Retardul Mintal Cu Tulburări De Comportament , Bz Zisu M. [628327]

INSTITUTUL ROMÂN DE SUPERVIZARE
ȘI FORMARE PROFESIONALĂ ÎN
PSIHOLOGIE
RETARDUL MENTAL CU TULBURĂRI DE
COMPORTAMENT
SESIUNEA FEBRUARIE 2018
CURSANT : ZISU MIHAIL
MASTER:PSIHOLOGIE CLINICĂ, PSIHO-DIAGNOSTIC ȘI
INTERVENȚII CLINICE
ANUL I
SEMESTRUL I

I. Definiție
Esquirol (1843) este considerat primul care a creionat o definitie, privind retardarea mentala nu ca
pe o boala , ci ca pe o tulburare de dezvoltare .
Retardul mental reprezinta o perturbare semnificativa a abilitatilor cognitive si adaptative, cu debut
sub 18 ani. Aceasta definitie a fost propusa de American Psychiatric Association (1994) si include
trei criterii:
Reducerea semnificativa sub medie a functiei intelectuale (QI sub 70); nivelul de inteligenta
se poate determina prin performanta pacientului la teste cognitive standardizate ( Stanford-
Binet , Wechsler ). Coeficientul de inteligenta ( QI ) este raportul dintre varsta mentala si
varsta cronologica , multiplicat cu 100;
Limitarea semnificativa a functiei adaptative evaluata in raport cu comportamentul specific
pentru o anumita varsta si abilitatea de a raspunde la solicitarile vietii zilnice astfel :
1.sugar /copil mic: intarziere de dezvoltare
2.prescolar: incapacitate de auto-ingrijire, de utilizare a limbajului si comunicare,
incapacitatea de a manifesta un comportament adecvat
3.scolar: dificultati de invatare (gandirea abstracta)
4.adolescent / adult : imposibiltatea independentei economice si a integrarii la un nivel
satisfacator din punct de vedere familial si/sau social
Deficitul cognitiv si adaptativ se manifesta inainte de varsta de 18 ani.
II.Cauze
Retardul mental nu are o cauză, evoluție , mecanism sau prognostic unic si poate fi însoțit de orice
altă tulburare somatică sau mentală. Prevalența retardului mental în populația generala este de 1 %.
Retardul mental usor are o prevalență de 0.4 – 0.6 % în populația generală, iar retardul mental
moderat, sever și profund au ,cumulat, o prevalență de 0.4 %. . Prevalența altor tulburări mentale
este de 3 – 4 ori mai mare la persoanele cu retard mental comparativ cu populația sănătoasă .
Cele mai frecvente tulburări mentale asociate cu retardul mental sunt tulburarea de hiperactivitate /
deficit de atenție(ADHD), tulburari de control al impulsului (agresivitate si automutilare),
tulburările pervazive de dezvoltare, tulburările afective, tulburarea de mișcare stereotipă și
tulburările mentale datorate unei condiții medicale generale (de exemplu demența datorată unui
traumatism cranian). Persoanele care au retardare mentală datorita sindromului Down sunt expuse
celui mai înalt risc de a dezvolta dementa Alzheimer.
Cauzele retardului mental :
cauze prenatale: tulburări genetice (sindromul Prader-Willi, sindromul Down,sindromul X
fragil,neurofibromatoză, hipotiroidism congenital , sindromul Williams, fenilcetonuria ,
boala Tay-Sachs), infecții maternale (citomegalovirus, toxoplasmoză, rubeolă, HIV), toxice
(sindromul alcoolismului fetal), prematuritate, radiații, traume fizice.
cauze perinatale: infecții (meningite, herpes), hipoxie,traume fizice, hipoglicemie,
hiperbilirubinemie.
cauze postnatale: infecții (meningite, encefalite), toxice (intoxicații cu plumb), accidente
vasculare cerebrale, tumori, traume fizice, malnutriție severă, deficiență de iod.
cauze necunoscute (idiopatice).

III.Clasificare
Clasificarea retardului mental se face în funcție de scorul QI al persoanelor evaluate ( folosind teste
QI standardizate ), astfel întâlnim:
retard mental profund (scor QI sub 20) vârsta mentala mai mica de 3 ani
retard mental sever (scor QI intre 20 – 34) vârsta mentala 3-6 ani
retard mental moderat (scor QI intre 35 – 49) vârsta mentala 6-9 ani
retard mental ușor (scor QI intre 50 – 69) vârsta mentala 9-12 ani
intelect de limită (scor QI intre 70 – 84)
Persoanele afectate prezintă tulburări de memorie și de învățare atunci când sunt puse în situații
suprasolicitante sau care le depășesc nivelul de inteligență. Au o funcționare globală relativ bună,
fără a necesita protecție socială .
Retardul mental ușor (scor QI = 50 – 69) varsta mentală 9 – 12 ani
Pot învăța limbajul vorbit, scrisul, cititul și calculul la nivel elementar, dar cu întârziere comparativ
cu ceilalți copii (motiv pentru care vor fi educați în cadrul unor școli ajutătoare). Nu achiziționează
gândirea abstractă, dar achiziționează capacitatea de autoîngrijire (spălat,control sfincterian,
mâncat, îmbrăcat) și de autogospodărire, pot lucra în domenii care necesită abilități practice, nu
intelectuale.
Pot avea o conduită socială adecvată (armonici) sau tulburări de conduită socială (dizarmonici):
imaturitate emoțională și socială notabilă, incapacitatea de a face față cerințelor mariajului sau ale
creșterii copiilor, dificultatea de a se adapta tradițiilor culturale / sociale), deoarece nu înțeleg
consecințele actelor lor. Rar pot prezenta: autism, epilepsie, hiperkinezie, dismorfii faciale, paralizie
cerebrală spastică, tulburări de vedere și / sau de auz.
Retardul mental moderat / sever (scor QI = 20 – 49)
Pot învăța doar limbajul vorbit (vocabular rudimentar), dar nu pot fi școlarizați (nu achiziționează
scrisul, cititul, calculul matematic) . Achiziționează întârziat mersul și au capacitatea de
autoîngrijire (spălat, control sfincterian, mâncat, îmbrăcat), dar necesită supraveghere permanentă.
Nu posedă capacitatea de autogospodărire. Pot presta munci simple, stereotipe (cusut), uneori
remunerate, dar sub supraveghere. Au nevoie de îngrijire în instituții speciale și prezintă adesea:
epilepsie, autism, hiperkinezie, dismorfii faciale, paralizie cerebrală spastică, tulburari de vedere și /
sau de auz .
Retardul mental profund (scor QI < 20)
Viața psihică a acestor persoane este rudimentară. Comunicarea este nonverbală (emit sunete
nearticulate), nu achiziționează mersul, nu au capacitate de autoîngrijire (spălat, control sfincterian,
mâncat, îmbrăcat) și nici nu pot fi învățați. Nu pot face distincție între ceea ce e comestibil și ce
nu(pot ingurgita produse dăunătoare/toxice). Necesita îngrijire în instituții medicale speciale.
Prezintă frecvent autism, hiperkinezie, epilepsie, dismorfii faciale, paralizie cerebrală spastică,
tulburări de vedere și / sau de auz.

IV.Diagnostic
In cazul suspectării retardului mintal e necesara o evaluare a pacientului de un grup reunit de
specialisti: psiholog, psihiatru, audiolog, oftalmolog, genetician.
• elementul definitoriu de diagnostic al retardului mintal este IQ sub 70, unde coeficientul de
inteligenta (IQ) reprezinta raportul dintre vârsta mintala si vârsta cronologica, înmultit la
100 si este determinat prin teste "de inteligenta".
De remarcat ca retardul mental reprezinta si oprirea psiho-ontogenezei de cauza organica /
neurologica de la varsta I ( 0-12 ani ) , fiind afectate in special facultatile care contribuie la nivelul
global de autonomie (capacitati cognitive, de vorbire si sociale)
Ca diagnostic diferential, sunt de mentionat dementa, tumorile SNC, deficientele auditive sau
speciale, autismul infantil, paralizia cerebrala, tulburarile emotionale, lipsa conditiilor adecvate
pentru dezvoltare.
Exista mai multe dimensiuni ale retardului mental, care pot conduce la eficientizarea procesului
de evaluare, printre care :
•abilitatile intelectuale
•comportament adaptiv (abilitati practice, sociale si conceptuale)
•participare, interactiuni si roluri sociale
•sanatate fizica, mentala, factori etiologici
•contextul cultural
V .Simptome
Retardul usor ce variaza de la usor la profund este deseori insotit de un retard pe planul
dezvoltarii ( de mers, limbaj, autonomie etc.) si mai ales dificultati de invatare. Pe palierul
comportamental, se observa tulburari de comportament de tipul agresivitate, automutilare (lovituri
la cap, muscaturi aplicate propriei persoane sau asupra altora ) , strigate (ca reactie la frustrare) si
hiperkinezie, deficiente de coordonare motorie, privire fixa, absenta la joc, ecolalie, interactiuni
sociale limitate sau absente, comportamente ritualizate comune cu cele din sfera autismului.
Deasemenea, pot aparea tulburari ale somnului (dificultati la adormire sau trezire foarte devreme).
Persoanele diagnosticate cu retard mental sever/profund , se caracterizeaza prin deficiente multiple,
inclusiv cu tulburari grave de comportament. In aceste cazuri se observa de obicei asocierea unor
tulburari motorii, dismorfii, epilepsie, deficiente senzoriale (cea mai frecventa fiind cecitatea),
deficiente motorii (paralizii, tulburari ale tonusului, miscari anormale involuntare), probleme
respiratorii si de deglutitie, probleme stomartologice, probleme cutanate, comportamente atipice
(trasaturi psihotice) , totul fiind insotit de deficit intelectual profund si de absenta limbajul verbal. In
aceste cazuri, interventia trebuie sa se centreze pe prevenirea handicapurilor secundare (experiente
imposibile- influiente psihologice, afective si sociale care impiedica achizitiile ) si sa ia in calcul
influienta dificultatii tratamentului fata de familie /apartinatori .

Bibliografie :
Psihopatologie si orientari terapeutice in psihiatrie – Florin Tudose
Interventie cognitiv-comportamentala in tulburari psihice – Daniel David
Internet