Resursele Turistice Antropice din Municipiul Brasov
=== 81d3ee6a78905ddbe8c2d05d95223a9616fd85f8_446117_1 ===
CUPRINS
INTRODUCERE………………………………………………………….……………………2
CAPITOLUL 1. CARACTERIZARE GEOGRAFICĂ………………..……………………….4
1.1. Așezare și limite……………………………………………………………………….. …..4
1.2. Clima și hidrografia……………………………………………………………..…………..6
1.3. Vegetația și fauna………………………………………………………………….……….8
1.4. Relieful, solurile și resursele solului și subsolului………………………………………………………..8
CAPITOLUL 2. RESURSE ATRACTIVE DE PROVENIENȚĂ ANTROPICĂ……………10
2.1. Edificii istorice: castre, forturi, cetăți, fortificații………………………………………………………..10
2.2. Edificii religioase: biserici, mănăstiri, cimitire…………………………………………………………..13
2.3. Edificii culturale: muzee, teatre, universități, biblioteci, case memoriale……………………….14
2.4. Activități cu funcție turistică: carnavaluri, târguri și expoziții, festivaluri………………………17
2.5. Resurse turistice de natură etnografică: ocupații și meșteșuguri, creșterea animalelor, portul popular………………………………………………………………………………………………………………………18
CAPITOLUL 3. INFRASTRUCTURA TURISTICĂ……………………………………………………
3.1 Bazele de cazare și alimentație publică: hoteluri, moteluri, pensiuni, campinguri……………
3.2. Căile și mijloacele de transport, căile și mijloacele de transport rutiere, căile și mijloacele de transport feroviar, transporturile aeriene……………………………………………………………………….
3.2 Dotările pentru agrement și cură……………………………………………………………..
CAPITOLUL 4. Circulația turistica și fluxul de turiști
4.1 Dimensiunea circulației turistice
4.2 Structura circulației turistice
4.3 Intensitatea circulației turistice
CAPITOLUL 5. TIPURI ȘI FORME DE TURISM.
5.1. Turismul de recreere
5.2. Turismul de îngrijire a sănătății
5.3. Turismul cultural
5.4. Turismul polivalent
5.5. Noi tipuri de turism
CAPITOLUL 6. ANALIZA SWOT A TURISMULUI
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
INTRODUCERE
La nivel european, Brașovul și aria sa de influență sunt definite ca fiind o zonă urbană funcțională, participând ca un actor-cheie în politica națională și regională de coeziune.
Prin pozitia sa geografică, Brașovul poate juca un rol important în coeziunea teritorială și economică, prin dezvoltare alături de alte zone urbane funcționale (cum ar fi Constanța, București și Ploiești) și poate deveni o parte integrantă a unei axe de dezvoltare economică la nivel național formată din Bucurețti, Ploiești și Brașov.
Previziunile privind coeziunea economică, socială și teritorială realizate la nivelul Uniunii Europene indică, pentru anul 2020, o importanță majoră a zonelor metropolitane din România, cu accent pe Brașov, București și Constanța.
Brașov se află în centrul țării, la intersecția drumurilor comerciale care leagă Balcanii de restul Europei. La Brașov se intersectează toate căile de comunicare prin care se realizează legătura dintre regiunile din nordul țării cu cele din sud și de la cele din vest la cele din est. Datorită acestui fapt, Brașovul are o rețea de drumuri publice bine reprezentată, fiind traversat de principalele drumurile de acces europene (E81, E68, E60) și de coridorul paneuropean IV, precum și densitatea liniilor de cale ferată (67,7 km / 1000 km2 este peste media țării.
Brașovul este unul dintre cele mai dezvoltate centre industriale din România și geografic se află pe cea mai importantă axă de dezvoltare, axa București-Ploiești-Iași. Această axă nord-sud, de asemenea, văzută din perspectiva Uniunii Europene și a unor țări precum Ucraina (de exemplu, ca punct de alimentare cu energie), va crește în importanță în următorii ani, atât punct de vedere economic, cât și logistic. Dacă analizăm situația actuală existentă la nivelul întregii țări, putem afirma că Brașovul este în prima linie din punct de vedere al transportului, poștei și al sistemului de telecomunicații la nivel de țară.
În 2006, Brașov s-a situat la nivel național pe locul al treilea la numărul de societăți comerciale mari (cu peste 250 de angajați). La producția industrială, județul Brașov situează pe locurile fruntațe în următoarele domenii: var (locul 1), hârtie (locul 2), carne produsă în abatoare, inclusiv organe (locul 6), ciment și zahăr fin (locul 7), încălțăminte și preparate din carne (locul 8), brânză (locul 9). Brașovul are o universitate de stat și cinci universități particulare. În anul 2009, Universitatea „Transilvania” din Brațov s-a plasat pe locul 3 în topul celor mai bune universități din România (Chișu, 2009).
Orașul Brașov și cele 12 orașe care îl înconjoară formează împreună o aglomerare urbană de 402.016 de oameni, care se întinde pe o suprafață de 131.801 ha. Zona Metropolitană Brașov prezintă o importanță deosebită pentru dezvoltarea României și în Regiunea de Dezvoltare Centru (Județele Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș si Sibiu).
În planul de dezvoltare inter-regională, Brașovul se distinge de restul orașelor din Regiunea Centru. Atractivitatea acestuia se datorează poziției geografice, dezvoltării infrastructurii de transport și a rețelei de utilități, reliefului diversificat și atractiv, forței de muncă calificată. Calitatea nivelului de trai al oamenilor din orașul Brașov este superior celui din alte orașe.
Rețeaua urbană din regiune este foarte bine conturată, cu structuri urbane mature și bine dezvoltate. Cele mai mari orașe, cu peste 100.000 de locuitori sunt dezvoltate diversificat și corespund unor puncte de interes comercial și productiv, pe vechi drumuri de comerț economic.
Acest lucru explică faptul că Brașov are cel mai mare grad de urbanizare din Regiunea Centru (74,7%). În interiorul regiunii, Brașovul este cel mai competitiv din punct de vedere al PIB / locuitor și al productivității muncii.
În Regiunea Centru, Brașovul este spatiul cu cea mai mare dinamică, cu cea mai mare putere de absorbție și cu cea mai mare aglomerare de oameni. Brașovul, in conformitate cu rezultatele obținute la recensământul din 2002, cu 109,8 locuitori / km2, are cea mai mare densitate a populației din Regiunea Centru, fapt datorită căruia Brasovul este o atractie pentru investitori și pentru diverse activități.
Nivelul de trai din Brașov este superior celui din alte județe ale Regiunii Centru și ale României. Comparativ cu media, la nivel de țară, gradul de dotare al caselor din județul Brașov este mai mare.
CAPITOLUL 1. CARACTERIZARE GEOGRAFICĂ
1.1. Așezare și limite
Orașul Brașov, reședința județului Brasov, este unul dintre cele mai mari orașe din România, cu o populație de 277.569 (conform Institutului Național de Statistică, 2010). Orașul este situat în bazinul râului Bârsa, la o altitudine de 550 m, la poalele Tâmpei, parte a masivului Postăvaru. Documentele istorice dovedesc existența unei așezări urbane, numită Corona, încă din anul 1234 (așa cum reiese din „Cataloagele Ninivensis”', publicate în 1949 de Norbert Backmund (Binder, 1970). Începând cu secolul al XIV-lea, Brașov devine cea mai importantă așezare a depresiunii și una dintre cele mai mari așezări urbane din Transilvania.
Poziția geografică a orașului (atât la microscară, în interiorul bazinului, dar și la macroscară, la răscrucea drumurilor din Transilvania către Țara Românească și Moldova) a favorizat dezvoltarea sa, Brașovul fiind văzut ca un „loc central”' (Iancu, 1971), locul de convergență al principalelor căi de comunicație, care conduceau către cele două țări românești.
În zilele noastre, poziția cvasicentrală în țară, apropierea de capitală (distanța dintre București și Brașov este de 161 km), de asemenea, calea ferată modernizată și legătura ușoară cu capitala reprezintă un factor determinant pentru dezvoltarea și atractivitatea la nivelul orașului (acest lucru este bine ilustrat de orașele din centrul României).
Orașul s-a fost transformat de-a lungul timpului, fapt transpus în imaginea orașului în diferite perioade. Inițial, orașul a fost recunoscut ca centru comercial și meșteșugăresc, fapt atestat și de umanistul Johannes Honterus: „Brașov, centru comercial renumit pentru mărfurile sale turcești” (Oltean, 2010). În secolul al XV-lea apar primele bresle (în 1420 este înființată breasla cojocarilor, pentru care este construit Bastionul Cojocarilor), iar în 1798 existau 43 de bresle deja.
Începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, odată cu intensificarea activităților industriale, orașul ajunge la o imagine predominant industrială, așa cum menționează P.Sălcudeanu în 1962: „Orașul Brașov oferă vizitatorului impresionanta imagine a unei fabrici într-o pădure, care stimulează întreaga poezie a peisajului natural”.
Dupa căderea regimului comunist, și pornind de la schimbările economice și sociale care au venit odată cu aceasta, orașul și-a pierdut treptat imaginea de centru industrial (din cauza închiderilor și demolării celei mai mari părți a activităților care încă mai funcționau). Trecerea de la o imagine de oraș industrial la o imagine de oraș turistic, a fost făcută destul de încet, chiar dacă beneficiază de spații naturale și culturale.
Orașul a fost construit la intersecția drumurilor comerciale vechi care erau utilizate de către călătorii și comercianții dintre Asia Mică, Marea Adriatică, Europa Centrală și zona balcanică. Principalele piețe de desfacere erau localizate în Moldova, Țara Românească (sudul României de astăzi) și țările occidentale. Bartolomeu, Orașul vechi și Corona, situate la poalele dealului Tâmpa, sunt doar câteva dintre zonele mai populate. Brașovul, sau Kronstadt cum îl numeau vechii sași sau Brasso cum îl numesc maghiarii și Sibiul au fost timp de secole centreule culturale, spirituale, religioase și economice ale sașilor din Transilvania. Chiar și în zilele noastre Brașov este unul dintre centrele economice ale României.
La doar 12 km de Brașov, Poiana Brașov, o stațiune care, din punct de vedere administrativ, este o parte a orașului Brașov, este situată pe versantul nordic al masivului Postăvarul (vârful Cristianul Mare – 1799 m), care face parte din Carpații de Curbură, este un cunoscut resort pentru sporturi de iarnă, divertisment și ecoturism datorită oportunităților sale.
Brașov este situat în centrul României, la o latitudine de 45° 38' N și longitudine 25° 35' E, chiar la poalele Muntelui Tâmpa (967 m). Brașov, care este reședința județului cu același nume, este situat la 625 m deasupra nivelului mării, pe platoul Bârsei, în Carpații de Curbură, în spatele masivelor Piatra Mare si Postăvarul, si este înconjurat de zonele muntoase Tâmpa, Straja și Dealu Cetății.
Unul dintre factorii istorici care au contribuit la dezvoltarea afacerilor din Brașov a fost locația centrală a acestui oraș. Majoritatea drumurilor comerciale care leagă Transilvania, Moldova și Țara Românească obișnuiau să se întâlnească la Brașov.
Chiar aici, în îndoitura Carpaților, drumurile naționale și europene majore ajungeau la acest oraș adunând călători din Piatra Neamț, Sibiu, București și alte mazri orașe ale țării. Aceste drumuri sunt importante axe majore nu numai în România, ci și pentru întreaga Uniune Europeană, întinzându-se pe întreg continentul de la nord la sud și de la vest la est. Atunci când privim dintr-un unghi european, dar și din punctul de vedere al țărilor, cum ar fi Ucraina (care este doar un exemplu, atunci când vorbim despre energie), axa nord-sud va deveni tot mai importantă în următorii ani, în ambele domenii, economic și logistic.
Din toate aceste motive, locația Brașovuli este destul de importantă, și pentru că se află la doar 160 km de Bucuresti, capitala României, și 160 km de Sibiu. Chiar și în prezent, zona centrală este un nod de comunicații major, situat la intersecția dintre axa nord-sud și est-vest. De altfel, aici sunt nodurile feroviare de transport de călători și de marfă (Coridorul Pan-European IV) care conectează toate regiunile țării. Pentru dezvoltarea spațială a zonei, axa București – Ploiești – Brașov, de asemenea, are un potențial major de creștere. Odată ce viitoarea autostradăva fi construită și infrastructura feroviară modernizată, această zonă va deveni un factor major care va fi destul de important pentru transportul pe axa est-vest.
1.2. Clima și hidrografia
Clima
Clima are un rol foarte important în activitățile turistice, indiferent de sezon, atunci când acestea sunt dezvoltate. România are un potențial climă-turism variat și cu o mare complexitate și valoare recunoscută la nivel mondial. Există aici diferențe mari în repartiția precipitațiilor atmosferice, datorate poziției geografice față de principalele centre barice și diversității reliefului.
În dezvoltarea activităților recreative din timpul iernii o importanță deosebită o au precipitațiile solide. Grosimea stratului de zăpadă este esențială pentru sporturile de iarnă. La peste 1800 m înălțime zăpada este prezentă cea mai mare parte a anului, aproximativ 200 de zile, având până la 3 m grosime în martie (la stația Iezer din Munții Rodnei durata stratului de zăpadă este de 197 de zile, iar de 219 zile este la vârful Omu).
Coborând la înălțimi medii de circa 800-1200 m, grosimea stratului de zăpadă pe versanții nordică este de aproximativ 1-1,5 m, iar pe cei sudici grosimea stratului de zăpadă este doar la jumătate, având o viață de aproximativ 80-120 de zile, din decembrie până în aprilie. Această zonă are cea mai favorabilă condiție pentru practicarea sporturilor de iarnă și, în consecință, aici s-au înființat cele mai multe stațiuni montane (Poiana Brațov, Predeal, Bran, Fundata, Moieciu). Cu toate acestea, există pârtii de schi la 2000 m altitudine în Muntii Bucegi, pe platoul acestora.
Analizând factorii climatici pentru statiunea Poiana Brasov din perioada 1997- 2006, se poate observa că temperatura medie a aerului în această perioadă este cuprinsă între -9,9ºC în decembrie 2001 și 7,1ºC în octombrie același an.
Cea mai scăzută temperatură se înregistrează din decembrie până în martie. La fel se întâmplă și cu stratul de zăpadă, fiind mai mare din decembrie până în martie. Strat mai groas de zăpadă a fost înregistrat în februarie 2000 aproximativ 55 de cm, iar în ianuarie circa 54 cm, iar strat mai mic de de zăpadă a fost în 2005 și 2006, media fiind de 14 cm, respectiv 2 cm. În cazul în care vom calcula o medie a zilelor cu precipitații solide, în rezultat vom vedea că cei mai săraci ani în precipitații au fost 2005 și 2006, cu o medie de 26 de zile, respectiv 32 de zile, iar în ceea ce privește precipitațiile solide media cu cea mai mare cantitate a fost înregistrată în 1997 având 72, 4 cm și cu cea mai mică cantitate în 2002 aproximativ 59 cm..
Sunt doar câteva zone ale acestei țări care reunesc o atât de bogată diversitate de peisaje, formațiuni geologice și geomorfologice, precum și valoroase componente ale florei și faunei. Clima din Brașov este specific temperat-continentală, o zonă de tranziție între clima temperat-oceanică și clima temperat-continentală: destul de umedă și rece în zonele montane, cu precipitații relativ scăzute, și temperaturi destul de scăzute în zonele mai joase. Temperatura medie multianuală este de 7,6 ° C; temperatura maximă absolută (37 ° C) a fost raportată în luna august. Umiditatea medie multianuală a aerului este de 75%.
Precipitațiile multianuale se încadrează în intervalul 600mm până la 700 mm. Vânturile predominante, la nivelul solului, suflă din vest și nord-vest, la viteze de 1,5 până la 3,2 m / s. Durata medie anuală a stratului de zăpadă în Brașov este de 70,8 zile.
Hidrografia
Când vine vroba de hidrografia județului Brașov, este relevant de menționat faptul că județul face parte din bazinul hidrografic superior al Oltului. Acesta străbate județul până la Râul Negru, pe o suprafață de 210 km. Din rețeaua hidrografică face parte și râurile: Timiș, Ghimbășel, Bârsa, Homorodu Mare și Șercaia. Toți acești sunt afluenți ai râului Olt.
1.3. Vegetația și fauna
Particularitățile reliefului, clima și solul din Brașov fac în așa fel încât flora de aici și din zonele învecinate să fie destul de caracteristică. În afară de plante rare, turiștii vor întâlni, de asemenea, o faună bogată în zonele din apropierea zonei Brașov-Tâmpa, chiar și ursul brun.
Există unele specii rare de animale care populează zonele muntoase împădurite. Dintre toate animalele care populează aceste zone, mamifere prezintă cel mai mare interes științific și turistic. Vegetația forestieră găzduiește numeroși urși bruni, cerbi, mistreți, lupi, vulpi, veverițe și un avantaj remarcabil al faunei locale, râsul. Diversitatea populației de păsări include, printre altele, vulturul pleșuv, vulturul auriu, cocoșul de munte, ciocănitoarea, prepelița și fazanul (colonizat). Vipera, șopârla de munte și tritonul alpin (lat. Triturus alpestris) sunt doar câteva dintre reptile care trăiesc în această zonă.
1.4. Relieful, solurile și resursele solului și subsolului
În zilele noastre, bogățiile forestiere, resursele, poplația și turismul sunt valori economice pentru Europa. Munții europeni, indiferent de coordonatele geografice, oferă un model cultural deosebit: locuitorii știu cum să „negocieze” resursele, pentru a trăi în liniște, văzută de alții ca virtute sau nu, depinde cum o înțeleg. Munții și râurile ce curg spre mări și oceane reprezintă unitatea în diversitate. Diversitatea culturilor din munții europeni reprezintă o parte din farmecul Europei, precum și traseele de cultură pe care le traversează răspândirea valorilor unei Europe unite.
Cultura Europei deține o simbolistica bogată a muntelui. Pentru toate popoarele europene, muntele este legat de idei prin înălțime și poziție centrală. Muntele este locul de întâlnire dintre cer și pământ, adăpostul zeilor și sfârșitul ascensiunii omului. Văzut de sus, apare ca un vârf al unei linii verticale, ca centru al lumii; văzut de jos, de la orizont, apare ca o linie verticală, ca axă a lumii, precum și ca o scară ascendentă.
Muntele exprimă, de asemenea, noțiunile de stabilitate, neschimbabilitatea, și, uneori, chiar și de puritate. Muntele este adăpostul zeilor și ascensiunea pare a fi un mijloc de a intra în contact cu Divinitatea. Muntele simbolizează, de asemenea, ascensiunea la o natură spirituală, o înălțare spre cunoaștere. Un vârf care se ridică la cer este opoziția dintre principiile care alcătuiesc lumea, pământul și apa, la fel ca destinul omului (să meargă de jos în sus).
Dat fiind faptul că județul Brașov este la Carpaților Orientali, Carpaților Meridionali și a Podișului Transilvaniei, relieful de aici este preponderant muntos și deluros. Relieful Brașovului poate fi clasificat din perspectiva munților din acest județ, după cum urmează: Munții Făgărași, care prezintă relief muntos, alcătut din roci dure; Munții Piatra Craiului și Munții Bucegi, care sunt alcătuiți preponderent din roci calcaroase și șisturi cristaline; Munții Codlei, care sunt alcătuiți și ei din calcare, gresii și marne, precum și șistui cristaline.
CAPITOLUL 2. RESURSE ATRACTIVE DE PROVENIENȚĂ ANTROPICĂ
2.1. Edificii istorice: castre, forturi, cetăți, fortificații
Brașovul, este un oraș important amplasat în centrul României ce are o istorie bogată care datează din secolul al 13-lea, când a fost fondat de către populația locală, împreună cu niște coloniști germani. Mai multe obiective turistice majore sunt situate fie în Brașov sau în imediata sa apropiere: Centrul Vechi al orașului, Castelul Bran, Cetatea Râșnov, Cetatea Prejmer, Poarta Ecaterinei, Poarta Schei, Biserica Neagră, mai multe biserici fortificate și multe altele. Comunitățiile locale, autoritățile naționale și locale și proprietarii privați sunt interesați în păstrarea istoriei din spatele acestor obiective turistice. Adăugarea acestui nou profil se potrivește perfect în schema de dezvoltare strategică stabilită de Guvernul român pentru regiunea centru.
Brașov, Centrul vechi al orașului
Mai multe obiective sunt situate în centrul vechi al orașului Brașov. Unul dintre cele mai vizitate este vechea Piață a Sfatului. Aici putem admira si case baroce viu colorate, ornate și împodobite. De aici, se poate ajunge într-un minut la Biserica Neagră, cea mai mare biserică gotică din România. Numele său derivă de la pagubele provocate de marele incendiu din 1689, când flăcările și fumul au înnegrit zidurile. Deși interiorul său este insipid, mărimea structurii este impresionantă. Biserica este gazda una dintre cele mai mari orgi din Europa de Est.
Brasovul este de asemenea locul unde se află una dintre cele mai înguste străzi din Europa. Strada Sforii are o lățime de aproximativ 1,2 metri și leagă Strada Cerbului cu strada Poarta Schei. Această stradă a fost folosită inițial ca o cale de acces de către pompieri.
Vorbind despre Poarta Schei, acest obiectiv este situat chiar lângă Poarta Ecaterinei. A fost construită între 1827 și 1828, în scopul de a rezolva creșterea traficului. Poarta de piatră și cărămidă are la bază un stil clasic ca un arc de triumf, cu 3 deschideri. Arcul din mijloc este cel mai larg, permițând traficul auto, în timp ce cele 2 părți mai mici și au deschideri mai mici, și sunt gândite pentru pietoni. Inscripțiile latine de pe peretele de deasupra arcurilor mici ne ajută să cunoaștem data construcției, dar, de asemenea, să cunoaștem că poarta a fost construită după ce împăratul Austriei, Francisc I, a vizitat Brașovul, în 1817.
Orașul vechi este înconjurat de Zidul Cetății, care a folosit pentru a proteja așezarea timpurie, Kronstadt. În apropierea Brșovului, turiștii pot ajunge la munți falnici, câmpuri roditoare, păduri dese și sate cu biserici fortificate.
Castelul Bran
Castelul Bran este situat în imediata vecinătate a Brașovului (30 km), fiind un punct de reper în România și un obiectiv iubit de turiștii străini. Cetatea este situată la granița dintre Transilvania și Țara Românească. În mod obișnuit cunoscut sub numele de „Castelul lui Dracula”, este casa personajului principal din Dracula, romanul lui Bram Stoker: Vlad Țepeș. Castelul este acum un muzeu deschis turiștilor, ce are expusă artă și mobilierul adunate de Regina Maria, care a locuit în castel mult mai târziu. În partea de jos a dealului pe care se află, există un mic parc-muzeu în aer liber, care prezintă structuri tradiționale românești țărănești (cabane, grajduri, etc.) din întreaga țară.
Cetatea Râșnov
Cetatea Râșnov, este, de asemenea, un monument istoric ce merită vizitat. Aceasta este situată în Râșnov, județul Brașov, în imediata vecinătate a Brașovului (15 km). Cetatea a fost construită ca parte a unui sistem de apărare pentru satele transilvanene expuse invaziilor exterioare. Cetatea a fost construită în trecătoarea Bran, pe unde trece un traseu comercial care leagă Țara Românească cu Transilvania, în 1211-1225, în momentul în care cavalerii teutoni au condus Țara Bârsei. După ce cruciații au plecat, cetatea de lemn a fost reconstruită și transformată într-una din piatră. Punctul de belvedere din partea de sus a dealului castelului este spectaculos.
Cetatea Prejmer
Cetatea Prejmer, este de fapt una dintre cele mai bine conservate biserici fortificate din Europa de Est. A fost restaurată între 1962-1970 de guvernul român. Biserica are ca model biserici din Ierusalim, și a fost construită în stilul bisericilor gotice târzii din Renania, undeva în secolul al 15-lea. Înapoi în acele zile, era înconjurată de un zid înalt de 12 metri, formând un patrulater cu colțurile rotunjite. Zidul era întărit de patru turnuri în formă de potcoavă, dintre care două au dispărut. Un alt lucru interesant este intrarea, care arată ca o galerie boltită.
Studiul consumului cultural indică faptul că, în ceea ce privește consumul public de produse culturale, brașovenii preferă să participe la sărbătorile / evenimentele locale (16,1%, cel puțin o dată pe lună), urmată de vizionarea de filme în cinematografe (11,6%, cel puțin o dată pe lună), participarea la diferite tipuri de festivaluri (9,5%, cel puțin o dată pe lună), spectacole de divertisment (7,5% cel puțin o dată pe lună) și vizitarea muzeelor (6,7% cel puțin o dată pe lună). Unul dintre motivele de nemulțumire este reprezentat de faptul că evenimentele culturale sunt concentrate în centrul orașului și lipsa ofertei culturale în cartiere.
În ceea ce privește consumul cultural de spectacole, locuitorii Brașovului participă mai mult la producții de teatru (8,5% odată pe lună). Este important de remarcat faptul că segmentul non-consumatorilor (53,5%) este mai mic decât cel de la nivel național (63,2%).
Activitățile generale de petrecere a timpului liber sunt mult mai prezente în viața locuitorilor Brașovului decât cele specifice consumului cultural. Profilul timpului liber pentru populația din Brașov este compus din plimbări în parcurile și zonele verzi (54,8% din locuitori, odată pe săptămână), vizite la centre comerciale pentru cumpărături (13,7% săptămânal) și sporturi pentru păstrarea în formei (13,4% pe săptămână).
La domiciliu, oamenii din Brașov preferă vizionarea programelor TV, ascult muzică sau radio și se uită filme (toate aceste activități sunt efectuate zilnic).
Astfel, în prezent, interacțiunea cu cultura europeană se realizează în principal prin filme sau seriale și prin vizionarea emisiunilor TV europene. Brașovenii „cunosc” Europa mai mult prin poveștile rudelor apropiate care trăiesc într-o altă țară a Uniunii Europene și prin relațiile de prietenie dezvoltate în alte țări europene, cel mai predominant cu Germania, Italia și Spania. Profilul persoanei deschise (foarte interesat) la interacțiunea cu oameni și elemente culturale europene este acela al persoanei tinere (18-34 de ani) cu studii superioare. Tinerii sunt categoria demografică ce oferă cel mai mare număr de participanți la diferite forme de consum cultural public sau pentru activități de petrecere a timpului liber în afara casei.
Studiul solicitat de către autoritățile locale pentru strategia culturală pe termen lung arată că, la nivel de oraș, există un segment de cetățeni (7,4%), care nu trebuie trecut cu vederea, care se angajează, de obicei, în activități creative zilnice. Astfel, apare un potențial creativ al populației, și putem presupune preferința lor în implicarea în actul creator, nu doar din punctul de vedere al consumului.
În ceea ce privește nivelul de atractivitate, observăm că majoritatea locuitorilor Brașovului au o apreciere pozitivă față de orașul lor: un oraș curat, sigur, liniștit, fără poluarea aerului, în timp ce, este de asemenea, un oraș în nu poți să te plictisești, astfel, un tânăr oraș. Opiniile negative, în special țintesc bunăstarea și dezvoltarea economică, exprimată prin dificultatea de a găsi un loc de muncă și rezidența pe termen lung, prin chirie sau piața imobiliară.
2.2. Edificii religioase: biserici și mănăstiri
Bisericile din Brașov
Biserica Sfântul Nicolae – Piața Unirii, Brașov
Fiind menționată pe documentele istorice începând cu 1292 și menționată într-o Bulă papală în 1399, biserica a fost reconstruită din piatră în anul 1495, cu sprijinul principal al voievozilor Vlad Călugărul, Neagoe Basarab și Petru Cercel. Biserica este o adevărată capodoperă arhitecturală; un amestec de stiluri bizantine, baroce si gotice. Construcția finală a fost gata în 1594.
Biserica Sfântul Nicolae domină cea mai veche parte a orașului, Scheiul. La fel ca alte biserici medievale este înconjurată de ziduri de protecție cu porți mari de lemn. Incinta adăpostește un mic cimitir vechi unde unii oameni celebri sunt îngropați. Prima șscoală română, Biblioteca si Arhivele Bisericii Sfântul Nicolae se găsesc, de asemenea, aici. Biserica deține picturi prețioase și icoane semnate de Mișu Popp.
Biserica Sfântul Bartolomeu, strada Lungă, Brașov
Biserica Sfântul Bartolomeu este considerat a fi cel mai vechi monument de arhitectură din Brașov. Construită în 1223, această biserică este impresionantă nu numai pentru silueta sa în stil roman cu elemente gotice timpurii, dar si pentru zidurile masive din jur. Se poate admira vechiul cadran solar de pe latura sudică a turnului. Fragmentele de frescă autentice sunt uimitor de bine conservate într-una dintre capele.
Biserica Sfânta Treime ( „Pe Tocile”) – strada Comuna din Paris, Brasov
Biserica a fost ridicată în 1824 de preotul Viona Pitiș, cu ajutorul locuitorilor din Șchei. Atunci când construcția a fost terminată preotul a introdus un pergament îmbibat în ulei, care dezvăluie istoria Brașovului. Mai târziu, biserica a fost pictată de pictorii Mișu Popp și Constantin Lecca.
Mănăstirea Franciscană – strada Sfântu Ioan, Brașov
Mănăstirea a fost construită de către luterani în anul 1725, pe ruinele unei clădiri vechi distruse de foc. Mai târziu, a fost dată călugărilor franciscani. Acesta găzduiește o orgă (1729), cu 18 scale, ce se află pe o galerie.
Catedrala romano-catolică („Sfântul Petru și Pavel”) – strada Mureșenilor, Brașov
Catedrala a fost ridicată în 1776-1882 pe ruinele unei biserici. Este capodopera arhitecturală a arhitectului Iosif Carol Lamasch și este considerată a fi cea mai reprezentativă clădire pentru stilul baroc din Brașov. Arhitectura fațadei principale este pur barocă și cuprinde o mulțime de elemente decorative. Arcadele sunt decorate cu figuri geometrice și flori. Stema arcului, sculptat în piatră, are pe de o parte emblema Transilvaniei și pe cealaltă, stema Brașovului.
Catedrala Ortodoxă Română ( „Adormirea Maicii Domnului„) – Piata Sfatului, Brașov
Construirea catedralei a început în 1895, sub ordinul direct al arhiepiscopului Bartolomeu Băiulescu și a fost terminată în 1896. „Adormirea Maicii Domului”, capodopera a arhimandritul G. Bruss, este o copie perfectă a bisericii gracă din Viena. Singura diferență este turnul construit deasupra casei parohiale, care are elemente aparținând stilului bizantin.
Sinagoga – strada Poarta Schei, Brașov
Până la sfârșitul secolului al 19-lea, existau aproximativ 1.200 de evrei în Brasov, si o sinagogă (bazată pe un plan al unui austriac evreu, Leopold Baumhorn) a fost construită în 1901 în stil neo-roman / maur.
Biserica Sfântul Martin – strada Dealul de Jos, Brașov
Biserica a fost ridicată undeva la mijlocul secolului al 15-lea, pe ruinele unei biserici menționate documentar în 1395. Arhitectura sa este foarte simplă, în interior fiind acoperită de un acoperiș de lemn. Fatadele nu sunt decorate. Biserica Sfântul Martin a fost păstrată în forma sa inițială.
Biserica Ortodoxă Sfânta Treime – strada Gheorghe Baritiu, Brașov
Biserica a fost construită în perioada 1787-1789 cu banii donați de negustori brașoveni și ajutorul câtorva boieri din Țara Românească. În anul 1931, Nicolae Iorga, a găsit în interiorul bisericii mormântul lui Emil Brâncoveanu și mormântul surorii lui Brâncoveanu.
2.3. Edificii culturale: muzee, teatre, universități, biblioteci, case memoriale
Cele mai importante reviste culturale din Brașov sunt „ASTRA”, o revistă națională de popularizarea istoriei, cu un supliment de literatură și artă, revistele locale de istorie „Cumidava” si „Tara Barsei”, revista „etno.brasov.ro”, Revista Murală Aisberg, lansată de Centrul Cultural Reduta, și tiuk.reea.net, o revistă on-line de literatură.
Emisiunile culturale prezente pe canalele de televiziune locale sunt rare, dar radio-televiziunile de știri locale, mass-media scrisă și de pe on-line semnalează prompt evenimentele culturale.
Educația și infrastructura educațională
În anul 2011, 30 grădinițe cu personalitate juridică și două grădinițe speciale existau în Brașov. 949 angajați lucrau pentru aceste grădinițe, dintre care 60% sunt cadre didactice calificate. În medie, puțin peste 13 de copii pe angajat, sunt asistați și sunt în grija personalului care deține competențele profesionale pentru a face acest lucru. Tradiția didactică și a învățământului din Brașov a început să fie construită și consolidată cu mult timp în urmă. Atunci când vorbim despre educație, în mod clar trebuie să menționăm numele lui Johannes Honterus, Andrei Saguna, și faptul că prima școală românească menționată vreodată în înregistrările istorice a fost în 1495. Eforturile și strădaniile înaintașilor ar trebui să fie respectate și continuate.
Pentru moment, educația este prevăzută pe trei niveluri: preșcolar, preuniversitar (școli primare și licee teoretice sau școli tehnice) și educația academică (universitară).
Opțiunile educaționale din Brașov sunt destul de diverse:
• 22 de licee, plus un alt liceu, care este situat într-o comunitate din apropiere, dar este plasat sub autoritatea administrativă a autorităților din Brașov. Toate nivelurile de învățământ pot funcționa sub umbrela acestor licee, inclusiv cele prescolare / grădinițe.
• există 18 școli primare, cu predare în clase 1-8, 1-4 și 5-8, precum și la nivel de grădiniță, în Brașov. În plus există și o altă școală (care este situată într-o comunitate din apropiere, dar plasată sub autoritatea administrativă a autorităților din Brașov) și un Centru de Educație Școală incluzivă.
Universitatea „Transilvania” din Brasov, are o tradiție școlară importantă în învățământul românesc. Strategia de dezvoltare a Universității „Transilvania„ din Brasov, cu obiectivele pe termen mediu și lung pornește de la obiectivele Chartei Universității și sunt orientate spre următoarele activități: activitatea didactică, activitatea de cercetare științifică pentru formarea post-universitară, inter-cooperarea universitară, etica universitară, protecția socială și a membrilor comunității universitare, dezvoltarea și modernizarea materialului didactic. Formarea în universitate, atât durata lungă (4, 5 și 6 ani) și forma scurtă (3 ani) a fost și este strâns legată de dezvoltarea strategiei orașului Brașov și, de asemenea, a județul Brașov.
Brașovul este centru universitar, cu o tradiție foarte puternică în studiile tehnice și forestiere. Universitatea „Transilvania” din Brașov este cea mai mare instituție de învățământ superior din Regiunea Centru, cu 18 facultăți: Inginerie Mecanică, Tehnologie și Management Industrial, Știința si Ingineria Materialelor, Inginerie Electrică și Știința Calculatoarelor, Silvicultură, Industria lemnului, Fonstructii, Alimentație și Turism, Design de Produs și Mediu, Matematică și Informatică, Economie și Administrarea Afacerilor, Psihologie, Educație fizică și Sporturi Montane, Muzică, Medicină, Litere, Drept, Sociologie și Comunicare.
Astăzi, Universitatea are 20.000 de studenti care participă la 100 de programe de licență, 66 de masterat și doctorat în 17 domenii. Peste 60% dintre studenți sunt din afara Brașovului, din județele din apropiere, în special din Buzău, Vrancea, Prahova, Dâmbovișa, Brăila, etc.
În prezent, cultura orașului Brașov este restrânsă la centrul istoric, fiind „păzită” de către autoritățile române locale, județene sau naționale, precum și de către autoritățile religioase istorice (Biserica Evanghelică, Biserica Ortodoxă, Romano-Catolică și Cultul mozaic).
În centrul orașului vechi, clădirile reprezentative ale orașului (Casa Sfatului, Biserica Neagră), toate muzee, teatrele, singurul centru cultural local și cea mai mare parte a galeriilor de artă sunt concentrate pe o rază de numai 1 km. Dacă am extinde cercul cu încă 1 km, ar cuprinde, de asemenea, Opera, Filarmonica și cea mai veche biserică din oraș, Sf. Bartolomeu. În afară de aceasta, peisajul cultural local se reduce la două cinematografe private în mall-urile comerciale, concerte în Auditorium-ul Universității, expoziții temporare organizate într-un mall comercial și un centru de conferințe, precum și festivaluri organizate în aer liber, la Pietrele lui Solomon sau lacul Noua.
Peisajul cultural dintre zidurile cetății sau în imediata vecinătate se împarte în următoarele: Consiliul Judetean Brașov cu instituții culturale (Muzeul Județean de Istorie Brașov, Muzeul de Artă, Muzeul de Etnografie, cu sectiunea „Muzeul Civilizației Urbane” Centrul Cultural „Reduta” Școala Populară de Arte și Meserii „Tiberiu Brediceanu” și Biblioteca Județeană „George Barițiu”); clădiri istorice (Casa Sfatului, Bastionul Țesătorilor, Bastionul Graft, Turnul Alb, Turnul Negru, Bastionul Postăvarilor); Primăria Brașov cu (instituții culturale precum Teatrul Dramatic „Sică Alexandrescu”, Opera Brașov, Filarmonica Brașov, Teatrul de Copii „Arlechino”, Cinema „Patria”); Universitatea "Transilvania" din Brașov cu Centrul Multicultural; Ministerul de Interne cu Serviciul Județean Brașov al Arhivelor Naționale; clădiri istorice (Bastionul Fierarilor, Centrul militar).
Statutul de patrimoniu este identic cu cel al Țării Bârsei: toate bisericile fortificate sunt în proprietatea Bisericii Evanghelice, și cerățile medieevale Râșnov și Feldioara sunt administrate de către autoritățile locale.
La această întreagă analiză trebuie, de asemenea, să se adauge faptul că zona istorică este dominată de afacerile turistice și de clienții lor, în timp ce scena culturală este ocupată în primul rând de către instituțiile gestionate de sectorul public. Situația este în general acceptată de către comunitatea locală și importanța patrimoniului cultural este văzută de majoritatea locuitorilor din Brașov, în strânsă relație cu dezvoltarea turismului și păstrarea identității și a tradițiilor.
2.4 Activități cu funcție turistică: carnavaluri, târguri și expoziții, festivaluri
Brașovul este, în esență, un oraș multicultural, susținut de un patrimoniu istoric atestat de secole. Există chiar si dovezi „în viață” ale profilului istoric cultural, prin supraviețuirea comunităților etnice și culturale în zona din vecinătatea locală, ocupată încă din zorii timpului (sașii – Cetatea și Brașovechi, vechii români – Șcheii, ungurii secui – Blumana). Ele sunt, de asemenea, deținătoarele patrimoniului imaterial al comunității anterioare epocii comuniste (tradiții, legende și povești).
Brașovul este însă doar un exemplu al unui oraș ce a găzduit timp de sute de ani, tradiții populare și tagme medievale sau premoderne. Astfel, românii din Schei și-au păstrat o șinută traditională veche de cel puțin trei secole, jocuri antice și ritualuri unice în spațiul oriental roman.
Arta contemporană și industria creativă sunt o prezență timidă pe scena culturală din Brașov. În ceea ce privește participarea, agenda culturală anuală este dominată de „Zilele Brașovului”, un eveniment organizat de Primărie și Sărbătoarea Junilor, o manifestare culturală tradițională.
Alte manifestări culturale organizate în Brașov sunt: Festivalul Dramaturgiei Contemporane, Jazz&Blues Festival, Etnovember, Festivalul Musica Barcensis, Festivalul de Operă, Operetă și Balet, Festivalul Internațional de Muzică de Cameră, Festivalul Internațional pentru Muzică de Cameră și Arte „Vibrate!”, Festivalul Studențesc de Muzică de Cameră, Festivalul de Teatru „Săptămâna Comediei”, Dracula Film: Horror and Fantasy, Festivalul „Anim’est BRAȘOV”, Zilele filmului german și francez, Festivalul de Arte Vizuale „AMURAL”, Festivalul de Cultură urbană „Bohemian Square”, Festivalul „Stand Up Fest”, Festivalul Internațional „Garofița Pietrei Craiului”, Festivalul de Dans „Romana”, și Târgul Internațional de Carte și Muzică.
2.5. Resurse turistice de natură etnografică: ocupații și meșteșuguri, creșterea animalelor, portul popular
Conform statisticilor, suprafața agricolă inclusă în jurisdicția municipiului Brașov acoperă aproximativ 6.500 ha. Aproximativ 60% din această suprafață este acoperită de teren arabil, în timp ce aproape o treime este acoperită de pajiști.
În zona Brașovului, agricultura implică în cea mai mare parte creșterea animalelor și a păsărilor în ferme, ți este un sector care acoperă 76,6% din cifra de afaceri totală din afacerile agricole. Restul de 23,41% din cifra de afaceri, a agriculturii este acoperită de alte sectoare, cum ar fi culturile furajere pentru animale (ovine, bovine, porcine), cultivarea legumelor, în special a cartofilor și sfeclei de zahăr, cultura arborilor și plante în sere, pentru a fi utilizate în proiecte de amenajare a teritoriului.
Brașovul este recunoscut pentru prezența meșteșugurilor sașilor, precum și pentru meșteșugurile specific Transilvaniei. Printre acestea, menționăm sculptatul în lemn și pictatul icoanelor, țesutul, brodatul , olăritul.
CAPITOLUL 3. INFRASTRUCTURA TURISTICĂ
3.1 Bazele de cazare și alimentație publică: hoteluri, moteluri, pensiuni, campinguri
Inovarea hotrlurilor este unul dintre cele mai importante elemente care permit companiilor din industria hotelieră să atingă un anumit nivel de performanță. Încercarea de a analiza rolul uman ca resursă pentru dezvoltarea și susținerea inovației, sunt importanți atât managerii, cât și angajați pentru acest obiectiv. Mai multe tipuri constatări ar trebui să fie luate în considerare pentru a ieși din studiu: procesul de luare a deciziilor de inovare este foarte important în sectorul turismului și, prin urmare, rolul managerilor a devenit mai important pe parcursul anilor. Experiența este mai importantă decât educația, dar ambele aspecte au un contribuție semnificativă la inovare, în cele din urmă.
Din cauza unei mari varietăți de instrumente utilizate în procesele de inovare – hotelul dispune de o gamă largă de resurse pentru a le sprijini. Dintre acestea, resursă umană este considerată ca fiind foarte importantă. Rolul de bază al angajaților în raport cu relația cu clienții este foarte importantă în acest sector datorită consecințelor directe și derivate asupra satisfacției clienților.
Nu conteaza ce tip de inovație am considera- noi servicii, produse, procese sau idei, organizatorice sau tehnologice, este extrem de important să se să dezvolte și să sporească responsabilizarea angajaților pentru a face față mai bine unui mediu dinamic al sectorului turismului.
Prin urmare, pentru a atinge acest obiectiv este necesară o politică de formare articulată. Din cauza caracterului strategic al procesului de inovare este nevoie de un proces continuu de formare. În cazul în care elementul continuu nu există rezultatele sunt accidentale, iar pe termen lung pozitiv efecte ar putea fi distorsionate.
În județul Brașov există peste 419 de locuri de cazare, listate pe Booking. Dintre acestea identificăm:
1. Hoteluri de 1 stea – 2 hoteluri;
2. Hoteluri de 2 stele – 8 hoteluri;
3. Hoteluri de 3 stele – 106 hoteluri;
4. Hoteluri de 4 stele – 32 hoteluri.
5. Hoteluri de 5 stele – 1 hotel.
Figura 3.1 Distribuția hotelurilor din Brașov în funcție de numărul de stele.
Piața hotelieră din județul Brașov se caracterizează printr-un procentul ridicat de unități de cazare de trei stele, într-un procent de 51,4% din numărul total de unități și 48,9% la nivelul de hoteluri în funcțiune. Aceeași situație se găsește la pensiuni, vile, pensiuni turistice și pensiuni agroturistice. De asemenea, se poate observa procentul mai mic de patru și cinci stele la unități de cazare, reprezentand cumulat 22,9% din numărul total de unități de cazare existente în județul Brașov.
Analizând turiști analizele și evaluările pentru unitățile de cazare din județul Brașov se poate observa că, în septembrie 2015, din numărul total de 787 de unități înregistrate la Departamentul de Statistică, pe site-ul TripAdvisor au fost evaluate 773, iar pe site-ul Booking.com apar 807 unități de cazare. Este demn de menționat faptul că între aceste unități evaluate sunt, de asemenea, apartamente înregistrate și case de oaspeți neclasificate în conformitate cu normele de ANT și, prin urmare, nu sunt incluse în evidențele statistice.
Potrivit informațiilor date publicității de către ANT, în județul Brașov funcționează 8 unități de cazare în categoria confort de 5 stele / flori, dupa caz. Este de aproximativ 3 de pensiuni turistice din Poiana Brașov, Hotel Aro Palace din Brașov, 2 pensiuni turistice și un hotel din Predeal și o pensiune turistica din Râșnov.
Figura 3.2. Distribuția unităților hoteliere din Brașov, în funcție de tipul acestora.
– Apartamente – 255
– Case de oaspeți – 83
– Hoteluri – 47
– Hosteluri – 11
– Case de închirat – 10
– Case de vacanță – 6
– Bed & breakfasts – 3
– Vile – 2
– Resorturi – 1
– Moteluri – 1
Prin analiza evaluări după șederea lor în aceste unități se poate observa că aceste unități nu au corespuns așteptărilor clienților – persoane cu așteptări cu privire la alte unități de cazare. Sunt incluse în analiză numai de unități de cazare care au pe TripAdvisor un număr de clienți mai mari de 50, iar pe Booking.com au fost analizate unități de cazare cu mai mult de 100 de comentarii.
Practic, se constată că nu există diferențe semnificative de apreciere în intervalul de clasificare 2-5 stele și că unitățile de 5 stele / flori au intalnit cele mai mici scoruri medii, customers'expectations fiind mai mare în ceea ce privește satisfacerea consumului efectiv. O situație inversă poate fi observată la unitățile de cazare de 2 stele, unde calitatea / preț au depășit customers'expectations, media evaluărilor înregistrate fiind ridicată în comparație cu clasificarea categoriei atribuite de NAT.
3.2. Căile și mijloacele de transport, căile și mijloacele de transport rutiere, căile și mijloacele de transport feroviar, transporturile aeriene
Principalele probleme care ar trebui menționate atunci când vorbim despre infrastructura de transport disponibilă în orașul Brașov sunt următoarele: modernizarea și înnoirea străzilor din interiorul orașului; finalizarea lucrărilor la șoseaua de centură; modernizarea infrastructurii feroviare; construirea autostrăzii din apropiere; construirea unui aeroport.
Odată ce soseaua de centură a fost construită, camioane au început să folosească rute diferite și prin urmare, traficul în interiorul orașului s-a îmbunătățit în mod deosebit. Noile sensuri giratorii și străzile cu sens unic au îmbunătățit traficul, astfel încât vehiculele pot rula acum cu viteze de până la 70 km / h. Brașovul este singurul oraș din România unde este permisă o asemenea limită mare de viteză.
Această nouă regulă este destul de benefică pentru transportul public, deoarece operatorii economisesc timp și combustibil. Departamentul de Poliție Brașov a raportat, de asemenea, mai puține accidente în comparație cu anii precedenți. Cu toate acestea, pietonii, bicicliștii și activiștii pentru protecția mediului continuă să rămână sceptici.
Rețeaua de drumuri
Drumuri principale din Europa și din România trec prin orașul Brașov, prin urmare, a devenit parte a unei rețele turistice și de transport bine structurată, care reunește orașe precum București, Sibiu, Sighișoara, Bacău, Ploiești, Piatra Neamț și multe altele. Peste 90% din drumuri au fost modernizate. Densitatea drumurilor publice este de 27,8 km / 100 km².
Căile ferate
Căile ferate locale, cu ecartament normal, acoperă 683 km, care se tradue printr-o densitate de 62 km / 1.000 km², ceea ce este mult mai mare decât densitatea națională din România de doar 46 km / 1.000 km². Având în vedere poziția Brașovului, căile ferate locale formează de fapt un coridor de tranzit. Comunitățile locale sunt deservite de mai multe trasee locale: Brașov – Făgăraș – Curtici (cale ferată neelectrificată simplă), București – Predeal – Brașov – Episcopia Bihorului (cale ferată dublă electrificată), București – Brașov – Sighișoara (care face parte din secțiunea 4 a coridorului de transport pan-european, care va fi modernizată în viitorul apropiat) și Brașov – Sfântu Gheorghe – Deda – Sighetu Marmației (cale ferată simplă electrificată).
În prezent în Transilvania există doar câteva aeroporturi care operează (Cluj-Napoca, Sibiu și Târgu Mureș), iar acesta este motivul pentru care necesitatea construirii unui aeroport la Brașov-Ghimbav a fost discutată foarte mult. Având în vedere poziția geografică, socială și economică a orașului Brașov, putem enumera multe argumente pro și contra acestui proiect.
Este destul de sigur că locul propus al aeroportului este situat la o distanță egală față de aeroporturile internaționale din București și Cluj-Napoca, iar distanța până la aeroporturile din Sibiu și Târgu Mureș este de doar 150-160 km, aeroporturi care, în cazul unui sistem dezvoltat de autostrăzi ar putea îndeplini cerințele transportului aerian ale Brașovului.
Pe de altă parte, nu putem neglija faptul că orașul Brașov este un centru economic și cultural important, cu un potențial ridicat de dezvoltare, precum și un centru turistic inovator și important. Situat într-o zonă înfloritoare, cu multe obiective turistice (patrimoniu cultural, frumusețe naturală, pârtii de schi și facilități pentru sporturi de iarnă, trasee montane, etc.) Brașovul are un potențial turistic foarte ridicat și poate deveni un punct de atracție important cu o influență puternică asupra județele limitrofe.
În cele din urmă, după o lungă serie de dezbateri, pe data de 12 mai 2009 Deputații au votat Hotărîrea Guvernului nr. 41/2007 care prevede că statul concezionează teritoriul viitorului aeroport, Consiliului Județean Brașov, decretul fiind semnat de fostul președintele Traian Băsescu. În conformitate cu planul, noul aeroport internațional este de categoria 3, ceea ce înseamnă că acesta poate funcționa nu numai în timpul zilei, dar și pe timp de noapte, de asemenea. Mărimea medie propusă a aeroportului va fi adaptată la condițiile de trafic din zona în cauză.
Valoarea proiectului Aeroportului Internațional Brașov – Ghimbav este de peste 100 de milioane de euro. Suprafața totală a aeroportului va acoperi 220-270 hectare, terminalul în sine ocupând o suprafață de 10.000 m2, în timp ce pista va avea o lungime de 2.800 m. Capacitatea estimată a aeroportului va fi în jur de 1 milion de pasageri pe an, cu posibilitatea de a fi extins într-un mod modular pentru a ajunge la capacitatea de două milioane de pasageri pe an. Traficul de mărfuri este estimat să ajungă la circa 60.000 tone / an, putând crește până la 200 000 tone / an (Braiescu Gh., 2007). Aeroportul ar trebui să aibă un flux maxim de 400-500 de pasageri pe oră.
În conformitate cu planul inițial, aeroportul va avea peste 800 de locuri de parcare: 50 de locuri pentru VIP-uri și 750 de locuri normale pentru pasageri și persoanele care le însoțesc (Braiescu Gh., 2007). Regiunea situată în jurul Brașovului are un important potențial turistic, dar acesta nu a fost exploatat în mod corespunzător din cauza mai multor motive. Unul dintre ele este dezvoltarea precară a infrastructurii de transport, din cauza căreia multe atracții turistice sunt greu accesibile și necesită cantități prea mari de mijloace financiare și de timp.
Dezvoltarea transportului aerian ar spori caracterul competitiv al regiunii în domeniul turismului, la scară internațională. În acest fel, zonele de mare potențial turistic ar atrage mai mulți turiști străini, precum și turiști care doresc să-și petreacă doar câteva zile, în această zonă. Având în vedere că popularitatea vacanței de tip city-break sau week-end prelungit este în continuă creștere, lungimea cursei poate deveni un factor decisiv în selectarea unei destinații. Cu cât este mai scurtă șederea, cu atât mai importantă este lungimea călătoriei spre destinație.
3.3 Dotările pentru agrement și cură
Entuziaștii și iubitorii tenisului, fotbalului, handbalului, schiului, alpinismului, trekkingului și drumețiilor, înotului, hocheiului pe gheață, baschetului, gimnasticii, etc, vor găsi întotdeauna oportunități în Brașov pentru a desfășura activitățile sportive preferate. Brașovul este bine cunoscut atât la nivel național, cât și internațional pentru oprortunitățile de practicare a sporturilor de iarnă și de petrecere a timpului liber.
CAPITOLUL 4. Circulația turistica și fluxul de turiști
4.1 Dimensiunea circulației turistice
Datele de piață se bazează pe statisticile realizate de către Institutul Național de Statistică. Aceste date sunt limitate, dar oferă un indiciu cu privire la condițiile de piață care pot fi utilizate în recomandările cuprinse în strategie.
Volumul oficial de turiști. În anul 2016, în zona Brașovului au fost găzduiți aproximativ 922.000 de turisti, din care aproximativ 22% (192.000) au fost străini. 2/3 din aceștia au venit în timpul trimestrelor 2 și 3 ale anului. Este important să se înțeleagă că un număr considerabil de turiști sunt cazați în unități neînregistrate. Bineînțeles că numărul total al acestora nu este cunoscut, dar un plus de câteva mii de turiști la acest total poate fi estimat. În cazul în care, de exemplu, există un plus de 33% de turiști care nu sunt înregistrați acest lucru înseamnă un număr de 50.000 de turiști în plus, ceea ce înseamnă că numărul total al turiștilor din zona Brașovului poate fi de aproape 500.000.
Distribuția turiștilor. În general, o pătrime (25%) de turiști vin în lunile de iarnă, din ianuarie până în aprilie și mai mult de 55% vin în perioada iunie-octombrie. Așa că, numărul cazărilor variază de la un minim de 53.000 în aprilie și un maxim de 120.000 în luna august.
Creșterea numărului de turiști. Pentru a intra îe piața internațională unele inițiative sunt necesare, ca de exemplu:
– prepararea noilor produse turistice, inclusiv turismul montan, turismul ușor de aventură (ciclism și drumeții) și ecoturismul (observarea păsărilor, observarea animalelor sălbatice și înțelegerea naturii);
– practicarea unui marketing agresiv pentru produsele existente și pentru cele propuse în Europa de Vest (Marea Britanie, Germania, Austria, țările nordice etc.) și SUA;
– introducerea de tehnologii noi MRC (Managementul Realțiilor cu Clienții);
– instruirea operatorilor locali, astfel încât aceștia să poată oferi noi produse pentru a prelungi perioada sejurului și creșterea numărului de turiști.
Tendințe ale pieței. Astăzi, cea mai mare și mai importantă piață turistică este reprezentată de cei bogați, bine educați și care doresc să călătorească. Aceste persoane caută noi și inetresante experiențe legate de aventură, natură și cultură. Prezentele studii sugerează că aceștia doresc un sejur mai lung și o prelungire a vacanței. Ei sunt pregătiți să cheltuiască bani pentru a obține experiențe de bună calitate și servicii personalizate. Mai mult folosesc transportul aerian, ceea ce contribuie la creșterea numărului călătoriilor cu destinație scurtă.
Sursa http://www.brasov.insse.ro/main.php?id=439%5D, accesată la data de 1 martie, 2017.
Mai mult decât atât, tendințele din turism arată că există o creștere substanțială a turismului în extra-sezon și a turiștilor care caută ceva mai „senzațional”: o experiență „autentică”, cu elemente culturale și în aer liber și, în unele cazuri, cu un element de risc. Produsele tradiționale ale turismului cultural sunt de mare interes, în cadrul acestui grup.
4.2 Structura circulației turistice
Din figura 4.1 Observăm că numărul turiștilor care se cazează în structurile de primire din Brașov este în continuă creștere. Cu toate acestea, numărul trăinilor care se cazeaza nu a crescut vizibil din anul 2005 până în prezent.
Figura 4.1 Turiști cazați în structurile de primire turistică. Sursa http://www.brasov.insse.ro/main.php?id=439%5D, accesată la data de 1 martie, 201
Figura 4.2 Numărul turiștilor cazați într-o structură de primire turistică în funcție de clasificarea acesteia. Sursa http://www.brasov.insse.ro/main.php?id=439%5D, accesată la data de 1 martie, 2017.
Din figura 4.2 se poate observa că cei mai mulți turiști care au înoptat în municipiul Brașov au ales să rămână la o pensiune, deoarece raportul calitate preț este unul avantajos, atât pentru turiștii români, căt și pentru cei străini. După pensiuni, hotelurile au reprezentat locul doi în topul preferințelor, atât pentru turiștii români, cât și pentru cei străini. Aceste categorii de unitpți hoteliere au fost urmate de hanuri și de vile.
4.3 Intensitatea circulației turistice
Punerea în valoare a potențialului turistic al municipiului Brașov, crează, de fapt, atractivitate turistică, care depinde în mod direct de o calitate tehnică și de serviciile de bază, fără de care niciun capital turistic, oricât de valoare, nu poate fi realizat.
Oferta turistică din municipiul Brașov s-a confruntat cu numeroase probleme care credem că ar trebui să fie luate în considerare în cadrul programelor de dezvoltare mai mari, dezvoltate în întreaga țară și la nivel regional.
CAPITOLUL 5. TIPURI ȘI FORME DE TURISM.
5.1. Turismul de recreere
Zona Brasov are un potential remarcabil de dezvoltare turistică, datorită acestor atractivității elementelor: topografie diversificată, peisaj pitoresc, patrimoniu cultural original, capacitate de cazare semnificativă și diversitatea ofertei turistice. Prin factorii de relief și de mediu, prin diversitatea și frumusețea peisajului, prin dezvoltarea industrială și culturală, Brașov poate prezenta turistilor o multitudine de oferte.
Poziționarea geografică a zonei Brașovului în zona montană din centrul țării favorizează dezvoltarea turismului sub diverse forme. Accesul este facilitat de infrastructura rutieră și feroviară bună, care se coneactează cu capitala, dar, de asemenea, cu Europa de Vest. Zona Brașov atrage anual mai mult de 400.000 de vizitatori. Potențialului turistic al zonei îmbină elemente ale cadrului natural, cu valori culturale și istorice.
Potențialul natural și antropic are diferite forme de turism: de la turismul montan de drumeții, la diferite tipuri de turism dedicat, activități de recreere care pot fi practicate și sunt printre preferințele tuturor categoriilor de vârstă.
5.2. Turismul de îngrijire a sănătății
Valorificarea potențialului balneosanatorial prin tratamente spa specifice, a fost o preocupare importantă încă din cele mai vechi timpuri, chiar și la acel moment a fost făcut în mod empiric. Dezvoltarea acestui domeniu a făcut indicații terapeutice și contraindicații ale factorilor naturali pentru a fi mai precis, câștigând astfel o bază științifică.
Balneoterapia poate determina și influența în timp, prin urmare, dezvoltarea turismului de sănătate, care combină nevoia de a se odihni cu restabilirea capacităților vitale ale organismului, respectiv SPA de turism in colaborare cu turismul de wellness, termen folosit pentru prima dată de către Helbert L. Dunn, 1961. Prin potențialul său și prin numărul crescut al apelor minerale, România poate fi o destinație europeană foarte importantă a tratamentelor spa, deoarece populația Europei a înregistrat un proces continuu de îmbătrânire și în funcție este necesară o atenție suplimentară pentru sănătatea individuală.
Figura 5.1. Harta apelor minerale, potențialul turistic al municipiului Brașov pentru turismul de sănătate.
Dar chiar și populația tânără s-ar putea bucura de perioade de recuperare în stațiunile balneare, ținând seama de caracteristicile climatice în zonele respective și în cazul în care aceste stațiuni sunt echipate cu aparate pentru spa sau de tip balneologie Wellness. Pornind de la aspectele de mai sus, ne propunem să prezentăm caracteristicile fiziografică tipurile de ape minerale din satul Zizin (din imediata apropiere a municipiului Brașov), fosta stațiune care rămâne numai în memoria bătrânilor satului.
5.3. Turismul cultural
Turismul cultural este, din mai multe puncte de vedere, un paradox: deși oamenii călătoresc de o lungă perioadă de timp pentru a întâlni alte culturi, această formă de turism a fost recunoscută ca un produs turistic destul de târziu, în al optulea deceniu al secolului 20, și este în zilele noastre cea mai populară formă de turism de interes deosebit.
Turismul cultural a fost definit de către unii cercetători, așa cum s-a întâmplat cu turismul de aventură și ecoturismul, o piață turistică pentru cei care au ales să călătorească în funcție de modul lor de viață sau de turismul inteligent, o formă de turism legat de dorința tot mai mare a turiștilor de a afla ceva nou atunci când călătoresc: aceasta este ceea ce îl face o formă de turism cultural educativ.
Turismul cultural este un subiect important al istoriei și sociologiei petrecerii timpului liber și aparține zonelor adiacente ale geografiei culturale și ale studiilor de analiză a mobilitățile culturale, identității culturale, precum și relației dintre societățile cu diferite niveluri de dezvoltare. În esență, turismul cultural exprimă modul în care un turist are în vedere o serie de contraste între prezent și trecut, între un oraș și o comună, între propria țară și în alte țări, între stereotipurile vieții de zi cu zi și exotic, fundamental arătate de diferența dintre muncă și timp liber.
Unii cercetători consideră că turismul oferă plăceri ambigue ale existenței și identificarea diferențelor sau a confirmării stereotipurilor (imaginate de către călător): turismul cultural este considerat primul vehicul al așa-numitei „idee totalizatoare”, potrivit căreia atât mediul rural, cât și culturile străine ar trebui să fie altceva decât o metropola din Vest, dacă nu, chiar opusul ei.
Rezultate si discutii
Cu toate că unii specialiști din domeniul turismului cultural consideră că există patru forme de turism cultural reprezentat de un număr egal de grupuri turistice, am identificat cinci astfel de grupuri distincte:
– cel mai mic grup, ce reprezintă, poate, 15% din piața turistică, este format din turisti culturali „foarte motivați”, oameni care călătoresc într-un oraș sau regiune pentru ceea ce le oferă din punct de vedere cultural (muzee, festivaluri, teatru);
– al doilea grup, ce reprezintă aproximativ 30% din piața turistică, este format dinturiști culturali „parțial” motivați”: oameni care călătoresc atât pentru ceea ce le este furnizat cultural, precum și pentru a-și vizita prietenii sau rudele lor sau să se relaxeze;
– al treilea grup, ce reprezintă aproximativ 20% din piața turistică, este format din turiști pentru care cultura este un „accesoriu” pentru o motivație mai puternică;
– al patrulea grup, ce reprezintă 20% din piața turistică, este format din așa-numiții „turiști accidental culturali”: oameni care călătoresc fără a căuta atracții sau evenimente culturale, dar care sunt luați, de către prietenii sau rudele pe care le vizitează, la astfel de evenimente, sau care ajung acolo pentru că se întâmplă în imediata apropiere a hotelului lor, sau pur și simplu pentru că se întâmplă să ajungă întâmplător la un astfel de eveniment;
– al cincilea grup, ce reprezintă aproximativ 15% din piața turismului, este format din oameni care nu sunt atrași de atracțiile sau evenimentele culturale, indiferent de circumstanțe.
Aceste tipuri de turiști culturali permit, la rândul lor, identificarea tipurilor de turism cultural. Desigur, obiectivul managerilor din turism, indiferent de tipul de proprietate, ar trebui să implice, prin toate mijloacele, nu pe cei 15% turiști culturali motivați, ci pe cei 85% dintre turiști – care sunt motivați parțial, sau nu sunt motivați, sau pentru care turismul cultural este un accesoriu sau un accident – să practice turismul cultural nu ca principală formă de turism, ceea ce ar fi imposibil, deoarece aceasta ar contrazice statutul lor de turisti culturale atipici, ci ca o formă secundară de turism păstrând în același timp profilul turistic inițial.
Mai aproape de zilele noastre, unii cercetători, au făcut o clasificare a „turiștilor culturali” pornind de la tipul lor preferat de activitate, în cinci categorii. Uneori, confuzia în percepția turistului cultural este amplificată de oferta de pe piață. Un studiu efectuat în 1993, arată că, pentru fiecare dintre nevoile de bază ale unui turist, există o anumită ofertă turistică.
Există, de asemenea, clasificări care se concentrează nu numai asupra tipurilor de turiști, dar, de asemenea, asupra turismului cultural – pentru că nu există doar un singur tip de turism cultural, există mai multe sub-tipuri de turism cultural, cum ar fi:
– ecoturism cultural la scară redusă, citat ca o opțiune pentru conservare și dezvoltare în Planul guvernamental de dezvoltare al Insulelor Belize, pentru perioada 1994-1998;
– turismul cultural autohton;
– turismul eco-cultural;
– turismul socio-cultural.
Definirea turismului cultural devine mai dificilă, poate, pentru că se întâmplă să fie cel mai dinamic dintre toate tipurile și sub-tipurile de turism practicate la nivel mondial. Organizația Mondială a Turismului clasifică serviciile turistice în funcție de mai multe criterii, printre care:
– origine turistică;
– modalitate de achiziționare a serviciilor turistice;
– gradul de mobilitate al turismului;
– frecvența cererii și a modului de afișare a ofertei turistice;
– mijloace de transport;
– motivația călătoriei;
– motivația socio-economica a turiștilor.
Este de remarcat faptul că, în această ultimă clasificare, turismul cultural poate fi identificat în cadrul „gradul de mobilitate al turismului” (mai exact turismul practicat la distanță medie, cum este practicat în principal cel cultural și terapeutic) și sub „motivație de călătorie” (turismul cultural, al cărui principal scop este de a vizita obiective turistice din țară și din străinătate, în mod individual sau în grupuri).
Dezvoltarea turismului alimentar într-o destinație îmbunătățește experiența vizitatorilor. În zilele noastre probleme cum ar fi modul în care mâncăm, ce mâncăm și unde mâncăm sunt subiecte care generează dezbateri ample, reflecție și acțiuni importante în viața noastră de zi cu zi. În timpul călătoriilor nu există excepții de la aceste reguli, explicând de ce obținerea unor răspunsuri pertinente la aceste întrebări influențează programul de vacanță. Elemente cum ar fi curiozitatea culinară, dorința de a diversifica meniurile zilnice, dorința de a gusta feluri de mâncare noi sau cunoscute sunt subiecte reale, care pot facilita și consolida cunoștințele cu privire la destinațiile vizitate, obiceiurile locale, completând astfel experiența de călătorie.
Aspecte teoretice
Literatura de specialitate în domeniul turismului a subliniat faptul că produsele alimentare locale și bucătăria afectează în mod semnificativ alegerea destinației de vacanță, și influențează foarte mult plăcerea uunui sejur. Într-un astfel de context, turismul alimentar devine rapid una dintre cele mai interesante și mai populare zone ale industriei turismului.
Turismul alimentar poate fi considerat o sub-ramură a turismului cultural, în care turiștii pot observa, participa, și obține o înțelegere a altor popoare și locuri prin mâncare și experiențe culinare. Hrana este un aspect fundamental al culturii unui loc și turismul alimentar poate spori identitatea destinațiilor, deoarece este puternic legată de modul de viață, de producția locală, de sărbătorile culturale și de patrimoniu.
Turismul alimentar se referă la participarea turiștilor în activități legate de produsele alimentare în timpul unei călătorii, cum ar fi achiziționarea de produse alimentare locale și consumarea de preparate din bucătăria locală. Hall și Sharples au stabilit nivelurile de interes în produsele alimentare atunci când se călătorește:
– de mare interes, cum ar fi turismul gastronomic, turismul de degustare și turismul pentru bucătărie, fiecare dintre acestea consideră produsele alimentare ca fiind motivația principală a deplasării;
– de interes moderat, cum ar fi turismul culinar, unde turistii vizualiză activitățile legate de alimente ca fiind esențiale pentru înțelegerea stilului de viață local, al unei destinatii;
– de interes scăzut, cum ar fi turismul rural / urban, prin care turiștii participă la activități legate de produsele alimentare, deoarece aceștia doresc experiențe diferite;
– interes scăzut / fără interes, când turiștii iau în considerare produsele alimentare si consumul acestora doar pentru a-și satisface nevoile. Restaurantele pun accent pe elemente, cum ar fi excelența în servicii, prezentări sofisticate de produse alimentare sau estetica la superlativ, în timp ce vânzătorii plini de viață, care furnizează alimente pe stradă și care au interacțiuni fericite cu clienții oferă o valoare experimentală semnificativă și puternică, la fel de mult. Mâncăruri delicioase și la prețuri accesibile reprezintă o experiență atractivă pentru persoanele cu bugete limitate, iar alimentele din piețele de mâncare, care sunt un tip important de locuri gastronomice dintr-un oraș, sunt un moderator între valoarea experimentală și imaginea brandului alimentar al orașului.
Experiențele culinare au devenit o atracție turistică majoră pentru mai multe destinații, iar turismul alimentar este acum un element cheie în strategiile de marketing al unei destinații turistice. Inițiativele turistice din domeniul alimentar ar putea contribui la dezvoltarea regională, și, în consecință, rolul alimentelor în turism poate fi extins de la atracție pentru un turist către spre o atracție majoră turistică către o destinație. Mai mult decât atât, în comparație cu alte activități din turism, produsele alimentare de multe ori pot fi consumate în afara limitelor anotimpurilor.
Rezultatele analitice arată că produsele alimentare pot crea o imagine puternică li unică, motivarând intenția turistului de a vizita și de a revizita. Produse alimentare – inclusiv tipul de ingrediente, stiluri de gătit sau amestecurile culinare – au avantajul de a fi distinctive în acel loc. Noi tendințe apar în consumul de alimente care să încurajeze produsele naturale. Tsai și Wang (2016) a subliniat faptul că:
– pe piața turistică competitivă, imaginea alimentară unică poate fi promovată pentru a distinge un oraș de competitorii săi;
– în mod tradițional, turismul tradițional se bazează pe elemente, cum ar fi muzee și mediul natural în timp ce produsele alimentare sunt doar un o componentă de sprijin;
– cu o poziție puternică a imaginii produselor alimentare, turismul tradițional poate rebrăndui orașele, prin definirea lor ca destinații alimentare care sunt susținute de alte resurse turistice.
Crearea de consorții de afaceri și asociații de marketing vor ajuta IMM-urile să abordeze mai bine piețele externe și să reducă costurile de promovare a produselor peste hotare. Produsele alimentare interesante nu numai că oferă o nevoie de bază, ci, de asemenea, o experiență culturală pentru turiști și felurile de mâncare speciale spun istoriile și culturile oamenilor. Studii recente au confirmat existența unei legături puternice și semnificativă statistic între produsele alimentare locale și intenția de a (re) vizita o destinație montană și a indicat că experiența produselor locale joacă un rol important în promovarea atât a locurilor de origine, cât și a altor destinațiilor turistice similare, produse alimentare tipice având un rol de expansiune pe piață.
Festivalurile de produse alimentare și de vin pot promova, de asemenea, autenticitatea destinațiilor. În timp ce oferta de mâncăruri la evenimentele speciale poate servi drept rațiunea principală a acestuia sau ca serviciu periferic la experiența turistică, studiile anterioare au sugerat că serviciile geastronomice pot spori autenticitatea generală a evenimentului prin diferențiere, asociându-l și ca un mecanism de control al calității. Cu o concurență din ce în ce mai intensă pe piața mondială, fără calitate și fără abilități speciale în obținerea acesteia și fără evaluare și îmbunătățire continuă, companiile nu vor fi în măsură să îndeplinească cerințele tot mai mari ale consumatorilor.
Turismul cultural este acel tip de turism în careun turist se deplasează destul de departe de reședința sa, se uită la ceea ce el vizitează într-un mod sistematic, într-o încercare de a structura ceea ce vede cu ajutorul unui set de valori culturale, pentru a experimenta ceea ce vede. Cu toate că majoritatea specialiștilor în domeniu consideră că există patru tipuri de turism cultural reprezentat de un număr egal de tipuri de turiști, eu cred că există cinci astfel de tipuri de turiști și că managerii din turism ar trebui să se concentreze pe implicarea în activități culturale ai acelor turiști care sunt doar parțial motivați sau care nu sunt motivați deloc și care reprezintă 85% din numărul total de turiști.
În ceea ce privește turismul cultural, există patru sub-tipuri: ecoturism cultural, turism cultural autohton, turismul eco-cultural și turismul socio-cultural.
5.4. Turismul polivalent
România are multe tradiții culinare importante. Site-ul oficial de turism al României, adică www.romania.travel, informează vizitatorii că specificitatea turismului românesc se bazează pe trei piloni: frumusețea naturală, ospitalitatea localnicilor și aromele bucătăriei regionale.
Caracteristica centrală a bucătăriei românești este marea ei varietate fiind o bucătărie influențată de valuri repetate ale diferitelor culturi: vechii greci, cu care românii au făcut schimburi comerciale; romanii, care au dat țării numele său; sași, care s-au stabilit în sudul Transilvaniei; turcii, care timp de secole au dominat România; precum și vecini slavi și maghiari. Toate aceste influențe s-au amestecat, treptat, în tradiția culinară românească variată și delicioasă.
În ceea ce privește județul Brașov, stabilirea valențelor turistice ale gastronomiei locale este, într-o măsură ridicată, ignorată de autoritățile în domeniu. De exemplu, APDT Brasov (Asociatia pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului din județul Brașov), înființată în anul 2006, de către Consiliul Județean Brașov, are ca scop integrarea și promovarea tuturor atracțiilor turistice reprezentative din judetul Brasov.
Prin intermediul organizării și activității sale specifice, asociația este o originală Organizație de Management al Destinației (DMO), cu scopul de a încuraja inițiativele, proiectele și practicile pentru dezvoltarea turistică a județului Brașov. Cu toate acestea, printre diferite și numeroase activități turistice promovate de această asociație, cum ar fi: fabricarea de produse din piele și lemn, ceramica, pictura tradițională, morăritul tradițional, costumele și muzica tradițională, etc, atracțiile reprezentate de gastronomia locală sunt neglijate.
Evenimente locale importante, ca festivalul organizat la Bran, cunoscut sub numele de „Răvășitul Oilor”, urmat de „Festivalul internațional al brânzei și pastramei”, numeroase festivaluri de mîncare ușoară, Festivalul Clătitelor care are loc în fiecare an în Prejmer, celebrarea pâinii în Sâmbata sau obiceiul omleta femeilor (un obicei ținut de femei în vârstă care se adună la trei zile după Paște și fac o imensă omletă cu varză) sunt câteva exemple care scot în evidență potențialul existent pentru dezvoltarea acestui tip de turism din județul Brașov.
Pe de altă parte, în județul Brașov există unele restaurante renumite pentru meniuri tradiționale servite și ambianța lor specifică, care reprezintă un simbol turistic al regiunii. În acest sens pot fi menționate restaurantele tradiționale din zona Ardealului care fac parte din grupul Sergiana. Restaurantul Cerbul Carpatin este unul dintre cele mai durabile si mai renumite restaurante din Brașov ale bucătăriei romanești. În Poiana Brașov sunt bine cunoscute restaurantele tradiționale, cum ar fi Coliba Haiducilor, Cabana Vânătorilor, Șura Dacilor sau Stâna Turistică. În zona Bran, un restaurant celebru este restaurantul Crăiasa Munților din Moieciu de Sus.
Un alt element important al gastronomiei din județul Brașov este reprezentat de faimoasele clătite. Servite ca fel principal (umplute cu carne) sau servite la desert atunci când acestea sunt umplute cu branză, aceste clătite sunt un amestec românesc și săsesc, o masa foarte specială si gustoasă. Potențialul existent în zonă este semnificativ și încurajator.
Anul trecut, Sibiul a câștigat titlul de Regiune Gastronomică Europeană pentru anul 2019. Istoria, coexistența diferitelor culturi și civilizații au influențat gastronomia locală, astfel, Sibiul se diferențiază ca o destinație gastronomică autentică.
5.5. Noi tipuri de turism
Promovarea, dezvoltarea, și în cele din urmă, cunoașterea destinațiilor turistice de către vizitatori sunt posibile după identificarea elementelor autentice, capabile să diferențieze un loc de altul.
Dezvoltarea turismului culinar are aceste valențe, cu atât mai mult, în societatea contemporană, cu cât alegerea meniurilor și satisfacerea nevoilor alimentare are un loc important în activitățile de zi cu zi. Restaurantele, ca firme mici, ar putea înțelege că inovarea este instrumentul care le poate ajuta să supraviețuiască pe piață și poate oferi avantaj într-un mediu extrem de competitiv și să se adapteze în mod corespunzător.
România, regiunea Transilvania și județul Brașov, în special, se disting pe harta națională și internațională a turismului prin caracteristici gastronomice specifice și unice. Inclusiv turismul culinar specific acestei zone ca motivație de vizitare este o modalitate de a diversifica și completare oferta turistică sau pentru a reinventa alegerea destinației de vacanță. Găsirea celor mai potrivite modalități de a promova festivalurile de gastronomie locale, păstrând rețetele nealterate, sau apariția inclusiv a turismului culinar în oferta agentiilor de turism va asigura o tendință pozitivă în evoluția sectorului touristic.
CAPITOLUL 6. ANALIZA SWOT A TURISMULUI
În conformitate cu datele furnizate de Consiliul Județului Brașov, strategia propune ca misiune, poziționarea și extinderea zonei Brașov ca destinație turistică durabilă, competitivă la nivel național și internațional, prin dezvoltarea unui turism orientat către piață, condus de industrie, bazat pe cercetare și pe responsabilitate față de protecția mediului.
Obiectivele pentru dezvoltarea turismului în zona metropolitană sunt structurate pe 3 nivele: economice și sociale, de mediu, instituționale și politice.
Obiectivele economice trebuie să ia în considerare creșterea turismului. Este de dorit ca:
– până în 2020, numărul turiștilor să ajungă la 692.000 (o creștere de 24%);
– între anii 2016 și 2020, numărul turiștilor să ajungă la un milion (o creștere de 7%); – prelungirea perioadei de ședere. Date statistice relevante în ceea ce privește perioada de ședere a turiștilor în Brașov nu sunt disponibile, dar analiza pentru zonele montane și rurale din România arată că există posibilitatea îmbunătățirii impactului economic al turismului prin extinderea perioadei de ședere. Perioada de ședere din regiunile montane este de 2,5 zile, în timp ce în zonele rurale de munte se ajunge la doar 1,9 zile. Noile produse și experiențe ar trebui să extindă cu 50% sejurul, în următorii 5 ani. Dezvoltarea continuă a caselor de tip agro-turism poate ajuta, deoarece aici șederea medie este de 2,4 zile, în timp ce în pensiuni este de 2 zile.
– oportunități de a crea noi locuri de muncă. Pe baza previziunilor privind creșterea numărului de turiști până în anul 2020, și a analizalor din alte țări (fiecare al 8-lea turist care petrece o săptămână, creează un loc de muncă permanent) este posibil să existe creșteri ale numărului de locuri de muncă cu normă completă și part-time. 270.000 de turiști care petrec în medie 2 nopți vor genera aproximativ 9,000 de locuri de muncă permanente. În cazul în care 1/3 sunt permanente si 2/3 sunt part-time, atunci următoarele creșteri pot fi estimate:
– locuri de muncă permanente: 3.000;
– locuri de muncă part-time: 12,000;
– numărul total de locuri de muncă: 15.000 până în 20120;
– investiții în construcții și unități: trebuie să fie investite cel puțin 2-3 milioane de euro în proiecte legate de dezvoltarea turismului în fiecare an, în următorii 5 ani.
– locuri de lucru în constructii: activitatea de construcții va genera aproximativ 150 de locuri noi de muncă cu normă întreagă în fiecare an.
Planul de dezvoltare urbană integrată pentru zona Brașov, elaborat de Agenția Metropolitană Brașov arată că pentru o evoluție coerentă este necesară o viziune de asamblu:
– Brașovul de „ieri” trebuie să fie luat în considerare pentru a puterea de a conserva valorile sale reale;
– Brașovul de „astăzi” trebuie urmărit, pentru a oferi o imagine clară a stadiului actual al dezvoltării;
– Brașovul de „mâine” trebuie sa fie explorat pentru a fi în măsură să facă față tendințelor existente la nivel mondial în domeniul turismului.
Brașovul, în calitatea sa metropolă tineră, dinamică și care merită să se dezvolte, dorește să devină un standard, din punct de vedere al protectiei mediului înconjurător, pentru întreaga regiune. Brașovul și-a propus să devină cel mai atractiv centru turistic din România, care va oferi tuturor cetățenilor din zona metropolitană un nivel de trai înalt. Brașovul, ca zonă metropolitană, va fi poziționată pe direcția evoluției economiei, cunoașterii, cercetării și inovației, comunicării și culturii.
Acum Brașov înseamnă:
B – bunăstare;
R – Renume;
A – Atractivitate;
Ș – Șansă;
O – Ocupație;
V – Viitor.
Obiectivul principal strategic (stabilit de Consiliul Județean Brașov în Strategia de dezvoltare a județului Brașov: orizonturi 2013-2020-2030) propus, este transformarea zonei Brașovului în cea mai importantă zonă turistică a țării. Brașovul se distinge în România, din punct de vedere turistic (locul al doilea după Constanța) și deține supremația în turismul montan românesc. Pentru a asigura acest obiectiv, dezvoltarea zonei, diversificarea produselor turistice, îmbunătățirea serviciilor din turism și o promovare adecvată, sunt necesare. Din acest punct de vedere Brasov va însemna:
B – Bun venit;
R – Reprezentativitate;
A – Autenticitate;
Ș – Știri;
O – Ospitalitate;
V – Vechime.
Una dintre cele mai importante resurse în dezvoltarea viitoare a Brașovului, este trecutul acestui oraș. Brașovul este una dintre cele mai vechi localități germane din Transilvania. Influența germană de secole se poate observa, de asemenea, astăzi, în centrul istoric atrăgând anual mii de turiști, atât din țară cât și din străinătate. Particularitățile arhitecturale vor determina în următorii ani, de asemenea farmecul și flerul acestui oraș. Brașovul dă viață istoriei, iar istoria dă viață Brașovului. Pentru a câștiga un viitor este necesar să se conserve trecutul. Brașovul are un vechi centru istoric, atestat documentar din 1211-1222, cu un specific arhitectonic medieval si cu clădiri culturale, care îl plasează în rândul fortificațiilor medievale din Transilvania, având monumente istorice inestimabile.
Poziția atractivă a orașului, în apropierea munților Bucegi și apropierea sa de capitală, reprezintă o garanție pentru vacanțe active atât pe timpul iarnii, cât și al verii. De mai mult de 100 de ani, patrimoniul istoric al Brașovului și al zonei înconjurătoare deține aceeași putere de atracție pentru turiști.
Valoarea istorică și culturală a acestor zone este apreciată la nivel național și internațional, în acest context, fiind impertuos necesare intervenții umane de reabilitare și de conservare, fără de care o sursă de dezvoltare economică și o sursă de educație, cultură și civilizație a generațiilor viitoare s-ar pierde. Turismul cultural-istoric al Brașovului trebuie să fie privit ca un sector economic cu perspectivă de dezvoltare pe o perioadă pe termen lung, resursele turistice fiind practic inepuizabile. Industria turismului dezvoltată în acest fel, este un factor economic determinant.
Pentru a atinge obiectivul strategic pot fi formulate o serie de obiective derivate (formulate de către Agenția de Dezvoltare Durabilă a Județului Brașov în documentul , Conceptul de Dezvoltare Durabilă a județului Brașov):
– dezvoltarea infrastructurii turistice, culturale și sportive;
– îmbunătățirea serviciilor (creșterea numărului de oferte din turism, a amabilității, respectului din partea angajaților de la toate nivelurile);
– dezvoltarea unei strategii de marketing (dezvoltare, corelarea și promovarea ofertelor culturale și turistice).
În primul rând, pentru a asigura atractivitatea Brașovului si dezvoltarea turismului, este necesară conservarea și restaurarea centrului istoric. Aceasta se referă atât la infrastructură, cât și la îmbunătățirea serviciilor și calității ofertelor. Industria turismului, deține un potențial major în ceea ce privește ocuparea forței de muncă și dezvoltarea economiei. Existența procesului de expansiune economică necesită existența unui centru intermodal modern (logistic și cu centre de distribuție de bunuri), precum și a unor parcuri industriale, tehnologice și științifice. Planificarea spațială va trebui să se apropie de necesitățile crescânde ale populației, cum ar fi nivelul de trai din zona adiacentă a orașului, dar, de asemenea, asigurarea suprafețelor de teren necesare și a condițiilor adecvate de trai. De asemenea, trebuie să se ia în considerare asigurarea mobilității pentru navetiști, utilizarea ofertelor culturale și de petrecere a timpului liber din oraș și creșterea în mod semnificativ a nivelului calității vieții din întreaga zonă metropolitană.
Succesul oricărei strategii constă în capacitatea sa de a atinge obiectivele elaborate într-un cadru coerent, care să reflecte potențialul de dezvoltare al regiunii. Pentru acest exercițiu, zona Brașov va fi structurată în următoarele componente (în conformitate cu Agenția Metropolitană Brașov):
– zona de servicii (servicii turistice existente și cele propuse, inclusiv resorturi de cazare, restaurante, informații și recepție, operatorii de turism și ghiduri);
– domeniile de activitate (atracții existente și cele propuse, programe speciale, parcuri și zone protejate, săpături arheologice și clădiri de patrimoniu, etc.);
– zona de protecție care necesită o atenție specială asupra protecției patrimoniului istoric și protecției naturii;
– legături și coridoare între diferite zone de dezvoltare.
Brandul zonei Brașov
Cu prilejul Târgului Internațional de Turism de la Berlin, din martie 2009, Brașovul a lansat un brand turistic al zonei: „Brașov – Be.Live.It”. Continuând tradiția de peste 100 de ani a industriei turistice locale, Brașovul și-a propus să dezvolte prin noua sa strategie de brand o imagine solidă ca destinație de turism la nivel internațional.
Noua imagine a Brașovului promovează atât diversitatea culturală, cât și dinamica unui loc viu și modern. Aceste lucruri se găsesc la nivelul logo-ului prin stilul cromatic si grafica aleasă.
Identitatea verbală a lozincii zonei – „BRASOV BE.LIVE IT” este creată în limba engleză, urmând să fie adresată publicului internațional și transmite două concepte majore. În primul rând, ea are ca scop o atitudine existențială prin folosirea verbului „a fi” (BE), concurat de o dimensiune interactivă a sintagmei „a trăi” (LIVE IT). Sintagma „BE.LIVE IT” poate însemna atât a fi și a trăi în Brașov (Be and live in Brașov), cât și promisiunea făcută turistului „Crede în Brașov” (Believe în Brașov).
Noul brand turistic al Brașovului este dezvoltat si coordonat de Asociatia de Promovare si Dezvoltare a Turismului (APDT), în colaborare cu Consiliul Județean Brașov, Agenția de Dezvoltare Durabilă a Județului Brașov și Agenția de Comunicare Firestarter. Conceptul de promovare se bazează pe un proces de cooperare cu experți internaționali în domeniul ecoturismului, turismului cultural, precum și cu firme de consultanță, istorici, etnografi, specialiști în marketing și comunicare.
Prin intermediul rețelei de Centre de Informare turistică, coordonată de către această organizație și pe baza cooperării strânse cu industria turismului local, APDT și-a propus să crească și să consolideze calitatea și cantitatea serviciilor și produselor turistice oferite.
Această inițiativă în domeniul promovării turismului completează proiectele de dezvoltare a infrastructurii de turism inițiate în zonă: restaurarea vechilor ziduri cetății Brașov, dezvoltarea domeniului schiabil de la Râșnov, Predeal și Poiana Brașov, reabilitarea cetăților istorice Făgăraș, Râsnov și Rupea, reintroducerea trenul vechi cu ecartament îngust pe ruta: Brașov – Cristian – Râsnov – Zărnești, dezvoltarea bazei materiale de petrecere a timpului liber.
CONCLUZII
În societatea contemporană, turismul reprezintă unul dintre sectoarele economice cele mai dinamice, care înregistrează schimburi permanente și o evoluție ascendentă. În zilele noastre, România este pe cale să devină o destinație importantă în turism, dar în primul rând, trebuie să diminueze unele minusuri care nu îi oferă o poziție competitivă pe piața internațională de turism. Pentru dezvoltarea turismului este nevoie de o strategie de promovare a turismului, care să aibă efecte durabile și sigure.
Din punct de vedere economic, turismul poate fi văzut ca o sursă principală de redresare a economiilor naționale ale acelor țări care dispun de resurse turistice și, desigur, pe care le exploatează în mod corespunzător. Văzut în corelație cu ansamblul economiei naționale, turismul acționează ca un element dinamic al sistemului global. Desfășurarea optimă a activităților turistice presupune o cerere specifică de bunuri și servicii, cerere care antrenează o creștere în sfera producției acestora. Cererea din turism determină o adaptare a ofertei, care se materializează, printre altele, prin dezvoltarea tehnico-materială a bazei acestui sector și, în mod indirect, prin stimularea producției ramurilor participante. Aici este vorba de efectul multiplicator al turismului: o zonă cu turism dezvoltat va fi întotdeauna un punct de atracție pentru investitorii din sectoarele adiacente.
Brașovul are un potențial remarcabil de dezvoltare a turismului, care unește elemente de cadru natural cu valori culturale și istorice. Din cauza elementelor sale de atractivitate: peisaj, arii protejate, resurse culturale și de patrimoniu, Brașovul este o destinație turistică, indiferent de anotimp. În ceea ce privește serviciile turistice: cazare, masă, informații și orientare turistică, există un fel de diversitate, acestea putând fi totușiu îmbunătățite pentru a crește gradul de competitivitate.
Din dorința de valorificare a zonelor cu potențial turistic deosebit, plasate în Brasov (centrul turistic al orașului) și stațiunile turistice adiacente (Poiana Brașov, Predeal), Primăria Brașov a propus să dezvolte și să promoveze turismul din zona Brașov (atât în țară, cât și în străinătate), precum și să sprijine activ punerea în aplicare a strategiilor de dezvoltare a turismului în Brașov. Asa ca Strategia de Dezvoltare are ca scop turistic pozitionarea si extinderea zonei Brașov ca destinație turistică durabilă, competitivă la nivel național și internațional, prin dezvoltarea unui turism orientat spre piață, bazată pe o cercetare și o prortecție responsabilă a mediului.
Pentru această strategie s-au realizat o serie de anchete pentru identificarea piețelor țintă. Astăzi, cele mai mari piețe turistice sunt reprezentate de cei bogați, bine educați și care doresc să călătorească. Aceste persoane caută noi experiențe legate de aventură, natură și cultură. Zona Brașovului este bine poziționată astfel încât să poată beneficia de oportunitățile acestor piețe, prin oferta de sporturi de iarnă, peisaje naturale unice și încărcătura istorică și culturală a locurilor. Însă, creșterea numărului de turiști se poate realiza prin diversificarea atracțiilor turistice cum ar fi: golful, caiacul, canoe, observarea naturii, observarea păsărilor, pescuitul amator, mersul pe jos, mersul cu sania trasă de câini, ture cu planorul și elicopterul, acestea fiind printre cele mai populare activități în aer liber pentru turiștii europeni.
Autoritățile locale și-au propus ca principal obiectiv transformarea Brasovului în centrul turistic cel mai atractiv din România. Ca obiective derivate sunt: dezvoltarea infrastructurii, reabilitarea patrimoniului, dezvoltarea unei strategii de marketing. Pentru a asigura dezvoltarea zonei, și diversificarea produselor turistice, este necesară îmbunătățirea serviciilor oferite, cât și o promovare adecvată.
Succesul oricărei strategii constă în capacitatea sa de a atinge obiectivele elaborate într-un cadru coerent. În prezent, planul de dezvoltare se concentrează pe cele două politici principale: politica de reabilitare, restaurare și de conservare a patrimoniului cultural, inclusiv a infrastructurii ce leagă orașele zonei metropolitane și politica de dezvoltare și modernizare a infrastructurii de turism și sport în zona metropolitană pentru a valorifica potențialul existent. Aceste politici conțin programe privind centrul istoric al orașului, zona metropolitană și zonele de agrement, centre culturale, domeniile schiabile și ultimul, dar nu în ultimul rând, programul de promovare a produselor turistice din Brașov.
Așa că, o modalitate de îmbunătățire a imaginii urbane, crearea unui brand al zonei a fost decisă. Această inițiativă din domeniul promovării turistice completează proiectele de dezvoltare a infrastructurii de turism initiate în Brașov. Noul brand turistic al Brașovului este „Be.LiveIt” și încearcă să promoveze atât diversitatea culturală, cât și dinamica unui loc viu și modern.
Bibliografie
Grecu, Florin; Mărculeț, Ioan; Mărculeț, Cătălina, Dobre, Robert, Podișul Transilvaniei de sud și unitățile limitrofe. Repere geografice, Edit. Universității din București, 2008, pp. 23-25.
Silviu Pop, Ștefan Princz, Brașov, Ghid turistic , Ed. Pentru Turism, București 1974;
Cândea Melinda, Erdeli George, România. Potențial turistic și turism, Editura Universitară, București, 2000;
Maria Dogaru, Din Heraldica României. Album, Ed. Jif, București 1994, pp. 25-26.
Iordan Ion, Bonifaciu Sebeastian, România- ghid turistic, Editura Garamond, București, 1999, pp. 31-33.
Cucu, Vasile, România gografie umană și economică, Editura, Princess, București, 1999, pp. 40-42.
Cucu, Vasile, Orașele României, Editura Științifică, București, 1970, pp. 40-45.
Ielenicz, Mihai; Georgeta, Ileana; Pătru, Stupariu; Clius Mioara, Subcarpații României, Editura Universitaria, București, 2005;
Pascu, R., (1927), Carierele şi apele minerale din judeţul Braşov, Institutul de Arte Grafice Bucovina,I.E. Toroutiu, Bucureşti;
Vlăsceanu Gheorghe, Ianoș, Ion, Orașele României, Editura Odeon, București, 1998, pp. 24-28.
Liviu Stoica, Gheorghe Stoica, Gabriela Popa (2011). Castele și cetăți din Transilvania: județul Brașov. București, pp. 40-41.
Brașov: monografie, Constantin Catrina, Ion Lupu, Ștefan A. Banaru, Sport-Turism, 1981, pp. 24-26.
Ţeposu, E., Câmpeanu, L., (1921), Apele minerale şi staţiunile balneo-climaterice din Ardeal, Editura Viaţa Românească, Bucureşti;
Sextil Pușcariu, Brașovul de altădată, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1977, pp. 24-26.
Dicționar Enciclopedic – vol. I, Ed. Enciclopedică, București, 1993, p. 129.
Octav Șuluțiu, "Brașov" – Fundația pentru literatură și artă "Regele Carol II", București, 1937, pp. 28-29.
http://ghidulmuzeelor.cimec.ro/id.asp?k=147;
https://brasov.fest.ro;
http://turism.brasovcity.ro;
https://brasov.fest.ro;
http://ghidulmuzeelor.cimec.ro/id.asp?k=158&-Casa-Parohiala-Evanghelica.-Colectia-muzeala-de-argintarie-BRASOV;
https://brasov.fest.ro;
http://www.booking.com/;
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Resursele Turistice Antropice din Municipiul Brasov (ID: 119834)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.