Rețeaua de covrigării „ La Mămuca” – afacere de 10 mii de euro În centrul Chi șinăului, în incinta clădirii Casei Presei, unde, conform tradi ției,… [600829]

Ana Uncu, J143
reportaj din produc ție

Rețeaua de covrigării „ La Mămuca” – afacere de 10 mii de euro

În centrul Chi șinăului, în incinta clădirii Casei Presei, unde, conform tradi ției, închiriază oficii
redac țiile de ziare, reviste și agen țiile de presă, întreprinderea î n stil fast -food – mini-brutăria „La mămuca”
adună cozi de oameni la orele mesei. Prin geamul -tejghea, care se deschide chiar în stradă, sunt
comercializa ți covrigii calzi cu mac și susan, cu umplutură dulce de două tipuri, covrigi cu șuncă și cașcaval,
croasan ți. Pre țuri – de la cinci până la 12 lei. Din băuturi este propusă cafeaua – 15 lei și ceaiul la șapte lei.
Iar „bucătăria” se află chiar în fa ța ochilor cumpărătorului și el poate urmări prepararea produsului ales.

Brutăria a fost deschisă de către Strop șa Alexandra. „Denumirea a propus -o soția, – a zis Viorel
Strop șa. – Ea a crescut într -o familie cu șase copii, care î și numeau mama „mămuca”. Și multe re țete ale
bucatelor so ția mea le -a aflat anume de la mama sa. Ideea a apărut încă demult, – a spu s administratorul
întreprinderii, Viorel Strop șa. – Noi știam cât de populare sunt astfel de mini -brutării în România și, inițial,
ne doream chiar să cumpărăm o franciză. Însă, condi țiile acesteia nu ni s -au părut eficiente din punct de
vedere economic (tr ebuie să fie procurată materia primă congelată). De aceea, la început am conceput
rețetele și tehnologia de produc ție. Ulterior, în baza lor, am pregătit și am înregistrat cerin țele tehnice.
Mizăm pe componen ța naturală a produsului: nu folosim adaosuri si ntetice, praf de copt sau oricare alt
produs care este marcat ca fiind E. Produsul trebuie să fie consumat în stare proaspătă, dat fiind faptul că
este vorba de fast -food.”

În prezent antreprenorii, pe lângă cele cinci covrigării, au mai deschis un nou pu nct de vânzare pe
bulevardul Ștefan cel Mare. Conform spuselor lui Viorel Strop șa, suma investi țiilor alocate acestui obiect a
depă șit 30 mii de euro. A fost închiriată o încăpere cu suprafa ța de 40 m2 și au fost procurate utilaje italiene,
din o țel inoxid abil. Personalul este compus din patru angaja ți, dintre care toate femei. La elaborarea
rețetelor, a politicii comerciale și a sortimentului a fost luată în calcul și amplasarea noului obiect de fast –
food. În zonă se află oficiile a două bănci și diverse o biecte din sectorul public. De aceea, calitatea
produsului trebuie să fie impecabilă. Ambalajul – doar din hârtie, fără pungi de plastic. Svetlana Ceapă,
simigiu deja de patru ani. „Ingrediente pe care le adăugăm sunt susanul, macul, zahărul cu scor țișoară ,
semin țele de floarea soarelui, mierea și nucile. Iar pentru iubitorii de umpluturi, se mai adaugă vi șină,
coacăză, caise, măr, ciocolată și caramelă. Covrigii sunt cop ți la cuptor pre ț de câteva minute. Alte produse
destul de populare sunt corni șoarele c u gem de vi șină și de căp șună. Iar „covri king -ul”, cel cu crenvur ști și
„covricheese -ul”, cel cu ca șcaval, la fel sunt în topul preferin ței clien ților, mai ales la ora mesei” .

Într-o singură covrigărie, pe zi, sunt cop ți în jur de o mie de bucă ți de prod use de patiserie în forma
cifrei opt. Iar, în diferite sectoare ale Capitalei, se poate observa un flux divers de clien ți. Spre exemplu, în
centrul Capitalei, cele mai mari vânzări se fac diminea ța, la ora de vârf când to ți pleacă la serviciu. În timp
ce, în sectorul Buiucani, covrigii sunt solicita ți după orele prânzului, când mămicile ies cu copiii la plimbare.
„Din septembrie gama covrigăriei s -a lărgit cu noi feluri de dulciuri, ca gogoa șa cu cremă de vanilie,
croissante cu cremă de vanilie. La fel, cli enții pot savura din foietaj cu șuncă și cașcaval, papiota cu șuncă,
semin țe și cașcaval” , împărtă șește simigiul.

Pe lângă clien ții care vin zilnic la covrigărie, Alexandra are câteva colaborări prin care asigură zilnic
sau săptămânal de covrigi, produse proaspete. Pe lângă un liceu care comandă diminea ța, în timpul
programului școlar, covrigii ajung în fiecare vineri și la o companie din Capitală, care le oferă gustare
colaboratorilor săi.

Ana Uncu, J143
reportaj din infrastructura rutieră

Șantierul de pe strada Armen ească :
renovări cu șapte oameni , un pavator de asfalt și două macarale în ritm de melc

Primăria demarează cel mai important proiect de infrastructură urbană din ultimii 40 de ani. Proiectul
a fost anun țat încă în 2011 iar în 2013 a fost deschisă licita ția pentru selectarea companiei care va realiza
lucrările. De și inițial era prevăzut ca întreg proiectul să se încadreze în perioada martie 2014 – iulie 2015
primele șantiere au fost deschise abia în 2015. Acum suntem în noiembrie 2016 iar lucrările de reabil itare a
infrastructurii rutiere pe bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt sunt încă în plină desfă șurare . Astăzi, traficul
rutier pe tronsonul cuprins între străzile Armenească și Tighina este suspendat , circula ția transportului public
fiind organizat pe stră zile adiacente. S-a circulat cu mare dificultate. Dispera ți, mai mul ți șoferi au postat
imagini din trafic pe re țelele de socializare, cu recomandări pentru al ți locuitori ai ora șului să evite zonele
unde s -au format ambuteiaje.

Ajunsă la locul întâmplări i am remarcat o neregularitate. Orice proiect de construc ție presupune
secțiunea „amenajarea șantierului” – parte a proiectului care presupune descrierea măsurilor de securitate
pentru prevenirea accidentelor, dar și pent ru limitarea maximă a scurgerii de șeurilor de pe șantier în spa țiul
adiacent. Dar se pare că acest lucru nu este valabil pentru șantierele companiei responsabile. Între timp, pe
șantier am surprins șapte muncitori slăbănogi, prăfui ți, cu uniforme care atârna lălâi pe ei. D ouă macarale și
un pavator de asfalt. Și pentru că era mar ți, la prânz, o bună parte dintre ei se odihnea la marginea drumului.
Pe alocuri, apărea un singur muncitor care dădea la lopată, în timp ce colegii lor se relaxau câteva zeci de
metri mai încolo. Eugen Ciubotaru , excavatorist cu o vechime de peste cinci ani, îmi explică că lucrările
constau în decopertarea păr ții carosabile uzate, colmatarea fisurilor existente, aplicarea membranei geo
textile și așternerea stratului de binder. O por țiune de vreo sută de metri este a sfaltată, iar restul până în
capăt este în diferite etape: turnat bitum, săpat funda ție. Într-o parte strada este depozit de material de
construc ții: pietri ș, balastru.

Locuitorii din preajmă ar trece cu vederea neajunsurile cauzate de lucrări dacă ar ved ea strada
modernizată la termen. „Este praf când e vreme bună și noroi când plouă. Știm că este o muncă mare și
grea, dar sperăm să termine la timp” , declară Mariana Cosoi, care locuie ște pe strada Tighina. Deși
reprezentan ții primăriei sus țin că lucrările vor fi gata într -o săptămână , locuitorii sunt sceptici văzând ritmul
de lucru. Muncitorii spun cu jumătate de gură că este mai greu de lucrat la un șantier cu o asemenea
amploare. Activitatea unor mici afaceri dar și vânzători ambulan ți din împrejurime es te la fel u șor afectată.
Patronii a șteaptă să se termine lucrările. „Este oleacă de disconfort și clien ți vin mai pu țini. Normal că
apreciem astfel de ini țiative de modernizare a străzilor. Vom avea beneficii, dar e cam dubioasă calitatea
lucrărilor dar și încep să sta gneze muncitorii. Spre regret, autorită țile nu s -au obosit să reproiecteze strada.
Ea a rămas cu ace leași trotuare separate și dispropor ționale. Sperăm că totul va fi în regulă” , spune
managerul unui local din împrejurime, Olga Ceapă.

Cu totu l relevantă în acest sens e știrea apărută anul trecut, precum că ora șul Chi șinău e în topul celor
mai urâte ora șe ale lumii. Doctorul în istorie, Aurelian Lavric veni cu un mesaj similar. „ Am vizitat recent
câteva capitale europene: Budapesta, Viena și Erevanul. În fiecare dintre aceste ora șe am avut acela și
sentiment: comparativ cu acele ora șe, Chi șinăul nu este o capitală, este o expresie a inculturii, lipsei de
viziune și lipsei de gust. Formal, Chi șinăul este centrul administra ției publice centrale. Ar hitectonic,
cultural, Chi șinăul nu este o capitală.” Valoarea integrală a proiectului implementat de Institutul Municipal
de Proiectări „Chi șinău proiect” și compania SC „Delta ACM -93”, este evaluată la circa 30 de milioane de
euro, dintre care 22 de mili oane de euro – finan țare din partea BERD și BEI, restul sumei fiind alocată din
bugetul municipal.

Ana Uncu, J143
reportaj de la f estivalul Tulburel

O rază de soare în pahar sau rendez -vous cu vinurile de la „Tulburel”

Fețe pleo știte, cu pome ții roz pornite de la îndem nul din străbuni „hai ș-om cinsti” sau familii cu
odraslele coco țate pe genunchii părin ților în zonele foto cu elemente de tipul „Casa Mare”, ograda
țărănească, folclor . Suvenire, obiectele de artizanat confec ționate de me șteri populari și arti ști plastici în
schimbul unor bancnote mari. Muzică folclorică, vinuri și bucate tradi ționale. Spiritul radiant al mul țimii
aduce a bâlciul de odinioară. A șa s-a desfă șurat cea de -a V-a edi ție a Festivalului Tulburel, cunoscut ca și
festivalul vinurilor tinere.

Numer oasele stand -uri amplasate cuminte în pavilionul centrului expozi țional Moldexpo,
perindau apreciatele mărci de vinuri moldovene ști: Purcari, Cricova, Mile știi Mici, Mimi, Crescendo.
Dar pentru că expozi țiile de acest fel sunt o platformă oportună pentru a ridica nivelul de vizibilitate a
producătorilor autohtoni, am țintit să găsesc un vin proaspăt apărut pe pia ță cu un raport pre ț-calitate
cumsecade.

Chardonnay -ul este probabil cel mai răspândit soi alb din lume și este greu să uime ști lumea cu un
exemp lar de excep ție. De și farmecul vinuril or bune e să descoperi ceva inedit. „Chardonnay -urile sunt
de două tipuri: proaspete, din roada anul ui trecut și mature în barrique – un butoi mic din lemn care
poate fi manipulat manual – gol nu are decât cca 45kg” , îmi face o mică introduce re în materie un
oenolog. Urmărind o degu stare, am dat cu ochii de un chardonnay marca „Vinăria din Vale”. Vinul costă
80 de lei în retail, un pre ț care parcă nu-ți sugerează mari a șteptări. Totu și, în pahar nu este vin, ci
„arome de flori și fructe verzi, care te duc cu gândul într -un câmp proaspăt de flori ”, vorba unui amator
inspirat . Culoare galben pai, cu reflexe aurii strălucitoare, a ciditate echilibrată . Pe etichetă găsesc și o
sugestie de asociere culinară. „A reu șit să ia aur la Concours Mondial de Bruxelles și argint la Decanter
2016. Zic asta în condi țiile în care jura ții de la asemen ea concursuri sunt alinta ți de regulă cu
Chardonnay -uri și nu dau punctele a șa ușor”, mă asigură promoter -ul.

„Vinăria din V ale” este o compa nie vinicolă, care are materie primă proprie. Podgoriil e vinăriei
sunt localizate în zona de s ud a Moldovei, micro -zona Valul lui Tr aian, peste cinci sute de ha de planta ții
proprii. Viticultura este un domeniu preten țios, care necesită investi ții și mai a les răbdare pentru că
„roadele“ nu se văd imediat. Investi țiile sunt cu atât mai mari dacă se urmăre ște pregătirea unei culturi în
care lucrările mecanice vor predomina, însă aceasta este calea, spune managerul pe vânzări , dacă
viticultorii moldoveni vor s ă aibă vinuri apreciate și peste hotare.

Pe fundal n umăr mare de vizitatori , preoc upați de achizi ții avantajoase, și-au putut procura cel
puțin câte o sticlă de vin, al cărei pre ț varia între 30 și 150 de lei, produse de patiserie de la 20 la 35 de
lei, frigărui de la 30 la 50 de lei . „E un eveniment frumos și chiar trebuie să existe la poporul nostru,
care tot timpul lucrează la vie. Vin cu drag în fiecare an, și mă bucur de ceea ce degust, pentru că sunt
niște vinuri de calitate foarte bună” , spune Maria cu un cârna ț de casă și o sticlă de Fetească în mâini.

Festivalul Tulburel se petrece la o săptămână distan ță de la cunoscuta Ziua Na țională a Vinului.
Acesta î și așteaptă vizitatorii până duminică, 9 octombrie. Ca la fiecare edi ție, pe lângă vin și buc ate
tradi ționale, pot fi găsite aici obiecte din ceramică și articole textile în stil na țional.

Ana Uncu, J143
reportaj de la expozi ția Moldagrotech

Moldagrotech 2016: Profitul dulce din fructele proaspete

Producători și dealeri de tehnică , instrumente, inventar ag ricol; fermieri, companii agricole,
exper ți, reprezentan ți ai structurilor de sta t, ai companiilor de asigurări și ai băncilor comerciale – un
furnicar care se adună an de an, în Capitală pentru a discuta problemele bran șei și nu numai. O țară
agrară, cu t radiții de secole în domeniu – Moldova, găzduie ște expozi ția Moldagrotech, devenită un
eveniment na țional mai bine de douăzec i de ani. Semănători care consumă doar un litru de motorină la
hectar , tractoare automatizate, combine ghidate din satelit . Toate acestea vin să le u șurează munca
fermierilor, însă și prețurile sunt pe măsură . Unele utilaje ajung să coste și câteva sute de mii de euro.

Această platformă ideală pentru prezentarea produselor și serviciilor din domeniu a oferit
vizitatorilor posibilit atea să asiste la prezentări și demonstra ții de tehnologii și inova ții propuse de
firmele participante. Așa l-am aflat pe crescătorul de puie ți, Radu Melnic, ucrainean din regiunea
Poltava . Acum trei decenii a absolvit cu men țiune Facultatea de Horticultur ă la Institutul Agricol din
Chișinău, fii nd repartizat în sovhozul „ Nistru”. Spune că planifica , cu timpul, să revină ac asă, în Uc raina,
dar s-a stabilit totu și în Orhei.

Împreună cu so ția Maria și-au luat cotele de pământ și au fondat două gospodării țărănești. Au în
gestiune 35 de ha ocupate cu livezi de meri, piersici, pruni, dar și o pepinieră. „Soția, înainte de
căsătorie, mai în glumă, mai în serios îmi puse condi ția că se mărită cu mine dacă voi putea număra în
române ște cel pu țin până la zece. Chia r mi-am depă șit performan țele și când am primit repartizare în
sovhozul de la Orhei vorbeam române ște fără accent. La noua mea ba ștină m -am ocupat de cercetare,
testare a produc ției, ac umulând o experien ță foarte pre țioasă. Ulterior, am reu șit să păstrăm p roduc ția
unică de puie ți de pomi fructiferi, rela țiile economice, să ie șim cu produc ția noastră la export” , spune
fermierul. Maria Melnic, ne-a mărturisit că anul acesta a fost pentru gospod ăriile lor unul din tre cei mai
reușiși, mai ales colaborarea cu partenerii de afaceri din străinătate. „Am s trâns o roadă bună. Cinci tone
de fructe la hectar. Gutui, mere, prune, o livadă cu migdale . Am mai avut sectoare cu floarea -soarelui și
grâu crescut în condi ții ecologic pure, produse pen tru export. Noi nu ratăm n icio șansă de a participa la
asemenea activită ți. Astfel te cunoa ște lumea, avem posi bilitate să încheiem noi rela ții”, spune d oamna.

Potrivit speciali știlor Asocia ției Producătorilor și Exportatorilor de Fructe din Moldova investi ția
într-un hectar de fr ucte la hectar ajunge la 15 de mii de euro. Dacă se adaugă și plasa care apără pomii de
grindină atunci fermierii trebuie să mai scoată din buzunar între cinci și zece mii de euro pe hectar.
Produc ția la cire șe, de pildă, care se poate re aliza este de la 1 5 până la 30 sau 35 de tone pe hect ar. La un
calcul simplu, cu pre țul mediu de 20 de lei pe kilogram, veniturile pe care le aduc cire șele pornesc de la
20 de mii și pot ajunge până la aproape 50 de mii de euro pe ha.

Mode ști, ambii so ți continuă să -și prezinte soiurile de puie ți, oferă căr ți de vizită, î și salută colegii
din bran șă de la stand -urile alăturate. Și invol untar îmi vine -n minte imaginea furnicii și a greierului din
fabulă. Activitatea lor sezonieră, intensivă vara și compensată cu tihnă iarna , e ilustrarea perfectă a
vorbei populare „munca bună, rod adună”.

Expozi ția interna țională pentru complexul agroindustrial „Moldag rotech ”, edi ția XXXI își
așteaptă vizitatorii până pe 22 octombrie 2016 . Anul acesta au participat peste 430 de companii din
Moldova și alte 13 de țări precum: Austria, Bulgaria, Germania, Olanda, Italia, România, Serbia, Turcia,
Republica Cehă, Ucraina, Danemarca, Polonia și Rusia, pe o suprafa ță de peste șase mii de metri pătra ți.

Ana Uncu, J143
reportaj de la e xpozi ția interna țională Farmer

Farmer 2016: D espre miezul de nuci, o afacere inteligentă

Inventar de grădinărit , sisteme pentru irigare, mijloace fitosanitare și fertilizan ți, pesticide, mijloace
de protec ție a plantelo r, fructe și legume, struguri . Într-o astfel de atmosferă cu miro suri îmbietoare ale
toamnei, oameni care trăiesc din rodul pământului s -au adunat să-și etaleze și comercializeze materia primă,
dar și să se întâlnească cu p otențiali parteneri de afaceri, în cadrul renumitei expozi ții de agricultură, Farmer .

Printre numeroasele stand -uri cu produc ție autohtonă, dau și de pavilionul Uniunii Asocia țiilor
Producătorilor de Culturi Nucifere din Republica Moldova . Președintele acesteia, Oleg Târsâ nă îmi prezintă
câteva elemente din mica lor expozi ția agricolă de toamnă : semin țe, material săditor , tehnologii de îngrijire,
tehnică agricolă. La capitolul comercializarea produc ției agricole, zăresc ni ște puie ți de nuc cu inscrip ții de
identificare care trădează soiuri franceze pe pământ moldovenesc. Pomul Regal, importator și distribuitor de
refer ință de nuci a ltoți în Moldova, are pes te cinci ani de experien ță în acest domeniu, importând puie ți de
nuc de sort Chandler, Fernor, Franquette și Fernette, furnizând și portaltoi de nuc. „Prețul puie ților variază
între 75 și 150 de l ei. Fiecare soi vine cu avantaje specifice și aten ția de rigoare. Puieții de nuci sunt foarte
sensibili și trebuie planta ți cu grijă. Nu suportă șocurile mecanice și nu este indicat ca rădăcinile acestora
să fie expuse la soare sau aer pentru prea mult tim p. Cea mai indicată perioadă pentru p lantarea puie ților
este toamna, între octombrie – noiembrie, sau cel p uțin până la înghe țarea solului ”, mă informează
promoter -ul Sergiu Plămadă .

Dincolo de vizitatorii care cum pără pentru gospodăria proprie, intuiesc că o planta ție de nuci se poate
dovedi o idee antreprenorială de succes, dacă puie ții și planta ția sunt îngrijite corespunzător. Compania
ghidată de sloganul „pur și simplu cei mai buni” de ține 120 de ha de planta ții de nuc în satul Ine ști, Telene ști
și planifică o extindere î n următori i doi ani pâ nă la 200 de ha. Potrivit lui Constantin Gajim, directorul
executiv al Uniunii Asocia țiilor Producătorilor de culturi nucifere, în prezent țara noastră exportă în UE cea
mai mare cantitate a miezului de nucă. Prin tre beneficiari se număr ă: Italia, Fran ța, Germania și Spania. „În
Europa, un kilogram de miez de nucă costă între cinci și zece euro. Pre țul variază în func ție de calitatea
produsului. La noi, spre exemplu, pentru un kg de miez producătorii primesc între 80 și 120 de lei” ,
subliniază Gajim, care totodată ne -a asigurat că de la an la an această produc ție va continua să crească. El
menționează că din anul 2006 până în prezent, în Republica M oldova au fost plantate circa 17mii de hectare
de live zi de nuci. Di ntre acestea nouă mii deja dau roadă. Speciali știi sus țin că arborele de nuc se
maturizează î ntre șapte și opt ani. La sădire puie ții au deja doi ani. Distan ța dintre arbori trebuie să fie între
opt și 14 metri. Cheltuielile pentru între ținerea unui hectar de livadă de nuci constituie maximum 200 de
euro anual. Pe un hectar cresc o sută de copaci. De pe un pom pot fi strânse, în medie, 40 de kg de nucă.
Astfel, de pe un hectar pot fi recoltate patru tone de nuci și după prelucrare se poate ob ține peste o to nă de
miez. Conform datelor celei mai mari compa nii producătoare de nuci țara noastră este unul dintre principalii
furnizori de miez de nucă pe pia ța europeană. Speciali știi din domeniul culturilor nucifere țin să precizeze,
de asemenea, că țara noastră es te „norocoasă”, deoarece condi ții pentru cultivarea nucilor există doar pe
șapte la sută d in suprafa ța Pământului, iar Republica Moldova face parte din aceste șapte la sută . Și-atunci e
păcat nu știu cum să nu inițiezi o astfel de afacere cu bătaie lungă, dar câ știguri substan țiale, mai ales când
pământul e dornic să cuprindă rădăcinile aducătoare de noroc.

Expozi ția FARMER, ajunsă la cea de -a XIX -a edi ție, este un forum interna țional al business -ului
agrar, care contribuie la dezvoltarea afacerilor fermier ilor moldoveni. În acest an au fost prezentate ofertele
și realizările a peste 250 de companii agricole, gospodării de fermieri, asocia ții na ționale, institu ții
financiare, institute de cercetare, dar și companii din Republica Cehă, Germania, Danemarca, I talia, Rusia,
România și Ucraina.

Ana Uncu, J143
reportaj din sfera serviciilor

Analiza statistică în fotbal, o afacere a viitorului

Acum mai bine de zece ani, o echipă de baseball americană a popularizat ideea de a folosi
statis tica pentru a forma o echipă câ știgătoare. De atunci, o sumedenie de cluburi folosesc datele
statistice pentru recrutare, antrenamente și o mai bună comunicare cu fanii. De pildă, corpora ții
fotbalistice precum Bayern Munchen și Manchester United folosesc sisteme (marca SAP) care, imediat
după înche ierea partidelor, oferă informa ții precise nu doar despre distan țele al ergate de fiecare jucător,
dar și despre numă rul paselor și reu șita lor, fazele periculoa se oprite sau lansate, intercep țiile decisive.
Manchester City, de pildă, clubul fina nțat de miliardele din Emirate, are un departament de 11 anali ști de
statistică, cât o echipă de fotbal.
Avalanșa informa țiilor statistice a ajuns și în Republica Moldova, încă din 2006. Andrei Bo tnara ș,
este primul care înfiin țează aici o filială a compan iei ruse ști InStat Football. Aceasta la nivel interna țional
livrează servicii de analiză în domeni ul fotbalului. Statistici, clipuri video și rapoarte analitice ajută circa
o mie de clien ți printre care antrenori și jucători de top din lume să se pregăteasc ă pentru următorul meci.
Potrivit, informa țiilor expuse pe site -ul oficial, tehnologia acestei companii se bazează pe formule
matematice și pe o echipă competentă de mai mult de 300 de anali ști profesioni ști. Datele cu o rată de
eroare de 1,2%, sunt supuse unei proceduri de verificare triplă . „Din punct de vedere fizic, probabil cele
mai importante statistici su nt numărul de sprinturi, distan ța sprinturilor și cantitatea de efort de mare
intensitate prin care trece un jucător. Ne uităm la aceste date de -a lungul sezonului și vedem cât de
obosit e un jucător și de ce recuperare are nevoie . Avem un program intens, vedem tot ce realizează
jucătorii no ștri în timpul unui meci. Ne interesează foarte mult viteza maximă ”, împărtă șește antrenorul
echipei Speran ța Nisporeni, Cristian Efros. Întrebat despre atitu dinea antrenorilor autohtoni fa ță de analiza
statistică în sport, tânărul argumentează că „un antrenor bun este mereu cu gândul la echipă, antrenamente,
exerciții specifice, str ategii tactice, analize, tendin țe noi. De fapt, și antrenori sunt diferi ți, sunt și cei care
fac tot pe vechi, după o căr țulie și nu mai irosesc timp suplimentar pentru cercetări.
Analistul de date, Igor Moldovanu, sus ține că în 2015 „maximum două cluburi au avut un
abonament la o firmă d e statistică a datelor sportive. Nu sunt bani” , motivează analistul. Opt mii de euro
pe sezon plăte ște un club din România, de pildă, pentru datele oferite de InStat Suport Team. Pentru un
club de fotbal autohton însă un abonament decent costă patru mii de euro pe sezon . Dumitru Arnăut,
student la zi, dar analist de date part -time, are un salariu lunar de aproximativ 400 de euro. De regulă,
într-o lună face analiza a 20 de meciuri, analiza unui meci costând 20 de euro. „După un curs gratuit de
trei săptămân i, am învă țat să fac analiza unui meci. A mai urmat un stagiu plătit de o lună și pentru că
am demonstrat că fac fa ță cerin țelor, am fost angajat. Jucătorii cluburilor sportive din lume văd
analizele făcute de noi, de moldoveni inclusiv. Odată un jucător d e la Real Madrid a sunat la companie
ca să clarifice unele aspecte ”, spune tânărul cu ochii u șor împăienjeni ți numai dezlipi ți de calculator.

Deși în Moldova, sunt doar două companii de analiză statistică, InStat și WyScout , acestea au un
viitor promi țător în contextul unei industrii în plină dezvoltare. Aici e relevantă și remarca unui profesor
de matematică la Oxford, c itat de jurnalistul Tim Lewis: „Fotbalul e mai apropiat de șah decât cred
oamenii. Nu e întâmplător ce face o echipă de la o etapă la alt a. Sunt anumite tipare, iar avantajul
matematicii este că transformă activitatea în numere, sesizează anumite tipare și prezice lucruri din
viitor. Cam a șa procedează și un fond d e investi ții”. Cert este faptul că analiza a devenit și un business.
De pildă , firma britanică Opta, înfiin țată în 1996, a avut în 2013 o cifră de afaceri de 12,5 milioane de
lire. Părintele analizei statistice în fotbal este un anume Charles Reep, un contabil în Royal Air Force
care a desfăcut în cifre primul meci de fotbal în mar tie 1950. Potrivit jurnalistului eng lez Tim Lewis,
Reep a detaliat și analizat 2.200 de meciuri până în anii ’90. Contabilul petrecea 80 de ore la analiza unui
joc și scria uneori pe role de tapet.