Revista de Asistență Socială, anul XIV, 22015, 1 -13 1 [612321]

Revista de Asistență Socială, anul XIV, 2/2015, 1 -13 1
www.swreview.ro

Linia telefonică pentru prevenirea suicidului la copii
și adolescenți din București
[The Suicide Prevention Line for Children and
Teenagers in Bucharest ]
Emanuel Adrian S ârbu*
Abstract. Suicide is one of the leading causes of teenagers ’s deaths. Even whet her it is preventable, most
of the time, there are still very few projects or actions of the local authorities and/ or organisations in
Romania, due to the lack of information and resources. The suicide prevention line for children and
teenagers in Buchare st is presented and evaluated after five years of activity. It may be considered one
example of good practises, since it managed to put together local knowledge, human resources and social
actors. The suicide prevention line for children and teenagers in B ucharest has been established in 2009
by The General Directorate of Social Wellfare of Bucharest Municipality, in partnership with The
Psychiatric Hospital Prof. dr. Alexandru Obregia . The finances are provided by the Wellfare Department,
the location belo ngs to the Psychiatric Hospital and the mental health services are coordinated by a MD,
specialized in Psychiatry. There are about 30 volunteers taking the phone calls 24/7. Since 2011, they
established the Association of Suicidology.
Keywords : suicide , prevention, lifeline, children, teenagers
Introducere
S-a vehiculat des, în ultimul deceniu, faptul că suicidul a ajuns să ocupe una dintre primele trei poziții
în topul principalelor cauze de deces ale adolescenților și tinerilor adulți la nivel mondial (Sâ rbu,
2011; WHO, 1999) și, respectiv, poziția a treisprezecea a cauzelor de deces ale tuturor categoriilor de
vârstă (IASP, 2008). Din cauza faptului că, în ultima jumătate de veac, rata sinuciderilor la nivel
mondial a crescut cu 60% (Hellen, 2007), numero ase țări au introdus în planurile lor anuale de acțiune
și în strategiile de dezvoltare pe termen mediu și lung politici speciale de prevenire a fenomenului
suicidar. Mai mult decât atât, dacă până la începutul anilor 1990 majoritatea lucrărilor de specia litate
nu includeau decât în mod excepțional informații cu privire la modalitățile de evaluare a depresiei la
copii și adolescenți (Adams, Berzonsky, 2009), în ciuda faptului că existența acesteia fusese
constatată încă din anii 1940 (Adams, Berzonsky, 2009), astăzi acestor subiecte a început să li se
acorde atenția cuvenită, din motive cât se poate de obiective. Sinuciderea reprezintă a doua cauză a
mortalității adolescenților și tinerilor (15 -24 ani) din SUA, iar procentajul este de două ori mai mare
decât cel din 1970 (Adams, Berzonsky, 2009). Și la nivel european lucrurile sunt oarecum similare.
Conform datelor Eurostat, România se situează pe poziția a paisprezecea în topul european al țărilor
cu cele mai multe cazuri de suicid la adolescenții – segment ul de vârstă 15 -19 ani (Eurostat, 2015).

* Department of Baptist Theology, University of Bucharest , Berzei Street, no. 29, 1st Distr ict, Bucharest ; Head of Department, Dept.
for the Relation with the Civil Society and other Social Actors, The General Directorate of Social Assistance of Bucharest
Municipality, Foi șorului Street no. 56 -58, 3rd District, Bucharest ; Research Director , Asso ciation of Suicidology, B ucharest , E-mail:
[anonimizat].

E. A. Sârbu / Linia telefonică pentru prevenirea suicidului la copii și adolescenți din București [The Suicide
Prevention Line for Children and Teenagers in Bucharest]
2

Sursa: Eurostat, 20151.
Grafic 1. Rata sinuciderilor în țările UE , pe grupe de vârstă (15 -19 ani)/ 100.000 de locuitori
Din păcate, pe măsură ce înaintează în vârstă, lucruri le sunt departe de a se liniști din ace st punct
de vedere. Conform Eurostat, pe segmentul de vârstă 20 -44 de ani, sinuciderea reprezintă 12% din
totalul cauzelor mortalității, aproape la fel de numeroase ca și accidentele rutiere – 13%), bărbații
fiind de patru ori mai numeroși decât femeile di n această cohortă (Eurostat, 2006).
În Uniunea Europeană, la fiecare 9 minute se consemnează un nou caz de suicid, iar numărul
tentativelor de sinucidere este estimat a fi de nouă ori mai mare. Sinuciderile raportate anual la nivel
european numără aproxim ativ 59.000 de cazuri (Wahlbeck, Mäkinen, 2008). O simplă comparație cu
statistica deceselor provocate de accidentele de mașină – aproximativ 50.000 de decese anual
(Wahlbeck , Mäkinen, 2008) – relevă faptul că suicidul este un fenomen deosebit de îngrijoră tor și că
autoritățile locale trebuie să ia măsuri în vederea prevenirii tentativelor de sinucidere și limitării
fenomenului. Acesta este motivul pentru care activitățile de prevenire a cazurilor de depresie și suicid
sunt considerate prioritare în Pactul European pentru Sănătate Mintală și Bunăstare ( European
Comission , 2008) și în raportul Consensus Paper: Prevention of Depression and Suicide (Wahlbeck ,
Mäkinen, 2008) , care recomandă statelor membre măsuri ferme, concrete și imediate.

Revista de Asistență Socială, 2/2015
3
În Pactul European pentru Sănătate Mintală și Bunăstare statele membre sunt invitate să creeze
politici și să acționeze în vederea prevenirii depresiei și suicidului, luînd în considerare aspecte
precum: perfecționarea profesională a personalului din sectorul social și medic al; restrângerea
accesului la potențialele modalități de suicid; luarea unor măsuri concrete de conștientizare a
publicului general și a profesioniștilor din sectorul socio -medical și din alte sectoare relevante;
inițierea unor măsuri menite să reducă fact orii de risc suicidar precum consumul excesiv de alcool și/
sau de droguri, excluderea socială, depresia și stresul; oferirea unor mecanisme de suport pentru
persoane care încearcă să se sinucidă și pentru membrii familiilor acestora – exemplul citat fiind acela
al unor linii telefonice sau portaluri care oferă sprijin emoțional.
În recomandările realizate de Comitetul Pentru Drepturile Copilului (ONU, 2009) , care a examinat
al treilea ș i al patrulea raport periodic al României, adoptat cu ocazia celei de -a 1425 -a sedințe ale
sale, din data de 12 iunie 2009, “Comitetul se arată preocupat de cazurile de suicid și de
comportamentul agresiv al copiilor și adolescenților, dar și de absența unor programe de prevenție în
acest sens”, fiind recomandată adoptarea u nor măsuri și politici care să vină în întâmpinarea acestei
probleme și să contribuie semnificativ la diminuarea ei. De asemenea, la punctul 68 – Sănătatea
adolescenților, se regăsește următoarea observație: “cu toate că se remarcă eforturile întreprinse d e
statul parte, Comitetul este preocupat de rapoartele mediatice referitoare la cazurile de suicid, în
special , în rândul copiilor lăsați în urmă de părinții plecați în străinătate, deși nu există statistici
întocmite sistematic cu privire la acest aspect” .
Înființarea primului telverde pentru prevenirea suicidului din București – 0800.080.100
În anul 2007, Bucureștiul, prin Direcția Generală de Asistență Socială a Municipiului București, a
devenit parte a ECAD – European Cities Against Drugs, iar în 2008 a efectuat prima cercetare din
cadrul Programului Tineri în Europa, considerat a fi cel mai mare program european de promovare a
unui stil de viață sănătos adresat adolescen ților (Sârbu, Bunaciu, Mariș, 2014).
Deși, cercetarea nu viza în mod direct ideația suicidară a adolescenților, chestionarul cuprindea și
un număr semnificativ de întrebări referitoare la aceasta, precum și la depresie, la sfera relațională a
tinerilor, la mediul familial, social ș.a.m.d. În urma acestei cercetări din anul 2008, la care au
participat 2662 de elevi din 46 de licee de pe raza municipiului București, au reieșit următoarele
aspecte alarmante: 37,8% dintre adolescenții chestionați au cunoștințe care se gândesc să se sinucidă;
23,1% au cunoștințe sau persoane din anturaj care a u încercat să se sinucidă; 19,2% au prieteni sau
persoane apropiate care au încercat să se sinucidă; 9,1% au cunoștințe și persoane din anturaj care s –
au sinucis; 5,8% au prieteni sau persoane apropiate care s -au sinucis; 15,8% dintre respondenți s -au
gând it să se sinucidă; 5,6% au intenționat să se sinucidă; 13,5% dintre respondenți au spus cuiva că
vor să se sinucidă; 5,6% dintre respondenți au încercat să se sinucidă; 2,4 % dintre respondenți au
încercat să se sinucidă în anul școlar 2008 -2009.
Pe fondul acestor constatări, coroborat cu faptul – paradoxal dealtfel, că adolescenții bucureșteni
par a socializa mai degrabă cu prietenii virtuali decât cu cei din anturajul l or sau cu părinții (Sârbu,
Bunaciu, Mariș, 2014), în anul 2009 s -a materializat o iniți ativă locală menită să vină în întâmpinarea
nevoii acestora de a comunica empatic, de a fi ascultați și îndruma ți adecvat (Ciobanu, 2005):
înființarea unei linii telefonice la care aceștia să poată suna, gratuit, pentru a fi ascultați de un voluntar
cu o p regătire de specialitate adecvată, sub protecția anonimatului.
Înființată prin Hotărârea Consiliului General al Municipiului București nr. 308/ 2009 și finanțată
integral de Consiliul General al Municipiului București, prin bugetul Direcției Generale de A sistență
Socială a Municipiului București (conform H.C.G.M.B. nr. 308/2009 și HCGMB nr. 13/2011) , Linia
telefonică pentru copii și adolescenți din municipiul București cu conduită autodistructivă iminentă
funcționează în cadrul Centrului de Prevenire a Ten tativelor de Suicid la copii și adolescenți , aflat în
structura Spitalului de Psihiatrie Prof. Dr. Alexandru Obregia.
Cele mai mari costuri ale proiectului au fost înregistrate, conform Graficului nr. 2 – Costuri
TELVERDE , în prima lună de implementare, câ nd a fost instalată linia telefonică, împreună cu cele
două posturi de lucru și, de asemenea, când au fost achiziționate echipamentele de telecomunicații,
ulterior fiind achitate doar abonamentele lunare și contravaloarea convorbirilor telefonice înregistr ate
pe numărul 0800 080 100 (TELVERDE). Începând cu luna a doua și până în prezent, costul mediu al
facturilor lunare pentru funcționarea serviciului la parametri optimi s -a situat în jurul sumei de 1200 –
1500 lei.

E. A. Sârbu / Linia telefonică pentru prevenirea suicidului la copii și adolescenți din București [The Suicide
Prevention Line for Children and Teenagers in Bucharest]
4
7314,183161,281584,091129,351430,681145,641187,141216,691315,961391,71
0 2000 4000 6000 8000NoiembrieDecembrieIanuarieFebruarieMartieAprilieMaiIunieIulieAugust

Sursa: E. A. Sârbu, 2015.
Grafic 2. Costuri TELVERDE (anul I de implementare)
Conform Graficului nr. 3 – Număr apeluri în primul an de implementare , se poate observa faptul
că, în perioada rece, numărul celor care au solicitat asistență specializată este considerabil mai mare
decât cel înregistrat în perioada de vară (când numărul apelurilor primite a fost mai mic cu
aproximativ o treime).
Diferența majoră existentă între lunile noiembrie -decembrie 2008 (cu 2300 de apeluri în noiembrie
și 1564 de apeluri în decembrie ), când se poate spune că s -a înregistrat un adevărat boom și, respectiv,
media de aproximativ 475 de apeluri din celelalte luni “reci” (prin luni reci înțelegându -se atât cele de
iarnă, cât și cele de primăvară, când astenia și alți factori favorizanți de termină , de asemenea , valori
crescute în dinamica suicidului) apare ca urmare a mediatizării susținute din perioada lansării
proiectului.
05001000150020002500
Noiembrie Decembrie Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August2300
1564
551418503 486 417 335292292
Total …

Sursa: E. A. Sârbu, 2015.
Grafic 3. Număr apeluri în primul an de implementare
De asemene a, din înregistrările operatorilor care au preluat apelurile telefonice s -a putut constata o
scădere a “apelurilor false” (solicitări de informații cu caracter general, fără referire la obiectul de
activitate al liniei telefonice, persoane care sună doar p entru a testa operabilitatea serviciului, apelanți
care, după preluare, fie închid, fie refuză dialogul cu privire la ideația suicidară etc.), ceea ce poate
indica o anumită selecție a celor care apelează linia verde în favoarea celor care au într-adevăr
nevoie de sprijin emoțional specializat. Dealtfel, ultimul item enumerat este susținut de Graficul nr. 6
– Detaliere apeluri telefonice, pe rețele de telefonie ,.
Tendința de creștere exponențială se reia în luna iulie 2011 (când numărul de apeluri s-a triplat,
ajungând la peste 900, de la media de 250 din lunile precedente). Începând cu luna iulie 2011 a
început să fie difuzat (gratuit), în mijloacele de transport în comun ale RATB, un spot video de
promovare a telverdelui, cu caracter social, real izat de Asociația de Suicidologie (o organizație
neguvernamentală, înființată în anul 2011 de voluntarii Centrului de prevenire a tentativelor de suicid
la copii și adolescenți, precum și de specialiști în problematica suicidului cu diferite formări
profes ionale – psihiatrie, neurologie, psihologie, sociologie, teologie, asistență socială).

Revista de Asistență Socială, 2/2015
5
Faptul că în primele două luni de implementare a proiectului (noiembrie și decembrie 2009) s -a
înregistrat un număr de apeluri aproape similar cu cel înregistrat pe tot parcursul anului 2010 (3864
versus 4037) poate fi explicat prin prisma elementului novator adus de telverde pe piața serviciilor de
suport emoțional din România, pe de o parte și, pe de altă parte, printr -un număr ridicat de “apeluri
false”. Încă din primu l an de implementare (2010, după cele două luni de început, din anul 2009) s -a
putut observa, din înregistrările operatorilor care au preluat apelurile telefonice, o scădere
considerabilă a acestor “apeluri false”, ceea ce indică o anumită selecție a celor care apelează linia
verde în favoarea celor care au într -adevăr nevoie de sprijin emoțional specializat (Grafic nr. 4. Total
apeluri/ an calendaristic (2009 -2014) .
010002000300040005000
2009 2010 2011 2012 2013 201438644037
2700
1974
1517
914
Total apeluri

Sursa: E. A. Sârbu, 2015.
Grafic nr. 4. Total apeluri/ an cal endaristic (noiembrie 2009 – iulie 2013)
Scăderea numărului de „apeluri false”, remarcată de personalul voluntar de la Telverde, este
dealtfel confirmată și de Graficul nr. 5 – Total minute convorbiri/ an calendaristic . Dacă în anul 2009,
când s -a înregistr at acel „boom” al apelurilor la 0800 080 100, s -a discutat cu potențialii beneficiari ai
Liniei telefonice de urgență 13.314 minute, în 2010 numărul minutelor a fost cu aproximativ 40% mai
mare, în ciuda faptului că numărul apelurilor pentru întregul an 20 10 a fost foarte asemănător cu cel
din perioada noiembrie -decembrie 2009. Creșterea duratei medii a convorbirilor, raportată la numărul
de apeluri înregistrate (tendință care se păstrează și în anii următori) confirmă astfel , faptul că ,
apelurile false au scăzut exponențial.
050001000015000
2009 2010 2011 2012 2013 20141031414940
11523
9266
69706251

Sursa: E. A. Sârbu, 2015.
Grafic 5. Total minute convorbiri/ an calendaristic (noiembrie 2009 -iulie 2014)
Se poate observa, din Graficul nr. 6 – Detaliere apeluri telefonice, pe rețele de telefonie , o pond ere
crescută a apelurilor provenite, pe de o parte, din rețelele de telefonie mobilă în defavoarea rețelelor
de telefonie fixă și, pe de altă parte, din acele rețele de telefonie mobilă care se adresează cu precădere
tinerilor, prin ofertele existente pe p iață (cu numeroase minute și mesaje scrise oferite la prețuri
avantajoase).

E. A. Sârbu / Linia telefonică pentru prevenirea suicidului la copii și adolescenți din București [The Suicide
Prevention Line for Children and Teenagers in Bucharest]
6
43662234418818581
1175224814481154785709
36156344239411248
47960446623814076
0 500 1000 1500 2000 2500200920102011201220132014
Vodafone Romtelecom

Sursa: E. A. Sârbu, 2015.
Grafic 6. Total apeluri telefonice în perioada 2009 -2014, pe rețele de telefonie 2
Per ansamblu, cele mai multe apeluri înr egistrate au provenit, în primii doi ani, în ordine, din
rețelele Orange, Cosmote, Vodafone și Romtelecom. Dinamica suferă anumite modificări în 2011și în
2012, dar se păstrează în 2013.
Vizavi de solicităril e adresate telefonului verde , se poate afirma că dinamica aceast ora poate fi
datorată fie unei creșteri , respectiv diminuări semnificative a ideației suicidare în rândul tinerilor,
lucru puțin probabil și , care, dealtfel, nu poate fi neapărat coroborat cu alte date statistice, fie mai
degrabă unei promo vări mai bune ori, după caz, mai puțin eficiente a liniei telefonice comparativ cu
aceleași perioad e ale anilor preceden ți, avându -se în vedere faptul că în intervalul 2012 -2015 au
funcționat în paralel atât numărul 0800 080 100, cât și 116 123 (urmând ca perioada de tranzit să ia
sfârșit pe 10.09. 2015 , dată de la care va funcționa exclusiv numărul european 116 123).
Accesarea numărului verde european pentru consiliere în criză, 116123
Cu prilejul Zilei Mondiale de Prevenire a Suicidului (10 septembrie), î n anul 2011, Direcția Generală
de Asistență Socială a Municipiului București și Spitalul de Psihiatrie Prof. Dr. Alexandru Obregia au
anunțat accesarea numărul național scurt pentru servicii armonizate cu caracter social 116.123 și
demararea procesului pr ivind înlocuirea treptată a numărului verde 0800.080.100. Numerele naționale
scurte pentru servicii armonizate cu caracter social au o identitate paneuropeană, fiind utilizate
pentru aceleași servicii în toate statele membre ale Uniunii Europene .
Având în vedere rezultatele obținute până în acest moment, precum și oportunitățile de dezvoltare
ale Liniei telefonice pentru copii și adolescenți din municipiul București cu conduită autodistructivă
iminentă , care vizează în primul rând existența și, mai ales, d isponibilitatea unui număr verde
european specializat în domeniul crizei emoționale, mai ușor de reținut pentru potențialii apelanți, s –
au efectuat demersurile necesare în vederea transformării actualului 0800 080 100 în 116 123 (număr
pus la dispoziție de Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații).
Apelurile către numărul 116123 au rămas gratuite (la fel ca și în cazul numărului 0800 080 100),
iar accesul la aceste numere nu a fost în nici un fel condiționat de o înregistrar e prealabilă.
Serviciul oferit la numărul 116123 permite apelantului să beneficieze de o relație umană adevărată
și adecvată situației delicate în care acesta se regăsește, oferindu -i-se posibilitatea de a fi ascultat fără
a fi judecat și, de asemenea, of erindu -i-se sprijin emoțional în vederea depășirii stării de criză
psihologică sau a conduitei autodistructive iminente.
Inițial s -a decis ca numerele verzi să funcționeze în paralel pentru un interval de 90 de zile, luând u-
se în considerare specificul ac tivității desfășurate și necesitatea asigurării continuității serviciului,
precum și a unei bune informări a potențialilor apelanți . Ulterior însă, întrucât majoritatea apelurilor

Revista de Asistență Socială, 2/2015
7
au continuat să sosească pe 0800.080.100, coroborat cu lipsa unui buget cons iderabil pentru a putea
promova adecvat schimbarea acestuia și cu faptul că decizia nu presupunea costuri suplimentare, s -a
decis prelungirea funcționării în paralel pe o perioadă nedeterminată, până când vor predomina
apelurile la 116.123 . Având în vedere însă faptul că finanțarea serviciului este asigurată de către
Consiliul General al Municipiului București, prin bugetul Direcției Generale de Asistență Socială a
Municipiului București, până la data de 01.11.2015 , urmând ca perioada următoare să facă obie ctul
unei noi hotărâri a autorității publice deliberative de la nivelul Capitalei, coroborat cu faptul că în tot
acest interval de timp nu a mai fost promova t deloc vechiul număr, 0800 080 100, ci doar cel unic
european pentru intervenții în crize emoționa le, s-a ales ca dată simbolică pentru încheierea acestui
proces tranzitoriu ziua de 10 septembrie 2015, Ziua Mondială pentru Prevenirea Suicidului.
Structura apelanților. Caracteristici socio -demografice
Segmentul de vârstă al apelanților s-a dovedit a fi mai larg decât a fost estimat inițial în 2009, fiind
cuprins între 12-61 ani . Lucrul acesta se datorează în special faptului că prezentul demers reprezintă o
premieră la nivel național, segmentului de populație cu vârste peste 19 ani nefiindu -i adresat un
serviciu specializat similar.
Cu privire la problemele reclamate de benefici arii serviciului, acestea pot fi grupate în șase
categorii majore, în funcție de tipurile de apelanți:
1. Copii proveniți din familii dezorganizate. Acestei categorii îi pot fi asociate probleme cauzate
de consumul de alcool și de droguri ale părinților ac estora, lipsa de comunicare între membrii familiei,
agresivitatea și/ sau violența fizică, verbală, emoțională, incest, exploatarea copiilor de către părinți
etc.
2. Copii lăsați în urmă de părinți plecați să lucreze în străinătate. Din analiza apelurilor
telefonice reiese faptul că majoritatea problemelor acuzate de aceștia sunt asociate cu absența
părinților din viața lor, în ciuda faptului că afirmă că vorbesc aproape zilnic (la telefon sau prin
intermediul mijloacelor IT – de exemplu Skype, Messenger, F acebook), coroborate cu dificultăți de
relaționare cu terții în grija cărora au fost încredințați (bunici, unchi, mătuși, nași, vecini). Sunt
acuzate frecvent lipsa afecțiunii și a preocupării reale față de problemele cu care se confruntă și
sentimentul de „a fi al nimănui ”, tulburări de comportament, lipsa integrării în grupul social .
3. Copii care se reîntorc în țară împreună cu părinții , apoi p ărinții acestora pleacă din nou să
lucreze în străinătate. Reprezintă o categorie aparte, cu numeroase probleme de reintegrare socială.
Practic, aceștia se află la mijlocul distanței dintre două sisteme sociale și educaționale diferite, fiindu –
le extrem de dificil să se poată regăsi pe de -a-ntregul în vreunul dintre acestea. Astfel, ei se simt
percepuți diferit de către ceilalți covârstnici, fiind într -un fel “străini în propria lor țară“ .
4. Adolescenți și tineri. Cea mai mare parte a problemelor acestora sunt legate de relațiile afective
și/ sau familiale ale adolescenților în care au intervenit fie despărțiri, fi e diverse divergențe
considerate inacceptabile. De asemenea, tot aici pot fi încadrate problemele specifice ale
adolescenților și tinerilor care și -au pierdut prietenii și/ sau partenerii ca urmare a decesului acestora și
prezintă dificultăți în a depăși m omentele de doliu.
5. Părinții, aparținătorii, prietenii sau cunoștințele persoanelor din grupul țintă al proiectului
reprezintă o altă categorie, distinctă, care apelează Linia telefonică pentru copii și adolescenți din
municipiul București cu conduită a utodistructivă iminentă. Aceștia solicită opinii avizate sau ajutor
specializat pentru problemele (reale, potențiale sau imaginare) pe care le -au identificat la copiii,
rudele sau prietenii lor.
6. Persoane cu diverse afecțiuni psihice și/ sau medicale . În această categorie pot fi grupate
persoanele care reclamă tulburări precum anxietatea, depresia, schizofrenia, Alzheimer, fluctuații de
dispoziție, dar și diverse afecțiuni medicale, inclusiv cele ale bolnavilor în stadii terminale, care pot
determina apa riția ideației suicidare.
7. Persoane care au dificultăți de integrare socială . Categoria de față integrează o serie întreagă
de grupe de vârste și de probleme, de la copiii care acuză dificultăți de integrare în colectivul școlar,
la tinerii care au probl eme cu adaptarea la locul de muncă ori cu șomajul și până la persoane adulte
sau chiar vârstnice cu boli cronice sau cu nevoi speciale. Marea majoritate a acestora pot fi reduse
însă la nevoia de comunicare cu cineva, neîmplinită, însă resimțită acut și am plificată până la stadiul
în care conduita autodistructivă pare justificabilă.

E. A. Sârbu / Linia telefonică pentru prevenirea suicidului la copii și adolescenți din București [The Suicide
Prevention Line for Children and Teenagers in Bucharest]
8
8. Apeluri de mulțumire pentru sprijinul emoțional oferit de personalul Centrului apelanților, într –
un moment dificil din existența acestora din urmă.
9. Apeluri test , provenin d de la diverse persoane care au vizionat materialele de promovare și vor
să verifice funcționalitatea serviciilor.
Preluarea/ gestionarea apelurilor de către p ersonalul care asigură funcționarea liniei telefonice
Întrucât serviciul telefonic a fost înfii nțat ca urmare a constatării (prin mijloace empirice – Cercetarea
“Tineri în Europa ”, București, 2008) existenței unei nevoi reale a unui anumit segment al populației
rezidente pe raza administrativ -teritorială a Municipiului București, coroborată cu faptu l că lucrul
acesta s -a întâmplat într -o perioadă de plină criză financiară, s -a luat decizia utilizării la maximum a
resurselor existente în momentul respectiv la nivelul Capitalei. Astfel, Linia telefonică de urgență
funcționează fără angajați permanenți, serviciile fiind prestate în mod voluntar de angajați din cadrul
instituțiilor partenere, precum și de voluntari externi care dispun de o formare minimă în domeniul
comunicării.
În prezent, serviciul telefonic este asigurat non -stop (24/7), de către apro ximativ 30 de voluntari –
studenți, masteranzi, doctoranzi și/sau absolvenți ai unor instituții de învățământ superior sau
postliceal din domeniile sanitar/ medical, psihiatric, psihologic, sociologic, teologic, asistență socială
etc. Activitatea de volunt ariat a acestora este coordonată de un medic primar neuropsihiatru, doctor în
științe medicale, și se desfășoară în baza contractelor de voluntariat semnate între aceștia și Spitalul de
Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia”, în structura căruia funcțion ează Centrul de prevenire a
tentativelor de suicid la copii și adolescenți .
Fiecare potențial voluntar este admis în Centru în urma analizei CV -ului și a documentelor care
atestă formarea într -unul din domeniile antemenționate, precum și a unei Scrisori de intenție/
motivație. După această etapă urmează proba orală, respectiv interviul în cadrul cărora sunt evaluați
de mediul neuropsihiatru care coordonează activitatea voluntarilor . Candidații admiși , care se obligă
fiecare să respecte regulamentul Centru lui și codul de conduită etică și deontologică specific formării
sale profesionale, precum și, după caz, pe cele aplicabile domeniilor asistenței sociale și consilierii
psihologice, urmează să beneficieze de o formare teoretică minimală ( în cadrul căreia le sunt
prezentate principiile ascultării empatice, ascultării active, semnele de avertizare ale conduitei
autodistructive iminente ș.a.m.d.) și de un stagiu practic, în cadrul căruia asistă la preluarea apelurilor
(inițial de către, apoi împreună cu) volun tarii cu experiență, urmând ca în momentul în care aceștia se
simt pregătiți să poată prelua, la rândul lor, apelurile solicitanților. Este important de precizat faptul că
tehnologia utilizată în cadrul Linie i telefonice pentru prevenirea suicidului la cop ii și adolescenți din
București permite ca, în eventualitatea confruntării cu situații pe care voluntarii nu le pot gestiona
individual, aceștia să poată redirecționa apelul fi e către medicul neuropsihiatru care îi coordonează,
fie către un alt voluntar sa u, după caz, să se poată consulta în vederea gestionării optime a cazuisticii
întâlnite.
În situațiile în care există certitudinea riscului suicidar iminent, protocolul existent prevede, pe de
o parte, ca voluntarul care a preluat solicitarea să îi expună apelantului clar și cu fermitate
convingerea sa cu privire la necesitatea apelării serviciului de urgență 112 pentru a se putea interveni
adecvat și rapid, fie, în măsura în care apelantul furnizează informații cu privire la locația sa curentă
(fie din pro prie inițiativă, fie la solicitarea voluntarului de serviciu), cazul va fi referit cu maximă
celeritate serviciilor de urgență. Având în vedere imposibilitatea localizării apelurilor efectuate de
utilizatori de servicii de telefonie de tip pre -plătit („car tele”), în sit uația în care aceștia refuză să
apeleze serviciul 112 sau să furnizeze voluntarilor Telverdelui datele necesare referirii cazului către
serviciile de urgență, conversația se încheie pentru a îi oferi acestuia posibilitatea de a apela ulterior
pentru a primi ajutor.
Concluzii
Necesitatea existenței unui astfel de serviciu telefonic este evidentă. La fel de evidentă este, în opinia
noastră, lărgirea sferei de acțiune de la nivelul Municipiului București la cel național , și de la cea care
îi viz ează aproape exclusiv pe copii și adolescenț i la cea a populației generale (existând, dealtfel,
suficiente semnale în analiza apelurilor și a apelanților – faptul că există numeroase solicitări venite
din toată țara și din rândul tuturor categoriilor de po pulație, nu doar a minorilor). O astfel de
dezvoltare însă, deși naturală, firească, nu se poate face decât cu profesionalizarea serviciului și cu

Revista de Asistență Socială, 2/2015
9
întărirea capacității de reacție a voluntarilor. Iar lucrul acesta se traduce, practic, într -o serie de
eleme nte care să includă cel puțin următoarele:
1. Dezvoltarea capacității resurselor umane de a gestiona apelurile, prin e xtinderea rețelei de
voluntari, astfel încât să nu mai existe ture de lucru neacoperite sau acoperite de un singur voluntar.
Având în ved ere faptul că, în prezent, turele voluntarilor sunt de aproximativ patru ore, un calcul
simplu arată că, în situația în care fiecărui voluntar i -ar reveni câte patru ture în fiecare lună, Linia
telefonică ar avea nevoie de aproximativ 100 de voluntari (la nivel minimal) .
Dezvoltarea capacității resurselor umane presupune, de asemenea, și acordarea unei atenții
crescute formării voluntarilor, monitorizării activității acestora de preluare a apelurilor , precum și a
capacității de a gestiona la nivel individu al situațiile întâlnite în cazuistica preluată.
2. Elaborarea unor proceduri clare și exhaustive pentru fiecare operațiune și situație posibilă, pe
care să și le asume și să le urmeze.
3. Adoptarea și/ sau adaptarea unor modele de bune practici, întâlnit e la instituții sau organizații
care gestionează inițiative similare în țări cu o experiență mai îndelungată, precum și aderarea la
structuri de tip federativ/ asociativ (de exemplu , Befrienders Worldwide International, Samaritans
etc.), pentru a beneficia de expertiza acestora în formarea și în dezvoltarea organizațională, precum și
a serviciilor furnizate.
4. Acordarea unei atenții mai mari aspectelor legate de promovarea numărului de telefon 116123,
inclusiv prin includerea sumelor necesare în buget și/ sau prin explorarea posibilităților legale
referitoare la difuzarea gratuită a spoturilor radio/ TV cu conțnut sau mesaj social.
5. Analizarea posibilităților privind încheierea unui acord de parteneriat și intervenție cu serviciile
naționale de intervenț ie în caz de urgență și stabilirea protocolului în situațiile limită, inclusiv în cele
în care apelanții în risc suicidar iminent utilizează servicii de telecomunicații de tip pre -paid.
De asemenea, în situația extinderii serviciului la nivel național, se impune luarea în considerare a
posibilităților de cooperare cu organizații sau instituții românești care au dezvoltat servicii similare,
oferite însă fie doar la nivel local, fie în intervale orare limitate (din Cluj, Iași, Miercurea Ciuc) . De
exemplu, în eventualitatea agreerii posibilității de transfer al convorbirilor către aceste organizații/
instituții în intervalele orare convenite , voluntarii Liniei de urgență din București pot fi degrevați de
activitate fiind, în același timp, întărită capacitatea de răspuns a acestora în situații limită, prin evitarea
supra -solicitării (epuizării) și a fluctuației resurselor umane voluntare.
În fine, ținând cont de specificul local, p erspectivele de dezvoltare ale acestui serviciu social pot
includ e și furnizarea u nor servicii adiacente – consiliere psihologică, consult psihiatric, grupuri de
suport, atât beneficiarilor care dispun de asigurare medicală, cât și neasiguraților, prin intermediul
Asociației de Suicidologie , cu sprijinul celor două instituții aflate sub autoritatea Consiliului General
al Municipiului București .

Mulțumiri proiect POSDRU/159/1.5/S/132400
Această lucrare este rezultatul cercetării făcută posibilă prin sprijinul financiar oferit prin Programul
Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Um ane 2007 -2013, cofinanțat prin Fondul Social European, în
cadrul proiectului POSDRU/159/1.5/S/132400, cu titlul “Tineri cercetători de succes – dezvoltare profesională
în context interdisciplinar și internațional”.

Note

1 Graficul este întocmit pe baza raportărilor țărilor membre, fiind selectată exclusiv grupa de vârstă 15 -19 ani. Se impune precizarea
că pot exista diferențe semnificative în privința modalităților de înregistrare și raportare a sinuciderilor în diferitele ță ri membre.
2 Pentru anul 2009 s -au avut în vedere lunile noiembrie -decembrie.

Linia telefonică pentru prevenirea suicidului la copii și adolescenți d in București 10

Referințe
Adams, G., Berzonsky, M. (2009) Psihologia adolescenței. Manualul Blackwell [The Psychology of
Adolescence. The Blackwell Handbook] . Iași: Polirom.
Ciobanu, M. (2005) Sănătatea optima de -a lungul vieții. Adolescenții [The Optimal Healh
Throughout Life] . Suceava: Accent Print.
European Comission (2008) Pactul European pentru Sănătate Mintală și Bunăstare. Conferintă la
înalt nivel a Uniunii Europene ÏMP REUNĂ PENTRU SĂNĂTATE MINTALĂ și
BUNĂSTARE [The European Pact for Mental Health and Wellbeing. The European Union
Summit Togeth er for Mental Health and Wellbeing] . Bruxelles: European Comission.
Online la: http://ec.europa.eu/health/mental_health/docs/mhpact_ro.pdf.
Eurostat (2006) Causes of death in the EU25. În Eurostat News Release 26/2006 ,. Online la:
http://ec.europa.eu/euros tat/documents/2995521/5249938/3 -18072006 -AP-
EN.PDF/02ed0244 -0b72 -4dd7 -90af-923427970fdd?version=1.0.
Eurostat (2015) Rata sinuciderilor în țările UE, pe grupe de vârstă (15 -19 ani)/ 100.000 de locuitori
[Suicide rates in the EU countries, by age group (15 -19) / 100,000 inhabitants] . Online la:
http://ec.europa.eu/eurostat/tgm/graph.do?tab=graph&plugin=1&pcode=tsdph240&langua
ge=en&toolbox=sort.
HELEN, M. (2007) Despre sinucidere (trad. Liana ALECU) [About Suicide (Translated by Liana
Alecu)] . Filipeștii de T ârg, Prahova: Antet XX Press.
Hotărârea Consiliului General al Municipiului București nr. 308/ 2009 privind aprobarea acordului
de asociere între Direcția Generală de Asistență Socială a Municipiului București și
Spitalul Prof. Dr. Alexandru Obregia în ved erea derulării proiectului „Centrul de prevenire
a tentativelor de suicid la copii și adolescenți” [The Decision of Bucharest General Council
no. 308/2009 regarding the approval of the Partnership Agreement between the General
Directorate of Social Assista nce of Bucharest Municipality and the Psycyatric Hospital
Prof. Dr. Alexandru Obregia to implement together the project "The Suicide Attempts
Prevention Centre for Children and Adolescents"] . București: CGMB.
Hotărârea Consiliului General al Municipiului B ucurești nr. nr. 13/2011 privind actul adițional la
acordul de asociere între Direcția Generală de Asistență Socială a Municipiului București și
Spitalul Prof. Dr. Alexandru Obregia în vederea derulării proiectului „Centrul de prevenire
a tentativelor de s uicid la copii și adolescenți” [The Decision of Bucharest General Council
no. 13/2011 regarding the Additional Act to the Partnership Agreement between the
General Directorate of Social Assistance of Bucharest Municipality and the Psycyatric
Hospital Prof. Dr. Alexandru Obregia to implement together the project "The Suicide
Attempts Prevention Centre for Children and Adolescents"] . București: CGMB.
IASP (2008). Think Globally. Extent the Problem , International Association for Suicide Prevention.
Online la: http://www.iasp.info/wspd/2008_wspd_index.php#thinkglobally -extentproblem.
ONU (2009) România și Convenția cu privire la drepturile copilului. Recomandările Comitetului
ONU pentru Drepturile Copilului 2009 [Romania and the Convention on the Children’s
Righ ts. The recommendations of the UN Committee on the Children’s Rights 2009] .
Sârbu, E.A. (2011) Suicidologie integrativă [Integrative Suicidology] . București: Ars Academica.
Sârbu, E.A., Bunaciu, O.I., Mariș, D. (2014) The Substance Use and Social Factors in Bucharest
2012 -2013. Cluj Napoca: Risoprint.
Wahlbeck K., Mäkinen M. (Eds) (2008) Prevention of depression and suicide. Consensus paper .
Luxembourg: European Communities.
WHO (1999) Country Reports and Charts Available. Introduction (adapted from: World Health
Organization. Figures and Facts About Suicide. Geneva: WHO. Online la:
http://www.who.int/mental_health/prevention/suicide/country_reports/en/index. html.