Revista Biblioscientia Indice Bibliografic Adnotat 2009 – 2006

REVISTA BIBLIOSCIENTIA : INDICE BIBLIOGRAFIC ADNOTAT 2009 – 2006

CUPRINS

ARGUMENT

INTRODUCERE .

INDICELE BIBLIOGRAFIC ADNOTAT

AL REVISTEI BIBLIOSCIENTIA: 2009-2012

INDEX TEMATIC

Aniversări

Biblioteca științifică în societatea informațională

Dezvoltarea colecțiilor

Divertis

Homo quaerens: cercetător – informație – bibliotecă

In memoriam

Istoria cărții și a presei

Managementul bibliotecii

Prezentări de carte

Teorie, metodologie și practică în biblioteconomi

Tribuna tinerilor specialiști: universul bibliotecilor

INDEX CRONOLOGIC

INDEX DE ILUSTRAȚII

Cărți recenzate, reviste, articole

Evenimente culturale

Frescă; Picturi; Acuarele

Personalități, Portrete, Fotografii

Instituții publice și culturale

Hărți. Materiale de bibliotecă

INDEX DE AUTORI

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

ARGUMENT

Lucrarea realizată în următoarele pagini își propune a avea un caracter pragmatic, dar nu putem omite caracterul teoretic al unei lucrări de diplomă. Practica de specialitate efectuată în ultimii doi ani de facultate mi-a oferit posibilitatea de a observa îndeaproape problemele și lipsurile cu care un biblioteca (structurile infodocumentare în general) se confruntă zilnic în zilele noastre. Scopul acestei lucrări este de a face munca specialiștilor în biblioteconomie și știința informării mai ușoară. Societetaea actuală este în permanentă schimbara si extrem de complexă, iar mediul informațional s-a transformat într-o „învălmășeală” în care utilizatorii, dar și bibliotecarii se pot pierde ușor.

Sunt de părere că astfel de instrumente biblioteconomice sunt foarte utile pentru a ușura munca specialiștilor în biblioteconomie și știința informării, dar și pentru ghidarea utilizatorilor. Indiferent de domeniul de activitate din care fac parte, utilizatorii au nevoie de înformații viabile, actuale, sintetizate, dar și obținute rapid. Din cauza acestor condiții, rolul specialiștilor în biblioteconomie și știința informării poate ajunge esențial. Funcțiile legate de structurile biblioteconomice și infodocumentare, a fost date multă vreme uitării adăpostite de revoluțiile și evoluțiile uimitoare.

Lucrarea de față se alcătuită, în principal, într-un index tematic de articole din publicația BiblioScientia. Am realiazat această lucrare tocmai în ideea de a reduce din timpul alocat pentru regăsirea informațiilor pe care doritorii de informație, sau însuși bibliotecarii ce le pun mai departe la îndemâna utilizatorilor, le doresc sau de care sunt interesați.

Ca sursă principală pentru lucrarea mea am folosit Revista BiblioScientia, aceasta fiind o revistă de biblioteconomie și știința a informării. Prin domeniile structurate în prezenta lucrare am încercat să structurez cât mai mult conținutul informațional al revistei pe care am utilizat-o ca și instrument de bază, am încercat să pun în valoare informațiile ce se regăsește în acest periodic, astfel încât toți cei interesați de problemele biblioteconomiei și știință informării să poată regăsi rapid și ușor informațiile de care au nevoie. Criteriul folosit pentru organizarea acestor domenii este criteriul alfabetic.

Tot cu acest scop am realizat și un undex de autori, iar indicele tematic fiind reprezentat chiar de structura bibliografiei de articole din periodice. Sursa principală de informare pentru prelucrarea acestei lucrări a fost varianta electronică. Este bine cunoscut faptul că Societatea contemporană are nevoie mai mult ca oricând de instrumente de informare și documentare care să difuzeze informațiile cât mai rapid și cât mai accesibil, instrumente capabile să se adapteze rapid la cerințele și provocările lumii informaționale actuale, și consider că lucrarea de față îndeplinește condițiile.

INTRODUCERE

Consider că înaintea începerii prezentării indexului tematic, este esențială prezentarea resursei informaționale pe care am utilizat-o pentru redactarea lucrării.

Revista BiblioScientia este editată de Biblioteca Științifică Centrală „Andrei Lupan” a Academiei de Științe a Moldovei din Chișinău și a apărut prima dată în anul 2009. Prin meticulozitatea de care a dat dovadă de-a lungul anilor și-a câștigat un loc important în rândul revistelor din domeniul biblioteconomic. Este concepută ca o revistă de specialitate, în care se dorește găsirea informației științifice, dar și a informației practice.

Această revistă care ca scop oferirea unei palete largi de articole din interes biblioteconomic pentru a evidenția problemele de grad ridicat, cu care se confruntă biblioteca din Chișinău, iar în același timp își propune să fie un element unificator pentru comunitatea bibliotecilor din Republica Moldova. Bibllioteca Științifică Centrală „Andrei Lupan” deține un fond bogat de cunoștințe pe care trebuie să îl facă public. Apariția acestei reviste se datorează efortului echipei redacționale și a colegilor acestora, care au deja o experiență în acest tip de activitate.

Colectivul de redacție al revistei este alcătuit din: Redactor șef, Redactori șefi adj., Colegiul de redacție, Lector și Graficianul Coperții. De la apariția primului număr al publicației (din anul 2009) și până în anul 2012, revista un și-a modificat semnificativ echipa editorială și nici politica editorială nu a suferit schimbări. De-a lungul timpului, revista și-a păstrat același redactor șef, Aurelia Hanganu, respectiv același redactor – șef adjunct, Lidia Zasavițchi.

Chiar dacă BiblioScientia este o revistă moldovenească, personalul Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan” au pus la dispoziția cititorilor și varianta online a publicației pentru ca toți doritorii de informație să o poată accesa la următorul link: http://biblioscientia.asm.md/.

Structura revistei este alcătuită din rubrici permanente, care ne oferă o imagine asupra problematicii abordate. Acestea sunt:

Istoria Cărții și a Presei

Teorie, Metodologie și Practică în Biblioteconomie

Homo Quaerens: Cercetător – Informație – Bibliotecă

Managementul Bibliotecii

Dezvoltarea Colecțiilor

Tribuna Tinerilor Specialiști: Universul Bibliotecilor

Aniversări

Divertis

Asemeni colectivului de redacție aceste rubrici permanente, au suferit, în mod firesc mici modificări. Modificările constau în apariția altor rubrici. În cazul nr. 3-4/2010, apare rubrica Recenzii, Prezentări de carte, pe de altă parte, nr.5/2011 nu cuprinde rubrica Teorie, Metodologie și Practică în Biblioteconomie, dar apare un nou domeniu, numit In memoriam. Nr.6/2011 înregistrează apariția unei noi categorii ce poartă numele de Biblioteca Științifică în Societatea Informațională.

Nr. 1-2/2009 este singurul care conține o parte introductivă a revistei, tot acolo menționându-se faptul ca aceasta este o publicație semestrială. Revista BiblioScientia publică articole ce acoperă întreaga sferă tematică a unei biblioteci, de la istoricul Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan” până la probleme de catalogare, indexare și tehnolofia informațională. Pe lângă articolele de interes biblioteconomic, revista a publică și interviuri cu diferite personalități din domeniul biblioteconomic, cum ar fi: Ion Șpac, Alexandru Kidel, etc.

Odată cu trecerea anilor, datorită periodicității si conștiinciozității, revista a devenit una dintre publicațiile de top din Republica Moldova ce au în vedere domeniul biblioteconomic și al științei informării și reprezintă un instrument de bază în activitatea de informare pentru specialiștii în domeniu, viitorilor specialiști și tuturor celor interesați de acest domeniu.

CAPITOLUL I

Indicele bibliografic adnotat al revistei BiblioScientia: 2009-2012

Indicele bibliografic adnotat al Revistei Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan” este un instrument de informare foarte folositor. Reprezintă o analiză a esenței Revistei BiblioScientia pe o perioadă de 4 ani (2009-2012) pe baza indexului tematic, cronologic, de autori și de ilustrații. Am ales această variantă din dorința de a pune în evidență, cu ajutorul adnotărilor, informația cea mai nouă într-un domeniu dinamic, cum este cel din zilele noastre, când tehnologia informațională este atât de evoluată, provoacă schimbarea principiilor, fluxurilor și tehnicilor la intervale din ce în ce ai scurte. Societatea actuală are nevoie mai mult ca niciodată de instrumente de informare și documetare care să răspândească toate învățăturile cât mai rapid și mai ușor, instrumente apte să se adapteze la cerințele și provocările lumii informaționale din zilele noastre.

În realizarea descrierilor bibiografice am folosit standardul ISO 690/1996. Referințe bibliografice. Conținut, formă și structură, care cuprinde o anexă națională, cu punctuaia reprezentată pe plan național.

Index tematic

Indexul tematic unește o serie de referințe tematice ce descriu conținutul articolelor, o orintare cât mai rapidă și potrivită am organizat referințele tematice alfabetic după cum urmează: Aniversări, Biblioteca științifică în societatea informațională, Dezvoltarea colecțiilor, Divertis, Homo quaerens: cercetător – informație – bibliotecă, In memoriam, Istoria cărții și a presei, Managementul bibliotecii, Recenzii, prezentări de carte, Teorie, metodologie și practică în biblioteconomie, Tribuna tinerilor specialiști: universul bibliotecilor.

Schema de descriere utilizată este în conformitate cu recomandările standardului ISO 690/1996:

NUME, Prenume. Titlul articolului: informația la titlu. Locul de publicare, anul calendaristic, numărul revistei, pagini. (rubrica permanentă) + adnotarea.

Aniversări

ARNAUT, Lucia. In honorem Ion Dediu la 77 de ani, Chișinău, 2011, nr. 5, p. 74-75.

Ion Dediu este întemeietor de școală științifică și a primei catedre interuniversitare de ecologie și protecția mediului, este și corespondent al Academiei de Științe a Moldovei. A pregătit mai mult de 30 de doctori în domeniul științei și peste 400 de licențiați în ecologie și protecția mediului. La caracterizarea domnului Ion Dediu și-au adus contribuția domnii: Adam Begu, Vasile Șelaru și Ministrul Mediului al Republicii Moldova, domnul Andrei Strâmbeanu.

ARNAUT, Lucia. Omul sfințește locul: Rodica Costaș la 65 de ani, Chișinău, 2012, nr. 7-8, p. 91-94.

Doamna Costaș este descrisă ca fiind o persoană foarte ordonată în toate activitățile desfășurate, o persoană ce respectă valorile familiei, dragostea sa pentru munca nu poate trece neobservată, iar perseverența și tenacitatea pun în valoare tot ceea ce are mai frumos această doamnă. A lucrat mai bine de 40 de ani în instituția Biblioteca Științifică Centrală a Academiei de Științe pe serviciul de dezvoltare a colecțiilor cu accentul pe schimbul internațional de publicații.

A adus o contribuție semnificativă la dezvoltarea colecțiilor Bibliotecii Academiei în general și schimbului internațional de publicații în particular. Este omul care face totul cu pasiune și lasă amintiri frumoase în spațiul prin care a trecut.

CHITOROAGĂ, Valentina. 60 de ani: Creionări la un portret, Chișinău, 2010, nr. 3-4.

Articolul se deschide cu o scurtă prezentare a doamnei Elena Corotenco, al locului de naștere și toate etapele prin care aceasta a înaintat în carieră. Apogeul carierei sale a fost numirea dânsei în funcția de Director al Bibliotecii Științifice Centrale, dar a adus după sine numeroase responsabilități, dearece perioada prin care trecea Biblioteca Științifică Centrală nu era una tocmai favorabilă. A reprezentat un model datorită profesionalismului, corectitudinii și onestității de care aceasta dădea dovadă. Câteva personalități, din afara bibliotecii, care au cunoscut-o și în alte împrejurări au fost rugați să o descrie în câteva cuvinte pentru a reuși conturarea unui potret.

A adus o contribuție semnificativă la organizarea informațiilor proceselor de bibliotecă, obținând și implementând Proiectul de automatizare în Biblioteca Științifică Centrală.

CIOBANU, Anatol. O bibliotecară de excepție și o doamnă onorabilă: Elena Pojoga la 70 de ani, Chișinău, 2012, nr. 7-8, p. 81-82.

Articolulector al Bibliotecii Științifice Centrale, dar a adus după sine numeroase responsabilități, dearece perioada prin care trecea Biblioteca Științifică Centrală nu era una tocmai favorabilă. A reprezentat un model datorită profesionalismului, corectitudinii și onestității de care aceasta dădea dovadă. Câteva personalități, din afara bibliotecii, care au cunoscut-o și în alte împrejurări au fost rugați să o descrie în câteva cuvinte pentru a reuși conturarea unui potret.

A adus o contribuție semnificativă la organizarea informațiilor proceselor de bibliotecă, obținând și implementând Proiectul de automatizare în Biblioteca Științifică Centrală.

CIOBANU, Anatol. O bibliotecară de excepție și o doamnă onorabilă: Elena Pojoga la 70 de ani, Chișinău, 2012, nr. 7-8, p. 81-82.

Articolul prezintă realizările excepționale ale acesteia atât în domeniul biblioteconomic, cât și în viața personală. Fiică a românilor basarabeni, doamna Elena și-a instruit ficele în limba română, le-a cultivat dragostea pentru tot ceea ce înseamnă poporul român. La frumoasa vârstă de 70 de ani, stimabila este plină de viață și forță de muncă, dornică de a împărtăși experiența acumulată de-a lungul anilor.

LUPAȘCU, Tudor. Doamna Elena Pojoga – bibliotecară, bibliografă, filolog de certă valoare, Chișinău, 2012, nr. 7-8, p. 83-84.

Doamna Elena Pojoga are peste 50 de ani de activitate în domeniul știnței, onorându-și datoria morală față de activitatea profesională, integral. La vârsta de 17 ani a început să profeseze ca bibliotecar în cadrul unei biblioteci din satul Moscovei. De 43 de ani aceasta activează Bibliotecii Științifice a Academiei de Științe a Moldovei în calitate de Șef de Secție din anul 1974. Odată cu această funcție a primit și sarcina de a deservi trei catedre: Chimie, Biologie, Fizică și Matematică, toate aceste catedre se află situate în trei blocuri diferite ale Academiei de Științe a Moldovei.

MARIȘEAC, Ludmila. Clepsidra anilor: Dialog cu Ion Șpac, Chișinău, 2009, nr.1-2.

Domnul Șpac povestește schimbările radicale prin care dumnealui de-a lungul carierei sale, funcțiile pe care acesta le-a îndeplinit de-a lungul vieții. Fiind profesor de limbă și literatura moldovenească, la începturile carierei sale, apoi continuându-și activitatea pedagogică după căsătorie. Mutându-se la Chișinău acesta a lucrat șapte ani ca bibliograf la Biblioteca Repuană “N.C. Krupski” asăzi, aceasta fiind Biblioteca Națională, iar până în prezent acesta concentrându-se pe bibliografie, bibliologie la Biblioteca Științifică Centrală a Academiei de Științe a Moldovei.

În interviul acordat doamnei Ludmila Marișceac specifică faptul că pentru biblioteconomie este nevoie de talent și studiu aplicat, menționează ca a fost și rămane asionat de bibliotecă, de elaborarea surselor informative. Domul Șpac își exprimă părerea în ceea ce privește educația tinerei generații, sfaturi pentru tineri pe baza activității sale didactice, iar în final acesta își exprimă punctul de vedere în ceea ce privește accelerarea dezvoltării științei în Republica Moldova.

MELNIC, Liliana. Elena Pojoga – mentor al bibliotecii, Chișinău, 2012, nr. 7-8, p. 90.

Doamna Elena Pojoga este o doamnă dedicată serviciului, biblioteca devenind o a doua ei casă, fapt demonstrat prin multitudinea anilor ce au trecut de când aceasta activează în domeniul biblioteconomic. Ca șefă, a fost un om exigent, dar corect din punct de vedere profesional, întrucât mereu a susținut disciplina, cunoștințele bogate în biblioteconomie și munca depusă, să fie de calitate. A pus foarte mare accent pe colaborarea cu colegii din alte servicii ale bibliotecii pentru găsirea unor soluții problemelor legate de serviciu.

POJOGA, Elena. Academicianul Pavel Vlad – un fidel prieten al Bibliotecii Academice, excelent cititor, Chișinău, 2009, nr. 1-2.

Academicianul Pavel Vlad este numit cititor, beneficiar și consumator de informație, deoarece acesta este autor al mai multor monografii, manuale, etc. Este mereu în căutare de noi informații, fiind considerat cel mai activ cititor-savant fiind un fidel susținător al Bibliotecii Științifice Centrale a Academiei de Științe a Moldovei. Pavel Vlad este autorul unor numeroase donații către această bibliotecă, printre care și cele mai solicitate reviste științifice, astfel completând una dintre colecțiile de bibliotecă.

ȘPAC, Ion. Elena Pojoga – o pagină din istoria a BȘC „Andrei Lupan” a AȘM, Chișinău, 2012, nr. 7-8, p. 84-85.

Elena Pojocea a fost printre primii angajați care s-a încadrat în criteriile de realizare conform cărora se prevedeau ca angajații de serviciu să fie specialiști în cadrul institutului de cercetări și bibliotecari-bibliografi de calitate. La început, a fost responsabilă de organizarea fondurilor și garantarea deservirii cititorilor din toate cele trei blocuri. Ion Șpac îi realizează distinsei doamne un portet social, dar și un portret în activitatea didactică.

VASILACHE, Elena; VASILACHE, Raisa. O viață trăită în lumea cărților – Silvia Colesnic la 60 de ani, Chișinău, 2009, nr.1-2.

Doamna Silvia Colesnic este șefa secției de Relații cu Publicul și Conservarea Fondurilor din Biblioteca Științifică Centrală „Andrei Lupan” a Academiei de Științe a Moldovei și a mărturisit ca dacă ar putea da timpul înapoi, tot meseria de bibliotecar ar alege-o, dând dovadă de o hărnicie fără margini, dorința de a satisface cerințele utilizatorilor în permanență, rămânând fidelă profesiei pe care a ales-o de la bun început. Secția de Relații cu Publicul și Conservarea Fondurilor din BȘM „Andrei Lupan” este una dintre cele mai mari secții din biblioteca menționată anterior, dna Colesnic, împreună cu ai săi colegi din același departament, reușesc să facă față cu brio cerințelor cititorilor, astfel încât toți utilizatorii au acces a publicații pe termen scurt.

VASILACHE, Raisa. Arhivistul Ion Moroșanu la 75 de ani, Chișinău, 2009, nr. 1-2

Arhivistul Ion Moroșanu ocupă funcția de arhivar la Arhiva Științifică Centrală a Academiei de Științe a Moldovei. Acesta este responsabil de crearea și completarea fondurilor personale ale savanților din sfera științei fin Republica Moldova. Domnul arhivist a adus o contribuție semnificativă la o bună funcționare a arhivei, însoțit de colegii dumnealui. Colectivul Bibliotecii și al Arhivei Științifice Centrale a Academiei de Științe a Moldovei, prin intermediul acestui articol îi transmit un omagiu și urări de bine, întrucât acesta este o personalitate remarcantă pentru această bibliotecă.

VASILACHE, Raisa. Elena Pojoga – o bună profesionistă în domeniul biblioteconomiei și bibliografiei, Chișinău, 2012, nr. 7-8, p. 86-89.

Articolul descrie pe scurt experiența profesională a doamnei Elena Pojoga. Activitatea sa profesională are la bază o pregătire universitară bine structurată cu o bogată experiență. Contribuie la dezvoltarea serviciului în care s-a format, este autoarea a mai multor publicații, unde împărtășește cu cititorii vasta sa experiență. Cărțile pe care aceasta le publică sunt de cultură generală și de biblioteconomie. Este alcătuitoarea unor indexuri bibliografice științifice apreciate la nivel înalt de către oamenii de știință.

Pe data de 24 aprilie 2012, Biblioteca Științifică Centrală „Andrei Lupan” a Academiei de Stiințe a Moldovei a organizat simpozionul Custode al cărții. In honorem Elena Pojoga la 70 de ani, unde toți participanții au apreciat activitatea și profesionalismul protagonistei.

VASILACHE, Raisa. Gheorghe Bobână: explorator neobosit al patrimoniului neamului românesc, Chișinău, 2011, nr. 5, p. 76-79.

Bibliografia Gheorghe Bobână a fost lansată în cadrul simpozionului Gheorghe Bobână: explorator neobosit al patrimoniului neamului românesc organizat de Biblioteca Științifică Centrală „Andrei Lupan” și Institutul de Integrare Europeană și Științe Politice a Academiei de Științe a Moldovei. Articolul prezintă o serie de oameni de știință renumiți ce îl caracterizează pe Gheorghe Bobână, dar și contribuția pe care acesta o aduce moștenirii filosofice. S-au menționat motivele întocmirii bibliografiei precizată anterior în care se descriu toate etapele vieții protagonistului acestei cărți, aceasta fiind destinată oamenilor de știință studenților, doctoranzi, masteranzi, etc., interesați de domeniile cercetate de acest conducător științific.

Biblioteca științifică în societatea informațională

BORDIAN, Elena. Asigurarea informațională a cercetării științifice în domeniul economic, în baza resurselor BRTȘ, Chișinău, 2011, nr. 6, p. 30-34.

Pricipalele motoare de creștere economică și dezvoltare socială sunt informația digitală și resursele de informare. Mediul în care se desfășoară cercetarea științifică a suferit de-a lungul anilor o evoluție semnificativă în ceea ce privește noile tehnologii de comunicare și informare. BRTȘ conține o colecție unicat Rapoarte Științifice ce are 2242 de documente aflate pe suport hârtie. Informația aflată în această colecție se răspândește cu ajutorul expozițiilor, cercetări bibliografice, buletine informative, etc.

Catalogul Electronic reprezintă cea mai importantă resursă informațională a BRTȘ, acesta asigurând colectarea, prelucrarea, căutarea și difuzarea informației. Multe din resursele informaționale sunt mai puțin cunoscute și folosite de cercetători și managerii unităților economice, deoarece acestea trebuie să fie difuzate si cunoscute pentru a putea fi puse în aplicare și a avea rezultat în dezvoltarea societății.

BUTURUGĂ, Maria; LEPĂDATU, Cornelia. Bibliografia retrospectivă a cărții românești: bibliografie on-line, Chișinău, 2011, nr. 6, p. 46-54.

Volumele românești au două bibliografii retrospective: Bibliografia Romnească Veche (BRV) și Bibliografia Românească Modernă (BRM), fiind beneficiarele unui sistem integrat destinat gestionării, regăsirii și îmbunătățirii acestei colecții de informație culturală. Al treilea proiect de bibliografie retrospectivă Bibliografia Românească a Cărților se află în plin proces de dezvoltare și va fi o bază de date ce se poate consulta online.

În secolul XXI Biblioteca Academiei Române este responsabilă de activitatea bibliografiei retrospective, iar Biblioteca Națională a României se face responsabilă de bibliografia curentă. În editorial sunt descrise cele trei etape ale întocmirii unei bibliografii naționale a cărții. Sunt prezentate imagini cu bibliografii din diferite perioade: de la perioade vechi până la bibliografiile accesibile online. Cele două bibliografii importante Bibliografia retrospectivă a cărții românești până la 1918 și Bibliografia retrospectivă a cărții românești pe perioada 1919-1952 sunt puse la dispoziția utilizatorului în variantă online de către Biblioteca Academiei Române.

CARCEA, Sergiu. Concepte și practici de informatizare în cadrul Bibliotecii Academiei de Administrare Publică, Chișinău, 2011, nr. 6, p. 35-37.

Acest articol prezintă o descriere generală a conceptelor și practicilor de informatizare din cadrul Bibliotecii Academiei de Administrare Publică. Biblioteca Electronică un sistem special conceput pentru a putea introduce tehnologiile informaționale în bibliotecă. Acest sistem oferă acces la publicații digitale, catalog bibliografic public, baze de date, etc. De asemenea elaborează ghiduri de informare și instruire pentru lucrul în zona virtuală, oferă informații și consultanță pe diferite subiecte și efectuează o serie de servicii.

Costurile întreținerii unei biblioteci electronice sunt destul de ridicate, acestea fiind generate de o serie de factori. Obiectivele principale ale Bibliotecii Academiei de Administrare Publică sunt acelea de a facilita și extinde accesul la documente și informații pentru a putea îmbunătăți performanța, calitatea și pentru a putea transmite cunoștințele pe care instituția le deține.

CORGHENCI, Ludmila. Biblioteca și promovarea publicațiilor științifice instituționale și de autor: cazul Departamentului Informațional Biblioteconomic ULIM, Chișinău, 2011, nr. 6, p. 20-24.

Editorialul oferă o explicație a rolului și a locului pe care biblioteca universitară îl ocupă în promovarea rezultatelor cercetării cu ajutorul publicațiilor instituționale și de autor. Captarea atenției, informarea, convingerea, menținerea unui public atras de servicii, etc., sunt rezultatele ce ar trebui să apară în urma promovării publicațiilor.

Regulamentul activității științifice stă la baza cercetărilor realizate în cadrul Departamentului Informațonal Biblioteconomic ULIM. Acțiunile de promovare fac parte din toate segmentele de activitate profesională: achiziții și organizarea colecțiilor; comunicarea resurselor; activități de caracter bibliografic și promovarea publicațiilor în spațiul virtual. Este subliniat faptul că pe parcursul ultimilor doi ani ULIM a promovat în mod perseverent fenomenul de „acces deschis”, prezentând noi alternative de publicare sau promovare a rezultatelor științifice.

GHIMPU, Natalia. Cultura informației în procesul de formare a specialistului, Chișinău, 2011, nr. 6, p. 25-29.

„Departamentul Informațional Biblioteconomic (DIB) ULIM este o structură complexă, care se orientează spre diversificarea serviciilor și produselor, pentru menținerea și atragerea noilor beneficiari ULIM.”

Sondajul Cultura informației a noilor Beneficiari DIB a fost introdus deoarece s-a dorit cunoașterea nivelului primar de cultură a informației studenților înscriși în anul întâi care urmau cursul Bazele culturii informației. Acest sondaj este efectuat anual perioada fiind septembrie-octombrie. Metoda prin care se realizează acesta este una anonimă ce conține șase întrebări, iar în urma analizei se realizează un grafic ce va fi interpretat ulterior.

Pentru articol s-a ales sondajul realizat în anul 2010, unde au fost enumerate și analizate toate întrebările adresate, iar la final, rezultatul a oferit șansa de a afla ce potențial au studenții în cunoașterea tehnologiilor informaționale și nivelul de cultură informațională a noilor beneficiari DIB.

NEGURĂ, Adela. Informatizarea Bibliotecii Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă”: realizări și perspective, Chișinău, 2011, nr. 6, p. 38-45.

Sunt prezentate unele perspective și realizări din cadrul Bibliotecii Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” ce au avut loc între anii 2001 și 2011. Autorul articolului apelează la imaginația cititorilor rugându-i să își închipuie o bibliotecă neinformatizată într-o societate modernă. Fenomenul de informatizare, apărut în ultimii ani implică unirea lor într-o singură rețea de informatizare, fapt ce conduce la acoperirea bibliotecii tradiționale cu o bibliotecă digitală, automatizată. Procesele de informații sunt bazate pe experiențele prin care biblioteca a trecut de-a lungul timpului și până astăzi, așa cu reiese din capacitatea impresionantă a tehnologiei informației începând cu anul 2000.

În societatea informațională, biblioteca are un rol strategic important datorită conținutului de informații pe care aceasta îl deține. Biblioteca Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” din Chișinău nu a rămas cu procesul de informatizare.

ȚURCAN, Nelly. Noi roluri pentru schimbare: consecințele accesului deschis pentru biblioteci, Chișinău, 2011, nr. 6, p. 5-19.

„Criza serialelor” reprezintă creșterea continuă a prețului revistelor științifice. Instituțiile de cercetare și bibliotecile din Republica Moldova se află în criza serialelor în momentul în care se reduce numărul revistelor abonate din cauza creșterii prețurilor la abonamente. Articolul prezintă un chestionar realizat prin analiza abonamentelor la revistele științifice din 11 biblioteci și grafice realizate pe baza acestuia. Creșterea valorii revistelor este o problemă constatată și de către oamenii de știință din instituțiile din Moldova ce au participat la chestionare, aceștia spunând că această majorare este o piedică pentru utilizatori în accesul la informația științifică.

Din a doua jumătate a secolului XX numărul de publicații științifice a crescut la nivel global, astfel ridicându-se o barieră semnificativă ce împiedică utilizatorii să răspândească informația, să o descopere sau să o arhiveze. Accesul la informație nu este restricționat doar din pricina barierelor financiare, ci și din cauza barierelor juridice. Specialiștii afirmă că cel mai mare inconvenient al sistemului actual de comunicare științifică este prețul exagerat al abonamentelor pentru revistele științifice, acesta majorându-se în ultimii ani cu aproximativ 200%.

Dezvoltarea colecțiilor

BOȚAN-GAINA, Elena. Biblioteca academică – tendințe în dezvoltarea colecțiilor, Chișinău, 2009, nr. 1-2.

Articolul studiază principiile, concepțiile, factorii și ideologia dezvoltării colecțiilor. Sunt cercetate sursele principale prin care colecțiile de bibliotecă se completează (achiziții, donații, schimbul de publicații, etc.). Cea mai importantă sursă de completare a colecțiilor de bibliotecă o constituie schimbul de publicații.

„Biblioteca academică este o bibliotecă științifică cu profil enciclopedic. Activitatea bibliotecii este axată pe colectarea și organizarea asistenței informaționale, având scopul satisfacerii cerințelor de informare, documentare și lectură a cercetătorilor științifici atât prin metode tradiționale, cât și prin utilizarea tehnologiilor moderne.”

Dezvoltarea colecțiilor are un rol extrem de important în activitatea de bibliotecă, de asemenea, este considerată și un domeniu de bază al biblioteconomiei. Aceasta unește toate serviciile bibliotecii, deoarece întreg personalul aduce un aport în ceea ce privește dezvoltarea colecțiilor.

COSTAȘ, Rodica; ARNĂUT, Lucia. De la Biblioteca Congresului din Washington – la Biblioteca Științifică Centrală „Andrei Lupan” a Academiei de Științe a Moldovei, Chișinău, 2009, nr.1-2.

Biblioteca Științifică Centrală „Andrei Lupan” a Academiei de Științe a Moldovei se numără printre partenerii Bibliotecii Congresului din SUA. Între cele două biblioteci se realizează relații de schimb examinându-se avantajele programului electronic de Schimb de Dublete în comparație cu cel tradițional.

Programul Schimb de Dublete a fost lansat de către Biblioteca Congresului în anul 2005 în varianta electronică, oferind astfel opțiunea de a alege online publicațiile. Din cele menționate anterior putem vedea că unul dintre avantajele acestui program electronic, în comparație cu cel tradițional este în principal operativitatea, fiind urmat de următoarele atuuri: o varietate de metode de localizare a publicațiilor, posibilitatea de a răsfoi titlurie din cele 12 categorii de subiecte, acces la întreaga bază de date a titurilor propuse, etc.

Articolul prezintă câteva titluri cu scurte adnotări, ce Biblioteca Științifică Centrală „Andrei Lupan” le deține datorită parteneriatului cu Biblioteca Congresului din Washington, obținute cu ajutorul programului de Schimb de Dublete.

POPESCUL, Maria; MARIAN, Tamara; TCACENCO, Valentina. Fondurile personale, Chișinău, 2010, nr. 3-4.

Popularizarea colecțiilor este una din direcțiile de activitate ale bibliotecii. Sunt menționați cercetători celebrii ai Academiei de Științe din Moldova, ca: Andrei Ostap, Ștefan Ciobanu, Andrei Andrieș, Ion Dron, Mihai Răutu, etc., care au oferit bibliotecii numeroase documente din domeniul istoric, literar, medical,georgrafic, etc.

În 1993 s-a constituit fondul bibliotecilor, atunci când Ștefan Ciobanu a înmânat Bibliotecii 487 de volume extrem de valoroase din biblioteca personală, acestea fiind uterior, catalogate, prelucrate și păstrate separat. După prima donație a savantului Ștefan Ciobanu, au urmat exemplul și cercetătorii menționați mai sus, volumele fiind de o valoare inestimabilă, atât sentimental, cât și material. Cea de-a unsprezecea colecție personală se poate regăsi în Catalogul alfabetic și este disponibilă și pentru cititori.

Divertis

BALABAN, Maria. O „Arie a Destinului” de Maria Bieșu, Chișinău, 2009, nr 1-2

Opera Viața mea e un turneu… de Maria Bieșu, a fost numită Cartea Anului 2009 și a fost achiziționată recent de către Biblioteca Academiei de Științe. Cântăreața povestește în această carte viața sa, începând de la copilărie, primele note muzicale pe care aceastea le-a auzit când avea doar câteva luni.

Viața acestei mari cântărețe de operă este relatată în detaliu, concursurile la care a participat, premiile obținute și faptul că aceasta a cântat o perioadă îndelungată de timp în Corul Bisericesc. Autoarea își amintește cu dor de satul natal, turneele la care participa, familia dumneaei. Reamintirea momentelor hazlii te pot face să zâmbești, dar amintirea momentelor mai puțin plăcute se poate face simțită din limbajul pe are aceasta le utilizează.

Cartea cuprinde o bibliografie, filmografie, iconografie și discografie. De asemenea, sunt incluse diverse poze interesante.

BALABAN, Maria. O carte ce merită citită, Chișinău, 2012, nr. 7-8, p. 110-111.

Pe timpul lui Teleucă este un roman memorialistic scris de poetul, prozatorul și dramaturgul Arhip Cibotaru. Mare parte din carte este dedicată personalității lui Victor Teleucă, îndemnând cititorii să-i lectureze volumele poetico-filozofice. Victor Teleucă și Arhip Cibotaru sunt legați sufletește printr-o prietenie și un respect rar întâlnite. Sunt menționați și alți scriitori, poeți, dramaturgi în perioada începerii activității, după trecerea terorii socialiste.

BALABAN, Maria. O viață dedicată florilor, Chișinău, 2011, nr. 5, 103-104.

Biblioteca a devenit de-a lungul anilor o insulă unde fiecare citior se poate retrage să își hrănească sufletul cu cele mai frumoase scrieri. Un eveniment al frumosului a fost organizat în lunile martie-aprilie 2011 la Biblioteca Academiei de Științe. Evenimentul a constat într-un vernisaj floristic Culori așternute și gânduri…, autoarea purtând și ea nume de floare, Lilia Margina. Operele ei se remarcă prin simplitate, naturalețe și complexitate, impresionând de fiecare dată. Articolul cuprinde și o scurtă descriere a vieții biologului Lilia Margina, lucrările științifice elaborate de aceasta, premiile primite, cât și locurile naționale unde putem admira expoziția primăverii și anume, Muzeul de Etnografie și Științe Naturale, bibliotecile orașului Chișinău și Galeria de pictură din orașul Dubăsari, internațional, operele se regăsesc în colecții personale în Ungaria, SUA, Ucraina, Italia, India, Germania și Israel.

BRĂIESCU, Ana. Liberi în vocație, uniți prin creație, Chișinău, 2011, nr. 5, p. 90-92.

Volumul Basarabie Română scris de Ștefan Sofronovici este o continuare a celorlalte volume publicate de același autor unde afirmă faptul că independența poate fi comparată cu un copil răpit din sânul familiei, dar care nici până în ziua de astăzi nu a reușit să revină acasă. Această lansare a volumului a avut loc în ajunul zilei independenței în cadrul Bibliotecii Științifice Centrale. Nicolae Dabija nu consideră că independența este cea mai bună soluție pentru Republica Moldova.

La acest eveniment a avut loc și o expoziție de pictură, fiind expuse tablori ce ilustrau peisaje expresive ale unor lucrări pline de farmec. Cei care au participat la eveniment au recitat poezii deja lansate ale lui Ștefan Sofronovici, prețuind iubirea acestuia pentru popor.

COSTAȘ, Rodica. Noi parteneri în relațiile de schimb internațional de publicații la BȘC „Andrei Lupan” a Academiei de Științe a Moldovei, Chișinău, 2010, nr. 3-4.

Progresul politicii de schimb internațional de publicații ocupă un loc important deoarece noile tehnologii moderne sunt utilizate din ce în ce mai des de către doritorii de informație. De asemenea noile tehnologii permit o soluționare imediată a problemelor ce apar în parteneriatele bibliotecii. Se menționeză faptul că nu toate publicațiile pot fi oferite în versiune electronică, dar importanța schimbului internațional de publicații de la această bibliotecă dobândește însemnătate mai mare în ceea ce privește circulația valorilor cuturale și științifice care există între țări.

COSTAȘ, Rodica. Schimbul internațional de publicații cu Polonia, Chișinău, 2011, nr. 5, p. 95-97.

Datorită schimbului internațional constant de publicații pe care Biblioteca Științifică Centrală „Andrei Lupan” îl desfășoară își îmbogățește colecțiile valoroase în permanență. Acest schimb internațional este cel mai convenabilă formă de achiziție deoarece nu necesită bani. Polonia ocupă cea mai importantă parte în evoluția schimbului internațional de documente din cadrul acestei biblioteci. Editorialul menționează o listă cu cei mai importanți parteneri de schimb și o listă cu noii parteneri ce au încheiat relații de colaborare cu biblioteca menționată anterior.

DOLINSCHI, Cristina. Târgul Internațional de Carte Științifică și Didactică, Chișinău, 2011, nr. 6, p. 111-113.

Academia de Științe a Moldovei și Biblioteca Științifică Centrală „Andrei Lupan” au organizat în perioada 10-13 octombrie 2011 Târgul Internațional de Carte Știinifică i Didactică cu ocazia aniversării de 575 ani ai orașului Chișinău si cei 65 de ani de la înființarea Academiei de Științe a Moldovei. Editura Academiei Române a fost invitat de onoare întrucât tipăriturile acesteia au fost cele mai solicitate.

O serie de evenimente au avut loc la acest târg, temele abordate fiind diversificate: s-a promovat știința biblioteconomică și s-a organizat o expoziție de numită Chișinăul în pictură. La finalul evenimentului au fost acordate premii pentru cea mai bună carte de popularizare a științei și cea mai bună ținută artistică a cărții științifice. Pe lângă premiile acordate s-au oferit și diplome de mențiune celor care au participat la acest târg.

HANGANU, Aurelia. Carte și documente vechi în epoca tehnologiilor informaționale, Chișinău, 2011, nr. 6, p. 108-110.

Cu ocazia împlinirii a 500 de ani a tiparului românesc, Institutul Național de Cercetare a Manuscriselor Antice „Mesrop Maștoț” a fost gazdă a seminarului Aspectele memoriei: tehnologii ultramoderne de păstrarea și restaurarea moștenirii manuscrise și tipărite. „La lucrările seminarului au participat colaboratori ai muzeelor, bibliotecilor și arhivelor din țările CSI, țările Baltice, Gruzia, Austria, Italia, Franța, care au subliniat în unanimitate împortanța și necesitatea organizării unor astfel de foruri profesionale.” Seminarul a avut ca scop schimbul de experiență și de cunoștințe pentru ca tinerii specialiști să poată dobândi noi informații despre metodele și tehnologiile moderne. S-au discutat problemele comune cu profesioniștii din țările participante și modalități de rezolvare pentru acestea. Temele de discuție au fost diverse, încercându-se o acoperire cât ma amplă pe toate subiectele, atingându-se în mod special problemele de bază ale restaurării. Ca și concluzie a acestui seminar se dorește elaborarea unei lucrări cu toate temele abordate, însoțite de ilustrații. Participanții au vizitat depozitele foarte moderne ale Matendaranului, au luat parte la o expoziție de carte antică și manuscrise, iar în final au mers la biserica armenească, Ejmiatsin.

HANGANU, Aurelia. Viața în … „Reflecții Lingvistice”, Chișinău. 2009, nr. 1-2.

Lucrarea Reflecții lingvistice scrisă de profesorul universitar Anatol Ciobanu, doctor în filologie și membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei, adună cercetări ce țin de lingvistică generală, sintaxă, cultivarea limbii vorbite și scrise și sociolingvistică. Anatol Ciobanu este un împătimit al elementelor de funcționare a limbii, fiind atent la detaliile cuvintelor, simțindu-se în elementul lui atunci când se află printre domeniile de studiu teoretic și practic a limbii române, acestea fiind cele care l-au făcut cunoscut.

Anatol Ciobanu este unul dintre cei mai consecvenți și competenți stăpâni ai catedrei universitare și care a învățat generații întregi de filologi să învețe, să vorbească și să gândească românește.

MARIAN, Tamara. Reflecțiile bibliotecarului în ajunul sărbătorii profesionale, Chișinău, 2012, nr. 7-8, p. 108-109.

Biblioteca, crează în jurul său o comunitate, principalii beneficiari fiind: studenții, profesori, oameni de știință, angajați din diferite domenii, dar și instituții publice și nonguvernamentale, astfel înstituția se transformă într-un element esențial al societății. Biblioteca Științifică Centrală „Andrei Lupan” trece printr-un proces de adaptare a noilor cerințe ale societății, astfel dezvoltându-se tehnologiile informaționale.

Datorită schimbării calitative din cadrul bibliotecii menționate anterior, cultura suferă și ea modificări, adaptându-se la oportunitățile de dezvoltare a Bibliotecii Academiei de Știinte a Moldovei.

POPESCU, Pelagheia; ENEA, Ana. Perlele colecției noi, Chișinău, 2010, nr. 3-4.

Serviciul care ține cont de cerințele utilizatorilor este cel de „Organizarea și Comunicarea Colecțiilor” din cadrul Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan”. Acestui serviciu i-au fost adăugate alte 280 de lucrări, astfel unificând marea majoritate a documentelor din domeniul științelor socioumane, ce au un grad ridicat de interes pentru utilizatorii de informație.

Domeniul filosofiei reprezintă un interes aparte pentru cititori deoarece acesta se îmbină cu celelalte elemente, dar nu se aseamănă cu niciunul dintre ele. În articol sunt prezentate ca exemple o serie de cărți reprezentative filosofiei, fiecare dintre acestea având o mică descriere adăugată pentru a putea ajuta cititorul să aleagă mai ușor ceea ce consideră ca se potrivește căutarii efectuate.

POPESCU, Pelagheia; TOCAN, Ana. Arta – produsul dumnezeiesc al omului, Chișinău, 2011, nr. 5, p. 98-102.

Cartea ocupă un rol foarte important în viața societății deoarece apare încă din copilărie și rămâne prezentă până la adânci bătrâneți. Un bibliotecar trebuie să găsească mereu un răspuns afirmativ și pozitiv tuturor cerințelor doritorilor de informație, acesta fiind cel mai potrivit specialist în promovarea colecțiilor. Fondul Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan” și-a completat colecția din sectorul „Științe socio-Umane” cu 373 de volume ce au fost solicitate de marea majoritate a categoriilor de cititori. Volumele de pictură aflate în colecțiile bibliotecii sunt mijloace prin care pictorii doresc să trezească interesul utilizatorilor pentru artă. Cele opt volume Marele Muzee ale Lumii îmbogățesc imaginația cititorilor, le dezvoltă cultura generală și totodată trezesc sentimentul de respect și admirație față de istoria țării. Obiectivul principal al acestui volum este de a obișnui utilizatorul cu cele mai de seamă picturi din lume, de a-i atrage atenția față de artă și de tot ceea ce înseamnă aceasta.

TCACENCO, Valentina; POPESCUL, Maria. Cartea poloneză în BȘC „Andrei Lupan” a AȘM, Chișinău, 2011, nr. 5, p. 93-94.

În data de 26 septembrie 2011 Biblioteca Științifică „Andrei Lupan” a organizat simpozionul Moldova – Polonia, punți ale culturii europene, unde au fost prezente personalități importante ale Basarabiei. Temele de discuție ale acestei întruniri au fost, în principal problemele pe care le-au avut polonezii din Moldova, s-au schematizat bazele unei colaborări între ambasada Poloniei în Republica Moldova și Biblioteca Științifică Centrală „Andrei Lupan” a Academiei de Științe a Moldovei.

A avut loc o expoziție de cărți poloneze ce aparțin Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan” . În articol sunt enumerate cele mai reprezentative lucrări poloneze din diferite perioade, de la cele mai vechi la cele mai noi, de asemenea sunt evidențiate și volume din domeniul istoriei și georgrafiei poloneze. Odată cu trecerea anilor colecția de cărți poloneze se întregește cu volume și seriale din diferite categorii.

TIMUȘ, Angela; DOLINSCHI, Cristina. Stampele – valori artistice deosebite, Chișinău, 2011, nr. 6, p. 114-115.

Prima colecție de stampe a fost realizată de către Valeriu Herța, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din Republica Moldova la Biblioteca Științifică Centrală „Andrei Lupan”. Articolul menționează câteva opere de artă semnificative ale donației de stampe ce conține nume importante ale graficii. Colecția este valoroasă din punct de vedere istoric și artistic. Editorialul oferă ilustrații având la bază stampe ce sunt explicate de către autoare pentru a putea atrage cititorul.

Homo quaerens: cercetător – informație – bibliotecă

BRĂIESCU, Ana. Lectura – fenomen cultural, Chișinău, 2010, nr. 3-4.

Pentru realizarea acestei cercetări au fost studiați 58 de copii cu vârste cuprinse între 9-15 ani, atât fete cât și băieți, pentru a putea stabili interesul lor față de lectură. Obiectivul principal al cercetării a fost analizarea interesului familiilor, copiilor și profesorilor către lectură. Acest chestionar conține 18 întrebări și a fost realizat în contact direct cu elevii Liceului Teoretic „Meșterul Manole”din satul Sălcuța.

Interpretarea chestionarului scoate în evidență nevoia de implicare a familiei pentru a insufla copilului dragostea pentru lectură și pentru a merge cu acesta la activități culturale, dar situația materială și puținul timp liber de care dispun părinții din mediul rural îi impiedică să acorde atenția necesară copilului. Lucrarea prezintă problemele educative, afective, raportul parinte-copil pe care elevul le trăiește în sânul familiei, în mod normal, un părinte trebuie să reperezinte suportul constant al copilului său, cel care ajută la formarea acestuia.

Rezultatele finale ale cercetării menționează faptul că interesul tinerilor față de lectura din sursele tradiționale a scăzut considerabil, aceștia reorientându-se spre materiale electronice și online.

COROTENCO, Elena. O sursă valoroasă de informare și documentare – biobibliografia, Chișinău, 2009, nr 1-2.

O parte din activitatea Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan” este axată spre redactarea bibliografiilor ai căror inițiatori sunt nume mari din sfera științei. Acest articol relatează o examinare a bibliografiilor personale înfăptuite în biblioteca academiei în ultima decadă, având ca țel scoaterea în evidență a acestui tip de publicații.

„Biobibliografia se realizează, de obicei, sub formă de dicționare bibliografice sau indici bibliografici. Biobibliografiile pot fi curente (de ex.: „Who”s who”, „Word Biographical Information System” (editura SAUR din Germania) și retrospective (de ex.: seria „Oameni ai științei”, editată de Universitatea de Stat din Moldova, colecția „Mатepиалы к биoбиблиoгpафии yчeныx”, editată de Academia de Științe a Rusiei, «Библиoгpафия yчeныx» din Kazahstan).”

Biblioteca Științifică Centrală „Andrei Lupan” a participat la redactarea a peste 100 de bibliografii, predominând bibliografiile tematice, cele personale ocupând un loc mai moderat, în ultimii 10 ani bibliografiile personale au o preponderență mai mare în lista publicațiilor Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan”, astfel putând observa cum interesul pentru personalitățile țării noastre a crescut în mod considerabil.

Articolul cuprinde o listă a biobibliografiilor realizate odată cu Concursul «BȘC A.LUPAN» între anii 2000-2009. Bibliografiile redactate la Biblioteca Științifică Centrală sunt niște elogii scrise de către bibliotecari pentru savanți, accentul punându-se pe aceia care au participat la evoluția bibliotecii în trecut, dar și pentru cei care încă sprijină această instituție.

COROTENCO, Elena. O sursă valoroasă de informare și documentare – biobibliografia, Chișinău, 2009, nr 1-2.

O parte din activitatea Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan” este axată spre redactarea bibliografiilor ai căror inițiatori sunt nume mari din sfera științei. Acest articol relatează o examinare a bibliografiilor personale înfăptuite în biblioteca academiei în ultima decadă, având ca țel scoaterea în evidență a acestui tip de publicații.

„Biobibliografia se realizează, de obicei, sub formă de dicționare bibliografice sau indici bibliografici. Biobibliografiile pot fi curente (de ex.: „Who”s who”, „Word Biographical Information System” (editura SAUR din Germania) și retrospective (de ex.: seria „Oameni ai științei”, editată de Universitatea de Stat din Moldova, colecția „Mатepиалы к биoбиблиoгpафии yчeныx”, editată de Academia de Științe a Rusiei, «Библиoгpафия yчeныx» din Kazahstan).”

Biblioteca Științifică Centrală „Andrei Lupan” a participat la redactarea a peste 100 de bibliografii, predominând bibliografiile tematice, cele personale ocupând un loc mai moderat, în ultimii 10 ani bibliografiile personale au o preponderență mai mare în lista publicațiilor Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan”, astfel putând observa cum interesul pentru personalitățile țării noastre a crescut în mod considerabil.

Articolul cuprinde o listă a biobibliografiilor realizate odată cu Concursul «BȘC A.LUPAN» între anii 2000-2009. Bibliografiile redactate la Biblioteca Științifică Centrală sunt niște elogii scrise de către bibliotecari pentru savanți, accentul punându-se pe aceia care au participat la evoluția bibliotecii în trecut, dar și pentru cei care încă sprijină această instituție.

GURYEVA, Victor [ГУPЬEBA, Bалeнтина]. Probleme actuale ale solicitărilor tematice de cititori în biblioteca Institutului de Chimie al Academiei de Științe a Moldovei [Aктyальныe пpoблeмы выпoлнeния тeматичecкиx запpocoв читатeлeй в библиoтeкe Инcтитyта Xимии Aкадeмии Hаyк Moлдoвы], Chișinău, 2009, nr. 1-2.

Acest articol scoate în evidență faptul că fondul de referință și fondul general al bibliotecii BȘC “A. Lupan” este destul de competent încât se poate garanta un nivel superior de muncă bibliografică. Sunt prezentate date in ceea ce privește manualele de chimie în limba română, oferind detalii despre categoria cea mai asigurată cu literatură didacatică în limba română și chimie. Evidențiază discrepanța fondului materialelor didactice în limba română și dorința de informare a acestei categorii de cititori, oferindu-se mai multe explicații pentru rezolvarea acestei probleme.

HANGANU, Aurelia; TIMUȘ, Angela. Baza de date a revistelor științifice naționale – instrument modern al cercetării, Chișinău, 2011, nr. 6, p. 76-82.

Utilizatorul își dorește de cele mai multe ori să găsească mai multă informație într-un singur loc, așadar, Biblioteca Științifică Centrală a Academiei de Științe a Moldovei a elaborat o nouă bază de date pentru a veni în ajutorul acestora. Prin noul program Baza de date a revistelor științifice naționale se pune la dispoziția utilizatorului interesat de informație fondul de periodică științifică națională, cu acces deschis și de la distanță. Biblioteca științifică modernă trebuie să asigure tuturor utilizatorilor ei accesul la informații științifice, tehnice și didactice.

Republica Moldova se confruntă cu o criză economică în ultimii ani și de aceea completarea colecțiilor de carte și revistă științifică este îngreunată. Biblioteca Științifică Centrală a orientat o parte a activității sale către dezvoltarea e-colecțiilor. Actualizarea și completarea bazei de date se va efectua în funcție de periodicitatea revistelor, astfel utilizatorii se vor bucura în totalitate de revistele științifice în format electronic.

MELNIC, Liliana. Analiza necesităților informaționale ale specialiștilor chimiști și eficiența cerinței bibliografice în cadrul BȘC, Chișinău, 2009, nr. 2-4.

Prezentul articol conține o cercetare a nevoii de informație a experților în chimie, ca urmare a cercetării unui eșantion de profesioniști din cadrul Institutului de Chimie a AȘM. Analiză ce scoate în evidență sursele primare și secundare de informație, scopul concentrării informației și canalele de informare.

Rezultatele cercetării experților chimiști din cadrul Institutului de Chimie al A.Ș.M. sunt examinate, cu scopul de a studia nevoia informațională și a eficacității deservirii lor bibliografice. După ce analiza cercetării a fost efectuată s-a putut remarca interesul evident al profesioniștilor față de cărți. Rolul important este ocupat de materialele conferințelor, marea majoritate a experților își selectează informația din brevete, monografii, reviste științifice, indiferent de forma în care acestea sunt redactate, autoreferate și din dări de seamă.

Promovarea informației despre cărțile noi, instruirea specialiștilor în procesul căutării informației necesare cu utilizarea cataloagelor tradiționale și electronice, revistelor online pot ridica nivelul deservirii informaționale în bibliotecă și satisface necesitățile beneficiarilor.

MELNIC, Liliana. Clasificarea colaboratorilor Institutului de Chimie al AȘM după categorii de beneficiari ai BȘC „A. Lupan”, Chișinău, 2011, nr. 5, p. 69-73.

Institutul de Chimie al Academiei de Științe a Republicii Moldova întocmește periodic un bilanț al activității pentru a sublinia realizările și obiectivele evoluției științei din punct de vedere tangibil. Este înființat de 52 de ani și a fost și este cel mai mare centru științific din Republica Moldova pe domeniul chimiei. Una dintre cele mai reprezentative realizări ale Instutului de Chimie este crearea catalizatorilor pentru molimerizarea maselor plastice și vopsirea textilelor, aromelor pentru tutun, compozițiile pentru tencuiala clădirilor pe interior, etc.

Biblioteca Științifică Centrală „Andrei Lupan" este considerată prim-centru de informare și documentare a cercetătorilor chimiști, întrucât aceasta oferă un întreg conținut informațional de carte, reviste științifice, atât în format tradițional, cât și electronic. Cercetătorii chimiști aparțin unor diverse domenii ale chimiei, și se pot clasifica pe anumite categorii în funcție de criteriile prezentate în articol.

NIKOLAEVA, Janna. Contribuția moldavă la INIS [Moldovan Contribution to INIS], Chișinău, 2012, nr. 7-8, p. 32-38.

Este prezentată analiza cantitativă a datelor înregistrate în Sistemul Internaținal de Informații Nucleare (INIS) realizată de Centrul Național INIS din Moldova deoarece se dorește evaluarea contribuției moldave la debitul publicaților științifice și tehnologiile nucleare. Intrările din Colecția INIS sunt introduse de către Biblioteca Științifică Centrală „Andrei Lupan”, aceasta fiind Centru Național INIS în 2009.

Scopul acestui studiu este de a face evaluarea cantitativă a statutului de cercetări nucleare științifice și tehnologie în Moldova. Publicarea datelor nucleare de știință și de tehnologie a fost preluată folosind Colecțiile INIS ce se regăsesc online și Raportul de Activitate anual al Secretariatului INIS. INIS devenit un mecanism eficient pentru integrarea Moldovei în comunitatea internațională de informații nucleare. Articolul conține tabele și grafice cu statisticile contribuției Moldovei la știința nucleară și tehnologie, statistici cu publicațiile oamenilor de știință sortate pe domenii și un tabel cu sttistica producției a Centrului INIS din Moldova în anii 1997-2011.

NIKOLAEVA, Janna. International nuclear information system database (Moldova), Chișinău, 2009, nr 1-2.

„Sistemul Internațional de Informare în domeniul Nuclear (INIS) este baza de date cea mai importantă în domeniul științei și tehnologiilor nucleare.” În interiorul Bibliotecii Științifice Centrale “A. Lupan” a Academiei de Științe a Moldovei se află centrul INIS. Realizarea unei căutări rapide se poate efectua cu ușurință făcând apel la interfața INIS. Această căutare se poate efectua dupa mai multe principii: cuvinte-cheie, titlu, autor, etc. De asemenea utilizatorii pot beneficia și de un limbaj multilingv ce permite traducerea termenilor de specialitate.

Editorialul din aceast revistă cuprinde descrierea bazei de date INIS, modalitățile de utilizare a acesteia, link-ul unde poate fi accesată, interfața acesteia, câmpurile ce trebuiesc completate pentru a efectua o căutare cat mai exactă și corectă.

POPESCU, Maria; TCACENCO, Valentina; MARIAN, Tamara. Modernizarea serviciilor de informare a cititorilor – un imperativ al timpului, Chișinău, 2009, nr, 1-2

Odată cu viteza tehnologiei informaționale și cu schimbările ce au intervenit și în cadrul societății, Biblioteca Știintifică Centrală a AȘ a Republicii Moldova s-a schimbat și ea, incercând să se adapteze și să onoreze toate cerințele actuale, întrucât dezvoltarea rapidă a științei, dorința de informare a cititorilor sunt pe zi ce trece tot mai mari și în permanență dezvoltare. Colectivul Bibliotecii Științifice Centrale a AȘM a avut mereu dorința de sistematizare, astfel au introdus un program mai avansat de automatizare.

De o extremă importanță este faptul că utilizatorul trebuie să regăsească informația căutată cu date cât mai exacte și cât mai rapid. Din cauza celor menționate anterior, catalogul bibliotecii, indiferent de forma acestuia, tradițional sau electronic este și el un element esențial, întrucât acesta conține un indice cu trimitere la conținutul colecțiilor și înfățișează materialul informativ ce se regăsește in bibliotecă.

Deosebirea dintre catalogul tradițional și cel electronic, este aceea că cel tradițional oferă informații despre publicații în mod special atunci când acesta cunoaște cu exactitate autorul, titlul, iar catalogul electronic oferă cititorului posibilități de căutare mai detaliate și într-un număr mai mare. Articolul cuprinde informații despre Clasificarea Zecimal Universală, căutarea în baza de date, organizarea informației.

TOPALO, Valentina. Susținerea informațională și documentară a cercetărilor științifice universitare, Chișinău, 2011, nr. 5, p. 61-68

Necesitățile învățământului modern sunt: achiziționare, conservare, sistematizare și administrarea colecțiilor documentare științifice. Biblioteca Științifică a Universității de Stat „A. Russo” ia parte la cercetarea și studierea problemelor menționate mai sus. Aceasta fiind implicată în mai multe proiecte instituționale. Biblioteca Științifică a Universității bălțene se încadrează în cerințele învățământului modern: achiziționare, conservare, sistematizare și administrarea colecțiilor documentare științifice, aceasta este o parte importantă pentru procesul de studiu și cercetare.

Aceasta a avut o serie de invitați de seamă și totodată conține o multitudine de studii și analize biblioteconomice ce au ca scop să satisfacă cerințele utilizatorilor. Biblioteca beneficiază de diferite tipuri de utilizatori: cadre didactice, studenți, oameni de știință ce reprezintă un tip special de utilizatori, etc. Poate accesa documentele oficiale, bazele de date bibliografice, articolele full text și full image ale Bibliotecii Electronice a Băncii Mondiale.

ZASAVIȚCHI, Lidia. Aspecte de analiză bibliometrică a revistei „Mediul Ambiant”, Chișinău, 2012, nr. 7-8, p. 40-55.

Pentru articolele publicate între anii 2002-2011 s-a efectuat un studiu de explorare întrucât s-a dorit obținerea datelor bibliometrice. La fiecare articol în parte se menționează numărul de autori, tipul articolului, instituții afiliate, genul. Limba și anul de publicare a referințelor. S-au evidențiat autorii cu cele mai multe publicații și cele mai citate reviste străine. Indicatorii bibliometrici s-au identificat pe baza referințelor citate în anul 2010. Prestigiul revistei este determinat de autori renumiți, 235 de doctori habilitați în Moldova și din zece țări străine și 12 academicieni. Tabelele și graficele din interiorul editorialului constituie o analiză amănunțită a articolelor publicate în decursul acestor ani, iar la final se stabilește o statistică.

ZASAVIȚCHI, Lidia. Evaluarea bibliometrică a revistelor în domeniul științelor ecologice și mediului ambiant, Chișinău, 2010, nr. 3-4.

„Factorul de impact este indicatorul cel mai cunoscut și folosit pentru evaluarea și compararea revistelor academice pe parcursul ultimilor 40 de ani și este definit ca numărul mediu de citări într-un anumit an al articolelor publicate într-o revistă pe parcursul a doi ani anteriori.”

Proiectul „Eigenfactor Metrics™” a fost creat la Universitatea din Washington de către Carl Bergstrom, reprezentant al Departamentului de Bilologie. Indicele Hirsch poartă numele întemeietorului său care, a fost cel ce a propus acest indicator de performanță. Studiul cuprinde analizarea unei liste de reviste de pe domeniul Ecologie, realizarea unui top cu cele mai citate reviste din acest domeniu, pentru ca mai apoi să fie prezentat factorul de impact. Sunt prezentate tabele în care se regăsesc corelațiile definite pentru fiecare pereche de indicatori bibliometrici.

ZASAVIȚCHI, Lidia. Utilizarea datelor bibliometrice în asigurarea informațională a cercetărilor științifice în domeniul ecologiei și al mediului ambiant, Chișinău, 2009, nr.1-2

Studiul realizat în acest articol a evaluat trei indicatori bibliometrici: Impact Factor (IF); SCImago Journal Rank (SJR) și Source Normalized Impact per Paper (SNIP).

Literatura de specialitate este strâns legată, fiecare tipăritură este unită de alte articole sau publicații. Pentru colectivul științific, un element esențial sunt articolele publicate în revistele științifice, de asemenea fiind baza unor cercetări noi.

Articolul cuprinde grafice cu figuri ce ilustrează repartizarea articolelor din reviste pe format electronic, repartizarea articolelor din reviste în format electronic după teme și tabele cu revistele științifice aranjate după numărul articolelor incluse în buletinul tematic, menționând faptul ca acestea au fost redactate în anul 2009.

ZASAVIȚCHI, Lidia. Structura și dinamica fluxului publicațiilor în domeniul științelor ecologice și mediului ambiant în Moldova (anii 2005-2010), Chișinău, 2011, nr. 6, p. 83-91.

Articolul prezent conține analiza bibliometrică a 2916 publicații științifice de cercetători din Moldova din domeniul ecologiei și mediului ambiant ce are la bază Bibliografia Națională a Moldovei și Ecologia, stresul, adaptarea. Motivul acestei cercetări a fost analiza cantitativă a documentelor publicate în anii 2005-2010 și determinarea structurii informaționale. După efectuarea studiului sunt analizate rezultatele și transpuse în grafice și tabele, observându-se ascensiunea numărului de publicații din Chișinău în fiecare an.

În momentul de față, studiile ecologice aplicative sunt au o importanță mult mai mare față de cercetările fundamentale și teoretice. Marea majoritate a publicațiilor, dintre cele selectate, au fost publicate în limba română.

In memoriam

CALALAB, Tatiana; DOIBANI, Tatiana. „Nicio zi fără ca să citesc…” în viața academicianului Boris Matienco, Chișinău, 2011, nr. 5, p. 80-82.

Boris Matienco a fost ctitorul școlii științifice a anatomiei și citologiei vegetale din Republica Moldova. Este renumit atât la nivel național cât și la nivel mondial datorită realizărilor sale. A fost un mare utilizator de carte , tot ceea ce studia, împărtășea și elevilor săi. A citit până și pe patul de spital, aflându-se mereu în jurul lui cărți și reviste științifice. Pentru academicianul Boris Matienco, cărțile au fost cei mai buni profesori, dar și cei mai buni prieteni, pasiunea sa pentru citit dezvoltându-se încă din copilărie. Toate aceste documente erau supuse unor sinteze și analize amănunțite, fiind aplicate în viața de zi cu zi și în acțiuni academice.

CIOBANU, Anatol. Profesorul Vasile Pojoga – un filolog meritoriu, Chișinău, 2011, nr. 6, p. 116-118.

Vasile Pojoga este unul dintre oamenii despre care se poate vorbi numai de bine. Rezultatele cercetărilor sale ca savant lingvist au fost publicate în articole științifice, monografii și suporturi didactice. Privindu-l și ca cercetător științific acesta se deosebea deoarece știa cum să împletească teoria cu practica reușind de cele mai multe ori să facă totul mai ușor de înțeles. Era unul dintre acei profesori ce era așteptat cu drag de studenți și masteranzi, care au avut norocul să audieze cursurile, seminarele și orele practice susținute de profesorul Vasile Pojoga. Ca familist, a fost un model pentru mulți din jurul său, căsătorindu-se cu o colegă de facultate, a avut două fete, ambele cu studii superioare, una finalizând la Moscova, iar alta în Moldova.

Colectivul Bibliotecii Științifice „Andrei Lupan” a AȘM. Alexandra BRAGA (20.03.1952 – 7.04.2012), Chișinău, 2012, nr. 7-8, p. 112-113.

Este adus un omagiu regretatei Alexandra Braga, care a activat cateva decenii în cadrul Bibliotecii Științifice „Andrei Lupan”. A adus o contribuție semnificativă bibliotecii pentru a dezvolta știința academică. Utilizatorii Bibliotecii Științifice „Andrei Lupan” veneau cu mare drag pentru a căuta informațiile dorite și aveau un respect deosebit pentru dânsa. Contribuția sa a fost remarcată și în cadrul completării și conservării colecțiilor. Doamna bibliotecară Alexandra Braga va rămâne pentru multă vreme în memoria bibliotecii, cât și a utilizatorilor,

Istoria cărții și a presei

BRĂIESCU, Ana. Personalitatea lui Spiru Haret plăzmuită în opera sa, Chișinău, 2011, nr. 5, p. 57-60.

Spiru Haret a încercat să transforme comunitatea românească cu ajutorul învățământului, dar a luat în calcul și factorii economico-poilitici, deoarece acesta nu credea că unul poate funcționa fără cealălalt. A înființat o revistă culturală pentru orașe și sate, după intrarea lui în minister. Este prezentată activitatea didactică, operele scrise de acesta, care aveau menirea de a transforma învățământul, funcțiile ocupate de acesta dar și schimbările pe care le-a făcut în minister. A avut un rol deosebit de important în ceea ce privește sistematizarea și modernizarea învățământului românesc, dar de asemenea a fost și primul român care a putut demonstra cât de importatntă este școala românească de matematică.

DUMITRESCU, Gabriela. Colecțiile speciale ale Bibliotecii Academiei Române, Chișinău, 2011, nr. 6, p. 55-68.

Prima donație de cărți vechi și manuscrise primită de Biblioteca Academiei Române a fost de la Dionisie Romano, apoi a contribuit și Ion Ghica, Nicolae Bălcescu, Titu Maiorescu și alte nume mari din literatura românească. În continuarea articolului se menționează numărul de manuscrise românești deținute de bibliotecă și numele celor mai vechi și importante dintre ele, însoțite de imagini reprezentative din interiorul documentelor.

Se regăsesc manuscrisele grecești, slave, latine și orientale descrise și ilustrate în aceeași manieră ca cele românești. În planificarea Societății Academice Române se regăsește studierea istoriei poporului român, încă de când acesta a luat naștere, astfel apărând lucrări ce conțin tradițiile românilor. Academicienii și oamenii de cultură au donat propriile arhive ce conțin toate rămășițele elaborării operelor lor pentru a se putea întocmi o arhivă personală și de corespondență.

Istoria culturii românești este formată de Colecția de Carte românească veche, fiind alcătuită de peste 6000 de volume, menționându-se cea mai veche operă regăsită în acest sector al Bibliotecii Academiei Române. Colecția de carte rară conține peste 11000 de volume remarcându-se prin vechimea, ornamentația originală, legăturile și materialele pe care au fost tipărite, incunabilele fiind cele mai valoroase lucrări ale colecției.

FILIP, Gheorghe Florin. Constantin I. Karadja în colecțiile bibliotecii Academiei Române [Constantin I. Karadja in the collections of the Romanian Academy Library], Chișinău, 2011, nr. 5, p. 5-16.

Editorialul cuprinde trei părți. În prima parte vorbindu-se Constantin I. Karadja, în cea de-a doua este prezentată Biblioteca Academiei Române, iar cea de-a treia înfățișează colecțiile. Marea majoritate a elementelor discutate în acest articol sunt asociate cu numele Constantin I. Karadja întrucât acesta a adus o contribuție semnificativă în colecțiile Bibliotecii Academiei Române. Sunt oferite câteva exemple și imagini cu o parte din fondurile ce ar trebui urmărite.

Prima parte începe cu descrierea vieții și a activităților realizate de acest bibliofil pasionat. Se specifică motivele pentru care acesta a fost ales membru de onoare al bibliotecii menționate în titlu și de către cine a fost semnată această propunere. Cea de-a doua parte se deschide cu un mic istoric al Bibliotecii Academiei Române și cu numărul impresionant de volume pe care aceasta îl deține, continuând cu descrierea cărților rare, oferind exemple și imagini cu acestea. De asemenea, în cea dea doua parte a articolului se află o secțiune numită Karadja Collections, aceasta cuprinde donațiile făcute de acesta de-a lungul vieții sale Bibliotecii Academiei Române.

HANGANU, Aurelia. August Treboniu Laurian și Dicționarul tezaur al limbii române, Chișinău, 2012, nr. 7-8, p. 5-10.

August Trebnoiu Laurian a contribuit la elaborarea dicționarului academic al limbii române și la dezvoltarea acesteia. A fost profesor de filosofie și limba latină la colegiul „Sfântul Sava” din București, după mai bine de un deceniu a devenit profesor de istoria literaturii clasice la Universitate. A ajuns director al Școlii Superioare de Litere, iar la câțiva ani distanță ajunge profesor de limba română și este ales decan al Facultății de Litere a Universîtății din București, ocupând această funcție timp de optsprezece ani.

Împreună cu Nicolae Bălcescu au redactat prima revistă de istorie românească Magazin de istorie pentru Dacia. Este editorul revistei Interacțiunea publică, primul editor al cronicii lui Șincai, dar și autorul mai multor lucrări științifice și didactice. Primul lucru e care l-a făcut când au început elaborarea proiectului de Dicționar al Limbii Române și al Glosarului, împreună cu ai săi colegi, a fost să înlocuiască alfabetul chirilic, cu cel latin. Din această cauza lcrarea a fost criticată aspru susținându-se că este latinizat excesiv și pentru că ar crea o română artificială.

„Dicționarul Limbii Române este un dicționar explicativ, istoric și etimologic, destinat mai ales specialiștilor. El înregistrează primele atestări ale termenilor și este ilustrat cu numeroase exemple din literatura beletristică sau de specialitate.”

ILIEV, Dimitar. De la Piatră la Carte la E-book [From Stone To Book To E-Book], Chișinău, 2010, nr. 3-4.

În acest articol este prezentată pe scurt tradiția colecțiilor de texte epigrafice ale grecilor pe în Bulgaria. În particular se examinează structura și studierea a cinci volume Inscriptiones Gracae în Bulgaria. O echpă formată din puțini oameni, ligviști, epigrafiști și scriitorul acestui articol, de la departamentl Classics de la Universitatea din Sofia, Bulgaria au lansat proiectul Telamon. În decursul cercetării au apărut o serie de probleme, nerămânând în urmă problema cu relațiile existente între colecțiile de texte epigrafice bulgare și noul mediu de publicație electronică. Această problemă, iar modul de analizarea a acesteia va fi discutat succint în paginile articolului.

CANȚÎR, Galina; GLAVAN, Neonila. Aspecte privind cartea de cult din Secția Carte Rară și Veche a BȘC „Andrei Lupan” a AȘM, Chișinău, 2012, nr. 7-8, p. 11-20.

Articolul acesta cuprinde descrierea a șase cărți de cult din Sectorul Carte Rară și Veche a Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan”, stabilindu-și ca obiectiv trezirea interesului utilizatorului față de aceste cărți deoarece acestea sunt considerate mesagerul civilizației noastre. La început, aceste cărți au apărut sub formă de manuscris, abia apoi acestea au fost sub formă de carte tipărită. Marea majoritate a cărților de cult ce se aflau pe teritoriul Basarabiei au fost confiscate de autorități. Acest tip de carte se poate întâlni în bibliotecile bisericilor, deoarece sunt folosite de preoți pentru oficierea serviciilor divine.

Cărțile de cult pe care autoarea le analizează sunt descrise în ordine cronologică, iar acestea sunt: Apostol, Octoih, Adunarea Cazaniilor, Catavasier grecesc românesc, Minunile Maicii Domnului. Fiecăruia dintre volumele menționate anterior li se realizează o scurtă descriere a conținutului cărții dar și a aspectului fizic al acesteia.

POȘTARENCU, Dinu; POȘTARENCU, Maria. Infiltrarea publicațiilor românești în Basarabia din dreapta Prutului sub dominația țaristă, Chișinău, 2012, nr. 7-8, p. 21-31.

Articolul prezintă pătrunderea publicațiilor românești în Basarabia aflată încă sub dominația țaristă. Aceste publicații au putut pătrunde destul de greu deoarece regimul autocrat a impus anumite restricții, ele reprezentând una din numeroasele laturi ale contactelor care au existat pe parcurs de-a lungul celor mai bine de 100 de ani de stapânire țaristă, izolând românii de neamul său.

Guvernanții de la Sankt Petesburg au izolat Basarabia de spațiul locuit de români pentru a nu admite participarea românilor basarabeni la procesul de formare și afirmare a națiunii române. Cei care au adus cărțile pe teritoriul Basarabiei au fost ciobanii transilvăneni, întrucât aceștia făceau câte o oprire regiunea aflată între Prut și Nistru, având la ei cărți de rugăciuni. Exista și un ziar ce se afla îndeosebi în stânga Prutului numit ziarul socialist Basarabia. Cu ajutorul multor personalități de dincolo de Prut, cărțile au putut pătrunde în Basarabia, tot aceștia au fost și cei care au protejat cartea românească dincolo de Prut.

SLUTU-GRAMA, Claudia. Studiul lui Dimitrie Cantemir despre religia mahomedană. Chișinău, 2009, nr 1-2.

Articolul înfățișează o analiză renumită a studiului realizat de Dimitrie Cantemir Sistemul sau întocmirea religiei mahomedane, cu titlul original Книга cиcтима или cocтoяниe мyxаммeданcкoй peлигии . Această lucrare se păstrează în sectorul Carte Rară și Veche al Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan”.

Dimitrie Cantemir și-a demonstrat capacitatea intelectuală ca și istoric, georgraf, muzician, literat, culturolog, în toate ariile a lăsând însușiri cu o semnificație deosebită pentru idealul român și cel universal.

Menirea lucrării Sistemul sau întocmirea religiei mahomedane era aceea de a aduce un aport semnificativ pentru constitirea călatoriei lui Petru I în Persia, deoarece planul suveranului rus era acela de a domni Marea Neagră, de acolo ornind și războaiele între ruși și turci. Dimitrie Cantemir a scris această lucrare datorită necunoștinței rușilor despre poporul turc, acesta a examinat religia mahomedană, viața spirituală a popoarelor islamice, iar după se reîntoarce la legendele și superstițiile descrise anterior în Istoria Imperiului Otoman.

Constantin Negruzzi a redactat în secolul XIX (1838), o lucrare ce curpindea toate operele lui Dimitrie Cantemir. În opera Istoria toleranței religioase în România B.P. Hasdeu a citat lucrarea tratată în acest articol. Opera tratată în rândurile de mai sus a fost publicată în limba română după 155 de ani tipărirea acesteia, iar în Moldova sovietică, lucrarea nu a apărut în nicio ediție.

STOYKOV, Ventsislav. Un mic mister dezvăluit: În calitate de autor singura traducere a Bibliei pentru evreii din Bulgaria, [A small mystery revealed: On the authorship of the only Bible translation for the Jews in Bulgaria], Chișinău, 2010, nr 3-4.

O traducere mai mult necunoscută decât cunoscută a Vechiului Testament în limba bulgară în contextul traducerilor Bibliei Bulgare. Această carte conține imagini conturate în povești traduse din ebraică fiind destinate comunității evreiești din Bulgaria. În articolul de mai jos fiind prezentate cercetările legate de autorul cărții și traducerea Bibliei in bulgara modernă, ce a fost redescoperită recent și care a fost ținută departe de domeniul școlar din diverse motive. Analiza realizată în acest articol oferă informații și fapte, iar relatarea lui este una narativ descriptivă.

ȘPAC, Ion. Alexandru Kidel – om de cultură: Viața cărturarului (I), Chișinău, 2011, nr. 5, p. 29-56.

Bibliograful, bibliologul și managerul de profil Alexandru Kidel a pus bazele Bibliotecii Știinifice Centrale a Academiei de Științe a Moldovei. Acesta a dorit mereu să cerceteze economia Moldovei, dar datorită regimurilor ce l-au întâmpinat de-a lungul vieții, nu a reușit decât să își astâmpere setea de cunoaștere, răspândind cartea științifică. Articolul prezintă în detaliu viața dânsului, personalitatea, funcțiile pe care le-a ocupat în decursul anilor, școlile urmate, articole sau opere redactate și realizările acestuia. O parte a editorialului îl descrie pe Alexandru Kindel ca bibliotecar, cealaltă parte îl descrie ca bibliograf, iar cea de-a treia parte îi pune în evidență calitățile de cercetător.

ȘPAC, Ion. Alexandru Kidel – om de cultură: Viața cărturarului (II), Chișinău, 2011, nr. 6, p. 69-75.

Principalul interes al chișinăuanului Alexandru Kindel este acela de a cerceta economia Basarabiei, dar din cauza regimurilor prin care a trecut nu a putut să continue cercetările legate de acest subiect, astfel a ajuns să promoveze cartea științifică, iar în paralel a pus bazele Bibliotecii Științifice Centrale a Academiei de Știinșe a Moldovei.

Principalul mod de popularizare a științei și a cărții a fost publicarea în presă a unor personalități deosebite, evenimente marcante din istoria Basarabiei, cărți cu o importanță nemaipomenită, etc. Activitatea editorială a ilustrului Alexandru Kindel a fost vastă, acesta muncind și dăruindu-se în totalitate promovării lecturii, toate acestea au putut fi deslușite din corespondeța personală. Aprecierile pentru munca depusă de acest bibliograf, nu au fost atât de multe și nici toate nu au fost în favoarea dânsului. Cărturarul Petre Ștefănucă l-a cunoscut personal pe Alexandru Kindel, făcând aprecieri la adresa bibliografului.

Lucrările bibliografului au fost și sunt solicitate și în ziua de astăzi de către cercetători. De menționat este faptul că acesta nu a îndeplinit doar funcția de bibliograf, ci a fost și bibliotecar, istoric, istoric literar și cercetător. Este o deosebită personalitate pentru poporul basarabean, datorită devotamentului de care a dat dovadă pentru această cultură.

ȘPAC, Ion. Crâmpeie din viața unui talent supravegheat, Chișinău, 2010, nr. 3-4.

Crâmpeie din viața unui talent supravegheat descrie o parte din viața lui Dumitru Batrâsea, acest om a fost unul dintre studenții cei mai iubiți de la Institutul Pedagogic. Cea mai mare plăcere a lui era cititul, întotdeauna fiind însetat de cunoaștere. Profesorii și colegii lui de studenție aveau un mare respect și o stimă deosebită pentru acesta. A scris monografii, poezii, articole. Partea ce este relatată în articol cuprinde zbuciumul lui Dumitru Batrâsea cu societatea, punândui-se etichete peste etichete, astfel fiind nevoit să se mute din instituție în instituție până a rămas traind din pensia sa mică.

ȘPAC, Ion. Revista „Basarabia economică”, Chișinău, 2009, nr.1-2

„Basarabia Economică: revistă socială, economică, statistică și financiară” se raportează la perioada imediat următoare după Unirea Basarabiei cu România din anul 1918. O problemă majoră în perioada specificată anterior era creșterea economică și majorarea nivelului de trai a poporului basarabean. Cercetarea realizată de această revistă vine să întipărească toate incidentele din regiune pe toată durata anilor respectivi, astfel sprijinind introducerea înscrisurilor rezervate în paginile revistei.

Revista a luat naștere îndată ce Basarabia s-a unit cu România, după ce 106 ani s-a aflat sub domnia Rusiei, guvernare ce a făcut mari schimbări în ceea ce privește economia și viața socială a țării. Aceste schimbări conceput revista în cauză.

Următorul citat al revistei Basarabia economică numește cuvântul de început „Apel”, iar acesta se deschide cu următoarele cuvinte „Tot ce s-a lucrat aci în direcția socială și economică s-a făcut prin prisma rusească, prin prisma străinismului, care, după cum era natural să fie, nu putea să folosească populațiunii moldovenești de baștină, ci numai elementului străin, superpus, care a căutat pe această cale, să subjuge complect tot ce nu era rusesc în Basarabia, și să ridice atât pe cale socială, cât și pe cale economică toate felurile de populațiune, afară de moldoveni, populațiuni, ce erau importate de prin toate unghiurile marii Rusii și colonizată aici”

În această revistă se află informația cea mai importantă ce face referire, atât la starea economică, nivelul de trai, istoria poporului basarabean, dar și la latura vieții sociale. În paginile revistei, pe lângă multitudinea de informații științifice, sociale, culturale și despre mișcarea poulației, trebuie avut în vedere și faptul că în paginile revistei se găsesc și documente (studii, comunicări, legi, etc.) renumite pe diferite teme și probleme, pe domenii ce țin atât de viața socială, cât și de cea politică a meleagurilor basarabene.

TIMUȘ, Angela. Cartea – imensă valoare a libertății, Chișinău, 2010, nr. 3-4.

Editorialul reprezintă un rezumat al unui studiu ce a cercetat convingerea că obiectele de patrimoniu au o valoare mai mare dacă au aparținut sau au fost donate de persoane importante ce au adus o contribuție reprezentativă la un fond de bibliotecă. Colecția Autograf conține mai multe cărți pe care autorii au dat autografe pentru prietenii și colegii lor, dar și pentru Biblioteca Științifică Centrală „Andrei Lupan”. Mare parte din articol cuprinde istoria apariției cărții, încă din Antichitate, continuând până în zilele noastre, numind cea mai veche scriere, dar și cele mai reprezentative cărți. Putem regăsi nume mari ca: Paulo Coelho, Stanciu Ilie, Umberto Eco,Rusell Lowell. Acești mari autori au citate celebre despre utilitatea, frumusețea cărților și învățăturile pe care orice cititor, indiferent de vârstă, le poate desprinde din ele.

UNGUREANU, Elena. Biblia, biblioteca și internetul ca hypertext, Chișinău, 2011, nr. 5, p. 17-28.

Cuvântul, textul, propoziția, cărțile au pătruns, odată cu dezvoltarea tehnologiei, în formatul electronic, format, de care epocile precedente nu au beneficiat. Epoca Internetului are la bază hipertextul deoarece și lumea realități și lumea virtuală pot fi redate cu ajutorul textului. Texul este cel mai important element de comunicare ce se află la baza hipertextului electronic. În zilele noastre biblioteca se află pe internet, astfel, Internetul a luat forma unei mari biblioteci, deoarece conține depozite mari de informație.

Biblia, Biblioteca și Internetul sunt unele dintre cele mai importante trei locuri din istoria omenirii ce pot refleta cel mai bine hipertextul. Oamenii de știință au afirmat că citirea hipertextului nu este una în linie dreaptă, ci se aseamănă cu citirea Bibliei, adică o poți deschide și citi de unde vrei, în comparație cu parcurgerea textului tradițional ce trebuie citit liniar.

Managementul bibliotecii

KULIKOVSKI, Lidia; ȘATRAVCA, Tatiana. Evaluarea eficienței managementului resurselor umane la biblioteca municipală ”B.P. HASDEU”. Politici de personal (1), Chișinău, 2009, nr. 1-2

Un element cheie în asigurarea calității serviciilor oferite de bibliotecă îl reprezita resursele umane. Ele putând fi considerate elementele ce garantează succesul în activitatea bibliotecii. Randamentul personalului de la resurse umane din cadrul Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” a fost calculat pe baza unei analize orientat pe cunoașterea angajaților. Metoda de cercetare pentru realizarea acestui studiu a fost intervievarea. În acest fel, s-au putut verifica opiniile și percepțiile părții manageriale, cât și a părții executorii. Rezultatele obținute în urma cercetării sunt detaliate și analizate.

Prezentări de carte

BRAGA, Alexandra. Deceniul Internațional „Apă pentru viață”, Chișinău, 2011, nr. 6, p. 102-107.

În Republica Moldova, sunt cerințe crescute de apă, astfel, anii 2005-2015 au fost numiți Deceniu Internațional „Apă pentru Viață”, dar din cauza poluării și lipsei infrastructurii de epurare, resursele nu corespund nici calitativ, nici cantitativ. Colecțiile Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan” a Academiei de Științe a Moldovei continuă să își întregească fondul de carte ce aparține studiilor hidrobiologice. Biblioteca achiziționează seria Volumele Acvatice ale Republicii Moldova și alte volume ce dezvoltă același domeniu, dar care abordează diferit problemele resurselor de apă ale mediului, fiecare având o scurtă descriere ce poate ajuta utilizatorul să aleagă ceea ce consideră că îi îndeplinește cerințele.

BRĂIESCU, Ana. Pomelnicul Mănăstirii Voroneț, Chișinău, 2010, nr. 3-4.

Pomelnicele au o mare valoare pentru istoria medievală. Orice așezare domnească trebuia să dețină un Pomelnic, așa cum a avut și mănăstirea Voroneț. Acesta a fost menționat de către Lidia Guțul, directoarea Academiei de Științe a Republicii Moldova, în scrierile acesteia și Claudia Slutu, șefa sectorului de Carte Rară și Veche din cadrul aceleiași biblioteci. Acest document se află păstrat în sectoul de Carte Rară și Veche a Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan”.

Originalul a fost scris în slavonă de către starețul Vartolomei. Sunt descriși parametrii de redactare a Pomelnicului, caracterele de scriere, numărul de pagini, ornamentele și prezentarea cuprinsului.

CORGHENCI, Ludmila. O valoroasă biobibliografie pentru un mare poet, Chișinău, 2011, nr. 6, p. 100-101.

Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă” a elaborat biobibliografia Grigore Vieru, aeasta fiind un elogiu adus poetului și o sursă esențială de informare cu privire la opera și activitatea lui Grigore Vieru. Pentru specialiștii în biblioteconomie și știinte ale informării este esențial ca această lucrare să fie elaborată de o instituție cu renume, datorită experienței caracteristice pe care o are în domeniu, cu bibliografi specializați. Această biobibliografie are o structură originală ce împletește articole-texte, informații bibliografice, tabele cronologice, etc. Este considerată o lucrare de excepție deoarece conține o bună cunoaștere a operei bibliografiate, iar analiza și sinteza acesteia este considerată de către cititori o bună sursă de informare despre opera poetului.

GORDON, Octavian. Ioana Costa, „Papirus, pergament, hîrtie. Începuturile cărții”, Chișinău, 2012, nr. 7-8, p. 95-100.

Papirus, pergament, hîrtie. Începuturile cărții, este o carte ce vorbește despre istoria cărții, autoare fiind Ioana Costa, filolog din vechea gardă a clasiciștilor. Cartea conține ilustrații, reprezentări fotografice ale obiectelor prezentate în interiorul cărții. Volumul este împărțit în trei părți principale: Constituirea textelor; Transmiterea textelor; Păstrarea textelor, care, la rândul lor sunt împărțite în alte subcapitole. Pe tot parcursul cărții, autoarea își trădează meseria de filolog.

NIKOLAEVA, Janna, Referințe bibliografice: norme și stiluri de citare, Chișinău, 2010, nr. 3-4.

Orice lucrare științifică are la bază rezultate obținute anterior, din acest motiv aceasta conține citate și referințe bibliografice. Principiile normelor de redactare a referințelor bibliografice sunt descrise în prima parte a Ghidului în conformitate cu standardul aflat în vigoare. În cea de-a doua parte a Ghidului se descriu aceleași elemente din prima parte, dar de data aceasta se oferă exemple detaliate și în diferite moduri de citare bibliografică. Cea de-a treia parte oferă indicații pas cu pas a utilizării Microsoft Office Word 2007 ce pune la dispoziția utilizatorilor de informație o succesiune de „unelte” cu scopul de a-l ajuta in înfăptuirea unei lucrări.

Acest Ghid este menit studenților, masteranzilor, doctoranzilor și oamenilor de știință ce sunt interesați de necesitatea cerințelor naționale și interaționale ale referințelor bibliografice din cadrul articolelor, tezelor, etc.

SLUTU-GRAMA, Claudia; VASILACHE, Raisa. „Neamul Cantemireștilor” – bibliografie de anvergură, Chișinău, 2010, nr. 3-4.

Este prezentată familia Cantemir, în frunte cu marele Dimitrie Cantemir, urmat de fiul său Antioh Cantemir. Lucrările Cantemireștilor a fost cunosute pe plan european în cele mai înalte cercuri. Bibliologul Ion Madan a încercat întocmirea unui indice bibliografic cu operele renumite ale Cantemireștilor.

Neamul Cantemireștilor este o bibliografie creată de Andrei Enșanu, mare cunoscător al operelor și a familiei Cantemir. Oamenii de știință din Chișinău, interesați de această familie și avându-l ca îndrumător pe Andrei Enșanu, au întocmit o lucrare importantă, ce conține și bibliografia Neamul Cantemireștilor, selectân toot ceea ce este esențial la această temă. Ca și bibliografia numită mai sus, și această lucrare va fi de folos pentru ce care vor dori pe viitor să realizeze noi studii despre aceste două personalități.

ȘPAC, Ion. Numele Stere în memoria băștinașilor, Chișinău, 2011, nr. 5, p. 83-86.

Constantin Stere, continuă și în secolul XXI să fie învăluit într-o ceață, deoarece despre dânsul s-a scris în permanență antitetic. Cei care au observat că personalitatea, mai are nevoie de timp pentru a se clarifica au fost oamenii de știință, scriitorii, criticii, etc., dar și sătenii ce au crescut cu acesta.

Alexandru Donos a adunat câteva materiale apărute în presă despre Constantin Stere, adaugă ceva scrieri noi și lansează volumul Baștina lui Constantin Stere: Evocări, dezvăluiri, precizări de la editura Universul. Din această publicație, cititorii pot afla evenimente mai puțin știute din viața acestei personalități. Pasiunea și munca lui Alexandru Donos pentru C. Stere provine din acele scrieri în care imaginea basarabeanului este discreditată, acesta dorind să atragă atenția cititorului asupra scrierilor îndoielnice apărute în decursul anilor. Cartea conține ilustrații, fotografii cu documente, obiecte, morminte, etc.

ȘPAC, Ion. Vlad Pohilă bibliografiat. Chișinău, 2010, nr. 3-4.

Viața domnului Vlad Pohilă a fost plină de iubire dedicată cărții. A iubit scrierile încă din primii ani de școală, primele sale editoriale fiind publicate la vârsta de 16 ani. Ajuns la Universitate, reușește să publice și în ziarul acesteia, dar și altele ca: Drapelul roșu, Calea leninistă, Viața Satului, Tinerimea Moldovei, Literatură și artă, etc. A absolvit Facultatea de Litere a Universității din Moldova, ca mai apoi să urmeze cursuri de muzeistică și artă la Moscova, lucrând ca ghid și interpret în turism.

Doctoratul l-a urmat la Institutul de Limbă și Literatură al Academiei de Științe a Republicii Moldova. A fost singurul de la institut care cunoștea limbile letonă, lituaniană, bulgară, polonă, sârbă, etc. Tot ceea ce este descris în acest articol este inspirat în ediția informativă Vlad Pohilă: Biobibliografie. Vlad Pohilă este un om de știință deja cunoscut, nu prin titlurile obținute, ci prin opera sa, realizările sale, toate acestea cer o bibliografie cât mai vastă.

TCACENCO, Valentina, GHELETA, Ludmila. Colecția științifică a NATO din Biblioteca Științifică Centrală „Andrei Lupan” a ASM [NATO Science Series collection in the Central Scientific Library „A. Lupan” of ASM], Chișinău, 2012, nr. 7-8, p. 101-107.

În Biblioteca Biblioteca Științifică Centrală „Andrei Lupan” se află colecții diferite de carte, cele renumite și cele mai puțin renumite. Printre cele faimoase se numără și Colecția științifică a NATO, care are ca scop diseminarea informațiilor științifice și a cunoștințelor tehnologice în vederea consolidării legăturilor dintre comunitățile științifice. Există 147 de titluri științifice din colecția NATO în cadrul Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan” a Academiei de Științe a Moldovei. Prioritare sunt volumele și articolele ce fac parte din domeniile: matematică, fizică și chimie.

Sunt prezentate o serie de cărți: Pământ și Știința Mediului [Earth and Environmental Science], Viață și Științe Comportamentale [Life and Behavioural Sciences], Perspectivele de integrare si dezvoltare a R&D și a potențialului de inovare din țările de cooperarea economică a Mării Negre [Prospects of Integration and Development of R&D and the Innovation Potential of Black Sea Economic Co-operation Countries], Dinamica umană și socială [Human and Societal Dynamics], etc.

ȚURCANU, Viorica. Învingătorul Constantin Stere – înțeles, iubit și pus în pantheonul națiunii, Chișinău, 2011, nr. 5, p. 87-89.

În data de 8 iulie 2011 a avut loc în cadrul Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan” simpozionul Constantin Stere – făurtor al renașterii basarabene, unde a avut loc lansarea volumului cu același nume. Cei care au asistat la acest eveniment au putut viziona expoziția de carte Constantin Stere – simbol al unei epoci istorice, scrisă de Ion Șpac.

„C. Stere menționează că filosofia dreptului cu mult timp în urmă înaintea Revoluției Franceze a văzut în principiul suveranității naționale însăși temelia dreptului public, condiția necesară și prealabilă a oricărei ordine de drept, impusă de dreptul natural.”

Teorie, metodologie și practică în biblioteconomie

ȚURCAN, Nelly. Politicile accesului deschis în țările în tranziție, Chișinău, 2009, nr 1-2.

Lucrarea infățișează cercetarea fenomenuui de înfăptuire și promovare a Accesului Deschis la literatura științifică importantă din ultimii 10 ani. Pentru a reuși să se asigure Accesul Deschis în aceeași manieră sunt necesare două procedee suplimentare: autoarhivarea, cunoscută sub denumirea de Cartea Verde și revistele pe baza accesului deschis, cunoscute și sub numele de Calea de Aur.

Pentru a putea fi capabili să dezvolte cât mai multe cunoștințe, oamenii de ștință au nevoie de acces la literatura științifică specifică. Literatura de acest tip, pe măsură ce înaintăm în timp, dezvoltă o trăsătură interdisciplinară, devine costisitoare atât la nivel național, cât și la nivel global, iar în ceea ce privește digitizarea, dar și tehnologia din zilele noastre, se impun niște restricții de licență, acest proces fiind în plină creștere.

Accesul deschis este un proces aproximativ recent, acesta fiind aplicat în comunicarea academică, dar și științifică. Oamenii de știință beneficiază de acest program cel mai mult, Open Acces fiind promovat din ce în ce mai mult în ultimii ani și susținut de cei interesați. Accesul deschis a schimbat definitiv și în mod evident sfera comunicării științifice.

Autoarhivarea (Cartea Verde) are în vedere așezarea publicațiilor electronice în arhivele electronice deschise, care au rolul de a dezvolta și promova standardele ce sunt centrate pe răspândirea informației cu ușurință. Arivele Deschise sunt susținute puternic de mai multe țări, acestea putând să aparțină instituțiilor sau pot fi structurate după principiul tematic.

Revistele electronice știițifice cu acces deschis (Calea de Aur) sunt cele care realizează o analiză asupra textelor și publică doar ceea ce este aprobat. Aceste reviste electronice sunt sponsorizate de către organizații, instituții de cercetare și universități.

ȚURCAN, Nelly. Publicarea Științifică – ca practică de comunicare, Chișinău, 2010, nr. 3-4.

Publicarea științifică este observată din punct de vedere funcționalist efectuându-se o analiză a publicării academice ca practică de comunicare. Perspectivele funcțiilor pe care publicarea le realizează în cadrul unei comunitați științifice ( înregistrare, certificare arhivare). Cercetarea prezintă cele trei criterii esențiale ce stau la baza publicării științifice: publicitate, încredere și accesibilitate. Ulterior acestea fiind dezbătute, iar la final motivând de ce aceste trei criterii sunt esențiale pentru cecetatori. Editorialul vorbește despre perspectiva funcționalistă a publicării științifice, care se abordează în mod normal în discursurile academice. Principalul mijloc de comunicare formală în domeniul academic sunt revistele științifice.

Tribuna tinerilor specialiști: universul bibliotecilor

CANȚÎR, Galina. File vechi, necunoscute, Chișinău, 2011, nr. 6, p. 92-95.

Articolul oferă informații despre o carte duhovnicească Adunarea Cazanilor. Acest volum face parte din colecția Sectorului de Carte Rară și Veche al Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan”. Această bibliotecă are o colecție de carte rară numeroasă, deosebit de importante fiin cărțile cu caracter religios.

Adunarea Cazanilor este o carte scrisă în limba română ce uimește prin frumusețea scrierilor ei. În interiorul articolului se poate regăsi descrierea cărții în detaliu, precizarea că această tipăritură poate fi consultată de orice utilizator ce este interesat de cultura și știința altor perioade. Pentru cuvintele religioase folosite în acest editorial, autoarea oferă și un dicționar cu o explicație clară și ușor de înțeles.

MARIȘCEAC, Ludmila. Biblioteca Congresului – edificiul cunoștințelor, Chișinău, 2009, nr.1-2.

Articolul face o descriere a Bibliotecii Congresului Statelor Unite ale Americii, atingând domenii ca istoricul aceseia, schema ierarhică, elemente din colecția bibliotecii, volumul impresionant de înregistrări pe care aceasta le deține, forme de achiziționare a materialelor, tezaurul multilingv, cărți rare, etc.

Titlul în original al Bibliotecii Congresului Statelor Unite ale Americii este The Library of Congress of the United States of America, iar numele este cunoscut și în forme scurte, The Library of Congress, sau doar Library of Congress. Aceasta este una dintre cele mai importante bibliotecii a Uniunii, una dintre cele mai vechi instituții culturale, dar și cea mai mare bibliotecă din lume.

Biblioteca se afla la dispoziția publicului, cu un număr impresionant de bibliotecari, toți având ca scop o satisfacerea cerințelor utilizatorilor. Din momentul în care Biblioteca Congresului Statelor Unite ale Americii si-a deschis porțile publicului, aceasta a fost numită „cea mai mare, mai costisitoare și mai sigură bibliotecă din lume”.

LUCHIAN, Tatiana. Biblioteca Virtuală Europeană, Chișinău, 2004, nr.1-2.

„Biblioteca Europeană este o bibliotecă europeană virtuală, unificată într-o singură rețea, care oferă acces centralizat la resursele a 48 de biblioteci naționale din Europa”. Pot fi regăsite diverse materiale, exact ca în cea tradițională (cărți, hărți, fotografii, etc.). Acest tip de bibliotecă dovedește cât este de folositoare prin digitizarea documentelor, oferind acces imediat la documentele bibliotecii naționale a unei țări aflate în Uniunea Europeană, iar faptul ca poți căuta în bibliotecile altei țări dacă publicația lipsește din biblioteca pe care ai consultat-o, constituie un avantaj.

Articolul oferă instrucțiuni de utilizare a Bibliotecii Europene, făcând și o scurtă descriere a interfaței, este prezentată lista bibliotecilor naționale europene partenere ale Bibliotecii Europene, un scurt istoric al acesteia, tutorial video pentru manualul de utilizare în limba engleză, etc.

MANDRIC (COȘERU), Veronica. Arhetipul satului în literatura basarabeană, Chișinău, 2010, nr. 3-4.

Viața rurală, satul, este într-un proces continuu de transformare, atât poeții români, cât și cei basarabeni scot în evidență schimbările imaginii-tip pe care viața rustică și-a construit-o. Cu ajutorul marilor poeți români ca Ocatvian Goga, Lucian Blaga și George Coșbuc putem observa o tipologie a satului românesc.

Termenul de „ arhetip” reprezintă acea imagine semnificativă pentru spațiul rural. „Cuvântul, în terminologia literară, a căpătat un sens concret și a fost utilizat în special de membrii școlii Filandeze în cercetările folclorice. Ulterior termenul de arhetip va fi preluat și de alte domenii.”. Poezia adresată mediului rural provine din iubirea poeților față de viața de la țară deoarece originea și identitatea poporului basarabean se poate regăsi doar în mediul rural.

MARIȘCEAC, Ludmila. Biblioteca Congresului – edificiul cunoștințelor, Chișinău, 2009, nr.1-2.

Articolul face o descriere a Bibliotecii Congresului Statelor Unite ale Americii, atingând domenii ca istoricul aceseia, schema ierarhică, elemente din colecția bibliotecii, volumul impresionant de înregistrări pe care aceasta le deține, forme de achiziționare a materialelor, tezaurul multilingv, cărți rare, etc.

Titlul în original al Bibliotecii Congresului Statelor Unite ale Americii este The Library of Congress of the United States of America, iar numele este cunoscut și în forme scurte, The Library of Congress, sau doar Library of Congress. Aceasta este una dintre cele mai importante bibliotecii a Uniunii, una dintre cele mai vechi instituții culturale, dar și cea mai mare bibliotecă din lume.

Biblioteca se afla la dispoziția publicului, cu un număr impresionant de bibliotecari, toți având ca scop o satisfacerea cerințelor utilizatorilor. Din momentul în care Biblioteca Congresului Statelor Unite ale Americii si-a deschis porțile publicului, aceasta a fost numită „cea mai mare, mai costisitoare și mai sigură bibliotecă din lume”.

PLĂIEȘU-DVORNIC, Cristian. „Biblioteca 2.0” – O nouă tehnologie informațională pentru biblioteci, Chișinău, 2009, nr. 1-2.

Biblioteca 2.0 este o noțiune diferită și mult mai nouă față de o biblioteca tradițională. Aceasta satisface pe deplin cerințele și așteptările utilizatorului de bibliotecă din zilele noastre, poate garanta asigurarea toată informția pe care acesta o solicită și în același timp acces nelimitat, gratuit, fară bariete la orice fel de informație din orice parte a lumii.

În zilele noastre un număr impresionant de biblioteci folosesc deja servicii noi, dar planificarea și actualizarea lor necesită o cercetare mai amănunțită pentru a putea realiza ce parte a unui serciu sau ce serviciu propriu-zis are nevoie de o îmbunătățire și dacă acesta poate fi realizat în cadrul noilor tehnologii infotmaționale. Actualizarea și implementarea acestor servicii duc la atragerea unui număr semnificativ de utilizatori de la cel fizic la cel virtual, astfel, biblioteca va fi promovată în societate. Pe de altă parte, implementarea acestor servicii, protejeaza datele personale ale utilizatorului, deoarece căutarea se realizează în mod anonim.

POPESCU, Pelagheia. Publicitate și marketing – aspecte ale promovării resurselor infodocumentare în BȘC „Andrei Lupan” a AȘM, Chișinău, 2012, nr. 7-8, p. 68-74.

Acest studiu a luat naștere din dorința de a prezenta modalitățile de promovare a serviciilor și produselo din cadrul Bibliotecii Academice. Aceste servicii sunt constituite din: serviciile virtuale ale bibliotecii, materiale promoționale, expoziții de carte, mass-media, etc. Definirea marketingului și a publicității introduc cititorul în lumea studiilor de biblioteconomie. Este prezentat website-ul bibliotecii și descris fiecare compartiment în parte. De-a lungul articolului putem observa că este definită fiecare metodă de promovare a publicațiilor, prezentându-se avantajele fiecăruia în parte.

Ca și concluzie a articolului se menționează faptul că marketingul este unul din stâlpii bibliotecii academice ce se adaptează rapid la orice schimbare.

ROTARU, Diana. Popas în timp, Chișinău, 2011, nr. 6, p. 96-99.

Cu ocazia aniversării a 575 de ani de când Chișinăul a devenit oraș, Biblioteca Științifică Centrală „Andrei Lupan” a prezentat publicului materiale din fondurile arhivistice: hărți, reviste, ziare. Instituția a organizat o expoziție numită „Chișinău – 575 ani”, unde a fost prezentată istoria Chișinăului în imagini, cărți și reviste. Descrierea orașului se realizează cu ajutorul hărților până în cele mai mici detalii, iar în ziare și reviste deja este menționat orașul, asta fiind o altă dovadă a existenței Chișinăului.

TÎLTU, Svetlana. Târgul Internațional de Carte Științifică și Dicactică – promotor al cărții științifice, Chișinău, 2012, nr. 7-8, p. 60-67.

În acest articol s-au analizat activitățile desfășurate în cadrul Târgului Internațional de Carte Științifică și Didactică, acest eveniment a fost organizat de către Biblioteca Științifică a Academiei de Științe, permițând tuturor editorilor și distribuitorilor de carte să promoveze și să vândă producția lor. Târgul de carte este unul din mijloacele principale de promovare a publicațiilor. Sunt prezentate și definite toate tipurile de târguri.

În cadrul Târgului Internațional de Carte Științifică, s-a optat pentru promovarea literaturii științifice; lansările și vânzările de carte; încurajarea cercetătorilor, scriitorilor, editorilor și traducătorilor; expunerea noilor cercetări. Prezentarea la stand a fost una dintre modalitățile specifice de promovare a cărții. Data de 11 octombrie a fost dedicată editurilor naționale și Bibliotecilor Instituțiilor de învățământ superior. În data de 12 octombrie s-au organizat evenimente ca: lansarea revistei de cultură „Curtea de Argeș” și Colocviul Internațional cu tematica Biblioteca științifică în societatea informațională – realizări și perspective.

TOCAN, Ana. Evaluarea instruirii continue a specialiștilor din instituțiile infodocumentare, Chișinău, 2012, nr. 7-8, p. 75-80.

Realizarea chestionarului format din zece întrebări are ca scop aflarea rolului de formare și instruire continuă a specialiștilor din instituțiile infodocumetare. Pentru realizarea acestei cercetări a fost necesar 20 de bibliotecari de la Departamentul Informațional de Biblioteconomie (ULIM) și 20 de reprezentanți de la Biblioteca Științifică Medicală a USMF „Nicolae Testemițanu”.

Instituția ce crede în ideea de instruire continuă a bibliotecarilor este în Chișinău, este Asociația Bibliotecarilor. În cadrul Bibliotecii Științifice Medicale a USMF „Nicolae Testemițanu” sunt organizate anual cursuri de perfecționare ca: „Amplificarea imaginii bibliotecarului prin valorificarea competențelor profesionale”, „Work Național HINARI”, etc. Sunt prezentate și analizate fiecare întrebare în parte, iar la sfârșit se face analiza întreg chestionarului, observându-se elementele esențiale și descoperindu-se problemele care apar la fiecare bibliotecă implicată în acest studiu, dar sunt sugerate și soluții pentru remedierea acestora.

Index cronologic

Indexul cronologic cuprinde descrierile bibliografice ale articolelor structurate cronologic începând cu primul an, 2009, și terminând cu nul 2012. Fiecărui an îi corespunde câte două numere, anul 2009 cuprinde două numere, anul 2010 cuprinde tot două numere Nr. 3 și Nr.4, anul 2011 este format din Nr. 5 și Nr. 6, iar anul 2012 este alcătuit din Nr. 7 și Nr. 8.

Modelul de descriere bibliografică este următorul:

NUME, Prenume. Titlul articolului: informația la titlu. Locul de publicare, anul calendaristic, numărul revistei, pagini. (rubrica permanentă).

Anul 2009

SLUTU-GRAMA, Claudia. Studiul lui Dimitrie Cantemir despre religia mahomedană, Chișinău, 2009, nr. 1-2.

ȘPAC, Ion. Revista „Basarabia economică”, Chișinău, 2009, nr. 1-2.

ȚURCAN, Nelly. Politicile accesului deschis în țările în tranziție, Chișinău, 2009, nr. 1-2.

COROTECO, Elena. O sursă valoroasă de informare și documentare – biobibliografia, Chișinău, 2009, nr. 1-2.

NIKOLAEVA, Janna. International Nuclear Information System Database (Moldova), Chișinău, 2009, nr. 1-2.

ZASAVIȚCHI, Lidia. Utilizarea datelor bibliometrice în asigurarea informațională a cercetărilor științifice în domeniul ecologiei și al mediului ambiant, Chișinău, 2009, nr. 1-2.

POPESCU, Maria; TCACENCO, Valentina; MARIAN, Tamara. Modernizarea serviciilor de informare a cititorilor – un imperativ al timpului, Chișinău, 2009, nr. 1-2.

BODAREV, Lilia. Cultura informațională în contextul modernizării documentării științifice, Chișinău, 2009, nr. 1-2.

MELNIC, Liliana. Analiza necesităților informaționale ale specialiștilor chimiști și eficiența cerinței bibliografice în cadrul BȘC, Chișinău, 2009, nr. 1-2.

GURYEVA, Victor [ГУPЬEBA, Bалeнтина]. Probleme actuale ale solicitărilor tematice de cititori în biblioteca Institutului de Chimie al Academiei de Științe a Moldovei [Aктyальныe пpoблeмы выпoлнeния тeматичecкиx запpocoв читатeлeй в библиoтeкe Инcтитyта Xимии Aкадeмии Hаyк Moлдoвы], Chișinău, 2009, nr. 1-2.

KULIKOVSKI, Lidia; ȘARTRAVCA, Tatiana. Evaluarea eficienței managementului resurselor umane la biblioteca municipală „B.P. Hasdeu”. Politici de personal (1), Chișinău, 2009, nr. 1-2.

BOȚAN-GAINA, Elena. Biblioteca academică – tendințe în dezvoltarea colecțiilor, Chișinău, 2009, nr. 1-2.

COSTAȘ, Rodica; ARNĂUT, Lucia. De la Biblioteca Congresului din Washington – la Biblioteca Științifică Centrală „Andrei Lupan” a Academiei de Științe a Moldovei, Chișinău, 2009, nr. 1-2.

MARIȘEAC, Ludmila. Biblioteca Congresului – edificiul cunoștințelor, Chișinău, 2009, nr. 1-2

LUHIAN, Tatiana. Biblioteca Virtuală Europeană, Chișinău, 2009, nr. 1-2

PLĂIEȘU-DVORNIC, Cristian. Biblioteca 2.0” – o nouă tehnologie informațională pentru biblioteci, Chișinău, 2009, nr. 1-2.

ȘPAC, Ion. Clepsidra anilor, Chișinău, 2009, nr. 1-2.

POJOGA, Elena. Academicianul Pavel Vlad – un fidel prieten al bibliotecii academice, excelent cititor, Chișinău, 2009, nr. 1-2.

VASILACHE, Raisa. Arhivistul Ion Moroșanu la 75 de ani, Chișinău, 2009, nr. 1-2.

VASILACHE, Raisa; VASILACHE, Elena. O viață trăită în lumea cărților (Silvia Colesnic la 60 de ani), Chișinău, 2009, nr. 1-2.

HANGANU, Aurelia. Viața în … „Reflecții lingvistice”, Chișinău, 2009, nr. 1-2.

BALABAN, Maria. O „Arie a Destinului” de Maria Bieșu, Chișinău, 2009, nr. 1-2.

Anul 2010

STOYKOV, Ventsislav. Un mic mister dezvăluit: În calitate de autor singura traducere a Bibliei pentru evreii din Bulgaria, [A small mystery revealed: On the authorship of the only Bible translation for the Jews in Bulgaria], Chișinău, 2010, nr 3-4.

ILIEV, Dimitar. De la Piatră la Carte la E-book [From Stone To Book To E-Book], Chișinău, 2010, nr. 3-4.

ȘPAC, Ion. Crâmpeie din viața unui talent supravegheat, Chișinău, 2010, nr. 3-4.

TIMUȘ, Angela. Cartea – imensă valoare a libertății, Chișinău, 2010, nr. 3-4.

ȚURCAN, Nelly. Publicarea Științifică – ca practică de comunicare, Chișinău, 2010, nr. 3-4.

ZASAVIȚCHI, Lidia. Evaluarea bibliometrică a revistelor în domeniul științelor ecologice și mediului ambiant, Chișinău, 2010, nr. 3-4.

BRĂIESCU, Ana. Lectura – fenomen cultural, Chișinău, 2010, nr. 3-4.

POPESCUL, Maria; MARIAN, Tamara; TCACENCO, Valentina. Fondurile personale, Chișinău, 2010, nr. 3-4.

DOLINSCHI, Cristina. Biblioterapia – remediu al stresului profesional, Chișinău, 2010, nr. 3-4.

MANDRIC (COȘERU), Veronica. Arhetipul satului în literatura basarabeană, Chișinău, 2010, nr. 3-4.

Valentina. 60 de ani: Creionări la un portret, Chișinău, 2010, nr. 3-4.

SLUTU-GRAMA, Claudia; VASILACHE, Raisa. „Neamul Cantemireștilor” – bibliografie de anvergură, Chișinău, 2010, nr. 3-4.

ȘPAC, Ion. Vlad Pohilă bibliografiat. Chișinău, 2010, nr. 3-4.

NIKOLAEVA, Janna, Referințe bibliografice: norme și stiluri de citare, Chișinău, 2010, nr. 3-4.

BRĂIESCU, Ana. Pomelnicul Mănăstirii Voroneț, Chișinău, 2010, nr. 3-4.

COSTAȘ, Rodica. Noi parteneri în relațiile de schimb internațional de publicații la BȘC „Andrei Lupan” a Academiei de Științe a Moldovei, Chișinău, 2010, nr. 3-4.

POPESCU, Pelagheia; ENEA, Ana. Perlele colecției noi, Chișinău, 2010, nr. 3-4.

Anul 2011

FILIP, Gheorghe Florin. Constantin I. Karadja în colecțiile bibliotecii Academiei Române [Constantin I. Karadja in the collections of the Romanian Academy Library], Chișinău, 2011, nr. 5, p. 5-16.

UNGUREANU, Elena. Biblia, biblioteca și internetul ca hypertext, Chișinău, 2011, nr. 5, p. 17-28.

ȘPAC, Ion. Alexandru Kidel – om de cultură: Viața cărturarului (I), Chișinău, 2011, nr. 5, p. 29-56.

BRĂIESCU, Ana. Personalitatea lui Spiru Haret plăzmuită în opera sa, Chișinău, 2011, nr. 5, p. 57-60.

TOPALO, Valentina. Susținerea informațională și documentară a cercetărilor științifice universitare, Chișinău, 2011, nr. 5, p. 61-68

MELNIC, Liliana. Clasificarea colaboratorilor Institutului de Chimie al AȘM după categorii de beneficiari ai BȘC „A. Lupan”, Chișinău, 2011, nr. 5, p. 69-73.

ARNAUT, Lucia. In honorem Ion Dediu la 77 de ani, Chișinău, 2011, nr. 5, p. 74-75.

VASILACHE, Raisa. Gheorghe Bobână: explorator neobosit al patrimoniului neamului românesc, Chișinău, 2011, nr. 5, p. 76-79.

CALALAB, Tatiana; DOIBANI, Tatiana. „Nicio zi fără ca să citesc…” în viața academicianului Boris Matienco, Chișinău, 2011, nr. 5, p. 80-82.

ȘPAC, Ion. Numele Stere în memoria băștinașilor, Chișinău, 2011, nr. 5, p. 83-86.

ȚURCANU, Viorica. Învingătorul Constantin Stere – înțeles, iubit și pus în pantheonul națiunii, Chișinău, 2011, nr. 5, p. 87-89.

BRĂIESCU, Ana. Liberi în vocație, uniți prin creație, Chișinău, 2011, nr. 5, p. 90-92.

TCACENCO, Valentina; POPESCUL, Maria. Cartea poloneză în BȘC „Andrei Lupan” a AȘM, Chișinău, 2011, nr. 5, p. 93-94.

COSTAȘ, Rodica. Schimbul internațional de publicații cu Polonia, Chișinău, 2011, nr. 5, p. 95-97.

POPESCU, Pelagheia; TOCAN, Ana. Arta – produsul dumnezeiesc al omului, Chișinău, 2011, nr. 5, p. 98-102.

BALABAN, Maria. O viață dedicată florilor, Chișinău, 2011, nr. 5, 103-104.

Anul 2011

ȚURCAN, Nelly. Noi roluri pentru schimbare: consecințele accesului deschis pentru biblioteci, Chișinău, 2011, nr. 6, p. 5-19.

CORGHENCI, Ludmila. Biblioteca și promovarea publicațiilor științifice instituționale și de autor: cazul Departamentului Informațional Biblioteconomic ULIM, Chișinău, 2011, nr. 6, p. 20-24.

GHIMPU, Natalia. Cultura informației în procesul de formare a specialistului, Chișinău, 2011, nr. 6, p. 25-29.

BORDIAN, Elena. Asigurarea informațională a cercetării științifice în domeniul economic, în baza resurselor BRTȘ, Chișinău, 2011, nr. 6, p. 30-34.

CARCEA, Sergiu. Concepte și practici de informatizare în cadrul Bibliotecii Academiei de Administrare Publică, Chișinău, 2011, nr. 6, p. 35-37.

NEGURĂ, Adela. Informatizarea Bibliotecii Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă”: realizări și perspective, Chișinău, 2011, nr. 6, p. 38-45.

BUTURUGĂ, Maria; LEPĂDATU, Cornelia. Bibliografia retrospectivă a cărții românești: bibliografie on-line, Chișinău, 2011, nr. 6, p. 46-54.

DUMITRESCU, Gabriela. Colecțiile speciale ale Bibliotecii Academiei Române, Chișinău, 2011, nr. 6, p. 55-68.

ȘPAC, Ion. Alexandru Kidel – om de cultură: Viața cărturarului (II), Chișinău, 2011, nr. 6, p. 69-75.

HANGANU, Aurelia; TIMUȘ, Angela. Baza de date a revistelor științifice naționale – instrument modern al cercetării, Chișinău, 2011, nr. 6, p. 76-82.

ZASAVIȚCHI, Lidia. Structura și dinamica fluxului publicațiilor în domeniul științelor ecologice și mediului ambiant în Moldova (anii 2005-2010), Chișinău, 2011, nr. 6, p. 83-91.

CANȚÎR, Galina. File vechi, necunoscute, Chișinău, 2011, nr. 6, p. 92-95.

ROTARU, Diana. Popas în timp, Chișinău, 2011, nr. 6, p. 96-99.

CORGHENCI, Ludmila. O valoroasă biobibliografie pentru un mare poet, Chișinău, 2011, nr. 6, p. 100-101.

BRAGA, Alexandra. Deceniul Internațional „Apă pentru viață”, Chișinău, 2011, nr. 6, p. 102-107.

HANGANU, Aurelia. Carte și documente vechi în epoca tehnologiilor informaționale, Chișinău, 2011, nr. 6, p. 108-110.

DOLINSCHI, Cristina. Târgul Internațional de Carte Științifică și Didactică, Chișinău, 2011, nr. 6, p. 111-113.

TIMUȘ, Angela; DOLINSCHI, Cristina. Stampele – valori artistice deosebite, Chișinău, 2011, nr. 6, p. 114-115.

CIOBANU, Anatol. Profesorul Vasile Pojoga – un filolog meritoriu, Chișinău, 2011, nr. 6, p. 116-118.

Anul 2012

HANGANU, Aurelia. August Treboniu Laurian și Dicționarul tezaur al limbii române, Chișinău, 2012, nr. 7-8, p. 5-10.

MANOLI, Adela; CANȚÎR, Galina; GLAVAN, Neonila. Aspecte privind cartea de cult din Secția Carte Rară și Veche a BȘC „Andrei Lupan” a AȘM, Chișinău, 2012, nr. 7-8, p. 11-20.

POȘTARENCU, Dinu; POȘTARENCU, Maria. Infiltrarea publicațiilor românești în Basarabia din dreapta Prutului sub dominația țaristă, Chișinău, 2012, nr. 7-8, p. 21-31.

NIKOLAEVA, Janna. Contribuția moldavă la INIS [Moldovan Contribution to INIS], Chișinău, 2012, nr. 7-8, p. 32-38.

ZASAVIȚCHI, Lidia. Aspecte de analiză bibliometrică a revistei „Mediul Ambiant”, Chișinău, 2012, nr. 7-8, p. 40-55.

DOIBANI, Tatiana. Biobibliografia – mijloc de promovare și punere în valoare a personalităților de știință, Chișinău, 2012, nr. 7-8, p. 56-59.

TÎLTU, Svetlana. Târgul Internațional de Carte Științifică și Dicactică – promotor al cărții științifice, Chișinău, 2012, nr. 7-8, p. 60-67.

POPESCU, Pelagheia. Publicitate și marketing – aspecte ale promovării resurselor infodocumentare în BȘC „Andrei Lupan” a AȘM, Chișinău, 2012, nr. 7-8, p. 68-74.

TOCAN, Ana. Evaluarea instruirii continue a specialiștilor din instituțiile infodocumentare, Chișinău, 2012, nr. 7-8, p. 75-80.

CIOBANU, Anatol. O bibliotecară de excepție și o doamnă onorabilă: Elena Pojoga la 70 de ani, Chișinău, 2012, nr. 7-8, p. 81-82.

LUPAȘCU, Tudor. Doamna Elena Pojoga – bibliotecară, bibliografă, filolog de certă valoare, Chișinău, 2012, nr. 7-8, p. 83-84.

ȘPAC, Ion. Elena Pojoga – o pagină din istoria a BȘC „Andrei Lupan” a AȘM, Chișinău, 2012, nr. 7-8, p. 84-85.

VASILACHE, Raisa. Elena Pojoga – o bună profesionistă în domeniul biblioteconomiei și bibliografiei, Chișinău, 2012, nr. 7-8, p. 86-89.

MELNIC, Liliana. Elena Pojoga – mentor al bibliotecii, Chișinău, 2012, nr. 7-8, p. 90.

ARNAUT, Lucia. Omul sfințește locul: Rodica Costaș la 65 de ani, Chișinău, 2012, nr. 7-8, p. 91-94.

GORDON, Octavian. Ioana Costa, „Papirus, pergament, hîrtie. Începuturile cărții”, Chișinău, 2012, nr. 7-8, p. 95-100.

TCACENCO, Valentina, GHELETA, Ludmila. Colecția științifică a NATO din Biblioteca Științifică Centrală „Andrei Lupan” a ASM [NATO Science Series collection in the Central Scientific Library „A. Lupan” of ASM], Chișinău, 2012, nr. 7-8, p. 101-107.

MARIAN, Tamara. Reflecțiile bibliotecarului în ajunul sărbătorii profesionale, Chișinău, 2012, nr. 7-8, p. 108-109.

BALABAN, Maria. O carte ce merită citită, Chișinău, 2012, nr. 7-8, p. 110-111.

Colectivul Bibliotecii Științifice „Andrei Lupan” a AȘM. Alexandra BRAGA (20.03.1952 – 7.04.2012), Chișinău, 2012, nr. 7-8, p. 112-113.

Index de ilustrații

Indexul de ilustrații cuprinde referințe despre materialele iconografice prezente în articole.

Referințele sunt ordonate tematic astfel: Cărți recenzate, reviste, articole. Evenimente culturale. Frescă; Picturi; Acuarele. Instituții publice și culturale. Personalități, Portrete, Fotografii. Scrisori, memorii, dedicații, mesaje.

În interiorul fiecărei teme, informațiile au fost ordonate cronologic.

Formula de descriere ulizată:

• Locul de apariție al revistei, anul calendaristic, numărul revistei, pagina: tema ilustrației* [n.m.] . (culoarea ilustrației)

* Tema ilustrației prezintă, într-o formă sintetică, textul legendei. Pentru ilustrațiile care nu aveau legendă, a fost formulată o descriere sintetică a conținutului.

Cărți recenzate, reviste, articole

Chișinău, 2009, 1-2: copertă Academicianul ION DRUȚĂ: prozatorul, dramaturgul, seistul din patrimoniul Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan”. (color)

Chișinău, 2009, 1-2: copertă [n.m] Academicianul GHEORGHE DUCA Bibliografie din patrimoniul Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan”. (color)

Chișinău, 2009, 1-2: anul 2008 copertă [n.m] Academicianul Sveatoslav Moscalenco Bibliografie din patrimoniul Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan”. (color)

Chișinău, 2009, 1-2: anul 2002 copertă [n.m] Academicianul Constantin Popovici din patrimoniul Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan”. (color)

Chișinău, 2009, 1-2: anul 2008 copertă [n.m] Academicianul Vsevolod Moscalenco Bibliografie din patrimoniul Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan”. (color)

Chișinău, 2009, 1-2: copertă [n.m] Academicianul PAVEL VLAD: savant ilustru și promotor tenace al științei din patrimoniul Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan”. (color)

Chișinău, 2009, 1-2: copertă [n.m] Academicianul DUMITRU MATCOVSCHI Bibliografie din patrimoniul Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan”. (color)

Chișinău, 2009, 1-2: anul 2007 copertă [n.m] Academicianul BORIS GAINA Secvențe Bibliografice din patrimoniul Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan”. (color)

Chișinău, 2009, 1-2: anul 2007 copertă [n.m] International Migration Law: Developing Paradigms and Key Challenges din patrimoniul Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan”. (color)

Chișinău, 2009, 1-2: anul 2005 copertă [n.m] Biochemistry and Physiology of Neutrophil din patrimoniul Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan”. (color)

Chișinău, 2009, 1-2: anul 2006 copertă [n.m] Enduring Questions in Gerontology din patrimoniul Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan”. (color)

Chișinău, 2009, 1-2: anul 2005 copertă [n.m] The Dynamic Bacterial Genome din patrimoniul Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan”. (color)

Chișinău, 2009, 1-2: anul 2005 copertă [n.m] Multiphase Homogenous Catalysis din patrimoniul Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan”. (color)

Chișinău, 2009, 1-2: anul 2006 copertă [n.m] Remote Sensing of Landscapes with Spectral Images: a Physical Modeling Approach din patrimoniul Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan”. (color)

Chișinău, 2009, 1-2: copertă [n.m] ANATOL CIOBANU Reflecții lingvistice din patrimoniul Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan”. (color)

Chișinău, 2009, 1-2: anul 2009 copertă [n.m] Maria Bieșu: Viața mea e un turneu… din patrimoniul Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan”. (color)

Chișinău, 2010, 3-4: copertă [n.m] Fragmente din viața unui Talent Supravegheat din patrimoniul Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan”. (alb-negru)

Chișinău, 2010, 3-4: anul 1901 copertă [n.m] Mișcările istorice de slavă din patrimoniul Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan”. (color)

Chișinău, 2010, 3-4: anul 1847 copertă [n.m] Cântece populare sârbe din patrimoniul Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan”. (color)

Chișinău, 2010, 3-4: anul 1885 copertă [n.m] Eseu știri de Podolsk până în anul 1434 din patrimoniul Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan”. (color)

Chișinău, 2010, 3-4: anul 1896 copertă [n.m] Filevich, istoria antică Rusiei din patrimoniul Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan”. (color)

Chișinău, 2010, 3-4: anul 1959 copertă [n.m]Marginile Nistrului din patrimoniul Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan”. (color)

Chișinău, 2010, 3-4: anul 1894 copertă [n.m] Biserică și stat în Geneva secolului al XVI-lea epoca de Calvinism din patrimoniul Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan”. (color)

Chișinău, 2010, 3-4: anul 1869 copertă [n.m] Orașul Templului din Delphi din patrimoniul Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan”. (color)

Chișinău, 2010, 3-4: anul 2010 copertă [n.m] NEAMUL CANTEMIREȘTILOR: Bibliografie de anvergură din patrimoniul Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan”. (color)

Chișinău, 2010, 3-4: anul 2010 copertă [n.m] VLAD POHILĂ Bibliografiat din patrimoniul Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan”. (color)

Chișinău, 2010, 3-4: anul 2010 copertă [n.m] REFERINȚE BIBLIOGRAFICE: Norme și stiluri de citare din patrimoniul Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan”. (color)

Chișinău, 2010, 3-4: anul 2010 copertă și cuprins [n.m] POMELNICUL MĂNĂSTIRII VORONEȚ din patrimoniul Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan”.(alb-negru)

Chișinău, 2010, 3-4: anul 2008 copertă [n.m] Românismul. Catehismul unei noi spiritualități din patrimoniul Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan”. (color)

Chișinău, 2010, 3-4: anul 2000 copertă [n.m] Democrație și libertate. Ideal și realitate din patrimoniul Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan”. (color)

Chișinău, 2010, 3-4: anul 2010 copertă [n.m] Despre locuri și locuire din patrimoniul Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan”. (color)

Chișinău, 2010, 3-4: anul 2010 copertă [n.m] Mihail Dolgan: Polifonismul creativității(Conștiința civică și estetică a poeziei) din patrimoniul Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan”. (color)

Chișinău, 2010, 3-4: anul 2009 copertă [n.m] Analele științifice ale Universității Cooperatist-Comerciale din Moldova din patrimoniul Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan”. (color)

Chișinău, 2010, 3-4: anul 2010 copertă [n.m] Istoria satului și mănăstirii Frumoasa din patrimoniul Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan”. (color)

Chișinău, 2010, 3-4: anul 2010 copertă [n.m] Istoria Mănăstirii Hâncu (1677-2010) din patrimoniul Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan”. (color)

Chișinău, 2010, 3-4: anul 2008 copertă [n.m] Partea lor de adevăr din patrimoniul Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan”. (color)

Chișinău, 2010, 3-4: anul 2009 copertă [n.m] Îmbătrânirea populației în Republica Moldova: consecințe economice și sociale din patrimoniul Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan”. (color)

Chișinău, 2010, 3-4: anul 2009 copertă [n.m] Viață consacrată Basarabiei : consecințe economice și sociale din patrimoniul Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan”. (color)

Chișinău, 2010, 3-4: anul 2007 copertă [n.m] Cenzura sinodală și cartea religioasă în Basarabia 1812-1918 din patrimoniul Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan”. (color)

Chișinău, 2010, 3-4: anul 2009 copertă [n.m] Filologia modernă: realizări și perspective în context european din patrimoniul Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan”. (color)

Chișinău, 2011, 5: Canon of penitence (12th Century), p. 8: din patrimoniul Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan”. (color)

Chișinău, 2011, 5: anul 1650 copertă [n.m] Histoire des turcs. L’histoire de la decadence de l’empire grec et eerablissement de Celvy des Turcs, p.10: din patrimoniul Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan”. (color)

Chișinău, 2011, 5: Aenas Silvius Piccolomini’s – In Europam, p.10: din patrimoniul Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan”. (color)

Chișinău, 2011, 5: anul 1643 Johann Saubert’s Historia Bibliothecae Reip Nortbergensis…: p.10: din patrimoniul Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan”. (color)

Chișinău, 2011, 5: anul 1583 Jeremia II, Patriarch of Constantinople’s Censur oder Urtheil der Orientalischen Kirchen…: p. 11 din patrimoniul Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan”. (color)

Chișinău, 2011, 5: anul 1634 pagina de titlu [n.m] Cum veterum Historicorum fragments: p. 11 din patrimoniul Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan”. (alb-negru)

Chișinău, 2011, 5: anul 1578 Bibliotheca sive antiquitates urbis Constantinopolitanae: p. 11 din patrimoniul Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan”. (alb-negru)

Chișinău, 2011, 5: anul 1679 La monarchia d’Oriente, Comincia da Constantino’L grande. Nell’Anno CCCXXX (330). E termina in Constantino Paleologo. Nell’Anno MCCCCLIII: p. 12 din patrimoniul Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan”. (color)

Chișinău, 2011, 5: anul 1498 Biblia Latina: p. 12 din patrimoniul Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan”. (color)

Chișinău, 2011, 5: 18 th century Chronicle of Ahmed Asam: p. 13 din patrimoniul Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan”. (color)

Chișinău, 2011, 5: 18 th century History of Altidalis and Zelida: p. 13 12 din patrimoniul Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan”. (color)

Chișinău, 2011, 5: anul 2010 Baștina lui Constantin Stere: p. 83 din patrimoniul Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan”. (color)

Chișinău, 2011, 5: anul 2011 Constantin Stere: scriitorul, pubicistul, politicianul, juristul, omul, p. 87 din patrimoniul Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan”. (color)

Chișinău, 2011, 5: Academia. The magazine of the Polish Academy of Sciences, p. 96 din patrimoniul Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan”. (color)

Chișinău, 2011, 5: anul 2011[n.m] Animal Science Papers and Reports, p. 96 din patrimoniul Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan”. (color)

Chișinău, 2011, 5: anul 2008 [n.m] Archaeologia Polona, p. 96 din patrimoniul Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan”. (color)

Chișinău, 2011, 5: Journal of Water and Land Development, p. 96 din patrimoniul Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan”. (color)

Chișinău, 2011, 5: anul 2011 [n.m] Studia Socjologiczne, p. 96 din patrimoniul Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan”. (color)

Chișinău, 2011, 5: Fontes Archaeologici Posnanienses, p. 96 din patrimoniul Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan”. (color)

Chișinău, 2011, 5: anul 2010 [n.m] Progress in Plant Protection, p. 96 din patrimoniul Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan”. (color)

Chișinău, 2011, 5: anul 1508 – 1830 Bibliografia românească veche, p. 48 din patrimoniul Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan”. (alb-negru)

Chișinău, 2011, 5: anul 1831 – 1918 Bibliografia românească modernă, p. 49 din patrimoniul Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan”. (alb-negru)

Chișinău, 2011, 6: anul 1790 Slujebnicul Arhieresc al Mitropolitului Ștefan al Ungrovlahiei, p. 56 din patrimoniul Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan”. (color)

Chișinău, 2011, 6: Legenda Luceafărului [n.m], p. 58 din patrimoniul Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan”. (color)

Chișinău, 2011, 6: Canon de penitență, p. 59 din patrimoniul Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan”. (color)

Chișinău, 2011, 6: Imnul acustic al Sfintei Fecioare, [n.m] p. 59 din patrimoniul Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan”. (color)

Chișinău, 2011, 6: copertă Tetraevangheliarul de la Călărași [n.m] p. 60 din patrimoniul Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan”. (color)

Chișinău, 2011, 6: pagina de titlu Breviar, sec. XV [n.m] p. 61 din patrimoniul Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan”. (color)

Chișinău, 2011, 6: copertă Koran arab, sec. XVIII [n.m] p. 61 din patrimoniul Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan”. (color)

Chișinău, 2011, 6: anul 1600 Document emis de Mihai Viteazul [n.m] p. 62 din patrimoniul Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan”. (color)

Chișinău, 2011, 6: anul 1580-1581 Evanghelia cu învățătură [n.m] p. 66 din patrimoniul Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan”. (color)

Chișinău, 2011, 6: anul 1493 Hartmann Schedel, Lober Cronicarum [n.m] ] p. 67 din patrimoniul Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan”. (color)

Chișinău, 2011, 6: copertă, anul 2011 Grigore Vieru: Bibliografie [n.m] ] p. 100 din patrimoniul Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan”. (color)

Chișinău, 2011, 6: copertă Apele de suprafață [n.m] p. 103 din patrimoniul Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan”. (color)

Chișinău, 2011, 6: copertă Fântâni și izvoare [n.m] p. 103 din patrimoniul Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan”. (color)

Chișinău, 2011, 6: copertă Bazinul hidrografic Prut: Diagnosticul stării ecologice resursei naturale de apă [n.m] p. 103 din patrimoniul Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan”. (color)

Chișinău, 2011, 6: copertă Rivers of Europe [n.m] p. 104 din patrimoniul Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan”. (color)

Chișinău, 2011, 6: copertă Freshwater Acces from a Human Rights Perspective: A challenge to International Water and Human Rights Low [n.m] p. 104 din patrimoniul Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan”. (color)

Chișinău, 2011, 6: copertă Izvoraș de apă dulce [n.m] p. 105 din patrimoniul Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan”. (color)

Chișinău, 2012, 7-8: copertă Academicianul Boris Matienco [n.m] p. 57 din patrimoniul Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan”. (color)

Chișinău, 2012, 7-8: copertă Academicianul Jacota Anatolie [n.m] p. 57 din patrimoniul Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan”. (color)

Chișinău, 2012, 7-8: copertă Activitatea creatoare a cercetătorului științific principal, doctor în științe chimice Stepan Șveț [n.m] p. 57 din patrimoniul Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan”. (color)

Chișinău, 2012, 7-8: copertă Papirus, pergament, hîrtie. Începuturile cărții [n.m] p. 95 din patrimoniul Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan”. (color)

Chișinău, 2012, 7-8: copertă New Kinds of Transitions: Transformations in Disordered Substances [n.m] p. 101 din patrimoniul Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan”. (color)

Chișinău, 2012, 7-8: copertă Riverbank Filtration Hydrology [n.m] p. 102 din patrimoniul Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan”. (color)

Chișinău, 2012, 7-8: copertă Perspectives in Astrobiology p. 102 din patrimoniul Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan”. (color)

Chișinău, 2012, 7-8: copertă Building Sustainable and Effective Military Capabilities p. 103 din patrimoniul Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan”. (color)

Chișinău, 2012, 7-8: copertă The Role of Ecological Chemistry in Pollution Research and Sustainable Developement p. 103 din patrimoniul Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan”. (color)

Chișinău, 2012, 7-8: copertă Pe timpul lui Teleucă p. 110 din patrimoniul Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan”. (color)

Evenimente Culturale

Chișinău, 2011, 5, p. 74: ilustrativ: Ion DEDIU – Părinte al ecologiei naționale. (color)

Chișinău, 2011, 5, p. 76: ilustrativ: Gheorghe Boână: explorator neobosit al patrimoniului neamului românesc. (color)

Chișinău, 2011, 5, p. 90: ilustrativ: Basarabie Română. (color)

Chișinău, 2011, 5, p. 93: ilustrativ: Moldova – Polonia, punți ale culturii europene. (color)

Chișinău, 2011, 6, p. 108 ilustrativ: Aspectele memoriei: tehnologii ultramoderne de păstrarea și restaurarea moștenirii manuscrise și tipărite. (color)

Chișinău, 2011, 6, p. 111 ilustrativ: Târgul Internațional de Carte Științifică și Didactică. (color)

Frescă; Picturi; Acuarele

Chișinău, 2011, 5: Picasso – Lola. (color)

Chișinău, 2011, 5: Vernisaj de pictură [n.m] Scumpă țară strămoșească. (color)

Chișinău, 2011, 5: Vernisaj floristic [n.m] Culori așternute în vise și gânduri…. (color)

Chișinău, 2011, 6, p. 57: ilustrativ: Alexandria, sec. XVIII, (color)

Chișinău, 2011, 6, p. 57: ilustrativ: Erotocrit, sec. XVIII. (color)

Chișinău, 2012, 7-8, p. 60: ilustrativ: Târgului Internațional de Carte Științifică și Didactică. (color)

Chișinău, 2012, 7-8, p. 73: ilustrativ: Conferința „Limba maternă”. (color)

Chișinău, 2012, 7-8, p. 73: ilustrativ: Lansarea cărții „Basarabia română” semnată de Ștefan Sofronovici. (color)

Chișinău, 2012, 7-8, p. 73: ilustrativ: Simpozionul „ărinte al ecologiei naționale. (color)

Chișinău, 2012, 7-8, p. 73: ilustrativ: Masa rotndă „Solurile Moldovei”. (color)

Hărți. Materiale de bibliotecă

Chișinău, 2011, 5, p. 8: Ortelius Atlas, Theatrum Obris Map of Dacia (color)

Chișinău, 2011, 6, p. 97: Hărți reprezentative pentru orașul Chișinău [n.m] (color)

Chișinău, 2011, 6, p. 97: Hartă cu Chișinăul vechi [n.m] (color)

Instituții publice și culturale

Chișinău, 2009, 1-2: Library of Congress of the United States of America. (color)

Chișinău, 2009, 1-2: Library of Congress of the United States of America, ilustrație din interiorul bibliotecii [n.m]. (color)

Chișinău, 2011, 5: The new building of the library. (color)

Personalități, Portrete, Fotografii

Chișinău, 2009, 1-2: Ion Șpac, bibliograf, patriarh al bibliografiei basarabene [n.m]. (color)

Chișinău, 2009, 1-2: Pavel Vlad, savant ilustru și promotor tenace al științei[n.m]. (color)

Chișinău, 2010, 3-4: Elena Corotenco, specialist în biblioteconomie [n.m].(color)

Chișinău, 2010, 3-4: anul 1986 Elena Corotenco, Soprană în componența capelei corale „Academia” a Academiei de Științe a Moldovei. (alb-negru)

Chișinău, 2010, 3-4: anul 1986 Elena Corotenco, La demonstrația de 1 Mai. A doua din stânga.(alb-negru)

Chișinău, 2010, 3-4: anul 1989 Elena Corotenco, Împreună cu participanții Conferinței Unionale la Chișinău. (alb-negru)

Chișinău, 2011, 5, p. 6: Constantin I. Karadja, portret [n.m]. (color)

Chișinău, 2011, 5, p. 29: Alexandru Kindel – bibliofil, bibliograf și manager de profil [n.m]. (alb-negru)

Chișinău, 2011, 5, p. 57: Spiru Haret, portret [n.m]. (alb-negru)

Chișinău, 2011, 5, p. 80: Boris Matienco, viața academicianului. (alb-negru)

Chișinău, 2011, 6, p. 69: Alexandru Kindel – om de cultură. Viața cărturarului(II) [n.m]. (alb-negru)

Chișinău, 2011, 6, p. 116: Vasile Pojoga – filolog, savant, cercetător [n.m]. (alb-negru)

Chișinău, 2012, 7-8, p. 86: Elena Pojoga, portret [n.m]. (color)

Chișinău, 2012, 7-8, p. 91: Rodica Costaș, bibliotecar de excepție [n.m]. (alb-negru)

Scrisori, memorii, dedicații, mesaje

Chișinău, 2011, 5, p. 8: Letter of Napoleon to Maria Walewska (alb-negru)

Chișinău, 2011, 5, p. 13: Letter of the Bishop Leonardus Chiensis of Mitilene (color)

Chișinău, 2011, 5, p. 15: Birth Certificate of Jean Karadja Pacha (color)

Chișinău, 2011, 5, p. 15: Jean Karadja Pacha’s Will, Ollograph ms (color)

Chișinău, 2011, 6, p. 64: Scrisoare adresate de Mihai Eminescu Claudiei Emilian (color)

Chișinău, 2011, 6, p. 64: Scrisoare adresată de George Enescu soților Henri și Suzanne Bloch (color)

Chișinău, 2011, 6, p. 65: Scrisoare autografe Emil Cioran (color)

2.4. Index de autori

Indexul de autori cuprinde: autorii articolelor, autorii citați cu texte întregi sau cu rezumate din alte publicații, autorii traducerilor. Numele autorilor sunt ordonate alfabetic. Scopul acestui index este acela de a fi o cheie de intrare în corpul indexului tematic, regăsirii rapide a informației din indexul tematic.

ARNAUT, Lucia 10

BALABAN, Maria 18; 19

BODAREV, Lilia 19

BORDIAN, Elena 14

BOȚAN-GAINA, Elena 17

BRAGA, Alexandra 31; 39

BRĂIESCU, Ana 18; 23; 32; 39

BUTURUGĂ, Maria 14

CALALAB, Tatiana 31

CANȚÎR, Galina 34; 44

CARCEA, Sergiu 15

CHITOROAGĂ, Valentina 10

CIOBANU, Anatol 11; 21; 31

CORGHENCI, Ludmila 15; 40

COROTECO, Elena 49

COSTAȘ, Rodica 10; 18; 20

DOIBANI, Tatiana 31

DOLINSCHI, Cristina 20; 23

DUMITRESCU, Gabriela 32

ENEA, Ana 51

FILIP, Gheorghe Florin 42

GHELETA, Ludmila 43

GHIMPU, Natalia 16

GLAVAN, Neonila 34

GORDON, Octavian 40

GURYEVA, Victor 25

HANGANU, Aurelia 21; 26; 33

ILIEV, Dimitar 34

KULIKOVSKI, Lidia 14

LEPĂDATU, Cornelia 45

LUHIAN, Tatiana 11

LUPAȘCU, Tudor 34

MANDRIC(COȘERU), Veronica 18; 22; 49

MANOLI, Adela 34

MARIAN, Tamara 18; 22; 49

MARIȘEAC, Ludmila 11

MELNIC, Liliana 11; 26; 27; 39

NEGURĂ, Adela 6

NIKOLAEVA, Janna 27; 28; 40

PLĂIEȘU-DVORNIC, Cristian 46

POJOGA, Elena 11; 12

POPESCU, Maria 28

POPESCU, Pelagheia18; 22; 23; 46

POPESCUL, Maria 18; 23; 46

POȘTARENCU, Dinu 34

POȘTARENCU, Maria

ROTARU, Diana 47

SLUTU-GRAMA, Claudia 35; 41

STOYKOV, Ventsislav 36

ȘARTRAVCA, Tatiana 39

ȘPAC, Ion 12; 36; 37; 41

TCACENCO, Valentina 18; 23; 28; 42

TIMUȘ, Angela 23; 26; 28

TÎLTU, Svetlana 47

TOCAN, Ana 22; 47

TOPALO, Valentina 29

ȚURCAN, Nelly 43; 44

ȚURCANU, Viorica 42

UNGUREANU, Elena 38

VASILACHE, Elena 12

VASILACHE, Raisa 12; 13; 41

ZASAVIȚCHI, Lidia 38

CONCLUZII

Elaborarea indicelui adnotat al revistei științifice BiblioScientia ce aparține Bibliotecii Științifice centrale „Andrei Lupan” își demonstrează utilitatea prin crearea acestui instrument științiic bibliografic din domeniul biblioteconomiei din Chișinău, dar și universale.

Cercetarea celor opt numere ale revistei dintre anii 2009-2012 evidențiază originalitatea tematică abordată prin numele mari ce semnează articolele acestor numere din domeniul biblioteconomiei, prin abordarea unor analize de fond ale activităților din acest domeniu în Republica Moldova, prin punerea în evidență a ultimelor noutăți din bibliologia universală.

Analiza articolelor din fiecare număr accentuează abundența informațională în ceea ce privește istoria, teoria dar și punerea în practică a biblioteconomiei.

Datorită diversității temelor abordate în articole și a oamenilor de știintă cu renume, atât basarabeni, cât și străini, revista își menține importața și numele, ce a fost clădit cu mari eforturi.

Această publicație are un rol important în viața biblioteconomică a Basarabiei deoarece informația poate fi diseminată foarte ușor iar noutățile din acest domeniu ajung rapid la utilizatori prin interediul acesteia.

Activitatea de cercetare și documentare științifică a bibliotecarilor se datorează gamei largi de articole: studii, sinteze, reportaje, știri, dezbateri, târguri de carte, etc.

Sper că prin această lucrare am reușit să demonstrez importanța unui indice bibliografic adnotat, impactul acestuia asupra utilizatorilor, iar cel mai important element este cum poate un bibliotecar ajunge să onoreze cu brio cerințele utilizatorului.

BIBLIOGRAFIE

Revista BiblioScientia [On-line], 2009, nr. 1- 2009, nr. 7-8. Disponibil pe Internet: http://biblioscientia.asm.md/archive.php?bpv=69

BIBLIOGRAFIE

Revista BiblioScientia [On-line], 2009, nr. 1- 2009, nr. 7-8. Disponibil pe Internet: http://biblioscientia.asm.md/archive.php?bpv=69