REVISTĂ DE CULT URĂ ȘI CREAȚIE LITER ARĂ A TINER EI [609869]

REVISTĂ DE CULT URĂ ȘI CREAȚIE LITER ARĂ A TINER EI
GENERAȚII – PROIECT DE REBRANDIN G

Mădălina Gheța – Grup a II Revista Clipa – Proiect de rebranding

Revista Clipa Siderală – Strategie de rebra nding

1. Scurtă prezentare a firmei (companiei) ce administrează brandul propus pentru
rebranding .

„Clipa ” este o Revistă de Cultură și Creație Literară a Tinerei Generații f ondată în
1995, în contextul grevei tinerilor moldoveni împotriva deznaționalizării și a apărării
Limbii și Istoriei Românilor . Din toamna anului 1999, revista a lansat, cu același scop și
Concursul Național de Creație Literară „Iulia Hașdeu”, care continu ă să existe.
Numele inițial a fost „Cetatea dăinuirii”. Acesta va împrumuta mai târziu numele
cenaclului literar „Clipa Siderală”. Din an ul 2007 numele se schimbă în „Clipa ”, până în
2015 când se revine la „Clipa Siderală ”.
În prezent, această revistă se adresează în continuare tinerei generații și cuprinde
creații ale elevilor, texte ale clasicilor, precum și autori de actualitate din cultura
națională și universală.
În ceea ce privește echipa redacțională d irectoru l onorific este Eugenia Bulat,
coordona torul d e proiect Victoria Mărgineanu, redactor șef Victoria Colesnic, s tilizator
Inga Druță, iar de design se ocupă Adrian Gavriliuc. Revista își desfășoară activitatea la
Chișinău cu sprijinul Institutului Cultural Român și apare de 6 ori pe an.
Obiectiv ele și activitățile pe care „Clipa Siderală” le urmărește sunt:
 promovarea imaginii revistei Clipa în instituțiile preuniversitare de învățământ din R.
Moldova, cu lansarea celor șase numere în teritoriu;
 developarea tinerilor cu vădite aptitudini literare , cu un remarcabil coeficient de gândire
analitică, sprijinirea lor, formarea și reflectarea capacităților intelectuale ale acestora,
lărgirea și aprofundarea orizontului lor de gândire, coagularea și orientarea unui dialog
cultural între și intragenerații ;
 afirmarea în continuare a laboratorului cultural în care tinerii să -și dezvolte abilitățile
comunicativ -analitice într -un mediu adecvat prin organizarea ședințelor Cenaclului literar

Mădălina Gheța – Grup a II Revista Clipa – Proiect de rebranding

Iulia HASDEU, ședințe în cadrul cărora au loc și lansările numerelor no u-apărute ale
revistei;
 antrenarea în competiții literare a elevilor dotați din R. Moldova alături de colegii lor de
generație din dreapta Prutului, conturarea și afirmarea unui spațiu cultural comun atât în
paginile publicației, cât și prin organizarea an uală a Concursului Național de Creație
Literară Iulia HASDEU, concurs ajuns anul acesta la cea de -a XIV -a ediție;
 promovarea celor mai competitivi tineri pentru debut literar în carte;
 continuarea practicii de angajare în redacția revistei CLIPA, a elevilo r orientați spre
facultăți socio -umaneîn vederea aprofundării dexterităților lor literare și a cunoașterii
aprofundate a procesului literar -editorial;
 promovarea mesajului tinerilor în mijloacele media din republică și din Țară, inclusiv
prin orientarea lo r spre participarea la diverse concursuri și proiecte din R. Moldova și
România.

2. Evaluare a situației de pe piață a brandului

a) Concurență

Analizând publicațiile culturale de pe piața media din Republica Moldova, am reușit
să identificăm trei concureți a i revistei Clipa Siderală: “Contrafort”, “Florile Dalbe” și
ziarul “Literatura și Arta”. Îi v om analiza pe fiecare în parte, surprinzând și activitatea lor
în mediul online, deoarece rebrandingul produsului nostru vizează tocmai acest mediu.

Revista “Cont rafort” este o publicație lunară a tinerilor scriitori din Republica Moldova
și este de asemenea sprijinită de Institutul Cultural Român. Publicația dezbate subiecte de
literatură, artă, civilizație și istorie. Tonul pe care îl folosește revista este simil ar „Clipei
Siderale”, iar site -ul are o interfață depășită . Cu toate acestea, pagina web permite
clasificarea articolelor pe rubrici , în acest sens fiind mai user -friendly decât revista pentru
care ne -am propus să construim o strategie de rebranding . Revis ta are conturi de
Facebook (150 like -uri) și Twitter ( 18 followeri), create în iunie 2010, dar lipsite de

Mădălina Gheța – Grup a II Revista Clipa – Proiect de rebranding

conținut. În consecință, nu poate fi remarcată nici un fel de interacțiune cu cei care
urmăresc activitatea revistei.

Revista „ Florile Dalbe" este o revistă săptămânală educativ -cognitivă și literar -artistică
pentru copii și adolescenți în limba română editată la Chișinău. Spre deosebire de „Clipa
Siderală”, această instituție funcționează pe cont propriu, fără o finanțare exterioară. Site –
ul publicaț iei (floriledalbe.md) este unul excesiv de colorat. Pagina de Facebook a
revistei, lans ată în 2014, numără 65 de like -uri și doar 2 postări în luna martie 2014.
Revista mai are un cont de Twitter, căruia i s -a întâmplat ceva, deoarece conținutul postat
este în exclusivitate de tip spam. Subiectele pe care le abordează revista sunt mult mai
educaționale: istorie, drepturi și responsabilități, subiectele de educație civică, poezie,
cultură. Revista interacționează cu cititorii prin intermediul unei rubri ci de pe prima
pagină, rubrica „ De ce?”. Elevii trimit întrebări redacției, iar în fiecare număr, redactorul –
șef răspunde unei întrebări ce interesează mai mulți tineri.

Ziarul “Literatura și arta” este o publicație săptămânală a Uniunii Scriitorilor din Rep.
Moldova. Este sprijinită de Institutul Cultural Român, de aceea putem afirma că are
aceleași resurse financiare . Însă , spre deosebire de Clipa Siderală, se adresează adulților.
Colaboratorii Literatura și Arta scriu despre politică, istorie, artă și liter atură. Din 2014,
ziarul are o pagi nă de Facebook ce a acumulat 1 380 de like -uri. Pe această pagină, găsim
texte în întregime, susținute de o poză reprezentativă. Deși această practică nu oferă
întotdeauna rezultate (pe Facebook nu se citesc texte lungi), este și asta o modalitate de a
atrage cititori. Postările nu adună mai mult de 10 like -uri, însă sunt totuși mai bine
administrate decât în cazul altor publicații.

b) Avantaje de piață

Considerăm că principalul avantaj este distribuția gratuită. Acest lucru permite ca
revista să ajungă la un număr mare de tineri, indiferent de venitul acestora. De asemenea,
atât timp cât producția revistei nu depinde de numărul de bucăți vândute, editorii pot
continua să scrie sau să publice articole de calitate, fără să fie nevoiți să facă

Mădălina Gheța – Grup a II Revista Clipa – Proiect de rebranding

compromisuri pentru venituri mai mari, care să susțină financiar apariția revistei.
Singurul pericol în ceea ce privește apariția revistei este redu cerea fondurilor ICR.

c) elemente de diferențiere la nivelul comunicării și la nivelul celor lalte comp onente
ale mixului de marketing

Promovarea se face, în primul rând, în cadrul Cenaclului literar Iulia Hașdeu. Un bun
prilej este, însă, și Concursul Național de Creație Literară cu același nume. Ambele
evenimente au devenit în timp ac tivități s upralic eale, instituționalizând procesu l literar
tânăr din R. Moldova.
În al doilea rând, amintim de comunicarea în mediul online ca mijloc de promovare .
În ceea ce privește instrumentele online pe care organizația le folosește, revista deține un
site ce p oate fi accesat pe adresa www.clipa.in.md și două pagini de Facebook: Clipa și
Revista Clipa.
Prima pagină a fost creată în 2010 sub forma unei comunități (community) și a
funcționat până în martie 2013. 128 de persoan e au dat „like” paginii. În primele luni,
pagina a fost actualizată cu anunțuri, citate și hyperlink -uri. Această perioadă a fost
urmată de pauze de jumătate de an, timp în care nu s -a publicat nimic. Odată cu
rebrandingul revistei în mai 2013, a fost crea tă o nouă pagină de Facebook Revista Clipa,
de tip magazine. Aceasta a acumulat 651 de like -uri. Administratorii contului postează
acum și creații literare ale tinerilor autori, invitații la evenimente culturale, imagini și
articole. În ceea ce privește in teracțiunea cu publicul, aceasta este inexistentă, din cauza
numărului mic de persoane care urmăresc activitatea revistei pe Facebook. Postările nu
au mai mult de 10 like -uri, iar followerii nu adresează întrebări.
Site-ul publicației a fost creat în 2008 , iar interfața a rămas neschimbată până în
toamna anului trecut. Design -ul paginii web este unul simplist. Singurul lucru care apare
pe pagina de pornire este ultimul număr al revestei. Rubricile din revista hard copy nu se
regăsesc pe site iar pentru a a ccesa articolele, este nevoie de o navigare laborioasă,
întrucât nu există o listă de autori, titluri sau rubric i care să ne permit să facem o selecți e
din toate numerele publicate. Revista este prezentă și pe enciclopedia liberă Wikipedia,
însă nu dispune de canale de comunicare online precum Twitter, Flickr sau Youtube.

Mădălina Gheța – Grup a II Revista Clipa – Proiect de rebranding

În ceea ce privește produsul, calitatea este una superioară. În anul 2009, decretat în
R. Moldova „Anul Tineretului”, revista Clipa este distinsă cu Premiul Național al
Tineretului în dom eniul Literaturii și Artelor, distincție care vine să facă dovadă că
„generația Clipei este o generație a dialogului, o generație necesară, vădind o nouă
sensibilitate artistică” (Academicianul Mihai Cimpoi).
În ceea ce privește ambalajul produsului, logo ul este unul reușit datorită artificiului
grafic adăugat în 2013 (suprapunerea lui L peste C prin care se face trimitere la un ceas).
Acesta a rămas neschimbat și după ce numele revistei a redevenit la „Clip Siderală”. Un
alt lucru de admirat din acest p unct de vedere este modificarea fundalului discului de pe
copertă cu poze ale diferiților colaboratori, de la un număr la altul.
Ultimele două componente ale mixului de media, prețul și distribuția, le vom
surprinde împreună. Luând în considerare peisajul e conomic din R. Moldova, „Clipa
Siderală ” a ales ca difuzarea să se facă gratuit în cadrul Cenaclului „Iulia Hașdeu”, dar și
prin abonamente colective sau individuale. Din cei aproape 800 de abonați fac parte:
bibliotecile tuturor liceelor teoretice și a ce lor mai mari școli de cultură generală, precum
și bibliotecile cele mai mari pentru copii din republică. Pe lângă aceste canale de
distribuție, revista mai poate fi procurată și prin abonament individual prin poștă, de la
librăriile Editurii Cartier și de la sediul redacției. Distribuția se realizează cu ajutorul
poștei Republicii Moldova. Pe lângă varianta sa hard -copy, revista este distribuită și în
mediul online, cu ajutorul site -ului și a paginii de Facebook.

3. Evaluarea identității actuale a brandulu i și depistarea acelor elemente care ar trebui
modificate. Motivele pentru care pentru care anumite elemente ale identității actuale par a
nu mai fi adecvate.

Deoarece revista se adresează publicului tânăr, iar tinerii sunt segmentul care
utilizează pr eponderent internetul, suntem convinși că publicația are nevoie de o o nouă
identitate în mediul online . De aceea strategia noastră de rebranding vizează în primul
rând o reconstrucție a identității virtual e. În afară de FB nu există conturi pe alte
platfo rme precum Twitter sau Youtube, iar site -ul, deși a fost modificat de curând, nu

Mădălina Gheța – Grup a II Revista Clipa – Proiect de rebranding

excelează la capitolul design, iar navigarea pe rubricile site -ului poate fi de asemenea
îmbunătățită.
Pentru a evalua situația curentă a brandului „Clipa Siderală” în online , vom descrie
interacțiunea ce are loc pe rețeaua de socializare Facebook , principalul mijloc de
comunicare în online .
Pe cele două pagini de Facebook, Clipa și Revista Clipa, lipsesc cu desăvârșire
întrebările sau comentariile din partea cititorilor. Cele 4 comentarii găsite în arhiva
paginilor vin tot din partea membrilor redacției ca o completare la conținutul postării. La
o căutare mai amănunțită pe Facebook, am găsit un grup public cu denumirea Clipa ce
numără 130 de membri (printre care și membrii de r edacție). Informațiile care se publică
pe acest grup sunt foarte haotice. Astfel, nu este clar scopul acestui grup. De exemplu,
aici, cei din redacție distribuie anunțuri sau invitații la cenaclu pentru publicul larg, unii
cititorii își publică propriile c reații, membrii de redacție propun celor din echipă să
realizeze materiale pe anumite subiecte (ideile de materiale ar trebui să rămână în
interiorul colegiului de redacție, ca cititorii să aibă o surpriză atunci când răsfoiesc
revista, nu?) etc. Deși comu nicarea în interiorul acestui grup (datorită diversității de
postări) pare mai vioaie, nu se leagă un dialog între membri. Comentariile continuă să
lipsească.
În aprilie 2013, unul dintre membrii redacției a propus în mod public pe grup
organizarea unui of fline, un atelier de creative writing în unul dintre parcurile
Chișinăului. Deși a fost vizualizat de 72 de persoane, iar 5 au dat like, nici una nu a
comentat. Considerăm că lipsa de interacțiune dintre membri este rezultatul unei
neputințe de a -ți ține p ublicul conectat. Like -urile, numărul de membri denotă un interes
din partea celor ce s -au abonat la acest grup, insă postările nu sunt destul de interesante
pentru a stârni un dialog, deseori au doar conținut informativ și nu solicită implicarea
membrilor . De exemplu, multe postări conțin temele ce vor fi discutate la cenaclu. Multe
dintre ele sunt foarte interesante pentru cei pasionați de literatură: poeme -video, poeme
grafice, site -uri despre cultură, literatura în era internetului etc. Membrii redacție i nu
furnizează informații post -eveniment, și de aceea postările de pe grup (ca și cele de pe
paginile FB) nu au continuitate.

Mădălina Gheța – Grup a II Revista Clipa – Proiect de rebranding

De apreciat este însă că mesajele postate sunt corecte din punct de vedere
gramatical și bine formulate, contul fiind administra t de studenți la Litere sau Jurnalism.

4.Cercetari efectuate în vederea construirii unei noi identități a brandului .

Înainte de a investi însă efort, bani, și timp în crearea unei noi identități a
brandului în mediul online trebuie să încercăm să iden tificăm care sunt eventualele
lucruri care ar putea îngreuna procesul de rebranding și de ce lucruri am putea profita .
Important de menționat tot la acest capitol este și măsurarea riscurilor cu care noul brand
nostru se va confrunta , dar și oportunitățil e de care va putea profita.
Pentru a identifica acceleratorii și frânele existente în cadrul redacției “Clipa
siderală”, am luat legătura cu membrii echipei, ca să avem o perspectivă din interior.
Vom trata separat fiecare categorie de factori:

Frâne
Întrucât organizația are nevoie de o nouă a identitate în mediul online , era de
așteptat să descoperim mai multe frâne decât acceleratori. În primul rând, redacția nu are
o persoană specializată pe social media, a cărei unică responsabilitate să fie
administra rea platformelor, a site -ului sau a altor instrumente de promovare. În acest
moment, redactorul -șef împreună cu un colaborator permanent asigură, din proprie
inițiativă, activitatea pe paginile de Facebook. Potrivit redactorului -șef, insuficiența
banilor este principala cauză a lipsei unui social media manager, dar și a unui site
atractiv.
O altă frână ar putea fi directorul , care fiind în vârstă, acceptă mai greu
schimbările și nevoile tehnologice ale tinerei generații. Deși încurajează prezența online,
nu o consideră o prioritate, și din acest motiv, nu îndreaptă puținii bani pe care îi are în
această direcție. Nu suferă de cronocentricitate, nu face parte din cei care cred că trebuie
să citești revista doar pe hârtie, î nsă nu percepe pe deplin determinis mul tehnologic, adică
obișnuințele din viețile tinerilor, ce citesc tot mai mult online. Considerăm că o altă frână
în această organizație este lipsa unui program de „monitorizare” online. Revista are 12
colaboratori permanenți și 5 angajați. Echipa ar fi putut întreține prezența online prin

Mădălina Gheța – Grup a II Revista Clipa – Proiect de rebranding

rotație (tot voluntar, dar organizat), fiecare membru fiind responsabil de social media
tools într -o anumită zi sau perioadă.

Acceleratorii

În ceea ce privește acceleratorii, există, după cum am menționat anterior, do uă
persoane care postează des pe pagina de FB. Redactorul șef al revistei , Victoria
Colesnic, proaspăt absolvență a secției de jurnalism de la Iași, este una dintre acestea.
Aceasta constituie de asemenea un avantaj, datorită atitudinii pozitive cu priv ire la
importanța social media. Tânăra susține că are în program creearea unor conturi de
Twitter și YouTube, și actualizarea și modernizarea site -ului, imediat ce vor dispune de
fonduri.
Vârsta medie a colegiului redacțional ar trebui să fie de asemenea un
accelerator. Având în vedere ca atât autorii, cât și marea majoritate a coordonatorilor
proiectului fac parte din tânăra generație, construirea și menținerea unei identități
adecvate nu ar trebui să fie o problemă. Cu siguranță persoanele î n cauză își
administrează propriile conturi de FB sau Twitter cu succes, dar e nevoie de un plan și o
anumită organizare, ca acest lucru să se răsfrângă, în bine, și asupra revistei.
Reamintim aici că noua tehnologie întâmpină o nevoie socială a tinerilo r, de a
comunica în mediul online, iar revista trebuie să se adapteze acestor schimbări.

Ca cercetarea să fie una corectă este necesar să încercăm să surprindem și
posibilele riscuri și benefic ii, înainte de a ne apuca să facem schimbări.Vom dezbate în
cele ce urmează oportunitățile pe care le putem exploata.
Ceea ce ar trebui să fie de ajutor revistei este, în primul rând, faptul că se
adresează unui public numeros . Acest public este format din elevi și studenți, cu vârste
cuprinse între 12 și 25 de ani care sunt obișnuiți să folosească noile media , și cel mai
probabil, au conturi de FB și Twitter.
În Republica Moldova sunt aprox. 1,700,000 utilizatori de internet dintr -o
populație de 3,500,000, și de aceea este important ca revista să fie bine reprezent ată în

Mădălina Gheța – Grup a II Revista Clipa – Proiect de rebranding

medul online. Republica Moldova se află pe locul 3 din lume în clasamentul țărilor cu cel
mai rapid acces la internet.
Un alt lucru de care revista ar putea profita este faptul că toate domeniile
economice (inclusiv cel cultural) au deschidere spre numeroase fonduri europene care
vin odată cu apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană. Revista ar putea
încerca accesarea unui fond european pentru a crea un nou site, o platforma de
comunicare online, sau chiar un blog administrat de tineri.
În ceea ce privește amenințările, începem prin a aminti că doar 5 % dintre
postări ajung in News Feed -ul celor care au dat like paginii revistei Clipa Siderală,
conform noii politicii Facebook.
Importante la această categorie sunt și tendințele îngijorătoare în ceea ce privește
publicul -țintă. Conform datelor demografice, în Republica Moldova se nasc din ce în ce
mai puțini copii . Acest lucru poate duce, pe v iitor la restrângerea numărului potențial de
cititori.
O problemă care privește însă o realitate mai a propriată este reducerea numărului
de copii de la sate și închiderea școlilor din mediul rural. Aceste transformări fac ca
revista să ajungă doar în centrele raionale.
În acest context, în care sistemul de învățământ se află stare precară, ne este greu
să credem că tinerii mai sunt interesați de reviste de cultură, fie ei și locuitori ai unor
orașe mai mari.
Un alt impediment este restrângerea fondurilor Institutului Cultural Român care ar
putea fi folosite, pentru punerea în aplicare a strategiei de rebra nding.

5. Stabilirea elementelor de diferențiere și relevanță ale brandului.

Revista „Clipa Siderală” este singura publicație națională, de creație literară,
realizată de tinerii moldoveni. Continuitatea neîntreruptă din 1995 afirmă puternic
relevanța b randului.
Calitatea revistei, care a fost dovedită prin câștigarea premiului Premiul Național
al Tineretului în domeniul Literaturii și Artelor, despre care am amintit într -unul din
subcapitolele anterioare , reiese și din numeroasele colaborări cu artiști cunoscuți sau nu.

Mădălina Gheța – Grup a II Revista Clipa – Proiect de rebranding

De-a lungul anilor, prin intermediul revistei, zeci de liceeni și -au făcut debutul literar.
Aceștia au fost sprijiniți de colegiul redacțional în publicarea primelor cărți: Oglinda
sângelui de Doina Bulat (2001), Erupția rostirii de Eug enia Bulat (2005), Pansamente de
Aurelia Borzin (2007), Fata din Prag(a) de Tania Dumbravă (2009), Cioplind în propriul
duh de Mihaela Iordăchescu (2010) etc.
În ceea ce privește relevanța, considerăm că poziția revistei nu este una prea clară.
Dacă ne rap ortăm la activitatea în online, aceasta poate fi încadrată la „ignoranți ai
tendințelor” deoarece, din 2010 când și -au început activitatea nu există nici o modifi care
a comportamentului. În schimb, dacă luăm în considerare modificarea site -ului care a
avut loc anul trecut, putem considera că revista este în același timp și respondent la
tendințe. Că aceste modificări nu sunt suficiente pentru a construi o nouă identitate în
online, este deja o altă discuție.

6. R ecomandari pentru managerul de brand și pen tru managerul companiei care
administrează brandul.

Deoarece scopul nostru este crearea unei noi identiăți în mediul online
considerăm că primul pas este angajarea unei persoane specializate în ceea ce privește
social media , dar și a unui designer care s ă se ocupe cu crearea noului site . Primul dintre
aceștia se va ocupa cu menținerea constantă a activității pe toate platformele de
interacțiune. În continuare, vom descrie măsurile necesare pentru fiecare platformă, astfel
încât să putem construe o nouă id entitate în online.

Facebook

Pe platforma de socializare Facebook, social media managerul va furniza conținut
în fiecare zi. Frecvența postărilor ce promovează textele Clipei nu trebuie să fie mai
scăzută de 1 postare pe zi. Preluările de texte sau imag ini vor fi însoțite de comentarii
personalizate și se vor încadra în tematica revistei. Tot pe Facebook vor fi distribuite
articole de pe site prin butonul „share”, vor fi promovate evenimente culturale prin
crearea unor pagini de „event” și vor fi lansate întrebări, discuții și concursuri. Conținutul

Mădălina Gheța – Grup a II Revista Clipa – Proiect de rebranding

postat va fi interesant și ușor viral, pentru a mări interacțiunea dintre vizitatori și a
încuraja împărtășirea conținutului postării.
În ceea ce privește gestionarea interacțiunii pe Facebook, vor fi adoptate următoarele
măsuri:
1. Managerul de social media va răspunde la întrebările și comentariile utilizatorilor
de Facebook
2. De asemenea, vor fi șterse mesajele de tip spam, care conțin cuvinte necenzurate
3. Social media managerul va justifica eliminarea mesajelor c onsiderate nepotrivite
4. Utilizatorii vor fi încurajați să să aprecieze activitatea revistei cu steluțe (feature
disponibil în partea stângă a paginii de Facebook)
5. Utilizatorii de pe Facebook vor fi direcționați către site pentru a mări fluxul de
vizitatori

Twitter

Pe platforma de socializare Twitter, mesajele distribuite vor dubla conținutul de pe
celelalte medii, însă într -o formulă concisă, ce nu depășește 140 de caractere. Frecvența
minimă de postare este zilnică. Cu toate acestea, social media manager ul va fi încurajat să
posteze pe Twitter mai des decât de Facebook, lucru ce se datorează fluxului mare de
mesaje de pe feed -ul de Twitter. Se va încerca afilierea la hashtag -uri populare, care să
determine utilizatorii străini să viziteze profilul reviste i.
În ceea ce privește gestionarea contului de Twitter, propunem următoarele:
1. Preluarea mesajelor de pe FB într -o formă concisă pe același interval de difuzare
(dublarea conținutului)
2. Impunerea unor hashtag -uri specifice #revistaclipa, #icr
3. Postarea șt irilor scurte din domeniul cultural
4. Răspunderea la întrebările și comentariile utilizatorilor de Twitter
5. Implicarea în conversații și dezbateri pe subiecte culturale

Mădălina Gheța – Grup a II Revista Clipa – Proiect de rebranding

6. Urmărirea și comentarea postărilor celor care au dat follow paginii
7. Introducerea în mesaje le noastre (dacă e posibil) numele bloggerilor sau ale altor
persoane care au mulți followeri

Youtube

Întrucât această platformă prevede distribuirea conținutului video, iar revista e un
produs ce are drept suport textul, nu putem impune o anumită frecv ență de postare pentru
Youtube. Cu toate acestea, venim cu o serie de propuneri de generare periodică a
conținutului.
În ceea ce privește gestionarea activității de pe Youtube, pot fi realizate următoarele:
1. Înregistrarea și postarea filmărilo r din cadrul ședințelor de cena clu, atelierelor de
creație, întâlnirilor cu scriitorii
2. Sincronizarea contului de youtube cu celelalte platforme social media
3. Postarea unor interviuri video cu cei mai buni poeți contemporani
4. Preluarea altor înregistrări reportaje/știri/ video de pe alte conturi cu profil similar
5. Înregistrarea și postarea galei de premiere a câștigătorilor concursului „Iulia
Hașdeu”
6. Plasarea unor spoturi publicitare
8. Preluarea și postarea unor melodii tematice (de Paște, Crăciun, Ziua Limbii, etc.)
9. Răspunde rea la întrebările și comentariile utilizatorilor de Youtube de către social
media manager
10. Crearea unor liste de video -uri tematice, la cererea utilizatorilor
11. Receptivitatea l a comentariile utilizatorilor, mesaje de mulț umire pentru atingerea
a 1000 de viz ualizări etc.

Instagram

Această platformă de socializare, dedicată în totalitate imaginii, capătă din ce în
ce mai multă popularitate printre tineri. Crearea și gestionarea unui cont de Instagram

Mădălina Gheța – Grup a II Revista Clipa – Proiect de rebranding

poate ajuta la atingerea unor grupuri de tineri distincte . Întrucât și pe această platformă se
folosesc deseori hashtag -urile, aceleași cuvinte -cheie pot fi folosite atât pe Twitter, cât și
pe Instagram.
Pentru gestionarea contului de Instagram, propunem:
1. Preluarea hashtagurilor lansate pe Twitter
2. Sincron izarea contului de Instagram cu celelalte platforme
3. Încurajarea publicului să realizeze fotografii tematice
4. Plasarea de poze tematice, poze cu revista, poze cu cititori, poze cu scriitori

Website

Site-ul, cea mai importantă reprezentare a brandul ui în online , trebuie, de asemenea,
refăcut. De aceea, pentru gestionarea website -ului propunem:
1. Refacerea domeniului. Domeniul pe care este plasat pagina web trebuie să fie
ușor de memorizat, atractiv și relevant în același timp. Transformarea din
www.clipa.in.md in www.clipasiderala.md sau www.revistaclipa.md.
2. Crearea unei arhitecturi accesibile a site -ului, cu rubrici și casete, cu o interfață
modernă și prietenoasă utilizatorului
3. Postarea zilnică a textelor din pagin ile revistei, a altor texte de valoare
4. Postarea de conținut multimedia (video, audio, imagine) apreciat pe platformele
de socializare
5. Atașarea unei casete de comentarii, care să permită utilizatorilor transmiterea de
feedback la sfârșitul articolelor
6. Intro ducerea unor butoane de sincronizare cu social media (exp. Like, Share)
7. Lansarea unor sondaje pe site
8. Oferirea posibilității de abonare la newsletter prin intermediul servi ciului gratuit
Mailcimp
9. Oferirea unui răspuns la întrebările și comentariile utiliza torilor de pe site

Mădălina Gheța – Grup a II Revista Clipa – Proiect de rebranding

Managerul de brand ar trebui să țină cont și de faptul că este nevoie de măsuri diferite
de gestionare a publicului și în funcție de categoria de public la care ne referim. Putem
distinge între trei tipuri de public:

1. Primar
Acesta e ste reprezentat de cititorii fideli ai revistei, tineri cu vârsta cuprinsă între 14 și 25
de ani, interesați de cultură și literatură. Ei beneficiază regulat de conexiune la internet,
au conturi pe cele mai importante rețele de socializare, sunt sociabili și îndrăgesc
interacțiunea cu cei care le împărtășesc interesele.

Măsura: Activitatea de pe Facebook si Twitter este destinată acestora, deoarece pentru ca
să urmărească postările de pe cele două platforme, utilizatorii trebuie să fi dat like sau
follow contului revistei. Acest grup trebuie încurajat să -și invite prietenii pe pagina
revistei. Acestor tineri trebuie furnizat conținut interesat, ce va fi preluat și promovat pe
paginile lor personale.

2. Secundar

Această parte a publicului este reprezentată de cititorii ocazionali sau potențiali ai
revistei. Acești tineri au aceleași caracteristici, însă lor le lipsește obișnuința de a reveni
des pe pagina revistei sau interesul de a o căuta pe site -urile de social media unde au ei
conturi.

Măsura: Acestora le este destinată, mai curând, activitatea de pe site a revistei, deoarece
site-ul poate fi vizitat și de persoane care nu urmăresc activitatea revistei îndeaproape.
Aici un rol foarte important îl joacă butoanele ce retrimit vizitatorul de pe site pe alt e
platforme social media. Sincronizarea dintre pagini îl va face pe cititor să trăiască
experiența completă a cunoașterii revistei, să -i descopere activitatea pe toate laturile ei.

Mădălina Gheța – Grup a II Revista Clipa – Proiect de rebranding

3. Terț

Acest public este reprezentat de persoanele care ar putea influenț a publicul secundar sau
primar. În cazul nostru ne referim la profesori, părinți sau bibliotecare care ar putea
îndruma tinerii.

Măsura: Pentru atragerea acestui public sunt mult mai eficiente măsurile ce nu țin de
social media, întrucât puține din pers oanele cu vârsta de peste 40 au pagini pe Facebook
sau Twitter. Cu toate acestea, ele nu trebuiesc ocolite. Ele pot fi invitate să viziteze
paginile, pentru ele ar putea fi gândită o rubrică pe site (Povestea pentru copiii sau elevii
mei). Însă aceasta est e mai degrabă o decizie de politică editorială și mai puțin o decizie
pe management online.
Munca managerului de br and nu se oprește însă aici. El trebuie să se asigure că
eforturile depuse a u și rezultate pe măsură. Creșterea activității în Social Media ne va
confirma sau nu succesul proiectului nostru de rebranding pentru mediul online.
Pentru evaluarea succesului sau eșecului strategiei este nevoie de monotorizarea
eficienței măsurilor implementate pentru o perioadă mai lungă de timp. Pentru această
monotorizare putem apela la următoarele instrumente:

1. Google Analytics

Măsurătorile realizate cu ajutorul acestui instrument pot indica câți utilizatori au intrat pe
site. Analiza se poate face și defalcat în funcție de utilizatori unici, utilizatori noi, sau
utilizatori care au revenit.

Același program poa te măsura durata medie petrecută pe site sau ne poate arăta care
pagini au fost vizualizate. La nevoie, se pot face grafice despre cum cititorii au navigat pe
site. În cazul în care avem nevoie de num ărul vizitatorilor în timp real, sau țările din care
acestea provin, această unealtă de monotorizare ne poate fi de asemenea de folos.

Mădălina Gheța – Grup a II Revista Clipa – Proiect de rebranding

2. Facebook Insights
Prin intermediul paginii de Insights putem colecta date despre câți utilizatori accesează
pagina publ icației într -o săptămână sau care postări au fost cele mai vizualizate. De folos
ne-ar putea fi și aflarea vârstei, sexului, sau țării din care provin citittorii.

O altă metodă de exploatare a opțiunilor oferite de Facebook este crearea unei liste cu
paginile concurente și monitorizarea acesteia.

3. Twitter Analytics

La partea de „Analytics” putem descoperi de câte ori au văzut utilizatorii un anumit
tweet, numărul de interacțiuni pe care îl are un utilizator cu un mesaj de twitter, sau rata
de participar e a utilizatorilor .

4. Serviciul Mention https://en.mention.com/
Acest site poate monitorizeaza de câte ori este menționat numele revistei in mediul
online. Mai mult, apelând la această opțiune de monotorizare putem de termina
platformele și contextul în care apare numele reviste noastre în timp real. Acest lucru este
posibil prin stabilirea unor cuvinte -cheie care să fie urmărite în online.

Căutarea se face contra cost, dar există și o perioadă limitată în care putem încerca
instrumentul, pentru a vedea dacă ne este de folos.

Utilizând aceste instrumente și având în fața noastră obiectivele și pașii pe termen
scurt, putem stabil i dacă rebrandingul nostru a av ut sau nu succes. Îndeplinirea
obiectivelor și rezultatele statistice ne vor ajuta să înțelegem disfuncționalitățile ale
planului.

Mădălina Gheța – Grup a II Revista Clipa – Proiect de rebranding

7. Recom andă ri pentru agenția de publicitate care va fi însăr cinat ă cu realizarea campaniei
de publ icitate în jurul „noului brand ”.

Agenția de publicitate trebuie să țină cont că reb randingul vizează mediul online.
De aceea , primul pas ar fi o campanie de publicitate care să vizeze același mediu. Putem
folosi anunțuri, concursuri, spoturi, care să trezească interesul tinerilor.
O altă opțiune ar putea fi derularea unei campanii în p resă prin care determinăm
publicul să consulte noua variantă a revistei online.
Nu trebuie să excludem însă și posibilitatea unor campanii non -convenționale. De
exemplu, am putea lipi stickere cu discul care apare pe coperta revistei (actualizat la
fiecar e număr) în locuri populate cu un QR (quick response code) în centru, care să -i
trimită pe curioșii ce pot accesa aceste coduri cu ajutorul dispozitivelor de tip smartphone
către noua variantă a site -ului.