Resursele Turistice din Regiunea Sud Est

Resursele turistice din regiunea sud-est

Resursele turistice reprezintă acele elemente din mediul natural, cât si din cel antropic, ce pot fi valorificate în scop turistic. Ele ofera unicitate prin natura reliefului, a peisajelor, dar și prin potentialul turistic cultural-istoric sau prin tradiții.

1.1. Localizare geografică

Regiunea de dezvoltare Sud-Est este situată în zona de sud-est a României și cuprinde 6 judete: cele doua din Dobrogea, sudul Moldovei si nordul Baraganului,învecinandu-se la sud cu Bulgaria, la est cu Republica Moldova, Ucraina și Marea Neagră.

Fig.1.1 Regiunea Sud-Est

Punctele extreme al regiunii sunt: în nord-Comuna Rădăcinești (46°11′10″N 27°17′54″E), în sud- Localitatea Vama Veche (42045′6″ N, 28034′27″ E), în vest- latura estica a Munților Siriu (45031′76″N, 2605′44″E), în est – Orașul Sulina (45010′2″ N, 29040′60″E).

Cele 6 județe caracteristice ale ce alcătuiesc regiuniea: Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea și Vrancea acoperă 35.762 kmp, reprezentînd 15% din suprafața totală a țării.

Județul Brăila are o suprafață de 4.766 km2 si o populație de 304.969 locuitori, fiind penultimul județ al regiunii ca suprafață si populație. Are un caracter agricol pronunțat (80% din suprafața județului este utilizată în agricultură, populatia ce trăieste in mediul rural are o pndere de 45%, iar in sectorul primar cupreinde 40% din economia regiunii Atracțiile turistice ale județului sunt reprezentate de fluviul Dunărea si de Insula Mare a Brailei.

Județul Buzău are o suprafață de 6.103 km2 si este al treilea județ atât ca suprafață cât și ca populație (432.054 locuitori) . Pe teritoriul județului se găsesc Vulcanii Noroiosi- o resursă turistică interesanta si rar întalnită, desi este foarte putin pusă în valoare.

Județul Constanta este cel mai populat județ al regiunii (684.082 locuitori) si al doilea ca suprafață (7.071 km2), dar și cel mai urbanizat al regiunii. Resursele turistice sunt reprezentate relieful calcaros din Podisul Dobrogei și, mai ales, de Mării Negre unde există un șirul de stațiuni litorale ce constituie una din cele mai importante zone turistice ale regiunii

Județul Galați este cel mai mic județ ca suprafață (4.466 km2), având o populație de 536.612 loc. Are o economie diversificată ( industrie metalurgică, construcții navale și agricultură). Atracțiile turistice sunt reprezentate de Valea Dunarii si a Prutului…

Județul Tulcea este al patrulea județ din țara ca suprafață ( 8.499 km2), dar în același timp județul cu cea mai mică densitate (cca 30 loc/km2), având o populație de 201.462 locuitori. Cea mai importantă resursa turistică a județului este Delta Dunarii, dar și Munții Măcin.

Județul Vrancea ocupă penultimul loc ca suprafață 4.857 km2, având o populație de 323.080 locuitori. Resursele naturale sunt majoritar antorpice, reprezentate de monumente și cetați, mausolee.

1.2. Spatii turistice regionale

Orice spațiu geografic este un potențial purtător de activități turistice care, prin dezvoltare și intensificare, specializare sau diversificare pot crea spații turistice de diferite tipuri și dimensiuni variabile ( de la centru turistic la regiuni si rețele turistice ).

Spațiile turistice sunt sisteme spatio-temporale generate de existenta unui potențial turistic natural și/sau antropic, de prezența unei baze de primire și a fluxurilor turistice, care interacționeaza și se condiționeaza reciproc, în preze și culturali specifici, factori ce reglementeaza și influențează dezvoltarea sistemului respectiv.

De la „spațiul privat” la „spațiul consumat” din punct de vedere turistic, gama de combinații este deosebit de largă, mai ales la nivel regional, rolul factorilor geografici (relief, climă, apă ,vegetație, faună) în utilizarea și organizarea spațiului turistic fiind diferită. Se contureaza, astfel, spații turistice balneare, termale, lacustre, montane-„albe”, urbane, periurbane, rurale- „verzi”, etc., de imporțanta locală, regională, națională sau internațională.

Regiunea turistică este un spațiu funcțional, imaginea acestuia fiind imprimată de ansamblul componentelor naturale și antropice, mai mult sau mai puțin omogene si continue.

Pe teritoriul țarii noastre se impun ca spații turistice regionale, cu o putere de polarizare turistică deosebită:

a) Litoralul Mării Negre – una dintre cele mai vechi si importante regiuni turistice tradiționale, care oferă forme și tipuri de spații turistice dintre cele mcializate (Neptun, Saturn, Jupiter, Cap Aurora etc.), stațiuni balneare polivalente (Mangalia, Năvodari, Agigea etc.), stațiuni balneare integrate (2 Mai, Techirghiol, Eforie Nord și Sud, Mamaia). Repartitia geografica a acestor spații turistice depinde atât de factorii naturali (relieful de coastă), cât și de factorii isnomici etc. Ansamblul se prezinta sub forma unui „șir” de spașii turistice diversificate ca amenajări și funcții, ierarhizate ca mărime.

b) Regiunea turistică a Deltei Dunării, zonă permanent umedă, de importanță internațională, ce polarizează importante fluxuri turistice, dar care se află în fază de „pionerat” în ceea ce privește capacitatea de primire și în general de organizarea turistică a spațiului.

c) Regiuni turistice de tip urban, polarizate de orașul Constanța, care monopolizează fluxurile turistice și structurile de primire astfel incât orașele mai modeste din vecinătate nu beneficiază de prezenta cotidiana a turiștilor în număr mare

d) Regiuni turistice de tip montan, create din dorința de recreere in zona carpatică, de prezenta unui bioclimat aparte .

(mel candea pot tur al rom si aranjarea turistica a spatiului, pag 23-26)

1.3. Potentialul turistic natural

1.3.1 Potențialul turistic al reliefului

Relieful regiunii este unul variat, acesta desfasurandu-se intre -200m in Platforma continentala a Mării Negre pana la 1785m Vf Goru in Munții Vrancei.

În partea de nord-vest a regiunii se gasesc Carpatii Curburii Externe (Muntii Vrancei și Muntii Buzaului) ce au aspectul general al muntilor cu altitudini mijlocii, culmi largi, rotunjite sau inguste si fragmentate, traversate de raurile ce izvorasc din zona înalta. La exteriorul Carpaților se află Subcarpatii Curburii alcatuiti din doua șiruri de depresiuni ce inchid cele doua șiruri de dealuri.

În zona centrala a regiunii se află Campia Română (o zona mai inalta intre 50-100 m ce cuprinde Câmpia Râmnicului, Câmpia Baraganului si Câmpia Covurlui și o zona de campie joasa cu altitudini de pana la 10m: Câmpia Buzăului, Câmpia Siretului Inferior). Limita estica a Câmpiei Române este reprezentata de Lunca Dunării

In partea de est a regiunii se afla Podișul Dobrogei împărțit în Masivul Dobrogea de Nord ce cuprinde Muntii Măcin (altitudinea maxima fiind de 467m în Vf Tutuiatu), Dealurile Tulcei , Podișul Babadag si Podișul Dobrogei de Sud alcatuit din Podișul Medgidia, Podișul Negru si Podișul Oltinei( altitudinea maxima 204m).

Relieful muntilor Buzaului se prezintă ca un ansamblu de culmi rotunjite, cu altitudini dominant la 1000-1200 m, altitudinea maxima fiind de 1772 m în vârful Penteleu. Altitudinile cele mai mari corespund principalelor vârfuri Siriu- Podul Calului și Penteleu.

Configuratia generala a reliefului este data de dezvoltarea cuestelor, jgheaburilor sau a așa ziselor „ziduri„ de gresie.

Principalele elemente care constiuie obiective turistice ce apartin muntilor Buzau sunt reprezentate de:

 vârfurile principale in care costituie puncte de belvedere (Bocârnea, Siriu, Penteleu, )

 văi adânci cu versanti abrupți (Teherău)

 defileul Buzăului intre Metcu și Harțagu, taiat in gresie dură , defileul de pe Bâsca Mare și defileul de pe Bâsca Mică în aval de Secu.

 Formele de relief dezvoltate pe sare, gips pe valea Slănicului (Meladic)

Vulcanii noroiosi din Subcarpatii Curburii sunt forme de relief create din acumularea si solidificarea noroiului argilos scos la zi de gazele din adancime. Rezervatia naturala ce a fost declarata arie protejata de interes national inclusa in situl de importanta comunitara Natura 2000 este localizata in judetul Buzau. Este alcatuita din vulcanii noroiosi de la Paclele Mari din comuna Scorțoasa și Paclele Mici de la Berca-Arbanasi.Datorita solului sulfuros și saraturos, in preajma vulvanilor noroiosi se gaseseste vegetatie specifica ce este alcatuita din  stânjenelul sălbatic de stepă (Iris aphylla ssp. hungarica), pelin (Artemisia santonicum), cârcel (Ephedra distachya), orzul țiganului (Hordeum hystrix), limba șarpelui (Lepidium latifolium), sică (Limonium gmelinii), gărdurăriță (Nitraria schoberi),  stânjenelul de baltă (Iris sintenisii ssp. brandzae, specie endemică pentru acest areal.. Specii faunistice protejate semnalate în arealul rezervației naturale: popândăul european (Spermophilus citellus), țestoasa de baltă (Emys orbicularis), ivorașul cu burta galbenă (Bombina variegata), șopârla de pădure (Lacerta praticola)

Foto 1. Vulcani noroiosi de la Pâclele Mici( Berca)

Sursa foto Bogdănel Andra

Cadrul natural din judetul Vrancea se distinge prin complexitatea si varietatea peisajelor, detasandu-se culmile montane cu altitudini de 1500-1700 m ( vf Lăcăuți, Goru) și vaile adanci si bine impădurite, dar și Depresiunea Vrancei.

Obiectivele turistice reprezentative sunt

 axul orografic vrancean ( vf Lăcăuți 1777m, Goru 1784 m) si vârfurile secundare ( Coza 1629 si vf Zăboina 1657m)

 sectoarele montane inguste ale văilor( Zăbala, Putna, Coza) cu cascade de diferite altitudini, dar și chei sectionate in gresie

 coloane, turnuri, creste secundare cu aspect de „ziduri” dezvoltate in stratele de gresie de la contactul muntilor cu Subcarpatii

 depresiunile cu terase

 carstul de sare de la Valea Sării si panorama dealurilor subcarpatice ce au altitudini de peste 900 m (Măgura Odobesti-997m, Răiuți-960m, Gârbova-979m)

Focul Viu de la Andreiasu de Jos (Județul Vrancea) este un fenomen natural produs de emanatiile de gaze naturale ce ies din pamant și se aprind natural, sub influența razelor solare sau fulgerelor, ori sunt aprinse intentionat de catre oamnei. Declarata rezervatie geologica in 1973, se intinde pe o suprafata de aproximativ 400 de metri și cu un debit de gaz metan de 50 de tone pe an. Flăcările pot măsura de la câțiva centimetri la 50 de centimetri în înălțime.

Focul viu de la Andreiașu de Jos

Sursa:http://addfoculviu.ro/focul-viu-andreiasu/index.php#galerie-foto-focul-viu

Podisul Dobrogei este alcatuit dintr-un mozaic petrografic ce se impune in peisaj printr-o varietate de forme, relieful avand caracteristici diferite in functie de rocă și structura.

În nord-vestul Dobrogei, se afla Muntii Macin si Culmea Pricopan, alcătuită din cuartite si granite ce dau aspectul unei creste puternic zimtate cu versanti prăpăstiosi; in Dealurile Tulcei se evidentiază vârfurile și culmile izolate ce dau aspectul unor versanți abrupți; calcarele din Bazinul Casimcei și Podișul Babadag pe suprafețe intinse au dus la dezvoltarea reliefului carstic atat cel de suprafață cât și cel de adâncime. La Cheia poate fi observata existenta unor fosti „atoli”, care prin dimensiuni si grad de individualizare constituie zona unicat în Romania.

În Dobrogea de Sud se remarca platourile calaroase extinse, acoperite de loessuri, traversate de văi înguste ce au adesea aspect de chei sau canioane (Mangalia, Canaraua Fetii).

Existenta reliefului calcaros este evidentiata de cele mai spectaculoase forme din Podișul Dobrogei, martori ruiniformi, chei, lapiezuri, doline si pesteri. Cele mai cunoscute pesteri se afla sub regim de protejare se afla pe vaile Mangalia (Limanu, La Movile) și Casmicea ( Liliecilor, La Adam, Cheia).

Partea de Nord-Est a judetului Tulcea este ocupata de Delta Dunarii formele pozitive așe reliefului sunt grindurile continentale( Chilia, Stipoc), grindurile fluviale ce ocupa o suprafata de 20 Km2 , gasindu-se fie in lungul bratelor principale, fie in lungul canalelor, grindurile fluvio-maritime se gasesc in partea de est a deltei, fiind caracterizate de cele mai mare inaltimi( 12,4 m pe Grindul Letea si 7 m pe Grindul Caraorman.

In partea de est a Dobrogei se afla zona litorala, dezvoltata turistic mai ales la sud de Capul Midia, intre Năvodari si Vama Veche, reprezentand sectorul sudic. Țărmul înalt, cu faleza, plajele deschise si amenajate, protejate de diguri impotriva eroziunii.

1.3.2 Potențialul turistic al climei

Clima Regiunii Sud-Est se înscrie în caracteristicile generale ale climatului temperat continental moderat de tranziție, cu o serie de particularitați locale, cauzate de anumiți factori precum relieful , Fluviul Dunărea sau Marea Neagra.

Temperaturile medii anulale variază mult, în special datorită influenței pe care o are relieful. Astfel în Lunca Dunării, sudul Dobrogei, zona litorală și Delta Dunării media multianuală depășește 110C (11,20C în Mangalia și Murfatlar), în Câmpia Română valorile oscilează între 10-110C, scăzând în zona Subcarpaților, temperaturile variind intre 6-10 0C ( 7,50C la stația Bisoca). În zona montană temperatura medie ajunge la valori cuprinse între 0 și 6 0C( 2,20 stația Penteleu), iar pe culmile cele mai înalte ajungând să fie chiar negativă.

Sursa: http://www.scrigroup.com/geografie/Clima-Romaniei82634.php

Temperatura medie a lunii ianuarie este în general negativă (oscilând între 0 si -60C și chiar sub aceasta valoare în unele zone mai inalte ale regiunii), în zona litorală, în apropierea orașului Mangalia, temperatura medie este usor pozitivă, înregistrându-se intre 0 și 10C

Temperatura medie a lunii iulie are valori cuprinse între 20-230C, în zona de câmpie (mai ridicate în Lunca Dunării), 16-200C în zona deluroasă și 8-160C în zona montană. Maxima regiunii coincide cu maxima absolută pe țara: 44,50C la data de 10.08.1951, la Ion Sion, în județul Brăila.

Vânturile predominante sunt din sector estic și nordic, predominând crivățul în anotimpul rece și foehnul. Vânturile cu caracter local sunt reprezentate de brizele marine pe litoral și brizele montane în zona Carpaților de Curbură.

Cantitatea de precipitații este influentata atat de altitudine cât si de influentele climatice continentale din est. Astfel, in zona sudica a Dobrogei, pe litoral si în Delta Dunarii cantitatea de precipitatii este sub 400 mm/an ( la Sulina cantitatea de precipitatii este de 358mm/an- cea mai mica valoare medie din Romania). In Campia Romana si in mare parte din Podisul Dobrogei valorile se situeaza intre 400-500mm/an, ajungand in zona subcarpatica pana la 700-800 mm/an si la peste 1000 mm/an in zona montana.

Cu amplitudine termica mare ( intre 610C la Gorgova si 66,50C la Tulcea), precipitatii putine, vanturi frecventa si intense (pana la 334 de zile/an cu vant la Sulina), climatul Deltei Dunarii este continental arid. Temperatura medie anuala este in jur de 110C, iarna variind foarte putin, intre -1si -1,50C, iar vara ajunge la 210C. Aceste conditii climatice favorizeaza practicarea activitatilor turistice de primavara pana toamna tarziu, dar si iarna prin pescuitul la copca si vanatoarea.

Bioclimatul marin este rezultatul întrepatrunderea climatului de stepa cu influenta pontica, cu temperaturii medii anuale mult mai moderate decat in regiunile inconjuratoare, oscilatii diurne su anuale mai atenuate, ploi rare si de scurta durata.

Verile sunt in general lipsite de canicula uscata, dar insotite de brizele marine ce bat predominant dinspre mare. Litoralul este caracterizat prin temperaturi moderate, cu ierni blande (temperaturi medii de -20C si veri secetoase (temperaturi medii de 22,40C la Constanta si 22,80C la Mangalia).

Precipitatiile sunt putine, ca urmare plajele sunt preponderent uscate. Litoralul beneficiind astfel, in medie de 25 de zile insorite/luna si 10-11 ore de soare/zi. Toate aceste caracteristici favorizeaza baile cu soare.

Sursa: ANM

1.3.3 Potențialul turistic al hidrografiei

Apele reprezinta mediul necesar vietii și activitatilor umane și activitaților turistice indiferent de forma sub care se gaseste.

Prin pozitia in cadrul continentului, Marea Neagra este tipic continentala, comunicând cu Marea Marmara prin stramtoarea Bosfor si cu Marea Egee prin Strâmtoarea Dardanele. Existența în interiorul continental și-a pus amprenta prin caracteristici hidrofizice, hidrologice, hidrochimice si biologice bine individualizate.

Marea Neagra este caracterizata de mai multe valențe turistice:

 litoralul cu peisaje putenic antropizate, puse in evidenta de statiunile turistice utilizate pentru recreere si tratament, divertisment si instructie

 navigatia- faciliteaza desfasurarea turismului local si international prin porturile Constanta, Mangalia, Sulina.

 calitatile curative și tonifiante ale apei

Râurile, indiferent de marimea bazinului hidrografic au atras din cele mai vechi timpuri oamenii, indeosebi in sezonul estival pentru plaja, inot, odihna, pescuit, iar arterele mari pentru navigatie si sporturi nautice.

Dunarea ocupa un loc aparte in Romania datorita posibilitatilor multiple de desfăsurare a activităților turistice atât în orasele port cât și în sectoarele amenajate.

Debitul și configurația albiei fac ca fluviul să fie o arteră de navigație națională și internațională sub formă de croaziere pe distanțe lungi desfășurate pe parcursul a mai multor zile (mai ales in zona Deltei Dunării).

Sectorul Călărași – Brăila( Bălțile Dunării) corespunde cu despletirea Dunării in mai multe brațe , care cuprinde zone joase inundabile cu numeroase depresiuni lacustre. In nordul sectorului se găseste Balta Brailei( Insula Mare a Brăilei).

Sectorul Brăila- Tulcea are panta de scurgerea redusa, iar lunca largă și adâncimea accentuată permite pătrunderea vaselor maritimie de mare tonaj.

Sectorul Deltei este cel mai important din punct de vedere turistic, cuprins între cele trei brațe: Chilia, Sulina și Sf. Gheorghe.

Grupa dobrogeană – cu râuri scurte, alimentate din ploi abundente și pierderi mari prin evaporație și scurgere subterana carcterizand un regim hidrologic cu particularități.

Lacurile sunt repartizate neuniform pe suprafața regiunii, cu moduri de formare diferite și regim hidrologic influentat de condițiile fizico-geografice.

Valențele turistice ale lacurilor sunt multiple: de la locuri de agrement, odihna, la baze de înot, pescuit, canotaj.

Lacurile de sare iau nastere de obicei prin prabusirea invelisului de strate protectoare în urma dizolvării stratului de sare (în Subcarpații și în Câmpia Română – Lacul Movila Miresei, Balta Albă, Câinenu, Sărat, Amara, Techirghiol, Nuntasi)

Lacurile de tasare in loess au cea mai mare răspândire fiind tipice Lacurile Ianca, Plopu, Colțea, Tătaru din Câmpia Bărăganului

Lacurile de lunca sunt consecințe a proceselor de eroziune și acumulare fluviala

Limanele fluviatile formate prin bararea cu aluviuni a gurii afluentilor de către râurile colectoare ( Balta Alba, Oltina, Bugeac)

Limanele si lagunele marine consecință directă a evoluției bazinului mării, prin bararea unor vechi golfuri ( complexul Razim-Sinoe)

Limanele fluvio-maritime formate din baratea unor vechi râuri dobrogene (Techirghiol, Siutghiol, Mangalia, Agigea, Costinesti)

Lacurile (bălțile) din Delta Dunării cele mai importante sunt lacurile Gorgovo, Isac, Rosu, Puiu, Mehrei, Golovița, Dranov, Babadag având suprafețe de peste 10 km2

Izvoarele indiferent de natura lor: minerale sau termale, permanente sau intermitente provin din varietatea structurala a reliefului si contribuie la dezvoltarea turismului prin amenajarea acestora.

Izvoarele termale se gasesc atât în zona montană (Siriu) cât si in Podișul .Dobrogei (Mangalia 21,50C)

Izvoarele sulfate-iodurate puse in evidență la Sarata Monteoru

Izvoarele sulfuroase se gasesc amenajate în județul Constanța la Mangalia, Hârsova, Topalu și în județul Vrancea, în Localitatea Lepșa

Izvoarele sărate sunt dublate de amenajările terapeutice pe bază de nămol: Balta Albă și Lacul Sărat (Județul Brăila) Nuntași șiTechirghiol (în Județul Constanța)

Izvoarele clorosodice carbonate se găsesc în zona lacurilor Movila Miresei, Cîineni

Izvoarele minerale și lacurile sunt amenajate și puse la dispoziția turiștilor în stațiunile: Lacu Sărat, Soveja, Sărata Monteoru, Eforie Nord, Techirghiol, Mangalia, Saturn. Acestea sunt concentrate în stațiunile balneoclimaterice de interes local sau național, concentrate la nivelul județelor Brăila, Buzău și Constanța

1.3.4. Potentialul turistic biogeografic

Regiunea analizata cuprinde cea mai mare suprafata a ariilor protejatela nivel național (43,8 % sin suprafața protejată din România) cu diferentieri floristice si foaunistice atat altitudinal cat si la nivel județean.

In zona montana a judetelor Buzău și Vrancea, datorita condiților climatice s-a realizat o zonare a vegetatiei si faunei ce cuprinde o varietate a speciilor de plante si animale, o parte din acestea fiiind ocrotite pri lege.

In Munții Buzăului, la altitudini mai mari de 1400 se gaseste vegetatia subalpină cu tufărișuri de afin, anin de munte si ienupăr, dar și pajisti de păiuș, stânjenel, firuță. Între 1000-1400 m se intâlnesc padurile de molid și molid în amestec cu alte conifere: brad, pin, tisă. La Harțagul si Viforâta molizii ce au o vârsta de peste 400 de ani sunt ocrotiți. La 700-1000 m domina padurile de fag, iar sub limita de 700m fagul în amestec cu gorunul.

In undele microdepresiuni, foste lacuri, se intâlnesc mlaștinile de Sphagnum, Dorsera dar și rogoz și bumbăcărițe.

Lumea animalaeste bogata și diversificată, existând zone unde s-a intervenit antropic prin colonizarea caprei negre în Munții Siriu, iar in Lacul Vulturilor pastravul. Interventia antropică s-a realizat si prin amenajarea punctelor de vânătoare pentru caprioare și urși, dar si pentru pescuit.

Munții Vrancei se remarca printr-un fond faunistic bine conservat ce asigura dezvoltarea activităților turistice ce au ca scop vânătoarea și pescuitul.

Vegetatia se desfăsoara etajat oferind un aspect specific fiind considerata ce o impădurirea abundentă si o densitate a speciilor ridicata.

Ariile protejate sunt reprezentate de „Focul Viu” de la Andreiașu de Jos unde exista o sursa naturala de hidrocarburi gazoase cu aprindere spontana. Apreciem ca este cel mai extins camp de "focuri vii" din Romania atat ca suprafata (400 m2 ) cat si ca debit de metan (50 tone/an). Pădurea Cenaru unde se găsesc pădurile de tisă, turbările active de la Lacul Negru. Ariile sunt caracterizate de o flora specifica diversificata și de o prezenta bogata a faunei.

Un alt mod de valorificare turistică a faunei este de tip foto-safari fiind amenajate puncte de observare

Partea de est a Campiei Române si Podișul Dobrogei sunt caracterizate atat de vegetația de stepa cat si silvostepa.

Silvostepa este prezenta in Câmpia Buzăului, vestul Câmpiei Baraganului si nordul Podișului Dobrogei. Vegetatia este alcatuită atat din stratul arboricol cu numeroase specii de stejar (stejar pedunculat, brumăriu, pufos) dar si ulm, stratul ierbos este caracterizat de speci xerofile: graminee, firuta, trifoi.

Stepa este prezenta in Câmpia Bărăganului și in cea mai mare parte a Podișului Dobrogei. Vegetatia ierboasă este reprezentată de graminee, iar in zonele cu nisip se găsesc salcia de nisip, romanița de cămp, orzul salbatic, scaiul dracului dar si porumbar si migdal pitic

Fauna stepei si silvostepei este adaptată condițiilor climatice, cu mari contraste intre iarna și vara.

Reprezentative sunt rozătoarele: popândăul, hîrciogul,bizmanul, dihorul, soarecele de câmp, avifauna cuprinde prepelița, dropia, graurul, ciocârlia, eretele alb.

Zona de lunca datorita topoclimatului caracteristic, prezinta o vegetatie specifica rogozul de nisip, salcii, răchite, soc, călin, sînger, perișor, pelin

Pădurile din Delta Dunării (pe grindurile Letea si Caraorman) cuprind atât arbori si arbuști ( plopul tremurător, alb, negru, salcia albă, anin negru, păducel, măcieș, corn, sînger) dar și floră agățătoare ( viță de vie sălbatică, iederă, crupen, volbură cațărătoare)

Fauna luncilor si Deltei Dunării cuprind numeroase specii comune de pasări si animale de mici dimensiuni precum fluierarul, cîrsteiul de balta, broasca de lac și sarpele de apa, dar si specii caracteristice doar Deltei Dunării precum pelicanul creț (specie europeana rară), cormoranul mic, califarul alb si roșu, lebada muta și cântătoare, nmeroase specii de rațe ( rața mare, pitică, rața cu ciuf), stârcul alb, vulturul codalb .

Delta cuprinde si mamifere: mistreț, lup, vulppe, vidră, nurcă, bizon, câinele enot.

Frecvența lacurilor în zona de câmpie si in lunca Dunării a determinat o bogata floră acvatica distrubuita pe mai multe zone : fauna palustră sete situata la periferia lacurilor, alcătuită din stuf, papură si pipirig, fauna plutitoare caracterizata de nuferi albi, galbeni, ciulini, lintiță, plutică si fauna submersă: brădiș, moț, alge

Fauna lacurilor se diferentiaza altitudinal. În zona de dealuri, fauna are un numar redus de specii: crap, plătică, babusă, stiuca, biban. În zona de câmpie li se adaugă lamelibranhiate, raci, dar și guvizi, salău, somn clean.

În complexul lagunar Razem-Sinoe se gasesc atat speci de apa dulce (crap, salău, caras, biban, plătică) dar si de apa rece ( diverse specii de guvizi si sturioni).

În Marea Neagră trăiesc circa 1.500 de specii de animale, în special nevertebrate, pești, delfin . Din punct de vedere economic, cele mai importante specii de pești sunt scrumbiile, pălămida, hamsiile, stavrizii și sturionii: morunul, nisetrul și păstruga.

PARCURI NATURALE ȘI NAȚIONALE

Parcul Național Munții Măcinului se situează pe cei mai bătrâni munți ai României, Munții Măcinului, caracterizați printr-un peisaj și relief deosebit și interesant prin microrelieful bizar rezultat în urma dezagregării naturale a granitului, martori geologici ai străvechilor munți hercinici. Parcul Național ocupă zona centrală cea mai înaltă a Munților Măcin și se întinde pe o suprafață de 11.321 ha, din care 3.651 ha reprezintă zonele strict protejate, zonele tampon totalizând 7.670 ha.

Munții Măcinului reprezintă o zonă cu biodiversitate de importanță mondială și cu o alternanță accentuată a tipurilor de ecosisteme, care includ ecosistemele submediteraneene și balcanice și de stepă. Marea bogăție a florei și vegetației Munților Măcin este reprezentată de peste 1.770 specii de plante din care 72 de specii sunt protejate ca specii rare sau vulnerabile, iar 27 specii sunt endemice pentru regiune.

Parcul Natural Putna Vrancea. Ce acoperă în totalitate bazinul hidrografic montan al râului Putna, la care se adaugă spre sud-vest masivele Mordanu și Goru. Aproape 80% din suprafața ocupată de parc revine habitatelor forestiere, fiind incluse aici și o serie de arii protejate și zone de conservare specială ce ocupă 19,23% din suprafața parcului. Parcul Natural Putna Vrancea joacă un rol cheie în protecția și conservarea populației de urs, lup și râs.

Parcul Natural “Lunca Joasă a Prutului Inferior” este o zonă naturală de mare valoare științifică cu rol de conservare a biodiversității care include 4.925 ha zone umede, 2.627 ha păduri și pajiști umede precum și alte habitate naturale. Bogăția tipurilor de habitate se revarsă în numărul de specii de floră și faună sălbatică – 228 specii de păsări, 24 specii de mamifere, 13 specii de reptile, 14 specii de amfibieni, 50 specii de pești – multe fiind cu statut special – ocrotite, endemice, rare, foarte rare, vulnerabile sau pe cale de dispariție. Din numărul total al speciilor de păsări din zona Prutului inferior, 50 de specii, cu un diferit grad de periclitate și vulnerabilitate, sunt incluse în Cartea Roșie a vertebratelor din România (2005).

Parcul Natural Balta Mică a Brăilei (PNBMB) este singura zonă rămasă în regim hidrologic natural (zonă inundabilă), după îndiguirea, în proporție de cca. 75%, a fostei Bălți a Brăilei și crearea incintei agricole Insula Mare a Brăilei. Este o zonă de mare importanță din punctul de vedere ornitologic – avifauna existentă reprezintă 53% din cea a României – Balta Mică a Brăilei este situată pe cel mai important culoar de migrație al păsărilor din bazinul inferior al Dunării de Jos și a fost declarată în anul 2001 sit RAMSAR, conform Convenției Ramsar prin care se protejează zonele umede de importanță internațională ca habitat al păsărilor acvatice. Mai mult, în anul 2007, Balta Mică a Brăilei a fost declarată atât ca arie de protecție specială avifaunistică, cât și ca sit de importanță comunitară.

Rezervații naturale

Rezervația-Reghiu Scruntaru este o rezervație complexă, cu unele porțiuni ce au aspectul unei cetăți medievale în ruină, impresioneaza prin numeroasele cascade, dar și prin bogăția floristică și peisajul deosebit de frumos.

Rezervația naturală Lacul Terchighiol a fost declarat sit Ramsar în 2006, fiind încadrat în categoria zonelor umede de importanță internațională. Situat lângă litoralul Mării Negre, lacul este unic în țară fiind împărțit prin diguri construite în anii ’80 în 3 porțiunii, una puternic sărată, una salmastră și una cu ape dulci. Existența de diferite habitate a permis dezvoltarea unei mari varietăți de specii: în special situl asigură condiții bune de iernat pentru păsările migratoare și un loc ideal pentru păsări acvatice.

Rezervație naturală Dunele litorale-Agigea de dune marine reprezentată de un platou de 8-10 m format din depunerea continuă a nisipului. Rezervatie floristică în cadrul căreia se dezvoltă cca 120 de specii de plante caracteristice litoralului românesc al Mării Negre;

 Rezervația Naturală Pădurea Camenița este un arboret natural de frasin în amestec cu salcâm și constituie o raritate în peisajul județului Brăila.

Rezervația Naturală Lacul Jirlău Vișani asigură habitate de pasaj, hrănire, și cuibărire pentru o serie de specii de păsări migratoare și sedentare, de zonă umedă. Prezența unor habitate și specii de interes comunitar a motivat includerea lacului în aria de protecție specială avifaunistică “Balta Albă-Amara-Jirlău” precum și din situl de importanță comunitară “Balta Albă-Amara-Jirlău-Lacul Sărat Câineni”.

1.4RESURSELE ANTROPICE

Patrimoniul turistic antropic al regiunii este caracterizat de patrimoniul cultural material ce cuprinde vestigii istorice, edificii religioase și culturale, muzee si case memoriale și elemente tehnico-economice cu potential turistic, dar si de patrimoniul cultural imaterial reprezentat de concerte, festivaluri, concursuri si alte evenimente.

1.4.1 Vestigiile istorice sunt numeroase, de mare valoare atât pentru istoria, cultura și civilizația poporului nostru, cât și pentru cele universale.

Castelul de apă este cea mai veche constructie din Grădina Publică din Brăila ce conservă urmele cetații vechi ( în secolul al XIV-lea), reprezentate azi de zidurile acestuia.

Dealul Istrița de la Pietroasele (Buzău) este locul unde s-a descoperit în anul 1837 Tezaurul de la Pietroasele cunoscut si sub numele de Closca cu puii de aur.. Din tezaurul compus inițial se pare din 22 de piese, s-au putut recupera doar 12, restul fiind distrus de catre taranii care l-au descoperit. Acesta se afla in prezent la Muzeul National de Istorie unde pot fi admirate de catre vizitatori

Complexul de așezări rupestre ( Buzau) cunoscut și sub numele de „Athosul Romanesc” (sursa www.antrec.ro), este format din vestigii rupestre medievale aflate in vecinătatea localitaților Bozioru, Brăești, Colți, Aluniș, Ruginoasa. Accesul catre acestea se realizeaza în condiți dificile datorita zonei în panta si a zecilor de km de strabătut pe jos in conditi grele. Călăuzirea catre complex se face de catre localnici ce servesc drept călăuze .Cetatea Histria (Histria), cea mai veche așezare greceasca din România, intemeiata in anul 657 î.Hr., de catre colonisti, fiind un important port și un centru economic dezvlotat, obiectivele turistice ale acesteia sunt reprezentate de numeroase temple, forumul, piata centrala, dar și conductele de canalizare stradala.

Cetatea Tomis (Constanta) construită în prima jumătate a secolului VI î. Hr., de catre coloniștii greci. Edificiul roman cu mozaic( Constanța) , monument unic în Europa Sud-Estica. Suprafața cu mozaic se întinde la peste 2000 m2 .

Cetatea Callatis (Mangalia) ce datează din secolul VI î.Hr., numeroasele vestigii stiintifice si turistice sunt date de tezaurul grecesc, morminte, apeductele romane, dar si de cel mai vechi document in limba latina din Europa Sud-Estica ( anul 72 î.Hr.).

Castrul roman Tirighina de la Barboși (Galați), fortareață ridicată in timpul Împăratului Traian, ce avea drept scop apărarea granițelor.

Enisala (județul Tulcea) – locul unde s-au descoperit urmele unor asezări tracice ( sec IX-VIII î.Hr.) si getice (sec IV î.Hr), cea mai mare necropola din Dobrogea (sec IV-III) și un castru roman.

Fortăreața Arrubium de la Măcin (Tulcea), castru și așezare celtică atestată documentar in anul 100 d. Hr., Amplasarea acesteia fiind strategica, important punct la granita Imperiului Roman.

Cetatea Crăciuna ( județul Vrancea) – cetate muntenească, ridicată in anul 1489 de catre Domnitorul Stefan Cel Mare ca avanpost in calea expansiunii turcesti.

1.4.2Edificiile religioase cuprind un numar însemnat de biserici și mănăstiri localizate in toate judetele regiunii.

Regiunea Sud-Est este caracterizează de o mare diversitate etnică, lingvistică și religioasă, 4,8% din populație este reprezintată de minorităti etnica. se constată că cea mai mare pondere o dețin românii (88,13%) fiind urmați de rromi (2,74%), turci (0,90%), tătari (0,78%), ruși-lipoveni(0,63%) si musulmani ce determina o diversitate a categoriillor de edificii religioase. Biserica greceasca din Brăila construită între anii 1863-1872, cu vitalii si frecse valoroase.

Mănăstirea Lacul-Sărat, construită în întregime din lemn in statiunea omonima, devenita un centru religios important vizitat de numerosi pelerini din toate colturile țarii.

Biserica „Sfintii Mihail si Gavril” (Brăila)- moschee in secolul XVII și transformată in anul 1831 în biserica Ortodoxa fiind astfel una dintre putinele biserici din țară ce nu are turlă.

Biserica episcopiei Buzău (1507)- construita in timpul domniei lui Radu cel Mare, adaposteste muzeul in care se pastreaza obiecte de arta vechi

Moscheea din Constanta (1910) cunstruita ca replica a Moschei Konya (Turcia), în stil maur, cu o pictura interioara impresionanta. Din minearetul se zareste panorama orasului si a portului.

Manastirea Dervent-construita in jurul unei pietre ce isi mareste diametrul de la an la an credinciosii vin de Izvorul Tamaduirii sa ia apa de la izvorul ce curge doar in acea zi

Biserica – fortareata Precista ( Galati)- construita in anul 1647 ,a fost loc de apăpost in vremuri de razboi si in prezent a devenit un monument de arta medievala.

Biserica Vovidenia ( Galati) – ce adăpostește rămășițele Samantei Cuza, mama domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

Basilica Niculitel (Isaccea)-(370 d.Hr.)- cea mai veche veche constructie din Romania de acest gen. Unicata prin stilul arhitectonic in Europa.

Moscheea lui Ali Gaza Pașa (Babadag) construita in secolul XVII reprezintă cel mai vechi monument de arhitectura musulmana din Romania.

Mănăstirea Soveja ( Vrancea)- construita in anul 1645 de catre domnitorul Matei Basarab, reprezintă locul de unde scriitorul Alecu Russo a cules balada Miorita.

1.4.3Casele Memoriale Reprezinta cladiri au intrat in patrimoniul materialal tarii. Este locul unde si-a petrecut o parte din viata personalitati importante pentru cultura romaneasca.

Repartitia acestora la nivelul Romaniei este neuniforma, fiind preponderente in Moldova cât si în zona Subcarpatilor Getici si Curburii. Prinicpala posibilitate de valorificare turistica a acestetora este introducerea lor in circuitele turistice pentru o mai buna dezvoltare din punct de vedere turistic.

O problema importanta cu care se confrunta autoritațile este retrocedarea cladirilor de interes cultural si turistic catre mostenitori si astfel unele case memoriale nu mai pot sunt deschise publicului si treptat se degradeaza.

Casa memoriala „Costache Negri”(Galați)- este aflată în conacul familiei, adăposteste documente ce redau aspectele revolutiei de la 1848 precum și activitatea cărturarului Costache Negri.

Casa memoriala „Panait Cerna”, infătiseaza si adăposteste locul de nastere si de copilarie a poetului.

Casa memoriala „Moș Ioan Roata” din localitatea Câmpuri, locul unde se pastreaza vie amintirea tăranului ce participa Unirea Principatelor din 1859.

Casa memoriala „Duiliu Zamfirescu” (Focșani)- casa copilariei scriitorului ce traieste intre anii 1858-1922.

Ale case memoriale in regiune apartin lui Panait Istrati, Ana Aslan, dar si Centru Memorial „Nae Ionescu,Vasile Băncila si Anton Dumitriu”.

1.4.4.Muzee și teatre.

Cladirea Teatrului ,,Maria Filotti,, (1896) o institutie de cultura cu o traditie de peste o suta de ani, inclusa în patrimonial UNESCO.

Muzeul Judetean Braila (1881)-adaposteste colectii de arheologie, istorie, arta plastic ce apartin pictorilor Nicolae Grigorescu, Stefan Luchian, Octav Băncilă, etnografie si arta populara si stiintele naturii.

Complexul Muzeal de Stiinte ale Naturii-detine un planetariu unde pot fi vizionate diferite proiectii (Sistemul Solar, Gigantii Sist Solar, Nebuloasele si Roiurile de stele si acvariu ce detine specii de pesti rare si foarte rare din bazinul Dunarii, Marea Mediterana si pesti exotici.

Teatrul Muzical ,,Nae Leonard,, este singura institutie ce organizeaza toate genurile spectacolului muzical.

Muzeul Chihlimbarului din Colți, singura de acest fel din România, cuprinde o colecție cu roci cu chihlimbar, chihlimbar brut și prelucrat, unelte folosite la extragerea și prelucrarea chihlimbarului, precum și acte referitoare la exploatarea minieră.[3] Cele mai importante piese din colecție sunt unele bucăți de chihlimbar de peste 1,5 kg, precum și un cercel în care se află o furnică

Centru Muzeal Ecoturistic Delta Dunarii-cuprinde elemente ale cadrului natural sau social din Delta Dunarii.

La inceputul existentei a fost din sectii individuale, unite sub denumirea `Complexul muzeal de stiinte ale naturii` in anul 1972, actualmente cuprinde urmatoarele sectii: Delfinariul, Acvariul, Planetariul, Observatorul Astronomic si Microrezervatia si expozitia de pasari exotice si de decor.

Muzeul Unirii prezinta numeroase documente care atesta faptul ca orasul Focsani a fost un important centru al miscarii unioniste. Totodata, cuprinde un interesant mobilier de epoca si obiecte care au apartinut familiei domnitorului Cuza.

1.4.5 Monumentele si statuile sunt amplasate majoritatea in localitațile natale ale personalitatilor importante din punct de vedere istoric, dar si în oraseșe mari ale tarii pentru comemorarea

Statuia Ecaterinei Teodoroiu Brăila)-este ridicata pentru evocarea jertfei acesteia pentru apărarea tarii in lupta de la Mărăsesti ce a avut loc in septembrie 1917in timpul primul razboi mondial. Statuia a fost dezvelita in 1928, cu prilejul implinirii unui deceniu de la Marea Unire

Orologiul din Braila-construit in anul 1909, pe soclul acestuia fiind gravata o corabie cu panze-simbolul pescarilor din port.

Monumentul triumfal „Tropaeum Traiani” (Adamclisi- 106-109) unicat prin dimensiune si decorații. Ridicat pentru comemorarea luptei și biruirea romanilor asupra dacilor.

Monumentul de la Smârdan- ridicat in memoria marinarilor cazuti pe campul de lupta pentru independenta României.

Statuia lui Mircea cel Batran dedicata marelui domnitor roman datorita luptelor purtate pentru eliberarea Dobrogei de Sud de sub stapanire otomana.

Mausoleul eroilor de la Marasesti (Vrancea) –ridicat in anul 1917 pe locul unde armata romana a purtat cele mai grele lupte impotriva armatei germane. Lupta in care si-au pierdut viata peste 21.000 de ofiteri si soldati români.

1.4.6 Potential tehnico-economic.

Moara Viollatos 1898 construita de Anghel Saligny- a reprezentat cea mai mare moara pe baza aburului din Estul Europei.

Portul Brăila este unul dintre cele mai mari porturi fluviale românești, construit in anii 1888-1889 dupa planurile inginerului Anghel Saligny reprezinta primul loc din lume in care s-au folosit prefabricate din beton armat.

Podgoriile de la Pietroasele ce se regasesc pe 6 localităti cunoscute insa sub o singura denumire. Cel mai celebru soi cultivat la Pietroasele este Tămâioasă românească, premiata la mai multe expoziții internaționale. Alte soiuri cultivate sunt Fetească albă, Fetească regală, Cabernet Sauvignon, Grasă de Cotnari și Merlot.

Podgoriile Mulfatlar-inconjurat de dealuri calcaroase acoperite de vita de vie cultivate cu soiuri nobile (Chardomay, Pinot Gris, Pinot Noir, Cabernet ), in muzeul propriu realizandu-se sesiuni de degustare.

Canalul Dunare –Marea Neagra ce leagă porturile Cernavodă de pe Dunăre și porturile Constanța Midia Năvodari de la Marea Neagră, scurtând drumul spre portul Constanța cu aproximativ 400 km. arte componentă a importantei căi navigabile europene dintre Marea Neagră și Marea Nordului.

Farul observator (Farul vechi)-existenta acestuia este observabila si in filmul ,,Toate panzele sus,,.

Uzina de apa, infiintata de cererea Reginei Olandei in 1897 pentru filtrarea apei, fiind in functiune si astazi.

Cramele din judetul Tulcea – renumite prin podgoriile de la Niculitel, Macin si Tulcea.

Barajul de la Siriu – realizat din arocamente – al doilea baraj din lume(dupa cel din Retezat)-construit fara utilizarea cimentului.

Faleza Dunării-Loc de promenadă unde au loc frecvent concerte muzicale și întreceri sportive. Oferă un mare potențial de relaxare și agrement prin spații verzi. La malul falezei inferioare sunt multe vaporașe transformate în restaurante.

1.4.7 Patrimoniu cultural imobil este reprezentat de concerte, festivaluri, concursuri.

1.4.7.1 Festivaluri si concursuri muzicale:

Festivalul National de Folk Chira Chiralina (8-9 noiembrie)- are drept scop descoperirea și promovarea a noi talente interpretative și de creație ale muzicii folk.

Concursul International de Muzica Populara 26-28 iunie,se adresează soliștilor vocali și grupurilor (maximum 5 persoane), artiști amatori din țările de pe cursul Dunării, organizatorii își propun redescoperirea, valorificarea și promovarea creațiilor autentice și afirmarea de noi interpreți de folclor.

Festivalul național de muzică ușoară de la Mamaia este unul din cele mai vechi festivaluri de acest gen din România. Se desfășoară anual la Constanța, la Teatrul de Vară în scopul de a promovari muzicii ușoare românească.

Festivalul Callatis-principala manifestare culturală din cadrul festivalului constă în serile de spectacol de muzică, la care participă cei mai de succes cântăreți din fiecare an. Vedetele avand ocazia să își adauge numele într-o stea, pe “Aleea Stelelor de Mare”, un loc inspirat de faimosul bulevard de la Hollywood.

1.4.7.2. Sarbatori traditionale populare

Dragaica (10-24 iunie)-este una dintre cele mai asteptate sarbatori populare romanesti din judetul Buzau. Târgul este prilej de adunare pentru mii de oameni de a se intalni si petrece romaneste.

Festivalul Florii de Salcâm 23-26 mai de la Râmnicul Sarat

Sarbatoarea Bujorului – Roscani, Galati 20 mai 2012- Ocrotit de lege, bujorul este o floare de o frumusete  deosebita ce infloreste la jumatatea lunii mai. Se spune ca bujorii ar fi aparut din sangele moldovenilor cazuti in lupta de la Roscani, de la 1574, cand armata lui Ioan Voda cel Viteaz a fost invinsa de turci datorita lipsei de apa.

1.4.7.3. Festivaluri de teatru si film.

Concursul de pantomima si teatru mimat- organizată de Asociația Națională a Surzilor ofera tinerilor surdomuti sansa de a-si arata talentul si a trece peste dizabilitatile de le au.

Festivalul National de Teatru pentru Liceeni “Mangalia-Art” ofera tinerilor un nou prilej de a se manifesta potrivit varstei lor si o alternativa de petrecere a timpului liber prin arta.

Festivalul Național de Comedie – Galați 05 – 15.10.2015- una din cele mai importante manifestări care aduna la un loc pe cei mai renumiți critici, dramaturgi, regizori, directori de teatre, actori.

Festivalul Internațional de Film Independent „ANONIMUL” Sfantul Gheorge- este un eveniment anual, competitiv, nespecializat, organizat de Fundația Anonimul pentru pasionatii de film si de natura.

1.4.7.4 Competiti

Competiția nautică pescărească 'Ivan Patzaichin' Tulcea-Sulina reunește concurenți din rândul pescarilor aparținând zonelor Deltei Dunării, în întrecerile de bărci pescărești. Reprezintă o modalitate de promovare a tradițiilor locale specifice comunităților de pescari din Delta Dunării și zonele geografice adiacente.

Festivalul Bachus este una dintre cele mai asteptate manifestari de catre vranceni, atunci cand mustul, pastrama si voia buna contribuie la o atmosfera perfecta pentru distractie dupa un an de munca. Concursuri in urma carora au fost desemnati Bucatarul de aur al Festivalului si cel mai rapid mancator de mici