupările copi ilor lor
legate de petrecerea timpului liber, urmărind în sp ecial activitățile pe calculator.

Cuvinte-cheie : Ancheta sociologică, chestionar, cyberspațiu, cal culator

Înv ă/uni0163area cu ajutorul multimedia pune elevul în situa /uni0163ii de interac /uni0163iune, interactivitate și de
comunicare foarte rapid ă, mult intensificate și realizate într-un univers autentic – cyberspa /uni0163iul, care
permite o difuziune masiv ă a con /uni0163inuturilor și o anumit ă flexibilitate a timpului prin îmbinarea
mijloacelor de comunicare sincrone cu cele asincron e. Lumea microcalculatoarelor, a internetului,
cyberspa /uni0163iul „s-a dezvoltat ca un nou mediu de comunicare, i nedit, ciudat, un mediu care
construie ște o realitate paralel ă.” [Ionescu, M., Boco ș, M. (coord.), 2009, pag. 208] În Virtual
Reality copiii „se reconstruiesc” într-un mediu art ificial ale c ăror coordonate pu /uni0163ini p ărin /uni0163i și
educatori le percep dimensiunile.

Simularea și comunicarea electronic ă, în general, aplica /uni0163iile și inova /uni0163iile multimedia, ofer ă
înv ă/uni0163ă mântului oportunit ă/uni0163i de confrunt ări cognitive, oblig ă la instruire activ ă și interactiv ă, repun
pe tapet practicile autoformatoare și conduc la autonomie cognitiv ă și informa /uni0163ional ă. Îns ă, la
rândul ei, școala trebuie s ă sufere transform ări, în sensul de a favoriza la elevi apropierea de noile
modalit ă/uni0163i de lucru, specifice cybernavig ării informa /uni0163ionale și cognitive, formarea capacit ă/uni0163ilor de
lucru specifice, construirea ocaziilor favorabile p entru ca ei s ă realizeze noi cuceriri cognitive în
condi /uni0163ii de autoformare și autonomie câ știgate progresiv.
Curiozitatea, provocarea, incitarea în fa /uni0163a noului, atrac /uni0163ia special ă a cyberspa /uni0163iului, dorin /uni0163a
de a-și satisface dorin /uni0163a de informare, modelul și comportamentul social al covârstnicilor sunt tot
atâ /uni0163ia vectori motiva /uni0163ionali care îl apropie pe elevul de ciclul primar î n realitatea virtual ă pe care o
exploreaz ă și încearc ă s ă îi st ăpâneasc ă mecanismele pentru a fi o parte a acestei lumi fas cinante.
„Cunoa șterea este o competen /uni0163ă creatoare de identitate. Ea nu este atât cantitate de informa /uni0163ii
măsurabil ă sau examinabil ă, cât mai ales o cale vital ă de acces la lume și un mod de a fi în raport cu
lumea.” [Siebert, H., 2001, pag. 124].
Experien /uni0163ele din alte /uni0163ă ri eviden /uni0163iaz ă capacitatea școlarilor de vârst ă mic ă de a se instrui în
contexte formale, într-o manier ă foarte relevant ă cu ajutorul tehnicile informa /uni0163ionale. Un exemplu
în acest sens este experimentul POGO, bazat pe valo rificarea unui soft educa /uni0163ional interactiv pentru
compunerea de pove ști – un tip de joc care implic ă imagina /uni0163ia celui care spune povestea și
identificarea unor moduri originale de a transmite inten /uni0163iile narative. Mediul POGO poate fi
conceptualizat ca o lume virtual ă a pove știi, care este accesibil ă printr-o serie de instrumente
distribuite în mediu. Func /uni0163ionalit ă/uni0163ile oferite de aceste instrumente sunt variate și acoper ă o arie
larg ă de teme: gestuale (performan /uni0163ă în direct), vizual ă (manipularea imaginilor și desenelor), aural ă
(sunete și atmosfer ă), manipulativ ă (feedback fizic, cinematic ă) și material ă (textur ă, suprafa /uni0163ă ,
greutate etc.). Chiar dac ă sistemul este de tip calculator, interac /uni0163iunea și interfa /uni0163a clasic ă au disp ărut
lăsând locul altor tipuri de interac /uni0163iune, simplificate astfel încât s ă permit ă un acces rapid și u șor
copiilor.
POGO – studiu de caz al unui proiect care vizeaz ă experien /uni0163a subiectiv ă (activitatea
extraclas ă) a fost realizat de Philips Design (coordonator) și Universitatea din Sienna, Domus
Academy din Italia, Universitatea din Liege, Ravens burger Germania și Cryo Fran /uni0163a, cu ajutorul
fondurilor acordate de UE.
În Marea Britanie, una dintre /uni0163ă rile cele mai „avangardiste” în ceea ce prive ște reformarea
sistemului de înv ă/uni0163ă mânt, recent, a debutat un nou proiect de reform ă școlar ă, în cadrul căruia au
fost integrate cursuri de social network, blogging, podcast și consultarea unor site-uri web precum
Wikipedia înc ă din clasele primare. De altfel, la școala elementar ă Redeemer Church of England
din Blackburn, programa școlar ă nu include deloc materiile tradi /uni0163ionale precum istoria sau
geografia; se pred ă în schimb „cunoa șterea și în /uni0163elegerea lumii”, iar elevilor le sunt stimulate
inventivitatea, capacit ă/uni0163ile artistice și cele de a ra /uni0163iona. Chiar de la 5 ani, copiii înva /uni0163ă să fac ă filme,
utilizeaz ă jocuri instalate pe iPoduri și răspund la quiz-uri pe computer. La cap ătul unei investi /uni0163ii în
ultimii 5 ani de 40.000 lire sterline (circa 47.000 de euro), Redeemer Church of England a fost
evaluat ă recent drept cea mai bun ă școal ă IT &C din Marea Britanie, dup ă ce patru dintre elevii de
aici, în vârst ă de 10 ani, au câ știgat un concurs de inginerie informatic ă la nivel na /uni0163ional.
Având în vedere argumentele enumerate mai sus, prez ent ăm rezultatele unei cercet ări,
respectiv ale unei anchete sociologice pe baz ă de chestionar aplicat, în perioada 1.10.-15.10.200 9,
unui e șantion de p ărin /uni0163i români în scopul de a identifica preocup ările copiilor lor legate de
petrecerea timpului liber. E șantionul de subiec /uni0163i s-a constituit utilizându-se metoda „randomizare
stratificat ă” și a cuprins 556 de persoane – p ărin /uni0163i sau sus /uni0163in ători legali ai elevilor de ciclul primar.
Aria de selectare a subiec /uni0163ilor a constituit-o zona Dej-Gherla și municipiul Cluj-Napoca (jude /uni0163ul
Cluj), cuprinzând 25 de școli. Func /uni0163ie de criteriul localitatea de domiciliu, 288 de re sponden /uni0163i au
fost din mediul rural, iar 268 din mediul urban, cu prinzând o diversificare pe sexe (feminin și
masculin), ocupa /uni0163ie și niveluri de studii: studii superioare, studii med ii (nivel liceal și postliceal),

nivel 8 clase și/ sau școal ă profesional ă. Am identificat urm ătoarea repartizare a responden /uni0163ilor
dup ă nivelul studiilor:
a) zona rural ă
– 16 p ărin /uni0163i cu studii superioare,
– 98 p ărin /uni0163i cu studii medii,
– 156 p ărin /uni0163i cu 8 clase/ școal ă profesional ă.
b) zona urban ă:
– 75 p ărin /uni0163i cu studii superioare,
– 170 p ărin /uni0163i cu studii medii,
– 43 părin /uni0163i cu 8 clase/ școal ă profesional ă.
Responden /uni0163ii au fost selecta /uni0163i dup ă tipul de tipul de institu /uni0163ie școlar ă în care înva /uni0163ă copiii lor:
mediu urban (municipiu – re ședin /uni0163ă de jude /uni0163, municipiu, ora ș), mediu rural (centru de comun ă,
structur ă arondat ă, clase simultane, clase omogene).
Chestionarul administrat p ărin /uni0163ilor a urm ărit obiectivele de mai jos:
/head2right identificarea m ăsurii în care activitatea copilului la calculator e ste supravegheat ă de
părinte;
/head2right cunoa șterea modalit ă/uni0163ilor preferate de petrecere a timpului liber de c ătre elevii de ciclu
primar și relevarea locului pe care îl are calculatorul înt re aceste op /uni0163iuni;
/head2right identificarea num ărului de p ărin /uni0163i care achizi /uni0163ioneaz ă CD-uri și DVD-uri cu jocuri sau
soft educa /uni0163ional pentru copiii lor;
/head2right stabilirea num ărului de p ărin /uni0163i care utilizeaz ă calculatorul și modalit ă/uni0163ile preferate;
/head2right identificarea avantajelor și dezavantajelor în utilizarea calculatorului;
/head2right determinarea num ărului de elevi care urmeaz ă un curs de calculatoare;
/head2right cunoa șterea p ărerii pe care o au p ărin /uni0163ii elevilor de vârst ă școlar ă mic ă asupra IAC.
Primul item al chestionarul vizeaz ă o precizare a num ărul de copii ai familiei, cu scopul de
a-i familiariza pe responden /uni0163i cu instrumentul de lucru al anchetei și a indica structura demografic ă
a lotului de responden /uni0163i dup ă num ărul de copii ai familiei (vezi tabelul 1).

Responden /uni0163i
Răspunsuri La nivelul întregului
lot de responden /uni0163i La nivelul
mediului urban La nivelul
mediului rural
un copil 188 (36,69%) 116 (40,27%) 72 (26,67%)
doi copii 277 (49,64%) 147 (51,04%) 130 (48,15%)
trei copii 70 (12,54%) 16 (5,55%) 54 (20%)
mai mul /uni0163i copii 23 (4,12%) 9 (3,13%) 14 (5,18%)
Tabelul 1 – Structura demografică a familiei funcți e de numărul de copiii

Al doilea item al chestionarului urm ăre ște s ă identifice existen /uni0163a calculatorului în cas ă și
modalitatea în care copilul îl utilizeaz ă, având rol de întrebare filtru pentru itemul 3. Di n totalul
celor 556 de responden /uni0163i, 19% nu dispun de calculator acas ă, iar la polul opus se situeaz ă copiii care
au propriul calculator, respectiv 16,13%. Totalizân d datele la nivelul întregului lot de responden /uni0163i
concluzion ăm c ă 81% dintre ei au acces la computer în timpul lor l iber. Corelând aceste r ăspunsuri
cu cele ob /uni0163inute din chestionarul administrat cadrelor didacti ce privind dotarea școlilor, elevii din
mediul rural ale c ăror școli sunt mult mai bine echipate cu calculatoare nu au acelea și oportunit ă/uni0163i la
domiciu. Comparativ, pentru elevii din mediul urban se întregistreaz ă o situa /uni0163ie opus ă: doar 7,29%
nu au PC acas ă, fa /uni0163ă de accesul la școal ă unde se înregistreaz ă un deficit de calculatore în procentaj
de 46,5%. Astfel, s-a ob /uni0163inut urm ătoarea distribu /uni0163ie a datelor, reflectat ă în tabelul 2.

Responden /uni0163i
Răspunsuri La nivelul întregului
lot de responden /uni0163i La nivelul
mediului urban La nivelul
mediului rural
nu au calculator 106 (19%) 21 (7,29%) 85 (31,48%)
exist ă un singur calculator
în cas ă 284 (50,89%) 167 (57,98%) 117 (43,33%)
îl împarte cu ceilal /uni0163i fra /uni0163i 78 (13,98%) 49 (17,01%) 29 (10,74%)
are propriul calculator 90 (16,13%) 51 (17,71%) 39 (14,45%)
Tabelul 2 – Gradul de acces la calculator al copilu lui

Analizând comparativ datele pe loturile provenite d in cele dou ă medii dup ă gradul de
instruire al respondentului, p ărin /uni0163ii cu studii superioare atât din urban, cât și din rural doar un
procentaj infim nu au un PC acas ă, procentaje similare se înregistreaz ă în cazul p ărin /uni0163ilor cu studii
medii sau a celor cu 8 clase/profesional ă din ambele medii urban/rural, iar cel mai sc ăzut procentaj
l-am identificat pentru nivel 8 clase/profesional ă, respectiv 52,57% (vezi tabelul 3).

Responden /uni0163i

Răspunsuri Mediu urban Mediu rural
Studii
superioare Studii
medii Nivel 8 clase /
profesional ă Studii
superioare Studii medii Nivel 8 clase /
profesional ă
nu au PC 2
(2,66%) 14
(18,66%) 5
(11,62%) 0 11 (11,27%) 74
(47,43%)
un singur PC 41
(54,66%) 101
(59,41%) 25
(58,13%) 10
(62,50%) 48
(48,98%) 59
(37,82%)
îl împarte cu fra /uni0163ii 10
(13,33%) 32
(18,82%) 7
(16,27%) 0 11
(11,27%) 18
(11,53%)
are propriul PC 22
(29,33%) 23
(13,53%) 6
(13,95%) 6
(37,5 %) 28
(28,57%) 5
(3,20%)
Tabelul 3 – Gradul de acces al copilului la PC func ție de nivelul de pregătire al părinților

Itemul 3 se refer ă la modalitatea în care copiii utilizeaz ă calculatorul, vizând programul
temporal, impus, negociat sau aleatoriu prin care c opilul are acces la PC. S-a inserat o variant ă de
răspuns care include responden /uni0163ii indeci și sau care nu au știut ce s ă r ăspund ă. Calculul procentajului
s-a efectuat raportat la num ărul responden /uni0163ilor care au indicat ca r ăspuns pozitiv itemul 1 a. (am luat
în considerare r ăspunsurile p ărin /uni0163ilor care au indicat prezen /uni0163a unui PC la domiciul lor).
Un procentaj relativ mediu de p ărin /uni0163i – 66,67% – impun un program temporal copiilor
pentru utilizarea calculatorului, cu mici diferen /uni0163e între cele dou ă tipuri de responden /uni0163i, aproape o
treime din școlari profitând de lipsa de supraveghere, dezinter esul sau neimplicarea p ărintelui din
diverse motive pentru a da frâu liber pasiunii pent ru jocurile virtuale sau cybernavig ării în mod
necontrolat. Pe de alt ă parte, prea pu /uni0163ini dintre p ărin /uni0163i au un scop clar determinat pentru utilizarea
calculatorului de proprii copii. Un alt item constr uit în chestionar va detalia ulterior modalit ă/uni0163ile
prin care p ărin /uni0163ii supravegheaz ă și cunosc efectiv tipul de preocup ări ale copiilor în mediul virtual.
În tabelul 4 sunt prezentate procentajele ob /uni0163inute în urma prelucr ării datelor.

Responden /uni0163i
Răspunsuri La nivelul întregului
lot de responden /uni0163i La nivelul
mediului urban La nivelul
mediului rural
dup ă un program temporal strict impus
sau negociat cu copilul 302
(66,67%) 187
(69,78%) 115
(62,16%)
când și cum dore ște 139
(30,68%) 70
(26,12%) 69
(37,30%)
nici unul din r ăspunsurile de mai sus 12
(2,65%) 11
(4,10%) 1
(0,54%)
Tabelul 4 – Răspunsurile părinților privind program ul elevilor la PC

Dup ă nivelul studiilor p ărin /uni0163ilor am efectuat o analiz ă comparativ ă a datelor astfel p ărin /uni0163ii cu
studii superioare și medii din urban indic ă un grad mai ridicat al autorit ă/uni0163ii parentale impunând un
program temporal copiilor pentru accesul la calcula tor (76% – studii superioare, 68,39% – studii
medii), fa /uni0163ă de ceilal /uni0163i responden /uni0163i ale c ăror procentaje se situeaz ă aproximativ în jurul aceleea și
valori. O situa /uni0163ie special ă a fost identificat ă în cazul p ărin /uni0163ilor cu studii superioare din mediul rural
cu cel mai mic procentaj (50%) din p ărin /uni0163i care au impus un program copiilor. Aceste date re flect ă
influen /uni0163a mediului asupra p ărin /uni0163ilor în educarea propriilor copii, cunoa șterea impactului și a
consecin /uni0163elor pe care le poate avea tehnologia, utilizat ă dup ă bunul plac al copilului sau dimpotriv ă
sub o minim ă supraveghere și control din partea p ărintelui, în planul dezvolt ării personalit ă/uni0163ii
micului școlar. Datele în cifre absolute și procentaje sunt prezentate în tabelul 5.

Responden /uni0163i

Răspunsuri Mediul urban Mediul rural
Studii
superioare Studii
medii Nivel 8 clase /
profesional ă Studii
superioare Studii
medii Nivel 8 clase /
profesional ă
dup ă un program temporal
strict impus sau negociat
cu copilul 57
(76%) 106
(68,39%) 24
(63,16%) 8
(50%) 52
(59,77) 55
(67,07%)
când și cum dore ște 16
(21,33%) 42
(27,09%) 12
(31,58%) 8
(50%) 34
(39,08) 27
(32,93%)
nici unul din r ăspunsurile
de mai sus 2
(2,66%) 7
(4,52%) 2
(5,26%) 0
(0%) 1
(1,15%) 0
(0%)
Tabelul 5 – Răspunsurile comparative ale părinților după nivelul studiilor privind programul elevilor la PC

Itemul urm ător al chestionarului vizeaz ă modalitatea în care p ărin /uni0163ii utilizeaz ă calculatorul
dând posibilitatea de a se stabili corela /uni0163ii cu întreb ările 3, 4, 9, 10. Se ofer ă posibilitatea alegerii
multiple a variantelor de r ăspuns (abc, ab, bc, ac). Astfel, au optat pentru va riante multiple de
răspuns 107 subiec /uni0163i. Chestionarul a relevat faptul c ă 27,06% din responden /uni0163i nu utilizeaz ă
niciodat ă calculatorul, peste jum ătate din ei navigheaz ă pe internet în scop de informare, iar 31,54%
pentru comunicarea electronic ă și loisir. Un procentaj de 44,4% din responden /uni0163ii din mediul rural nu
au cuno știn /uni0163e de baz ă în IT (comparativ p ărin /uni0163ii din mediul urban indic ă un procentaj de 10,76%), în
timp ce copiii lor, „genera /uni0163ia digital ă”, au preocup ări dincolo de sfera de interes și cunoa ștere a
părin /uni0163ilor, explicând astfel multe din opiniile exprimate în calitate de respondent al chestionarului
administrat. Datele ob /uni0163inute sunt reprezentate în tabelul 6.

Responden /uni0163i

Răspunsuri La nivelul întregului
lot de responden /uni0163i La nivelul
mediului urban La nivelul
mediului rural
în interes de serviciu 95 (17,02%) 70 (24,30%) 25 ( 9,26%)
accesarea internetului în scop
de informare 283 (50,72%) 206 (71,53%) 77 (28,52%)
pentru comunicare
electronic ă și loisir 176 (31,54%) 93 (32,29%) 83 (30,74%)
deloc 151 (27,06%) 31 (10,76) 120 (44,4%)
Tabelul 6 – Modalități de utilizare a PC-ului de pă rinții elevilor

Dup ă nivelul de preg ătire al responden /uni0163ilor identific ăm în cazul p ărin /uni0163ilor cu studii
superioare un grad mult mai mare de utilizare a PC- ului în interes de serviciu, în scopul inform ării
și al comunic ării electronice (rezultate care concord ă în aceea și m ăsur ă cu al copiilor lor, procentaj
de 100%), comparativ cu responden /uni0163ii cu studii superioare din mediul urban, diferen /uni0163e semnificative
fiind pe segmentul de comunicare electronic ă și loisir (93,75% – mediul rural, fa /uni0163ă de 50,66%
mediul urban). O situa /uni0163ie de semnalat este în cazul p ărin /uni0163ilor cu studii 8 clase/profesional ă, 73,07%
dintre ace știa nu utilizeaz ă deloc PC-ul un posibil factor fiind, dac ă lu ăm în considerare acela și
segment de popula /uni0163ie din mediul urban (4,65%), tipurile de activit ă/uni0163i economice pe care ace știa le
desf ăș oar ă. Datele ob /uni0163inute sunt reprezentate în tabelul 7.

Responden /uni0163i

Răspunsuri Mediul urban Mediul rural
Studii
superioare Studii
medii Nivel 8 clase /
profesional ă Studii
superioare Studii
medii Nivel 8 clase /
profesional ă
în interes de serviciu 34
(45,33%) 29
(17,05%) 7
(16,27%) 14
(87,5%) 8
(8,16%) 7
(4,48%)
accesarea internetului în
scop de informare 66
(88%) 117
(68,82%) 23
(53,48%) 16
(100%) 35
(35,71) 26
(16,66%)
pentru comunicare
electronic ă și loisir 38
(50,66%) 42
(24, 0%) 13
(30,23%) 15
(93,75%) 59
(60,20) 9
(5,76%)
deloc 1
(1,33%) 28
(16,47%) 2
(4,65%) 0
(0%) 6
(6,12%) 114
(73,07%)
Tabelul 7 – Modalități de utilizare a PC-ului de pă rinții elevilor funcție de nivelul studiilor

În ideea de a cunoa ște modalit ă/uni0163ile concrete prin care p ărin /uni0163ii urm ăresc activitatea la
calculator a micilor școlari, în contextul în care anterior am ob /uni0163inut date asupra programului
copiilor, dar și a gradului de accesare a PC-ului de tutorii acest ora, am inclus un tip de întrebare
deschis ă dorind s ă identific ăm gradul de responsabilizare al p ărin /uni0163ilor ca factor educa /uni0163ional partener
al institu /uni0163iei școlare. Înregistrarea tipurilor de r ăspuns s-a efectuat ierarhizând diferitele aspecte
specifice indicate de responden /uni0163i atât pentru întregul lot de responden /uni0163i, cât și pentru cele dou ă
sube șantioane. În tabelul 8 am realizat o selec /uni0163ie a principalelor elemente pozi /uni0163ionate pe cele 6
ranguri în ordinea indicat ă de num ărul de responden /uni0163i care au exprimat un tip de opinie.
Astfel, se observ ă c ă majoritatea p ărin /uni0163ilor au indicat pe primul loc o supraveghere consta t ă
a elevului la calculator cu toate c ă o mare parte din ace știa nu au impus un program copiilor,
urm ătoarele dou ă tipuri de r ăspuns indic ă disponibilitatea în func /uni0163ie de timpul sau programul

părintelui. Pe locul patru se situeaz ă controlul prin sondaj pentru verificarea regulilor impuse, urmat
de momentul acces ării internetului, iar pe ultimul loc se situeaz ă tipul de r ăspuns „sprijin și ajutor”.
Este de men /uni0163ionat faptul c ă r ăspunsurile nefiind de aceea și categorie responden /uni0163iii nu au
operat o clasificare, unele r ăspunsuri eliminând posibiltatea de a formula un alt ul, ci am ordonat noi
tipurile de r ăspuns func /uni0163ie de num ărul și procentul de responden /uni0163i care și-au exprimat p ărerile.

Responden /uni0163i
Răspunsuri/
Ranguri La nivelul întregului lot
de responden /uni0163i La nivelul
mediului urban La nivelul
mediului rural
Rang Rang Rang
Urm ăresc constant activitatea copilului
la calculator I I I
Îl supraveghez și îi ofer ajutorul când
îmi permite timpul II II III
Uneori îl întreb ce lucreaz ă III III II
Rar, deoarece respect ă regulile impuse IV IV IV
Îl urm ăresc doar când acceseaz ă
internetul V VI V
Îi ofer sprijin și ajutor VI V VI
Tabelul 8 – Opiniile părinților referitoare la moda litățile de supraveghere a copilului la PC

În func /uni0163ie de nivelul studiilor se percepe pe ansamblul dat elor o ierahie a tipurilor de r ăspuns
aproape similar ă cu cea anterioar ă, îns ă responden /uni0163ii cu nivel 8 clase/profesional ă din mediul rural
au indicat ca prim ă metod ă de supraveghere chestionarea simpl ă a copiilor, urmat ă de
supravegherea func /uni0163ie de timpul disponibil (similaritate la nivelul me diului urban la acela și nivel de
studii). În schimb interesul și modalit ă/uni0163ile de monitorizare sunt mai mare pentru cei cu stu dii
superioare din ambele medii. (vezi tabelul 9).

Responden /uni0163i

Răspunsuri/

Ranguri Mediul urban Mediul rural
Studii
supe-
rioare Studii
medii Nivel 8
clase/profe-
sional ă Studii
supe-
rioare Studii
medii Nivel 8
clase/profe-
sional ă
Rang Rang Rang Rang Rang Rang
Urm ăresc constant activitatea
copilului la calculator I I III I I III
Îl supraveghez când îmi permite
timpul II II II II IV I
Uneori îl întreb ce lucreaz ă III IV I VI VI II
Rar, deoarece respect ă regulile
impuse V VI V V III VI
Îl urm ăresc doar când acceseaz ă
internetul VI III VI IV IV V
Îi ofer sprijin și ajutor IV V VII III VI VI

Tabelul 9 – Opiniile părinților funcție de nivelul studiilor referitoare la modalitățile
de supraveghere a copilului la PC

Responden /uni0163ii au fost ruga /uni0163i s ă indice metode pentru supravegherea copilului la ca lculator, s ă
exemplifice trei jocuri preferate ale acestuia și dac ă utilizeaz ă serviciile messenger. În cazul
punctelor a) și c) se solicita doar încercuirea r ăspunsului corespunz ător, iar pentru punctul b) erau
ruga /uni0163i s ă enumere trei din jocurile preferate.
Serviciile messenger sunt preferate, în opinia p ărin /uni0163ilor de 27,34% dintre copiii de vârst ă
școlar ă mic ă, un procentaj real luând în considerare faptul c ă jum ătate din responden /uni0163ii au copii de
clasa I și a II-a, 19% nu au deloc calculator acas ă, ceea ce indic ă în realitate o preferin /uni0163ă mult mai
mare, în jurul a 80% dintre copiii care au internet și cuno știn /uni0163ele necesare pentru a- și construi
propria adres ă. (Am coroborat aceste date cu un sondaj simplu la o clas ă a III-a și o clas ă a IV-a,
mediul urban – Școala Nr.1 Dej – unde propor /uni0163ia în care era accesat serviciul messenger era de
100%). Siguran /uni0163a copiilor în cyberspa /uni0163iu este asigurat ă de doar 22,66% dintre p ărin /uni0163i care au
protejat/ parolat calculatorul sau au luat alte m ăsuri de siguran /uni0163ă .
Jocurile preferate de copii sunt cunoscute de 28,24 % dintre p ărin /uni0163i. Pe primele locuri de
situeaz ă jocurile de aventur ă – 56,05%, jocurile de logic ă și construc /uni0163ii – 24,84%, jocurile de tip
shooter – 18,47%, jocuri tip sport – 18,47%, jocuri le tip modeling –17,83%, jocurile de strategie –
16,56%, iar la polul opus cele de cultur ă general ă – 3,18%. Datele ob /uni0163inute sunt inserate în cifre
absolute și procentaje în tabelul 10.

Responden /uni0163i
Răspunsuri La nivelul întregului
lot de responden /uni0163i La nivelul mediului
urban La nivelul mediului
rural
copilul utilizeaz ă serviciile messenger 152
(27,34%) 111
(38,54%) 41
(15,19%)
indica /uni0163i trei jocuri pe care le prefer ă 157
(28,24%) 113
(39,24%) 44
(16,30%)
a introdus restric /uni0163ii pentru a nu putea
naviga pe internet pe site-uri
neindicate minorilor 126
(22,66%) 83
(28,82%) 43
(15,93%)

Tabelul 10 – Date referitoare la navigarea pe inter net a copiilor de vârstă școlară mică

În func /uni0163ie de nivelul de instruire al subiec /uni0163ilor (vezi tabelul 11) comunicarea electronic ă prin
serviciile messenger este mai frecvent ă în cazul copiilor provenind din familii cu studii superioare
din mediul urban (57,33%) și mediul rural (75%), situat ă în jurul unei treimi pentru copiii din
familiile cu studii medii și sub 10% în cazul celei de-a treia categorii.
Jocurile preferate de copiii au fost identificate î n procentaj mare de p ărin /uni0163ii cu studii
superioare din urban (72%) și rural (75%), urma /uni0163i de p ărin /uni0163ii cu studii medii din primul lot
(31,76%), ceilal /uni0163i p ărin /uni0163i reu șind un scor modest în indicarea concret ă a preferin /uni0163elor copiilor (sub
18%) ceea ce reflect ă o discordan /uni0163ă clar ă în afirma /uni0163iile f ăcute anterior (cel pu /uni0163in la nivel calitativ)
asupra supravegherii copiilor. Restric /uni0163iile în navigarea pe internet și luarea unor m ăsuri de siguran /uni0163ă
(interzicerea accesului la site-urile interzise min orilor) este simptomatic ă, diferen /uni0163ele func /uni0163ie de
nivelul studiilor fiind mici.

Nivelul studiilor
Răspunsuri Mediul urban Mediul rural
Studii
supe-
rioare Studii
medii Nivel 8
clase/profe-
sional ă Studii
supe-
rioare Studii medii Nivel 8
clase/profe-
sional ă
copilul utilizeaz ă serviciile
messenger 43
(57,33%) 59
(34,71%) 9
(20,93%) 12
(75%) 24
(24,49%) 5
(5,10%)
indica /uni0163i trei jocuri pe care
le prefer ă 54
(72%) 54
31,76% 5
(11,63%) 12
(75%) 17
(17,35%) 15
(15,31%)
a introdus restric /uni0163ii pentru a
nu putea naviga pe internet
pe site-uri neindicate
pentru minori 24
(32%) 43
(25,29%) 16
(37,21%) 5
(31,25%) 19
(19,39%) 8
(8,16%)
Tabelul 11 – Date referitoare la navigarea pe inter net a copiilor de vârstă școlară mică,
după nivelul de studii al respondenților

Itemul 8 al chestionarul a fost adresat doar respon den /uni0163ilor care au selectat ca r ăspuns itemul
6.a. urm ărind s ă identific ăm dac ă p ărintele cunoa ște adresa de messenger a copilului având 4
posibilit ă/uni0163i de r ăspuns. Astfel, solicitarea a putut fi indicat ă de doar 21,50% dintre p ărin /uni0163i, de și
anterior 57,33% cunosc preferin /uni0163a copilului. La nivelul loturilor de responden /uni0163i sunt, de asemenea,
diferen /uni0163e, astfel s-a calculat un procentaj de dublu în urb an fa /uni0163ă de rural (vezi tabelul 12).

Răspunsuri La nivelul întregului
lot de responden /uni0163i La nivelul
mediului urban La nivelul
mediului rural
da, este…… 120 (21,50%) 83 (28,82%) 37 (13,70%)
are, dar nu o pot indica 65 (11,66%) 37 (12,85%) 28 (10, 37%)
nu știu dac ă are adres ă
de messenger 64 (11,46%) 44 (15,28%) 20 (7,41%)
nu are 309 (55,38%) 124 (43,05%) 185 (68,52%)
Tabelul 12 – Date referitoare la cunoașterea adrese i de messenger a copiilor
Dup ă nivelul de instruire al responden /uni0163ilor se înregistreaz ă diferen /uni0163e func /uni0163ie de nivelul
studiilor p ărin /uni0163ilor de la 50% p ărin /uni0163i cu studii superioare rural la 5,77% în acela și mediu pentru
părin /uni0163ii cu nivelul cel mai sc ăzut de preg ătire (vezi tabelul 13).
Nivelul studiilor

Răspunsuri Mediul urban Mediul rural
Studii
superioare Studii
medii Nivel 8
clase/profe-
sional ă Studii
superioare Studii
medii Nivel 8
clase/profe
-sional ă
da, este…… 32
(42,66%) 42
(24,71%) 9
(20,93%) 8
(50%) 20
(20,41%) 9
(5,77%)
are, dar nu o pot indica 2
(2,66%) 23
(13,53%) 12
(27,91%) 4
(25 %) 11
(11,23%) 13
(8,33%)
nu știu dac ă are adres ă
de messenger 3
(4 %) 34
(20%) 7
(16,28%) 3
(18,75%) 5
(5,10%) 12
(7,69%)
nu are 38
(50,66%) 71
(41,76%) 15
(34,88%) 1
(6,25%) 62
(63,26%) 122
(78,21%)
Tabelul 13 – Date referitoare la cunoașterea adrese i de messenger a copiilor,
funcție de nivelul studiilor părinților

Itemul 9 dore ște s ă identifice tipurile de soft educa /uni0163ional achizi /uni0163ionate din comer /uni0163 de p ărin /uni0163i.
Responden /uni0163ii au avut posibilitatea de a alege din 4 variante de r ăspuns și posibilitatea alegerii
multiple a r ăspunsului (ab) pentru care s-au întregistrat 43 de preferin /uni0163e (vezi tabelul 14).
Astfel în privin /uni0163a achizi /uni0163ion ării de produse educa /uni0163ionale situa /uni0163ia este urm ătoarea: pentru
enciclopedii, dic /uni0163ionare, muzic ă au optat 21,86%, iar pentru software educa /uni0163ional aproape jum ătate
– 43,72%, ar ătând o disponibilitate foarte mare pentru instruire a copiilor prin soft didactic. A patra
op /uni0163iune de r ăspuns presupunea ca p ărintele în cazul în care opta pentru acesta s ă numeasc ă ce alt
produs de tip soft a cump ărat copilului, astfel marea majoritate a responden /uni0163ilor au indicat revistele
pentru copii c ărora le este ata șat un CD sau DVD educativ.
Softul educa /uni0163ional reprezint ă o op /uni0163iune mai r ăspândit ă în rândul p ărin /uni0163ilor din mediul urban
(51,74%) fa /uni0163ă de responden /uni0163ii din mediul rural (35,19%), similar se prezint ă situa /uni0163ia în cazul altor
produse didactice (enciclopedii, dic /uni0163ionare etc) destinate copiilor de ciclul primar doa r c ă de aceast ă
dat ă respnden /uni0163ii din mediul rural au o op /uni0163iune care corespunde unui procentaj situat sub 10%.
Responden /uni0163i

Răspunsuri La nivelul
întregului lot de
responden /uni0163i La nivelul
mediului
urban La nivelul
mediului rural
enciclopedii, dic /uni0163ionare, muzic ă 122 (21,86%) 99 (43,37%) 23 (8,52%)
lec /uni0163ii educative pentru uz școlar 244 (43,72%) 149 (51,74%) 95 (35,19%)
nu am cump ărat nimic de acest gen 205 (36,74%) 68 (23,61%) 137 (50,74%)
altceva, specifica /uni0163i…. 30 (5,38%) 14 (4,86%) 16 (5,93%)
răspuns multiplu ab 43 (7,37%) 42 (15,93%) 1 (0,37%)
Tabelul 14 – Opțiunile părinților pentru achizițion area de soft didactic

Dup ă nivelul de preg ătire și instruire al responden /uni0163ilor identific ăm, în general, acela și tip de
diferen /uni0163e dup ă gradul de instruire și domiciliu ca în cazul altor p ăreri exprimate în acest studiu
investigativ, în schimb nu apar diferen /uni0163e semnificative în cazul cump ărării softului educa /uni0163ional cu
procentaje în jurul la 50%, excep /uni0163ie f ăcând cei din mediul rural cu cel mai mic nivel de p reg ătire
socio-profesional ă (vezi tabelul 15).
Nivelul studiilor

Răspunsuri Mediul urban Mediul rural
Studii supe-
rioare Studii
medii Nivel 8
clase/pro-
fesional ă Studii
supe-
rioare Studii
medii Nivel 8
clase/pro-
fesional ă
enciclopedii,
dic /uni0163ionare, muzic ă 43
(57,33%) 46
(27,05%) 10
(23,25%) 5
(31,25%) 14
(14,28%) 4
(25,64%)
lec /uni0163ii educative
pentru uz școlar 47
(62,66%) 83
(48,82%) 19
(44,18%) 11
(68,75%) 50
(51,02%) 34
(21,79%)
nu am cump ărat
nimic de acest gen 10
(13,33%) 43
(25,29%) 15
(34,88%) 0
(0%) 28
(28,57%) 109
(69,87%)
altceva, specifica /uni0163i…. 5
(6,66%) 9
(5,29%) 0
(0%) 1
(6,25%) 6
(6,12%) 9
(5,77%)
răspuns multiplu ab 30
(10,42%) 11
(6,47%) 1
(2,33%) 1
(6,25%) 0
(0%) 0
(0%)
Tabelul 15 – Opțiunile părinților funcție de nivelu l de pregătire socio-profesională
de a achiziționa soft didactic

Avantajele indicate de p ărin /uni0163i au fost multiple, dar subsumate unor r ăspunsuri sintetizate
cuprinse și ierarhizate în tabelul 16. Astfel, pe primul loc la nivelul întregului lot e responden /uni0163i au
identificat rapiditatea în accesarea informa /uni0163iilor și a comunic ării în mediul electronic, cu referire la
internet și valorizarea func /uni0163iilor acestora (în special cei din mediul rural). R esponden /uni0163ii din mediul
urban au plasat îns ă ca prim avantaj al utiliz ării calculatorului func /uni0163ia instructiv-educativ ă a acestuia
prin înv ă/uni0163area rapid ă a scris-cititului și a limbilor str ăine, a calculului matematic, efectuarea lec /uni0163iilor
cu ajutorul suporturilor educa /uni0163ionale, înv ă/uni0163area interactiv ă, alternativ ă.
Dezvoltarea abilit ă/uni0163ilor mentale este un aspect situat în primele locur i ale ierarhiei realizate,
iar la polul opus se situeaz ă activit ă/uni0163ile de loisir și rolul de „d ădac ă modern ă” al calculatorului
reflectat prin sintagmele „mai cuminte”, „atent”, e tc.

Eșantioane

Răspunsuri/
Ranguri La nivelul
întregului lot de
responden /uni0163i La nivelul
mediului urban La nivelul
mediului rural
Rang Rang Rang
Rapiditate în accesarea informa /uni0163iilor și
comunicare în mediul electronic I III I
Func /uni0163ia instructiv-educativ ă a PC
(înv ă/uni0163area rapid ă a scris-cititului și a
limbilor str ăine, a calculului matematic,
efectuarea lec /uni0163iilor cu ajutorul suporturilor
educa /uni0163ionale, înv ă/uni0163area interactiv ă,
alternativ ă) II I II
Dezvoltarea abilit ă/uni0163ilor mentale (gândirea,
perspicacitatea, logica, spiritul de
observa /uni0163ie, capacitatea de concentrare a
aten /uni0163iei, memoria, spiritul de competi /uni0163ie,
imagina /uni0163ia) III II III
Dezvolt ă cultura general ă și interesul
pentru nou IV IV IV
Formarea și dezvoltarea abilit ă/uni0163ilor de
utilizare a PC (dexteritate, vitez ă de
reac /uni0163ie, cunoa șterea calculatorului –
hardware și software) V V V
Activitate de loisir, distrac /uni0163ie, vizionare de
filme, pove ști, muzic ă VI VI VI
Este mai atent și mai cuminte VII VII VII
Tabelul 16 – Avantaje observate prin utilizarea PC- ului de elevi

În ceea ce prive ște avantajele identificate de p ărin /uni0163i func /uni0163ie de nivelul preg ătirii profesionale
cei cu studii superioare au plasat pe primele locur i: func /uni0163ia instructiv-educativ ă a PC, rapiditatea în
accesarea informa /uni0163iilor și comunicarea în mediul electronic, dezvoltarea abi lit ă/uni0163ilor mentale, iar la
polul opus: formarea și dezvoltarea abilit ă/uni0163ilor de utilizare a PC-ului și func /uni0163ia de loisir.
Subiec /uni0163ii cu studii medii au indicat similar rangul II pen tru dezvoltarea abilit ă/uni0163ilor mentale,
rangul III – func /uni0163ia instructiv-educativ ă a PC, diferen /uni0163ele reflectându-se la prima op /uni0163iune, rapiditate
în accesarea informa /uni0163iilor și comunicare în mediul electronic, (mediul urban) și dezvoltarea culturii
generale și a interesului pentru nou (mediul rural). Responde n /uni0163ii cu studii profesionale/8 clase din
mediul rural valorizeaz ă ca prim avantaj func /uni0163ia de loisir a PC-ului, dar a doua op /uni0163iune exprimat ă
este func /uni0163ia instructiv-educativ ă (vezi tabelul 17).

Identificara op /uni0163iunii, chiar și pe ultimul loc în clasificarea realizat ă, potrivit c ăreia elevul
este mai atent și mai cuminte reprezint ă, în sine, o abandonare a copilului în fa /uni0163a monitorului.
Coroborând datele asupra accesului la calculator ca re reflect ă un procentaj de 30% al copiilor care
au propriul PC la o vârst ă foarte mic ă (nu îl împart cu p ărin /uni0163ii și nu este amplasat într-o camer ă
comun ă) relev ă imposibilitatea practic ă a unui control exercitat de p ărin /uni0163i și de aici rezid ă multe din
problemele educa /uni0163ionale ale familiei. Alternativa ar fi petrecerea t impului liber al copilului în
compania familiei în activit ă/uni0163i specifice acestei vârste (activit ă/uni0163i sportive, plimb ări în natur ă, jocuri
în aer liber, etc).
Eșantioane

Răspunsuri/
Ranguri Mediul urban Mediul rural
Studii
supe-
rioare Studii
medii Nivel 8
clase/pro-
fesional ă Studii
supe-
rioare Studii
medii Nivel 8
clase/pro-
fesional ă
Rang Rang Rang Rang Rang Rang
Rapiditate în accesarea informa /uni0163iilor și
comunicare în mediul electronic II I VI III V I
Func /uni0163ia instructiv-educativ ă a PC
(înv ă/uni0163area rapid ă a scris-cititului și a
limbilor str ăine, a calculului matematic,
efectuarea lec /uni0163iilor cu ajutorul suporturilor
educa /uni0163ionale, înv ă/uni0163area interactiv ă,
alternativ ă) I III II II III II
Dezvoltarea abilit ă/uni0163ilor mentale (gândirea,
perspicacitatea, logica, spiritul de
observa /uni0163ie, capacitatea de concentrare a
aten /uni0163iei, memoria, spiritul de competi /uni0163ie,
imagina /uni0163ia) III II IV IV II III
Dezvolt ă cultura general ă și interesul
pentru nou IV IV V V I V
Formarea și dezvoltarea abilit ă/uni0163ilor de
utilizare a PC (dexteritate, vitez ă de
reac /uni0163ie, cunoa șterea calculatorului –
hardware și software) V V III I VI IV
Activitate de loisir, distrac /uni0163ie, vizionare de
filme, pove ști, muzic ă VI VI I VI IV VII
Este mai atent și mai cuminte VII VII VII VII VII VI
Tabelul 17 – Avantaje observate prin utilizarea PC- ului de elevi
(funcție de gradul de pregătire socio-profesională)

Dezavantajele au fost mai amplu și mai complet exprimate de p ărin /uni0163i comparativ cu
avantajele, astfel problemele medicale (afectarea v ederii, a coloanei vertebrale) sunt pe primul loc,
urmate de lipsa mi șcării fizice, a socializ ării, refuzul de a- și c ăuta alte preocup ări și provocarea
dependen /uni0163ei, pe ultimele locuri fiind indicate comportamentu l și limbajul agresiv, agita /uni0163ia și
nervozitatea, nerespectarea regulilor impuse în fam ilie și preluarea unor informa /uni0163ii eronate. În
tabelul 18 primele 5 ranguri prezint ă op /uni0163iuni similare, diferen /uni0163e fiind doar în cazul ultimelor opinii
exprimate. Problemele medicale, situate pe primul l oc sunt în concordan /uni0163ă cu studiile medicale și
psihologice din ultimii ani ceea ce relev ă pertinen /uni0163a opiniei exprimate de responden /uni0163i.
Coroborând r ăspunsurile de pe urm ătoarele dou ă locuri se identific ă un aspect deloc
neglijabil al rela /uni0163iei elev-calculator – dependen /uni0163a semnalat ă de o gam ă simptomatic ă divers ă în
răspunsurile formulate: oboseal ă excesiv ă, timp mai pu /uni0163in dedicat somnului, diminuarea interesului
fa /uni0163ă de alte activit ă/uni0163i, probleme școlare, izolare fa /uni0163ă de prieteni, frustrare și rebeliune în rela /uni0163ia cu
părin /uni0163ii. Percep /uni0163ia corect ă a dezavantajelor indicate poate fi un semnal în sc himbarea atitudinii

părin /uni0163ilor de a impune reguli și a fi mult mai aten /uni0163i în monitorizarea copilului în perspectiva în care
odat ă cu trecerea timpului problemele nerezolvate în cop il ărie pot deveni simptomatice în
adolescen /uni0163ă , ori aici intervine rolul școlii, al înv ă/uni0163ă torului, dar și al profesorului din cabinetul de
asisten /uni0163ă psihopedagocic ă prin „ Școala p ărin /uni0163ilor”.

Eșantioane
Răspunsuri/

Ranguri La nivelul întregului
lot de responden /uni0163i La nivelul
mediului urban La nivelul
mediului rural
Rang Rang Rang
probleme medicale (afectarea vederii, a
coloanei vertebrale, oboseal ă cronic ă) I I I
lipsa mi șcării fizice, a socializ ării, refuzul de
a-și c ăuta alte preocup ări II II II
provoac ă dependen /uni0163ă III III III
navigarea pe site-uri interzise minorilor IV IV IV
neefectuarea temelor și/ sau copierea tematicii V VI V
agita /uni0163ie, nervozitate, comportament și limbaj
violent VI V VII
probleme de familie – nu respect /uni01CE autoritatea
parental ă, dispute și certuri între fra /uni0163i VII VIII VI
preluarea unor informa /uni0163ii eronate VIII VII VIII
Tabelul 18 – Dezavantaje observate prin utilizarea PC de elevi

Func /uni0163ie de nivelul studiilor responden /uni0163ii cu nivelul cel mai ridicat al preg ătirii socio-
profesionale indic ă în prim-plan lipsa mi șcării fizice și a refuzului pentru alte preocup ări în afara
PC-ului, în timp ce restul responden /uni0163ilor o plaseaz ă pe locul doi, excep /uni0163ie fiind subiec /uni0163ii din mediul
rural (8 clase/profesional ă) cu rangul IV. Diferen /uni0163ele indicate de responden /uni0163i (vezi tabelul 19)
reliefeaz ă în mare m ăsur ă gradul propriu de cunoa ștere și aplicare a noilor tehnologii reflectat în
identificarea corect ă a impactului calculatorului asupra copiilor în tim pul lor liber, cât și rolul lor de
parteneri ai școlii în ideea aplic ării unui înv ă/uni0163ă mânt asistat de calculator.

Eșantioane

Răspunsuri/

Ranguri Mediul urban Mediul rural
Studii
supe-
rioare Studii
medii Nivel 8
clase/pro-
fesional ă Studii
supe-
rioare Studii
medii Nivel 8
clase/pro-
fesional ă
Rang Rang Rang Rang Rang Rang
probleme medicale (afectarea vederii, a
coloanei vertebrale, oboseal ă cronic ă) II I I II I II
lipsa mi șcării fizice, a socializ ării,
refuzul de a-și c ăuta alte preocup ări I II II I II IV
provoac ă dependen /uni0163ă IV III III III VII I
navigarea pe site-uri interzise minorilor III VI VI IV III III
neefectuarea temelor și/ sau copierea
tematicii V IV V VI IV IV

Eșantioane

Răspunsuri/

Ranguri Mediul urban Mediul rural
Studii
supe-
rioare Studii
medii Nivel 8
clase/pro-
fesional ă Studii
supe-
rioare Studii
medii Nivel 8
clase/pro-
fesional ă
Rang Rang Rang Rang Rang Rang
agita /uni0163ie, nervozitate, comportament și
limbaj violent VI V IV VII VI VII
probleme de familie – nu respect ă
autoritatea parental ă, dispute și certuri
între fra /uni0163i VIII VII VIII VIII V VI
preluarea unor informa /uni0163ii eronate VII VIII VII V VIII V
Tabelul 19 – Avantaje observate prin utilizarea PC de elevi
(funcție de gradul de pregătire socio-profesională)
Ultima întrebare a chestionarului a vizat p ărerea pe care o au p ărin /uni0163ii elevilor de ciclul
primar în privin /uni0163a instruirii asistate de calculator în institu /uni0163iile școlare. Rezultatele (vezi tabelul 20)
indic /uni01CE o radiografie a opiniilor la nivelul întregului lo t de responden /uni0163i. Astfel, analizând
răspunsurile, prima op /uni0163iune exprimat ă este eficien /uni0163a instruirii asistate de calculator, concordând,
chiar dac ă nu în procentaj atât de masiv, cu a cadrelor didac tice.
Informa /uni0163iile p ărin /uni0163ilor asupra IAC sunt insuficiente, în cazul unora i nexistente. Aceast ă
afirma /uni0163ie vine ca o concluzie în urma analiz ării datelor: opinia referitoare la utilizarea calcu latorului
doar în orele de informatic ă (cu statut de op /uni0163ional la ciclul primar) reflect ă o viziune unilateral ă,
restrâns ă asupra func /uni0163ionalit ă/uni0163ii calculatorului în înv ă/uni0163ă mânt, lipsa informa /uni0163iilor referitoare la
domeniul IAC, ceea ce îi pune pe subiec /uni0163i în imposibilitatea de a exprima o opinie onest ă,
inutilitatea acestei metode la nivelul ciclului pri mar (mediul rural).
Unii p ărin /uni0163i exprim ă opinii moderate, ca s ă nu spunem anacronice asupra IAC: utilizare doar
la unele discipline (cel considerate tradi /uni0163ional ca „importante”, matematic ă, știin /uni0163e, limba matern ă și
limbi str ăine), începând din ciclul gimnazial, sau în perioad e/momente limitate în timp.
Eșantioane

Răspunsuri/

Ranguri La nivelul întregului
lot de responden /uni0163i La nivelul
mediului urban La nivelul
mediului
rural
Rang Rang Rang
IAC în școal ă este eficient ă I I I
Instruirea cu ajutorul calculatorului ar trebui
efectuat ă doar în orele de informatic ă II II II
Nu au suficiente informa /uni0163ii pentru a se pot
pronun /uni0163a asupra subiectului/nu s-au gândit/ nu
știu III IV III
IAC în școal ă este o activitate inutil ă IV VII IV
Utilizare doar la unele discipline V III VI
IAC d ă rezultate pozitive dac ă este utilizat ă
doar începând cu ciclul gimnazial VI VI V
Este eficient ă dac ă se introduce în m ăsur ă
foarte mic ă sau pe perioade limitate de timp VII V VII
Tabelul 20 – Opiniile părinților referitoare la efi ciența IAC

Datele comparative func /uni0163ie de nivelul studiilor p ăstreaz ă în primul rând opinia referitoare la
eficien /uni0163a IAC a majorit ă/uni0163ii p ărin /uni0163ilor, îns ă se remarc ă pe segmentul de popula /uni0163ie cu studii medii
(urban) și nivel 8 clase profesional ă (rural) preferin /uni0163a de a realiza o instruire pe calculator doar
pentru dobândirea de c ătre copil a cuno știn /uni0163elor de informatic ă și a abilit ă/uni0163ilor digitale. Informa /uni0163ii
insuficiente pentru a redacta o opinie au exprimat responden /uni0163ii din mediul rural cu nivelul cel mai
sc ăzut al preg ătirii socioprofesionale. Atât mediul, cât și nivelul studiilor responden /uni0163ilor
influen /uni0163eaz ă în mare m ăsur ă percep /uni0163ia p ărin /uni0163ilor asupra instruirii asistate de calculator.

Eșantioane

Răspunsuri/
Ranguri Mediul urban Mediul rural
Studii
supe-
rioare Studii
medii Nivel 8
clase/pro-
fesional ă Studii
supe-
rioare Studii
medii Nivel 8
clase/pro-
fesional ă
Rang Rang Rang Rang Rang Rang
IAC în școal ă este eficient ă I I I I I I
Instruirea cu ajutorul
calculatorului ar trebui efectuat ă
doar în orele de informatic ă IV II III IV III II
Nu au suficiente informa /uni0163ii pentru
a se pot pronun /uni0163a asupra
subiectului/nu s-au gândit/nu știu VII IV II VII VII III
IAC în școal ă este o activitate
inutil ă III VI IV VI II IV
Utilizare doar la unele discipline II III IV III VI VI
IAC d ă rezultate pozitive dac ă
este utilizat ă doar începând cu
ciclul gimnazial VI VII VI V IV V
Este eficient ă dac ă se introduce în
măsur ă foarte mic ă sau pe
perioade limitate de timp V V VII II V VII
Tabelul 21 – Opiniile părinților referitoare la efi ciența IAC (funcție de nivelul pregătirii socio-pro fesionale)

În general, p ărin /uni0163ii, cunoscând impactul pe care computerul îl are as upra copiilor,
organizeaz ă timpul petrecut în fa /uni0163a calculatorului de c ătre copil, dar supravegherea și controlul
direct asupra activit ă/uni0163ii depuse de ace știa este minim ă. Majoritatea nu au informa /uni0163ii știin /uni0163ifice –
psihopedagogice, sociologice în leg ătur ă cu riscurile la care se supun, iar verificarea par ental ă
minim ă în sensul autoînv ă/uni0163ă rii și autocunoa șterii pe care o promoveaz ă copiii în mediul virtual este
aproape inexistent ă.
Unii p ărin /uni0163i percep în mod corect calit ă/uni0163ile benefice din punct de vedere educativ, dar nu
coreleaz ă aceast ă percep /uni0163ie cu actul educativ ce se realizez ă de familie. Oricum, în petrecerea
timpului liber, responden /uni0163ii au indicat familia pe ultimele locuri, acest fap t fiind probabil principala
cauz ă a neimplic ării în activit ă/uni0163ile copiilor. Rolul școlii ar fi în acest caz acela de a identifica și
regla prin programele de formare și informare de tip „ Școala p ărin /uni0163ilor” rolul calculatorului și

modalit ă/uni0163ile practice prin care un p ărinte î și poate cre ște copilul nu numai în lumea real ă, ci și în cea
virtual ă.
Dezavantajele indicate de responden /uni0163ii sunt în concordan /uni0163ă cu studiile de pe pia /uni0163a
educa /uni0163ional ă, îns ă interesant este faptul c ă pu /uni0163ini au asociat nervozitatea și agita /uni0163ia copiilor care
abuzeaz ă de computer (la aceast ă vârst ă este periculoas ă expunerea peste 2 ore zilnic) cu
neimpunerea unui program.
Dintre avantajele exprimate, prea pu /uni0163ini p ărin /uni0163i recunosc func /uni0163ia educativ ă a mediului
virtual, în special a internetului, plasând-o pe lo cul 5, dar în contradic /uni0163ie evident ă recunosc aceast ă
func /uni0163ie prin disponibilitatea masiv ă de a achizi /uni0163iona sofware educa /uni0163ional.
Activit ă/uni0163ile de informare asupra beneficiilor aduse de inter net prin site-urile destinate
copiilor intr ă ast ăzi, depotriv ă în misiunea și atribu /uni0163iile institu /uni0163iilor de înv ă/uni0163ă mânt, ale mediei și ale
comunit ă/uni0163ii.

CONCLUZII
Concluzii generale. Activit ă/uni0163ile de informare asupra beneficiilor aduse de inter net prin site-
urile destinate copiilor intr ă ast ăzi, deopotriv ă în misiunea și atribu /uni0163iile institu /uni0163iilor de înv ă/uni0163ă mânt,
ale mediei și ale comunit ă/uni0163ii.
Concluzii rezultate din investigațiile realizate. În general, părin /uni0163ii, cunoscând impactul pe
care computerul îl are asupra copiilor, organizeaz ă timpul petrecut în fa /uni0163a calculatorului de c ătre
copil, dar supravegherea și controlul direct asupra activit ă/uni0163ii depuse de ace știa este minim ă sau
inexistent ă; majoritatea nu au informa /uni0163ii știin /uni0163ifice – psihopedagogice și sociologice despre riscurile
la care se supun copiii lor.
Unii p ărin /uni0163i percep în mod corect calit ă/uni0163ile benefice din punct de vedere educativ, dar nu
coreleaz ă aceast ă percep /uni0163ie cu actul educativ ce se realizeaz ă de familie. Oricum, în petrecerea
timpului liber, responden /uni0163ii au indicat familia pe ultimele locuri, acest fap t fiind probabil principala
cauz ă a neimplic ării în activit ă/uni0163ile copiilor. Rolul școlii ar fi în acest caz acela de a identifica și
regla prin programele de formare și informare de tip „ Școala p ărin /uni0163ilor” rolul calculatorului și
modalit ă/uni0163ile practice prin care un p ărinte î și poate cre ște copilul nu numai în lumea real ă, ci și în cea
virtual ă.
Dezavantajele indicate de responden /uni0163ii sunt în concordan /uni0163ă cu studiile de pe pia /uni0163a
educa /uni0163ional ă, îns ă interesant este faptul c ă pu /uni0163ini au asociat nervozitatea și agita /uni0163ia copiilor care
abuz ă de computer (la aceast ă vârst ă este periculoas ă expunerea peste 2 ore zilnic) cu neimpunerea
unui program.
Dintre avantajele exprimate, prea pu /uni0163ini p ărin /uni0163i recunosc func /uni0163ia educativ ă a mediului
virtual, în special a internetului, plasând-o pe lo cul 5, dar în contradic /uni0163ie evident ă recunosc aceast ă
func /uni0163ie prin disponibilitatea masiv ă de a achizi /uni0163iona software educa /uni0163ional.
Bibliografie
1. Boco ș, M., (2002). Instruire interactiv ă. Repere pentru reflec /uni0163ie și ac /uni0163iune , edi /uni0163ia a II-a rev ăzut ă,
Editura Presa Universitar ă Clujean ă, Cluj-Napoca.
2. Ionescu, M., Boco ș, M. (coord.), (2009). Tratat de didactic ă modern ă, Editura Paralela 45, Pite ști.
3. Ionescu, M., Chi ș, V. (coord.), (2001). Pedagogie. Suporturi pentru formarea profesorilor , Editura
Presa Universitar ă Clujean ă, Cluj-Napoca.
4. POGO, Distributed learning environment , http://www.youtube.com/watch?v=4xjmNVgK4Vc.
5. Rizzo, A., Marti, P., Decortis, F., Moderini, C., R utgers, J., (2007). The Design of POGO Story
World , in E. Hollnagel (ed.). Cognitive Task Design . London: Earlbaum, Retrieved from
http://www.nbu.bg/cogs/events/2002/materials/Antoni o/Pogo_design_rizzo.pdf.
6. Siebert, H., (2001). Pedagogie constructivist /uni01CE. Editura Institutul European, Ia și.