.resurselor DE Finantare A Activelor Circulante
CUPRINS
Capitolul I Metodologiile si principiile de acordare a creditelor de trezorerie si previziunea de trezorerie.
1.1 Planificarea actiunilor pentru obtinerea creditului
1.2 Garantii la credit
1.3 Pasi in obtinerea creditelor
1.3.1 Selectarea creditului
1.3.2 Contactarea unui bancher
1.3.3 Solicitarea unui credit
1.3.4 Procesul de evoluare
1.3.5 Procesul de analiza
1.3.6 Decizia de creditare
1.3.7 Negocierea contractului de creditare
1.3.8 Refuzul bancii
1.4 Previziunea trezoreriei
1.4.1 Notiunea de trezorerie
1.4.2 Bugetul de trezorerie
1.4.3 Elaborarea bugetului de trezorerie
1.4.4 Functiile, organizarea si sarcinile trezoreriei
1.4.5 Dimensionarea trezoreriei
Capitolul II — Categoriile de credite de trezorerie si metode de stabilire a soldului de trezorerie.
2.1 Creditele pe termen scurt — sursa de acoperire a activelor circulante
2.2 Categorii de credite pe termen scurt
2.2.1 Credite de trezorerie
2.2.2 Credite de mobilizare
2.2.3 Credite de prefinantare
II
2.3 Metode de stabilire a soldului de trezorerie
2.3.1 Metoda “incasari – plati” si metoda “surse —necesar”
2.3.2 Alegerea si negocierea creditelor de trezorerie
Capitolul III — Trezoreria neta. CASH-FLOW-UL actionarilor, costul creditelor de trezorerie.
3.1 Definirea trezoreriei nete
3.2 Fluxul de trezorerie in intreprindere
3.2.1 Analiza diagnostic a situatiei financiare a societatilor comerciale
3.2.2 Analiza diagnostic in intreprindere
3.3 Costul creditelor de trezorerie si modalitati de calcul ale acestora.
3.3.1 Elemente pentru fundamentarea costului creditelor si de clasificare a clientilor bancii
3.3.2 Rata de dobanda proportionala si rata de dobanda echivalenta
3.3.3 Costul creditului de trezorerie si de scont
3.3.4 Optimizarea costului creditelor pe termen scurt
Capitolul IV — Bonitatea intreprinderii, capacitatea de plata, solvabilitatea
si lichiditatea financiara.
4.1 Aprecierea bonitatii intreprinderii prin capacitatea de plata, lichiditate si solvabilitate.
4.2 Rate financiare de apreciere a bonitatii intreprinderii privind rentabilitatea si viteza de rotatie a capitolului utilizat.
Concluzii:
=== 1 ===
I
ROLTJL CREDITELOR DE TREZORERIE IN ASIGURAREA
RESURSELOR DE FINANTARE A ACTIVELOR CIRCULANTE
Lucrarea este structurata in:
Capitolul
)
I — Metodologiile si principiile de acordare a creditelor de trezorerie si previziunea de trezorerie.
1.1 Planificarea actiunilor pentru obtinerea creditului
1.2 Garantii la credit
1.3 Pasi in obtinerea creditelor
1.3.1 Selectarea creditului
1.3.2 Contactarea unui bancher
1.3.3 Solicitarea unui credit
1.3.4 Procesul de evoluare
1.3.5 Procesul de analiza
1.3.6 Decizia de creditare
1.3.7 Negocierea contractului de creditare
1.3.8 Refuzul bancii
1.4 Previziunea trezoreriei
1.4.1 Notiunea de trezorerie
1.4.2 Bugetul de trezorerie
1.4.3 Elaborarea bugetului de trezorerie
1.4.4 Functiile, organizarea si sarcinile trezoreriei
1.4.5 Dimensionarea trezoreriei
Capitolul II — Categoriile de credite de trezorerie si metode de stabilire a soldului de trezorerie.
2.1 Creditele pe termen scurt — sursa de acoperire a activelor circulante
2.2 Categorii de credite pe termen scurt
2.2.1 Credite de trezorerie
2.2.2 Credite de mobilizare
2.2.3 Credite de prefinantare
II
2.3 Metode de stabilire a soldului de trezorerie
2.3.1 Metoda “incasari – plati” si metoda “surse —necesar”
2.3.2 Alegerea si negocierea creditelor de trezorerie
Capitolul III — Trezoreria neta. CASH-FLOW-UL actionarilor, costul creditelor de trezorerie.
3.1 Definirea trezoreriei nete
3.2 Fluxul de trezorerie in intreprindere
3.2.1 Analiza diagnostic a situatiei financiare a societatilor comerciale
3.2.2 Analiza diagnostic in intreprindere
3.3 Costul creditelor de trezorerie si modalitati de calcul ale acestora.
3.3.1 Elemente pentru fundamentarea costului creditelor si de clasificare a clientilor bancii
3.3.2 Rata de dobanda proportionala si rata de dobanda echivalenta
3.3.3 Costul creditului de trezorerie si de scont
3.3.4 Optimizarea costului creditelor pe termen scurt Capitolul IV — Bonitatea intreprinderii, capacitatea de plata, solvabilitatea
si lichiditatea financiara.
4.1 Aprecierea bonitatii intreprinderii prin capacitatea de plata, lichiditate si solvabilitate.
4.2 Rate financiare de apreciere a bonitatii intreprinderii privind rentabilitatea si viteza de rotatie a capitolului utilizat.
Concluzii:
Avand in vedere denumirea lucrarii, se impune o prezentare a rolului si importantei creditelor de trezorerie, in asigurarea resurselor de finantare ale firmei, astfel incepem definirea acestora, ca find ajutoarele pe termen scurt, cu caracter subiectiv, ce au ca object asigurarea echilibrului
)
INTRODUCERE
ROLLJL CREDITELOR DE TREZORERIE
IN ASIGLTRAREA SURSELOR DE FINANJARE A ACTIVELOR
CIRCULANTE
Avand in vedere denumirea lucrarii, se impune o prezentare a rolului si importantei creditelor de trezorerie, in asigurarea resurselor de finantare ale firmei, astfel incepem prin definirea acestora, ca find ajutoarele pe termen scurt, Cu caracter subiectiv, cc au ca object asigurarea echilibrului trezoreriei curente a intreprinderii ~i care nu poate fi obtinutä prin mobilizarea creantelor sale comerciale.
Nevoile ce urmeaza a fi acoperite prin creditele de trezorerie, sunt evidentiate prin decalajele existente intreplä~ile ~i incasàrile de exploatare.
Importanta br depinde direct de durata ciclului de fabricatie ~i stocare. Amplitudinea variatiei acestora, este determinata de natura ~i sezonalitatea activitätii, de ritmul mai mult sau mai putin regubat al intràrilor ~i ie~iri1or de fonduri zi de zi, precum ~i de alte fenomene accidentale.
Intreprinderea flu poate, decât in mod exceptional sà echilibreze valoric ~i in timp incasàrile ~i plä~ile sale, trezoreria inregistrând permanent cre~teri sau diminuäri. Analiza previzionalà a mi~càribor fluxuribor, este indispensabilà gestiunii financiare.In aceste situatii, s e impune recurgerea la creditul bancar. El constituie o finantare prioritarà a imobilizàrii conturilor de clienti, care sunt insuficiente pentru toatä scara decalajebor de trezorerie.
Creditul “prin casá” sau in numerar” asigurä realizarea unui avans curent, find foarte simplu de obtinut printr-o tehnicä bancarä operativà.
4
Creditub “prin casä” este o facilitate cc permite trezoreriei o elasticitate functionalä. El permite intreprinderii sä facä fata decalajebor, pe o duratà foarte scurtà, legate de piata fumizoribor, personaluiui sau regiernentarea impozitelor ~i taxebor.
In anumite situatii intreprinderea inregistreazä o insuficientä de fond de ailment ternporar ~i care este satisfacutä prin creditul bancar structurat pentru ecartul pasager. Este o intentie deliberatà a intreprinderii de a justifica descoperirea lichiditatii sale, frtcând apei la banca sa~
Creditul prin contul de disponibilitàti prezintà pentru intreprindere avantaje ca urrnare a supletei in utiiizare.
Din punct de vedere bancar, acest credit este un risc malt, deoarece este influentat de factori intemi ~i extemi ~s1 anume: cre~terea salariiior, cercetäri infructuoase, vânzári pasagere in pierdere, pierderi de màrfuri insoivabilitatea clientibor etc. Pe de aitä parte ci poate f u~or detumat de ia obiectul sàu.
Dc aceea, atat bancherui cat si banca, acordà o mare atentie utiiizärii creditului amintit.
Un alt credit ~de trezorerie este “prin biiet ia ordin”.
Pentru situatiile in care descoperirile, insufcienta devine durabilà, permanentà, banca examineazà ciientul (sàu) care solicitä un credit de trezorerie prin scontarea hârtiiior financiare. Acest credit este generat de un deficit cronic de trezorerie. Inaintea acordärii unui asemenea credit banca reune~te toate elementeior informationale cc permit evaluarea soivabiiitàtii prezente ~i moraiitatea intreprinderii ciiente, vaboarea ~i moralitatea conducàtorilor, caiitatea gestiunii, vaboarea produsebor, perspectivele oferite de piatä, evoiutia activitàtii ~i rezuitateior, situatia financiarä actualã ~i previzibilä. De asemenea, este necesar un plan al trezorerie cu fluxuri detaliate lunar, cu intràriie ~i ie~irile de fonduri prognozate. Intreprinderea, beneficiaruiui emite (subscrie) un bilet ia ordin
5
bäncii sale, care-l sconteazä, creditând contul intreprinderii cu suma din bilet ~i debitând agio caicuiat, pentru perioada ce curge pânä la termenul scadent, un interval de timp de 10-90 de ziie.
Pe iângà ceie douä tipuri de credite, trezoreria mai beneficiazä ~i de aite credite speciaie, care räspund unui obiectiv defnit, find insotite de conditii particulare de folosire. Acestea participa la fnantarea achizitiiior de materii prime, transforrnarea br, stocarea produselor indiferent de ramura de activitate ~i de durata ciclului de fabricatie.
Unul din credite este cci pentru nevoi de campanie, de sezonalitate, pentru produc~ie sezonierä, cu ciclu lung de fabricatie.
Acest credit se poate acorda ‘~prin casá”, ‘~prin bilet la ordin” sau prin “warant”.
Creditui de carnpanie “prin casà” constà in stabilirea limitei in functie de banca, cc acordä sau intrerupe intreprinderii sumeie potrivit pianuiui trezoreriei.
In cazui warant-uiui, garan~iile se ata~eazä unui credit de campanie, acestea find foarte variate, depinzând de increderea bàncii fatä de clientul säu, importanta ~i durata concursuiui sau sprijinuiui bancar.
Pentru gestiunea ciclului de expboatare, costui crediteior reprezintä un criteriu important in procesul de seiectare a tipului de credite pe termen scurt. Optimizarea costului procurärii capitaluribor circulante ~i negocierea diferitebor surse de provenientà a br sunt decizii fnanciare fundamentale pentru strategia ~i tactica intreprinderii.
6
SOCIETATEA COMERCIALA “ENERGOMONTAJ” S. A.
– PREZENTARE –
“ENERGOMONTAJS. A.” (sigla S. A. E. M.) este o societate comercialà pe actiuni, care provine din “TRUST1IJL ENERGQMONTAJ BUCURESTI” infintat in anul 1949, ca organiza~ie pentru montarea ~i executarea probeior de punere in functiune a echipamenteior mecanice, eiectrice ~i de automatizare in centraieie eiectrice ale tárii.
Obiectul activitàtii Societàtii Comerciale “ENERGOMONTAJ S. A.” in tarà ~i stràinàtate este urmàtorui:
a) executarea de iucràri de constructii-montai tehnoiogic industrial pentru investitii noi, dezvoitäri, modemizàri, reparatii, intretinere ~i prestäri de servicii;
b) antreprenor general ~i fumizor general pentru objective energetice (termo, hidro, electro ~i nucieare), cat ~i de utilaje complexe pentru abte dornenii industriale, inclusiv objective in cheie;
c) construirea, montarea ~i repararea instalatiilor sub presiune ~i de ridicat;
d) executarea de produse industriale unicat sau de serie mica, inchirieri ~i repara~ii de utiiaje de constructii-montaj ~i service;
e) — instaiatii electrice de joasä, medic, malta tensiune: statii electrice de
0,4-400 KW, echipamente eiectrice, trasee cabluri electrice, instabatii ibuminat interior ~i exterior, executie normalà ~i antiex, instalatii curenti slabi (telefonie, avertizare incendiu, sisteme alarmare), baterii acumuiatoare, instalatii impàmântare etc.;
– instabatii de automatizare, comandä ~i mäsurä: automatizäri echipamente eiectrice, camere de comandã, bucle reglare automata, aparate locale temperaturá, debite, presiuni, niveie, concentratii gaze etc.;
7
– instalatii de telecomunicatii incbusiv retele de telecomunicatii realizate cu cabluri de fibre optice, precum ~i teste ~i màsurätori;
– probe ~i incercàri functionale ia echipamente ~i instalatii elect rice ~i de automatizäri in vederea predärii la beneficiar;
f) instalatii de purificare gaze arse, instalatii de distributi e ~i utilizare gaze naturale la constructii civil e ~i industriale inclusiv statii pentru reducere —mäsurä, instalatii pentru tratamentul combustibilului de once fel, instalatii sanitare ~i de incàlzire, termoficàni, instalatii de ventilatie, alimentäri cu apä, statii de tratare a apei, once alte instalatii utilizate in protectia mediului;
g) consulting, proiectare, oferte, pregätire ~i asisten~à tehnicä pentru montaj ~i reparatii de echiparnent industrial, mecanic, electric ~i A. M. C.;
h) transportuni de persoane ~i materiale gabaritice ~i negabaritice pentru derularea activitatii proprii ~i pentru persoane fizice ~i/sau juridice;
i) exportul de mateniale, utilaje ~i echipamente in vederea realizärii unor obiective industniale externe;
j) importul de materiale, utilaje, echipamente tehnologice, aparaturä electricä, electronicà ~i de calcui, piese de schimb, bunuri de larg consum alimentare ~i nealimentare;
k) comercializarea en-gros sau cu amànuntul de materii prime, mateniale, semifabricate, produse industriale, alimentare ~i nealimentare;
~ Structura societátii
Numarul efectiv al personalului angajat,se cifreazà ca find 7.9 10 salariati, dintre care: 433 ingineri, 424 tehnicieni ~i mai~trii ~i 6.5 65 muncitori.
Acest personal, este structurat in trei diviziuni (vezi anexa I): Termo, Hidro, Instala{ii Electnice ~i Automatizàri, specializate in montajul mecanic in termocentrale, montajul mecanic in hidrocentrabe, montajul echipamentelor ~i instalatiilor electrice de automatizãri ~i telecomunicatii in centralele electrice
8
termo, hidro, nuclear electnice, precum ~i la beneficiari din celelalte ramuri industni ale.
In cadrul soeietatii, activeazä statul major coordonator al cebor trei divizii, laboratoarele chimice, de incercàri mecanice ~i de control nedistructiv pentru probele de sudurà, sectia de proiectare pentru tebnologii de montaj ~i organizäni de ~antiere, formarea ~i perfec~ionarea personalului, investi{iile propnii, exportul, fabnica proprie de produc~ie ~i depozitele centrale.
Pe parcursul timpului, expenienta ca~tigatà s-a structurat in urmàtoarele direc{ii care contin specificul societatii noastre asupra montajului echipamentebon din lana ~i din import, elaborându-se tehnologiile de montaj pentru:
– cazane de abun;
– turbine ~i genenatoare electnice;
– levi ~i conducte;
– echipamente hidrotehnice;
– constructii metalice ~i utilaje tehnologice industriale;
precum ~1 pentru:
– sudurà ~i control a suduribor;
– fabnicatia diverselor subansambluri pentru instalaliile enumerate mai sus.
Toate tehnobogiile sunt sustinute de mijloace mecanice, con stand in macanale de diverse feluni ~i capacità~i, pe pneuri, ~enile sau cái de rulare, pânä la 1.000 t. metni, aparate de sudurä electnicà, manualä sau automata, dispozitive de tàiat levi ~i fasonarea capetebor pentru sudare, utilaje pentru indoit levi, ma~ini unelte pentru prelucnarea metalebor etc. 0 fabnica propnie de pnoduclie penmite adaptarea dispozitivebor pentru noile tehnologii, asigurà confectiile rnetalice ~i piesele de schimb pentru lucnärile noi sau de reparatii capitale la pär~ile mecanice sau electrice de la obiectivele in care este implicat Energomontajul.
9
“Energomontaj S. A.” pnin subunitatea sa Sucursala Instala,tii Electrice ~ci Automatizàri, are autonizalie eliberata de CNCAN in concordanta cu standardul canadian CAN 3 — N 286/1984 pentru asigurarea calitatii in domeniul nuclear, pentru urmatoarele activitati:
– Montaj, probe, incercàni func{ionare ~i punere in funcliune a instalaliilor electnice de joasa, medic ~i malta tensiune (0,4-400 KW), instalatii de automatizare, masura ~i control, calculatoare de proces ~i instalalii dc curenll slabi;
– Confectii mctalice, name, suporti pcntru aparataj electric ~i A. M. C., trasee metalice de suslinere cabluri ebectrice, levi protcclie ~i acccsonii, servicii de mncercani ~i probe functionalc la rclee, aparatc de masura ~i control.
Dc asemenca, aceea~i subunitate a S. C. Encrgomontaj este atestata dc CONEL — Grupul dc Transport ~i Distnibulic a Energiei Elcctrice, sà execute lucräri in rclelcle clectnice de distribulie ~i de transport pânà la 400 KW, dc Ministcrul Transportunibor, sa execute reparatii nave ~i utilaje portuane, precum ~i de Ministcrul Comunieatiilor, sà execute lucràni in domeniul tclecomunicatiilor. (conform organigramei din ancxä).
10
CAPITOLUL 1
PRINCIPIILE DE ACORDARE A CREDITELOR DE
TREZORERIE ~I PREVIZIUNEA TREZORERIEI
1. 1. Planificarea actiunilor pentru ob$inerea creditului
Inaintc de a apcla, la serviciile bancii, trebuic sà ne puncm Câteva intrcbàni dc bazà:
1) Cc trcbuie sä fnantcz pcntru a-mi acoperi ncvoile?
(NU cat trcbuic sà imprumut?!)
2) Ce suma imi va fi suficientä?
3) Când ~i pentru cat timp voi avea ncvoie dc fondurile respective?
4) Cum voi genera sufcicnt disponibil banesc pcntru a plàti crcditul?
Räspunsunilc la accste intrebäri sunt esentialc pcntru dccizia de a imprumuta bani, iar informaliilc pe care dumncavoastra lc fumizali, suslinute de situatiile fnanciare pc care le-ati produs, vor dctcrmina banchcrul sa dccida rapid apnobarea crcditului.
Creditele pot lua difcnitc forme, care sunt mai mult sau mai pulin potnivite pcntru ncvoile finmci. Dintrc accstca mentionam pnincipalclc tipuni dc crcditc disponibilc la difcnitc institutii fnanciarc: crcditclc pc termcn scurt (inclusiv liniile dc credit), cclc pc tcrmen mediu ~i lung suntacccsibile~~obicci, in anumite conditii dc plata sau garantatc. Trcbuie sä analizam care dintrc dc se potrivcsc mai binc pentru cc avem noi ncvoic.
Marea problemä estc: Când sà solicitàm un credit?
Estc cscntial ca, ifl stabilirea relatiilor Cu creditorul, sä nu a~teptàm pânà in ultimul moment adicà pana când avem ncvoie urgent dc fnanlane. Atunci când
11
un intncprinzätor sc confrunta cu o cnizà fnanciara iminentä, situatiilc fnanciare ale frmei sunt foartc slabc, jar fumizonii dc creditc au motive sa punà la indoiala capacitatea de planificare ~i de conduccrc financiarà a solicitantului.
1. 2. Garantii la credite
N
In conformitatc cu dispozi~iilc legii nr. 58/1998 privind bancile comerciale, acestea sunt obligate, ca pcntru acordanea crcditelor sä solicitc clicntilor 0 garantic acopcnitoarc.
Una din mntrcbanilc pc care ~i le pun intrcprinzätonii cstc lcgatà de continutul garan~ii1or bancare, cu alte cuvintc, câti bani pot f imprumuta~i pe baza unora din elcrncntcle bilantului contabil.
Bancilc, solicita dc obicei, ca valoarca garan~iei sà fc ccva mai marc decât valoanca crcditului acordat.
Unul din factonii cc sunt luati in considcrarc atunci cand este stabilitä valoarca unci garan~ii, cstc lichiditatca bunului gal at. Accasta, inscamna capacitatca sa dc a f transformat rapid in numcnar.
Un alt criteniu este durata de viatä cconomica cstimata a bunului cu care se garantcaza. Dc cxcmplu, produsclc care i~i picrd rapid valoarea, precum stocunilc sezoniere, nu sunt, in mod normal acccptate drept garan~ii pcntru crcditclc pc termcn mcdiu sau lung.
Atunci cand Sc garantcazä cu bunuri imobiliarc, o bancà va solicita, de obicci, o cvaluarc la zi a propnietä~ii. Puteti cäpàta o idcc dcsprc valoarca propnictätii dumncavoastra, cerând de exemplu, unui agent imobiliar o listä dc vânzäri imobiliare.
12
Urmatonul tabel sintctizeaza criterllle generale dc crcditarc (care pot vania dc la banca la bancä) in ccca cc pnive~te garan{iile:
Un moment important in proccsul dc adoptarc a dcciziei dc cncditarc estc repnczentat de idcntificarca ~i venifcarea atenta, a garan~iilor pe care firma solicitatoare dc credit lc prezinta. Garantiilc sunt o asigurare suplimcntara pcntru rambursarea la termcn a crcditelor angaj ate ~i pcntru plata dobânzilon afcrentc, alatuni dc incasànile curcnte din vanzanile rczultatelor activitàtii economice.
In aecep~iunea bancilor comerciale pot constitui garan~ii, pcntnu creditcle pe tcrmen scunt, urmàtoarele valoni:
– ganan~ii de la Guvemul Romaniei;
– garan~ia bancarà data dc altà bancà dccât cea care dà crcditul ncgociat;
– dcpozitul bancar al frmei (cash- ul colateral);
– gajul fàrä dcposedarc;
– ipoteca;
– ccsiunea de creantc;
– fidejusiunca (cautiunea);
– gajul cu deposcdanc asupra hârtiilor de valoarc, efectelor dc comcrt, bununilor cu valoare mare ~i volum mic etc.
13
Garan{ia este supusa unei analize pnivind valoarea sa reala ~i autenticitatea dreptului solicitantului de credit asupra bunului folosit drept gaj.
Astfel, ganantia bancara data de o altà bancà in favoanea bancii creditoare se venificà in pnivinta valabilitãtii documentului bancar, in pnivin~a valorii, a valabilitatii in timp ~i a bonitatii bàncii emitente.
Gajul f~rä deposedare are in vedere bununile mobile existente in patrimoniul firmei (matenii prime, produse finite, marfuni etc. la 90% din pre~ul de achizitie, mijloace fixe, la 90% din valoarea ramasa).
Jpoteca are in vedere bununiie imobiliare ale firmei, ian cesiunea creantelor soiicitantului de credit asupra alton agen~i economici.
Gajul cu deposedare sau amanetui presupune pastrarea ia bancà a unor valoni man cu voium mic, dupa verificarea autenticitatii ~i valonii ion de catne speciali~ti in domeniu.
Pentru a fi acoperite de banca, garan~iile trebuie sa indeplineasca cumulatjv mai muite conditii: sä poata fi tnansformate rapid in lichidita~i, bununiie sa fe in circuit civil, bunurile gaj ate sä fie in stare bunä, sä existe pia~ä pentru vaionificarea bunurilon cc constituie garan~ie etc. Valoarea bununilor se ia in caicul pe baza unui coefcient vaniabil apiicat la valoarea de pia~a a bununilon respective sau a garan~iei ofenite (coeficient cane vaniaza de la 10% – in cazui garan~iilor bancare, spre exemplu — la 40% pentru gajul general).
Pentru majonitatea garan{iiior, banca incheie cu solicitantui de credite contnacte de gaj, de depozit bancar, de cesiune sau de garan~ie imobiiiara, specificându-se baza legaiä ~i obliga{iiie firmelor creditate de a pastra in bune conditii bunurile gaj ate ~i de a le folosi, in eaz de producerea niscului, la rambursarea cneditului pnimit. Contracteie respective insotesc in final contractul de credit cc se incheie cu agentul economic dupà adoptarea deciziei de creditare.
14
1. 3. Pa~i in obtinerea creditului
1. 3. 1. Selectarea creditului
Alegcrea unui creditor este deosebit de importantà!
0 relatie buna cu un banchcr poate reprezenta difercnta intre supravic~uire sau falimentui unei afaccni, in momente difcile.
In fapt, alcgcrea unci bánci trebuie Thcutä cu mare gnija — in nici un caz pc baza unor motivatii supcnfcialc, precum amplasarea ci convenabilä. Banii unci bänci sunt la fcl de buni ca ~i banii aitcia, dcci merita sä facem un studiu al pietci bancarc.
Gäsirca unui creditor potnivit se face ccl mai binc pc baza refcnintclor fumizatc de alti intrepninzatoni, juni~ti sau contabili.
~NU NUMAJ COSTUL FINANTARJI NE POATEJNTERESA….
Selectarea unci banci trcbuie efectuatä nu doar pe baza nivclului dobanziior practicate. Aiti factoni, foarte importan~i pentru un intrcpninzätor, atunci când ia accasta decizie sunt:
1. Màrimea. Banca aleasa trebuie sa fie sufcient dc mare pentru a putea acoperi nevoilc frmei respective, dan nu prea mare, pcntru a nu fi indifcrcnta fata dc afacerca rcspcctiva.
2. Motivatia ~i capacitatea. Creditonii diferä foarte mult in functic de doninta ~i capacitatca br de a lucra cu intrepnindcnile mici. Anumitc bänci au personal spccializat in scctorul 1MM (intrcpnindeni mici si mijbocii) ~i pnivesc firmele nou infiin{ate ~i pc cclc in faza de inccput cu mugurul viitoarebor tranzactii importantc. Altclc vàd la accste frmc, in primul rand, niscul implicat.
3. Abordarea problemelor. Crcditonii difera, de ascmcnca, dupa modul cum rezolva o situatie delicata. Unii tind sà revocc sau sa diminueze creditul,
15
atunci cand o intrepnindcrc mica arc problemc, jar atunci când poscda mai putin capital pcntru crcdite, anumitc bänci sisteaza imprumutunibe catre intrcprindcnibc mici, in favoarca cbicntibor mai vechi ~i mai solizi. Altelc sunt imaginative, creative ~i ajuta o afaccrc, atunci cand accasta arc problcmc. Dc cxempbu, citând un autor, un mod dc a seiecta o banca cstc acela de a-ti punc intrcbarca: “Se uita doar la bilantul contabib ~i la prabu~irca afaccrii talc sau inccarca sa-{i sugcreze alternative fnanciare constructive?”
4. Experienta in sectorul economic resyectiv. Dc ascmcnca, creditonii sc difcrentiaza, in ceca cc pnivc~te expcnicnta br in anumite domcnii industnialc ~i, in special, cu firmc nou intrate in anumitc scctoare industnialc. Bäncilc care au o astfcb de expcnicnta von imprumuta mai rcpedc, vor fi mai toberante la problcmebc intâmpinate de firmc ~i von fi capabile sa-~i ajute clicntii in exploatarea difenitcior oportunitä~i. Cu abtc cuvinte, o firma trebuie sä fic mai prcocupatä dc a gasi bancherub/fnantatorul potnivit, dccat banca/institutia financiara cea mai buna. Pentru ca, din pacatc, acestea doua se confundä dc ccle mai multe on.
Pcntru a gàsi ccl mai bun banchcr, trebuic sä aflam urmatoarebe ebemcnte:
1. Experienta. Banchcnii, ca dc altfcl institutiilc pe care be rcprczinta, difcrä in ceea cc pnive~te cxpcricnta ion in spccifcul unci anume industnii, concurenta in acei sector ~i cxista posibibitatea sa nu cunoasca noiic firmc Cd Sd infiinteazä Cu proflul respcctiv.
2. Autoritatea. Difeniti inspcctori dc credit, pot avea compctcnte difcnitc in aprobarca unui credit dc o anume manime. Nivciub de autonitate a bancherului ales trebuie sä dcpa~casca nevoiic de finantare ale companiei, acum ~i in viitor, daca iucruribe merg binc. Altfci, ci nu va avea puterea sä aprobe personal creditul solicitat.
3. Capacitatea de convingere. Este foarte important ca pcrsoana cu care tratàm sa fic capabiba sa sustinà proicctub, adica sà poata cxpiica, in mod
16
competent, pcrsoanebor autonizatc de banca afacerca, tehnobogia sau abtc aspectc ale activitatii firmci.
4. Reputatia. Difcni{i banchcni au o reputa~ic distincta. Renumebc de a fi rczonabil, creativ ~i de a acccpta sa-~i asume niscuni cste important; ~i on de câtc on aflam despre o astfel dc persoana, putcm f convin~i Ca vom conta pe ca, când firma va avca problcmc de once fel.
5. Valoarea. Estc esential ceea cc banchcrul aducc cu sine, in afarä dc banii pc card-i ofcrà ~i anumc cuno~tinte, care von adauga vaboanea afacenii.
6. Personalitatea. Pcrsonabitatea banchcrubui ~i masura in care ea ajutä la stabibirea unci bunc comunicari cu intnepninzätorub/managcrul prczinta o dcoscbita importan~a.
Jndifcrcnt de persoana care adopta decizia dc creditarc,accasta se ia in urma consultanii contabibibor, consilicribor in afaceni sau a altor intrcpninzatoni care au avut dc-a face cu institutiilc financiare respective. Participarea la intâlnini Cu rcprczentantii mai multor institutii financiarc ~i obscnvarca modului ion dc abordarc a solicitantului de credit, pot fumiza informatii pcntru o comparatic utiiä.
1. 3. 2. Contactarea unui bancher
Contactul initial, cu un inspector de credit dintr-o banca, cste foartc important. Pcntru a reu~i un bun inceput al rdiatiei cu accsta, trcbuicsc cunoscute urmatoarcle aspecte:
• natura, vcchimea ~i rczultatelc estimate ale afaccnii dvs.;
• volumul capitaiului propniu ~i cine i-a fumizat;
• performantdlc financiare antcnioarc ale afacenii;
• cxpenienta ~i prcgatirea patronubui ~i a personalubui angaj at;
17
• tipul de fnan{anc bancara solicitatä.
Aspcctul exterior, gestica solicitantului poatc juca un rol csential in stabiiirea unci bune impresii ~i a unci nelatii bunc dc lucru cu banchcrul.
1. 3. 3. Solicitarea unui credit
Daca banchcrul acccpta o a doua intainire, accsta poate solicita tnirnitenea din timp a unei cencni de creditarc, insotita de un plan de afacere ~i de situatiile financiare ale frmei.
Pentnu o firma nou infiintata planul de afacerc cste vital.
Pentru o firma existenta, inspcctonui dc credit va solicita mare partc din infonmatiilc cupninse in planul de afaccni, daca flu planul propniu-zis.
Obtinerea unui credit, estc in fond o activitatc de vanzarc, lucru pe care multi intrcpninzatoni 11 uitä. Patronii finmclor noi, trebuie sa “vanda” banchcrului idcca viabiiitatii ~i a potentialului afaccnii ion. Cu cat cstc mai bun matenialui pe care ii pnczinta intrepninzatonii, pcntru a-~i demonstra cnedibilitatea, Cu atat este mai u~or ~i mai rapid pentru ci sa obtina o dccizic pozitivà dc apnobane a creditului din partea bäncii. Datelc solicitatc tncbuie prczcntate prompt ~i intr-o fonma u~or de intelcs. Mai departe, un plan dc afaceni bine elabonat (~i o cantitate corespunzatoare dc capital propniu), poatc atrage intcrcsul banchcrului chiar pcntru o firma nou infiintata sau pcntru una foarte tânàrà.
Banchcnii von don un raspuns clan la urmätoancle patru intrcbani chcic:
1) Cc va face firma cu banii?
2) Dc cati bani arc nevoie?
3) Cand ~i cum von f banii rctumati?
4) Când are firma nevoie de acc~ti bani?
18
Cu alte cuvintc, banchcrul va don sa ~tie dacä fondunilc imprumutatc von fi utilizatc cfcient pcntnu afaccri. Dc asemenea, ci va don sa cunoasca daca firma estc capabila dc a genera sufcicnt disponibil bänesc, pcntru a plati natcle imprumutului, chian in situatia când conditiile dc platä sunt mai pu{in favorabile fata dc cele prczentate in cstimanilc frmci. Mai mult, un credit care cstc strict necesar “maine” poate produce scepticism.
Raspunsunile la accste intrcbani von detenmina, dc asemcnea, tipul de credit (o linic dc credit sau un credit pc tenmcn mediu sau lung).
1. 3. 4. Procesul de evaluare
Filozofa bancanä clasica, este aceea ca, indifcrent dc natuna sau manimea afaccrii, decizia de cncditare se bazeazä pc cea cc se nume~tc cci cinci C ai creditului:
10 Caracterul. Mai presus dc toatc, banchcnul va impnumuta pensoanclon in care arc incrcdcre ~i cane ii imprcsioneaza prin intcgnitatc. Abilitatea echipci managcniale de a conduce concspunzätor activitatile firmci este dcosebit dc importantä.
20 Cavacitatea. Capacitatca firmci de a plati cneditul cstc atent analizata.
30 Capitalul. Un banchcr va don sa vada o cantitate rezonabila dc capital
propniu investita in afacenc.
40 Conditiile. Sunt considenatii asupna produsului frmei cc impnumutä,
pozitia sa pe piata fata de conicurcnta, ca ~i conditiilc gcncralc spccifce industnici
respective.
50 Colateralul (ganantiilc). Accst din urma “C” implica dccizia daca,
creditul trebuie ganantat ~i daca da, cu Ce.
19
1. 3. 5. Procesul de analizá
Once banchcn inccancä sa in~elcaga situa{ia finmci solicitante ca rczultatclc prcvizionatc. Accsta cste motivul pentnu cane sc va cenc pnczcntanca divcnsclor tipuni dc situatii financiarc. Accstea dau banchenului posibilitatca dc a vcdca care sunt punctcle cnitice ale afaccrii ~i cum se relationeaza dc. Indicatonii de interes pcntru banchcni cum sunt: lichiditatca, indatoranea (imprumuturilc), pnivind activitatca, profitabilitatea, sunt pnezcntati in capitolul 4 al acestei lucrani (pagina 142).
1. 3. 6. Decizia de creditare
Daca un banchcr cste placut impresionat dc ccca cc i s-a pnczcntat, ci va solicita mai multc informatii ~i refenin~e ~i va incepc sa discutc sumclc ~i tcnmcncle, pcntru fondunile pc care banca s-ar putca sa lc imprumute.
Dc obicci, o decizic dc aprobanc a unui credit obi~nuit sc poatc lua in una pana la trei saptamani. Inca o data, o astfel dc decizie cstc negociabila.
1. 3. 7. Negocierea contractului de creditare
Un contract de crcditarc, este un document cane defnc~te tcrmenii ~i conditiile pc baza cärona un creditor aconda capital. Pcntnu bancä, scopul contnactului este:
1. sa-i pnotejezc pozitia sa de creditor;
2. sa incerce asigurarca nambursanii cncditului in conditiilc stabilite.
20
Pentru ncalizarea aceston objective, in contnactul de creditarc sunt inserate prevedeni pozitive ~i negative.
Prevederile pozitive dcfincsc cc trebuie sa faca bcneficiarul crcditului.
Acestea includ:
– rambursarca crcditului ~i a dobânzii conform tcrmenilor contractului;
– mentincrea unui minim de valoare ncta sau de capital circulant;
– plata prompta a tutunor taxelon datonatc;
– transmitcrea pcniodica la banca a situatiilor fnanciane.
Prevederile negative (cane sunt limitàni sau rcstnictii, depinzând foartc mult dc pcnccptia banchcrului asupna niscului implicat) sunt lucruri pe cane bcncficianul crcditului nu trcbuic sa le faca färà aprobanca antcnioarà a báncii. Dintrc accstea, sunt dc ncmancat:
– sä nu apanä datonii aditionale;
– sa flu sc gajeze cätrc altii activele frmci;
– sa flu sc platcasca dividcnde;
– sa flU sc faca modifcäni in echipa dc conducere a firmei;
– sä flu se efcctuczc achizitii sau vanzani de active, inclusiv cchipamcntc sau cladini;
– sa nu sc realizeze noi produsc.
In general, tcrmcnii contnactuali sunt ncgociabili, in anumite limite. Dupa cc insa se ajunge la un acond ~i sc scmncaza contnactul intnepninzätorul ~i afaccnca sa sunt lcga~i de ci. In cazul in care nu sunt ncspcctatc conditiile, sau accasta flu sc poatc conecta intr-un tenmen stabilit, creditul poate fi anulat.
21
1. 3. 8. Refuzul bancii
Onicat de ncplacuta estc aceastä situatic, intneprinzàtorul trcbuic sà fic pregatit sa-i facà fata. Un tip dc abondanc estc accla dc a intreba care sunt motivelc respingcrii ccrcnii dc creditare, de a reevalua punctelc chcic ~i, daca propuncrca cstc bunä, ncalistä, de a solicita o intrevcdcne cu ~cful compartimcntului cneditare al bäncii. 0 prezcntarc eoncspunzätoane a cazului La accst nivcl, fic va dctcnmina neluanea negocicnii, fie va semnala clan intrcpninzatonului cä tncbuie sa renuntc le tratativcle cu acea banca.
Elcmentclc cc tncbuic reevaluate sunt urmätoarcle:
• Nevoia. Pot fi din nou analizatc ràspunsunile dc intrcbari prccum: Sunt cheltuiclilc neccsanc? Poatc f gcncrat disponibil bäncsc din altc sunsc?
• Realismul. Dcseoni, un bancher poatc fi rezervat fata dc ccncrea dc credit, daca pcnccpc crc~tenea cstimatà ca find prea mare sau incontrolabilà. Intrcbani despre: cc arata dc fapt bilantul contabil, daca nezultatcle estimate sunt comparabile cu media pe industnia rcspectiva, cxplicarea cvcntualclor difercnte ~i a solutiilor al ese pot dcbloca negocienilor.
• Claritatea. Banchenii sunt persoanc oeupatc ~i flu i~i pot pcrmite sã piandä timpul. Dc aceea, dacá solicitarea dc credit a fost binc pnezcntatà ~i sustinuta, aceasta poate f ncconsidcratä.
22
Overatiuni contabile cu pnivire La creditcle bancare pe tcrmen scurt sunt:
1) Contractanca unui credit bancan pe tcrmcn scurt ~i primirca sumci in contul curcnt
5121 5191
Conturi Ja bänci in lci Creditc bancanc pc tcrmcn scuit
2) Evidentierca dobânzii La crcditcle bancane pe tcrmeni, scurt, a dobânzii datonate La sfâr~itul cxencitiului
666 5198
Chcltuieli pnivind dbbanzilc Dobânzi afcrcnte crcditelor
bancarc Pc termcn scurt
3) Rambunsarca (plata unor rate) La crcditul bancanc pe tenmen scurt
5191 — 5121
Crcditc bancare pc tcrmcn scunt Contuni La bänci in lei
4) Achitanca dobânzii
5198 5121
Dobânzi afcrente cneditclon .a bànci in lci
bancare pc tcrmen scurt
5) La scadcntà se ~evidcntiaza nerambursanea ~a 1.000.000 lci
5191 5192
Crcdite bandane pe tcrmcn scurt Crcdite bancanc pc tcnmen scurt ncrambursatc La scadcnta
6) Sc rámburscaza creditul ncstant
j 5192 5121~
Ci’edite bancanc pc tenmen scurt Contuni La band in lei
i nenambunsatc La scadenta
/
23
1. 4. Previziunea trezoreriei
1. 4. 1. Notiunea de trezorerie
Trezoreria, cstc un element csential ~i totodatä principala restrictie a gcstittnui fnanciarc a intrcprindcrii. In ea sc concrctizeaza rczultatcLc modului dc realizarc a activitatii ~i dc respectarc a ccrintelor cchilibrului financiar. Nu totdeauna o intreprindcrc, care incheic cxcrcitiul Cu benef cii, arc ~i o trczorcric pozitivà (disponibilitäti in bancä ~i in casa). Si accasta, datoritä decalajului dintre inregistrarca in contabiLitatc a vcnituriLor ~i chcttuielilor ~i scaden~a br ca incasäri ~i pla~i, dccaLaj care poatc fi hotarator pentru soarta financiara a intreprinderii. Din evidcntelc statistice rezuLtä ca cca mai mare partc a falimcntelor sc datorcazà stàbiciunilor in gestiunca trezoreriei.
Preocupàrile tot mai intense pentru gcstiunea trczoreriei sunt motivate de uncle fenomcnc dc instabiLitatc cconomicä atât macro, cat ~i microcconomicà:
cre~tcrca inflatici, a ratei dobanzii, precum ~i scädcrca ratcbor dc rcntabilitate ~i a gradului dc autofnantarc.
Trezorcria reprezintä surplusul de sursc de fnantarc cc se dcgaja din intrcaga activitate economicà, rcspectiv difcrcnta dintrc fondul dc rulment ~i nevoia dc fond de rulment. Dc~i corccta in acc~ti termcni, totu~i dcfinitia dc mai sus arc un caracter mai mutt teoretic, bazat pc teoria echitibrutui financiar at intreprindcrii, dar cstc mai putin opcrationalä pentru o gestittne efcicntä a trezorcn ci.
0 definire mai comptcxa a trezorerici poate fi data de suma clcmentelor constitutivc aLe acesteia, ca active ~i pasivc dc trczorerie. Etcmcntul de bazä in accasta nouä dcfnirc ii rcprczintä Lichiditätilc (disponibitita~itc bane~ti), dar
24
Componen~a activctor ~i pasivebor dc trezoreric cste:
alaturi de etc apar activete fnanciare de trczorcric, jar in pasiv concursuribe bancare sub forma creditetor dc trezorcrie ~i a cetor dc scont.
Conform normebor amcricane, sprc cxemplu, trezorcria este compusä din:
10 sumele disponibile (in casä ~i in cont curent — “bani in mânà”);
20 depozitele;
30plasamentelefinanciare pe termcn scurt rcatizabitc rapid.
Sc preconizcaza, ca durata initiata a ptasamentubui trebuic, in principiu, sä fie inferioara sau egaba Cu 3 buni.
Rclatia de dctcrminarc a trczorcrici este:
TREZORERIA – LJCHJDITATI + ACTIVE FJNANCIARE DE TREZORERJE – PASIVE DE TREZORERIE
5i in aceste conditii: TREZORERIA LICHJDITATILE
Avand in vedcrc ca atât trezoreria pozitivã, cat ~i cea ncgativa antrcncazà costuri dc gestiune (dc oportunitatc, prin ncfructifcarca cxccdcntutui de
25
trezorcrie ~i costuri de finantarc prin Crcdite noi a dcfcitutui de trczoreric), functia dc trczorerie estc una dintrc Cetc mai rcsponsabile pcntru soarta intrcprinderii. Ccl mai adcsca, accastä functic cste indeptinita de dircctorul finanCiar, dc ~cfut serviciutui finanCiar sau de catrc ~efut serviciului dc Contabilitatc. Indifcrent care cstc acea pcrsoana, ea trcbuie sä aibä intrcgul concurs al conducerii intrcprinderii pcntru a dczvotta activ ~i opcrativ o gcstiune eficicn~a a trezorerici, ca premisà pentru prospcritatea intrcprindcrii.
Intre obiectivele gestiunii de trezorerie cuprindcm, in primut rand, urmätoarclc:
(1) cvitarca picrderilor, in zitclc de dccontare, la incasarile ~i p1a~ite prin banca ale intrcprindcrii;
(2) cre~terea opcrativitatii incasärii crcantclor intreprindcrii, fàrä a afccta politica fata dc cticn{i;
(3) e~a1onarca cchilibrata ~i degajata a scadcntclor obtiga~iitor dc platä ale intrcprindcrii;
(4) obtinerea cctui mai bun credit ~i la ccl mai mic Cost real at accstuia;
(5) asigurarca unui sold “0” al trczorcriei, care nu antreneazä nici costuri dc finantare ~i nici de oportunitatc;
(6) optimizarea utilizarii cxccdcntului de trezorcric, prin cca mai buna plasarc a tichiditätil or, care sä asigurc rentabilitatca, siguran~a ~i lichiditatca optima.
Toate acestc coordonatc ate gcstiunii trczorcrici stint derivatc din obiectivul general al finantclor intreprindcrii, rcspectiv crestcrca vatorii capitaluritor sate proprii. Gestiunea trczorcriei regrupcazä dcci “ansambtut deciziilor, rcgulilor ~i proccdurilor care asigurà, la costut ccl mai rcdus, lnentinerea echitibrutui fnanciar instantancu al intreprinderii”.
26
Pentru previzionarea pc termcn scurt a echilibrutui financiar al intrcprindcrii sc fotoscsc mai multe mctodc: metoda extrapolärii (fondului de rulment sau a ncvoitor dc fond dc rutmcnt), mctoda tcrmcnclor dc ptatà (in functic de dcrularca opcra~iunilor dc incasäri ~i p1à~i), mctoda bugetului dc trczorerie (cstc cea mai analiticä). Acestc metodc stint doar ni~te instrumcnte dc lucru, dar care nu garanteazä rcalizarea cchitibrutui fnanciarc at intreprindcrii, accsta find rczuttatul dcciziilor tuatc in accst scns. Intreprinderca cste accca care trebuic sa ateagä mctoda care i se potrivc~te mai binc, in functie dc marimca intreprindcrii, caractcristicilc actività{ii ~i sistemului informational de care dispune.
Intrucât gestionarc trezorcrici estc hotärâtoare pcntru dcsfà~urarca proccsctor economicc din firma ~i contribuic ta cre~tcrca sau diminuarca bonitàtii (prestigiutui) intreprindcrii pe pia$à, Se impune ~i 0 prcviziunc pe luni a capacitatii dc ptatä prin Bugct opcrativ at trezorcriei.
Accst buget opcrativ are in vcdcrc e~alonarea in timp a incasàrii crcantclor asupra cticntitor ~i cvolutia platitor pc luni. Astfel, daca luäm in calcul o e~alonare a incasärilor din vânzàritc lunarc dc tiput 10% + 20% + 60% + 10% (e~a1onarc pe parcursut a patru luni, inclusiv tuna curcntà), bugctut operativ at trezorcric se prezintä astfcl:
27
In tunile I, II ~i V serviciul fnanciar va trebui sà procedeze ta acoperirea defcitului de trezorerie, in timp ce pentru cetelatte luni va proceda ta plasamentul excedentutui de disponibilitati bane~ti.
Pentru a gestiona corect disponibilitatile in vatutä, firmele stint obtigate sa intocmeascä, in faza de prognozä ~i de realizare, tin Buget at incasàrilor si plàtilor in valutä.
Acest buget coreleazà incasärile in valutä din activitatea de bazä, cumpärare ta licitatie, credite primite in valutà, cu ptatile in vatutà pentru importuri, reprezentare in sträinätate, reclamà, restituiri de credite ~i dobânzi, vanzare la ticitatie etc.
Descentralizarea ~i tiberalizarea folosirii vatutei ~i etasticitatea utilizàrii disponibilitätilor bane~ti au determinat, in mod firesc, o responsabititate sporitä pentru activitatea financiarà de la nivel microeconornic.
Aceasta ràspundere, se concretizeazä in actiunite de intocmire ~i realizare a deciziilor privind trezoreria, decizii care fac parte integranta din Bugetut generat at oricärei frme cu capitat integral sau rnajoritar de stat ~i cu capital privat sau mixt.
1. 4. 2. Bugetul de trezorerie
Obiectivul unei politici de trezorerie este stàpânirea fluxuritor fnanciare, sincronizarea incasärilor ~i plà~itor, pentru a asigura permanent capacitatea de plata a intreprinderii. Dacà echilibrul nu poate fi atins, in conditii ac ceptabile (gradut crescut de indatorare, descoperirea fatä de risc etc.), atunci se poate revizui ansambtul bugetelor anuate ~i eel mai adesea, potitica creditelor pentru clienti, ritmul de investitii etc.
28
Pentru previziunea trezoreriei, stint necesare date statistice privind perioadete anterioare, in scoput de a aprecia ritmut transformärii chettuietilor ~i venituritor in fluxuri fnanciare. In functie de evolutia fenomenetor fnanciare, senile de date statistice, se conformeazà unor legi de rnanifestare a evenimentetor intamptatoare.
Bugetul de trezorerie, are ca func{iune previziunea incasarilor ~i a pla~ilor, pornind de ta ptanificarea chettuielilor, din care sunt excluse cele neplätibile (cum ar f amortizärile ~i provizioanele calculate) ~i de la ptanificarea venitunilor, din care stint exctuse cele neincasabile (respectiv produc~ia stocata, vanzarile pe credit etc.). Astfet, incasdrile vor cuprinde:
a) vanzarile cu plata imediata;
b) incasarea vânzäritor pe credit (din perioada antenioara);
c) vanzarile din vatorite mobitiare;
d) vanzanile din imobilizari;
e) obtinerea unui imprumut sau vanzarea unei noi emisiuni de titturi;
f) incasarea chiniilor, dobânzitor, dividendetor ~i a attor venituni.
EL4jilevor cuprinde, de asemenea, achitarea previzibilä a urmatoarelor datorii:
a) plata cumpäräritor la vedere ~i pe credit (din perioada anterioara);
b) plata satariitor ~i a premiilor;
c) ptata chettuielilor de exploatare, de administratie ~i de desfacere;
d) varsarea impozitetor ~i taxetor la bugetul statului;
e) achizitiile de imobitizari;
f) ptata dobânzitor ~i a ratelor scadente;
g) värsarea dividendelor catre actionani sau a retrageritor de fonduri de càtre propnietari.
29
~n functie de datele disponibile ~i de intenesele gestiunui fnanciare, se pot face previziuni ale trezoreniei in bugete lunane, tnimestniale, semestniale sau anuale. Se in~elege ca exactitatea estimärilor este mai mica pentru orizontuni de timp mai man (an, semestru). De exemplu, in fttnctie de modalitatea de luane in calcul a incasànilor ~i plà~ilor, se poate distinge tin buget brut de trezorenie, cupninzând toate incasänile ~i plä~i1e penioadei ~i un buget net, obtinut prin ajustarea profitului net cu venitunile ~i cheltuielile, care nu antreneazà incasäni, respectiv plä~i, rezultând evolutia pnevizibilä a situatiei financiare a intrepnindenii.
Diferentele lunare (sau La aLtä penioadä) cumulate dintre incasäni ~i plä~i conduc la evolutia pnevizibilä a trezoreriei, pe baza careia se fundamenteazà decizia de regularizare (acoperire sau plasare):
– dacä diferentele stint pozitive (incasärile > p1à~ile) atunci este necesarà utilizarea acestor excedente, pentru a nu ramane nefolosite (plasamente pe termen scurt, reducerea fondunilor de nulment ~i eliberarea unor sume in vederea utilizänii br, eventual pentru investitii; plata mai rapidä a fumizonibor, ceea ce contnibuie la cre~terea credibilitatii ~i bonità~ii etc.);
– dacà difenentele stint negative (incasànile <plàtile) in functie de màrimea br ~i de durata mentinenii acestora, se va decide la o sporire a fondului de rubment, pnin apelarea la credite pe termen scurt. Recurgerea ba aceste màsuri de acopenire, se face numai dupä epuizarea abtor mäsuri prebiminare de rednesare a defcitului pnin: avansanea unor incasani, amânanea unon pbati, nenuntanea, pentru moment, la efectuarea unor chebtuieli sau nealizarea unor incasäni exceptionale (vânzarea unor active imobilizate sau circulante disponibibe etc.).
Bugetul tnezoneniei, expbicà contnibutia fiecáreia dintre ceLe trei functii man ale intnepnindenii — de expboatane, investire ~i fnantare — ba vaniatia tnezoreniei. El indica cum trezorenia de expboatane contnibuie sau nu la finan$anea
30
investitiibon corporabe, necorponabe ~i financiare. Functia de finantare permite sà se observe maniera in care, intrepnindenea a finantat eventuabele nevoi de trezorenie sau, din contra, a contnibuit ba rambursarea datoniei.
Jntreprinderea flu poate decât in mod exceptional sà echilibreze, ca surse in timp, incasànile ~i pbä~ibe sale. Ca urmare, tnezonenia inregistreaza cubmi ~i depresiuni (goluri). Limitanea aceston ecartuni este obiectivul pnionitan al trezoreniei care, pentru a acopeni aceste decalaje ~i sä facä fa{ä pbà~ibor, ba datebe preväzute, trebuie sä facä apeb, in ubtimä instantá, ba creditub bancar. Stabibinea nevoilon de credite de trezorenie, trebuie sä se facä tinand seama de dimensiunea descopeninii trezoreniei, deoarece se ocazioneazä costuni pe care tnebuie sä be suporte intrepninderea. Astfel, in finantele contemponane a aparut conceptub de trezonenie zero care reprezintà tin mod de gestiune a trezoreniei care urmäre~te mentinenea pozitiei vabonice a fiecàrui cont in bancà al intreprinderii ba tin niveb cat mai apnopiat de zero.
Stabilirea pozitiei zero este indispensabib begata de starea previziunibor asupra intränibor ~i ie~inibon de fonduni. Elaboranea bugetului trezorenie räspunde La aceastà ceninta.
In tanile dezvoLtate, in mod curent, mubte intrepnindeni au trecut ba gestiunea informatizatä a trezoreniei ca un mijloc sigur, rapid ~i efcient de stabiline a previziunilon de fnan~are sau de plasament.
Bugetub trezoreniei este o componentä obbigatonie a bugetului general ~i apare sub denumirea “Fonmarea ~i utiLizanea resurselor bäne~ti”. 0 schema orientativä a acestui buget cuprinde informatii din deciziibe bugetubui general, informatii cane genereazä fluxuni bane~ti de intnane (incasäni) ~i de ie~ire (plati).
31
AN
INDICATORJ
1. Jncasàni din expboatare
2. Incasani fnanciane excep~ionale
3. Subventii
4. Alte incasari
I. Total intrari
5. Pbata sabaniibor
6. Pbata obbiga~iibor fnanciare
7. Cheltuieli din rezubtate
8. Alte plä~i cätre salaniati
9. Plata dividendebor
10. Rambursare cnedite, dobânzi
11. Cheltuiebi cu investitiibe
12. Abte pbati
II. Total ie~iri
III. Majorarea (1-11)
sau reducerea (11-I) disponibilitatibon
IV. Acopenirea reducenii
– credite de tnezonenie
– alte credite
V. Plasamentub majoranii
TRJMESTRE – mu lei –
I II ______
1.200 1.800
200 200
50 50
50 50
1.500 2.100
700 800
200 200
100 200
50 50
50 50
200 400
200 200
100 100
1. 600 2.000
100
100
100
100
32
1. 4. 3. Elaborarea bugetului de trezorerie
In elaborarea bugetului de trezorerie, distingem douä faze mai importante:
(1) previziunile incasàrilor ~i pla~i1or ~i (2) determinarea ~i acoperirea soldurilor de trezorerie care rezulta din compararea incasärilor cu plà~ile.
In ceea cc prive~te faza a doua ~i aceasta cuprinde 3 opera~ii:
(a) determinarea soldurilor de trezorerie, inainte de acoperire; (b) acoperirea, prin credite, a defcitului de trezorerie sau plasarea excedentului de trezorerie si operatia finala (c), respectiv elaborarea bugetului definitiv de trezorerie.
Elaborarea bugetului de trezorerie este ultima etapä a procesului de bugetare a intreprinderii, iar trezoreria va fi, in mod fresc, rezultanta previziunilor din celelalte bugete: al vânzärilor, al aprovizionàrilor, al cheltuielilor de personal, al investitiilor, al administratiei etc.
Elaborarea bugetului de trezorerie presupune existenta a 3 documente de evidenta ~ipreviziune: bilantul de deschidere al perioadei de gestiune (respectiv bilantul exercitiului incheiat), contul de rezultate previzional , planul de investitii si de fnantare ~i bilantul previzional . Trezoreria este de altfel, determinatà de fluxurile fnanciare ale perioadei de gestiune, determinate la rândul br de venittirile ~i cheltuielile perioadei (contul de rezultate) ~i de modificarea solduribor creantelor ~i datoriibor de la inceputul ~i sfâr~itu1 perioadei (planul de investitii ~i de finantare).
Incasàrile = So + Venituri planificate –
perioadei (creante initiale) ale perioadei (creante finale)
Platile = 5o + Cheltuieli planifcate – Si
perioadei (datorii initiale) ale perioadei (datorii finale)
Bugetul de Bilantul de Contul de rezultate Bilantul
trezorerie deschidere previzional. Planul de previzional investitii ~i de fnantare
33
Orizontul de yreviziune al trezoreriei este diferit, in functie de obiectivele urmàrite de gestiunea financiara ~i in func~ie de scadentele incasaribor ~i plà4bor intreprinderii. Un buget de trezorerie poate fi incheiat pe un an, dacä se urmare~te proftul anual al trezoreriei sau dacä intreprinderea este de talie mica ~i are scadente la incasari ~i la plàti, trimestriale sau mai man de 90 zile. Onizontul de previziune poate fi de Câteva luni (4 — 6 luni), dacä se urmare~te optimizarea finantarii pe termen scurt sau scaden{ele sunt lunare ~i mai marl de 30 zile. In sfâr~it, ccl mai adesea orizontul de timp este de la o zi la o luna in care se urmàre~te graficul zilnic al incasänibor ~i pla~ibor, cu scadente chenzinale decadale ~i semidecadale.
O previziune pertinenta a trezoreniei, se face la nivel anual, cu defalcare pe luni ~i cu o detaliere pe säptämâni pentrui primele douä sau trei luni ale anului de plan. Previziunea va f revizuitä permanent in tot cursul anului ~i detaliata dupa necesitati.
In mod concret, constnuctia unui buget de trezorerie urmàre~te succesiv pe fecare perioada de previziune (lunä, trimestru, semestru), fazele enuntate mai sus.
34
Constructia bugetului de trezorerie
A Soldul initial al trezoreniei (So)
(+) Incasäni din activitatea de exploatane
• Incasani din activitatea de bazä B • Vanzani din alte activitäti
• Subventii de exploatare
• Alte incasani din exploatare
(-) Pla~i pentru activitatea de exploatare
• Cumpanani de materii prime ~i rnateniale C • Impozite ~i taxe
• Cheltuieli de personal
• Alte cheltuieli de exploatane
Excedentul tnezoneniei de exploatare
(ETE=B-C)
Alte incasari
• Venituni financiane (dobânzi, dividende de incasat)
E
• Cne~teni de capital
• Cre~terea creditelon pe termen lung
• Subventii pentnu investitii
35
(1) Pneviziunea
incasärilor ~i pla~ilor
(2a) Determinarea
soldului de trezorerie, inainte de acoperire
• Vanzari de active imobilizate (mijloace fixe)
• Alte incasäri
(dobânzi,
F
0
Sold de acoperire inainte de acoperire
(H=A ± D ±G)
Alte pla{i
• Cheltuieli fnanciare comisioane de plätit) Rambursarea creditelor pe termen lung Achizitii de active fixe
• Jmpozitul pe profit
• Dividende
• Alteplati
Sold din opera{iuni de capital ~i din
activitatea financiara ~i exceptionala
(G=E—F)
xx
Concursuri bancare
(2b) Acoperirea
• Soldul creditor al contului curent
soldurilor de I
trezorerie • Credite (noi) de trezorerie
• Credite (noi) de scont
J Costul creditelor
Active de trezorerie
K • Plasamente
• Lichiditati
36
L Incasari din plasamente de trezorerie
(2c) Determinarea SOLD FINAL DE TREZORERIE
soldului final de M
trezorerie M=A ± D ±G+J(-L)
Previziunea incasãrilor ~i plátilor
Previziunea vdnzàrilor este operatia fundamentalà pentrti procesul de bugetare al intreprinderii ~i, in ultimà instanta, pentru elaborarea bugetului de trezorerie. De La cifra vânzàrii pornesc previziunile pentru aprovizionäri, pentru personalul necesar, pentru investitii etc.(bugetul vânzärilor). Odatä stabilitä cifra vanzarilor anuale i reparti~ia ei lunarä previziunea incasárilor , din aceste vânzàri, se fundamenteazä pe o evidenta statistica a e~alonarii in timp a incasarii veniturilor lunare.
In functie de ramura economicä, intre momentul vânzärilor ~i cel al incasärilor corespunzätoare, existä un decalaj semnificativ, de la 30 la 90 zile. Previziuriea incasarilor trebuie sa tinà cont, in continuare, de modificärile ce vor avea bc in structura vanzaribor ~i in gradul de solvabilitate al clientilor intreprinderii, care vor influenta decalajul intre datele livraribor ~i cele ale incasàrilor.
Previziunea pldtilor se face, in principiu, La feb cu cea a incasärilor pomind de La previziunea cheltuielibor ~i de la e~abonarea previzibila a pla~ilor pentru aceste cheltuieli. Natura diferita a cheltuielibor determinä o serie de particularitati atât in privin~a previziunui màrimii br anuale, cat ~i a e~abonarii scadentei br de platä.
Astfel Ca aprovizionarile cu materiale se planifica in corelatie cu stocurile Cu previzitinea aprovizionaribor, in func{ie de programul de fabricatie (in
37
industrie, constructii, agriculturà etc.) sati in functie de programul de comercializare (in comert). Scadentarea La pbatä a acestor aprovizionäri se face intr-un mod similar cu previziunea e~abonàrii incasäribor.
Previziunea cheltuielilor de personal se face in functie de politica intreprinderii privind forta de munca, in contextul obiectivebor financiare urmärite ~i al mi~carii sindicale (angajari, concedieri, pensionàri, recalifcäri, promovàri etc.). Scadenta pla~ii salariibor nete este chenzinabà, in timp ce plata cheltuielibor sociale este, de regulà, lunarà.
Imvozitele si taxele au termene fixe de platä ~i adesea lunare. Märimea br se determinä in functie de veniturile, respectiv profilul intreprinderii.
In previziunea pla~ibor se au in vedere ~i scadentele previzibile ale platibor din celelalte bugete: de investitii (cesiuni, achizitii de mijboace fixe, imprumuturi, rambursari, datorii financiare), de expboatare (plata dividendebor cuvenite pentru anul anterior) etc.
1. 4. 4. Func$iile, organizarea ~i sarcinile trezoreriei
Finan{ele cbasice recunosc Trezoreriei doua fttnctii esentiale: functia de casier public, functia de bancher a statului. Prin aceste doua functii, activitatea Trezoreriei publice este asimilatä cu cea a Trezoreriei intreprinderibor private.
In exercitarea functiibor traditionale se manifestä in mod distinct urmàtoarebe activitati:
a) centralizarea fonduribor pubbice
b) gestionarea fonduribor publice
a) Centrabizarea fonduribor. Istoria a dernonstrat cà un stat nu poate sà se bucure de o deplinà autonomie ~i nu poate sä exercite o deplinä suveranitate decât dacà a reu~it sà centralizeze in mâinile sale totalitatea serviciibor financiare,
38
dacà a incasat toate veniturile La care are dreptul pentru a plàti el insu~i toate cheltuielile pe care le are ca sarcinà pe intreaga intindere a teritoriului.
1. Mecanismul centralizdrii fondurilor: institutia Trezoreriei publice a constat in crearea unei administratii speciale, insärcinatä sà primeascä veniturile ~i sà efectueze plàtile. Inca de la inceput, La origine, instittitia Trezoreriei publice, find axatä mai mult, pe functii contabile, a presupus separarea sa in raport cu administratiile, adicà cu autoritatile care iau decizii privind execu{ia bugetului.
2. Consecintele centralizdrii fondurilor. In contextul functiilor originar~, infiintarea trezoreriei publice a prezentat importanta in special din punct de vedere al independentei in raport cu puterea fnanciarà privatä, dar ~i tratarea sa sub forma centralizärii politice ~i administrative.
b) Gestionarea fonduribor . Datoritä unitàtii casieriei ~i a unitàtii de gestiune a acesteia de cätre administratia Trezoreriei, casieria poate asigura gospodàrirea fonduribor atât in timp, cat ~i in spa~iu.
1. Gestionarea in spatiu presupune compensatiile intre diferitele casierii, unele find excedentare, altele find deficitare. Compensarea se poate efectua numai pe baza ordinului trezorierului plätitor general, cu conditia existentei excedentebor casieriei centrale. Astfel, casieria centralä trebuia sà se aprovizioneze cu lichiditati bàne~ti.
Mi~carea generala a fonduribor se produce prin documente, jar raporturile intre trezoreriile locale ~i Trezoreria centralà rezidà, din acest ptinct de vedere, mai ales in tinerea unei “contabilitati a mi~cärii fonduribor publice”, adicà contabilitatea trezoreriei.
2. Gestionarea fondurilor in timp. In conceptia clasicà a Trezoreriei, aceastà amenaj are in timp se face in cadrul anului financiar. Amenajärile exceptionale pe perioade mai lungi, pot avea bc in cadrul “conturibor speciale”.
39
– Amenaj area anuabà a incasàribor ~i cheltuielibor bugetare este necesara deoarece nu existä parabebism intre intrarea incasäribor statului ~i plata cheltuiebibor. Rolub Trezoreriei este sà ajusteze astfel in timp incasàribe cu cheltuielile.
– Amenaj area pe mai multi ani, prin conturile speciale ale Trezoreriei:
unele cheltuiebi publice au caracter provizoriu, ele trebuie compensate prin intràri corespondente. Astfel, avansurile rambursabile facute de stat intreprinderibor pentru a be permite sä-~i efecttieze investitiibe in echipamente, vor f anulate prin rambursàri corespondente.
Prin functiile traditionabe, Trezoreria era obi~nuitä cu operatiile bancare ~i se afla in strânsã legàturà cu piata financiarä ~i, mai ales, cu piata monetarà. Pe màsurà ce statub a evoluat, aceastä evolutie a condus ba exercitarea until anumit control asupra acestor piete. Astfel, ea joacà un rob de prim plan in exercitarea uneia dintre ~nctiibe esentiale ale finantebor publice modeme: mentinerea echilibrului monedei ~i regularizarea economiei.
Finanti~tii clasici flu considerati decât un singur echulibru financiar: ceb al incasäribor cu cheltuieli publice.
A. echibibrub ofertebor ~i cereribor de capital;
B. echilibrul inträribor ~i ie~iribor de devize sträine.
Interventia statului, din acest punct de vedere, se face mai ales prin intermediul Trezoreriei.
A. Trezoreria ~yi piata capita/un/or. Aceastä functie se referä, de fapt, La incasarea instaurärii de càtre stat a unui control al pietei capitaburibor, tin control al creditului, in care Trezoreria are un rob fundamental.
1. Controlul creditubui. Necesitate si forme
Apebul intreprinderibor la credite pe piata capitaluribor este o necesitate. Acest lucru este deja demonstrat ~i recunoscut. Creditul flu trebuie sà fie insä
40
prea abtindent, deoarece el riscä o “ambalare” a economiei nationale, antrenând apoi o crizä. Mentinerea echilibrtilui creditului este tin mijboc de asigtirare a tinei dezvobtàri echilibrate a economiei nationale. De aici, ideea unui control al statului.
a) Controlul cantitativ. Statul intervine fe pentru restrângerea ofertebor de credit, fe pentru a be dezvolta.
b) Controbul calitativ. Se va u~ura obtinerea creditebor de cätre intreprinderi a cäror dezvoltare este consideratà utilà economiei nationale, pe de o parte, ~i vor fi rationaLizate crediteLe, mai mult sau mai putin, càtre abtele, mai putin utile, pe de aLtä parte.
2. Trezorenia .yi contnolul cneditului
Controlul creditului n-a fost integral asigurat de Trezoreria publicä. Banca centralä, prin mecanismtiL scontului, poate exercita o tutelä. Cu toate acestea, ii revine o triplà actiune asupra creditului.
a) Actiunea asupra sectorubui bancar al statubui
Sistemul bancar de stat este format din organisme mai mult sati mai putin direct girate de càtre stat.
b) Actiunea astipra pietei de vabori mobiliare
Jnterventia Trezoreriei este mai cuprinzätoare. Trezoreria i~i dä acordul pentru toate imprumuttirile sectorului public sau semipublic.
c) Actiunea asupra imprumuturibor publice
Trebuie amintit cà emisiunea de imprtimuturi de càtre stat sau de cätre colectivitatibe publice märe~te cererea de capitaluri ~i joacà tin rob important pe piata.
B. Trezoreria si actiunea asupra schimbtiribor pe piata valtitarä
ObiectivuL unei asemenea actitini este echilibrul intre inträribor ~i ie~iribe de devize sträine, pe baza càruia se infltienteazà favorabil echilibrul monedei
41
nationale in raport cu devizele stràine. Fàrà sà se manifeste un asemenea control, se poate intâmpba in mod frecvent ca cei care nu au incredere in moneda nationalä sà cumpere devize sträine, fàrä sä aibà nevoie sä pläteascä importuri. De aici, ideea de a se controla schimburile pe pia~a valutarä. Trezoreria poate juca tin rob important in aceastà privin~à.
a) Operatiile in sträinàtate ale trezoreriei. Antimite cheltuieli publice sunt plätite in stràinàtate ~i necesità devize. Ex.: cheltuiebibe ambasadebor, curnpàrarea de bunuri de import etc. Astfel, Trezoreria publicà este obligatà sà cumpere valutä.
b) Fonduribe de stabilizare a schimburibor valutare. Acest fond a functionat in regimul schimburibor libere, dar având monopolul asupra tranzactiibor cu devize sati sub regimul controlului schimburibor, in care convertibilitate fracului francez presupunea autorizarea preababilà a tranzactiibor cu devize.
c) Trezoreria si participatiibe statului. Trezoreria este cea care asigurä gestiunea acestei participäri pubbice ~i cea care exercità drepturile care apar{in statultii.
1. Drepturile statubui in calitate de actionar. Bazându-se pe exemplul grupuribor financiare private, statul tinde sà reducà procentajul participatiibor sale.
2. Controbul particular al statului. Statul exercità asupra intreprinderibor in care are participàri un drept de control. Are tin control permanent care este asigtirat de cätre un corp special de functionari, controbori de stat, in cadrtil Curtii de Conturi.
Principalele sarcini ale trezoreriei constau in:
a) prevederea ~ci asigurarea diferitebor fluxuri de intrare ~i de ie~ire in/din stràinàtate;
42
b) asigurarea lichiditdtii intreprinderii;
c) evaluarea diferitebor tipuri de plasamente ~i plasarea excedentubui de trezorerie;
d) aprecierea, evaluarea diferitebor surse de finantare pe termen sctirt;
e) stabilirea bugetului trezoreriei ~i pbanificarea trezoreriei.
Fluxurile stint evaluate, previzionate. Prin intermediul nevoibor de fluxuri de ie~ire ~i miiboacebor ca fluxuri de intrare se stabile~te gradul in care trezoreria face fatà unor situatii nepreväzute, probabile. Cu abte cuvinte, mijboacele se cer a fi stiperioare nevoibor.
Una din sarcinile importante al trezoreriei este asigurarea lichiditätii.
Intreprinderea are nevoie de lichiditate pentru efecttiarea tranzactiibor sale, pentru plata achizitiibor zilnic scadente. Märimea incasàribor ca infltixuri depinde de nivelul venittiribor, de pobitica de credite — furnizor, de politica de credite a intreprinderii.
Inträrile ~i ie~irile de trezorerie stint dificil de prevàzut CU 0 foarte mare precizie. Intreprinderea conservä incasärile ca o precau~iune pentru a face fatä cereribor de fondtiri imprevizibibe. Nivelul incasäribor depinde de u~urinta ~i rapiditatea cu care intreprinderea poate rambursa creditub acordat de bancä.
Incasàrile de prudenta, de precau~ie stint in general detinute sub formà de titluri negociabile pe termen scurt.
Trezorierul trebtiie sä determine tin nivel minim de incasäri care insä trebuie sä evite:
1) riscub incapacitàtii de plata;
2) riscul incasàribor insuficiente care duc la amânarea plàtilor ~i amânàri ale reglementàrilor suplimentare Ca:
a) rata medie a dobânzii ~i cre~terea nivelului pentru bànci;
b) un angajament potential de credit asupra fumizoribor sài.
43
Dimensionarea incasärii minime se bazeazä pe mai rnulte metode. 0 metodä constà in multiplicarea ie~irilor zilnice cu numärul cert de zile privind incasàrile, intràrile ca decalaj.
De exemplu la o ie~ire de 3 50.000 lei, ~i o duratà certä a incasàrilor de 4 zile, rezultä o conservare de 1.400.000 lei. Rol important 11 are in acest sens bugettil.
Bugetul este instrumentul deciziei financiare pe termen scurt. Bugetul poate fi glisant pe luni, trimestre.
Bugetul anual este global, se sintetizeazä cu detalii lunà de lunà sau pe semestre.
Bugetul trezoreriei regrtipeazä previziunile de restirse ~i plä~i de trezorerie. El se bazeazà pe calcule de trezorerie, luna, data, durata creditelor necesare sati plasamentele posibile.
A~a cum am arätat la sarcinile trezoreriei ~i revenind la bugetul säu acesta se bazeazä pe previzionarea fluxurilor de intrare ~i ie~ire.
Previzionarea fluxurilor de intrare se referà la previzionarea:
– fluxtirilor cerute de exploatare;
– fluxurilor provenite din imprumuturile intreprinderii;
– fluxurile generate de cre~terea capitaltilui propriu al intreprinderii.
Fluxurile exploatàrii sunt dependente de veniturile intreprinderii.
De aceea prevederea veniturilor constituie elementtil fundamental al analizei previzionale. Ele stint tin produs al functiei comerciale ~i al comportamentului financiar.
Analiza intemä este completatä de analiza extemà in scopul elaboràrii previzitinilor de integrare a evolutiei nivelultii prettirilor, a segmentului de piatà a intreprinderii.
44
Aceste studii inteme ~i externe sunt hotàrâtoare in previziunea veniturilor ca flux al inträrilor.
Previziunile fluxurilor inträrilor sunt in functie de repartizarea sau natura veniturilor ~i anume venituri (contate) proprii ~i venituri de credite.
Informatiile privind veniturile stint fumizate de bugetele de investitii ~i fnanciare.
Sporirea capitaltilui Se transmite de directia generala.
Pe lângà aceste informatii gäsim ~i pe cele referitoare la donatii ~i cesionarea de imobilizàri.
Previziunea fluxurilor de iesire este rezultattil:
– deciziilor pe termen lung: rambursäri de imprumuturi, angajamente ~i reglementari privind achizi{iile de imobilizari;
– deciziilor de exploatare privind reglementàri, in~elegeri cu fumizorii, plä~i pentru cheltuieli comerciale, salarii ~. a.
Fluxul iesirilor se compune din:
1) Cheltuielile de exploatare
Previziunile unei pàr{i din vânzäri stint stabilite pentru o intreprindere indtistrialä de previziunile prodtic~iei. Ritmul prodtic~iei este in functie de strategia adoptatà de intreprindere. Productia este variabilä in timp, jar productia excedentarä este stocatà sau este plusatà dacà existà tin plus posibil de vânzàri, diminuând costtirile stocàrii care atenueazà la rândul br alte costuri ~i influenteazà efcienta productiei.
Prin urmare programarea produc{iei depinde de previziunea cheltuielilor de exploatare ~i de investitii date de: achizitii, salarii ~i asimilate, angajamente, impozite, alte cheltuieli.
2) Cheltuieli de investitii
Acestea decurg din programul de investitii elaborat de intreprindere.
45
=== 2 ===
3) Un alt flux al ie~iri1or ii reprezintà dividendele värsate.
4) Impozitele asupra beneficiului sunt o altä ie~ire.
Pânà La generalizarea Taxei pe Valoare Adàugatà (T. V. A.) in fluxul ie~irilor se cuprindea ~i impozitul pe circulatia màrfurilor (I. C. M.), ràmânând pentru câteva produse.
Comparând fluxul inträrilor cu cel al ie~irilor pentru anumite perioade ajungem fie la excedente, fie La deficite de trezorerie.
Trezorierul poate influenta anumite fluxuri pentru ob{inerea unui echilibru cert in urmätoarele situatii:
– accelerarea incasarii creantelor;
– temperarea platilor de easä pe cat este posibil;
– utilizarea cursului flotant, ca diferenta intre conturile bancare.
Dacä fluxul inträrilor este inferior ie~irilor trezoreriei, trezorierul poate recurge La un sprijin bancar ~i anume:
• dacä intreprinderea dore~te sä recurgà La o linie de credit, bugetul trezoreriei permite o determinare a limitei superioare;
• dacä societatea a recurs La imprumutul bancar, bugetul permite determinarea màrimii nivelului, data ~i durata imprumutului necesar.
In cazul unui flux al intràrilor superior fluxului ie~irilor, trezoreria opereazà cu plasamente pe durata excedentelor.
Trezorierul dispune permanent de m~floacepentru optimizarea trezoreriei:
– regimul creditelor existente;
– importanta liniilor de credit neutilizat;
– posibilitatea de plasament pe termen scurt.
Model de exemplu de buget de trezorerie:
46
Societatea S. C. ENERGOMONTAJ S. A. elaboreazà previziunea vânzàrilor pentru ~ase luni din anul 2004.
47
Incasarile se realizeazã asttel:
– 20% in luna curentã vânzarilor;
– 70% in luna urmätoare vânzarilor;
– 10% dupä douä luni de La vânzäri.
Previziunea achizitiilor plätite in luna urmàtoare
Pe~ ha7a nrevi7ilinilnr se Edahnrea7a
Vänzäri previzionate
Fluxul inträrilor
– incasàri
– procent lunar —20%
– procent La 2 luni — 70%
– procent La 3 luni — 10%
F Iuxul ie~iriIor
– achizitii
– salarii ~i asimilate
– chirii
– alte cheltuieli
– achizitii deutilaje
30 ‘sv 50 60
6 8 10 12
21 28 35
3 4
10 ~ ~i0
K K K0 K
Incasärile initiale 20 milioane unitati monetare este nivelul minim pentru o ie~ire de 11 milioane unitàti monetare.
Pentru martie se poate solicita o linie de credit de 44 milioane unitàti monetare pentru satisfacerea nevoilor temporare financiare (14 — 11 — 47 -44).
Trezoreria poate fi planificatà zilnic. Previzionarea bugetului trezoreriei depinde de toate previziunile intreprinderii.
48
~70 ~60 ~80
K4 K2 16
~42 ~49 ~42
50
10
2
1
30 35
10 10
2 2
1 1
Planificarea zilnicã presupune eunoa~terea tuturor cerintelor a cheltuielilor ~i veniturilor.
Trebuie avut in vedere de asemeni decalajul in timp intre ratele valorice de bancà ~i cele de contabilitate. Data de debit este anterioarã opera~iei. De exemplu o zi calendaristicà pentru a retrage viramentele emise, efectele domiciliare, douä zile calendaristice pentru plata de cecuri.
Data valoricä a unei operatii de credit este posterioarä cu o zi de lucru pentru incasarea de cecuri de casä, remiterea de efecte pentru rescontare, o zi calendaristicä pentru vàrsàmintele de viramente refuzate de exterior, douä zile lucràtoare pentru incasarea de cecuri pe bc, patru zile lucrätoare pentru incasarea de efecte domiciliare, cincisprezece — douàzeci zile lucrätoare pentru incasäri de cecuri.
Fiecare mi~care a fondurilor realizeazä o zi sau un decalaj ce trebuie studiat, calculat pentru a ~ti, a cunoa~te exact datele valorice retinute de banca.
Este importantã cunoa~terea exactä a pozitiei cotidiene a conturibor intreprinderii La bancä ~i ameliorarea previziunibor pe termen scurt.
Trezoreria este punctul prin care trece echilibrul intreprinderii.
Trezoreria este influentatà de variatia fondului de rulment net global.
Variatia trezoreriei se poate prezenta tinând seama de elementele ce dau fluxurile in dinamicä.
49
Exemp Lu:
– mu lei
UPLI{AIII DL LXPLUAIA1{L
Rezultatul net al expboatärii Eliminarea cheltuielilor ~i venituribor care nu inträ in fluxul trezoreriei sau al expboatàrii:
– amortismente ~i provizioane
– variatia stocuribor
incidenta variatiibor decalajelor de trezorerie asupra operatiibor de expboatare
FLIJXUL DE TREZORERIE DIN EXPLOATARE
OPERATII DE INVESTITII
Plati pentru achizitionarea de imobilizàri corporale ~i necorporale, financiare Trezoreria netà afectatà de achizition~rile ~i cesiunile de filiale
FLIJXUL DE TREZORERIE DIN INVESTITIE OPERATII DE FINANTARE
Sume primite de actionari ca urmare a unei cre~teri de capital
Incasàri provenind din imprumuturi noi Rambursàri de im~rumuturi Avansuri primite din partea ter{ilor
FLUXUL DE TREZORERIE PRO VENIND DIN OPERATIUNI DE FINANTARE
32.783.751
59.599.678
171.346.034
20.999.503
32.271.394
56.207.245
60.000.000 40.000.000
198.408.835 124.939.777
5.606.377 4.508.563
50
I
Explicatii ~1998
Variatia ratei de schimb
VARIATIA DE TREZORERJE
Trezoreria La inceputul exerci{iului 122.109 51.121
Trezoreria La finele exercitiului 161.93 1 121.109
Trezoreria netä rezultà din diferenta dintre Fondul de rulment ~i Necesarul de fond de rulment. Aceastà Trezorerie netä poate fi de activ sau de pasiv.
Functia de expboatare este generatoarea de necesar de Fond de rulment care influenteazà variatia Trezoreriei intreprinderii.
Fondul de rulment = Capital permanent — Imobilizäri nete
Fondul de rulment Activele circulante — Datorii pe termen scurt
0 serie de factori imprimà o anumità variatie a Fondului de rulment, fie de diminuare, fie de cre~tere. In sensul diminuàrii actioneazà: cre~terea activebor imobilizate prin investitii corporale, necorporale, financiare; diminuarea capitalului permanent prin: diminuarea capitalului propriu (distribuirea rezervebor, distribuirea dividendebor, pierderi de expboatare), rambursarea capitalului imprumutat (pe termen mediu ~i lung, conturi curente, bonuri de casä).
Cre~terea Fondului de rulment este generatä de cre~terea capitalului permanent (cre~terea capitalului propriu, a rezervebor, subventiilor pentru investitii); cre~terea imprumuturilor ~i sumebor imprumutate pe termen lung, aportul asociatilor in conturile curente; emisiunea de bonuri de casä pe duratä de peste un an, diminuarea activebor imobilizate (cesiuni de imobilizàri corporale, mijboace fixe), necorporale, financiare; incasarea sumelor date cu imprumut, consimtite de intreprindere.
51
Nevoia de fond de rulment este data de nevoia pentru expboatare ~i nevoia in afara expboatárii. Comparând aceste nevoi cu resursele br specifice rezultä nevoia netä care influenteazà Trezoreria.
1. 4. 5. Dimensionarea trezoreriei
Dimensionarea trezoreriei se realizeazä Ca:
1. Diferen~ä intre disponibilitàtile ~i ajutoarele (creditele) bancare pentru trezorerie. Concursul, sprijinul bancare se referä La datoriile contractate in concordantä cu nevoile trezoreriei. Dacä disponibi1itä~ile depà~esc concursul bancar, trezoreria este pozitivä. In caz contrar este negativä.
2. Diferenta intre fondul de rulment ~i necesarul pentru fond de rubment. Acest mod apropie calculul de opera~iile care afecteazä capitalul permanent ~i activele imobilizate, ca ~i operatiile referitoare La activele circulante ~i datoriile pe termen scurt.
Trezoreria expboatàrii (fabricati ei) prezintä variatii egale cu diferenta intre excedentul brut al expboatàrii ~i suma variatiei stocuribor ~i creantelor expboatàrii, mai pu~in variatia datoriibor.
Exemp Lu:
Lxcedentul brut at exp1oat~tru 280.000 300.000
Stocuri 400.000 450.000
Creante ale expboatàrii 600.000 640.000
Datorii de expboatare 500.000 520.000
Cre~terea trezoreriei exercitiului NfatàdeN-lvafi:
3 00.000-[(450.000-400.000)+(640.000-600.000)-(520.000-500.000)]=23 0.000
52
+ 20.000
– 50.000
– 40.000
+ 20.000
Dacà ar cre~te creantele, ca politicà fatà de clientii säi, de la 640.000 La 900.000, atunci variatia trezoreriei ar fi negativà:
3 00.000-[(450.000-400.000)±(900.000-600.000)-(520.000-soo.000yj= -30.000
O Exercitiul N — I
• Exercitiul N
Excedentul
brutal
exp loata ri I
Stocuri Creante ale Datorii de exp loata ri i exploata re
53
El Excedentul brut al exploatarii
•Stocuri
U Creante ale exploatarii U Datorii de exploatare
700.000
600.000
500.000
400.000
300.000
200.000
100.000
0
700.000
600.000
500.000
400.000
300.000
200.000
100.000
0
Exercitiul N — 1 Exercitiul N
Trezoreria trebuie sà fie echilibratä. Când fondul de rulment este inferior cerintelor de fond de rulment, echilibrarea situatiei financiare necesità un credit de trezorerie. In cadrul fluxurilor care influenteazä trezoreria existà ~i fluxul taxei pe valoare adàugatà. Fluxul taxei pe valoare adäugatà este un flux de trezorerie. Toate angajamentele genereazä intrare sau ie~ire de fonduri din taxa pe valoare adàugatà, ale cärei combinatii pot fi on favorabile, on defavorabile trezoreriei.
Astfel, toate aprovizionärile genereazä o retinere de fonduri sub formä de taxà pe valoare adaugatä, deductibilä un numär de zile de La facturare. Toate vânzärile genereazä o ie~ire de fonduri sub forma taxei pe valoare adaugata, exigibilà intr-un numär de zile dupà facturare. Toate aproximàrile intreprinderii genereazä o ie~ire de fond de rulment, in momentul plätii furnizorului, inclusä in taxa pe valoare adaugatà recuperabilä (ca sursà atrasä).
Asemänätor, toate veniturile genereazà o intrare de fonduri, in momentul platii de càtre client, continând ~i TVA colectatä (o crean{à). Diferenta de timp intre momentul facturàrii vânzárii ~i al plä~ii Th~cutà de client este egalà cu timpul de creditare acordat clientului.
Pentru aprecierea efectului TVA asupra trezoreriei presupun o anumitä situatie pe durata unui ciclu dat de timpul de stocare mediu al materiei prime, timpul transformàrii materiilor prime, timpul de stocare mediu al produselor finite.
Impactul TVA recuperabilà asupra Trezoreriei depinde de intervalul dintre TVA recuperabilä (F) ca platà ~i TVA deductibilä (D).
Dacà intervalul de timp al TVA recuperabile este mai mic decât cea deductibilä, atunCi avem un flux de trezorerie negativ. Data relatia este inversà fluxul de trezorerie este pozitiv. Aceste fluxuri sunt specifice unei aprovizionàri pe credit fumizor.
54
F<D Timp in zile
Flux negativ
I
I F>D
Flux pozitiv
Asemänàtor se realizeazä ~i analiza fluxului TVA rezultat din vânzäri. Impactul depinde de pozi~ia TVA colectatà (C) fatä de TVA exigibilä (E):
Timp in zile
Flux negativ
Märimea fluxurilor depinde de màrimea achiziti ei, respectiv a veniturilor ~i rata TVA. Natura efectului TVA asupra Trezoreriei este ~i financiarä ~i de solvabilitate.
Efectul financiar este independent de durata ciclului de exploatare, insä provine de La aprovizionare (A) ~i vânzare (V). El nu depinde de durata creditului acordat clientilor, dar se acceptä sprijinul furnizorilor.
DF = deductibilä/recuperabilä
EC = exigibilà/colectatà
Tabloul redà fluxul TVA (recuperabilà — deductibilà) TVAD, inferioarä unei opera~ii identice de flux TVA (colectatà — exigibilà) adicà TVAC ~i care este cazul general.
55
Efectul 1) pozitiv (TVAC — TVAD)> 0
Efectul 2) pozitiv = (TVAC ± TVAD)> 0
Efectul 3) negativ = (TVAC + TVAD) <0
Efectul 4) negativ = (TVAC — TVAD) <0
Al doilea efect, de solvabilitate, este generat de sincronizarea fluxurilor, find dat de pozi~ia relativä a lui F in raport cu D ~i C fata de E.
Efectul 1) antreneazä fie o cre~tere, fie o descre~tere a solvabilitätii in functie de pozitia TV AD (-) fatä de TVAC (+).
Efectul 2) genereazä o cre~tere a solvabilitätii, jar aici cele douà fluxuri sunt concomitente.
Efectul 3) duce La o solvabilitate diminuatä numai dacà fluxurile -sunt concomitente, on decalate, mai intâi TVAD (-) ~i apoi TVAC (-).
Efectul 4) marcheazä o variatie pozitivà sau negativä a solvabilitätii in functie de pozi~ia TVAD (+) fa~à de TVAC (-).
Trezoreria este influentatä prin variatia fluxurilor de intrare ~i de ie~ire de fonduri, modificând solvabilitatea. La trezorerie yin fluxuri de intrare de La modulele: vânzàri de active fixe, actionari, crean{e clienti, produse, imprumuturi obligatare, bànci ~i stabilimente financiare. De La trezorerie pleacà fluxuri de ie~ire spre modulele: actionari, produse, investi{ii, imprumuturi obligatare, bänci
56
~i stabilimente financiare, datorii fumizor ~i stocuri. Raportul de trezorerie este necesar in situatiile in care se fac evaluäri sau studii de fezabilitate pentru intreprindere.
Probleme ale gestiunii trèzoreriei sunt abordate ~i in orientärile actuale ale analizei — diagnostic in domeniul financiar. Situatia financiarà realà a unei intreprinderi, indiferent de sectorul in care functioneazä, de talia sa sau de apartenen~a capitalului social este, in acela~i timp, o consecintà a gestionärii patrimoniului sau, pânä in acel moment ~i o premisà esentialà a dezvoltärii ulterioare.
Evaluarea financiarä a stärii de fapt a unei societäti comerciale sau regii autonome depä~e~te dimensiunile unui diagnostic constatativ, ale decelerärii unei multimi de efécte anuale. Ea poate, dacä este bine condusà, sà indice cauzele (benefice sau malefice) care au determinat aparitia efectelor sau sä orienteze investitiile spre zonele in care sunt prezente cauzele ~i, mai important, specificul säu etiologic ii conferà virtuti practice remarcabile.
Mai ales ultimul aspect — capacitatea predictivà — explicà frecventa ~i varietatea metodologiilor de analizà financiarä utilizate de manageri ~i de consultanti in economiile de pia{à libere (concurentialà).
Este de La sine inteles cà nici un model de analizà — diagnostic a intreprinderii flu se poate dispensa de evaluarea stärii financiare actuale. Mai mult chiar, analiza financiarä trebuie sà preceadä once investigare a complexului de factori (comerciali, tehnologici, umani, manageniali) ce au creat starea actualà. Indiferent de amploarea ~i de destinatia analizei — diagnostic, componenta sa financiarà este punctul de demarare. Concluziile privitoare La nivelul rezultatelor financiare ~i La evolutia br in timp sunt principalele semnale ce pot orienta operativ ~i eficace cercetàrile ~i interpretärile ulterioare.
57
Caracterul multicnitenial al anaiizei — diagnostic in domeniul financiar de activitate aL intrepnindenii este determinat de repetateie corelàni ale concluziiior par{iale, de contrapunerea ion, de asamblarea ion intr-un model coerent ce descrie starea gbobaba a intrepnindenii. Modebui, susceptibib sã asigure CU 0 pertinen~ä ~i o precizie semnificativa, atât un pronostic pe tenmen scunt, cat ~i proiectarea unor actiuni corective sau/~i preventive, raportate La starea financiarä actualä ~i/sau posibilà, flu doar La puncteie cnitice, La disfunctionabitäti, ci ~i La punctele tan, La sunseie reale ce pot fi expioatate.
Anabiza — diagnostic in domeniul financian, La niveLuL unitätii economice, este conceputà ca o etapá a restructurànii intrepnindenii, in vedere imbunatatinii, consobidänii sau saLvärii situatiei sale financiane pnin mijloace adaptate reLa{iilor endogene ~i exogene ale firmei. On, indiferent de ampboare sau profunzime, once actiune de restructunare trebuie sà debu~eze intr-un plan de afaceni. Acest model al analizei — diagnostic a activitatii intrepnindenii deschide drumul spre construirea ubtenioarà a pbanunibor de afaceni adecvate ~i poate sà be evabueze eficacitatea pe baza unor cnitenii coenente ~i compatibiLe intne eie.
Strâns Legatä de gestiunea tnezoreniei este evolutia fondului de rulment net (global), abordatà, pnintre aLte pnobieme, de anaLiza — diagnostic in domeniul financian, a activitatii intnepnindenii.
Evobutia fonduiui de rulment net (EFRN) = Fondui de nuiment net_(global~~360 Cifra de afaceni
58
Modul de calcul:
In noui sistem contabil:
Fondul de rulment net (global) = Capitaluri propnii — Fondul de panticipare a salaniatiLor La profit + Provizioane pentnu niscuni ~i cheLtuieli + Datonii financiare ~i asimilate — Active imobilizate, total
Cifra de afaceni Venituni totale — Venituni financiare + Stoc final de factuni neincasate — Stoc initial de factuni neincasate + Clienti finali — Ciienti initiali
Raportul “Fondul de nulment net (gbobal)/Cifra de afaceni” màsoarä câte zile din cifna de afaceni sunt acopenite din fondul de nulment net global. Mànimea in sine nu spune nimic, dacà flu ii este evaluat trendul. 0 cre~tene continua este de donit. Sursele sunt evidente chiar din modul de calcul. Semnificatiilesunt~i mai dane, dacä aceastä evolutie este companatä cu evolu{iiLe nevoii de fond de rulment ~i tnezoreniei nete. CaLculul acestona este recomandat, dan presupune rea~ezanea bilantttlui. Insuficienta fondului de nulment net (global) blocheazä exploatanea, diminueazä pnoduc~ia, märe~te nevoia de lichiditäti, amplificä indatonanea. Este o mänime centnalà in functionanea intrepnindenii.
Exemplu La Societatea ENERGOMONTAJ S. A.: )_; ~oQ7
Pentru 1999 ~@
Capital pnopniu = 137.001.719
Provizioane pentru niscuni ~i cheltuieli = 32.783.751
Datonii financiane ~i asimiiate = 202.359.068
Active imobilizate = 141.202.835
Fondui de nulment net (global) = (137.001.719+32.783.751+202.359.068)-
-141.202.835 = 230.941.703
59
Cifra de afaceni 688.899.153
EFRN 230.941.703*360=108
688.899. 15 3
Pentru 199.8- ~
Capital propniu = 98.352.125
Pnovizioane pentru niscuni ~i cheltuieli = 28.35 1.297
Datonii financiare ~i asimilate = 152.192.432
Active imobilizate = 108.736.235
Fondul de rttlment net (global) = (98.352.125+28.351.297+152.192.432)-
-108.736.325 = 170.159.529
Cifra de afaceni = 425.829.937
EFRN 170.159.529*36072
425.829.937
60
Q
Intrucât, in anul 1999, se inregistreazà o cre~tere a EFRN fata de 1998 societatea inregistreazà o situatie favorabilà a evolutiei fondului de rulment.
In strânsà legaturä cu problematica gestiunui de trezorerie ~i abordatä de analiza — diagnostic in domeniul financiar, la nivel de intrepnindere, este, totodatà, evolutia indatoririi nete:
Total datorii ale intreprinderii pe termen scurt
Jndatorarea neta (IN) =
Valori realizabile pe termen scurt
La acest indicator, prin “datorii pe termen scurt” se iau in considerare obliga~iile fata de: creditori, ftirnizori, stat, aducàtorii de capital, angaja~i ~i insà~i intreprinderea, care au o exigibilitate mare (pot fi cerute intr-un interval de maximum un an).
Modul de calcul:
In noul sistem contabil:
Total datorii ale intreprindenii pe termen scurt = Total alte datorii + Amortizäri ~i provizioane + Participarea la profit
Valori realizabile pe termen scurt = Active circulante, total — Stocuni imobilizate
Raportul IN (indatorarea neta) màsoarà echilibrul dintre exigibilitate ~i lichiditate la nivelul tuturor capitalurilor financiare ~i tehnice. El dä informatii despre capacitatea de platà pe termen scurt (sub un an) ~i despre riscul falimentului. De asemenea, indicà dacä intreprinderea poate, efectiv, sà-~i utilizeze amortizarea frrä a apela la credite. Dacà aceasta depä~e~te 360 zile, valorile realizabile corespunzätoare stocurilor trebuie reduse proportional. Sensul favorabil al evolutiei raportului IN este ccl descrescätor, limita de alarmà find cupninsá intre 0,8 — 0,9.
61
Este un criteriu de importanta maxima in judecarea sänàtätii finantelor intreprinderii ~i are un caracter previzional dovedit, atât in ceea cc prive~te capacitatea viitoare de platà, cat ~i capitalizarea intreprindenii.
RAF = Capitaluri proprii
Capitaluri propnii + Total credite bancare
RAF = rata autonomiei fnanciare
Modul de calcul:
In noul sistem contabil:
Capitaluri proprii = Capitaluni proprii — Fondul de partidipare la profit + + Provizioane pentru riscuri ~i cheltuieli
Total credite bancare = Credite ~i imprumuturi, total
Rata autonomiei financiare mäsoarà independenta (sau dependen~a) intrepnindenii fatä de bänci. Sensul favorabil de evolutie al acestei rate este crescätor. 0 autonomie foarte mare (peste 0,8) indicä, insä, nefolosirea sursei bancare de finantare. Indicatorul este utilizat ~i de bànci in aprecierea oportunitàtii acordàrii creditului. El este supus, insà, influentelor putemice ale neevaluärilor de active.
In cadrul societätii ENERGOMONTAJ S. A.:
Capitaluri proprii = 137.001.719
Provizioane pentru riscuri ~i cheltuieli = 32.783.751
Capitaluni proprii = 137.001.719 + 32.783.751 = 169.785.470
Total credite bancare = 60.000.000
RAF= 169.785.470 = 0,7
169.785.470 + 60.000.000
0 ratä a autonomiei financiare de 0,7 indicä o folosire eficientà a sursei bancare de finantare de cätre ENERGOMONTAJ S. A.
62
Alte probleme legate de gestiunea trezoreriei intrepnindenii abordate de analiza — diagnostic in domeniul financiar sunt lichiditatea patrimonialà, viteza de rota{ie a stocunilor de produse ~i de facturi neincasate, analizate pe larg in capiiolul 4 al lucrärii (pagina 142).
63
CAPITOLUL 2
CATEGORIILE DE CREDITE DE TREZORERIE SI METODE
DE STABILIRE A SOLDULUI DE TREZORERIE
2. 1. Creditele pe termen scurt — sursá de acoperire
a activelor circulantC
Metodele de previziunc aplicate de intreprinderi le permite sä aprecieze pe termen scurt conditiile realizãrii echilibrului financiare intre incasàri ~i plà~i, sà punä in evidentà eventualele deficite sau excedente de trezorerie. Evidentierea excedentelor sau deficitelor este punètul de plecare pentru alegerea càilor care sà permitä fie utilizarea remuneratonie a excedentului pnin plasamente pe termen scurt, fie solicitarea de credite pe termen scurt pentru acoperirea deficitului de trezorerie.
A~adar creditele ~i plasamentele Pc termen scurt constituie instrumente ale planului de trezorerie. DeficiteLe sunt, de regulà, mai frecvente ~i mai grave pentru cà pot conduce la incetarea plàtilor, chiar pe fondul unei solvabilitàti evidente.
Creditele pe termen scurt prezintä o mare varietate, au träsätuni caractenistice diferite in func{ie de obiect, duratä, cost ~i modalitàti practice de acordare — rambursare. Dc regulà dc se deschid direct de bancä, ca rezultat al negocierilor cu debitonii ~i au o duratä de pânä la 3 luni. Rambursarea creditelor trebuie asiguratä in procesul derulärii operatiunilor economice ale debitorului. Banca are dreptul ca in relatiile cu debitorii säi, fie sä cearà asigurarea rambursànii creditelor prin gaj area incasärilor preväzute La anumite opera~iuni comerciale, fie sä acorde un credit general, pentru nevoi de plati curente, f~arà asiguräni deosebite, decât bonitatea recunoscutà a debitorului.
64
Pe lângà capitalurilor proprii, resursele financiare ale intreprinderi se formeazà ~i din capitaluri de imprumut, cu men{iunea Ca 0 componentä a acestuia o reprezintä creditul pe termen scurt, adicà contractarea de datorii cu scadenta mai mica de un an, in scopul asigurärii fondurilor pentru opera~iuni a càror desf~a~urare constituie ciclul curent al exploatànii.
Printre datoniile pe termen scurt mentionam:
– creditul de furnizor:
– datorii fatd de diversi creantieri;
– creditul bancar (pe termen scurt).
Creditul de furnizor se na~te in momentul in care fumizorul accepta sa nu fe platit o data cu livrarea märfurilor. Pentru a nu avea dificultati de trezorerie, fumizorul poate cere clientului sàu permisiunea de a atrage trate cu scadente corespunzatoare. Cu alte cuvinte, fumizorul va putea sconta aceste trate la bancherul sau in vederea refacerii trezoreriei. In bilantul contabil, creditul de fumizor apare la postul “furnizori” (cäruia ii corespunde suma tratelor acceptate de intreprindere, dar nescadente Inca). Durata creditului de fumizor vaniaza intre 3 0-90 zile. Pentru 0 gestiune corespunzatoare a creditelor de fumizori este necesar sa se cunoasca termenul mediu de plata a fumizorilor ~i care se poate calcula in douä moduri, dupä cum urmeaza:
xt
a)Tm— 100
in care: Tm = termen mediu de plata a furnizorilor
= ponderea fiecärei cumparari in total
t = termenele de plata ale fiecarei cumpäräri
b)Tm = (Furnizori + Efecte de plata) x 360
Cumparani
65
Trebuie sä facem precizarea ca din calculele de mai sus este necesar sa se elimine sumele aferente fumiturilor de imobilizari, deoarece nu au legatura cu procesul de exploatare.
Costul acestui credit este ridicat, tinand cont de faptul ca intreprinderea care face apel la credite de fumizor flu beneficiazà de bonificati e ~i rabaturi cc se acorda in cazul platii pe bc.
Datoriile fatd de diver~i creantieri reprezinta tot un feb de credite pe ~ermen scurt, reflectând sume datorate ~i neplätite ~i cuprind in structura br urmatoarele elemente mai importante:
– salanii datorate personalului;
– impozite datorate statului;
– sardini sociale asupra salaniibor, datorate unor organisme specializate in domeniul protec~iei sociale;
– dividende de platit asociatibor etc.
Dc regula, aceste datorii sunt platibile in termene scurte sau chiar in avans.
Creditele ban care (pe termen scurt)
In timp cc creditul pe termen lung se va rambursa pe seama activitatii rentabile, a marjei brute de autofinantare, restituirea creditului pe termen scurt se asigura prin deznodamantul opera~iunilor de expboatare. Bancherul are drept gaj, de obicei, o incasare prevazuta: uneori, creditul flu are o garan~ie specialà, ci doar gradul de solvabilitate al intreprinderii. Intreprinderea remite bancii un efect de comert (bilet la ordin, scrisoare de schimb), in care caz se acorda un credit.
Având in vedere marea varietate a creditebor de trezorerie, be voi prezenta grupându-le in prealabil in trei par~i: credite cu caracter general sau credite de trezorerie, credite de mobilizare sau credite legale si credite de preflnantare.
66
2. 2. Categorii de credite ~C termen scurt
2. 2. 1. Credite de trezorerie
Creditebe de trezorenie, denumite ~i credite cu caracter general, sunt acebea deschise de bancä in func{ie de situatia trezoreriei intreprinderii (deficit sau excedent) f~arà nici o begatura cu alte crean{e sau alte opera~iuni. Astfeb de credite pe termen scurt se acorda in cazul deficitubui de trezorerie, frmna alte garan~ii deosebite, in vederea acoperirii pbàtibor curente. Singura preocupare a bancii, in afara cunoa~terii bonitatii debitorubui, este de a se convinge asupra solvabibitätii Pc termen scurt a acestuia.
Creditebe generale prezinta pentru banca un risc relativ important cäci adesea dc sunt legate de activitatea curenta a intreprinzätorului ~i nu sunt garantate Cu active certe. Ca urmare a riscului comerciab inerent oricarui intreprinzator, spre exempbu, in caz de nevânzare a marfunibor, banca insä~i trebuie sa anabizeze, in momentub acordàrii creditubui, situatia economica a debitorubui spre a se asigura de bichiditatea acestuia ~i dcci, de posibibita~ile sale de rambursare a creditubui.
Creditebe de trezorerie sunt de mai mubte feluri. Dupä obiectub br este se pot imparti in: credite pentru facilitá)ti de casá, credite sezoniere, credite de legdturd, credite pe termen foarte scurt, credite pentru mob ilizarea efectelor financiare. Jntreprinderea be abege in functie de conditiibe concrete, de avantajebe sau inconvenientele specifice fiecàrui credit, de facilitatil.e de acces, de supletea ion adicä de posibibitatea adaptarii la volumul ~i durata trebuintebor de bichiditati abe intrepriridenii, dar ~i in functie de costub br.
a) Creditele pentru facilitdti de casà se acordà regulat pentru pbàti de salarii, fumizori pe Ufl termen, variind de la cateva zibe ba câteva saptamani, ccl
67
mubt pana ba 0 buna. Garantia accstor credite o reprezinta incasanibe generale prevazute pentru viitorub apropiat pe baza carora debitorul va putea efcctua rambursarea.
b) Creditele sezoniere pot fi acordate flu numai intrepninderibor agricole, ci ~i altor intreprinderi care bucreaza sezonier ~i inrcgistreazä decalaj in timp intre incasari ~i chebtuieli. Decabajul se poate produce cand veniturile sunt sezoniere, dar cheltuiebibe au caracter de regularitate sau myers, când venitunile sunt regulate, dan cheltuiebibe au oscilatii man sezoniere.
Incas arm
Excedent de cumulate Incasari
Deficit dc cumulate
trezorerie . Excedent de
trezorenie
Chebtuieli
cumulate
Chcbtuiebi regulate ~i venituri sezoniere Venituri regulate ~i chebtuiebi sezoniere
Intrepninderibe inregistreazä deficite de trezorerie temporare ca urmare a caracterului ciclic al activitatii, dan care se acopcrä normal in sezoanebe urmatoare. Dc fiecare data obiectul creditului ~i durata sunt determinate.
c) Creditele de legãturã se mai numesc credite legate de o anumitä opera~iune financiara sau credite de sudurä. Ebe apar in situatia când intreprinderea rcsimte necesitä{i dc fonduri cu caracter permanent (spre exempbu, pentru investitii). Pana la obtinerea unui credit pe termen lung sau pana ba realizarea unui imprumut obligatar sau a unci cre~teni de capital prin emiteri de actiuni, ea poate primi acest credit pe termen scurt, pentru a efectua primebe cheltuieli. Aceste credite sunt legate, dcci, de o anumita operatiune financiarà, de o apropiata intrare de capital propriu sau obtinerea unui imprumut obligatar. Prin
68
urmarc, creditele dc legatura servesc pânä la obtinerea capitalului permanent care finantcaza nevoi permanente.
d) Credite yentru mobiizarea efectelor financiare nu comporta garan~ii dcosebite, find un credit general. Intrcprinzatorul cmite un bilet la ordin in favoarea bancii, Il depune la banca (11 mobilizcaza), prime~te in schimb un credit intr-un volum ~i pe un tcrmcn specificat in biletul la ordin. In accst caz bilctul la ordin este un efect financiar ~i nu. unul comercial intrucat este cmis pentru obtinerea unui imprumut ~i flu reprezintà o tranzactie comercialà.
Avantajul acestui credit pentru intreprindcre constà in faptul cä este mai putin costisitor decât alte credite acordate prin contul curent intrucat angajeazä debitorul pcntru o perioadà determinata. In plus, banca crcditoare are posibilitatea sä se refinanteze pnin rescontarca efectului la o alta banca sau la banca ccntrala.
Volumul crcditului obtinut de intreprinzàtor este ceva mai mic decât suma inscrisa in bilctul la ordin, diferenta find retinuta de bancä drept cheltuicli financiare ale acestcia (agio) sau cheltuieli pentru rescontare.
Creditul pcntru mobiiizarea efectelor financiare are dezavantajul ca este mai putin suplu: ci limiteaza creditul la valoarea inscrisä in biletul la ordin ~i la termenul prevàzut. Dc accca intreprinzatorul trcbuie sà aprccieze foarte bine, Inca de la inccput, limitcle valorice ~i dc timp ale biletului la ordin ca sa flu inrcgistreze credite inutile ~i nici sà flu resimta insuficientä dc fonduri. Dacà intrcpninderea flu ramburseaza la timp crcditul primit, sc expune rigorilor dreptului cambial.
e) Creditul ye termen foarte scurt (svol) se acordà de la o zi la alta, marilor intreprinderi din disponibilitatile zilnice de numerar ale bäncii care, in bc sa fic plasate pc pia~a monetara, sunt folosite pentru acordari de imprumuturi, pe termcn dc la o zi la câteva zile, determinat anticipat.
69
Creditul Spot nu presupunc o aprobare scrisä sau oralä a bancii ~i nici stabilirca preaiabila a unui plafon. Sc folose~te in cazurile in care, in mod accidental, contul dc disponibilitä$i al intrcprinderii dcvine creditor. Dc aceea, astfel de credite se acordà numai clicntilor ~bancari foartc buni, cu bonitate recunoscuta.
Toate creditele prczentate mai sus se acordä prin intcrmediul contuiui curent, care pot fi: cont curent simplu ~‘i scont in contul curent.
Contul curent simylu se mai nume~tc ~i avans in contui curent ~i se caractcrizeaza prin urmàtoarclc: intreprinderii (ciiente), i se dcschide o iinic de credit pânä la concurenta unui anumit piafon (limità) ~i pe o durata detcrminata; plafonui se stabile~te verbal ~i poatc fi modif cat dc bancä, daca se considera oportun, existand posibiiitatea de a-i pune in dificultate pe clientui sau; dacä acesta, dore~te o confirmare scrisã a plafonului aprobat, sc poate obtine contra unui comision dc confirmare; dacä flu exista confirmare scrisa ~i banca dorc~te mic~orarea plafonului, aceasta trcbuie sa-~i anunte din timp clientul pentru a nu-l pune in situatia deiicatä dc incetare a pla~iior.
Pcntru creditclc prin cont curent flu se stabilesc scadente calendaristicc certe pcntru rambursare. Crcditarea sc caracterizeazä prin simplitate ~i suple{e. Insa aceste avantaje oferite debitorilor sunt costisitoare, in sensul cà dobanda estc mai ridicatä dccât ia creditele garantate cu anumitc active.
Creditui acordat prin cont curent conduce la o anumita oscilatie zilnica a soldului, in functie de sumele acordate ~i cele restituite. Piafonul creditului nu corespunde aproape niciodata cu soldul efectiv ai crcditului.
70
Timp
Scontul in cont curent este 0 variantä a credituiui prin cont curent simplu care se caracterizcazä prin faptul cä plafonui aprobat se garanteazà de intreprindere prin depunerea la bancä, in pàstrare, a portofoliului de efecte comerciale de care dispune. Depunerea in pästrare nu reprezintà ~i flu trebuie confundatà cu scontarea; efccteie reprezintà doar 0 garan~ie data bàncii, iar creditul este un fel de avans dat intreprinderii in contul accstor efecte.
Ca urmare a cxistentei garan~iei banca reduce nivelui dobânzii la aceste credite comparativ cu aceiea acordatc prin cont curent simpiu. Pcntru perioada depusä in pàstrare efectele flu mai pot fi scontate de intreprindere, ceca cc cstc un dczavantaj. In schimb, pefltru partea acoperità de astfel de efectc depuse in pàstrare, banca flu mai pcrcepe comision de confirmare a piafonului.
2. 2. 2. Credite de mobilizare
A mobiliza o creafltä, inscamnä a o transforma in bani iflainte de scadentä prifl intermediui unci bànci. Este vorba dcci, de traflsformarea crcantclor la termen in lichiditàti la vedere. Crcditele de mobilizare, dcnumite ~i credite legate dc anumite active, sunt garantate dc càtrc intreprindere cu active financiare ~i ifl primul râfld prin trate (cambii).
71
Crcditele dc mobilizarc pot fi: credite de scont, credite pentru mob ilizarea creançelor comerciale, credite pentru mob ilizarea crean;elor asupra clientilor externi, vânzarea crean,telor cátre institufli spec ializate, credite pe stocuri, cesiunea sau amanetarea de crean~e.
a) Credite de scont Scontarea tratelor de cätre bánci reprezifltà achizitionarca acestora ifl schimbul unei taxe dc scont. In realitatc scontul flu este decat 0 formà de credit ~i nu o achizitie realà de crean{e. Ccl cc a vandut trata ~i a incasat banii (crcditul), ramane räspunzàtor de achitarea acesteia la scadcfltä. Dacà, spre exemplu, cambia scontatä flu cste achitatä de tras la scadenta, intreprinzätorul, adicä fumizorul trebuie sä achite (rambursezc) bàncii contravaloarea acesteia. Ifl cazul cambiilor, in mod obi~fluit se ccre de la iflCeput trasului sà accepte (rccunoascä) plata la scadentä, ceea cc practic sc face prin contrasemnarca cambici scofltate de cätrc tras.
Sprc deosebire de creditele gcflcrale, creditul de scont este rambursat ca urmare a dcrulàrii unei aflumite opera~iuni comcrciale din care banca i~i asigurà rccuperarea creditului. Pcntru intreprinzätori scoritul complicä intr-o anumitä màsurä, gestiunea creditelor comerciale; cventualele modificàri adusc uflei trate scontatc, dar fleajunse la scadentä neccsità localizarea sa in circuitul bancar, ceca cc uncori este dificil de fàcut; de multe on ifltrcprinzàtorul este avizat cu intarzierc de ncplata la timp a tratei scontate, punandu-l in situatia unui fapt implinit, dc a fi acceptat intre timp ~i alte livràri pe credit cätre trasul säu platnic.
Practic, prin scontare se in{clege transmitcrea cätre o baflcà a unui efect comercial, prin andosare (gir). Andosarea este operatiunea prin care se efcctucazä traflsmiterea iflcasarii unui cfect comercial pnin iniscrierea pe vcrso documentului a formulei girului: “plàti~i la ordinul X”, dupä care semfleaza transmitatorul. Andosarea (formula de afldosare) faciliteazà circulatia cambiilor
72
~i totodatä intàrc~tc sigurafl~a incasänii ci La scadentà. Toti cci cc afldoseazä nàmân solidan räspunzàtoni pentnu plata cambiei La scadcntà, impreunà cu trasul.
Desfa~urarea openatiunii de scofltanc, are bc in fclul urmàtor:
intnepninderea depunc La bancä tnata care reprezintä crcanta pe cane vrca sä o mobilizeze; a doua zi ca pnime~tc un credit in cont La flivclul valonii tratei minus agio (cheltuicli pnivind taxa sconitului, comisioane de andosane, de mi~cane etc. ocazionatc de incasanca cfectului); banca incaseazà creanta câfld ajunge La scadentà.
Efectele sContate flu mai apar in bilantul intrepnindenii La activ, ca efccte de incasat, ci von figura, pânä La scadcntä, in categonia angajamente in afara bilantului.
Pentru a fi admise La scontare, efectele comerciale prezcntate trebuic sä sc incadneze in limitele unui plafon stabilit de bancä, care se nume~te plafon — tràgàtor sau autonizatie globala de scont. Suma maxima a acestui plafon sc stabi1c~te in functie de volumul cifnei de afaceri a intnepnindenii ~i de termenul mediu aL creditului — client acordat de intnepnindere tertilor.
Plafon tragaton = Cifna de afaceri x Numarub mediu de zile credit – client
360
Chcltuielibe de scontane, nespcctiv costunile operatiunii de scontarc se compun din dobanzi plus comisioafle ceea cc in ansamblu formeazä taxa
SCOfltUlUi.
Suma dobanizii (A D) se stabile~te in functie de valoanca tnatei (V), rata dobânzii (D) ~i timpul din momentul pnezentànii La scofltane ~i pânä La scadcfltà
(T).
AD=VXDXT
lOOx 360
73
Rata dobânzii La cnediteLe dc scont (D) este egalä cu rata de bazà a dobânzii bancare, cercetatà in ftrnctie de caractenisticiLc ifltneprindcnii: mànimea initrepnindenii, ifldepefldefl~a sa cconiomicä-financiarä, nentabilitate, cofljuflcturä ~i alte situatii particulare ale acestcia. La randul sàu, nata de bazä a dobanzii bancane se stabibe~te ifl functie de ráta dobanzii de piata monctanà.
CnedituL de scont arc avantajub cä este ccl mai putin scump, dat find cä banca este protejatà impotriva niscubui de plata pnin dreptul cambiaL; de asemenea, Linia de scont se obtine relativ u~or, ian intrepnindenea este desärcinatä de gnija recupenànii creaflteLor scontate de~i pânä La scadentä ea ramane girant.
Dnept inconveniente ale credituLui de scont am putea aminti o oarccane bipsà de suplete in seflsuL cà ifltrepnifldenea flu dispune totdcaunia de un portofoliu dc cfectc care sä coincidà cu apanitia necesarului de Lichiditàti. Nu existä o conebatie inane voLumuL cfccteLon disponibile de scofltat ~i necesarul de Lichiditati, flici ifl timp, fliCi vabonic. Spre exempLu, este dezavantajos pefltnu intrepninderc sä sconteze o cambie de 100.000 cu scadenta peste tnei luni, dacà resimte necesar de lichiditàti de 50.000 pe timp de 0 buflà.
b) Creditul yentru mobiizarea creantelor comerciale permite scontarea nu numai a creantelon individuaLe, ci gnuparea mai muLtora La un bc dupà cniteriuL timpuLui in care au fost cmise, unmând sa sc tragä pentnu dc un singun bilct La ordifl Ifl vedenea prczcnitänii lui La scontane. Cu aLte cuvinte, in biLetuL La ondin pnezentat La bancà figureazà, cumuLativ, dateLe din mai muLte factuni (se preia drcptul de creantä din mai muLte Livnàni) pentnu cane furnizoruL emisese tot atâtea trate. EL pàstrcazä dreptul de propnietate asupra crcantdbon respective, asigurandu-~i pnin credit, imediat, acopeninea fniancianä necesanà.
CredituL pcfltnu mobilizarca creantcbor comenciaLe are roLuL de a atenua creantele cneditubui de scont ufldc fiecane efcct face obiectul unor opera~iuni
74
indepenidenite, ccea cc pnczintä grcutä~i mai ales in cazul intrepnindeniLor Cu muLtc trate Cu termene de platã ~i sume mai greu de rccupcnat.
Sub aspect tehnic estc un credit de mobilizane intrucât intrcpnindenea, prini scontare, transformà dreptuni de cneaflta in lichiditäti pnimare, bibetul La ordin find, “mobiLizat” La bancä. BiLctul La ordin regnupeazä cneanteLe cmise ifltr-o penioadã de 10-15 zile Cu scadefltc individuale in jurul a 10 ziLc. Datelc scadcntelor se seLecteazà astfel incât sà fie ondonate pe biletuL La ordin din 10 in 10 zile. TermenuL minim de rambursare a creditubui estc dc 10 ziLe ~i flu poate depà~i 90 ziLe.
Acest tip de credit, Sc foLose~te in relatiile bàncii cu cLicntii bunii initnucat presupune un risc mai mare decat Ifl cazuL creditului de scont. Dacä in cazuL scontuLui tratele acceptate fonmeazà garan~ia bäncii, in cazul creditului pentru mobilizarea creafltdbor comerciaLe tnateLe raman in propnietatea cLienituLui bancar (fumizonuLui) ccea ce u~ureazà gcstionanca de càtrc accsta a creantdLon asupra tertiLor.
c) Creditul yen tru mobiizarea creantelor asuyra clientior din strdinätate Crean~e1e asupna cliefltilor stnäini, nu pot participa La procedura pentru mobiLizanca creantebor comenciale ~i ofenä, pentru bànci, o ganan~ie mai sLabä ifl cadruL scontànii atuflci când termeneLe de platà pefltru expontuniLe facute sunt marl.
Pentnu a favoniza exportuL, banca ccntraLä folose~te o pnocedunä dc mobilizare a cneanteLor asupra partcneniLor stràini, stimulând bäncile comerciaLe sa lc utiLizeze pnin faptuL cà sunt de acord sà nesconiteze accste creante in conditii nelativ avantajoase pentru acestea.
Operatiunca se desfr~~oarà astfel: penltru mänfunile exportate fumizorul emite un bilet La ordin pe cane-L sconteazà La banca sa comenciaLà, obtinand in schimb Ufl credit, La vaLoarea märfuniLor exportatc, din care poate sà-~i achite alti
75
parteneri; La râfldul säu, banca comercialà foLose~tc biletuL La ordin pentru a se refiflarlta de La banca centraLà prin rescont.
ModaLitàtiLe de mobilizare a creantelor asupra partenerilor stràini, prin scontarea efectclor La baflca comerciaLä, variazä in functie de durata credituLui. Sprc deosebire de credituL de scont, accst feL de credit se poate acorda ~i pe o perioadà mai mare dc 3 Luni, mergârid pana La 18 luni, traflsformându-se intr-un credit pe termcn mijlociu.
CostuL acestui credit este avafltajos, stimulând cxportatorii in desifri~urarea activitätii br economice, intrucât ii se oferä posibiLitatea de a intra rapid in posesia contravaborii märfuribor exportate.
d) Vânzarea creantelor cdtre societàti specializate. Anumite socictäti spcciaLizate ifl opera~iuni finariciarc cumpärä creanteLe detinute de diver~i intreprinzàtori, preocupându-se ifl continuare pe cont propriu de recupcrare ~i reducerea riscului dc nepLatä din parte debitoriLor. Jntreprinzàtorii au avantajuL de a-~i recupcra creanteLe prin vânzare, contra unui cost destul dc ridicat, ifl schimbul càruia scapä de risc ~i obtine Lichiditä{iLe imediate. De aceea, opera~iunea flu rcprczinta un credit propriu — zis C~ 0 vanzarc — cumpärarc dc crcantc cu riscurile corespunzätoare. In tariLe unde se foLosesc aceaste opera{iuni, se numesc “factoring” sau “L’affacturage”.
SocietatiLe de factoring, sunt pregàtite temeifliC pentru a face presiuni asupra debitoribor in vederea asiguràrii pLà~iLor La scadentà. ~n aceLa~i timp, societatile respeCtive selectioneazà creantele acceptand sà cumpcre numai pe aceLea care prezintä un risc mai mic ~i care au pcrspectiva de a fi achitate.
0pera~iunea de factoring, reprezintä a~adar, un transfer de risc de nepLatã, Contra unei dobânzi cedate de vânzätor, in schimbul obtinerii de lichiditati imediatc. AvantajeLe pentru intrcprindcrile care vind efectele, cätre societatea
76
specializata constau, pe de o parte, in recuperarea lichiditatilor ~i transferuL de risc, jar pe de aLtä parte, in simpLificarea gestionärii contuLuj cLier4i.
e) Creditul ye stocuri (warants). Acestea sunt credite pe termen scurt, garantate cu anumite stocuri de màrfuri. Intreprinderea, care dore~te sà obtina credite, depurie stocuriLe gajate in aflumite depozite generale sau antrepozite, gestionate de societati private de sine stàtàtoare, pentru care i se elibereazä o “recipisä warant” ~i care este de fapt, cu titLu de credit, reprezentând totodatà un titLu de proprietate asupra stocuriLor respective. Acest efect comerciab se sconteazà La banca comerciaLä, ob{inând un credit pe termefl scurt. Bàncile comerciale au posibilitatea, ulterior, sà resconteze recipiseLe warant La barica centralä, pentru refinantare.
Existà cazuri in care, warantul poate fi utilizat farä ca stocuriLe sä fie plasate in depozite geflerale sau antrepozite, ci sà ràmânä in custodia intreprinderii, dar care se angajeazä sä flu le vanda pe durata credituLui. Este cazul unor stocuri de produse petroliere sau agricoLe care ar fi greu depozitabiLe in alte bocuri sau ar presupune cheltuieli man de transport — depozitare. In Lana noastrà, intreprinderile care produc pentru export pot fi creditate pe stocuni destinate exportului care din motive objective n-au putut fi expediate, ramanand in custodia producätoribor.
2. 2. 3. Credite de prefinantare
CrediteLe de prefinantare sunt specifice anumitor operatiuni, cum sunt:
finantarea Lucràribor publice, facilitarea exporturibor, respectiv acoperirea chebtuieLibor efectuate de exportator pânà La incasarea contravabonii de La parteneruL strain (obLiga~iufli pe cautiune).
77
a) Creditul de finatare a lucrãrior yubllce . Pentru a acopeni temporar necesitatiLe de pLati ale intrepninzatoriLon care Livreazà marfuni sau efectueazà servicii ~i Lucràni catne stat, anumite institutii financiane i~i propuni ca scop sä fiflanteze (crediteze) cheLtuieliLe afenenite pana in momentul incasanii conitravalonii br de La buget. Este vorba, deci, de 0 prefinantare a intnepninzatonibon care au reLatii oneroase avantajoase cu statul, isa pL4ile au un caracter Lent.
Intrepniridenibe care se prefinanteaza de La institutiiLe financiare, inainiteaza ceneni de credite ~i se stabiLesc plafoane de credite pana La concurenta a 75-100% din vaboarea lucränibor. Acordarea efectivä a creditebor se reaLizeazä pnifl simpla pnezentane a factunibon.
Ifl acest feb de cnedite, poate interveni ~i banca comerciaLa La care-~i Line contuL intreprinizätorul, care poate pnelua asupna sa acordarea creditului, dan cu avabub institutiei financiare, care ifl acest caz, preia 0 parte din risc contra uniui comision.
b) Creditul yen tru yrefinantarea exyorturilor unmare~te incuraj area exportunilor ce se fac cu Comaflda fenmä sau f~arä comandä ferma: credit —cumpãrdtor, credit —furnizor, credit pentru realizarea deprototzpuri ce urmeazd a fi prezentate la tdrguri ~ci expozijii interna,tionale, credit pentru prospectarea pie,telor strdine etc.
c~ Obligatiuni ye cautiune. AstfeL de credite pot fi acondate intnepninzatonilor de càtne administratia fiscalä, care joacà robul de banchen, sub forma amanarilor de la plata obLiga~iunibon fiscaLe (taxe vamale, taxe pe valoanea adaugata etc.) ~i care echivabeaza cu anumite impnumutuni. Pnactic, astfeb de credite se acordà de La bugetul statubui, in sensuL cä putenea publicä consimte sa amâne preLuanea unor venituni legabe. Amananile se pot efectua pe un termen ce vaniazà intre 2-4 Lunii, dar pentru aceasta este necesarä cautiunea unei banci.
78
Deschiderea de credit depinde, a~adar, de acceptul bancii de a da garan~ia sa (cautiunea) contra unui comision, de documentatia care motiveazä niecesitatea amaflanii, pnecum ~i de depunerea bilar4uLui La administratia financiana din care sä nezulte sobvabiLitatea genieraLà a ifltnepnifldenii.
2. 3. Metode de stabilire a soldului de trezorerie
2. 3. 1. Metoda “incasàri — plá$i” ~i metoda “resurse — necesar”
Intrepninderea trebuie sa-~i aleagä investitiile ~i sa prevada necesarul de fiflantane in imobibizani (active fixe) ~i in ciclub de expboatare. Ea trebuie sa decida asupra unui fliveb aL fondubui de rubmeflt ~i asupra repartitiei intne finantarea prin capitaluni permanente ~i finan~anea din credite de tnezorerie.
Totodatä, este necesar ca managenub intrepnindenii sa decida asupra structunii financiare, adica asupra raportuLui dintre datonii ~i fonduni propnii ifl totaluL capitalunibor. Dupä aceste decizii, care au un caracter strategic, trebuie sa se ia hotarani tactice pnivifld abegerea unei combiniatii de credite de trezorenie, cane sa asigune minimum de cheltuiebi fiflanciare, acopenirea ifltegnala a nevoibor
o flexibibitate financianä.
Spre deosebine de capitabunibe penmaneflte, trezoreria suporta modificäni sensibiLe, de La o zi La alta, astfeb cà este necesan sa fie bine organizata ~i gestionata. Organizanea ~i gestioflarea tnezoreniei, determinanea soldubui acesteia pot fi concepute dupà douà metode:
• metoda “incasdri —pld~i”
• metoda “resurse — necesar”
79
Metoda “Incasäri — ylàti” consta in rezolvarea urmatoarei nelatii de calcuL:
Sf Sj + I —P, in cane:
= soldul final al tnezoreniei, care poate fi Ufl excedenit sau Ufl deficit (sau chiar zero);
= soLduL initial al lichiditatiLor;
I = iflcasäni din penioada respectiva;
P = pLà~i ce se von efectua in penioada nespectivä.
Aceastä relatie se aplicä in cadrul bugetuLui de tnezorenie sau in aLte previziuni pe termene ~i mai scurte.
Metoda “resurse — necesar” consta in urmätoarele: activeLe ciclice sau circulaflte, adica stocuniLe, clientii ~i asimilatele acestora sunt finantate, in pnimuL rand, din nesunse cicLice, adica din datoniile fa{a de fumizoni, cnedite ~i aLtele, denumite ~i pasive de expLoatane.
De reguLa, activele cicLice sunt mai man decat resursele cicLice, ceea ce inseamnä un dezechilibnu permanent, adica apani~ia unui necesar de fofld de rulmeflt. De aici se na~te relatia fundamentalà potnivit cäneia necesaruL de fond de rulment este egaL Cu activele ciclice mai putin resursele cicLice.
2. 3. 2. Alegerea ~i negocierea creditelor de trezorerie
Gestiunea trezoreniei, constä in a admiflistra aLtemativ, fie vaLoni disponibiLe sau excedentane in casä, fe cnedite pe tenmen scunt ñecesare acopeninii deficiteLor. ExcedenteLe, a~a cum am mai aratat, pot fi vaLonificate, spre a aduce noi ca~tiguni, ian deficitele urmeazä sä fie acoperite pnin cnedite de trezonenie.
80
Remuneratia de care firma poate beneficia din plasamenitul excedefltelon este, ifl general, mai mica decat costul obtinenii de capitaluni extenne. Totu~i, on de câte on firma are posibilitatea, tnebuie sà-~i valonifice disponibilita~ile. De altfel, 0 trezonenie penformafltä pnesupune imbunäta{inea napontului dintre venitunile financiare ~i cheltuielile financiare, plasarea lichiditàtilon find necesar sà se facà ifl conditii de nentabilitate nidicatà ~i de secunitate. Aceste plasamente sunt considenate, in economia S. U. A., de pildà, “inlvestitii ifl flumenar”, deoarece pot fi u~on conventite din nou in aceea~i stare.
Existä dupà cum se ~tie, 0 plunalitate de fonme de plasament a aceston lichiditäti, intne care pot fi mentionate urmàtoarele:
– punenea la dispozitia bäncii a unor sume pe un anumit termen;
– plasamente in documeflte comenciale;
– plasamente ifl titluni, cum sunt actiunile, obliga{iunile ~i altele.
Dacä plasarea excedentului de lichiditati este un obiectiv cu o anumità insemflätate in activitatea trezonierului, neducenea cheltuielilor financiane aferente creditelor de trezonerie trebuie sà coflstituie o sanciflä de bazä a acesteia, ceea ce Se poate obtine pnin:
• folosirea de credite doar atunci cdnd intreprinderea are nevoie de ele,
• alegerea creditelor care se adapteazã mai bine la situafla concretd;
• obfinerea celor mai bune condaii de bancd privind costul, suma maxima ~iflexibilitatea creditului.
Activitatea tnezonienului ifl stabilinea pneviziunilon de fiflantane poate fi rezumatà lfl trei etape ~i aflume:
a) evalueazd costul efectiv al fiecärui credit in fuflctie de dunata de folosinta, stabilind Ufl clasament al imprumutunilon;
b) inventariazd efectele posibile, dupä natura br;
81
c) stab ile~te o selectie a mijboacebor de finantare (compatibibe cu efectebe mobilizabibe ~i pbafoaflele de credite), care sä aibä ca efect obtinerea celui mai scàzut cost al fnantarii.
O insemnàtate deosebità in reducerea volumului de credite ~i a costuribor afereflte,’o are acceberarea incasàribor ~i a costuribor, in care scop se poate actiona prin:
• folosirea celor mai rapide modalitd,tipentru incasarea clien;ilor;
• mai buna organ izare a activitá,tii controlului facturdrii ~ci timpului de manzpulare a cecurilor ~i tratelor;
• organizarea mai bunà a po~ctei interne etc.
In ceea ce prive~te sebectarea creditebor pe termen scurt, singura iflformare completà pe care o capätà intreprinderea de la bancä se referä ba costub creditului. In rest, alegerea unuia sau altuia diritre credite ràmâne o decizie strictä a intrepririderii. On alegerea unui anumit tip de credit pe termen scurt flU este 0 operatiune tocmai u~oarà, ca urmare a mubtitudinii creditebor cu träsàturi caracteristice diferite ~i ca urmare a imposibilitàtii pentru toate intreprinderile de a se informa complet asupra politicii de credite practicate de bànci.
In aceste coflditn existà cateva cniterii pentru abegerea tipului de credit ceb mai convenabib, ~i anume: facilitdji de acces, suple,tea creditului ~i costul aces tuia.
Criteriul facilitätilor de acces. Nu toate creditele se obtifl la fel de u~or. Spre exemplu, creditele de mobibizare ~i indeosebi creditul de scont se obtine cel mai u~or, cel mai repede càci comportà riscuri reduse pentru bancà: in opozitie, creditul de scont curent flu se deschide decât dupà un studiu atent al situatiei de trezorenie a debitului, iar dupä aprobare necesità o supraveghere banicarà continua. Intrepninderea va alege un tip de credit, in functie de urgen~a lichiditàtibor de care are nevoie.
82
Criteriul supletei reflectà facilitatea creditului, de a se adapta sumei ~i duratei trebuintelor de lichiditáti ale intrepnindenii. Spre exemplu, cneditul in cont curent este mai suplu, initrucât intrepninderea ii utilizeazà ifl once cuantum (in cadrul unei limite) ~i se ramburseazä din initiativa intrepninidenii atunci când necesarul de lichiditati suplimentare, iniceteazà. In opozitie cu acesta, creditele de mobilizare suflt mai pu{in suple intrucat volumul br depinde de existeflta portofoliului de creaflte, de tenmeflele pentru care ele devin scadente ~i flu de nevoile momentane de lichiditàti ale ifltrepnifldenii.
Criteriul costului unui credit, este deosebit de important, de~i flu poate fi interpretat drept cniteriu absolut. Existä cazuni când se acceptà un cost mai nidicat al creditului, cu conditia obtinenii lui cat mai urgentã. Se poate stabili o conelatie intne costul creditului ~i suple~ea sa: cu cat cre~te suple{ea sa, are bc ~i o cre~tene a costului ~i iflvers. Spre exemplu, creditul in cont curent este cel mai suplu, dan dobânda ~i comisioaflele de confirmare ~i mi~care pot sä-l facä cel mai scump.
Fiecare intnepnindere, trebuie sä gaseascà vanianta optima de credit in functie de restnictiile pe care be presupune fiecane credit, de relatiile statornicite intre intrepnintdere ~i bancä, de negocierea cu banca a conditiibor de acondare ~i nambunsare, precum ~i de garan~iile de care dispune intrepninderea.
Negocierea creditelor, este o fazä importantà a actiunilor desfa~urate de serviciul financiar, ~i mai ales de trezonier, in vederea asigurärii la timp a echilibrului finaflciar. Bugetul de trezorerie scoate in evider4ä, dupä cum s-a arãtat, nevoile pnobabile de credite pe termen scurt, jar bugetul de exploatare ~i programul de investitii, explicä oniginea acestor nevoi.
Ansamblul acestor previziuni alcätuie~te, intr-o economie de pia{a, dosarub de bazà al onicarei negocieni cu banchenul. Obiectivul negocienii este de a obtine autonizani de credite pe termeni scurt. Multitudinea de credite de care poate
83
beneficia o firma, recbamä alegerea difenitebor modalitati de finantare pe tenmen scurt, potrivit intereseior intrepninidenii respective.
Creditele solicitate, flu trebuie sa cupnindà o marja de siguran~à prea mare, deoarece o foiosire ifleficiefltä a ion, ar putea determina pe bancher sa fie mai reticent in perioada urmatoare. Organizarea fiflafltanii capata formä, pnifl planiunile de trezorerie intocmite pe penioade mai scurte, cane sunt de fapt, o preiungire a bugetului cu aceia~i flume.
84
CAPITOLUL 3
TREZORERIA NETA. CASH-FLOW – UL ACTIONARILOR SI
COSTUL CREDITELOR DE TREZORERIE
3. 1. Definirea trezoreriei nete
Pentnu definirea tnezoreniei flete, este necesar sa incepem cu o privire de ansamblu asupna analizei finaniciane Si in acest caz, putem spune ca analiza financiara este activitatea de diagnosticane a stànii de penforman~a financiarä a intnepnindenii la incheierea exercitiuiui. Ea i~i pnopune sä stabiieasca puflctele tan ~i punctele slabe ale gestiunui financiare in vederea fufldamefltarii Uflei flOi stnategii de mefltiflere ~i dezvoltane, intr-un mediu concurential. De asemenea, analiza financiara face obiectul preocupänilor exteme ale partenerilon economici ~i financiani — bancani pentnu fufldamentarea unor posibile actiuni de cooperare cu respectiva intnepnindere. Atât aflaliza pe plan ifltem cat ~i cea extema au ca obiectiv determiniarea rentabilitatii ~i a niscului ~i, ifl fiflai, a valonii ifltrepnindenii. Sunsa de date pentru aflaliza fiflancianä o constituie documentele contabile de sinteza: bilantul, contul de nezultate ~i anexa la biiant.
Cofltabiiitatea fumizeaza cea mai mane parte a inifonmatiei necesarä elabonarii bugetelon. “a prevedea, a presuptrne, a ~ti” ~i aceastà cunioa~tere contabila a trecutului, este cea care ne permite sa facem pneviziuni utile.
Anaiiza finaniciara urmane~te sä eviden{ieze modalitätile de nealizarea a echiiibnului finianciar pe tenmen lung ~i pe tenmen scurt (obiectiv al analizei pe bazä de bilaflt) ~i tnepteie de acumulare baneasca, de rentabilitate ale activitätii intrepnindenii (obiectiv ai analizei pe baza cofltului de profit ~i pierderi). Bilan{ul sintetizeaza stanea patnimoniiala a intnepnindenii la Un momeflt dat, in timp cë
85
contul de nezultate Sifltetizeazà rezultatele fluxunilor economice ~i fiflanciare de initrare, de prelucrane ~i de ie~ine pe perioada considenatà. Jflformatia comunà care se intâlne~te in cele douà documenite de sintezä este rezultatul net (profitul sau pierderea) ca o reflectane a rentabilitàtii intnepnindenii (intnäni, pnelucräni, ie~ini) ~i a noii stan patrimoniale a acesteia.
Pentnu a optimiza situafiafinanciarã se pot avea in vedere:
– Fie märimea fondului de nulment, pnintr-o interventie in partea superioarä a bilantului prin:
– cre~terea capitalului pnin aport Ifl numeran;
– practicanea unei politici de majorare a rezervelor;
– vânzarea de active imobilizate.
– Fie mic~orarea niecesarului de fond de nulment, pnifltr-o initenventie in partea infeni’oarä a bilan{ului prim
– accelerarea rotafiei stocurilor (reducerea stocunilor la un nivel optim conespunzãtor unei anumite cifne de afaceri, reducerea duratei ciclului de fabnicatie etc.);
– accelerarea rotatiei clientilor (diminuanea amânàrilor de platà ~i unmäninea nigunoasà a inicasànilor, dan cu aten{ie la coflcureflta ~i posibilitatea piendenii pietelon);
– incetinirea rota~iei furnizorilor (ob{inerea unor amânàri la plä~i mai lungi, dar CU atentie la eventualele penalizäri in conformitate Cu conditiile contnactuale).
Ca reflectare a stänii patnimoniale, analizam bilafltul stabilit la sfân~itu1 penioadei de gestiune (numitä ~i exencitiu contabil, care descrie separat elementele de activ ~i de pasiv ale intrepnindenii).
Activul se compune din: buflttni detinute de intrepnindene (dreptuni de pnopnietate asupra bununilon) ~i crearqe (dreptuni asupna tentilor).
86
Pasivul se compune din capitaluni propnii ~i intn-o masuna considerabilä, din datonii contractate de intrepnindene ~i nerambursate inca.
Diferenita dintre activul total ~i datoniile totale contractate d~ o prima ~i o pnincipala evaluare (contabila) a ifltnepniflderii la data incheierii exercitiului. Aceasta ecuatie fundamentalä a bilantului neda, situatia neta a intnepninderii, respect iv averea netà a actionarilor (activul neangajat in datonii).
ACTJV (A) PASIV (P)
PARTEA DE SUS
A BILANTULUI
Active imobilizate Total Fond de rulment Capital Penmaflent
PARTEA DE JOS Active Necesar Fond Datonii exigibile curente
A BJLANTULUI realizabile Rulment cu scadenta mai mica de 1 an
Trezonenia pozitivä Trezoreria netã Trezonenia negativa
4 2
Active circu ante Datonii Cu scadenta mai mica de 1 an
Schema determinanii Fofldului de rulment, a Necesarului
de fond de rulment ~i a Tnezoneniei nete
S ituatia netà, este cel mai adesea pozitivà ~i crescätoare ca efect al unei gestiuni eCoflomiCe Saflatoase. Aceasta situatie mancheaza de fapt, atingerea obiectivului major al gestiuflii financiane ~i aflume, maximizarea valonii capitalunilor propnii, a activului net finan{at de respectivele capitaluni. Cre~tenea situatiei flete, este coflseciflta neinvestinii unei pän~i din profitul flet ~i a alton elemente de acumulani: provizioane neglementate, raportuni din exercitiul precedent, subventii etc.
S ituatia netä, poate avea in cazuni prefalimentare, valoane negativä. Aceasta semnifica, o depà~ire a activului de catne datoniile totale contnactate de intnepnindere. 0 astfel de situa{ie neta, este consecinta incheienii cu pierdeni a
87
• exercitiilor aflterioare. Suma acestor pierderi, poate consuma integral capitalurile proprii, iar partea fleacoperita ramane in sarcina creditorilor, ca rezultat al asumarii riscului de irisolvabilitate al intreprinderii.
Situatia neta, poate ifldica deci, o imboga~ire (o cre~tere a capitalurilor proprii) in cazul realizari ~i reinvestirii de beneficii (profituri) sau dimpotrivà, o saracire (o mic~orare a capitalurilor proprii) in cazul inchiderii exercitiului cu pierderi. Cre~terea sitttatiei nete, de la un exercitiu financiar la altul, reda o imboga{ire patrimoniala a intreprinderii. Activele circulante ~i lichiditatile, pot cre~te pe seama amortizarii unei pàrti din valoarea imobilizarilor corporale, a profiturilor nete ~i a cre~terii datoriilor de exploatare cätre furnizori.
Daca fondul de rulmerit, la un moment dat (al incheierii exerci{iului contabil) este superior nevoii de fond de rulment, atunci excedentul de fond de fnafltare, s e regäse~te sub forma unei trezorerii nete concretizatä in disponibilitatile bane ~ti in conturi bancare ~i lfl casä.
Trezoreria netä = Fond de rulment — Nevoia de fond de rulment
Trezoreria fleta este expresia cea mai concludenta a desfa~urarii unei activitati eficiente. ~riregistrarea unei trezorerii nete, in cadrul mai multor exercitii succesive, demonstreazä succesul iritreprinderii in viata economicà ~i posibilitatea plasärii rentabile a disponibilitätilor bane~ti, peritru intarirea pozitiei ei pe pia~ä.
Trezoreria netd pozitivd este rezultatul intregului echilibru financiar al intreprinderii. Exercitiul financiar, se poate incheia cu un surplus monetar, expresie concreta a proftului net din pasivul bilantului. Acest excedeflt de trezorerie urmeaza sa fie plasat eficieflt ~i in depliriä sigurafl~a pe piata mofletara ~i/sau financiara. Plasamefltul monetar sau finariciar urmare~te trei objective:
lichiditatea valorilor mobiliare ~i de plasament cumpãrate (VMC), rentabilitatea
88
VMC ~i securitatea VMC. De aceea se recomanda cumpärarea unor VMC u~or negociabile ~i cu o bunä reputatie pe piata de capital.
Trezoreria netd negativd evidentiaza un dezechilibru financiar la incheierea exercitiului. Deficitul monetar astfel coflstatat a fost acoperit prin aflgaj area de noi credite (de trezorerie sau de scont).
In aceastä situatie se urmare~te obtinerea celui mai mic cost al floilor creante prin negocierea mai multor surse de astfel de capital.
Exemplu:
Revenind la situatia financiarä a societàtii ENERGOMONTAJ S. A. se pot determina flevoia de fond de rulment (NFR) ~i trezoreria neta (TN), la inceputul
FR0500; FR1800
NFR0=(300±300)—200 =400
TN0500—400 100 disponibilita~i bafle~ti
NFR1 =(400+600)—500)=500
TN1 = 800 — 500 = 300 disporiibilità~i bane~ti
Cre~terea trezoreriei nete pe perioada exercitiului contabil reprezinta “cash-flow —ul” perioadei (CF), respectiv fluxul monetar net al exercitiului.
CF = TN1 — TN0 = 300— 100 = 200
Un cash-flow pozitiv, se iflterpreteazä ca o cre~tere a capacitatii reale de finantare a investitiilor. Aceasta reprezintä o imboga~ire a activului real, o confirmare a majorarii averii proprietarilor. Un cash-flow negativ sugereazä o diminuare a capacitatii reale de fiflantare a irivesti{iilor. In coflsecifl~ä, aceasta semnifica &saracire a activului.
Trezoreria este determinatä de rentabilitatea ecoflomica. Este u~or de demonstrat Ca intre rentabilitate ~i lichiditate (reflectatà ifl trezorerie) suflt relatii de interconditionare. Profiturile suplimeritare ob{inute prin cre~terea refltabilitatii
89
vor fi repartizate pentru finan{area actiunilor de modemizare ~i de coiflteresare a factorilor de produc~ie (muflca, natura ~i capitalul). Factorii de productie astfel stimulati, vor determifla o accelerare a rotatiei capitalurilor intreprinderii, iar gradul mai ridicat de lichiditate este Ufl factor de sporire a refltabilitàtii.
Totodatä, se remarca dependefl~a trezoreriei ~i fa~ä de variatia flevoii de fond de rulment, respectiv a decalajelor iritre incasärile crearttelor ~i pla~i1e datoriilor scadente. In aceste conditii o intreprifldere rentabilä flU are lfl mod automat ~i o trezorerie netä pozitiva, aceasta din urma depinzând de variatiile necesitatilor de firian{are ~i mai departe, de variatiile termenelor de scader4ä ale incasàrilor ~i plä~ilor.
Trezoreria neta, indica pozitia (starea) de lichiditate fatä de bänci. Valoarea trezoreriei nete, se calculeazä prin diferenta intre soldul conturilor de trezorerie din activul bilafltului, titluri de plasament ~i disponibilita~i ~i soldul conturilor de trezorerie ale pasivului: concursuri (contributii) bancare curerite ~i ~solduri creditoare la banca.
Trezoreria netä = Trezorerie activ — Trezorerie pasiv
Trezoreria netà este o notiune distincta a incasarilor.
Trezoreria fleta se obtine, de asemenea calculându-se diferenta dintre resursele ~i utilizärile din bilant, cu excep~ia utilizarilor ~i resurselor de trezorerie.
Fluxul excedentului de trezorerie masoara, in analiza finaflciara a firmei, varia{ia globalä a trezoreriei, adica soldul intràrilor ~i ie~irilor de lichidita{i al perioadei studiate.
Excedentul de trezorerie se obtine direct prin acumularea incasärilor ~i decasàrilor (plätilor) din fiecare perioada intercalatä, perioada de timp delimitatä precis din punct de vedere financiar.
90
=== 3 ===
Excedentul de trezorerie = Totalul (cumularea) fluxurilor intercalate de incasäri ~i p1à~i = Venituri — Incasäri
Excedentul de trezorerie este global dacà toate fluxurile de lichiditäti sunt luate in calcul sau este din exploatare, dacà flu con{ine decât incasàrile ~i plàtile din exploatare.
Excedentul de trezorerie poate fi calculat indirect, prifl fluxurile de fonduri, prin diferen{a dintre pozitiile de trezorerie netà ale bilanturilor de sfâr~it ~i de inceput de perioadà.
Excedentul de trezorerie = Trezoreria netä Ia sfâr~itu1 perioadei — Trezorerie netä la inceputul perioadei
Notând excedentul de trezorerie cu (En), trezoreria netä la sfârsitul perioadei (T~ )~i trezoreria netä la inceputul perioadei cu (T~1), avem relatia:
En —obtinandu-se astfel valoarea cu care trezoreria s-a ameliorat in cursul
perioadei.
Aceastà relatie globala a trezoreriei, se poate deduce de asemenea, din rezultatul exercitiului.
Jntre excedentul de trezorerie ~i rezultatul intreprinderii, existä o strânsà relatie. Rezultatul contabil, find diferenta dintre incasäri ~i plà~i, este momentul sà studiem in ce conditii rezultatul realizat este exteriorizat, materializat in trezorerie.
In fapt, doar previzionarea rezultatului disponibil in trezorerie este util, in vederea efectuàrii unei achizitii, rambursàri, repartizäri de dividende sau a oricärei alte utilizàri de fonduri.
Astfel, previzionarea trezoreriei repartizabilà, adicä a trezoreriei ce poate fi repartizatä, a unei fihiale sau a unei subdiviziuni organizatorice pentru un rezultat contabil dat, indicà limita superioarä a dividendelor transferabile la casa — mama in cursul exercitiului viitor.
91
Pentru operatiunile de exploatare, rezultatul din exploatare ~i excedentul de trezorerie din exploatare coincid, dacä achizitiile, cheltuielile ~i vanzarile sunt plätite in numerar. Dar, in majoritatea timpului, incasarea veniturilor ~i cheltuielilor sunt decalate, datoritä existentei unor termene de reglare convenite dinainte. Cum contabilitatea generala recunoa~te veniturile ~i cheltuielile din momentul angajàrii br ~i nu din momentul incasärii sau pla~ii br, inscrierea rezultatului la trezoreria de expboatare se efectueazä prin calcule extracontabile.
In practica, analizei trezoreriei unei firme se are in vedere egalitatea necesarà intre activul ~i pasivul bilantului:
Clienti + Disponibi1ità~i = Rezultat + Fumizori, de unde rezultà 1~elatia:
Rezultat Disponibilitàti + (Clienti — Furnizori).
Egalitä~ile scrise mai sus permit sä se ajunga la urmàtoare formula de
calcul:
Nevoia de fond de rulment pentru expboatare = Clienti — Furnizori.
Cum nu existä solduri clienti ~i fumizori la inceput de perioada ~i operatiuni extra — expboatare, aceastä nevoie de fonduri de rulment pentru expboatare, constituie o varia{ie neta a rezultatului de exploatare. Fire~te, in cazul in care o firma, ar avea o politicä de stocare, ar majora corespunzator nevoia in fonduri de rulment pentru expboatare.
In general, in practica, calculul nevoii in fonduri de rulment din expboatare se calculeaza astfel:
Nevoia in fonduri de rulment din expboatare = Stocuri + Clienti — Fumizori
Problema stocurilor nefiind pusà aici, se poate reformula relatia dintre rezultatul exercitiului ~i variatia disponibilului, aici excedentul de trezorerie, in urmatorul mod:
92
Excedentul de trezorerie din expboatare (ETE) = Excedentul brut al exereitiubui din expboatare (EBE) — Variatia nevoii in fonduri de rulment din expboatare (A NFR)
Aceasta formula a soldului incasaribor En .~i a platibor Dn ale unei perioade este dedusa astfeb:
ETE~ = En — Dn = Jncasàri – Plä{i = (V~ — V~) — (A~ —unde V~ ~i A~ desemneazà vaboarea totabà a vanzaribor ~i, respectiv a
achizitiibor perioadei, jar ½ ~i A~ pe cea a vânzäribor ~i achizitii br pe credit:
~
unde: RES~ este rezultatul din expboatare ab perioadei, jar A BFRE~ este variatia nevoii in fonduri de rulment pentru expboatare.
Sä presupunem cä durata creditului — client ~i a creditului — fumizor poate sä varieze de la zero ba un numar de luni. Rezultatul, nevoia in fonduri de rulment ~i excedentul de trezorerie din expboatare la data de inchidere a bilantului se afla in diferite situatii, apàrând un decalaj intre rezultatul contabil ~i excedentul de trezorerie, datorate termenebor de reglementare.
Rezultatul nu se schimbä atunci când termenui de credit, sunt farä influentä asupra rezultatului contabil. In schimb, poate exista o simetrie perfectä intre excedentul de trezorerie din exploatare ~i nevoia de fonduri de rubment. Cele doua marimi sunt myers corelate. Sà ne intrebäm ce situatii trebuie sä cautam pentru a exterioriza in trezorerie cea mai mare parte posibibä a rezubtatului ~i acelea pe care trebuie sa le evitam.
Datorita existentei unei marje man in raport cu costul de achizitionare, trezoreria nu este niciodatà negativà la sfâr~it de penioadà. Daca rezultatub este intotdeauna bine stabilit, caci eb rezubta dintr-un cabcub de vaboare: diferenta intre venituri ~i cheltuieli, trezoreria este extrem de volatila, deoarece ea depinde de mi~cärile reale de lichiditàti , incasàri ~i p1ä~i.
93
Nevoibe de finantane ale creditebor — cbienti ~i ale stocunibor consuma lichiditatile intrepnindenii. Adesea, pentru nu mare numàr de intrepninderi nevoite sà finanteze o pante din vânzànibe efectuate clientibor ~i sà accepte ni~te marje reduse, lichiditatea rezultatului tinde sa fie excep~ionalä. Se intâmplà ca ecartul intre rezultat ~i vaboarea sa extenionizata in trezorenie sä fie considerabil. Solutia rezida atunci:
– in czäutarea mijboacebor necesare de finantane, prin mobilizarea creantebor, negocierea unon cnedite de trezonenie, majonarea contunibor curente de asociati, imprumut, manirea de capital;
– simultan, pnintr-o actiune asupra cauzebor de derapaj a nevoii in fonduni de rulment, cautandu-se neducerea nivelului stocului sau al creditului — clien{i ~i pnelungirea dunatei creditului — funnizor. De asemenea, trebuie sä se actioneze asupra timpibor (duratelor) ~i fluxunilor fizice de opera~iuni, pentru a se man rapiditatea fluxunibon in serviciile de tratane ~i ondonantare a comenzibor, magazine, atebiere, pentru reducenea timpibor de predare a vaborilor la incasare;
– in aplicarea unon decizii susceptibile sà amelioreze marja pentru reducerea costunibor sau màninea pre~uribor de vânzane.
Dan termenii cneditului nu constituie singunii factoni care influenteazä lichiditatea rezultatului intrepnindenii. Rata de cre~tere a activitatii joaca de asemenea un rob important.
Modificarea ratei de cre~tere afecteazà senios rezultatul ~i insa~i trezorenia, dan situatia nu este niciodata dramaticä, din cauza existentei unei marje confortabile. Tnezonenia, meneu pozitiva, flu este niciodatä impontanta, data find nevoia in fonduni de rulment din expboatare pe care trebuie sà o fnanteze. Trezorenia ~i rezultatul flu sunt solidane. In schimb, conelatia intre vanzani, rezultat ~i nevoia in fonduni de nulment din expboatare este strânsà.
Se cauta cea mai bunä situatie pentru intreprindene la sfân~it de an.
94
Evolutia curnulatd a soldului de trezorerie la sfârsit de lund alutd la corn yararea diferitelor cazurz:
• Daca intrepninzätorul vnea sà maximizeze rezultatul, el poate abege una din situatii, alegând cazul cel mai bun. Daca aceste situatii de cre~tere sunt de asemenea ~i acelea pentnu care trezonenia se va mentine multa vreme negativä. El trebuie sä prevadà o dotatie de capital initial sufcienta; pentnu exencitiu ar fi suficientä o anumitä vaboare. 0 alta posibilitate este de a negocia cu bancherul un plafon de descoperire sau de scont cane sä penmitä absolvirea soldunibon negative de trezorenie preväzute dintn-o anumita lunä, pe care be-ar utiliza pentru a mic~ona nevoile previzionale observate. Ar mai f necesar ca intrepninzatorul sä aibà bani sau sä prezinte pentru bancä ganan~iile necesare.
In fapt, cazunile de cne~tere cele mai man sunt totodata ~i acelea pentru care nevoia de investitii in active cinculante este cea mai mare ~i trezonenia cea mai proasta.
• Dacà intneprinzatorul done~te sà-~i mentina marjele sale de credit bancar sau pe teme pentru trezorenia sa de consecintele unei cne~teri rapide, el poate sà caute un compromis intre aceste diverse situatii, care-i aduce un rezultat a cel mai bun nivel de trezonenie sau cazul cane ofena o a doua vaboare de rezultat
a treia pentru tnezorerie, de preferat fatä de cazul initial care nu lasa practic nici o lichiditate disponibila la sfâr~it de penioadà.
• Daca, nedispunând de mijboacele .fnanciare necesare, intnepninzatorul flu poate avea in vedene decât o cne~tene moderatä.
• Cazunile specifice situa{iei de descre~tene a tnezoneniei tnebuie sà fie excluse in mod nominal, deoarece rezultatele sunt slabe. Dan, mentionam cä aici poate f vonba de singurele cazuni in care resursa de trezorenie din expboatare a exercitiului poate depa~i nevoia de fnantare a activului circulant mai mult decât propor~ionalà fata de procentul cu care se mic~oreazä rezultatul.
95
• Observàm dcci, cà odata ce sunt cunoscute posibibità~ibe de nezultat, alegenea unei rate de cre~tere ar unma sä depindä de obiectivele de fnantare ale intreprindenii.
Din toate cele expuse anterior, pot fi retinute urmatoarele:
– situatiile de cre~ytere care permit sä avem in vedere rezultate mai man pun in mod inevitabil, probleme de finan{ane din expboatane susceptibile sä puna intnepnindenile in dificultate, din cauza unei trezorerii induse insuficiente sau negative;
– situafiile de cre~ctere rnai micd sau de descre~ctere, limitând sau reducând activitatea, nezultatul ~i nevoile de fnan{are din expboatare necesare, se pot afla la oniginea nefacerii unei tnezorerii compromise spre o vaboare acceptabila.
In definitiv, pentru a avea in vedere un plan de investitii ~i de cre~tere este recomandat de a se evita focalizarea doar pe obiectivele de cifrà de afaceri ~i de rezultat. Evaluarea impactului nevoii in fonduni de nulment asupra trezoneriei este indispensabila deoanece, pe termen scurt, finantanea cre~tenii activebon circulante constituie o cenintä adeväratä pentru intrepnindene.
3. 2. Fluxul de trezorerie in intreprindere
3. 2. 1. Analiza diagnostic a situatiei financiare a
societátii comerciale
Modelul de analizà diagnostic este conceput de speciali~tii in acest domeniu al managementului, ca un instrument de diagnosticare multicnitenialà a “stänii” unei societati comerciale, in vedenea fundamentàrii op~iunibor pnivind solutiile de restructunarea ~i planunile stnategice pentru onientarea ei in ambianta actualei penioade de tranzitie spre economia de pia~à.
96
Stnuctuna unui model de analizä diagnostic este de tip eunistic, deoanece ci se neferä la o pnocedurä de càutare a unei date necunoscute (evaluarea “stänii” intreprinderii analizate), bazata pe exploatarea instrumentalä a acesteia, f~acând o succesiune de pa~i ascendenti, pnin fobosirea unui numän de cniterii cunoscute, in mod similar cu escaladarea unei inaltimi invaluita in ceatä, urcând spre vânf cu pa~i succesivi.
Procesul de diagnozd se realizeazà pancurgând cinci niveluri de evaluane:
a) niveiui infonmatiibon pnimite;
b) nivelul cniteniibon;
c) nivelul directiilor de analizà;
d) niveiul societätii comerciale;
e) nivelul sugestiibon ~i propunenibor de actiuni privind strategia ~i restructurarea.
Modelul implica pnoceduni de evaluare ~i de agregane succesivä a evaluänibor ia nivelunibe b), c) ~i d), rezultatul final find incadrarea societatii comerciale intr-o scard a restructurdrii industriale sau scara celon 5 stele:
1) falimentul mas cat;
2) situatie criticà;
3) echulibru dificil;
4) adaptare satisf~acätoare;
5) viabilitate in conditii concurentiale.
Totodata, din analizele pe cnitenii ~i pe directii de analizä rezultä o serie de praguni de alarmà ~i de directii de analizà cnitice, care pot constitui baza pentru elaborarea unon sugestii ~i propuneni de strategic ~i restructurare cane sà orienteze managementul societätii in stabilirea obiectivebor cebor mai importante pe tenmen scurt ~i mediu.
97
Având in vedere obiectiveie specifce unei analize diagnostic, cniteniiie adoptate, trebuie sa permita obtinerea unei imagini complete a stanii intrepninderii, cu evidentierea in primub rand a punctebor critice, acelea care vor determina pnincipaleie schimbàri de adus pentru eliminarea disfunctionalitatibor cronice ale societatibon comerciale ~i ale managementului br, in actuala etapà a tnanzitiei spre economia de piata.
Pentru efectuarea anaiizei diagnostic, speciali~tii au elaborat un set de peste 40 de critenii, considerate sufciente pentru a penmite evaluarea starii intrepnindenibor analizate ~i, totodatä, pentnu a evidentia punctele cnitice mentionate. Analizele diagnostic efectuate conform acestei metodobogii in societati comerciale de dimensiuni ~i de profluni foarte difenite au confirmat aceastà supozi~ie. Totu~i, sistemul de cnitenii trebuie considerat ca având un caracter deschis. In raport cu anumite panticulanitä~i ale societatii analizate, exper~ii ii von putea completa cu alte cniterii pe care le considera relevante pentru cazul particular respectiv sau von renunta la uncle cnitenii considerate nerelevante. Experienta a aratat sa adàugarea sau omitenea unor criterii având drept scop adaptanea flexibila la anumite caracteristici specifice ale organiza~iei supusà analizei, dan fana a ocoli evidentienea disfunctionalitàtiior cnitice, flu influenteazà sensibil nezultatul final al anaiizei diagnostic ~i implicit comparabilitatea metodei.
Deosebit de importantä este stabilirea acebor cnitenii la care se inregistreazà un prag de alarma, sub cane niscul major ca, din acest unic motiv “starea” societatii comenciale sà se deterioreze, independent de calificativele obtinute la nestul criteriibon sau pe ansamblul intrepnindenii. Pragul de alarmä este declarat de exper~i, atunci când la un cniteniu foarte important (clasat ca atare in metodobogia analizei diagnostic) s-a obtinut un calificativ slab, ceea cc poate determina apanitia unui risc major pentru societatea comerciabä.
98
Fiecare dinectie de analizà diagnostic poate f consideratà ca un subsistem al sistemului general de management al societa$ii comerciale, subsistem caractenizat pnin intràni ~i ie~ini specifice.
0 astfel de abordane sistemicà a analizei diagnostic este facilitatà practic de faptul ca directiile de analizà corespund fiecare uneia (sau unora) dintre pnincipalebe autonitati functionale care fac parte din conducerea unei societati comenciale ~i implicit, unui grup de pensoane având competen~a ~i autonita~i inrudite.
Abordarea analizei diagnostic, pe subsisteme astfel constituite, permite mentinerea unei pnivini globale asupna obiectului analizei, asigurând concomitent intregul pancurs al lucränii, examinarea tuturor activitatibor manageriale, cu atentia deosebita asupra disfunctionalitätibor specifice, actualei perioade de tranzitie spne economia de pia~à.
Directiile de analizã adoptate de specia1i~ti in cadrul modelului de analizà diagnostic sunt urmàtoarele, pe functiuni sau subsisteme:
• Managernentulfinanciar;
• Adaptarea la cerintele pie,tei;
• Managernentul tehnic ~i de produc~ie;
• Managernentul calitd,tii,
• Managernentul general;
• Managernentul resurselor urnane.
Managementul finmei este capitolul eel mai dezvoltat al analizei diagnostic. In specificarea cebor. 10 cnitenii grupate in aceasta directie de analizä diagnostic, cea mai mane importan~à a fost acordatä cniteniibon care reflectà acest echilibru, ca de exemplu, evolutia fondului de rulment, a nentabilitàtii fnanciare ~i indatoninii, in naport Cu cele influentate de reevaluäni ~i inflatie, ca de exemplu productivitatea capitalului investit.
99
Situatia fnancianà realä a unei intrepnindeni, indiferent de sectonul in care functioneaza, detaliat sau de apantenenta capitalului social, este, in acela~i timp, o consecinta a gestionänii patnimoniului sau pâna La acel moment ~i o premisä esentiala a dezvoltänii ultenioare.
Evaluanea financiarà a stanii de fapt a unei societä{i comerciale, ale regiei autonomie depà~e~te dimensiunile unui diagnostic constatativy ale decelànii unei multimi de efecte actuale. Ea poate, dacä este bine condusä, sa indice cauzele (benefice sau malefice) Ce au detenminat apanitia efectelor sau sà orienteze investitiile spne zonele in cane sunt pnezente cauzele ~i mai important, specificul sàu ii confena virtutii predictive remarcabile.
Mai ales ultimul aspect — capacitatea predictiva, explica frecventa ~i vanietatea metodologiilor de analizä financiara utilizate de manageri ~i de consultanti in economiile de piatä libera.
Este de la sine inteles cà nici un model de analiza diagnostic a intreprindenii nu se poate dispensa de evaluarea stänii financiane actuale. Mai mult chiar, analiza financiarà trebuie sä pneceadà once investigare a complexului de factoni (comencial, tehnologici, umani, manageniali) cc a creat starea actualà. Concluziile pnivitoare La nivelul rezultatelor financiane ~i la evolutia in timp sunt principalele semnale cc pot orienta — operativ ~i efcace — cercetärile ~i interpretanile ultenioare.
Modelul de analizä a situatiei financiare a societätii comerciale, propus de o senie de speciali~ti, flu face exceptie. Directia de analizà diagnostic in domeniul financiar este nu doar prima dinectie evidentiata in modelul de derulare a acestei tehnici manageriale, ci ~i prima dinectie abordatà. Infonmatiile adunate ~i, mai cu seamà, constatänile succesive agneganii datelor pnimare sunt exploatate in cadruL celonlalte cinci dinectii de analizä.
100
Caracterul eunistic al modelului de analizà diagnostic, este determinat de repetatele conelani ale concluziilor pan~ia1e, de contnapunenea br, de asamblarea intr-un model coenent cc descrie stanea globalä a intreprinderii. Modelul de analiza diagnostic, este conceput ca o etapä a restructurànii intreprindenii, in vederea imbunatatinii (consolidànii) salvànii situatiei sale financiare prin mijboace adaptate realita{ilor endogene ~i exogene. On, indiferent de amploare sau de profunzime, once ac{iune de restnucturare trebuie sà se finalizeze intr-un plan de afaceni.
In domeniul fnancian al analizei diagnostic, se urmäne~te evaluanea echulibrului dintre resursele financiare ~i utilizänile tehnice La nivelul intregii intrepnindeni. Se au in vedere atât resursele inteme cat ~i cele exteme, precum ~i totalitatea utilizànii acestora in ciclul de schimb.
Directia de analizä diagnostic, in domeniuL financiar, incearca nu doar constatarea stänii actuale de echilibru sau de dezechilibnu, ci estimarea ~ansebor de succes financiar in viitorub imediat, in ipoteza mentinenii aproximativ neschimbate a conditiibor endogene ~i exogene. La baza evaluanii, sta evolu{ia in timp (minimum de 3 ani) a unui set de rapontuni caractenistice echilibrului fnancian.
In economiile concurentiale stabilizate demersunile de acest gen sunt uzuale. Jnfluentele unor fenomene atipice sunt punctuale sunt neglijabile (dar posibil de luat in calcul) datele statistice sunt accesibile ~i suficiente, jar metodologiile s-au rafinat pnin exersare.
Principalele doua directii de onientare a analizei financiare sunt: analiza de credit ~i analiza /inanciard de gestiune.
In analiza diagnostic in domeniul financiar, se tine seama de o serie de cnitenii Si anume:
– ponderea capitalului imprumutat in cifna de afaceni;
101
– evolutia fondului de rulment net (global);
– rentabilitatea activitàtii;
– nentabilitatea financiarà;
– productivitatea capitalului investit;
– evolutia datoniei nete;
– remuneranea factorului munca;
– rata autonomiei financiare;
– Lichiditatea patnimoniala;
– viteza de rotatie a stocunibor de produse ~i de factuni neincasate.
1n anal iza diagnostic a situatiei financiare a intrepnindenii, este necesarà, de asemenea, abordarea a douä probleme cu impontan{ã pnactica:
• Evaluarea performan~ebor pe cnitenii;
• Agregarea cabitativelor pe cnitenii.
Analiza diagnostic realizatà in domeniul fnanciar permit o fundamentare judicioasà a planului de afaceni. Indiferent de destinatia care se d~. analizei diagnostic, ea trebuie sa declan~eze un ansamblu de mäsuni preventive sau corective, sa pnoduca schimbäni, fie in strategia intrepnindenii, in politicile sale, fe in opera~iiLe specifice. Once schimbare de ampboare, once program de consolidare/ameliorare/neonganizare a afacenii (dcci a functionanii intnepnindenii) este normal sà fie atestata ca viabilitate ~i eficacitate de un plan de afaceni.
Componenta plan ului de afaceri obi~nuit este:
a) studiul (sau studiile) de piatd pe segmentele de clienti actuali ~i poten~iali viz ate;
b) studiul de fezabilitate (tehnobogica, comercialä, manageniala) a proiectului;
c) programul de vánzdri previzionate pe termen de trei ani;
d) prograrnul de produc,tie (apnovizionani, lansäni, stocani, vanzani);
102
e) structura costurilor ~i a pre{unilor de revenire;
f) contulprevizional deprofit ~s’ipierderi;
g) planul de trezorerie de exploatare;
h) planul definanfare;
i) bilanfurile capitalurilor pe anui vizati.
Construirea planului de afaceni pnesupune existenta unei informa{ii concrete atât in realitàtile pie~ei ~i ale mediului economic, cat ~i in cele al intrepnindenii. Acest gen de informatie este livrata de analiza diagnostic. Modulul de analiza diagnostic in domeniul financian masoana performantele afacenii actuale, stabile~te “punctul zero” al afacenii proiectate. Ca urmane, cele 10 cnitenii care compun analiza diagnostic financiarä pot fi recalculate ~i pentru valonile cupninse in planul de afaceni, pentru a masura, de data aceasta, performantele afacenii proiectate ~i evolu~ia br in timp.
Din punct de vedene fnancian, analiza diagnostic in acest domeniu, este un etalon de màsurä a calitàtii planului de afaceni. Acceptarea sau respingenea acestuia din unma, este o decizie cane capätà consisten{a ~i rationalitate pnin aplicanea cniteniilor modelului de analiza diagnostic in domeniul fnanciar. In fine, analiza diagnostic in domeniul financian, poate mäsura succesul unui plan de afaceni dupà aplicarea lui, folosind acelea~i cnitenii utilizate pe parcunsul elaboränii ~i aplicànii.
Analiza diagnostic in domeniul financian i~i propune, de asemenea, abordarea fluxului de tnezonenie (cash-flow — ul). Metodele (modelele) de analizä fnanciarä bazate pe cash-flow, mai toate de pnovenien~à sau inspiratie americana, an putea deveni instrumente deosebit de efcace in managementul intrepnindenilor române~ti, deoarece problemele legate de lichiditàti (disponibilitàti) sunt totdeauna cele mai acute intr-o economic inflationistà. 0
103
analiza diagnostic de maxima acuratete an avea numai de câ~tigat de pe urma determinänii cash-flow — ului.
Din pacate insa, datele de bazä necesare determinanii fluxunilon de trezorenie sunt greu de cules din intrepnindeni. Documentele de raportate (anualà, semestniala, tnimestniala) nu cupnind decât o informatie nesemnificativa, pnivind incasänile ~i decasànile (plä~ile). Identificanea acestora presupune utilizarea documentelor contabile pnimane sau a contabilitàtii de gestiune ~i, dcci, an insemna consumarea unui timp de care echipa de analizà diagnostic flu dispune. In masuna in care sistemul contabil va fi completat cu un plan de trezonenie ~i in functie de continutul acestuia, analiza diagnostic in domeniul financiar va trebui sã fie completata cu cnitenii de evaluare a sanatatii cash-flow — ului.
Daca analiza diagnostic este urmata de conceperea unui plan de afaceni, fluxunile de lichiditäti devin evidente ~i analiza fnanciara poate fi extinsà ~i asupra cash-flow — ului.
3. 2. 2. Analiza diagnostic
Toate opera~iunile pe cane intrepnindenea le realizeaza, se negàsesc imediat sau la termen, sub fonma fluxunilor de tnezorenie. Mentinenea echilibnului fluxunilor de trezorenie este o conditie necesara perenità~ii intnepnindenii. 0 intrepnindene poate f consideratà viabila, numai dacà activitatea sa degaja, A
in
mod permanent, trezorenie.
Trezorenia permite apnecierea perfonman~elor intrepnindenii, având ~i un rol strategic, in ceea cc pnive~te nivelul sau de fonmare cat ~i modul de utilizare. Degaj area (formanea) trezoneniei este dovada pozitiei strategice a intrepnindenii in rapont cu produsele sale, pie~e1e sale, concurentii säi ~i constrângenile extenioare. Aceastà pozitie strategicä satisfacatoare genereaza importante fluxuni financiare
104
cane-i permit intrepnindenii procurarea capitalunilor exteme, in special de pe pia{a financianä sau plasanea excedentului de trezorenie.
De asemenea, trezonenia constituie un instrument de actiune la dispozi~ia conducàtonilor intrepnindenii pentru realizarea obiectivelor br strategice. Astfel, trezorenia poate fi utilizatà, fie pentnu achizi{ionarea echipamentelor indispensabile cre~tenii inteme, fie pentru procunarea titlunibor de participatie care vizeaza cre~terea extemà. Trezorenia constituie dcci gajul flexibilitatii intrepnindenii. Tnezonierul acesteia tnebuie sà fe preocupat in permanen~a de plasanea eficientà a excedentului global de trezorenie pe termen scurt (in condi{ii de rentabilitate ~i lichiditate maxime ~i risc redus) inainte ca acesta sä fie angajat de intrepnindere in deciziile strategice pe termen lung.
In cunsul unui exercitiu dat, excedentul global de trezonenie se stabile~te ca diferenta intre incasànile ~i plà~ile generate de intreaga activitate a intrepnindenii. Acest excedent global de trezorenie pnovine din unmätoarele opera{iuni distincte:
NA
Pläti Plati
Structura trezoreniei
– opena~ii de gestiune, in principal opera~ii de expboatare, dan ~i alte opera~ii de gestiune. Aceasta categoric degaja excedentul de trezorenie al operatiilor de gestiune (ETOG) ~i excedentul de trezoreniei al exploatänii (ETE);
105
– operatii de investitii ~i de fnantare care genereaza excedentul de trezorenie al opera~iibor de investitii ~i de finantare (ETOIF).
1) Excedentul de trezorenie al expboatanii
In ansamblul opena~iibor de gestiune un bc important ii ocupa operatiile de expboatane, respectiv opera~iibor ciclice caractenistice activitàtii intnepnindenii. Aceste opera~ii degaja in cursul exercitiului un excedent (sau deficit) de trezorenie denumit: Excedent (deficit) de trezorenie al exploatänii (ETE).
Operatii de 2estiune
Excedentul de trezonenie al expboatanii
Excedentul (deficitul) de trezorerie al exploatdrii este dcci expresia tnezoreniei generate (sau consumata) in cursul exercitiului financiar numai de opera~iile pnivind expboatanea.
Excedentul de trezonenie al expboatänii poate fi calculat in douà moduri:
a) ca difenentä intre incasàrile ~i pl4ile activitàtii de expboatare conform relatiei:
ETE = Incasàni din expboatare — Pläti din expboatare
in cane:
106
Incasänibe din exploatane = Cifna de afaceni — cre~tenea creditelor cbienti
ian
Platile pentru exploatare = Chebtuiebi pentru expboatare — cre~terea datoniilon catne furnizoni — Cne~terea altor datonii de expboatane
Pnin dezvobtanea excedentului de tnezorenie al expboatanii, acesta devine:
Incasäni din vanzani
– Pläti pentnu cumpänàni
– IPlati pentru alte cheltuiebi de exploatare
– Regubanizanibe pnivind TVA de plata
Anabiza elementebor constitutive ETE conduce la urmatoarea formula:
Incasàni din vanzani
ETE: Pbàti pentnu cumpanani
– Pbati pentnu abte cheltuiebi de expboatare
– Vânzàni f~ana taxe
– Cumparani f~nä taxe
ETE – Abte cheltuieli de expboatane (A stocunilor este exclusà)
– A Creante de exploatane (vaniatia acestora)
– A Datonii de exploatare (vaniatia acestora)
dan, excedentul asupra openatiibon de expboatane generatoane de fluxuni financiare in exercitiul cunent (ESO) find constituit din ansamblul elementebon:
vanzani fàrà taxe
ESO = – Cumpänäni f~anà taxe
– Abte chebtuieli de expboatare (A stocunibor este excbusa) rezultä nelatia dintre ETE ~i ESO:
ETE = ESO – A Cneante de expboatane + A Datorii de expboatane
107
Difenenta (A Creante de exploatane – A Datonii de exploatare) este denumità: Vaniatia opena~iilon comerciaie in curs de nealizare.
Deci, ETE = ESO – A Operatiilon comerciaie in curs
Aceasta relati e evidentiazà rolui capital jucat in determinarea trezoreniei, de politica comencialä (politica de cumpärare ~i de vânzare, credit intrepnindenii).
Prima modalitate de calcul a excedentului de trezorenie al exploatanii se preteaza foarte bine la un demens previzional (in bugetul de trezorenie).
In acest caz, trezorenia este determinata de fluxunile generatoare de nevoi resunse corectate cu decalajele apàrute intre na~terea fluxunilor financiane ~i
realizarea ion efectivä in cadrul tnezoreniei.
Fluxuni de nevoi —*Decalaje de trezorenie—*Flux de trezorenie saur1surse
Finan~are degajatà — Decalaje tnezorenie = Trezorenia globalä de intreaga activitate (NFR)
Aceasta relatie aplicatà openatiilor de exploatare devine:
Finantarea degajata – decalaje pnivind expioatarea = Trezorenia exploatanii di1 exploatane
EB~3 ANFRE ETE
Legatuna dintre excedentul de tnezorenie al exploatanii (ETE) ~i excedentul brut de exploatane (EBE) este pusa in evidenta de urmatoarele relatii:
1) ETE = Vânzàni fana taxe — Cumpäràni farà taxe — Alte cheltuieli de exploatane – A Creantelor de exploatane + A Datoniilor de expioatare
2) EBE = Vânzàni fàrà taxe + Productia stocatä (St~ — S~) + Pnoductia imobilizata — Cumpanani fanä taxe – A Stocuni (5, — S~) — Alte
108
cheltuieii de exploatane
din (2)— (1)~EBE — ETE = Productia stocatà (Se— S~) + A Stocunilor (S~ — Si’) + Productia imobiiizata + A Creantelor de
expioatane – A Datoriiior de expioatare
Productia stocata (Se— S~) + A Stocuniion (Si — S~) = Vaniatia generala a
stocuniior (A Se).
EBE — ETE = A S~+ A Creanteion de exploatane – A Datoniilor de exploatare ± Productia imobilizatà
— A S~’ + A creantelor de exploatare – A Datoniilor de exploatare ANFRE
de unde rezulta relatia: ETE = EBE – A NFRE — Productia imobilizata.
Aceasta nelatie este valabila numai in cazul in care nevoia de fond de rulment pentnu expioatare cne~te (consumà tnezonenia).
In cazul in care nevoia de fond de nulment pentru exploatare se diminueazà (degaja tnezonenie) reiatia devine:
ETE = EBE + A NFRE — Pnoductia imobilizatà
Excedentui de trezorenie al exploatànii neprezinta dcci trezorenia degajata (sau consumatà) de activitatea de expioatane a intrepnindenii in cursului unui exercitiu fnancian.
Acest mod de stabiline a excedentului de tnezorenie al exploatanii ETE = EBE ± A NFRE (in ipoteza in cane nu exista produc~ie imobilizata) evidentiaza fluxul neal de trezorenie al exploatänii a carui manime trebuie sà fe acoperitoare pentru finantanea capitalului (EBE) ~i a cre~tenii nevoii de fond de nulment pentru expioatare.
Dacà excedentul de trezonenie ai expioatänii este negativ, inseamnä ca exploatare consuma trezonenie, in bc sà degaje, adicà incasänile sunt infenioane plätilor. In acest caz, intnepnindenea nu ane capacitatea de a face fata nevoibor de
109
autofnantare a investitiibor (mentinerea capitalului economic); de asigurare a cre~tenii sale (investitii noi) sau de pbatà a dobânzilon ~i de rambursare a datoniibor financiare, inclusiv a platilor pentnu impozite ~i pentru dividende. Aceastà situatie gravà (pe tenmen lung compromite supravie~uirea intrepnindenii) poate fi consecinta unei rentabilitàti economice insuficiente (EBE insufcient), sau a unei cre~teni nejustifcate a nevoibor de finantare a activitatii de expboatare (cre~terea foarte mane a NFRE). 0 astfel de situa{ie flu se poate prebungi decât in mäsuna in cane intrepninderea i~i gäse~te, in alte openatii, completarea trezoneniei necesare pentru a face fata pbatibor seadente.
In consecinta, excedentul brut de expboatare find o notiune importanta in diagnosticub ~i prevenirea dificultatibon intnepnindenii, devine indicatorul central in analiza fluxunilor fnanciane.
2) Excedentul trezoreriei degalat de ansamblul operatiior de 2estiune
(ETOG)
Excedentul de trezorenie degajat de ansamblul opera~iunibor de gestiune, regnupeazà ETE ~i excedentul cane provine din alte opena~ii de gestiune.
Poate fi denumit “Excedent de trezonenie al opena~iibor curente “ (ETOC) sau “Excedent de tnezonenie ab opera~iibon de gestiune” (ETOG), sau Inca “Partea lichida a capacitatii de autofnantane”.
Retinând denumirea de “Excedent de trezorenie ab opena~iibor de gestiune” (ETOG) voi pnezenta nelatia de cabcul (un studiu analog celui care a fost facut pentru ETE conduce ba aceastä nelatie):
ETOG = CAF – A NT R — Productia imobilizatà
Jmportanta acestei reba{ii consta in faptul ca pune in evidentà o informatie fundamentaba, ~i anume: capacitatea de autofnantane flu poate fi asimilatä unui excedent de trezonenie, adica unej resurse disponibile de 100%, deoarece ETOG depinde de capacitatea de autofnantare ~i de vaniatia nevoii de fond de rulment.
110
Exern pie de situatii posibile pentru CAF de 100:
ANFR +120 U -50
Excedentulde -20 100 +150
trezorenie al Gestiunea Gestiunea degaja Gestiunea degajà
opera{iilorde consuma o tnezonenie egalà o trezorenie
gestiune Trezonenie cu CAlF supenioarä CAlF
3) Excedentul de trezorerie al operatiior de investitii ~ finantare
(ETOIF)
Documentul cane sta la baza determinanii acestui excedent este tabloul de finantare — Partea intai.
ETOJF = Resurse durabile (altele decât CAF)—Intnebuintàni stabile—CAF
Resurse dunabile — Intnebuintãni stabile = A FR
ETOJF = A FR – CAF
Aceastà nelatie este valabilà in ipoteza ca nu existä productie imobilizata.
Venificarea relatiei fundamentale de detenminare a excedentului global de tnezorenie:
Excedent de tnezorenie al opera~iilor de gestiune (ETOG)
± Excedent de trezorenie al opena~iilon de investitii ~i finantane (ETOJF)
= Excedentul global de trezonenie A TN = A FRNG – A NFR
On, se ~tie Ca:
ETOG = CAF – A NFR (a)
ETOIF = A FRNG – CAF (b)
111
Atunci (a + b) devine:
ETOG+ETOIF= ANFRG- ANFR
Dan excedentul de tnezonenie al openatiilon de investitii ~i de fnantane poate fi descompus in doua elemente:
– excedentul de tnezonenie asupna operatiilon de investitii;
– excedentul de tnezorenie asupra opena~iilon de finantane.
Explicatiile pnivind vaniatia tnezoreniei rezultatä din activitatea curenta, activitatea de investitii ~i de finantane sunt ofenite de tablounile fluxunilor financiare.
Exemplul 1:
Se cunosc urmatoanele:
– bilantunile la 31.12 (N-i) ~i la 31.12 (N), pnezentate in tabelele (1,2).
• Dividende plätite • CAF
• Achizitionanea elementelor • Cesiunea sau neducerea
de activ imobilizate elementelor de aetiv
• Cheltuieli de nepartizat imobilizate
• Reducenea capitalunilon • Cre~tenea capitalunilon
pnopnii pnopnii
• Rambunsanea datoniilon • Cne~terea datoniilor
financiane financiane
Jncasani
Tabloul de finan$ane (Partea intâi)
112
Plati
– contul de proft ~i piendene ~i tabloul de finantane nefenitoare la exercitiul (N), prezentate in tabelele 3 ~i 4.
sa se calculeze:
a) ETE pornind de la ESO ~i pornind de la EBE;
b) excedentul de trezonenie al opena~ii1or de investitii ~i de fnantane
(ETOIF);
c) excedentul de tnezorenie al opena~ii1on de gestiune (ETOG).
Pe baza nezultatelon de la punctul b) ~i c) se venifca nelatia fundamentalà a variatiei globale de tnezorenie (A TN).
113
imobitizäri necorporale Imobilizäri corporale Imobilizàri fnanciare Stocuni
Cneante de exploatare Creante diverse Valoni mobiliare plasament Disponibilitati
de
80
70
30 20
500 180
50 220
30 70
85 320
– 150
– 80
– 70
500
70
40
30
pentru
25
200
pe
100
100
27
17
Rezultatul exercitiului Provizioane pentru riscuri Provizioane cheltuieli Imprumutuni obligatare Datorii financiare termen lung Datonii furnizoni Datorii fscale sociale Datonii diverse
114
50 Capital social
680 Rezerve
270
100
405
150
Tabel 2.
Bilantul la 31.12 (N)
Imobilizári necorporale
Jmobilizari corporale
Imobilizari fnanciare
Stocuri
Creante de exploatare
Creante diverse
Valori mobiliare
plasament
de
Capital social Rezerve Rezultatul exercitiului Provizioane pentru riscuri
Provizioarte pentru cheltuieli
40 10
500 500
50 300
30 90
90 415
– 180
50 – 50 Imprumuturi
5 – 5 obligatare
Datorii fnanciare
diverse
termen lung Datorii furnizori Datorii fiscale
pe
bancare
sociale Datorii Credite curente
115
50
1000
350
120
505
180
600
90
30
20
40
400
180
120
30
10
30
CONTIJL DE PROFIT SI PIERDERE LA 31.12(N) Tabel 3
Cheltuieli pentru exploatare Costul de cumpárare al marfurilor vandute
• Cumparari màrfuri
• Variatia stocurilor de màrfuri
Consumul exercitiului provenind de la terti:
• Cumparari stocate din aprovizionàri
• Variatia stocurilor de aprovizionare
• Cumpäràri nestocate
• Servicii exterioare Impozite, taxe ~i varsaminte asimilate Cheltuieli cu personalul Amortizäri ~i provizioane calculate
TOTAL
Cheltuieli financiare:
Dobânzi ~i cheltuieli asimilate Cheltuieli excep~ionale:
Valoarea net contabilà a elementelor de activ cedate
Impozit pe profit Rezultatul exercitiului
Total general
190
200
-10
720
400
-10
100
230
20
340
130
1400
73
73
10
10
28
30
1541
Cifra de afaceri
Productia stocatà
Productia imobilizatä
Reluäri asupra
‘provizioanelor
TOTAL
Venituri fnanciare
• Dobânzi ~i venituri asimilate
Venituri excep~ionale
• Venituri din cesiunea elementelor de activ –
Total general
1000
20
1521
12
12
8
8
1541
116
Venituri din exploatare
• Vanzari de märfuri
• Productie vândutà
Tabel 4. TABLOUL DE FJNANTARE – EXERCJTIUL N
• Dividende plãtite
• Achizitionarea elementelor
de activ imobilizat
• Imobilizari corporale
• imobilizäri financiare
• Rambursarea datoriilor fnanciare
Total intrebuintari
Cre~terea FRNG
TOTAL
420
80
20 0
0
500
0
100 •
620
10
630
CAF
Cesiunea sau reducerea elementelor de activ imobilizat
Cre~terea capitalurilor proprii (aport nou in numerar) Cre~terea datoriilor fnanciare
Total resurse
TOTAL
Rezolvare:
a) Calcului ETE:
Vânzàri de marfuri
+ Productia vândutä
– Cumpàräri de marfuri
– Cumparari stocate din aprovizionäri
– Cumpäràri nestocate
– Servicii exterioare
– Impozite, taxe ~i värsäminte asimilate
– Cheltuieli cu personalul
Bilant – A creante de exploatare
-I- A Datorii de exploatare
501
+ 100
-200
-400
-100
-230
-20
-340
-100 (SOSN — 405N-1)
±22 [(120 ~3O)N — (100+28)N-1]
ETE= 133
117
142
80
100
380
630
• Calculul ETE pomind de la ESO:
Calculul ESO:
Vanzari de màrfuri 501
+ Productia vanduta + 1000
– Cumparari de märfuri -200
– Cumparari stocate din aprovizionári -400
ETE ESO — A operatiilor comerciale in curs
A operatiilor comerciale in curs A Creante – A datorii exploatare
A opera~iilor comerciale in curs = 100 —22 78
– Cumparari nestocate -100
– Servicii exterioare -230
– Impozite, taxe ~i varsaminte asimilate -20
– cheltuieli cu personalul -340
ESO= 211
ETE=211-78= 133
• Calculul ETE pomind de la EBE:
Calculul EBE:
Vânzäri de märfuri 501
– Costul de cumpärare al marfurilor vandute -190
= Marja comerciala 311
+ Productia exercitiului + 1000
1311
– Consumul exercitiului provenind de la terti -720
= Valoarea adäugatä 591
– Impozite, taxe ~i värsäminte asimilate -20
– Cheltuieli Cu personalul -340
=EBE 231
118
ETE=EBE- ANTRE
A NFRE = NFREN – NFREN1
NFRE = (Stocuri + Creante din exploatare) — Datorii de exploatare
NFREN = (120+505)-(120+30)=475
NFREN..l = (100±405) — (100+28) =377
ANFRE=475—377=98
ETE= 231—98=133
b) Excedentul de trezorerie al opera,tiilor de investifli ~i definantare (informatii din Tabloul de finantare pentru exercitiul N):
ETOIF = Resurse de duratà — ~ntrebuintàri stabile — CAF = – A FR — CAF
ETOJF=630—620— 142=-132
c) Excedentul de trezorerie al opera~iilor de gestiune (ETOG):
ETOG= CAF- ANFR
ANFR =NFRN -NFRN1
N7FR = (Stocuri — Creante de exploatare + Creante diverse + Valori mobiliare de plasament) — (Datorii de exploatare + Datorii din afara exploatarii)
N7FRN=(120+505±180+50)—(120±30+10)=695 NFRN1 = (100 + 405 ± 150 + 80) —(100 ± 28 + 17) =590 ANFR=695—590= 105
ETOG= 142—105=37
d) Calculul variatiei globale a trezoreriei (A TN):
•. A TN = Trezoreria (N) — Trezoreria (N-i) Trezoreria = Disponibilitati — Credite bancare curente
TNN=5—3O=-25
TN..1=70—0=70
A TN = -25 — 70 = -95 (determinata pe baza bilanturilor)
• A TN = ETOG ± ETOIF = 37 + (-132) = 95 (concordantä verificatà)
119
3. 3. Costul creditelor de trezorerie ~i modalitáti
de calcul ale acestora
Pentru gestiunea ciclului de exploatare, costul creditelor reprezinta un criteriu important in procesul de selectare a tipului de credite pe termen scurt. Optimizarea costului procurarii capitalurilor circulante ~i negocierea diferitelor surse de provenienta a br sunt decizii fnanciare fundamentale pentru strategia ~i tactica intreprinderii.
Dupa prezentarea elementelor de bazä ale gestiunui creditelor, voi prezenta elementele fundamentale ale eostului creditebor de trezorerie ~i a creditelor de scont, pentru a afla criteriile de negociere ~i optimizare a rela{iei dintre aceste surse de finantare.
3. 3. 1. Elemente pentru fundamentarea costului creditelor ~i
de clasificare (rating) a clien{ilor báncii
Este necesar mai intai sa se facà distinctie intre costul aplicabil la creditele solicitate ~i costul real. Costul aplicabil, de~i complex ~i destul de incärcat cu elemente de remunerare a capitalului avansat ~i a riscului asumat, este totu~i mai mic decat costul real al creditebor, ca urmare a tebnicii de calcul al dobânzilor.
Costul aplicabil este determinat de doi factori; rata dobanzii ~i comisioanele aferente. La rândul ei, rata dobânzii este formata din:
– rata dobdnzii de referintd, care poate fi rata of ciala a scontului (rata aplicatä de Banca Nationalà a Romaniei la creditele acordate bancilor comerciale din tara), poate fi rata dobanzii, aplicata de primele bänci comerciale române catre cei mai importan~i clienti ai br (PRIME RATE) sau poate fi o rata
120
interbancara ba creditele reciproce dintre bànci (BIBOR = Bucharest Interbank Operating Rate);
– majorarea ratei de referintà, pentru compensarea riscului implicat de tipul de credit: creditele de trezorerie prezintä un risc mai mare de nerambursare decât crediteie de scont, in caz de insolvabibitate a debitoribor, ace~tia pot fi urmàriti ~i pe cale judecätoreascã. Ca urmare, majorarea specificà creditebor trezorerie poate ajunge pânà la 1,5 puncte, in timp cc, la creditele de scont, majorarea poate f pânà la 0,5 puncte,
– majorarea ratei de referinta pentru eompensarea riscului de intreprindere, in functie de märimea patrimoniubui ~i bonitatea acesteia. In raport cu mãrimea patrimoniului se propune o clasificare de risc a intreprinderibor dupä cifra de afaceri reaiizatä de acestea:
A — pentru intreprinderi cu cifra de afaceri mai mare de 500 mid. lei anual nu se aplica majorare de risc specific;
B- pentru cifre de afaceri intre 200 ~i 500 mid. lei, majorarea specifica este de 0,15 puncte;
C- intre 100 ~i 200 mid. lei, este de 0,4 puncte;
D- iar pentru cifre de afaceri mai mici de 100 mid. lei, categorie in care se aflà majoritatea intreprinderilor, majorarea este diferentiata, intre 0,6 ~i 0,5 puncte, in functie de bonitatea acestora.
A~a spre exempiu, dacà rata ofciala a scontului este de 9%, atunci rata efectivä de dobândã poate f, pentru categoria D de intreprinderi, de minimum 11,1%(9+ 1,5 +0,6)saudemaximum 17%(9+ 1,5 +6,5).
Bancile comerciale din România utilizeazä metodolo2ii de clasi/icare consacrate pe plan international, pe care be considerà cel mai bine adaptabile la clientela br. 0 analizã a dosarului de credit al unui client bancar cuprinde douà componente ale investiga~iei:
121
– analiza rnanageriald privind motivarea personalului; inclinatia spre inovare ~i creativitate, calitatea gestiunui fnanciare, a gestiunui produc{iei ~i comercializàrii produsebor ~i serviciibor, integritatea personalà, flexibilitatea etc.
ANALIZA MANAGERIALA
– analiza per forrnantelor econornico-financiare privind lichiditatea, soivabiiitatea, rentabiiitatea, rotatia activelor circulante, dependenta fata de pie{ele de aprovizionare (din tara = At, din import = Ai) ~i desfacere (in tarà = Dt, la export = De), garan~ii etc.
122
CALIFICAREA FJRMELOR
4) Rotatia activelor = CA!ACR 5) Dependen~a de piete
Rac<5 lp At>50% ~i De>50% 4.p
5<Rac<10 2p Ai>50%~iDe>50% 3p
Rac>10 4p At>50%~iDt>50% 2p
Ai>50%~iDt>50% lp
6) Garantii
Depozite in lei/valutà gaj ate 4.p
Gajuri, ipoteci 3p
Bunuri achizitionate din credite
Cesionarea creantelor lp
Aceastä intreagà investiga~ie este realizatà de inspectorul bancar pe baza documentelor din dosarul de credite ~i a cunoa~terii directe a intreprinderii solicitatoare de credite. Rezultatele analizei sunt comunicate Comitetului de Directie al bancii, pentru transformarea acestor informatii in calificative ~i acordarea de punctaje. Decizia de creditate privind volumul, durata, rambursarea, dobanda etc., va tine cont de punctajul obtinut ~i de incadrarea intreprinderii (conform punctajului) intr-o anumitä clasä (categoric) de risc: A, B, C, D sau E.
123
Pentru incadrare se folosesc grile specifice pentru cele douà componente ale analizei creditului, urmand ca incadrarea finalä sä reprezinte o medic a celor 2 categorii rezultate mai sus.
Pentru clientii bàncii care au deja un portofoliu de credite angaj ate in perióadele anterioare, analizele solicitàrii unui nou credit se combinä cu analiza serviciului datoriei. Aceasta ultimà analiza folose~te indicatori privind acoperirea dobânzii, creditele restante, pla~i restante etc., acordându-se trei califcative in
124
Aceste inregistreaza piercteri ~i flu este ceila rambursarea Categoria E
creditului ~i plata dobanzilor
E intre 0 ~i 0,9 puncte Intre 0 ~i 5 puncte
functie de rezultatul ob{inut. Calitate bunä, calitate slaba ~i calitate necorespunzàtoare.
Din combinarea celor trei categorii de risc (A B, C, D ~i E) cu cele trei calitati ale serviciului datoriei rezultä o matrice a incadrarii intreprinderii (indatorate) intr-una din cele 15 clase de risc, din tabelul urmator. Pentru fecare din aceste clase de risc existà o maiorare specifcà a dobânzii, cu o prima corespunzätoare gradului de risc asumat de bancà in acordarea creditului solicitat de intreprindere.
Exemplu. Din analiza manageriala a societätii S. C. ENERGOMONTAJ
S. A. a rezultat un punctaj de 4,5, iar din analiza economico-fnanciarä s-au insumat 18 puncte. Din ambele criterii rezultä o clasif care a societatii analizate in categoria A de firme, care au o situatie fnanciara bunà.
Intreprinderea se situeaza in clasa de risc minim.
125
3. 3. 2. Rata de dobândã propor~iona1á ~i rata
de dobândã echivalentá
Rata dobanzii (Rd) este calculatä ca ratd anuald, dar creditele pe termen scurt se acorda pe fractiuni dintr-un an, cel mai adesea pe trimestru (90 zile). A~adar, rata dobânzii, La nivelul unei fractiuni dintr-un an, se poate determina ca ratd pro portionald, in functie de màrimea frac{iunii: rata trimestrialà, intr-o propor~ie de ¼ din cea anualä, rata lunara, in propor~ie de ‘/2 ~. a. m. d. având in vedere insa posibilitatea de capitalizare a dobanzii de cätre bancä, rata propor{ionalä este mai mare decat rata echivalentd a frac{iunii de timp respective. Astfel cà, o rata anualä de 12%, care conduce La o ratà proportionala pe trimestru de 12/4 = 3%, va f in realitate o ratà anualä de 12,55%, rezultata conform cu ecua{ia: (1+0,03)~ = 1,1255. Drept urmare, rata trimestrialà de dobândä ar trebui safe de 2,8737% = ~1+0,12—1 ~i nude 3%.
Mdrimea dobdnzii (D) este in continuare determinatä de volumul creditului (C) ~i de numarul de zile efective de creditare (Nr.):
CxRdxNr
360x 100
In ceea ce prive~te numarul de zile de creditare apare important pentru gestionarul financiar sa facä distinctie intre ziua de decontare, ca zi efectivà de primire a creditului, ~i ziua de operare in documentele bancare (contract de credit, extras de cont), ca zi efectiva de calcul a dobanzii. Intre operatiile de virament, in contul bancar al intreprinderii ~i inregistràrile contabile privind aceste opera{ii apar decalaje de timp, cu implicatii asupra trezoreriei intreprinderii ~i asupra dobânzii calculate. La operatiile de pla~i ziua de decontare este anterioarä celei de operare in extrasul de cont, iar La opera~iile de incasàri, ziua de decontaré este posterioara zilei de operare in extrasul de cont.
126
Pe exemplul operatiilor de incasari ~i pla~i, prin intermediui cecului bancar, aceste decalaje apar ~i mai evidente. Sa presupunem ca in aceea~i zi (mar{i), trezorierul intreprinderii (contabiiul ~ef) prime~te un cec de incasat de 100 mid. lei ~i in baza iui ei elibereazä unui furnizor al sàu un cel de aceea~i vaioare. Furnizorui posesor al cecului se prezintà imediat la ghi~eul bäncii ~i incaseaza in numerar 100 mld. iei (ziua de decontare La pià~i find dcci marti). Ziua de operare in extrasui de cont a acestei pla~i va f a doua zi, miercuri. In ceea ce prive~te cecui de incasat, existä practica bancara de a f decontat in 2 zile de La depunerea sa La bancà. El este inregistrat ca intrat in bancä a doua zi, miercuri (ziua de operare) ~i va fi decontat peste doua ziie, deci vineri (ziua de decontare). On, intre ziua de decontare a piätii de 100 mid. iei ~i ziua de decontare a incasärii (in baza cäreia s-a facut initial piata) de 100 mid. iei este un decalaj de 3 zile de credite in contui curent. Dacà pomim de La ipoteza cà in ziua de marti soldui contuiui curent era zero, atunci pierderea pentru trezoreria intreprinderii este (in acest caz in care s-au operat totu~i sume modeste) de 100 mid. x 12% x 3/360= 100 mu. lei.
In aceea~i sfera de preocupari pentru gestiunea trezoreriei se cuprind ~i delimitàriie necesare ce trebuie facute intre ziua de casà (de ghi~eu) a bäncii (intre oreie 8 ~i 12), ziua lucrätoare (circa 250 zile intr-Un an) ~i ziUa caiendanisticä ce se ia in calculul dobânzii (365 sau 366 ziie intr-un an). Pe exempiui cecuiui bancar, 2 ziie lucrätoare, pentru decontarea La banca pot determina 4 zile caiendaristice de decontare dacà a fost depus La bancä La sfâr~itui saptamanii (joi sau vineri) sau pot determina numai doua zile caiendaristice, dacà este depus La inceputui sàptàmânui (luni, marti sau miercuri).
Dc asemenea, se face distinctie intre decontarile cu ter{e intreprinderi care au cont La aceea~i unitate bancarà, fata de decontàniie cu intrepninderi ce au cont La o aità unitate bancarä din aceea~i localitate sau din iocalitati difenite. In aceste
127
situatii, deiimitänile intre ziua de decontare ~i cea de operare dobândesc semnificatii difenite, in functie de durata efectivà a viramentelor bancare.
Costul aplicabil al creditelor cupninde, pe langa dobândà, o senie de comisioane de niscuri ~i cheltuieii administrative. In marea br majoritate, acestea sunt variabile, stabilite in raport cu mànimea credituiui sau cu manimea niscuiui. Cheltuieiile administrative, cu manipularea mijloaceior de platà (cecuri, efecte comerciale etc.) ~i cti indosarierea ion, sunt remunerate pnin comisioane fxe (o taxä folositä pe fecare titlu).
A~a cum am men{ionat La inceput, costui real al crediteior este mai mare decat cel apiicabil. Lüarea in caicui a dobânzilor ~i comisioaneior (vaniabile) a numanului de ziie caiendanistice ~i nu a cebor lucràtoare determinä un coeficient de majorare a costului real de 1,0 139 = 365/360. Operanea ctt rata anuaiä a dobânzii, fractionata proportional cu penioada de acondane a creditelor pnin raportui Nr./360, determinà, de asemenea, o majorare a costulUi real (corect ar f raportul: Nr./3 65).
Eiementele de fundamentane a costuLui creditelor, prezentate mai sus, se constittiie ca venitabile cniterii de seiectie ~i de optimizare a structurii sunseion de fnantare a activeior circulante.
3. 3. 3. Costul creditelor de trezorerie ~i de scont
Costul creditelor de trezorenie
Costul crediteior acordate pnin contui cttrent cupninde dobânda ~i comisioanele aplicate asupra soldunilor debitoare zilnice inregistrate intr-un tnimestru. Decontarea acestuia se face deci tnimestnial, pe baza calculului de dobanda ~i de comisioane rezuitat pnin intocmirea a doua documente: scara dobânzilor ~i decontul de dobânzi ~i comisioane.
128
Scara dobânzilon repnezintà de fapt un tabLou ai par~ibor ~i incasàniion ziinice, in functie de care se determinà solduniie ziinice debitoare ~i creditoare. De nemarcat ca, in general, banciie percep dobânzi La soldunile debitoare f~ra nici un scazamant pentru solduniie creditoare. In vedenea calcuiului dobânzii, banca selecteaza zilele care au acela~i sold ~i be inscrie in scara dobânzibor.
De exemplu, soiduL debitor de 130.000 mu. lei, s-a inregistrat in 9 zile (vezi tabelul urmàtor).
Numàrul soidunibor debitoare (Nrd) se determinà dupa relatia:
Nrd = C x Nr/1 00, in care C = soidui debitor (cneditul) ~i Nr. = numàrul de zile in care s-a inregistrat acest sold. Raportarea La 100 se face pentru simplificarea calcuLeior care tirmeazä. Alte banci raporteazä manimea creditului La 360 (zile calendanistice) sau La 36.000 (360 x 100).
Prin instimare, se determinä numànub total de solduri debitoare din tnimestrul nespectiv, La care se va aplica rata anuala a dobânzii (Rd). Dobânda, datoratä de intrepnindere pentrtt creditele de trezorenie (D) se calculeaza dupä relatia:
D= (~3Nrd)Rd
360
De altfei, se observà ca, din motive practice, caicuiul dobânzii s-a efectuat in douä etape: (1) numärui de soLduni debitoare (Nrd) ~i (2) manimea dobânzii (D), in stnictà confoniiaitate ctt relatia cunoscutà a dobanzii:
CxRdxNr CxNr Rd
D= — x
360×100 190 360
Nrd Nzi
In exempluL din tabeiuL urmaton calcuiui dobanzii s-a fàcttt astfel:
9
Nrd (1.01.1998) = 130.000 = 1 1.700mii.lei~i pnin insumare rezubta:
100
129
~Nrd = 101.053, jar dobânda este:
D = 101.053 x 12/360 = 3.368 mil. lei.
130
Banca Romana pentru Dezvoltare Decont de dobanzi ~i cheltuieli
Societatea ENERGOMONTAJ
Trimestrul I 200k
131
Decontul de dobânzi si comisioane
Costul total al creditelor de trezorerie cuprinde dobânda ~i douä categorii de comisioane: de rise ~i de eheltuieli administrative.
Comisioanele de risc:
10 Comisionului de credit ii corespunde repercusittnea UflUi impozit platit de bänci, ca taxa pentrU creditele acordate ~i in curs de rambursare. Se stabile~te ca procent (0,1%), aplicabil numarului total de solduri debitoare:
Exemplu: 101.053 x 0,1/360 = 28 mu. lei
20 Cornisionul de irnobilizare se percepe la intreprinderile care, in tot cursul semestrului, flu au inregistrat niei un sold creditor, deci la intreprinderile care au ramas, in mod constant, in pozi~ie debitoare fata de bancä. Cota procentuala a acestui comision este substantial màrità (2%), pentrU a descuraja intreprinderile sà inregistreze in contul curent nttmai solduri debitoare. Comisionul de imobilizare se aplicä la numàrul total de solduri debitoare.
Exemplu: 101.053 x2/360 = 561 mil. lei
30 Corn isionul pentru eel rnai mare sold debitor, din fiecare lunä a
trimestrului de referinta, se aplica intr-o cotä procentuala redusa (0,05%) asupra acestui sold, indiferent de numärul de zile in care s-a inregistrat aCesta. Fund independent de timp, acest comision se mai nttme~te “procentaj plat”(flat). Aceastä caracteristicà face ca la intreprinderile la care eel mai mare sold debitor
132
se inregistreazã o singurà zi pe lunä, costul real al comisionului sà fe mai mare decât in cazul intreprinderilor care au inregistrat acest sold intr-ttn numär mai mare de zile pe lunä. Pentru a reduce acest inconvenient, comisionul este plafonat; pe trimestru el flu poate depà~i 50% din dobânda la soldurilor debitoare.
Exemplu: – prima luná 134.200 x 0,05% = 67 mil. lei
– a doua lunà 13 1.700 x 0,05% = 66 mil. lei
– atreialunä 111.500x 0,05%=56mi1. lei
TOTAL = 189 mu. lei
40 Corn isionul pentru cea rnai mare depdsire din fieeare lunà a plafonului
de credite aprobat, este un mijloc eficaee pentru a determina intreprinderea sà respecte acest plafon. De multe or banca nu comunicä acest plafon, ceea ce face dificil pentru intreprindere sä controleze ealculul comisionului de depà~ire. Ca ~i precedentul, eomisionul de depä~ire este un procentaj plat (flat), dar mai ridicat deeât eel anterior (0,25%).
Exemplu: – plafon aprobat 100.000 mil. lei
– prima lunà 34.200 x 0,25% =
– a doua lunà 3 1.700 x 0,25% =
11.500 x 0,25% =
TOTAL =
Comisioanele de cheltuieli administrative
10 Comisionul de decontare (de rulaje) se aplicà, intr-o cotä redusä (0,025%) asupra rulajelor debitoare inregistrate in trimestrul respectiv, care privesc debitarea cecurilor, debitarea prin scontarea de efecte comerciale, viramente baneare càtre tertii intreprinderii etc. unele operatii in debitul contului curent sunt exonerate de plata acestui comision: viramente intre mai multe conturi ale intreprinderii desehise la aeeea~i bancä, plata biletelor fnanciare
– a treia lunä
133
86 mil. lei
79 mil. lei
29 mil. lei
194 mu. lei
(bilete de trezorerie), debitarea costului creditelor etc. aceste opera~ii exonerate sunt semnalate, in extrasul de cont, prin litera “E” sau prin simbolul ‘“k” (vezi tabelul urmàtor).
Exemplu: sunt douà opera~ii debitoare exonerate de la plata acesttu comision (2.600 + 5.200 = 7.800).
Deci comisionul este: (39.600 — 7.800) x 0,025% = 8 mil. lei.
20 Spezele si cheltuielile de intocmire a documentelor bancare ~i inaintate intreprinderii se factureazà cu o sumà fixä pentru fiecare document.
Exemplu: dacä in trimestrul de referintà s-au intocmit ~i inaintat 24.000 de documente bancare, atunci spezele ~i cheltuielile sunt de:
24.000 x 100 = 240 mil. lei
Banca Românä pentru Dezvoltare
Decont de dobânzi ~i cheltuieli*
S ocietatea ENERGOMONTAJ
Trimestrul I 20Q~7P
S 5*
4IY~5bãiiz~ Y cpmisi ~ / aza~4 1 ~ ]~a a*
Dobânda ~Nrd=101.053 12 3.368
Comision de credit
Comision pentru imobilizare ~Nrd101.053 0,1 28
Comision pentru eel mai mare sold debitor: ~Nrd101.053 2 561
0,05 67
Jlunà=134.200 0,05 66
IIlunä=131.700 0,05 56
III lunàlll.500
Comision pentru cea mai mare depä~ire I lunà34.200 0,25 86
IIlunã=31.700 0,25 79
III lunä11.500 0,25 29
Comision de decontare 3 1.800 0,025 8
S eze ~i cheltuieli diverse fir. Docum. 240 1 240
TOTAL X X 4.588
134
Decontul de dobânzi 4yi comisioane este tabloul recapitulativ al calculului costului total al creditelor de trezorerie (vezi tabelul de mai sus).
Ca urmare a tehnicii de calcul prezentate mai sus, costul real al creditelor de trezorerie este mai mare dacà tinem cont de elementele urmàtoare:
a. Numärul total al soldurilor debitoare (10 1.053) s-a calculat in functie de numärul total de zile calendaristice dintr-un an (365 zile). In calculul dobânzii ~i al unor comisioane se are in vedere insä numàrul redus de zile calendaristice dintr-un an (360 zile), ceea ce conduce la o majorare a costului total al creditului cu un factor (disimulat) de 365/360 = 1,0 139.
b. In fecare trimestru, prin raportarea numàrului de zile de acordare de credite de 360, rata anualä a dobânzii se transformä intr-o ratä trimestrialä propor~ionalà (90/3 60 = ¼). A~a cum am arätat anterior, rata proportionala este mai mare decât rata echivalentä (ca urmare a capitalizàrii de cätre bancä a dobânzii).
Exemplu: rata globala anualà a costurilor creditelor de trezorerie este stabilità astfel:
4.588/101.053 x360= 16,344%
Rata propor~ionalà trimestrialà este: 16,344 x ¼ = 4,086%
Rata eehivalentà trimestrialà este de:4 (1 + 0,16344)—i = 0,03857, adicà 3,857%.
Rata propor~ionalä este mai mare, cu 0,0229%, pe trimestru (4,086-3,857) decât rata echivalentä.
La aceastà ratà propor~ionalä (de 4,086%), corespunde in realitate o ratä anualä egala cu:
(1+0,04086)~ = 1,1737, deci 17,37% (in bc de 16,344).
135
=== 4 ===
c. Dacà intreprinderea are deschise mai multe conturi la aceea~i bancà ar putea cere formarea, in vederea calculului dobânzilor ~i comisioanelor, a unui cont unic (fictiv), care ar permite compensarea intre costuri, a soldurilor debitoare cu cele creditoare. Aceasta s-ar putea apliea in cazul intreprinderilor care au mai multe fihiale cu conturi deschise la aceea~i bancà.
Scara dobânzilor ~i decontul de dobânzi ~i comisioane reprezintä pentru intreprindere instrumente excelente de analizá a gestiunii de trezorerie din fiecare trimestru. Prin aceste documente se pot face urmätoarele opera~ii de control al gestiunii:
• verificarea zilelor de decontare ~i compararea br cu zilele de operare in extrasele de cont a cecuribor ~i efectebor de incasat, a cecuribor ~i efectebor de plàtit, viramentebor bancare etc.;
• verificarea opera~iilor de debitare bancara exonerate de la plata comisionului de decontare ~i negocierea altor operatii, in exoneràrii br;
• verificarea ratei de dobândà Rd, aplicabilä la soldurile debitoare. Dacã aceasta nu este comunicatä prin decontul de dobânzi ~i comisioane, atunci se poate calcula conform cu rela{ia:
D
Rd = ~Nrdx 360
Exemplu:
Pentru societatea ENERGOMONTAJ se verificä rata anualä de:
3.368/101.053 x 360 = 12%
• verificarea calculului comisionului pentru cel mai mare sold debitor (C.M.S.D.) ~i a calculului ratei de dobândä majoratä cu acest comision
(Rd).
D±CMSD
Rd=
~Nrdx 360
136
Exempbu: 4.588/101.053 x 360 = 16,344%
Se constatà o depà~ire cu 4,344% a ratei anuabe de dobândà (12%), ceea ce dovede~te impactub comisioanebor asupra costubui total ab creditebor de trezorerie.
Costul creditelor de scont
Costul creditelor de scont este determinat de rata dobânzii, de comisioanebe aferente ~i de perioada de la scontarea efectebor comerciale ba bänci (sau andosarea br ba terte persoane) pânä ba scadentà. Ca ~i in cazub creditelor de trezorerie, existà o distorsiune (char mai mare) intre costul apbicabil ~i costub real al creditebor de scont.
Rata dobdnzii se intemeiazä pe ace1ea~i ebemente componente: rata dobânzii de referinta (9%) , majorarea specificä creditebor de scont (mai mica _ 0 4%), riscub find foarte mic, ~i majorarea specificà intreprinderii (intre
0,6 ~i 6,5%).
Comisioanele aplicate de bancà sunt:
– de andosare a efectebor comerciale (0,6%);
– de credite in curs de rambursare (0,1%);
– de manipubare a efectebor comerciabe in sumà fixä, in functie de felub efectebor.
Perioada de scontare cuprinde numärul de zile de ba depunerea ba bancä a efectului comercial pânà La scadenta reabä a acestuia. In realitate, intreprinderea are la dispozi~ie fondurile imprumutate dupà douà zile de la depunerea La bancà a efectebor comerciabe (o zi pentru inregistrare, o zi de bancä conform cu practica bancarà). Pentru un credit de scont de 30 zile, care se deconteazà deci dupä douä zile, rata reabä de dobândà este mai mare cu 6,7% (32/30 — 1) decât rata nominabä de dobândà. Pe perioade de scontare mai scurte, efectub de majorare este mai mare (spre exemplu, pentru 10 zibe, acesta este de (12/10 — 1 = 0,2), adicà 20%.
137
Costul real al creditelor de scont depinde de urmätoarele elemente:
a) costul total aplicab ii, care este predecontat, adicà intreprinderea prime~te un credit egal cu diferenta dintre vaboarea nominalä a efectubui comercial ~i costul de scontare. Acest mecanism duce ba cre~terea costubui real aL scontàrii.
Exemplu: pentru o scontare de efecte comerciale, in vaboare de 100 mib. lei, cu o perioadä de scontare de 30 zibe ~i o ratà gbobalà de 14%, costul real va fi determinat de costul aplicabil (cost aplic.) ~i de màrimea efectivà a creditului de scont (C).
Cost aplic. = 100.000.000x14x30 = 1.1 67mib.bei
lOOx 360
C 100 mib. — 1.167 = 98.833 mu. Lei
Rd (lunarà) = 1.167
~< 100 = 1,18%
98.833
Propor~ionab aceastà ratà conduce la o ratá anualä de 14,16% (1,18 x 12), iar echivalentul va fi de 15,12% = (1+0,0 1 18)12. Rezultà deci rate anuale superioare ratei costului apbicabil de 14%.
NOTA: Cu cat perioada de scontare cre~te, atât cre~te ~i diferenta intre rata nominalä ~i rata realä a costubui creditebor de scont.
b) numdrul total de zile, dintr-un an, care este de 365 ~i determinä majorarea costubui real cu 0,0139;
c) efectele comerciale de valori mici (sub 100 mil. lei), care sunt taxate cu o sumà fixä pe efect (spre exempbu 100 mu lei pentru a diminua numärub de efecte de valori mici ~ cu perioade se scontare redusà). Pentru acestea, costul real va fi cu atât mai mare, cu cat suma scontatä va fi mai mica.
138
3. 3. 4. Optimizarea costului creditelor pe termen scurt
Pentru fiecare timp de credite se asociazà variabibebe cost minimal (efectiv aplicabib) ~i cost real ~i se comparä avantajele ~i dezavantajele fiecàruia dintre ele. In general se au in vedere urmàtoarele caracteristici ale creditelor de trezorerie ~i ale creditebor de scont:
(1) — rata nominald a dobdnzii, ba creditebe de scont, este mai redusã decât la creditele de trezorerie;
(2) — rata realá a scontului poate f mai mare sau egala decât cea de trezorerie, in functie de:
a. perioada de scontare, in raport cu perioada de creditare (numàr efectiv de zile de creditare);
b. costuri predecontate La scontare ~i postdecontate La creditarea bancarä;
cx numár minim de zibe de scontare (10 zibe);
d. riscul de suprafnan{are cu credite de scont, in caz de incasare a unor sume nepreväzute ~i intrare a br in contul curent.
(3) — comisioanele pentru eel mai mare sold debitor ~i pentru cea mai mare depä~ire de plafon antreneazä costuri man la creditele de trezorerie.
Negocierea, intre creditele de trezorenie ~i cele de scont, presupune o foarte bunä cunoa~tere a mecanismubui de calcul a costuribor (nominale ~i reale) ale creditebor. Selectia se va face in functie de costunibe reabe ale aeestora. Complexitatea calcubebor costunibor la aeeste credite poate f depä~itä prin fobosirea unor programe specializate pe calculator (soft de trezorenie), simulându-se astfel diferite variante de creditare.
139
CAPITOLUL 4
BONITATEA INTREPRINDERII, CAPACITATEA DE PLATA,
SOLVABILITATEA SI LICHIDITATEA FINANCIARA
prezent, in economia noastnà, pentnu activitäti de aprovizionare, productie ~i comercializare, negiile autonome, societàtile comerciabe ~i al~i agen~i economici, pot obtine resurse impnumutate pe termen seurt de ba bàncile comenciale, cu scadente de rambursare de pânä la 12 luni. Pentru a beneficia de resurse imprumutate, agen~ii economici mentionati trebuie sã indeplineasca anumite conditii, cum sunt:
– sdfie inscri~i in registrul come r;ului;
– sdposede capital social;
– sd aibd conturi deschise la bancd;
– sd prezinte báncii garanfli ~yi documente, care sd ateste cd desJ~yoard o activitate legald ~ci eficientd;
– sá accepte clauzele contractului de imprumut;
– sd rdspundá cerinfelor de bonit ate caracterizatd prin lichiditate, solvabilitate ~ci rentabilitate.
Pe baza bilantului restructurat se pot determina a~a numitii indicatoni de bilant, respectiv lichiditatea, sobvabilitatea, gradul de indatorare, viteza de rotatie a activebor circulante. Pentru o mai bunä apreeiere a unei situatii unei societati comerciale ~i a in~elegenii activitatii acesteia, se impune analiza acestor indicatoni in evobu{ie ~i in companatie cu alte societati comerciale din aeeea~i ramurä sau subramurä de activitate.
Bonitatea unui agent economic cuprinde elemente care dau eapacitatea acestuia de a-~i achita ob1iga~iile pe care ~i be asumä pnin semnarea contractului de credite. Bonitatea este venificatä de organele bancare pe baza unor resurse de
140
informare directà (bilant contabil, balanta, contul de proft ~i pierdeni ~i abte documente) ~i indirectä (de La patronii de afaceni sau terte persoane), constituind un factor decisiv in acondarea cneditebor ~i, in general, in intreaga aetivitate de creditare. Bonitatea, in esenta sa, se reflectà, in principal, prin coefeienti.
4. 1. Aprecierea bonitatii intreprinderii prin capacitate de
Capacitatea de ylatd
Capacitatea de platä reprezintà posibilitatea unei societati comerciale de a face fata platibor fatà de furnizoni, salaniati, bugetub public nationab, bancä sau alti creditoni.
Capacitatea de platá este corespunzàtoare atunei când capitabul propniu ~i
eel imprumutat acoperä plä~ile exigibile. Capacitatea de pbatà este in fond o
formà specifcà de manifestare a echilibrului financiar in eadrul intrepnindenii.
Astfel, intre capacitatea de platà ~i echilibrul financian al intrepnindenii existà o
strânsà legàturá. Astfel cä echilibnul financiar stabibit pnin bugetub de venituni ~i
cheltuieli reprezintà o premisä a capacitä~ii de platä.
Insä, capacitatea de pbatä mai este influentata ~i de o senie de indicatoni sau factoni economic 1:
1) oscilatia pretunibon ~i tanifebor pe piata in functie de cerere ~i ofertã;
2) puterea de cumpärare a monedei nationale La un moment dat;
3) gradul de rentabilitate a intrepnindenii.
Pentnu ca intrepnindenea sà-~i poatä onora La timp obliga~ii1e fata de partenenii de contract, stat sau alte obliga{ii este necesan sã dispunà de capital in numerar sau in contul bancar La bancà eel putin La nivelul obliga~iibor exigibibe.
141
Lichiditatea patrimoniald, reprezintà capacitatea intrepninderii de a-~i aeoperi, prin ebementele patrimoniale active, obbiga~iile de pbatä pe termen scurt.
Lichiditatea financiarà reprezintà unei societäti comerciale de a transforma in bani activele de expboatare de cane dispune in seopul asigurànii unui circuit economic normal ab capitabubui sàu.
Lichiditatea fnanciarä constä in recuperanea capitalubui avansat pnin vaborificarea märfuribor, serviciibor sau executänibor de bucràni. Pnin bugetub de venituri ~i cheltuieli se urmàre~te mentinerea la un nivel optim ab bichiditätii printr-o structurä adecvatà activebor de expboatare u~or vabonificabibe:
– märfuni de bunà cabitate;
– mateniale, piese de schimb;
– obieete de inventan.
Gnadul de Lichiditate scade atunci când capitabul avansat in ebemente de active de expboatane CU 0 vitezä de rotatie incetinitä cum este cazub märfunibor lent ~i greu vandabile fàrä mi~care, clienti neincasati in termen, debitori etc. activele de expboatare de care dispune o societate comerciabä, au grade de bichiditate diferite. Astfeb:
– activebe existente sub forma banibor in contub curent La bancä ~i a in
numenanului casä pnezintà gradul ceb mai nidicat de bichiditate
– urmând cneantele ~i màrfurile de bunà ealitate cu desfacere asiguratà pe pie~ele inteme ~i exteme.
Activebe fixe in general nu au nici un grad de bichiditate, ebe nefiind destinate vânzànii decât in mod exceptional, de faliment.
Lipsa liehiditàtii financiane se manifestà pnin pbati restante, datorii man fatà de furnizori, salariati, bugetub de stat sau nerambunsanea La scadentà a input — unibor.
142
ci D+Si+Tcn+Acm100
C+Dts
in cane:
– Cl~ = coeficientul bichiditatii patnimoniabe;
– D = disponibilitàti ~i alte mijboace bàne~ti (disponibil in cont, contul casa, carnete de cecuni cu bimità de sumä, mijboace bàne~ti in curs de decontare, acreditive deschise ~i abte vaboni);
– S~ = sume de incasat (pnoduse, lucnàni, senvicii facturate ~i märfuri expediate, cbienti, debitoni, sume värsate in plus La buget ~i abte crc ante);
– = titluni de credite negociabile pe piata (actiuni ~i obbiga{iuni cumpärate de La alte societãti ~i efecte de comert din portofoliub societätii care pot fi scontate La banci);
– Acm = active circulante mateniale (conturile de materii prime ~i materiabe inclusiv cheltuiebibe de aprovizionare, obiecte de inventar, ambalaje, piese de schimb, produse fnite, inclusiv cheltuielile de desfacene, animale, baracamente);
– C = cnedite pe termen scurt;
– Dts = datonii pe termen scurt (furnizoni, creditoni, decontäri CU bugetul ~i asigurànile sociabe etc.).
Când coeficientul este supnaunitar anatà o bichiditate bunä, jar când este subunitar evidentiaza o activitate nesatisfacätoare (plä~i restante fatà de furnizori ~i bugetul statului, credite restante fatà de bancä etc.).
Pentru a ca un agent economic sà poatà functiona, are nevoie de lichiditäti, ian dimensiunea relativà a acestora este apreciatà pnin nivebul unor indicatoni (indici).
143
Indicii lichiditàtli màsoarà capacitate intnepninderii de a-~i indeplini obliga~ii1e pe termen scurt fatà de debitoni pnin (pe baza) activelor sale cinculante (sau a celor lichide). Sunt utilizati, in principal, doi indici ai lichiditàtii: indicele lichiditàtii curente ~i indicele quick (indicele testului acid). Sunsa de bazà pentnu plata datoriilon o constituie activele circulante ale intnepnindenii ~i de aceea acestea figureazä ía numärul fractiilor de defnire a acestor indici.
1) Jndicele lichiditdtii curente este dat de formula:
Active circulante — Stocuni nevalonificate Jndicele (rata) lichiditatii — Clienti incenti — Deeontäni cu asociatii
cunente (indicele cunent) = pnivind capitalul ~
Datonii cu scadenta mai mica de 1 an
Potnivit standandelor agneate se considenà cà o societate are o lichiditate bunà dacä acest indicator este mai mane de 100%.
Indicele lichiditãtii cunente (current ratio) presupune un flux negulat al numerarului ~i cà, atât sumele de incasat (din creditele comerciale), cat ~i stocunile pot fi rapid convertite in bani ghea~ä (cash). 0 valoane a acesttti indice de 2,0 este, uneoni, folositä ca valoare standard pentru comparatii. Un indice al lichiditàtii cunente de 1,0 sau mai mic, adicä datoniile cnesc mai repede decât activele cinculante, este, de obicei, considenat foarte scäzut ~i indicä dificultàti financiare. Un foarte malt indice genereazä un exces de active cinculante, cane probabil are un efect nefavonabil asupna profitabilitàtii pe tenmen lung a firmei. Precizàm cä obliga~iile curente se referä ía datoniile pe tenmen scurt ale firmei:
2) Pnin deducerea din activele circulante a stocunilon, care adesea flu sunt foante lichide, se obtine numänätonul fractiei pe baza càruia se calculeazä indicele quick sau testul acid. Acesta mäsoarä capacitatea firmei de a-~i plati obliga~iile pe tenmen SCUrt Cu bani ghea~à, plasamente pe termen scurt ~i sume de inicasat (din credite comerciale).
144
xlOO
Active cinculante – Stocuri – Clienti incerti -Inidicele quick (testul acid) = Decontani cu asociatii pnivind capitalul
Datonii cu scadenta mai mica de 1 an
In cazul in cane acest indicator este mai mare de 100%, lichiditatea este ideala. Un nivel mai mic de 100% nepnezintà un semnal pentru creditor deoarece in caz de faliment posibilità{ile de recuperare a cneantelor se pot matenializa integral numai pnin valorificarea stocunilor. in calculul acestui indicator s-a eliminat influenta stocunilon, considerate ca find elementul eel mai putin lichid.
Valoarea optima a acestui indice este 1, dan o valoare mai mica decât 1,0 nu trebuie sà cneeze panicä (existä nezervä de liehiditate in stocuni). 0 valoare foarte mare a indicelui aratä un exces de lichiditate (numeran ~i cvasinumerar), o politicä de credit cc trebuie revazuta, sau o schimbane necesara in comparatia activelor (a celon cinculante fatà de cele imobilizate).
Modul de calcul al lichiditätii patnimoniale in noul sistem contabil este unmàtorul:
Active circulante = Active circulante total — Stocuni imobilizate
0bliga~ii curente = Alte imprumutuni ~i datonii financiane + Total alte datorii
Lichiditatea patnimoniala (LP) = Active cinculante nete
Obligatii curente
Raportul “Active circulante nete/0bliga~ii curente” masoara gnadul de acopenine a datoniilor pe termen scurt cu active având lichiditate mare. Este, dcci, ganan~ie pentnu cneditoni. Bäncile folosesc in mod curenit acest indicator. Sensul sàu favorabil de evolutie este eel crescäton. Acest indicator este partial redundant eu evolutia indatonanii nete, introdus din motive de pnactieä bancarä, de~i este mai putin pertinent. Se accepta valoni minime de ía 1,3 pânä ía 1,2. Raportul cc
145
expnima lichiditatea patnimonialä (LP) releva, impreuna cu evolutia indatonanii nete, o pondene adecvata evaluanii indatonanii de teimen seurt.
Exemplu: (s-au folosit adnotatiile de ía pag 142)
In cadrul societatii ENERGOMONTAJ S. A. in 1999:
“1
D 11.152.937lei
S1 150.081.453 lei
= 7.0 16.974 lei
Acm 59.599.678 lei
C = 60.000.000 lei
Dts = 142.03 8.726 lei
= ~
Cl p 60.000.000 + 142.038.726
Deoareee Cl~ e ste supraunitar, in>9~’9, societatea mnnegistneaza o activitate satisf~cätoare, dcci nu are plati rest ante fata de fumizoni ~i bugetul statului, credite nestante fata de banea.
Pentru calculul indicelui lichiditatii cunente ~i a indicelui quick ía aceea~i societate exista unmatoanele date in anul 1998::’’
Active circulante = 230.994.787 lei
Stocuni nevalonifcate = 59.599.678 lei
Clienti incenti = 4.000.000 lei
Deeontani cu asociatii pnivind capitalul = 0
Datonii cu scadenta mai mica de 1 an = 142.03 8.726
230.994.787 – 59.599.678- 4.000.000 ~ 100 = 111% Indicele lichiditatii cunente = ____________________________________
142.038.726
Deoarece acest indice este mai mare de 100%, fluxul regulat a numerarului ~i sumele de incasat, precum ~i stocunile pot fi rapid eonvertite in bani ghea~à, in cadrul societatii ENERGOMONTAJ S. A.
146
Indicele quick — 230.994.787 – 4.000.000 x 100 = 150% 142.03 8.726
Intrucât acest indicator este de 150%, lichiditatea societatii este buna.
Solvabilitatea
Solvabilitatea, reprezintà capaeitatea unei societati eomerciale de a achita toate ob1iga~ii1e asumate fata de terte persoane fizice ~i juridice, atât cu scadente imediate, cat ~i cele cu scadenta pe termen lung.
0 intrepnindere este solvabilä, eând suma activelor de exploatare este mai mare sau egala cu totalul pasivelor din bilantul contabil. 0 societate eomercialä poate fi solvabila chiar dacä nu are ía un moment dat capacitate de plata. Lipsa capacitatii de plata ~i a lichiditatii fnanciare pot fi temporare dacä intreprinderea respectiva se bazeaza pe o solvabilitate generala. Starea de solvabilitate, se asigura pnin realizarea unei activitati efciente, rentabile Si obtinerea unui profit ordinar.
Bonitalea intreprinderii, se reflectä ~i prin coefcientul solvabilitatii patrimoniale:
Csp= Cs xlOO
Epc + Cs
in care: – Csp = coeficientul solvabilitatii patnimoniale
– Cs = capitalul social
– Epc = elemente patnimoniale constituite din credite (pe termen seurt, mediu ~i lung).
In baza acestui eoefcient, solvabilitatea patnimoniala se apreeiazä ea este buna când nivelul sàu se apropie de 100%, cu mentiunea cä limita sa minima poate fi de 30% spre a putea acorda noi credite.
Se calculeaza ~i indicatonii pnivind gradul de solvabilitate al intrepnindenii:
147
1) solvabilitate imediata sau capacitate de plata de gradul I:
Disponibilitati banesti + Plasamente
Obligatii pe termen scurt
2) solvabilitate curenta sau capacitate de plata de gradul II:
Disponibilitati banesti + Plasamente + Creante
Obligatii pe termen scurt + Imprumuturi pe termen scurt
3) solvabilitate previzionala sau capacitate de plata de gradul III:
Active de exploatare
Obligatii pe termen scurt + Imprumuturi pe termen scurt +
Rate Ia imprumuturi pe termen mediu si lung + Dobanzi aferente
Solvabilitatea imediatd constituie o data statistico-financiara importanta.
Ea flu este decât efectul instantaneu al solvabilitätii structurale (sau echilibrul
financiar). Acesta din urma se examineazä prin compararea fondului de rulment
(FR) in nevoia de fonduri de rulment (NFR):
FR = NFR + Trezorerie,
eompletata cu determinarea capacita~ii de rambursare (Cr) care se calculeazä cu relatia:
Cr = Cash – flow
Datorii pe termen mediu ~i lung
Intr-o optica strategicä, solvabilitatea eonstituie garantarea autonomiei grupului managerial. De aeeea rapoartele:
Autofinantare . Fonduri de rulment net
datorii totale Totalul activului
asigura o buna apreciere a marjei de securitate financiara de care dispune intreprinderea.
In vederea determinarii corecte a indieatorului solvabilitate este necesar
Ca:
148
Solvabilitate = — —xlOO
– aetivele unei societati trebuie diminuate cu acele elemente cu valoare zero sau necunoscuta;
– datoriile societatii trebuie diminuate cu diferentele de eonversie — pasiv, care nu reprezintä o datorie ci un profit potential.
Total activ – Active cu valoare incerta
Total datorii – Diferente de eonversie pasiv
Active cu valoare incerta, necunoscuta sau ehiar zero, sunt decontari din operatiuni in curs de clarificare, clienti incer~i, prime privind rambursarea obliga~iunilor, diferente de eonversie — aetiv, stocuri, decontäri Cu asoeiatii privind capitalul, alte active incerte.
Valoarea indicatorului, este influentata direct de ramura de aetivitate, de complexitatea tehnologiei si de ciclul de fabriea{ie. Astfel, in ramurile industriale valoarea indicatorului va fi mai mare, jar in aetivitatea de comert va fi mai mica.
Indiferent de situatia analizata valoarea indicatorului trebuie sa fe supraunitara.
In analiza solvabilitatii, poate fi pusa ~i problema gradului de asigurare a intreprinderii cu disponibilitdtile bdne.yti calculat ea raport intre disponibilitatile bane~ti ~i activele circulante totale. Din activitatea practica a reie~it ca existenta unor disponibilitati bane~ti in proportie de 3% ~i 5% din activele circulante asigura necesarul zilnic curent pentru a satisface platile normale imediate ale firmei. Existenta unui nivel mai ridicat flu constituie un semnal care sa impuna mäsuri de redresare. In schimb, nivelul mai redus al gradului de asigurare cu disponibilita~i bäne~ti implica aecelerarea ritmului incasarilor.
Exemplu:
Pentru calculul solvabilitatii in cadrul soeietätii ENERGOMONTAJ S. A. se folosesc urmatoarele date pentru anul 4k9~8:
Active circulante = 230.994.787 lei
149
Datorii eurente = 142.038.726 lei
Solvabilitatea generala — 230.994.787 — 1,6
142.03 8.726
230.994.787 — 59.599.678
Solvabilitatea imediatä (testul acid) = ________________________ = 1,3
142.038.726
Solvabilitatea globala — Total activ > ~
Total datorii
In urma calculului solvabilitati i se poate spune cä societatea poate achita toate ob1iga~ii1e fata de terte persoane fizice ~i juridice.
4. 2. Rate financiare de apreciere a bonitá{ii intreprinderii privind rentabilitatea ~i viteza de rotafie a capitalului utilizat
Rentabilitatea
Rentabilitatea este exprimata prin rata profitului net calculata in raport cu capitalul social ~i caraeterizeaza eficienta intregii activitati. Imaginea bonitatii se completeaza ~i Cu elemente cum sunt: corectitudinea, receptivitatea, promptitudinea etc.
Coefieientul de rentabilitate = Profit net
x 100
Capital social
Acest coeficient arata gradul de fructifcare a intregului capital, astfel ea, eu eat este mai mare cu atât activitatea este mai efcienta.
Profitabilitatea raporteazä proftul unei intreprinderi la diferite elemente, precum nivelul vanzarilor, active etc.
Rata de rentabilitate = Profit brut
x 100
Vanzari
150
Aeest indicator mai este denumit ~i maria proftului brut ~i masoara Cu cat veniturile frmei depä~esc cheltuielile, eu alte cuvinte, cat de mare este profitul obtinut la fiecare vânzare.
Rata de rentabilitate a activelor — Profit brut > 100
Total active
Masoara cat de mare este profitul obtinut de firma datorita totalului activelor pe care le detine.
In cadrul societatii ENERGOMONTAJ S. A.:
24.079.342
Coeficientul de rentabilitate ( 999) x 100= 63,29%
t,, < 38.045.400
16.140.726
Coeficientul de rentabilitate k719989= x 100= 54,17%
29. 793 .280
Coeficientul a crescut cu 9,12% in 1999 fata de 1998, dcci activitatea
1•
devine din cc in cc mai eficienta.
48.834.050
Rata de rentabilitate a vanzarilor( 1 999)= xl 00=7,2%
688.899.153
151
27.639.692
Rata de rentabilitate a vanzarilor(1998)= xlOO=6,1%
490.367.931
48.834.050
Rata de rentabilitate a activelor (1999)= xlOO=13%
372. 165. 15 1
27.639.692
Rata de rentabilitate a aetivelor (1998)= xlOO=2l%
216. 133 .870
Rata de rentabilitate a vanzarilor a crescut, dcci veniturile depä~ese cheltuielile, in timp cc rata de rentabilitate a activelor a scäzut, dcci profitul datorita totalului activului a scäzut.
~n aetivitatea practica pentru finantarea activitätilor curente unitatile apeleaza la imprumuturi bancare. Analiza gradului de indatorare urmäre~te punerea in evidenta a evolutiei datoriilor pentru o anumita perioada in vederea adoptarii unei anumite politic financiare care sa-i asigure independen~a necesarä.
Gradul de indatorare se poatc determina sub doua forme:
• gradul de indatorare generala (Leverage) — aratä raportul intre sursele imprumutate (financiare, nefinanciare) ~i capitalurile proprii nete ale proprietarilor.
Acest indicator, fumizeaza o informatie generala privind nivclul de participare al capitalurilor proprii nete in sens strict in totalul activitätii ~i masura riscului acceptat de proprictari in eadrul afacerii. El este relevant atat in analiza societatilor eu activitate in desfa~urare, cat ~i in analiza acelora care au probleme financiare.
152
Un nivel ridicat al acestui indicator este un semnal dc alarma ca societatea este subcapitalizata.
Total datorii
Gradul de indatorare generala = xlOO
Capitaluri proprii in sens strict
• gradul de indatorare financiara (Gearing) arata raportul intre sursele financiare imprumutate ~i capitalurile proprii nete ale proprietarilor.
Cu cat acest indicator cste mai mare, cu atât societatea este mai indatorata ~i dcci este mai vulnerabila la o scadere a profitului sau o cre~tere a ratei dobânzii. Se poatc aceepta un nivel mai mare al acestui indicator in eazul in care profitabilitatea activitätii clientului este ridicata ~i constanta.
Gradul de indatorare financiara — Total datorii finaciare ~ 100
Capitaluri proprii in sens strict
Se calculeaza ~i:
• Rata de indatorare a activitatii de exploatare
Credite pe termcn scurt
Active circulante fara disponibilitati
Acest indicator caracterizeaza gradul de participare a creditului la finantarea aetivelor circulante.
• Rata capacita~ii de rambursare a datoriilor financiare
— Imprumuturi pe termen mediu si lung Capaeitatea de autofinantare
Caracterizeaza perioada in care urmeaza sa fie rambursate imprumuturile pe termen mediu ~i lung.
Efectul de indatorare sc obtine comparând rentabilitatea economicà cu costul capitalului imprumutat astfel:
1) dacà rentabilitatea economica este mai mare decât rata dobânzii, rezultà un efect de indatorare pozitiv sau favorabil;
153
2) dacä rentabilitatea economica este mai mica decât rata dobânzii, rezultà un efcct de indatorare nefavorabil.
Profitbrut xlOO
Rata rentabilitatii economice =
Capital permanent
Rata randamentului capitalului propriu sau rata rentabilitatii financiare este cu atât mai mare cu cat raportul capital de imprumut/capital propriu este mai mare.
Rata rentabilitatii financiare = Profit net > 100
Capital propriu
Datorii
Efectul de indatorare — x (Rentabilitatea economica — Costul capitalului imprumutat) Capital propriu
Pc langa rata rcntabilitatii cconomice ~i rata rentabilitätii financiare se calculeaza ~i:
Rata rentabilitatii comerciale Profit brut
x 100
Cifra de afaceri
Rata rentabilitatii resurselor economice = Profit brut
x 100
Cheltuieli totale
Exemplu:
In cadrul societätii ENERGOMONTAJ S. A.
48.834.050
Rata rentabilitatii economice ((1 ~9~) xl 00=112%
38.045.400
27.639.692
Rata rentabilitatii economi . x10098%
/ 29.793.280
154
24.079.342
Rata rentabilitatii financiare (1999)= xlOO=15%
169.785.470
16.140.726
Rata rcntabilitatii financiare (1998) xlOO=1 1%
7 142.530.129
48.834.050
Rata rentabilitatii comcrcialc (1999) xlOO=7%
688.899.153
27.638.692
Rata rentabilitatii comcrciale (1998) xlOO=5,6%
472.391.721
Din calculul ratelor rcntabilitatii, sc poate observa ca acestea au crcscut, dcci societatea a inregistrat o redrcsare fata de 1998.
155
Viteza de rotatie a activelor de exploatare ~i eficienta folosirll br
Ponderea marc a activelor de exploatare in totalul activelor intrcprindcrii implicä ncccsitatea ca intreprinderca sa foloscasca rational ~i cficient acestc clementc patrimoniale care sa sc rcflectc pozitiv in rezultatclc financiare. Cu cat sc realizeaza o viteza dc rotatie mai accclcrata, cu atât intreprindcrca i~i va putca rezolva activitatile economice cu volum mai rcdus de active de exploatare, va apela La crcdite bancare intr-o masura mai mica, dcci va plati un cuantum mai redus de dobânzi.
Vitcza de rotatie reprezintä ~i un indicator calitativ, deoarece exprima eficienta utilizarii activelor de exploatarc.
Ea se exprima prin intcrmcdiul a 3 indicatori:
– numär dc circuite sau coeficientul vitezei de rota,tie pe care ii parcurg activelc de exploatarc intr-o anumita perioadä (trimestru, an):
CA T 90(360).
Kr = sau—adica
TAE Vz Vz
– viteza de rota fle in zile a active/or de exploatare sau durata in zile a unui circuit:
T 90(3 60) TAE x 90(360).
Vz = adica sau
Kr Kr CA
– coeficientul utilizärii eficiente a active/or de exploatare:
TAE
Ku =
CA
in care: Vz = viteza de rotatie in zile;
Kr = numar de circuitc;
Ku coeficientul utilizarii activelor de exploatare;
TAE = total active de exploatare;
CA = cifra de afaceri.
156
L
Exemp Lu:
Pentru societatea ENERGOMONTAJ S. A.
N
Cifra dc afaceri 688.899.153 423.521.931
Total active de exploatare 230.934.000 176.918.696
Ultimul indicator indica cc volum de active de cxploatarc s-a cheltuit pcntru obtinerca a 1.000 lei CA.
In afara influentei pozitive pe care o arc asupra profitului ~i ratei profitului, accclcrarea vitezei de rotatie a activelor dc exploatare poate avea drept consecinte financiare eliberäri absolute ~i relative de active de exploatare.
Eliberarca absoluta are bc atunci când agentul economic reu~e~te sa-~i reabizeze cifra de afaceri cu un volum mai redus dc active dc cxpboatare.
Eliberarea relativa are bc in conditiibc când se realizeazä o cre~tere a cifrei dc afaceri cu Ufl volum constant de active de exploatare sau când se reabizeazä o cre~tere a cifrei de afaceri intr-un ritm mai mare decât ritmub cre~terii activebor de expboatare.
CA
Et = (Vz0 —Vz1)
360
EaTAE0-TAE1
Er=Et—EasauTAEr-TAE0
CA
xVz0
TAEr 360
157
/
In care: CA = cifra de afaccri din perioada accelerärii vitezei dc rotatie;
Vz0 = vitcza de rotatie din perioada anterioara accelerarii;
Vz1 = viteza de rotatic din pcrioada accelcrarii;
TAE0 = total active de exploatare din perioada antcrioarä acceberarii;
TAE1 = total active de cxploatarc din perioada accclerärii;
TAEr = total active de exploatare recalculate in functie de viteza de rotatie din pcrioada anterioara a acceberarii.
158
CONCLUZII
Creditele de trezorerie, sunt deschise de bancä in functie de situatia existenta intr-o anumita perioada, a trezoreriei intreprinderii (deficit sau excedent), f~rä nici o legatura cu alte opera~iuni. Aceste credite pe termen scurt, se acorda in cazul deficitului de trezorerie. Cea mai importantà preocupare a bancii, in afara cunoa~terii bonita~ii intreprinderii, este de a se convinge asupra solvabilitatii pe termen scurt a acesteia.
Un moment important, in procesul de adoptare a deciziei de creditare, este reprezentat de identificarea ~i verificarea atenta a garan~iilor pe care firma solicitatoare de credit le prezinta. Garantiil e, sunt o asigurare suplimentarä pentru rambursarea la termen a creditelor angajate ~i pentru plata dobânzilor aferente, alaturi de incasarile curente din vânzarea rezultatelor activitatii economice.
In acceptiunea bancilor comerciale si in conformitate cu legislatia in vigoare, pot reprezenta garan~ii pentru creditele pe termen scurt urmätoarele valori: garan~ii de la Guvernul României, garan~ia bancarä data de la altä banca decât cea care d~ creditul negociat, depozitul bancar al firmei (cash-ul colateral), gajul f~ra deposedare, ipoteca, cesiunea de creante, fidejusiunea (cautiunea), gajul cu deposedare asupra hârtiilor de valoare, efectelor de comert, bunurilor cu valoare mai mare ~i volum mic etc.
In acest sens, una din intrebarile pe care ~ intreprinzätorii, este legata de con{inutul garan~iilor bancare, cu alte cuvinte, câti bani pot fi imprumutati pe baza unora din elementele bilantului contabil.
Bancile solicita de obicei, ca valoarea garan~iei sa fie ceva mai mare decât valoarea creditului solicitat.
159
Unul din factorii care este luat in considerare când este stabilita valoarea unei garan~ii este lichiditatea bunului gaiat. Aceasta inseamnà capacitatea sa de a fi transformat rapid in numerar. Procentul din valoarea activelor, ce este luat in consideratie ca garan~ie, depinde de usurinta cu care, fumizorul de credit poate obtine bani din vânzarea bunului respectiv. Raportul ce exprima lichiditatea patrimoniala, impreuna cu evolutia indatoririi nete, reprezinta o pondere adecvatá in evaluarea indatoririi pe termen scurt a intreprinderii. Lipsa lichiditatii financiare, s e manifestä prin plä~i restante, datorii man fata de fumizori, salariati, bugetul de stat sau nerambursarea la scadenta a inpttt-tu4Ior.
Un alt criteriu, luat in considerare de banci este durata de viatã economicà estimatá a bunului cu care se garanteaza.
Capacitatea de plata a intreprinderii, reprezinta o forma specificä de manifestare a echilibrului financiar al intreprinderii, existänd astfel o strânsä legatura intre acestea, prin faptul ca echilibrul financiar stabilit prin bugetul de venituri ~i cheltuieli reprezintà o premisà a capacitä~ii de plata.
Lipsa capacità~ii de plata ~i a Iichiditatii financiare pot fi temporare dacä intreprinderea se bazeazä pe o solvabilitate generalä. Intreprinderea find, solvabila când suma activelor de exploatare este mai mare sau egala cu totalul pasivelor din bilantul contabil. Starea de solvabilitate asigurându-se prin realizarea unei activitati eficiente, rentabile, obtinându-se un profit ordinar.
Eficienta intregii activitati, respectiv gradul de fructificare a intregului capital in cadrul intreprinderii, se poate mäsura cu ajutorul rentabilitatii. Un rol important ii joacä ~i viteza de rota{ie a activelor de exploatare, care cu cat este mai acceleratä, cu atât intreprinderea i~i va putea rezolva activitatile economice cu volum mai redus de active de exploatare, va apela la credite bancare intr-o masura mai mica, deci va plati un cuantum mai redus de dobânzi.
160
La nivelul intrepnindenii se pot lua in consideratie ~i al~i indicatoni, in analiza economico-financiana, insa concluzionam pe baza calculelor efectuate in continutul lucnanii unmatoarele:
Avand in vedere bugetul de trezorenie previzionat, prezentat la Subcapitolul 1.4.4., previziune efectuata pe o penioada de 6 luni in cursul anului 200q si modul cum este previzionat fluxul de incasani si plati, putem spune S.C. Energomontaj S.A., poseda o trezorenie negativa in cursul lunii Martie, deficitul situandu-se in jurul valorii de (-44 mu lei), fapt pentru care se impune contractanea unui credit in vederea acopeninii nevoilor temporare;
Deasemenea, urmanind in cadrul subcapitolului 1.4.5. Dimensionarea trezoreniei, observam ca aceasta prezinta vaniatii egale cu difenenta intre excedentul bnut al exploatanii si suma vaniatiei stocunilor si creantelor exploatanii,
mai putin variatia datoniilor, fapt ce arata o crestere a trezoreriei exercitiului
/~~
N(i999) cu 230000 mu lei, fata de anul N-i (1998) ian daca ar creste creantele,
ca o politica fata de clientii sai, de la 640000 mu lei La 900000 mu lei, atunci variatia tnezoreriei an fi negativa (-3 0000mil lei) ceeaCe, ar determina asa cum am aratat mai sus angaj area unui credit.
In cadrul aceluiasi subcapitol, este analizat raportul “Fondul de rulment net (global)/cifra de afaceni”, acesta masurand cate zile din cifra de afaceni sunt acopenite din fondul de rulment, ian manime in sine nu anata nimic, daca flu ii este evaluat trendul.Pe baza. analizei se constata o crestere a EFRN in zile, vaniind de la 72 zile in aniul 1998 la 108 zile in anul 1999, crestereafiindde 36zile.
In continuane se calculeaza indicatorul “Indatorarea neta” (IN) care masoana echilibrul mitre exigibilitate si lichiditate La nivelul tuturor capitalunilor financiare,el da informatii despre capacitatea de plata pe termen scurt, (sub un an) si despre niscul falimentului, deasemenea ne indica faptul ca intreprinderea poate utiliza amortizareafara a ape/a la credite;
161
In urma calcuLelor, a rezultat o rata a autonomiei financiare de 0,7 ceeace indica o fobs ire eficienta a sursei bancare de finantare de catne S.C.
ENERGOMONTAJ S.A..
Avand in vedere metodologiile de clasificare aplicate in cadrul analizei dosarului de credit a S.C. ENERGOMONTAJ S.A. s-a constatat ca in urma analizei manageniale firma a intruniit un punctaj de 4,5, ceeace denota o calitate a gestiunii financiare; Sectonul de activitate este cotat ca avand o perspectiva de dezvoltare buna, pozitia unitatii in namura find de capacitate medie, calitatea conducenii find foante bunia, ian perspeCtiva frmei demonstneaza a f o activitate viab i/a; In acelasi context, in urma analizei penformantelor economico-financiare punctajul obtinut este de 18 unitati, ceeace indica (conform cniteniilor aratate in subcapitolul 3.3.1. pagina 121), incadrarea firmei in categoria A “Firme cu activitate economica rentabila, care pot rambursa creditele si pot plati dobanzile “.
Din analiza indicatonului lichiditate patnimoniala (Clp), constatam ca acesta este supraunitar ceeace demonstreaza ca soCietatea inregistreaza o activitate satisfacatoare, neavand plati nestante fata de fumizoni, bugetul statului sau credite restanite fata de banca. Societatea dispune de o buna lichiditate patrimoniala.
Indicele Lichiditatii curente, in urma calcuLelor efectuate are o valoare de 111 %, nezultand faptul ca fluxul regulat al numeranului, sumele de incasat si stocurile potfi convertite rapid in bani gheata.
In urma ca1cu1u~Lui indicatorilor solvabilitatii au rezultat ca solvabilitatea generala are o valoare de 1,6 si solvabilitatea imediata este de 1,3, deci putem spune ca societatea are capacitatea de a-si achita obbigatiile fata de terte persoane.
162
Urmand nivelul ratelon de rentabilitate, calculate pentru anul de referinta A 999, pentru pnincipalii indicatoni in cadrul aceste lucrari observam o vaniatie pozitiva a acestora comparativ cu anul precedent (1998) astfel:
1* reprezinta capacitatea intrepnindenii de a degaja profit net prin capitaluri propnii angajate in activitate;
2* expnima capacitatea intrepnindenii de a degaja acumulare bruta in rapont cu capitalul angaj at;
3 * neflecta randamentul diferitelon stadii ale activitatii intreprinderii la formarea nezultatului.
In concluzie, revenind la creditul de trezorenie in asigurarea capacitátii de platä, lichiditátii ~i solvabilitätii intrepnindenii, bäncile pentru acordarea creditului acordà un anumit punctaj in functie de indicatorii: lichiditate generalà, solvabilitate patnimonialä, rata profitului bnut, rata rentabilitàtii fnanciare, gradul de indatonare dupa cum se prezintä in tabelul urmàtor.
163
In aceastà lucrare am prezentat analiza economico-.fnanciarä a firmei
S. C. ENERGOMONTAJ S. A., din care a rezultat o situatie echilibrata, inregistrânid o cifra de afaceri in 1998 de 423 mid. lei, jar in j9-99 de 688 mid. lei.
Societatea comerciala ENERGOMONTAJ S. A. s-a dezvoltat ca singura institutie din România pentru montajul mariior termocentrale ~i hidrocentrale in tot ceea ce prive~te echipamentul mecanic, electric, de automatizare ~i telecomunicatii.
Pentru rezuitatele economico-financiare realizate in ~ S. C. ENERGOMONTAJ a fost ciasatä pe locui XII in Topul National ai Firmeior Man, respectiv pe locul V in Topul Firmelor din Municipiul Bucure~ti.
164
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: .resurselor DE Finantare A Activelor Circulante (ID: 131533)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.