Resuscitarea neonatal ă [609764]

Resuscitarea neonatal ă

1
Introducere

În urma studiilor efectuate s -a constatat că asfixia la naștere este responsabilă ,pe
plan mondial , pentru aprope un million de decese anuale. Experiența din ultimul secol a
arătat că mortalitatea perinatală poate fi redusă cu mai mult de 8 0% printr -o îngrijire
obstetricala și neonatală îmbunătățită.Deși reanimarea nou -născuților după perioada
neonatală este deseori fără succes , reanim area la naștere este de obicei soldata cu rezultate
pozitive.
Studiile au arătat că nou -născuții la termen, care sunt aparent morți la naștere,au două
șanse din trei să răspundă la manevrele de res uscitare și să supraviețuiască.Peste două
treimi din acești supraviețuitori au fost normali când au fost externați în decursul copilăriei
mici.
Deși informațiile disponibile despre resuscitarea copiilor prematuri cu greutatea la
naștere mai mica de 1000 grame sunt cumva mai puțin optimiste, totuși, si în cazul lor s -a
arătat că au șanse de supravietuire m ai mari de 50% si majoritatea vor avea o dezvoltare
normală dacă supraviețuiesc.
Supraviețuirea nu este, bineînțeles, singurul factor ce tre buie luat în considerare.
Potențialul fizic și de dezvoltare al copilului în decursul vieții, poate fi profund afectat de o
leziune pe care a avut -o la naștere. De aceea o resuscitare cât mai precoce și făcută cu
profesionalism, poate juca un rol major în oferirea șansei la viață a unui copil.

Resuscitarea neonatal ă

2

CAPITOLUL I
I.1RESUSCITAREA NEONATALĂ
Resuscitarea neonatală reprezintă totalitatea mă surilor medicale utilizate pentru a
ajuta nou -născutul în tranziția de la viața uterină la cea extraut erină sau în situația în care se
instalează în perioada neonatală insuficiența respiratorie previzibilă sau imprevizibilă .
Asfixia perinatală reprezintă lipsa instalării respirației spontane și eficiente în
primele 60 secunde de viaț ă.Asfixia prin definiț ie, impune hipoxie cu hipercarbie,însoțită
sau nu de acidoză metabolică .
Hipoxia reprezintă scăderea presiunii parțiale de oxigen sub 14 mmHg în artera
ombilicală (la naș tere fătul traiește în uter într -o hipoxie relativă de 22 mmHg).
Hipercarbia reprezintă creșterea presiunii parț iale a dioxidului de carbon din artera
ombilicală la peste 55 mmHg.
Acidoza metabolică reprezintă scă derea pH -ului la 7 sau sub 7, a bicarbonatului sub
18mEq și creșterea excesului de baze peste 11.
Hipoxia care se produce pr in afectarea oxigenarii materne , scaderea fluxului
sanguin placent ar, produce hipoxemie si acidoză,cuzând edem cerebral,care pe masură ce
avansează ,scade fluxul sanguin cerebral , instalându -se ischemia cere brală ,complicându -se
pâna la necroză cerebrală și infarcte cerebrale.Astfel că, afectarea cerebrală depinde de
durata si severitatea asfixiei ,între acestea două,nefiind î ntotdeauna o corelare.
În hipoxie mai sunt afectate ș i resursele ene rgetice cerebrale, acestea scazând brusc
(ATP ș i fosfocreatina), crescând glicoliza și implicit consumul de glucoză ,accentuând
producț ia de acid lactic (acidoza metabolică ). Este alterat ă membrana neu ronală, pompa de
Na, K, Ca, cu eflux de K ș i influx de Na, Ca, Cl, toate acestea ducând la moarte
neuronală.În acest timp se eliberează neuroexcitatori ș i radicali liberi (de tipul glutamat si
aspartam), care agravează ș i mai mult leziunea cerebra lă.

Resuscitarea neonatal ă

3
Alături de această afectare neurologică , mai pot avea atingere : cordul, rinichii,
plamanii, aparatul digestiv.
Aplicarea întarziată sau inadecvată a mă surilor de reanima re, scade eficiența lor,
hipoxia prelungită fiind responsabilă de producerea leziunilor menț ionate anterior.
Anticiparea re animării are la bază două aspecte importante:
o aspecte ce se bazează pe anamneza maternă antepartum( boli ale mamei,
prematuritate, postmaturitate, întarziere în cresterea uterină ).
o aspecte ce se bazează pe anamneza maternă intrapartum (dacă gravidei i s-
au administrat medicamente de tipul ocitocice, mialgin ,barbiturice, dacă
prezentația este anormală , daca s -a aplicat forcepsul ori vent uza î n timpul
expulziei)
Reanimarea nou -născutului se face în sala de nașteri de catre o echipă de personal
medico -sanitar antrenată special î n acest sc op, pornindu -se de la premisa că orice nou –
născut poate a vea nevoie de resuscitare la naș tere. Din acest mo tiv echipa responsabilă cu
resuscitarea va fi pregatită să intervină prompt , în orice moment și trebuie s ă aibă la
dispozitie urmatoarele:
o sursa de c ăldură
o scutece /prosoape
o sistem de aspirație centrală sau electrică , adaptor al sondei de aspiraț ie,
conector al tubului de aspiraț ie, sonde de aspiraț ie cu diametrul 2,5mm și
3,3 mm (Ch8 si Ch 10)
o balon au togonf labil cu rezervor ș i valvă cu presiune pozitivă și expiratorie,
masca de ventilaț ie
o instrumente de intubat (laringoscop cu lama dreaptă 00 pentru noună scuti
cu greutatea <1000grame, 0 pentru nou -născuti cu greutatea ( 1000 –
3000grame ) și 1 pentru nou-născuț i cu greutatea >3000gr ame; sonde
endotraheale cu diametrul intern cuprins între 2,5 și 4 mm în funcție de
greutatea și vârsta de gestație a noună scutului)
o pipe Guedell 00/000
o leucoplast

Resuscitarea neonatal ă

4
o instrumente pentru cateterizarea unei vene, de preferat vena ombilicală (
perfuzor, branulă , seringi)
o medicaț ie de tipul: adrenalină 1:10000( doza recomandat ă este de 0,1 –
0,3ml/kgc din soluț ia de 1:10000), bicarbonat de sodiu(doza recomandată
este de 2 mEq/kgc din soluția de 4,2%,l ent, cca 1mEq/kgc/min, pe cateter
ombilical )
o Naloxona clorhidrat in doza de 0,1mg/kg, intravenos, rapid
o Volumele expander: de tip cristaloid (ser fiziologic0,9%,solutia Ringer
lactat) sau de tip coloid( solutii albuminice, plasma proaspat congelată ,
sânge integral ) doza recomandată este de 10ml/kgc i ntravenos, lent 5 -10 min.
Atenționări special în cazul administrării medicației :
Adrenalina – se administrează doar dacă frecvența cardiacă a nou -născutului este
mai mică de 60 bătăi/minut după 30 secunde de compresiuni toracice combinate cu o
ventilaț ie, sau dacă frecvența cardiacă este nulă la naș tere. Efectul adrenalinei este de
vasoconstricție periferică,concomitent cu cresterea forței de contracție a inimii .
Nalo xona – antagonist opioid (este un medicament utilizat pentru contracararea
deprimării sistemului nervos central și a sistemului respirator produse prin supradozaj de
opioizi) se administrează dacă nou -născutul este î n depresie respiratorie sau dacă mamei i
s-au administrat narcotice (mialgin, morfină) cu 4 ore înainte de naș tere. Durata de acțiune
a naloxolului este de pâ na la 4 ore, copilul p utând ne cesita doze repetate de naloxon.
Volumele expander trebui e sa fie rezervate pentru situațiile î n care copilul este
evident hipovolemic .Folosirea lor î n lipsa hipovolemiei poate cauza supraîncarcare severă
cu fluide odată ce circula ția efectivă este stabilită .
Bicarbonatul de sodiu se utilizează numai după c e se instituie o ventilație adecvată .
Proprietățile sale hiperosmolare și de generare a dioxidului de carbon pot fi dăunatoare
pentru miocard și funcția cerebrală. Este contraindicată administrarea bicarbon atului la un
copil ce nu respiră sau care nu este în prealabil ventilat, deoarece există riscul alcalozei
metabolice și ulterior a deprimarii respiraț iei.

Resuscitarea neonatal ă

5
I.2 Factorii de risc
Boli materne:
o diabet matern gestaț ional sau anterior sarcinii
o hipertensiune arterial ă maternă și toxemie gravidică(sau preeclampsia -stare
patologică a gravidei instalata după a 20 -a săptămână de sarcină,ce se
caracterizează prin hipertensiune arterială, proteinurie, edem)
o boli cardiace
o boli pulmonare
o infecț ii materne
o anemia
o epilepsia
o droguri adminis trate mamei( morfină , barbiturice, tranchili zante, sulfat de
magneziu,alcool)
Factori uteroplacentari:
o placenta praevia
o compresiuni pe cordonul ombilical
o malformaț ii uterine
o infarcte, fibroză ri placentare
o abruptio placenta re
o procidenta de cordon
Factorii fetali:
o anomalii congenitale și genetice
o prematuritate
o intârziere în creștere a intrauterina
o postmaturitate
o sarcină multiplă
o anemie hemolitică prin izoimunizare
o infecții fetale
o poli/oligohi dramnios
o nou-născutul macrosom

Resuscitarea neonatal ă

6
o hidropsul fetal
o gemelaritate
Factori legați de naștere:
o -prezentaț ii anormale( transversă , facială , pelvian ă)
o -naștere laborioasă
o -travaliu precipitat prin administrare de ocitocice sau prostaglandine
o -aplică ri de forceps
o -operație cezariană
o -sedare maternă î n timpul travaliului
o -procidenta de cordon, de membru superior sau inferior
o -lichid amniotic meconial
I.3 Clasificarea asfixiei
Rapiditatea instituirii manevrelor d e reanimare îsi are istoricul î n fiziopatologia
asfixiei. Exprimarea clinică a asfixiei depinde de severitatea ș i durata hipoxiei ș i de
asocierea hipoxiei cu h ipercarbie si acidoza metabolică . Formele clinice de asfixie după
Academia Pediatrică Americană sunt:
• Apneea primară sau asfixia albastră – respiratiile regulate sunt înlocuite cu
gaspingul neregulat și bradicardie, iar ulterior respirațiile se opresc complet pe o
perioadă de aproximativ 1 minut (stop respirator). În aceasta fază ,nou -născutul
prezintă cian oză, frecventa cardiacă sub 100 batai/minut, pulsatiile fiind prezente
la nivelul cordonului ombilical, prezinta mișcari spontane la nivelul buzelor și a
pleoapelor, tensiunea arterială poate fi normala sau ușor crescută.
În acest caz, uneori o simplă stimulare tactilă sau de introducere a sondei de
aspiraț ie, poate produce gaspingu ri sau reluarea respirației.
• Apneea secundară sau asfixia albă (creș te semnificat iv riscul leziunilor cerebrale
și se tratează cu ventilație artificială, cu presiun e intermitent pozitivă și medicație
pentru îmbunătățirea perfuziei tisulare ).
Se instalează î n urma hipoxiei prelungite cu gasp inguri profunde și respirații din ce
în ce mai slabe, nou -născutul prezentă un ul tim gasp, după care intră în această fază .

Resuscitarea neonatal ă

7
Această etapă este caracterizată de scăderea sau prabușirea frecvenței cardiace ș i a
tensiunii a rteriale; nou -născutul prezintă tegumente palid -cenușii, hipotonie, pulsaț ii slabe
sau absente la nivelul cordonu lui ombilical și nu ră spunde la stimuli.

Figura 1 Apneea primară și secundară

Scorul Apgar se estimează la l si la 5 minute . Scorul Apgar la un minut
informează despre statusul nou -născutului la naștere. La 5 minute se evaluează răspunsul la
reanimare. Dacă la 5 minute valoarea sa este sub 7, nou -născutul se va evalua din 5 în 5
minute , până la 20 minute de la naștere, sau până se obține valoarea 7. El nu influențeză
decizia de reanimare a nou -născutului deoarece aceasta se acordă la un minut după
clamparea cord onului ombilical, deci inițierea reanimării nu trebuie întârziată până la
acordarea scorului.
Se preferă evaluarea frecventă și repetată a colorației, a respirației, a frecvenței
cardiace pentru stabilirea necesității și/sau continuarea reanimării.
Factorii care contribuie la scăderea valorii scorului Apgar sunt: tonusul muscular
scăzut, colorația tegumentelor violacee, respirație neregulată, frecvență cardiacă redusă.

Resuscitarea neonatal ă

8

Figura 2 Scorul APGAR
Ca și o atenționare , nu trebuie așteptat până la un minut pentru a interpreta scorul
APGAR în situația inițierii reanimării .
În funcție de scorul APGAR, asfixia este clasificată astfel:
• Asfixia ușoară (Apgar 6 -7) necesită doar stimulare tactilă pentru reluarea
respira țiilor.
• Asfixia medie (Apgar 4 -5) necesită ventilație cu presiune pozitivă cu balon
și mască cu oxigen 100%.
• Asfixia severă (Apgar 3 -0) necesită ventilație cu presiune pozitivă cu balon
și mască cu oxigen 100% și medicație pentru îmbunataț irea perfuziei
tisulare.
Complicaț iile asfixiei
1. Complicaț ii cerebrale:
• Necroză corticală focală sau multifocală
• Microinfarcte cerebrale
• Necroză neuronală selectivă
• Necroză la nivelul nucleilor talamic i și /sau a ganglionilor baza li
• Encefalopatie hipoxic -ischemică

Resuscitarea neonatal ă

9
2. Complicaț ii cardiovasculare:
• Insuficiența cardiacă congestivă
• Hipotensiune sistemică
• Cardiomiopatie
3. Complicații pulmonare
• Creșterea rezistențelor pulmonare
• Hemoragie pulmonară
• Edem pulmonar secundar ,insuficiență cardiac ă congestivă
• Sindromul de detresă respiratorie acută (ARDS)
• Aspirație de meconium
4. Complicaț ii renale:
• Necroză tubulară acută
• Necroză corticală și/sau medulară acută, tromboză de venă renală
5. Complicț ii hepatice:
• Focare de necroză hepatică
• Tulbură ri ale proceselor enzi matice hepatice
• Deficit al factorilor de coagulare vitamino -K dependent , nereversibile prin
tratamentul cu vitamina K.
6. Complicaț ii hematologice:
• Poliglobulie
• Anemie
• Fenomene de coagulare vasculară diseminată
7. Complicaț ii gastrointestinale:
• Ischemie intestin ală care s e poate complica cu enterocolită ulcero -necrotică
8. Complicaț ii legate de termoreglare:
• Hipertermia
• Hipotermia
I.4 Etapele reanimării / abc_ ul reanimării
I.4.1 Poziționarea nou -născutului și permeabilizarea căilor respiratorii
I.4.2 Inițierea respirațiilor

Resuscitarea neonatal ă

10
I.4.3 Ventilația cu presiune pozitivă (VPP)
I.4.4 Intubația orotraheală
I.4.5 Masajul cardiac extern

Figura 3 Etapele reanim ării

I.4.1 Poziționarea nou-născutului și permeabilizarea căilor respiratorii
Manevra constă î n amplasarea nou -născutului sub o sursă de caldură radiantă și
ștergerea secrețiilor cu un prosop steril ș i uscat, poziționarea lui î n decubi t dorsal cu capul
ceva mai jos ș i usor deflectat, aspirarea secrețiilor din nas ș i orofaringe c u ajutorul unei
sonde de aspirație și î nfasarea în scutece sterile și î ncalzite. Prima dată se aspiră gura, apoi
nasul.Toate acestea nu trebuie să depăș easca 10 -20 secunde. Presiunea de aspirație nu
trebuie să depaseasca 200 m inibari, pentru ca să nu lezeze mucoasa nazală si bucală ,
aspiraț ia facandu -se bland, pentru a preveni reflexul vagal cu stop cardiac (prin stimularea
peretelui posterior al faringelui). De asemeni, evitarea stresul ui term ic este foarte
importantă deoarece răcirea copilului crește rata metabolică și totodată nevoia de oxigen ș i
substrat m etabolic, crește riscul pentru hipoglicemie și acidoză metabolică . În condițiile î n
care lichidul amniotic prezintă meconiu, aspirarea sec rețiilor se va face cu o sonda î n
orofaringe , imediat după expulzia capului ,inaintea expulziei umerilor,apoi este transferat

Resuscitarea neonatal ă

11
pe masa de caldura radianta. Dacă meconiul este gros, î n “piure de mazare”, acesta este
aspirat pe lama de laringoscop , apoi nou -născutul se intubează .

Figura 4 Poziționarea nounăscutului

Poziționarea corectă a nou -născutului facilitează alinierea faringelui posterior, a
laringelui și a traheei, ceea ce va îmbunătăți ventilația.
I.4.2 Inițierea respirațiilor
În tranziția normală , nou -născutul prezintă respirații regulate, fără e fort, circa 40 –
60/minut, frecvența cardiacă100 -160/minut, colorație rozacee a tegumentelor.
Dacă frecvența cardiacă este mai mică de100 batai/minut (bradicardie), se
ventilează cu balon și masca cu presiune pozitivă.
Dacă este cianotic și r espiră singur , se administrează oxigen î n flux liber la un
centimetru de nas , circa 4 -6 litri /minut , până ce copilul se colorează în roz, apoi se
renunță treptat la sursa de oxigen și ulterior se monitorizează cel putin 2 ore î n sala de
naștere.
Dacă nou-născutul nu prezintă respiraț ii spontane , după ș tergerea lichidului
amniotic de la niv elul tegumentelor sau dupa poziționare și dezobstrucție, se încearca
stimularea tactilă prin freca rea spatelui sau prin lovirea ușoară a plantelor.

Resuscitarea neonatal ă

12

Figura 5 Stimularea tactilă
Manevrele interzise în stimularea tactilă sunt:
• lovirea regiunii fesiere
• zdruncinarea nou -născutului (poate produce leziuni cerebrale)
• flagelații cu alcool sau apă rece
• alternanța de bă i calde sau reci(poate produce hipertermie sau hipotermie)
• suspendarea nou -născutului de picioare sau flectarea coapselor pe abdomen
• comprimarea cutiei toracice sau a abdomenului (poate produce atâ t fracturi
costale, pneumotorax , câ t rupturi ale unor organe precum sp lina,ficat).
I.4.3 Ventilația cu presiune pozitivă (VPP)
Dacă după 20 secunde nu s -au inițiat respirațiile în urma stimulă rii tactile, se
instituie ventilația cu presiune pozitivă cu balon și mască , denumita ș i VPP. Indicațiile
acestei ma nevre presupun ca nou -născutul să prezinte : apnee sau respiraț ii de tip gasp,
frecvenț a cardiaca mai mică de 100 batai/minut, cianoză generalizată persistentă .

Resuscitarea neonatal ă

13
Tehnica va fi efectuată de că tre persoana situată la extremitatea cefalică a nou –
născutului și constă în fixarea maș tii pe nas, barbie, și gura, cu poziționarea mâ inii sub
forma literei “C”, tocmai pentru a se evita presiunea de la nivelul traheei sau la nivelul
globilor oculari (se poate produce reflex vagal ș i implicit bradicar die). Se va adapta balonul
de venț ilatie cu capacitatea de 250 -750 ml ș i se v or efectua compresiile. Frecvența
compresiilor trebuie să fie de 40 -60/minut, după ritmul 1 -compresiunea (simularea
inspirului),2 -3-decompresiunea(simularea expirului). Presiunea exercitată pe balon 30 -40
cm H2O necesară deschiderii alveolelor, iar urmă toarele vor fi mai mici .Dacă miș carile de
ridicar e a toracelui nu sunt corespunză toare, se încearca repoziț ionarea capului, se ve rifică
etanșeitatea măș tii faciale, se crește presiu nea de ventilație , se reevaluează dacă sunt
secreț ii la nivelul orofaringelui sau la nivelul nasului. Dacă nici după aceste manevre
mișcarile toracelui nu sunt conc ordante cu presiunea de ventilaț ie, nou -născutul va fi
intubat. Această tehnică durează aproximativ 2 minute, cu evaluarea parametrilor vitali la
fiecare 30 secunde.
Semnele unei ventilatii optime sunt :
• reluarea respirațiilor
• frecvența cardiacă in creștere >100 bătăi/minut
• ameliorarea colorației
Semnele unei ventilații ineficiente sunt:
• mișcarea asimetrică a peretelui toracic
• absența murmurului cardiac

I.4.4 Intubația orotraheală
Tehnica intubației orotraheale constă (dupa ce in prealabil s -a ales dimensiunea
corespunzatoare a laringoscopului si a sondei de intubatie fără balonaș), în deschiderea
cavitaț ii bucale cu ajutorul laringoscopului , evidențierea glotei ș i introd ucerea sondei pe o
lungime egală cu greutatea la naștere (î n kilograme)+6 la comisura bucală (excepție de la
aceasta formulă fac nou -născutii cu hipoplazie mandibulară sau cu gâ tul scurt) sau până la
trecerea ghidului opac de la nivelul corzilor vocale. Se verifică eficacitatea sondei de
intubație prin urmarirea abdomenului și a toracelui , apoi se fixează cu leuc oplast.

Resuscitarea neonatal ă

14
Este indicată în urmatoarele situaț ii:
• cand nou -născutul prezintă apnee >2 minute dupa ventilație cu presiune
pozitivă
• cand se suspicionează o hernie diafragmatică
• în cazul în care se aspiră meconium
• când nou -născutul necesită ventilație cu presiune pozitivă pentru o perioadă
mai mare
• în caz de prematuritate cu respirații ineficiente
• pentru administrarea adrenalinei sau a surfactantului
Semnele unei intubaț ii corecte sunt:
• ridicarea simetrică a tora celui la fiecare ventilaț ie
• prezenț a condensului la nivelul sondei endotraheale
• îmbunatatirea coloraț iei tegumentelor
• îmbunatațirea frecvenț ei cardiace
• ascultarea murmurului cardiac
Semnele unei intubații incorecte sunt (sonda introdusă î n esofag):
• lipsa zgomotelor respiratorii
• prezența distensiei gastrice(î n acest caz, se extrage sonda endotraheală , se
ventilează nou-născutul și se î ncearca din nou intubarea acestuia)
• prezenț a distensiei hemitoracice drepte(î n acest ca z, se retrage sonda
endotraheală aproximativ 1 centimetru)
• lipsa condensului de la nivelul sondei
• lipsa murmurului cardiac la auscultatie

Complicatiile unei intubatii incorecte sunt:
• hipoxia ,când procedura durează mai mult de 20 de secunde
• leziuni ale mucoasei ș i glotei
• pneumotorax, când amplasarea sondei este făcuta în bronhia dreaptă
• obstruarea sondei cu secreț ii
• bradicardie sau apnee prin stimulare vagală

Resuscitarea neonatal ă

15
• pneumomediastin
Acesta tehnică de intubație orotraheală , nu trebuie să depasească 20 de secunde
pentru a nu accentua riscul de hipoxie sau de alte complicaț ii.

I.4.5 Masajul cardiac extern
Se va efectua după 30 secunde de ventilare , iar frecvența cardiacă este de mai putin
de 60 bătăi/min sau, în cazul î n care nou -născutul nu prezintă bătăi ale cordului . Compresia
se va face î n treim ea inferioară a sternului, deasupra apendicelui xifo idian, sub linia
intermamelonară . Alternanț a este d e 3 compresiuni cu o ventilatie de 120 manevre/min (90
compresiuni toracice+30 ven tilații). Se recomandă o compresiune a ste rnului de
aproximativ o treime î n adâncime. Durata compresiei este mai scurtă decât durata eliberă rii
de sub compresie.
Tehnicile de masaj cardiac extern utilizate la nou nascut sunt:
• Tehnica celor ” Două degete ”-se realizează cu ajutorul vârfului mediusului
și indexului de la o mâna pentru a comprima sternul, iar cu cealaltă mâna se
susține spatele nou -născutului. Mișcarile compresive trebuie realizate din
articulația centurii scapulare, și nu din ar ticulația pumnului. Este mai
anevoioasă, însa are avantajul că se poate realiza la toți copiii, indiferent de
greutatea acestora sau de marimea mâinilor celui care reanimează.
• Tehnica ” Policelor ” se realizează cu ajutorul policelor suprapuse sau
adiacent e pe stern, în timp ce restul degetelor îmbratisează cutia toracică
pentru suportul spatelui nou -născutului. Este preferabilă, deoarece poate
oferi avantajele generării pulsului sistolic și a presiunii de perfuzie
coronariană.
În ambele situaț ii este important ca degetele sa ramână tot timpul la nivelul regiuni i
unde se efectueaza masajul și să se efectueze în paralel cu ventilați a cu presiune poziti vă.
Complicațiile masajului cardiac extern :
• fracturi costale
• rupturi hepatice sau splenice

Resuscitarea neonatal ă

16
CAPITOLUL II

II.1 Justificarea alegerii temei
Mi-am ales aceast ă temă, deoarece, Reanimarea neonatală reprezintă una dintre cele
mai mari provocări și responsabilitați ale personalului medical, întrucât o mare parte din
mortalitatea neonatală poate fi evitată printr -o interven ție promptă și eficientă la naștere.
Dacă ar fi să dau o definiție personală resuscitării, aș spune că este manevra
supremă și la îndemâna oricui de restabilire a vieții. De ce spun asta? Deoarece „cele 5
lovituri „aplicate interscapulohumeral”promt si eficient, fetitei mele intr -o situatie critica ,
au facut diferenta. Probabil acesta este si motivul real de alegere si aprofundare a temei.
Uneori până la venirea Serviciului de Ambulanță, avem la îndemână aceste metode
de bază ale resuscitării , care aplicate prompt și ef icient, pot face diferența între viață și
moarte.

Resuscitarea neonatal ă

17
II.2 Obiective
Obiectivul principal al temei l -a constituit identificarea cazurilor de nounascuti care
au prezentat la nastere : prematuritate, sindrom de detresa respiratorie (tahipnee,semne de
lupta respiratorie, cianoza) semne de asfixie si hipoxie,in general s-a urmarit categoria
nounascutilor cu risc corelata cu nevoia aplicarii tehnicilor de resuscitare.
S-au urmărit de asemenea : varsta gestationala si mediul de provenienta al mamei
pentru evidentierea unor factori socioeconomici declansatori,precum si metodele de
resuscita re, eficiența acestora, și cazuril e soldate cu deces.

Resuscitarea neonatal ă

18
II.3 Material și metodă

Lucrarea de față conține studii de tip descriptiv retrospectiv asupra cazurilor de
nounăscuți ce au necesitat resuscitare.
Studiile au fost realizate în cadrul Secției de Obstetrică – Ginecologie din cadrul
Spitalului Județean de Urg ență, Brăila, în perioada 01 .01.2018 – 31.12.2018 .
Datele necesare realiză rii studiului au fo st extrase din foile de observație ale
nounăscuț ilor.
Am creat o baz ă de date într-un sistem de gestiune in Micr osoft Office Excel 2010,
realizând un tabel standart în vederea colectă rii informa țiilor și a interpret ării acestora . În
această bază de date am stocat informaț ii referitoare la datele personale ale noun ăscuților
(vârsta de gestaț ie, mediul de provenien ță,sexul) ,date despre prezenta ție și felul naș terii,
precum și diversele afecț iuni asociate cu nevoia de resuscitare și evoluț ia ulterioar ă.

Resuscitarea neonatal ă

19
II.4 Rezultate si discuț ii:
II.4.1Felul naș terii
În perioada 01.01.2018 -31.12.2018, în cadrul Spitalului de Obstetrică –Ginecologie,
Brăila, s -a înregistrat un număr total de nașteri de 2060, din care 10 64 prin cezariană și 996
naturale.
Cel mai important obiectiv în cazul nașterii premature este ca aceasta să fie cât mai
puțin traumatizantă. In cazul fetilor aflati în prezentația craniană, nașterea vaginală este de
preferat, însă pentru cei ce se află în prezentație pelviană, prognosticul este mai bun în
nașterea pri n operație cezariană. Când e asociată corioamniotita, nașterea prin operație
cezariană este formal contraindicată, determinând morbiditate maternă crescută, făra
îmbunătățirea prognosticului fetal. Cu toate acestea, se recurge la această metodă datorită
progresiunii dificile a travaliului, prezentațiilor distocice, modificărilor de ritm cardiac fetal
și de multe ori în cazul sarcinilor gemelare.

Tabel I Număr total de nașteri
Felul nașterii Număr de nașteri Procent
Număr total de nașteri 2060 100%
Nașteri naturale 996 48,35%
Nașteri prin cezariană 1064 51,65 %

Resuscitarea neonatal ă

20

Figura 6 Naștere naturală versus naștere prin cezariană

Nașterea prin cezariană a devenit un fenomen în expansiune în ultimii ani, fiind
dovedit statistic acest lucru.
II.4.2 Indicațiile nașterii prin cezariană
Nașterea cezariană a fost preferată și inițiată în următoarele situații:
• Prezentații distocice – 846 cazuri
• Macrosomi e fetală – 5 cazuri
• Hipertensiune gestațională – 82 cazuri
• Placenta praevia – 89 cazuri
• Preeclamsie – 38 cazuri
• Sindrom HELLP – 4 cazuri
Din datele statistice, observăm că ponderea cea mai mare în cazul indicației de
naștere prin operație cezariană, a avut-o pre zentațiile d istocice cu un procent de 79,51 %.

48.35%
51.65%Felul nașterii
Nașteri naturale
Nașteri prin cezariană

Resuscitarea neonatal ă

21
Tabel I I Indicațiile nașter ii prin opera ție cezariană
Nașteri prin operație
cezariană Număr de cazuri Procent
Total 1064 100 %
Prezentații distocice 846 79,51 %
Macrosomie fetală 5 0,47 %
Hipertensiune gestațională 82 7,71 %
Placenta praevia 89 8,36 %
Preeclamsie 38 3,57 %
Sindrom HELLP 4 0,38 %

Figura 7 Indicațiile nașterii prin opera ție cezariană
II.4.3 Mediul de provenien ță al mamei
Mediul de proveniență a fost un criteriu utilizat în vederea identificării unor factori
de natură socio -economic ă sau de mediu, care ar putea influența incidența nașterilor cu
risc. Analizând mediul de proveniență al mamei, s -au obținut următoarele date : 1320 de
noun ăscuți proveniți din mediul urban și 743 nounăscuți proveniți din mediul rural. 79.51%0.47%7.71%8.36%3.57%0.38%Indicațiile nașterii prin operație cezarianăPrezentații distocice
Macrosomie fetală
Hipertensiune gestațională
Placenta praevia
Preeclamsie
Sindrom HELLP

Resuscitarea neonatal ă

22
Stresul cotidian și alimentația nesănătoasă ori condițiile de mediu, pot fi considerate
un factor important în ceea ce privește o sarcină cu risc.
Tabel II I Mediul de proveniență
Mediul de proveniență Număr Procent
Urban 1320 63,98%
Rural 743 36,02%

Figura 8 Mediul de proveniență

II.4.4 Sexul fe ților
Numărul feților de sex feminin (1073) a avut un procent ușor crescut față de cel al
feților de sex masculin (990). Potrivit studiilor din ultimii ani se confirmă ipoteza că stresul
suferit de mamă pe timpul sarcinii exercită o influență mai mare asupra viabilității fătului
de sex masculin și im plicit cu producerea avortului spontan. Acest lucru are legatura cu
faptul ca de regula fetusii de sex masculin sunt mai mari decat fetusii de sex feminin si din
acest motiv solicita din partea organismului matern mai multe resurse pentru dezvoltare. 63.98%36.02%Mediul de proveniență
Mediu Urban
Mediu Rural

Resuscitarea neonatal ă

23
Tabel IV Sexul feților
Sexul feților Număr de cazuri Procent
Masculin 990 47,99%
Feminin 1073 52,01%

Figura 9 Sexul fe ților
II.4.5 Tipul sarcinii
Din 2060 de nașteri, 18 dintre ele au fost gemelare. Este cunoscut faptul că sarcina
gemelară reprezintă un factor de risc în declanșarea prematură a travaliului și este corelată
de multe ori cu nevoia acordării tehnicilor de resuscitare.
Tabel V Tipul sarcinii
Tipul sarcinii Număr de cazuri Procent
Făt unic 2042 99,12%
Gemelară 18 0,88%

47.99%
52.01%Sexul feților
Masculin
Feminin

Resuscitarea neonatal ă

24

Figura 10 Tipul sarcinii

II.4.6 Prezentația fătului
În studiul efectuat s -a constatat că majoritatea cazurilor s -au aflat în prezentație
craniană (1215 cazuri), restul de cazuri fiind în prezentații distocice (845 cazuri) .
Prezentaț ia pelvian ă este recunoscută ca fiind rezultatul blocării culbutei (mișcarea
de rotație efectuată de făt în lunile VI -VII de gest ație) și a fost întâlnită în 4,02 % din
cazuri.
Prezentația frontală este o prezentaț ie distocic ă de travaliu ș i a fost întâlnită în 3%
din cazuri, naș terea pe cale natural ă, nefiind posibilă .
Prezentația transversă (oblica), a fost întâlnită în 0,68% din cazuri.
În studiile ef ectuate a fost întâlnită și prezentația facială în 1,65% din cazuri, urmată
de prezentaț ia humeral ă în aproximativ 0,24% din cazuri.
99.12%0.88%Tipul sarcinii
Făt unic
Gemelară

Resuscitarea neonatal ă

25

Tabel VI Prezent ația fătului
Prezentație Număr de cazuri Procent
Craniană 1215 58,98 %
Pelviană 83 4,03 %
Facială 34 1,65 %
Frontală 62 3,01 %
Humerală 5 0,24 %
Transversă 14 0,68 %
Distocia de obstacol datorită unei
rotații incomplete a fătului 22 1,07%
Distocia de obstacol datorită unei
disproporții feto – pelviene 31 1,50 %
Distocia de bazin îngust 13 0,63 %
Distocia unei deformări pelviene 2 0,10 %
Alte prezentații distocice 579 28,11 %

Figura 11 Prezentația fătului 59.98%
4.03%1.65%3.01%0.24%0.68%31.41%Prezentația fătului
Craniană
Pelviană
Facială
Frontală
Humerală
Transversală
Alte prezentații distocice

Resuscitarea neonatal ă

26

II.4.7 Vârsta mamelor
În studiu , din cele 2060 mame, 104 au fost minore. Acesta reprezintă un procent
destul de mare, având în vedere evoluția medicală din ultimii ani cu privire la planning și
tot ceea ce înseamnă contracepți e și informare.
Vârsta gravidei sub 18 ani reprezintă un factor de risc pentru nașterile premature și
implicit pentru apariția sindromului de detres ă respiratorie.

Tabel VII Vârsta mamelor
Vârsta mamelor Număr de cazuri Procent
Sub 18 ani 104 5,05%
Peste 18 ani 1956 94,95 %

Figura 12 Vârsta mamelor

5.05%
94.95%Vârsta mamelor
Sub 18 ani
Peste 18 ani

Resuscitarea neonatal ă

27
II.4.8 Prematuritate versus naștere la termen
Din totalul de 2063 nounăscuți vii, un număr de 197 au fost prematuri. Acestor copii
maternitatea le -a oferit condi ții optime necesare supraviețuirii (incubatoare, mese de
resuscitare, aparate de ventila ție precum și alte echipamente perfomante ), însă și cadre
medicale specializate pentru a of eri suport vital în condiții speciale soldate cu nevoia de
resuscitare.

Tabel V III Prematuritate versus naștere la termen
Prematur / La termen Număr de cazuri Procent
Prematuri 197 9,55%
La termen 1866 90,45%

Figura 13 Prematuritate versus naștere la termen
II.4.9 Greutatea feților la naștere
Greutatea la na ștere și vârsta gesta țională sunt în legă tură foarte stransă. În funcție de
greutatea la naștere, întâlnim î n studiul efectuat copii născuț i cu o greutate peste 2500 9.55%
90.45%Prematuritate versus naștere la termen
Prematuri
La termen

Resuscitarea neonatal ă

28
grame , aceștia atingâ nd un procent de 90,45%, însă și copii cu o greutate sub 2500 grame
cu un procent de 9,55 %, fiind întâlnite în acest sens toate gradele de prematuritate.
• Prematurii de gradul I au fost intalniti in 6,98% din cazuri.
• Prematurii de gradul II au fost intalniti in 1,70% din cazuri.
• Prematurii de gradul III au fost intalniti in 0,53% din cazuri.
• Prematurii de gradul IV au fost intalniti in 0,34% din cazuri.
•
Tabel I X Greutatea feților la naștere
Greutatea la naștere Număr de cazuri Procent
< 999 g 7 0,34 %
1000 – 1499 g 11 0,53 %
1500 – 1999 g 35 1,70 %
2000 – 2499 g 144 6,98 %
2500 – 2999 g 473 22,93 %
> 3000 g 1393 67,52 %

Figura 14 Greutatea feților la naștere
0.34%0.53%
0.00%
6.98%
22.93%
67.52%Greutatea feților la naștere
< 999 g
1000 –1499 g
1500 –1999 g
2000 –2499 g
2500 –2999 g
> 3000 g

Resuscitarea neonatal ă

29
II.4.10 Vârsta gestațională
Pentru stabilirea vârstei de gestaț ie, în cazurile cu ciclu regulat s-a luat î n calcul data
ultimei menstrua ții, sarcina fiind exprimat ă în săptămâni de amenoree. În cazurile în care
nu s-a știut data ultimei menstruații sau care au prezentat sâ ngerare peste sarcină ,
echografia a determinat vârsta sarcinii cu ajutorul măsură torilor biometrice.
Tabel X Vârsta gestațională
Vârsta gestațională Număr de cazuri Procent
Sub 28 săptămâni 7 0,34 %
29 – 33 săptămâni 46 2,23 %
34 – 36 săptămâni 268 12,99 %
Peste 37 săptămâni 1742 84,44 %

Din analiza datelor ,un proce nt de 84,44 l -au reprezentat feții care au avut vârsta
gestațională peste 37 de săptămâ ni, urmat de cei cu vârsta gestațională cuprins ă între 34 -36
săptămâni avâ nd un procent de 12, 99%, apoi de cei cuprinși între 29 -33 săptă mâni cu un
procent de 2,23% ș i cei sub 28 de săptămâ ni cu un p rocent de 0,34%, acesta din urmă , fiind
corelat cu prematuritatea extremă .

Figura 1 5 Vârsta gestațională 0.34%2.23%
12.99%
84.44%Vârsta gestațională
Sub 28 săptămâni
29 –33 săptămâni
34 –36 săptămâni
Peste 37 săptămâni

Resuscitarea neonatal ă

30
II.4.11 Scorul APGAR la naștere
Din studiul scorului APGAR reiese c ă 90,89% din totalul de nounăscuți au avut nota
9 și 10 la naștere, urmate de notele 7 și 8 î ntr-un procent de 6,59%, apoi de 5 și 6 întâlnite
în 1,41 % din cazuri și note sub 5 primite î ntr-un procent de 1,11%.

Tabel X I Scorul APGAR la na ștere
APGAR -ul la na ștere Num ăr de cazuri Procent
Sub 5 23 1,11 %
5 – 6 29 1,41 %
7 – 8 136 6,59 %
9 – 10 1875 90,89 %

Figura 1 6 Scorul APGAR la naștere
II.4.12 Hipoxia fetală
În studiul efectuat,s -au depistat 29 de cazuri cu hipoxie perinatală (4 dintre acestea
fiind intrauterine) și 23 de cazuri cu asfixie (1 caz prezentâ nd asfixie grav ă ,iar 22 de cazuri
fiind cu asfixie ușoară sau moderat ă) , acestea constituind î n mare parte obiectul lucrării de 1.11% 1.41%
6.59%
90.89%Scorul APGAR la naștere
Sub 5
5 – 6
7 – 8
9 – 10

Resuscitarea neonatal ă

31
față, întrucâ t au necesitat pe lâ ngă îngrijir ile obișnuite facute la nașterea oricărui nounăscut
și administrare de oxigen ori re suscitare și/sau administrare medicaț ie.
Tabel X II Hipoxia fetal ă
Total cazuri cu hipoxie și
asfixie Hipoxie perinatală Asfixie
52 29 23
25 4 1 22

Figura 17 Hipoxia fetală

II.4.13 Afectare neonatală
Un procent de 3,53 % a reflectat agresiunea produsă prin tabagismul mamei, 0,78 %
au fost afectați de placenta praevia, un procent de 0,39 % l -a reprezentat nounăscuții
afectați de hemoragie și dezlipire de placentă, cel mai mare procent (44,32 %) l -a const ituit
compresiunea cordonului ombilical asupra fătului. S -au descoperit și patru cazuri
particulare cu câte un procent de 0,39%, unul cu sindrom Down, unul cu afectare de 55.77%44.23%Hipoxia fetală
Hipoxie perinatală
Asfixie

Resuscitarea neonatal ă

32
hemoragie și dezlipire de placentă, unul cu fisură labială unilaterală a bolții pala tine și
unul cu pneumotorax. Au prezentat sindrom de suferință fetală în proporție de 34,51% și
sindrom de suferință respiratorie un procent de 14,52%
Tabel X III Afectare fetală
Afec tare fetală Număr de cazuri Procent
Total nounăscuți afectați 255 100 %
Nounăscuți afectați de tabagismul
matern 9 3,53 %
Nounăscuți afectați de placenta
praevia 2 0,78 %
Nounăscuți afectați de hemoragie
și dez lipire de placentă 1 0,39 %
Nounăscuți afectați de
compresiunea cordonului
ombilical 113 44,32%
Nounăscuți afectați de anomalii
genetice ( sindrom Down) 1 0,39 %
Nounăscuți cu afectarea bol ții
palatine (fisură labială unilaterală) 1 0,39 %
Pneumotorax 1 0,39 %
Pneumonia congenitală 2 0,78 %
Suferință fetală 88 34,51 %
Sindrom de suferință respiratorie 37 14,52 %

Resuscitarea neonatal ă

33

Figura 1 8 Afectare fetală
II.4.14 Metode de resuscitare
Ca și metode de resuscitare,au fost folosite :aspirația lichidului amniotic meconial în
19 cazuri, stimularea tactil ă în 229 cazuri, intubația endotraheală cu lumen simplu în 259
cazuri și resuscitare cardiopulmonară în 19 ca zuri.
Oxigenoterapia a fost folosită în toate cazurile de nounăscuți.
Nounăscuț ii care a u necesitat resusc itare, au prezentat cianoză atât perioronazală cât
și generaliz ată, bradicardie , tablou clinic de detres ă respiratorie. În cazul noună scutului
sever asfixiat și hipoxic au apărut modificări î n controlul temperaturii.

3.53%
0.78%
0.39%
44.32%
0.39%
0.39% 0.39%0.78%34.51%14.52%Afectare fetalăNounăscuți afectați de
tabagismul matern
Nounăscuți afectați de placenta
praevia
Nounăscuți afectați de
hemoragie și dezlipire de
placentăNounăscuți afectați de
compresiunea cordonului
ombilicalNounăscuți afectați de anomalii
genetice ( sindrom Down)
Nounăscuți cu afectarea bolții
palatine (fisură labială
unilaterală)Pneumotorax
Pneumonia congenitală
Suferință fetală
Sindrom de suferință
respiratorie

Resuscitarea neonatal ă

34
Tabel XIV Metode de resuscitare
Metode de resuscitare Număr Procent
Aspirația lichidului amniotic meconial 19 0,92 %
Stimulare tactilă 229 11,10 %
Resuscitare cardiopulmonară 19 0,92 %
Intubația endotraheală cu lumen simplu 259 12,55 %

Figura 19 Metode de resuscitare
II.4.15 Îngrijiri ulterioare
Nounăscuț ii care au necesitat reanimare la na ștere,au suferit un stres care poate
provoca lezări multiorganice . De aceea ace știa au fost monitoriza ți și tratați cel puț in 2 ore
în sala de nașteri ș i apoi cel puț in încă 24 de ore în secția de terapie intensivă neonatal ă.
Dacă un noună scut a fost resuscitat cu success, necesita ulterior o monitorizare
suplimentara. Complicaț iile postreanimare pot fi cu atât m ai frecvent întâlnite , cu cât
noună scutul a ne cesitat o reanimare mai complexă .
În 0,34 % din cazuri s -a folosit presiunea pozitivă continuă (CPAP ), în 11,68 % s -a
folosit presiunea pozitiv ă intermitentă (IPPV), au fost monitorizați hemodinamic 7,80 %
din cazuri, iar pe suport ventilator continuu au fost 0,87 % din cazuri. 0.92%11.10%
0.92%12.55%
0.00%2.00%4.00%6.00%8.00%10.00%12.00%14.00%Metode de resuscitare
Metode de resuscitare

Resuscitarea neonatal ă

35
Tabel XV Îngrijiri ulterioa re în secția de terapie intensivă neonatală
Procedur ă Număr Procent
Folosirea presiunii positive
continue (CPAP) 7 0,34%
Folosirea presiunii positive
intermitente ( IPPV ) 241 11,68%
Monitorizarea
hemodinamica 161 7,80%
Suport
ventilator
continuu pe 24 ore 17
0,87%
pe 96 ore 1

Figura 20 Îngrijiri ulterioare
S-a preferat suportul ventilator cu presiune pozitiva continua (CPAP) în defavoarea
intubării de rutină ș i a ventila ției cu presiune pozitivă intermitenta , în cazul nounăscuț ilor
cu detresă respiratorie care respirau spontan, însă în cazurile severe s -a recurs la intubare
endotraheală ș i respira ție controlata . 0.34%11.68%
7.80%
0.87%
0.00%2.00%4.00%6.00%8.00%10.00%12.00%14.00%
CPAP IPPV Monitorizarea
debitului cardiacSuport ventilator
continuuÎngrijiri ulterioare
Îngrijiri ulterioare

Resuscitarea neonatal ă

36
Măsurile su portive aplicate au constat și în men ținerea echilibrului termic ș i a
parametrilor vitali,in cazul nounascutului sever asfixiat si hipoxic ,aparand modificari de
termoreglare.
II.4.16 Cateterizarea / canularea venelor la noun ăscuți
Din 2063 nounăscuți 561 au fost cateterizați. Pentru administrarea medicației, s -au
cateterizat 229 vene de la nivelul scalpului, 107 vene la nivelul ombilicului și 225 vene la
nivelul membrelor . Observam ca cele mai utilizate vene au fost cele de la nivelul scalpului
si membrelor, urmate de venele ombilicale.
Tabel XVI Cateterizarea / canularea venelor la nounăscuți
Număr Procent
Total nounăscuți cateterizați 561 100%
Cateterizare la nivelul
scalpului 229 40,82%
Cateterizare la nivelul
ombilicului 107 19,07%
Cateterizare la nivelul
membrelor 225 40,11%

Figura 21 Cateterzarea / canularea venelor la nounăscuți 40.82%
19.07%40.11%Cateterizarea / canularea venelor la
nounăscuți
Cateterizarea la nivelul scalpului
Cateterizarea la nivelul
ombilicului
Cateterizarea la nivelul
membrelor

Resuscitarea neonatal ă

37

II.4.17 Mortalitatea neonatală
Din studiile ef ectuate, reiese c ă 16 copii s -au nă scut mor ți. Din cei 2063 nă scuți vii,
8 noun ăscuți au decedat ulterior , majoritatea prezentând sindrom de suferință respiratorie
(6), unul prezentând scleremul nounăscutul ui.
Tabel XVII Statistică natalitate/mortalitate
Total noun ăscuți Număr de cazuri Procent
Nounăscuți vii 2063 99,23 %
Nounăscuți morți 16 0,77 %

Figura 2 2 Statistică natalitate/mortalitate
Dacă e să ne raportăm la totalul de noună scuți care au prezentat sindrom de suferin ță
respiratorie, acesta fiind în num ăr de 37, observ ăm că 6 dintre aceștia au decedat datorită
acestei cau ze, iar un caz datorită sclerem ului nounăscutului( induratie ceroasa ireversibila a
tegumentelor si tesutului celular subcutanat). 99.23%0.77%Statistică natalitate/mortalitate
Nounăscuți vii
Nounăscuți morți

Resuscitarea neonatal ă

38
În toate cele 7 cazuri de deces, s -a efectuat autopsia.

Tabel XVIII Cauzele decesului
Cauzele decesului Număr de cazuri Procent
Sindrom de detresă
respiratorie 6 85,71%
Scleremul nounăscutului 1 14,29%

Figura 23 Cauzele decesului
II.4.18 Analize de laborator
Analizele sau t estele pentru nounăscuți au fost efectuate în scop profilactic si
diagnostic ( pentru prevenirea dar și descoperirea unor boli foarte grave ce le-ar putea pune
în pericol viața ). 85.71%14.29%Cauzele decesului
Sindrom de detresă respiratorie
Scleremul nounăscutului

Resuscitarea neonatal ă

39
Au fost prelevate analize de laborator la 2058 nounăscuți. La restul de 5 copii nu a
fost posibil acest lucru, intrucat decesul s -a instalat imediat dupa nastere, contrar tehnicilor
de resuscitar e aplicate .
În vederea analizei gazelor sanguine, au fost canulați intraarterial 10 nounăscuți.
Tabel XI X Analize de laborator
Total nounăscuți Recoltare analize Procent
2063 2058 99,76%

Figura 24 Analize de laborator
II.4.1 9 Medicatia
În 242 de cazuri s -au administrat antibiotic e (s-a pre ferat asocierea de betalactamină –
Ampicilină cu o aminoglicozidă – Gentamicină ), injectare de gamaglobuline î n 24 de
cazuri, infuzia de cristaloid e în 52 de cazuri, injectarea de steroid î n 3 cazur i, injectare de
tranchilizante î n 18 cazuri, alimentare parenterală cu substanț e nutritive î n 198 de cazuri,
iar profilaxia hemoragiei cu vitamina K s -a făcut în 2062 de cazuri.
Tabel X X Medic ația
Medicație Număr Procent
Antibiotice 242 11,73%
Gamaglobuline 24 1,16%
Cristaloide 52 2,52% 99.76%
0.00%20.00%40.00%60.00%80.00%100.00%120.00%
Recoltare analizeAnalize de laborator
Analize de laborator

Resuscitarea neonatal ă

40
Steroizi 3 0,1%
Tranchilizante 18 0,87%
Glucoza 5% 198 9,60%
Vitamina K 2062 99,95%

Figura 25 Medicația
II.4.20 Transfuzia
7 noună scuti au beneficiat de trans fuzii de gama globuline,11 de masa eritrocitara și
25 au beneficiat de transfuzii cu plasma.

Tabel X XI Transfuzia
Total transfuzați Transfuzii de gama
globuline Masa eritrocitara Plasma
43 7 11 25
11.73%1.16% 2.52% 0.10% 0.87%9.60%99.95%
0.00%20.00%40.00%60.00%80.00%100.00%120.00%Medicația
Medicația

Resuscitarea neonatal ă

41

Figura 26 Transfuzia
II.4.21 Investigatii paraclinice
În scop diagnostic, au fost f ăcute urm ătoarele investiga ții paraclinice:
o -ultrasonografia capului în 3 cazuri;
o -ultrasonocardiografia bidimensional ă și în modul M în timp real în 7
cazuri;
o -radiografia claviculei în 17 cazuri;
o -radiografia toracic ă în 114 cazuri;
o -radiografia abdomenului în 7 cazuri;
o -radiografia pelvin ă ,un singur caz
o -radiografia piciorului, un singur caz.
Tabel X XII Investigații paraclinice
Investigații paraclinice Număr de cazuri Procent
Ultrasonografia capului 3 0,15%
Ultrasonocardiografia
bidimensională și în modul
M în timp real 7 0,34%
Radiografia claviculei 17 0,82%
Radiografia toracic ă 114 5,53%
Radiografia abdomenului 7 0,34% 16.28%
25.58%58.14%Transfuzia
Transfuzii gama globuline
Înlocuitori de sânge
Transfuzii de alt tip de ser

Resuscitarea neonatal ă

42
Radiografia pelviană 1 0,05%
Radiografia piciorului 1 0,05%

Figura 2 7 Investigații paraclinice
Se pare c ă radiografia toracic ă a fost ce l mai des utilizat ă, întruc ât oferă date de
maxim ă importan ță legate de funcț ionalitatea pulmonar ă,a eventualelor complica ții de la
nivelul acestora , precum și cele legate de ventila ția cu presiune pozitiv ă sau a controlului
asupra pozi ției cateterului sau a sondelor existente. Este un examen deosebit de important,
întrucât î n asociere c u anamneza, cu examenul clinic și paraclinic, ajută la pozit ivarea
diagnosticului de detresă respiratorie.

0.15% 0.34%0.82%5.53%
0.34% 0.05% 0.05%
0.00%1.00%2.00%3.00%4.00%5.00%6.00%Investigații paraclinice
Investigații paraclinice

Resuscitarea neonatal ă

43

II.4.22 Prezentare de caz
II.4.22.1 Date despre mamă
Nume și prenume : S.F
Vârsta : 14 ani
Domiciuliul : Brăila
Naționalitate : Rom ână
Nivel de instruire : fără studii
Ocupația : casnică
Starea civilă : necăsătorită
Diagnostic la internare : IG IP Sarcină 33 -34 săptămâni, făt viu unic, membrane
rupte, prezentație craniană
Motivele internării : membrane rupte spontan de mai mult de 24 de ore, contrac ții
uterine dureroase
Antecedente heredo – colaterale : fără importanță
Antecedente personale patologice : neagă maladii infecto – contagioase și dermato –
venerice
Istoric : Pacientă în vârstă de 14 ani se internează în data de 22.01.2 018 cu
diagnosticul de IG IP Sarcină 33 – 34 săptămâni, făt viu unic, membrane rupte, prezentație
craniană, contracții uterine dureroase.
După efectuarea investigațiilor clinice și paraclinice se decide intervenția
chirurgicală, practicându -se ope rație cezariană pentru ext ragerea fătului de sex masculin în
vederea prevenirii corioamnietitei.

Resuscitarea neonatal ă

44
II.4.22.2 Date despre făt
Nume și prenume : S.Ș.D
Vârsta de gestație : 33 – 34 săptămâni
Greutate la naștere : 2000 grame
Perimetrul cranian : 32 centimetri
Lungimea : 49 centimetri
Perimetrul toracic : 30 centimetri

II.4.22.3 Examenul clinic al noun ăscutului
Stare general ă: suferin ță fetală acută
Colorația tegumentelor : cianoz ă perioronazală
Respirația : nu res piră
Frecven ța cardiacă : aproximativ 60 bătăi / minut (bradicardie)
Tonus muscular : hipoton
Istoric : La naștere nounăscutul prezintă: prematuritate (2000 grame), bradicardie,
apnee, cianoz ă, hipoxie, dismatur itate, hipoton ie, absența țipătului.
În acest moment nu se așteaptă un minut pentru interpretarea scorului APGAR și se
inițiază reanimarea neonatală.
Scorul APGAR a fost util în evaluarea eficinței reanimării.
APGAR la un minut : 3
APGAR la 5 minute : 6

Resuscitarea neonatal ă

45
II.4.22.4 Metode de reanimare
Nounăscutul a fost pozițion at pe o masă de căldură radiantă, cu capul în ușoară
extensie (în poziție de “adulmecare” ), s-a făcut toaleta tegumentelor cu un scutec steril, a
fost stimulat tactil, s -a practicat dezobstrucția orofaringiană și ventilație cu presiune
pozitivă . După un minu t începe să plângă și să se coloreze.
După 5 minute este menținut sub căldură radiantă în sala de nașteri, plânge, se
continuă stimularea tactilă și ventilația cu presiune pozitivă , se face ligatura cordonului
ombilical și toaleta acestuia cu bet adine 10% și se aplică o compresă sterilă.
Este menținut în sala de nașteri încă 2 ore sub observație, după care este transferat
către serviciul de terapie intensivă neonatală.
II.4.22.5 Plan de nursing
1.Nevoia de a respira și a avea o bună circulație
Nounăscutul prezintă torace normal conformat, absența respirației , bradicardie (60
bătăi / minut) .
Obiective : să pre zinte saturație corespunzătoare a oxigenului, să prezinte tegumente
normal colorate și calde, tensiune arterial a, respirație și frecv ență cardiac în limite normale.
Intervenții :
• Asistenta pregătește necesarul de instrumentar pentru ventilat și intubat (balon și
mască pentru ventilație cu presiune pozitivă manuală , măști faciale cu manșetă,
balon autogonflabil sau de anestezie, laringoscop cu lama dreaptă numărul 0,
sonde de aspirație, sonde endotraheale cu diametrul intern între 2,5 și 4 milimetri,
leucoplast )
• face dezobstrucția căilor respiratorii superioare
• măsoară saturația de oxigen, frecvența respiratorie, frecvența cardiacă, tensiunea
arterială
• asigură căldură pentru nounăscut, face toaleta tegumentelor
• urmărește mișcările de ridicare a toracelui la fiecare inflare produsa de ventilatia
cu presiune pozitiva.

Resuscitarea neonatal ă

46
2. Nevoia de a se hidrata și a se alimenta
Noună scutul pr ezint ă prematuritate, la examinarea digitală bolul palatin este normal
conformat ș i mucoasa bucală umed ă.
Obiective : noun ăscutul să fie alimentat și hidratat corespunzător și să poată lua în
greutate.
Intervenții :
• Asistenta, la indica ția medicului puncționează o venă și inițiază alimentația
parenterală, n ounăscutul primind în prima zi 2 0 mililitri de glucoză 5% pe
kilogram corp divizați în 4 prize.
3. Nevoia de a elimina
Nouna scutul prezinta organe genitale slab dezvoltate,testicule necoborate in
scrot ,acesta fiind mic, fara pliuri si nepigmentat, meat urinar prezent ș i anus perm eabil,
normal poziț ionat .
Obiect ive: nounăscutul să prezinte scaun zilnic de aspect no rmal, emisii urinare de
aspect ș i cantitate normale.
Intervenț ii
Asistenta verifică pampersul noun ăscutului, îl schimb ă de cate ori este cazul și
notează frecvenț a, aspectul și consistenț a scaunului, precum ș i a emisiilor urinare zilnic în
foaia de observaț ie.
4. Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură
Nounăscutul prezintă hipotonie.
Obiective: noună scutul s ă prezin te mișcă ri active ale membrelor , grimase, să inițieze
mișcă ri de supt la atingerea fe ței.

Resuscitarea neonatal ă

47
Intervenț ii:
Asistenta mentine nounăscutul în sala de naș teri sub c ăldură radiant ă și sub
observație atentă , schimb ându -i poziția la două ore, oferindu -i în acest scop confort fizic si
psihic,dar si un climat opt im pentru dezvoltarea ulterioară .
5. Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele și mucoasele
Nounăscutul prezintă cianoză perioronazală, î n rest tegumentele sunt de aspect
eritematos, vernix caseoza, lanugo la nivelul toracelui posterior.

Obiective: Nounăscutul să prezinte teg umente normal colorate, uscate ș i curate.
Interven ții: Asistenta face toaleta tegumentelor , apoi îmbracă nounăscutul cu un
pampers ș i îl înfașă cu un scutec steril.

6. Nevoia de a menține temperatura corpului î n limite normale
Prematurii în general, au tendință la hipotermie.
Obiective: Nounăscutul să prezinte echilibru termic .
Intervenț ii:
• Asistenta men ține temperatura în sala de naș tere la 25 de grade Celsius
• Setează temperatura incubatorului cu servo – control deschis pentru o temperatur ă
cutanată menținută între 36,2 – 36,8 grade Celsius
• Măsoară temperatura din oră în oră și o notează în foaia de observație .

7. Nevoia de a evita pericolele
Nounăscutul fiind prematur, este p redispus la o serie de complicații și infecții și de
aceea necesită o prevenție în ceea ce priveș te aceste aspecte.
Obiective:
Noun ăscutul să nu prezinte sau s ă dezvolte acidoz ă, infecț ii, hemoragii.
Intervenț ii:
✓ cu rol delegat ( la indicația medicului):
• Recolteaz ă analize :
o glicemie pe stick

Resuscitarea neonatal ă

48
o leucocite
o hemoglobin ă
o hematocrit
o trombocite
o exudat faringian
o radiografie cardiopulmonară
o proteina C reactivă
• Administrează tratamentul prescris:
o face profilaxia hemoragiei prin administrare de
vitamina K – 1 miligram – intramuscular
o profilaxia hepatitei virale B cu vaccin Engerix B –
intramuscular
o profilaxia BCG ( la 9 zile de la naștere)
o profilaxia infec țiilor prin administrare de ampicilină
100 miligrame la 12 ore, gentamicină de 40
miligrame (2+8 mililitri) din care se administreaz ă
0,6 mililitri la 12 ore – intravenos
o profilaxia rahitismului prin administrare de vitamina
D, începând cu ziua a trei a de l a naștere ( Vigantol –
2 pic ături – peros
o administrare de oximed spray pentru eritemul
tegumentar ( la 9 zile de la naștere)
o administrează alimentația cu seringa (Aptamil) 8
mese a 5 mililitri
o administrează vitamina B6, jumătate de fiolă pe zi –
intravenos
o administrează calciu gluconic concentrație 10 % , 4
mililitri pe zi
o perfuzie cu ser glucozat concentra ție 5 %, 40 mililitri
pe zi
• Face toaleta bontului ombilical și a tegumentelor cu manevre blânde

Resuscitarea neonatal ă

49

• Face p rofilaxia oftalmiei gonococice prin instila ții administrate în sacul
conjunctival a una – două picături din soluție de nitrat de argint de concentrație
1%
✓ Cu rol propriu:
• Evită poziționarea prematurului în trendelenburg (deoarece crește riscul
hemoragiei intracraniene)
• Interzice accesul pers oanelor străine în salon
• Face decontaminarea ciclic ă și curentă a saloanelor , paturilor și incubatoarelor
• Schimbă zilnic lichidul din umidificatoare și barbotoarele de oxigen
8. Evaluare
În I zi, la 6 ore de la naștere este stabil cardio -respirator, nu se desaturea ză, prezintă
frecvență respiratorie – 40 respira ții pe minut, tensiune arterială 50 / 30 milimetri coloan ă
de mercur, frecvență cardiacă – 100 b ătăi pe minut, temperatura rectală 37, 5 grade Celsius,
saturația de oxigen – 90 %, are tendință la geamăt când este stimulat, plânge, prezintă
colorație rozată a tegumentelor , meconiu prezent, înghite. În acest moment, nounăscutul
este transportat în condiții de maximă precauție către secția de terapie intensivă,
menținându -se conf ortul termic pe durata transportului.
Ziua II, nounăscutul prezintă stare generală satisfăcătoare, tegumente rozate, bont
ombilical mumificat, înghite bine laptele administrat cu seringa, stabil cardio – respirator,
are scaun.
Ziua III, stare general ă satisfăcătoare, prezintă murmur vezicular bilateral, abdomen
suplu, primește bine alimentația (8 x 5 -7 mililitri Aptamil) cu seringa, prezintă tensiune
arterială – 50 / 30 milimetri coloan ă de mercur, frecvență cardiacă 1 00 bătăi pe minut,
temperatura rectală 37 grade Celsius, saturația de oxigen – 98 %, pl ânge, prezintă două
scaune.
Nounăscutul a necesitat 22 de zile de spitalizare, 20 de zile de incubator, 3 zile de
oxigenoterapie.
La o s ăptămână de l a naștere, concomitent cu alimentația artificială, beneficiază și de
alimentație la sân.

Resuscitarea neonatal ă

50
Rezultate analize de laborator (la naștere):
o 42 miligrame / decilitru
o leucocite – 11600
o hemoglobină – 17,90
o hematocrit – 49,7
o trombocite – 205000
o proteina C reactivă – 5
o exudat faringian – streptococ betahemolitic absent
o radiografie cord –pulmon – imagini peribronhovasculare accentuate
intercleidohilare bilateral, cord, aortă normale radiologic
Rezultate analize de laborator (la externare ):
o leucocite 4000
o hemoglobină 14,4
o hematocrit 38,1
o trombocite 284000
Noun ăscutul se externează cu stare generală bună, aliură ventriculară 160 bătăi pe
minut, frecvență respiratorie 50 respirații pe minut, prezintă tegumente rozate, murmur
vezicul ar prezent bilaterl, este alimentat atât natural cât și artificial, saturația de oxigen este
98 % iar greutatea 2505 grame .

Resuscitarea neonatal ă

51

II.5 Concluzii generale
1. Rata operațiilor cezariene este mai mare decât rata nașterilor normale, aceasta
reprezentând un procent din totalul na șterilor de 51,12%
2. Mediul de proveniență – majoritatea mamelor au provenit din mediul urban 63,98%.
3. Cea mai mare mortalitate a înregistrat -o nounăscuții care au prezentat sindrom
respirator sever ( 85,71% din totalul deceselor).
4. Vârsta gestațională mica a fost un criteriu important in vederea anticiparii
reanimarii.
5. Numărul de cazuri de nounăscuți resuscitați în această perioadă a fost de 266 dintr –
un total de 2063 născuți vii, iar 7 decedând ulterior.
6. Procentul major în cazul indicațiilor operațiilor cezariene l -au constituit
prezentațiile distocice – 79,51 %.
7. Mortalitatea intrauterin ă a reprezentat un procent de 0,77 %.
Cazurile cu hipoxie perinatală și asfixie, precum și gradul de prematuritate, au
reprezentat în mod special provocarea echipei de resuscitare, întrucât , cea mai mare
mortalitate s -a înregistrat în rândul nounăscuților cu sindrom respirator sever.
Ca și o concluzie generală, consider că profilaxia de elecție în cazul detresei
respiratorii, este evitarea nașterilor premature și a operatiilor cezariene, precum și evitarea
fumatului pe timpul sarcinii, întrucât 9 feti au fost afectați de tabag ismul matern.

Resuscitarea neonatal ă

52

Bibliografie:
1. 1.Manual urgente neonatale – eleaborat sub redactia profesor P. Stratulat( Republica
Moldova) si conferentiar Maria Stamatin (Romania), editura Chisinau 2009,
2. 2.Neonatologie pentru studentii Facultatii de medicina – conferentiar doctor Maria
Stamatin, sef lucrari doctor Luminita Paduraru, Doctor Andreea Luciana
Avasiloaiei, editura Gr. T. Popa, U.M.F Iasi 2009,
3. Notiuni de patologie neonatala – Maria Stamatin, colaborator asistent doctor
Luminita Paduraru, editura Tehn opress Iasi 2009,
4. Manual de reanimare neonatala – Academia Americana de pediatrie, editia a 4_a sub
redactia profesor doctor Bogdan Marinescu, editori medicali Adrian Toma, Irina
Cuzino, editor de limba Daniela Arsene, traducereIrina Cuzino, Adriana Dan, Ot ilia
Popescu, editura Irexon 2000.
5. Obstetrica patologica Gheorghe Paladi si Olga Cernetchi,editura Centrul Teritorial
Poligrafic Medicina 2007
6. Tratat de Neonatologie – Iulian Lupea, editura medical ă universitară Iuliu
Hațieganu, Cluj Napoca, ediția 1999
7. Esențialul în obstetrică, profesor doctor Dimitrie Nanu, profesor doctor Bogdan
Marinescu, conferențiar doctor Dumitru Matei, asistent universitar doctor Florin
Isopescu, editura medicală Amaltea
8. Ghid de neonatologie pentru asistente – Iulia Negrea, G eta Mitrea, Mihaela
Patriciu, editura medic ală 2018
9. Tratat de terapie intensivă pediatrică – Constantin N. Iordache, Alina – Costina
Luca, editura medicală 2016
10. Îngrijirea nounăscutului sănătos și bolnav – Maria Stamatin, editura Tehnopress,
Iași 2009

Resuscitarea neonatal ă

53
ANEXA 1
LISTA TABELELOR

Tabel nr.1 – Număr total de nașteri ………………….…………… …… …………………………… …..19
Tabel nr.2 – Indicațiile nașterii prin opera ție cezariană ………… ………………………. …………21
Tabel nr.3 – Mediul de proveniență ………………. ……… ………………………… …………………… ….22
Tabel nr.4 – Sexul feților……………………………… ………………… ………………………… 23
Tabel nr.5 – Tipul sarcinii…………………………………. ……………….. ………………… …….. ………..2 4
Tabel nr.6 – Prezentația fătului……… ……………… ……………….. …………………. …………………..2 5
Tabel nr.7 – Vârsta mamelor…………………….. …………………… ……………… …………….. ………. 26
Tabel nr.8 – Prematuritate versus naștere la termen…………. ………… …………………………….. 27
Tabel nr.9 – Greutatea feților la naștere.. ………………… …………….. …………………………………28
Tabel nr. 10 – Vârsta gestțională…… ……………………… …………… ………………………………. …..29
Tabel nr.11 – Scorul APGAR la naștere. ………………………………… ………… …… .30
Tabel nr.12 – Hipoxia fetală. ………… …………………………… ……………… ……………………………31
Tabel nr.13 – Afectare fetală………………………………………… ……… ……… …………………….. ….32
Tabel nr.14 – Metode de resuscitare ………………………………… ……………… ……………………….3 3
Tabel nr.15 – Îngrijiri ulterioare în secția de terapie intensivă neonatală …………….. …………3 4
Tabel nr.16 – Cateterizarea / canularea venelor la nounăscuți. …………………… ……………….. 36
Tabel nr.17 – Statistică natalitate / mortalitate ……………. ………………………….. ………………… 37
Tabel nr.18 – Cauzele decesului…………………………………………………. ……………….. …………. 37
Tabel nr.19 – Analize de laborator …………………………………………. ……………………. …………. 38

Resuscitarea neonatal ă

54
Tabel nr.20 – Medicația…… ……………………… ……………………. ……………………………… ………. 39
Tabel nr.21 – Transfuzia…………… ………………………………… …………………….. ………. …………40
Tabel nr.22 – Investigații paraclinice. …………… ………………… …………………………. ……………41

Resuscitarea neonatal ă

55
ANEXA 2
LISTA FIGURILOR
Figura nr.1 – Apneea primară și secundară ……………….. …………………………. …………….. …….7
Figura nr. 2 – Scorul APGAR…………………………………………………………………… ………………8
Figura nr. 3 –Etapele reanimării …………………………………………. ……………………………… …….10
Figura nr. 4 – Poziționarea nounăscutului………………………………………………. …..…………. 11
Figura nr. 5 – Stimularea tactilă…………………….. ……………… .….…………… ………… 12
Figura nr. 6 – Număr total de nașteri… ………………….. …… .….….….….……………..20
Figura nr. 7 – Indicațiile nașterii prin operație cezariană….. ……………………… ………. 21
Figura nr. 8 – Mediul de proveniență…………………. …………………………… ………………………..2 2
Figura nr. 9 – Sexul feților…………………………………………………. ………. ………………………….. 23
Figura nr.10 – Tipul sarcinii…………………….. …………… ……………………….. ………………………2 4
Figura nr.11 –Prezentația fătului ………………………………………………………. ……………………..2 5
Figura nr.12 – Vârsta mamelor… ………………………………………… .……………….2 6
Figura nr.13 – Prematuritate versus naștere la termen ………… .………………………. …27
Figura nr.14 – Greutatea feților la naștere ……………… ……… …… …………………….2 8
Figura nr.15 – Vârsta gestațională…. …… ………….. …………………………………….. 29
Figura nr.16 – Scorul APGAR la naștere… …………………………… ………………….. 30
Figura nr.1 7 – Hipoxia fetală.. ……… ………… ………………………………………….. 31
Figura nr. 18 – Afectarea fetală…………………… …… ……………………… ………………. 33
Figura nr. 19 – Metode de resuscitare ..…………………………………………………….3 4
Figura nr 2 0 – Îngrijiri ulterioare în secția de terapie intensivă neonatală…… ……………. 35

Resuscitarea neonatal ă

56

Figur a nr.2 1 – Cateterizarea / canularea venelor la nounăscuți.. …………………………. 36
Figura nr 22 – Statistică natalitate / mortalitate. ………………………………………….. 37
Figura nr.23 – Cauzele decesului….. …………………… …..…………………………….. 38
Figura nr.24 – Analize de laborator………… …………… ….……………………………… 39
Figura nr.25 – Medicația………………….. ………………… ……………………………….. 40
Figura nr.2 6 – Transfuzia…………….. ………………………………………………………………………..40
Figura nr.27 – Investigații paraclinice ………………………………………………………………………41