Resursele Naturale de Sprijin Pentru Un Turism Curativ

I. Conceptul de dezvoltare durabila- Consideratii generale

1.1 Istoricul conceptului de dezvoltare durabila

1.2 Conceptul de dezvoltare durabila în domeniul turismului

II. Tursim balnear durabil

III. Resursele naturale de sprijin pentru un turism curativ

IV. Studiu de caz :Baile Boghis

V. Infrastructura de transport

VI. Infrastructura de cazare și alimentatie publica

VII. Analiza SWOT

VIII. Concluzii

IX. Bibliografie

I. CONCEPTUL DE DEZVOLTARE DURABILA-

CONSIDERATII GENERALE

1.1 ISTORICUL CONCEPTULUI DE DEZVOLTARE DURABILA

Ingrijorarea tot mai mare privind calitatea mediului și a vieții, afectate de poluare, distrugerea resurselor, pericolul dispariției unor specii, a condus 113 națiuni la Stockholm, în anul 1972, unde a avut loc Conferința Națiunilor Unite, aici dezbatandu-se teme legate de protejarea și conservarea mediului pt generațiile actuale și viitoare.

Națiunile Unite adunate 14 ani mai târziu au infiintat Comisia Mondiala de Mediu si Dezvoltare. Aceasta comisie avea ca scop studierea dinamicii deteriorarii mediului și oferirea unor soluții care sa ajute la viabilitatea pe termen lung a societății umane. Comisia a fost prezidata de Gro Harlem Brundtland, primul ministru al Norvegiei. Printre probleme dezbatute, doua au fost evidentiate:

„- dezvoltarea nu înseamnă doar profituri mai mari și standarde mai înalte de trăi pentru un mic procent din populație, ci creșterea nivelului de trai al tuturor;

– dezvoltarea nu trebuie să implice distrugerea sau folosirea haotică a resurselor noastre naturale, nici poluarea mediului ambiant.

La Summitul de la Rio din 1992, la care au participat 120 de șefi de stat, au fost din nou aduse în centrul atenției problemele privind mediul și dezvoltarea. Dezvoltarea durabilă a fost definită ca fiind:"o nouă cale de dezvoltare care să susțină progresul uman pentru întreaga planetă și pentru un viitor îndelungat". Scopul summitului a fost stabilirea unei noi strategii a dezvoltării economice, industriale și sociale în lume, cuprinsă sub numele de dezvoltare durabilă,"sustainable developement". Națiunile prezente au fost de acord asupra unui plan de dezvoltare durabilă numitAgenda 21și asupra a două seturi de principii:Declarația de la Rio cu privire la mediu și dezvoltare și Principiile pădurii.” (www.constientizareHYPERLINK "http://www.constientizaredurabila.ro/"ruralaHYPERLINK "http://www.constientizaredurabila.ro/".ro)

„Principiile Dezvoltării Durabile, așa cum au fost enunțate în 1992, în Declarația de la Rio asupra Mediului și Dezvoltării:

Principiul 1:Oamenii stau în centrul preocupărilor dezvoltării durabile. Ei au dreptul la o viață sănătoasă și productivă, în armonie cu natura.

Principiul 2:Statele, în acord cu Carta Națiunilor Unite și cu principiile dreptului internațional, au dreptul suveran de a-și exploata propriile resurse ca urmare a politicilor lor de mediu și de dezvoltare, și responsabilitatea de a asigura faptul că activitățile desfașurate sub jurisdicția sau controlul lor nu cauzează daune mediului altor state sau zonelor aflate dincolo de limitele jurisdicției naționale.

Principiul 3:Dreptul la dezvoltare trebuie îndeplinit astfel încât să întrunească nevoile de dezvoltare și de mediu ale generațiilor prezente și viitoare.

Principiul 4:Pentru atingerea dezvoltării durabile, protecția mediului trebuie să constituie parte integrantă a procesului de dezvoltare și nu poate fi considerată izolată de acesta.

Principiul 5:Toate statele și toți oamenii trebuie să coopereze în scopul esențial al eradicării sărăciei, ca cerința indispensabilă a dezvoltării durabile, pentru a diminua inegalitățile între standardele de viața și pentru a satisface mai bine nevoile majorității oamenilor lumii.

Principiul 6:Situației speciale și nevoilor țărilor în curs de dezvoltare, în deosebi a celor mai puțin dezvoltate și a celor mai vulnerabile cu privire la mediu, trebuie să li se acorde prioritate specială. Acțiunile internaționale în domeniul mediului și dezvoltării trebuie, de asemenea, să se adreseze intereselor și nevoilor tuturor țărilor.

Principiul 7:Statele trebuie să coopereze într-un spirit de parteneriat global, pentru conservarea, protecția și refacerea sănătății și integrității ecosistemului Pamântului. Dată fiind contribuția diferită la degradarea mediului la nivel global, statele au responsabilități comune dar diferențiate. țările dezvoltate recunosc responsabilitatea pe care o poartă în atingerea dezvoltării durabile la nivel internațional, având în vedere presiunile pe care societățile lor le au asupra mediului global și tehnologiile și resursele financiare pe care le dețin.

Principiul 8:Pentru a atinge dezvoltarea durabilă și o caliate mai bună a vieții pentru toți oamenii, statele trebuie să reducă și să elimine modelele nesustenabile de producție și consum și să promoveze politici demografice potrivite.

Principiul 9:Statele trebuie să coopereze pentru a-și întări capacitatea administrativă internă pentru dezvoltarea durabilă, prin creșterea nivelului de înțelegere științifică prin schimburi de cunoștințe științifice și tehnologice și prin intensificarea dezvoltării, adaptării, răspândirii și transferului tehnologiilor, inclusiv a tehnologiilor noi și inovatoare.

Principiul 10:Problemele de mediu sunt cel mai bine tratate prin participarea tuturor cetățenilor de la nivelul relevant. La nivel național, fiecare individ trebuie să aibă acces corespunzător la informații de mediu care sunt deținute de autoritățile publice, inclusiv la informații asupra activităților și materialelor periculoase de la nivelul comunităților lor, și oportunitatea de a participa la procesul de luare a deciziilor. Statele trebuie să faciliteze și să încurajeze conștientizarea și participarea publicului făcând informația disponibilă la nivel cât mai larg.

Principiul 11:Statele trebuie să promulge legislație de mediu eficace. Standardele de mediu, obiectivele de management și prioritățile trebuie să reflecte contextul de mediu și de dezvoltare căruia li se aplică. Standardele aplicate de unele tari pot fi nepotrivite și cu un cost economic și social nejustificat pentru alte țări, în special pentru țările în curs de dezvoltare.

Principiul 12:Statele trebuie să coopereze pentru a promova un sistem economic internațional deschis care să conducă la crestere economica și dezvoltare durabilă în toate țările, pentru a se adresa mai bine problemelor privind degradarea mediului. Măsurile de politică comercială în scopuri legate de mediu nu trebuie să constituie mijloace de discriminare arbitrară sau nejustificată sau vreo constrângere ascunsă asupra comerțului internațional. Acțiuni unilaterale care să se ocupe cu probleme de mediu din afara jurisdicției țării importatoare trebuie să fie evitate. Măsurile de mediu care se adresează problemelor de mediu transnaționale sau globale trebuie, cât mai mult posibil, să se bazeze pe un consens internațional.

Principiul 13:Statele trebuie să dezvolte legislația națională privind obligația și despăgubirea pentru victimele poluării și ale altor pagube de mediu. Statele tebuie de asemenea să coopereze într-o manieră promptă și mai hotărâtă pentru a dezvolta legi internaționale privind obligativitatea și despăgubirea pentru efectele adverse ale pagubelor de mediu cauzate de activități de sub jurisdicția sau controlul lor zonelor aflate dincolo de jurisdicția acestora.

Principiul 14:Statele trebuie să coopereze în mod eficace pentru a descuraja sau preveni mutarea și transferul către alte state a oricăror activități sau substanțe care cauzează degradarea severă a mediului sau care se descoperă ca sunt periculoase pentru sănătatea umană.

Principiul 15:Pentru a proteja mediul, abordarea precaută trebuie sa fie larg aplicată de către state conform cu capacitățile lor. Acolo unde există amenințări de pagube serioase și ireversibile, lipsa de certitudine științifică deplină nu trebuie să fie folosită ca argument pentru amânarea măsurilor eficiente din punct de vedere al costurilor de prevenire a degradării mediului.

Principiul 16:Autoritățile naționale trebuie să se străduiască să promoveze internalizarea costurilor de mediu și utilizarea instrumentelor economice, luând în considerare modul de abordare conform căruia poluatorul trebuie, în principiu, să suporte costul poluării, având datoria privind interesul public și fară a distorsiona comerțul internațional și investițiile.

Principiul 17:Evaluarea impactului asupra mediului, ca instrument național, trebuie întreprinsă pentru activități propuse pentru care există posibilitatea să aibă un impact advers semnificativ asupra mediului și care sunt supuse deciziei unei autorități naționale competente.

Principiul 18:Statele trebuie să anunțe imediat alte state cu privire la orice dezastre naturale sau alte pericole ce au probabilitatea de a produce efecte dăunătoare subite asupra mediului acelor state. Toate eforturile vor fi făcute de către comunitatea internațională pentru a ajuta statele astfel lovite.

Principiul 19:Statele trebuie să furnizeze înștiințări prealabile și în timp util, ca și informații relevante statelor potențial afectate, asupra activităților ce ar putea avea un efect advers transnațional de mediu semnificativ și trebuie să se consulte cu acele state într-un stadiu timpuriu și în bună credință.
Principiul 20:Femeile dețin un rol vital în managementul mediului și dezvoltare. Participarea lor deplină este de aceea esențială pentru atingerea dezvoltării durabile.

Principiul 21:Creativitatea, idealurile și curajul tinerilor lumii trebuie să fie mobilizate pentru crearea unui parteneriat global pentru a atinge dezvoltarea durabilă și pentru a asigura un viitor mai bun pentru toți.

Principiul 22:Locuitorii indigeni și comunitățile lor, ca și alte comunități locale dețin un rol vital în managementul mediului și dezvoltare datorită cunoștințelor și obiceiurilor lor tradiționale. Statele trebuie să le recunoască și să le susțină în mod just identitatea, cultura și interesele și să le permită participarea eficientă la atingerea dezvoltării durabile.

Principiul 23:Mediul și resursele naturale ale oamenilor sub asuprire, dominație sau ocupație trebuie să fie protejate.

Principiul 24:Războiul este în mod intrinsec distructiv pentru dezvoltarea durabilă. Statele trebuie de aceea să respecte legile internaționale care furnizează protecție pentru mediu în timp de conflict armat și să coopereze la dezvoltarea în continuare a acestora, dacă este necesar.

Principiul 25:Pacea, dezvoltarea și protecția mediului sunt interdependente și inseparabile.

Principiul 26:Statele trebuie să își rezolve toate disputele legate de mediu în mod pașnic și prin mijloace potrivite în acord cu Carta Națiunilor Unite.

Principiul 27:Statele și oamenii trebuie să coopereze în bună credință și într-un spirit de parteneriat la îndeplinirea principiilor cuprinse în această Declarație și la dezvoltarea în continuare a legilor internaționale în domeniul dezvoltării durabile.” ( www.viitorplus.ro)

“ Conceptul de dezvoltare durabilă desemnează totalitatea formelor și metodelor de dezvoltare socio-economică al căror fundament îl reprezintă asigurarea echilibrului între sistemele socio-economice și potențialul natural.” (ajmsj.anpm.ro)

“La 10 ani de la adoptarea Agendei 21, în anul 2002, a avut loc Summitul de la Johannesburg, Africa de Sud, în care a fost studiat progresul făcut spre dezvoltarea durabilă și s-a reafirmat angajamentul țărilor participante în acest sens.

Principalele probleme discutate au fost:

reducerea numărului celor care nu au acces la rezerve de apă potabilă, de la peste 1 miliard la 500 milioane până în anul 2015;

înjumătățirea numărului celor ce nu au condiții de salubritate corespunzătoare, la 1,2 miliarde;

utilizarea sporită a surselor durabile de energie și refacerea efectivelor de pește secătuite.

La nivelul Uniunii Europene, în cadrul Consiliul cipante în acest sens.

Principalele probleme discutate au fost:

reducerea numărului celor care nu au acces la rezerve de apă potabilă, de la peste 1 miliard la 500 milioane până în anul 2015;

înjumătățirea numărului celor ce nu au condiții de salubritate corespunzătoare, la 1,2 miliarde;

utilizarea sporită a surselor durabile de energie și refacerea efectivelor de pește secătuite.

La nivelul Uniunii Europene, în cadrul Consiliul European de la Goteborg din iunie 2001, a fost adoptată Strategia Europeană de Dezvoltare Durabilă (SDD) și a fost propus Setul de Indicatori de Dezvoltare Durabilă, având drept scop monitorizarea strategiei. În iunie 2006 aceasta a fost revizuită și a fost adoptat un nou model de guvernare.

În martie 2010, Comisia Europeană a elaborat o strategie pe zece ani, numităEuropa 2020, menită să revigoreze economia și să facă posibilă o creștere „inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii”, printr-o mai bună coordonare a politicilor naționale și europene. Strategia vine după cea mai lungă și gravă recesiune din istoria UE și identifică imensele provocări cărora va trebui să le facem față în viitorul apropiat.” (www.constientizarerurala.ro)

“ Obiectivele generale ale Strategiei pentru Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene:

Limitarea schimbărilor climatice și a costurilor și efectelor sale negative pentru societate și mediu;

Să ne asigurăm că sistemul nostru de transport satisface nevoile economice, sociale și de mediu ale societății noastre, minimizând impacturile sale nedorite asupra economiei, societății și mediului;

Promovarea modelelor de producție și consum durabile;

Îmbunătățirea managementului și evitarea supraexploatării resurselor naturale, recunoscând valoarea serviciilor ecosistemelor;

Promovarea unei bune sănătăți publice în mod echitabil și îmbunătățirea protecției împotriva amenințărilor asupra sănătății;

A crea o societate a includerii sociale prin luarea în considerare a solidarității între și în cadrul generațiilor, a asigura securitatea și a crește calitatea vieții cetățenilor ca o precondiție pentru păstrarea bunăstării individuale;

A promova activ dezvoltarea durabilă pe scară largă, asigură că politicile interne și externe ale UE sunt în acord cu dezvoltarea durabilă și angajamentele internaționale ale acesteia.” ( apmsj.anpm.ro)

1.2 CONCEPTUL DE DEZVOLTARE DURABILA IN DOMENIUL TURISMULUI

Apartia conceptului de dezvoltare durabila in turism se datoreaza Organizatiei Mondiale de Turism, care alaturi de alte organizatii ONU, a incercat sa aplice conceptul dezvoltarii durabile si in aceasta industrie. In anul 2002, la Summitul de la Johanesburg membrii OMT si-au exprimat viziunea legata de aceasta tema.

“Toate formele și activitățile turistice sunt dependente de mediul înconjurător ai cărui componente devin resurse exploatabile. În acest context prin turism, sunt create acele produse care comercializează aceste resurse și le adaugă o valoare adăugată importantă. Astfel veniturile din turism au valori mai mari în raport cu resursele naturale și culturale folosite. Prin urmare interdependența dintre mediu și turism este mult mai evidentă și puternică.

Dezvoltarea durabilă a turismului include un grup de principii directoare, reprezentate prin:

asigurarea condițiilor de practicare a turismului de un număr cât mai mare de persoane, ca o componentă a drepturilor omului și o liberă circulație a persoanelor;

realizarea unei solidarități în interiorul generației și între generații ca promotori ai turismului;

cultivarea unui turism axat pe servicii de calitate și atent față de cerințele de protecție a mediului;

implicarea în aplicarea dezvoltării durabile a mediului de afaceri și a partenerilor sociali;

coerența temporală și spațială a politicilor de dezvoltare a turismului la nivel național, regional și local;

aplicarea unor evaluări de impact și de mediu pentru toate formele de turism;

utilizarea celor mai noi informații și rezultate din cercetarea de mediu cu rol major în stabilirea coordonatelor dezvoltării durabile;

introducerea în strategiile sectoriale durabile a principiilor de precauțiune și de plată a unor taxe de către poluatori.

Aceste principii acționează direct asupra ritmului de creștere a cererii turistice și de expansiune spațială a dotărilor turistice. Multe decenii de-a rândul turismul a fost privit nu numai prin prisma avantajelor sale economice: creșterea veniturilor, multiplicarea locurilor de muncă, valorificarea unor resurse mai puțin cunoscute, dar originale. Astfel, au fost create condiții de dezvoltare necontrolată a activităților turistice în multe țări recunoscute printr-un patrimoniu turistic deosebit.

În aplicarea acestor principii se are în vedere reducerea efectelor negative ale turismului. Pentru a include turismul într-o abordare durabilă se cer realizate câteva obiective esențiale:

susținerea activităților turistice care aduc cele mai reduse impacturi asupra mediului;

reducerea formelor de poluare produse de turism;

respectarea diversității și a identității culturale, a egalității de șanse și diminuarea discriminării de orice tip;

aplicarea unor proiecte în turism pe inovare și competitivitate economică, socială, unde prosperitatea individuală și colectivă să fie în concordanță cu starea mediului;

respectarea recomandărilor și legislației convențiilor internaționale, mai ales a celor din UE pentru a extinde aplicarea dezvoltării durabile;

Realizarea concretă a acestor obiective trebuie să aibă în vedere conexiunile turismului cu celelalte sectoare economice, fiind știut că acest sector suporta multipli influențe directe și indirecte. În acest context dezvoltarea durabilă a turismului presupune un echilibru constant și continuu între existența, dezvoltarea turismului, și protecția mediului înconjurător. ( Univ.”Spiru Haret” Bucuresti, Program De Masterat-Turism si Integrare Regionala, anul I, disciplina – Turismul si dezvoltarea durabila; prof. Glavan Vasile)

Turismul, asadar, este intr-o pozitie speciala fata de dezvoltarea durabila si provocarile pe care acesta le implica. In primul rand, datorita dinamismului acestui sector si contributiei majore pe care o aduce economiei mondiale, iar in al doilea rand deoarece turismul este o activitate care implica o relatie deosebita intre consumatori, industrie, mediu si comunitatile locale. In aceasta relatie spre deosebire de celelalte sectore, turistul relationeaza cu producatorul dar si cu produsul, lucru care conduce la trei aspecte ale relatiei dintre turism si dezvoltare durabila:

– interactiunea: natura turismului, ca o industrie a serviciilor, se bazeaza pe furnizarea experientelor de lucruri si locuri noi, lucru care indica o importanta interactiune, atat directa cat si indirecta, intre vizitatori, comunitatile gazda si mediu local;

– constientizarea: turismul a facut ca oamenii, mai precis vizitatorii si gazdele, sa devina mai constienti de problemele mediului inconjurator si a diferntelor existente intre natiuni, culturi;

– dependenta: o mare parte a turismului se bazeaza pe vizitatori care doresc sa vada, sa experimenteze un mediu intact, curat, zone cu resurse naturale atractive, zone autentice istorice si culturale, gazde primitoare. ( Making Tourism More Sustainable- A Guide for Policy Makers- UNEP;WTO, pag.9-10, 2005 )

II. TURISM BALNEAR DURABIL

Conform dexonline.ro turismul balnear este definit ca:

Balnear(ă)= referitor la baile curative; cura balneara;

statiune balneara=localitate unde se gasesc bai folositoare pt vindecarea unor boli

Turismul este in zilele noastre una dintre cele mai extinse fenomene, in continua dezvoltare si exploatare. Aceasta ramura economica este cunoscuta inca din Antichitate, de-a lungul anilor cautandu-se o dezvoltare a acestei industrii, care a luat amploare tot mai mult. Curiozitatea de a descoperi locuri noi, culturi diferite, intresul pt cercetarile stiintifice sau medicale, dar si calatoriile cu scop de recreere, placere sau tratament pt diferite boli, au contribuit la dezvoltarea turismului.

Turismul balnear-curativ, de ingrijire a sanatatii – este cunoscut din cele mai indepartate timpuri, fiind considerat si cel mai vechi tip de turism. Oamenii cunosteau efectele benefice atat pe termen scurt cat si lung ale apelor minerale si termale. In timp, acesta preocupare a oamenilor pt vindecarea afectiunilor, nevoia de relaxare, de recreere a condus la dezvoltarea asa numitului turism balnear.

In prezent, turismul balnear este practicat indeosebi de persoanele in varsta, dar este indicat pt toate categoriile de varste aducand nenumarate beneficii celor care il utilizeaza. ( Gaceu O., Teodoreanu Elena, 2013)

“Așezarea geografică a României și structura sa geologică explică diversitatea și bogația de factori naturali terapeutici de pe teritoriul său, vorbind de numeroase izvoare termale și minerale, lacuri sărate, nămoluri minerale sau sapropelice, mofete, saline sau bioclimat (sedativ de cruțare, excitant solicitant de litoral maritim sau câmpie, tonic stimulent). România poate dezvolta un turism balnear de calitate, cu cele aproximativ 8.500 de izvoare minerale și termale pe care le deține. Patronatele din Turismul Balnear susțin că România este cea mai bogată țară din Europa din punct de vedere al resursei balneare, deținând circa o treime din izvoarele minerale și termale ale Europei, însă numai 10% din izvoare sunt exploatate, din cauza subfinanțării, a lipsei investitorilor dar și datorită decalajului de abordare a cercetării științifice.

Tara noastra are o șansă foarte mare de dezvoltare deoarece aceasta dispune de bogate și variate resurse naturale și antropice.Valorificarea lor eficientă și în interesul economiei naționale reprezintă o șansă de dezvoltare a României. Potențialul acestei ramuri este imens, dar prea puțin valorificat. Este ramura economică cu avantajul competitiv internațional cel mai mare, cu toate acestea performanțele sale economice sunt modeste.

Pe plan economic turismul balnear este un factor al progresului economic, cu largi și pozitive implicații asupra dezvoltării întregii societăți, acționând în direcția introducerii în circuitul economic (intern și internațional) a resurselor turistice, a patrimoniului cultural istoric, de mare atracție și a unora din realizările contemporane în domeniile construcțiilor si artei. Din punct de vedere economic, turismul prezintă numeroase avantaje față de alte domenii de activitate:

– valoarea adăugată în turismul balnear față de alte ramuri este superioară, datorită faptului că importul de materii prime, pentru acest domeniu este nesemnificativ;

– turismul balnear nu este o ramură energointensivă: utilizează în mare parte, materii prime autohtone, practic inepuizabile: pemite transferarea în valută a unor resurse materiale și umane, neexplorabile pe altă cale;

– cursul de revenire în turism este avantajos comparabil cu alte ramuri, deoarece realizânduse ca export invizibil (în interiorul țării) prețul produselor turistice nu mai este încărcat cu cheltuieli de ambalare, transport, asigurare, taxe vamale;

– turismul reprezintă o parte însemnată a consumului intern antrenând, direct sau indirect, importante cantități de produse industriale;

– asigură dezvoltarea echilibrată a tuturor zonelor țării, inclusiv a celor considerate lipsite de oferta turistică atractivă.

Turismul balnear acționează ca un factor stimulator al sistemului economic global. Prin dezvoltarea turismului se obține un semnificativ spor de producție, aportul său la PIB fiind proporțional cu nivelul de dezvoltare al fiecărei țări. Pentru măsurarea progresului economic indicele bunăstării economice durabile ține cont de:

– cheltuieli „de apărare”- cheltuieli ce acoperă costurile sociale și legate de mediu;

– distrugerile cadrului natural pe termen lung;

– investițiile nete; – schimbările în distribuția veniturilor;

– munca în gospodărie.

Turismul balnear se manifestă ca un mijloc de diversificare a structurii economiei unei țări, apărând astfel anumite activități specifice, precum: industria agrementului, transportul pe cablu, agențiile de voiaj, producția de artizanat, imprimând noi dimensiuni unora dintre activitățile existente: agricultura , industria alimentară, construcțiile, transporturile, serviciile culturale. Turismul balnear reprezintă o cale de valorificare superioară a tuturor categoriile de resurse.

– Prin intermediul turismului sunt valorificate în mod eficient elemente cum sunt: frumusețea peisajului, calitățile curative ale apelor minerale sau termale, lacurile terapeutice, nămolurile terapeutice, gazele terapeutice, salinele, plantele medicinale, factorii climatici de cură, aeroionizarea, precum și a evenimentelor cultural-aristice, monumentele de artă , vestigii istorice, tradiția populară.

– Turismul balnear contribuie la asigurarea unei circulații bănești echilibrate, realizată atât pe seama turismului intra cât și a turismului internațional.

– Turismul balnear, prin specificul său, generează noi locuri de muncă, având o contribuție majoră la atragerea excedentului de forță de muncă din alte sectoare și, implicit la atenuarea șomajului.

Din punct de vedere calitativ, relația turism – forța de muncă poate fi exprimată prin următoarele aspecte: nivelul de calitate al celor ocupați in turism și structura forței de muncă pe trepte de pregătire, raportul între cei angajați cu timp parțial și timp total de muncă proporția angajaților sezonieri și fluctuația personalului, costul formării profesionale. Ca orice activitate economică, turismul reprezintă o combinație a efectelor negative și pozitive, unde prin cunoașterea și conștientizarea posibilelor efecte negative comunitatea locală și organele componente vor acționa asupra dimensionării activităților turistice și a fenomenului turistic astfel încât mutațiile, de orice natură, să poată fi pozitive și favorabile.

Turismul de tratament este o forma specifica a turismului de odihna care a luat o mare amploare nu atat ca urmare a dorintei de a preveni anumite imbolnaviri, cat mai ales cresterii surmenajului si a bolilor profesionale determinate de ritmul vietii moderne. Din aceasta cauza el este legat mai mult de anumite statiuni cunoscute pentru proprietatile lor terapeutice, pentru apele minerale, termale, pentru namoluri, mofete, etc. situate intr-un climat de crutare. Este si motivul pentru care el reprezinta una dintre formele de circulatie turistica cele mai constante, cu o clientela relativ stabila, care contribuie la ridicarea coeficientilor de utilizare a capacitatii de cazare si la realizare a unor incasari medii sporite pe zi / turist. In perspectiva anilor ce vor veni, aceasta forma de turism va lua o amploare si mai mare, constituind una dintre sursele cele mai mari de venituri, mai ales pentru tara noastra, unul dintre statele cele mai bogate in resurse balneoclimaterice din Europa. Principalii factori naturali de cura care contribue la dezvoltarea turismului balnear sunt: climatul, apele minerale, namolurile si gazele terapeutice (mofetele), lacurile cu proprietati terapeutice, apele destinate îmbutelierii etc. In general factorii de cura balneari si climatici folositi in tratamente complexe sub ingrijire medicala de inalta competenta sunt recomandati diferentiat, dand deseori rezultate exceptionale, in urmatoarele afectiuni: reumatismale inflamatorii degenerative, si articulare, posttraumatice ale sistemului nervos central si periferic, afectiuni cardio-vasculare, respiratorii, ale tubului digestiv si hepato-biliare, de nutritie si metabolism, ale rinichilor si cailor urinare, ginecologice, endocrine, ale sangelui si organelor hematopoetice, dermatologice, oftalmologice, otorinolaringologice precum si in afectiuni ale copiilor.

In formele sale incipiente turismul balneo-medical si intr-o masura considerabila turismul in statiunile climaterice a construit o forma a turismului de lux. In zilele noastre practicarea turismului balnear izvoraste din necesitatile reale de ingrijire a sanatatii, cat si ca rezultat al evoluarii conceptiilor despre necesitatea tratamentelor si curelor profilactice pentru prevenirea imbolnavirilor. Turismul balnear este în legătură cu stațiunile balneoclimaterice și prin acestea cu factorii terapeutici, răspândiți cu generozitate în toate regiunile geografice din țara noastră. “(www.uamsibiu.ro)

III. Resursele naturale de sprijin pentru un turism curativ

Tipuri de ape termale si tratament

Apele minerale terapeutice sunt ape care provin dintr-o sursa naturala – izvor, lac sau foraj si îndeplinesc cel putin una din urmatoarele conditii:

a) mineralizare sau continut de saruri minerale dizolvate peste 1 g/l;

b) prezenta unor elemente chimice cu actiune farmacologica cunoscuta, în proportii minim necesare;

c) continut de gaze dizolvate cu efecte biologice, în concentratii stabilite – 1000 mg CO2/l, 1 mg H2S/l;

d) temperaturi de peste 20 grade C, independent de continutul mineral, care le confera caracteristica de ape termale;

e) existenta unei actiuni terapeutice recunoscuta stiintific, situatie care confera acestor ape minerale terapeutice statutul de medicament, fiind interzisa orice modificare sau prelucrare prin adaugare sau extragere de substante în afara de dioxidul de carbon.

Apele termale se clasifica în functie de temperatura în:

a) hipotermale = 20 – 31 grade C

b) termale = 32 – 38 grade C

c) hipertermale = peste 38 grade C.

În conformitate cu nivelul de mineralizare, apele minerale terapeutice se clasifica în:

a) ape minerale cu mineralizari de peste 1 g/l substante solide dizolvate, subîmpartite în:

-ape minerale cu mineralizare medie de 1 – 15 g/l, ape minerale concentrate cu mineralizare de 15 – 35 g/l, ape minerale foarte concentrate cu mineralizare de 35 – 150 g/l,

-ape minerale de mare concentratie cu mineralizare de peste 150 g/l;

b) ape minerale cu mineralizari sub 1 g/l substante solide dizolvate – oligominerale, care au componenti biologic activi care le imprima caracterul specific, si care sunt subîmpartite în:

-ape oligominerale sulfuroase,

-ape oligominerale feruginoase,

– ape oligominerale carbogazoase si altele asemenea

– ape oligominerale termale, în functie de temperatura.

În conformitate cu compozitia fizico-chimica, apele minerale terapeutice se clasifica în:

a) oligometalice – acratice;

b)alcaline si alcalinoteroase -bicarbonatate, sodice, calcice, magneziene;

c) clorurate-sodice – sarate;

d) iodurate;

e) bromurate;

f) sulfatate;

g) feruginoase;

h) arsenicale;

i) sulfuroase;

j) carbogazoase;

k) radioactive.

În funcție de tipul de substanțe minerale și de concentrația acestora, ele pot fi folosite astfel:

– în consumul obișnuit, zilnic, pe perioade variabile, sub forma îmbuteliatã, ajutand la prezervarea stãrii de sanatate și la profilaxia stãrii de boalã– ape minerale de bãut

– în scop terapeutic, pentru tratamentul unor afecțiuni sau pentru profilaxia secundarã, la indicația medicilor de specialitate și respectând protocoale de administrare standardizate– ape minerale terapeutice.

În functie de compozitia chimica si de concentratia în substante minerale apele minerale terapeutice sunt utilizate în urmatoarele moduri:

a) cura interna pentru baut – crenoterapie, aerosoli si inhalatii;

b) administrare parenterala sub forma injectabila;

c) cura externa sub forma de bai în cazi individuale, în bazine de balneatie, în bazine de kinetoterapie, în piscine si solarii, precum si sub forma de irigatii medicinale;

d) pentru extragere de saruri sau gaze pentru cura sau pentru industrializare.

Prezervarea surselor, exploatarea și utilizarea apelor minerale se supun unor legi speciale, in cazul Romaniei – legea 343/2002. În ceea ce privește apa potabilã, calitatea acesteia este reglementatã de legea 458/2002. Cele mai rãspândite și, în consecința, folosite mai frecvent, ape minerale terapeutice provin din precipitațiile infiltrate în sol, care astfel preiau substanțe minerale folositoare organismului uman.

România beneficiaza de nenumãrate asemenea izvoare de sãnãtate, care însa trebuie utilizate cu prudențã, ca orice alt remediu. Principalele tipuri și surse de ape minerale ce pot veni oricand în ajutorul sãnãtãții noastre, precum și afecțiunile pe care le pot trata:

-Apele cloruro- Apele cloruro-sodice . Foarte numeroase, se folosesc în cura interna, daca au concentrația pânã la 15 g la litru, în 7 bolile digestive (gastrite hipoacide etc.), în bronșite cronice, rinite cronice; în cura externa, atunci cand concentrația lor depãșește 15 g la mie (poate ajunge pana la 250 g), sunt indicate în bolile reumatice. Stațiuni unde se gasesc: Sovata, Amara, Ocna Sibiului, Techirghiol, Slãnic Prahova, Govora, Bazna si Olanești (și iodate) etc.

-Apele sulfatate (1 g la mie sulfați). Sunt apele sulfatate sodice sau glauberiene, magneziene sau amare, calcice sau ghipsoase și vitriolice (cu Fe si Al); ele se folosesc numai în cura interna, în afecțiuni digestive (intestinale, hepato-biliare). Se beau dimineața, pe nemâncate, în constipații cronice, colecistatonii, obezitate etc. Se gãsesc la Slãnic, Bãlțãtești, Izvorul 1 de la Bizușa (Salaj) stimulează puternic secreția și aciditatea sucului gastric (fig 2).

-Apele feruginoase (10 g la mie fier). Sunt întotdeauna apele feruginoase și carbogazoase, dar mai pot fi sãrate, alcaline, calcice etc. Fierul are rol important în organism. Apele feruginoase se administreazã, în cura interna, numai din izvor, în timpul meselor, pentru cã altfel fierul în contact cu aerul devine inactiv. Numai fierul bivalent este activ, fiind resorbit în prezența HC1 și a vitaminei C. Indicațiile apelor feruginoase sunt anemiile feriprive, achilia gastricã, stomacul operat etc. Gãsim ape feruginoase în stațiunile Vatra Dornei, Tușnad, Buziaș, Covasna etc.

-Apele iodurate (1 mg la mie iod). Iodul, al cãrui metabolism este controlat de glanda tiroidã, a fost utilizat de multa vreme în tratamentul reumatismului cronic, atero-sclerozei, hipertensiunii arteriale etc. Aceste ape se folosesc în cura interna și externã. Stațiunile se aflã în apropierea salinelor: Govora, Olanești (ape iodurate, sãrate, sulfuroase), Bazna (sãrate și iodurate) etc.

– Apele sulfuroase (1 mg la mie SH2). Este un element cu importante roluri în organism. El intra în compoziția acizilor aminați, indispensabili organismului (cisteina, arginina etc). De aici și importanța apelor sulfuroase în leziunile cronice ale mucoaselor (bronșite, rinite cronice). Apoi, sulful este elementul care intrã în constituția țesutului conjunctiv. Boala reumatismala, fiind consideratã o colagenoza, este una dintre indicațiile majore ale apelor sulfuroase. Sulful intrã în constituția insulinei – de aici indicația apelor sulfuroase în diabetul zaharat. În fine, sulful mai are și un rol desensibilizant, antialergic, având indicații în astmul bronșic și în unele dermatoze. Pe valea Oltului, la Calimanesti, Caciulata si Cozia apele sulfuroase, prin concentratia diferita in hidrogen sulfurat, fac adevarate minuni, atat in cura interna, cat si externa. Renumite sunt si localitatile Baile Govora si Harghita Bai, dar si Baile Barzava, Baile Boghis (din Judetul Salaj), Olanesti si cele de pe litoral, Venus si Mangalia.

-Apele oligometalice (1 g la mie) sunt ape slab mineralizate și pot fi termale sau reci. Ele conțin Na, I, S, Ra (Geoagiu, Felix, cu o temperaturã de 40-45 grade C) și sunt folosite în bolile aparatului locomotor. Cele reci se utilizeazã în cura de bãut (sunt îmbuteliate și 8 se gãsesc în comerț). Exemple: Olãnești, Cãlimanești, folosite în bolile digestive sau urinare. Apele carbo- Apele carbo-gazoase gazoase gazoase (1 g la mie bioxid de carbon) sunt indicate atât în cura interna (boli digestive, cronice, cu hiposecretie gastrica), cât și în cura externã (în bolile cardio-vasculare și hipertensiunea arteriala, arterite, boala Raynaud, acrocianoze, sechele postflebitice, insuficiențe venoase etc).

-Mofetele sunt emanatii gazoase naturale de bioxid de carbon, folosite în cura externa, în bolile cardio-vasculare. Exemple de stațiuni: Borsec, Tușnad, Vatra Dornei, Covasna, Buziaș. Apele alcaline (1 g la mie bicarbonat) sub forma pura nu exista la noi în țara; se întalnesc sub forma combinațiilor (ape alcalinoteroase cu Mg, Ca), alcaline, cloruro-sodice, carbo-gazoase, sulfuroase, sulfatate, feruginoase. Ele sunt folosite în cura interna, îndeosebi in afecțiunile digestive, hepato-biliare. În cura externa se folosesc în inhalații și pulverizații (în afecțiuni ale cãilor respiratorii). În ceea ce privește bãutul apei, acesta este bine sã se facã prin sorbituri sau cu paiul, pentru a se încãlzi în gurã. Se incepe cu circa 50 ml la fiecare masã și, în funcție de toleranțã, se cresc dozele. Apele alcaline le gasim în stațiunile Sângeorz, Hebe, Slãnic Moldova, Malnaș, Bodoc.

Apa este totodată, elementul esențial pentru desfășurarea tuturor proceselor fiziologice: absorbție, difuziune, excreție. Totodată, ea contribuie la întreținerea homeostaziei corpului, adică la menținerea constantelor de bază ale organismului: izotonia (menținerea echilibrată a presiunii osmotice), izotermia (proprietatea organismului de a-și menține temperatura internă constantă), echilibrul acido-bazic, metabolismul. Apa și sărurile sunt indispensabile în toate procesele chimice și fizice vitale. Orice tulburare sau abatere cu +/- 10% a apei, a sărurilor, a fiecărui electrolit în parte, a raportului dintre diverși anioni sau cationi, duce la tulburări grave și în cele din urmă la moarte. Ameliorarea stãrii de sãnãtate și acțiunea profilacticã reprezintã obiectivul major al utilizãrilor terapeutice ale factorilor naturali în stațiunile balneare și diferite centre spa sau de recuperare medicalã. Terapia hidrominerala prin ingestie – crenoterapia – se adresează îndeosebi afecțiunilor metabolice și ale căilor urinare. Indicațiile și metodologia de cură se bazează pe efectele farmacodinamice în etapa pre-resorbitivă și după resorbția apei în tubul digestiv. Apele minerale conțin o mare varietate de elemente chimice extrase din rocile prin care acestea s-au infiltrat. Moleculele sărurilor minerale sunt disociate în ioni și numai o parte a lor rămân nedisociate, respectivul sistem fizic fiind alcătuit dintr-un mediu de dispensare, apa, și dintr-o fază dispersă, ionii sau moleculele.

(bioclima.ro- Ape minerale terapeutice – Constantin Munteanu, Ed. Balneara, 2013)

Foto1- Statiunea Bizusa- izvor ape sulfatate (sursa, autorul)

IV. Studiu de caz: Baile Boghiș – statiune balneara cu caracter permanent

Structuri de primire turistică cu functiuni de tratament balnear ale judeului Salaj: statiuni cu caracter permanent, sezonier și izvoare:

Apele termale și cu proprităti curative fiind bine reprezentate în judetul Sălaj, au determinat dezvoltarea unor nuclee de turism balnear, care au reușit de-a lungul timpului să atragă interesul turiștilor din zonele apropiate. Privatizările nereușite ale acestora, precum și inertia unor autorităti locale au condus la deteriorarea și degradarea infrastructurilor fizice și implicit la inhibarea fluxurilor turistice.

• Băile Boghiș, din Sălaj, situate în comuna Boghiș, pe DJ 191 D, la 4 km sud – sud-est de comuna Nușfalău, pe malul drept al râului Barcău, în lunca râului, având o ușoară înclinare spre Vale; este situată la 100 km de Oradea, 7 km de orașul Șimleul Silvaniei, 40 de km de Municipiului Zalău, într-un areal de multiculturalitate și peisagistică generoasă. Este o statiune cu caracter permanent, cu o serie de foraje cu apă rece și termală la temperatura de 42ºC utilizată într-o bază de tratament (1 bazin acoperit și 3 bazine descoperite, acestea din urmă utilizate doar în perioada sezonului de vară). Apele sunt termominerale, bicarbonatate, sulfuroase, clorurate, sodice; afectiunile care sunt tratate aici sunt: cele ale aparatului locomotor, sistemului nervos periferic, ginecologice. Statiunea ocupă o suprafată de 61.997 mp, din care 10.061 mp sunt constructii, având un grad anual de ocupare de 30%.

Harta 1- Localizarea Bailor Boghis si zonelor turistice apropiate

(sursa, www.facebook.com)

• Băile Bizușa, situată pe DN 1C, este o statiune cu caracter permanent, unde au fost puse în evidentă strate acvifere de adâncime cu ape slab mineralizate. Caracteristic pentru apele acestui zăcământ este prezenta gazelor H2 S și CO2 . Hidrogenul sulfurat (H2 S) are valori de 0,7 mg/l în sonde și de 4,2 mg/l în izvoare și este compusul care conferă calităti deosebite acestor ape, atît pentru cura internă internă în afectiuni hepato-biliare, de nutritie și urinare, iar în cura externă în afectiuni ale aparatului locomotor, reumatism degenerativ, sechele postraumatice și afectiuni ale sistemului nervos periferic.

• Băile Jibou, microstatiune balneară sezonieră este situată în intravilanul orașului Jibou, la o distantă de aproximativ 100 m de DN 1H, la o altitudine de 190m, având un climat de deal și coline cu amplitudini termice anuale reduse. Sursa de apă minerală o constituie un izvor natural, captat într-un bazin betonat, amenajat direct pe o emergentă naturală. Factorii naturali terapeutici sunt: apa minerală sulfuroasă, clorurată, sulfatată, izotonă, nămol, bioclimat sedativ de crutare. Indicatii terapeutice: – boli ale aparatului locomotor: reumatismale, degenerative și articulare – boli asociate: gineologice și boli ale tubului digestiv

• Băile Zalnoc – Zăuan -apa izvoarelor a fost evaluată în urma analizei chimice ca una dintre cele mai valoroase, continând fier și sulf, fiind renumită în tratarea bolilor reumatismale și ale aparatului digestiv.

• Băile Crișeni, cu un izvor de apă balneoterapeutică care alimentează un bazin 1.600 m³, un bazin de 200 m³ și un bazin pentru copii de 25 m³. Apa balneotermală a ștrandului are următoarele caracteristici: temperatura 25 º C, pH 7,23, cloruri 5993, 32 mg/l, alcalinitate 7,5 ml/l, sulfaŃi 1,150 mg/l.

• Băile Șimleu Silvaniei localizate pe DN 1H Zalău – Șimleu Silvaniei sunt situate într-un parc în afara orașului, la aproximativ 1 km. Apa termală, din analiza chimică, se caracterizează ca apă clorosodică și bromoiodurată și are proprităti terapeutice în afectiuni ca: reumatism degenerativ; stări preartrozice, reumatism articular; sechele post-traumatice, afectiuni ale sistemului nervos periferic, afectiuni dermatologice, băi tonifiante, de întretinere a conditiei fizice a organismului.

• Băile Meseșenii de Sus, statiune cu caracter sezonier, situată într-un peisaj submontan cu caracter de crutare, a fost recunoscuta în trecut datorită apelor recomandate pentru cura externă în scopul tratării afectiunilor aparatului locomotor, reumatismului degenerativ și inflamator, sechele post-traumatice ale membrelor, afectiuni ale sistemului nervos periferic.(www.cjsj.ro)

1.CONSIDERATII GENERALE PRIVIND POZITIA GEOGRAFICA, INFRASTRUCTURA, CADRUL NATURAL,CADRUL SOCIOECONOMIC AL STATIUNII BALNEARE BAILE BOGHIS

Foto 2- Figurina reprezentativa Boghis Bai

(Sursa, autor)

Zacamantul termomineral Nusfalau-Boghis este amplasat in zona extravilana a localitatii Boghis, intre raul Barcau si drumul judetean asfaltat Boghis-Nusfalau , in judetul Salaj.

Din perspectiva localizarii regionale, statiunea Baile-Boghis este situata la 4 kilometri sud-sud-est de comuna Nusfalau apartinand de comuna Boghis din punct de vedere administrativ. Terenul pe care este amplasata statiunea este componenta integranta a luncii raului Barcau , cu o usoara inclinare spre Valea Barcaului.

Suprafata fizica ocupata de statiune este de 72.835m/p

Suprafata perimetrului de exploatare este de 121 ha. Aceasta inglobeaza sursele de ape minerale si intregul sistem de exploatare si valorificare al acestor ape.

Cei 72.835 mp sunt repartizati astfel:

10.061 mp constructii

650 mp instalatii edilitare si gospodaresti

8.422 mp cai de acces si parcari

53.702 mp spatii verzi

Gradul de ocupare momentan al terenului este de 25.37%

Situata in bazinul Silvaniei la o altitudine de 300 m ,ca asezare ,aceasta statiune se situeaza in depresiunea Barcaului,intre dealurile Plopis si Piemontul Silvaniei , la o distanta de 45 km de Municipiul Zalau, avand un climat temperat continental cu caracter moderat.

Cercetarile efectuate de catre IPGG Bucuresti in perioada 1961-1963 si de catre IFLGS Bucuresti in intervalul 1970-1980, au evidentiat in zona Boghis din sudul bazinului , cu precadere in formatiunile permeabile neogene, dar si in zona alterata a fundamentului cristalin, orizonturi acvifere termominerale , care constituie un interes deosebit pentru activarea balneoterapeutica si de agrement.

Datele obtinute prin forajele executate au permis evaluarea de rezerve de ape termominerale, care au fost omologate initial conform Incheierii 84-81/20 ianuarie 1981.

Luandu-se in considerare caracteristicile calitative si posibilitatile de valorificare testate prin activitatea de exploatare experimentala in scopuri balneoclimaterice, pentru cura externa, rezervele exploatabile de ape termominerale s-au omologat , in intregime in grupa de rezerve de bilant si s-a constatat in cazul tuturor acelor sonde(4066,4073 si 1815A), rezerva de bilant de categoria B, CONFORM Instructiunilor ANMR ca rezerve exploatabile omologate anterior,respectiv 1814 m3/zi fata de 2130 m3/zi, ceea ce reprezinta 85%.

In aceste conditii , s-au pus bazele unui program privind amenajarea unei baze de tratament si agrement in judetul Salaj.

Activitatea consta in baza de tratament si agrement , activitate hoteliera si de alimentatie publica .Baza a fost preluata de fosta OJT Salaj in anul 1974, aceasta constand dintr-un corp principal de cazare , un bazin interior si doua bazine exterioare.

Ulterior s-a construit baza de tratament pusa in functiune in anul 1978 si un restaurant pus in functiune in anul 1981.

Intre anii 1984-1989 s-a demarat un plan de constructie a doua blocuri de cate 60 de aparatmente pentru cazare , nefinalizat in prezent dar fiind prioritate pentru definitivare in contextul obtinerii de fonduri europene pentru acest proiect si nu numai.

Complexul balneo-climateric se afla in proprietatea si administrarea SC VIDALIS IMPEX SRL .

S.C. Vidalis Impex S.R.L. detine licenta de exploatare a apelor termale, licenta obtinuta de la ANRM (Autoritatea Nationala pentru Resurse Minerale) si este singurul beneficiar al resurselor termale.

Caracterizarea zacamantului:

Zacamantul de ape termominerale Boghis este cantonat in strate acvifere permeabile de adancime care corespund zonei alterate a fundamentului cristalin si respective formatiunilor sedimentare de varsta Miocen si Policen, dispuse discordant peste acesta.

Caracteristicile hidrogeologice ale zacamantului au fost investigate prin intermediul forajelor de exploatare-explorare, executate la adancimi intre 825-916 m.

Debitele in regim artezian au valori cuprinse intre 6.5 si 25 l/sec

Dupa executia in anul 1977 a sondei 4073 si in anul 1980 a sondei 1851A Boghis,

S-a remarcat scaderea debitului in regim artezian al sondei 4066, debitul total,cumulate, al celor 3 sonde cu valoarea de 25 l/s,(1980)fiind repartizat astfel:

Sonda 4066= 11,00 litri/sec

Sonda 4073= 6,5litri/sec

Sonda 1851A= 7,5 litri/sec

Din tabelele reprezentand masuratorilor executate in aceste sonde in perioada 1981-1998, reiese o scadere a debitului cumulate la valoarea de 21 l/s, 1998,repartizata astfel:

Sonda 4066= 11 l/s

Sonda 4073= 4 l/s

Sonda 1851A= 6 l/s

Situatia actuala a surselor:

Sursele de apa termominerale din zona Boghis sunt sondele 4066, 4073 si 1851A.

Sonda 4066 Boghis a fost executata in anul 1971, pe un amplasament situate in proximitatea soselei Nusfalau-Boghis, la circa 750 m aval de localitatea Boghis. Ulterior langa aceasta sonda s-a construit baza de tratament a statiunii Boghis. Sonda are adancimea de 907 m.

Limitele geologice: pliocen/miocen=477

Coloana este echipata cu filter din sita metalica in intervalul 507 m – 885 m, (total 78.5m).

Sonda echipata cu cap de eruptie de fi 8 inch, cu doua brate cu ventile de fi 200 mm, a fost racordat la baza de tratament, apa fiind transportata prin energia sondei la o distanta de cca 10m. Deasupra capului de sonda este construita o cabina cu peretii si plafonul din beton. In timp, capacitatea de productie a sondei in regim artezian a scazut de la 25 l/s la 12 l/s in 1985. Temperatura apei a oscilat in limite cuprinse intre +41C si +42C

Determinarea efectuata, pentru verificare, in anul 1998, cu vana complect deschisa a indicat un debit la curgere de 11 l/sec.

Sonda 4073 Bohis a fost executata in 1977, pe un amplasament de cca 800 m Sud de sonda 4066, in vecinatatea drumului Boghis-Bozies.Sonda are adancimea de 815 m.

Limite geologice: Pliocen/Miocen=417 m

Miocen/Fundamentul cristalin= 790m Constructie

Intervalul deschis prin filter este de 423m – 806m (total 119,5 m).S-au deschis,prin filter formatiunile fisurate ale fundamentului cristalin (micasisturi si gresie),nisipurile si gresiile miocene.

Debitul artesian a scazut in timp, relevate de masuratorile efectuate, de la cca 5 l/s. in 1981 la 4 l/s, in intervalul 1998-1999, iar presiunea statica, de la 3,10 at.la 2,8 at.apa avand o temperature care oscileaza intre valorile 40C- 41C.

Sonda 1851A Boghis a fost executata in 1980, pe un amplasament situate la 1125 m N de sonda 4066.

Sonda are adancimea de 916 m

Limite geologice:Pliocen/Miocen= 490m

Miocen/Fundamentul cristalin= 907 m

Intervalul deschis prin slituri de executate prin electroeroziune este de 534m -888m (total 130m).S au deschis prin filter gresiile si nisipurile miocene.

Sonda este echipata cu un cap de coloana de fi 9 5/8 inch, cu doua derivatii de fi 110 mm, la inaltimea de 0,50m, respective 1,10 m fata de flansa coloanei fi 9 5/8 inch.

In imediata vecinatate a sondei s-a montat o statie de pompare pentru a prelua apa din sonda si a o impinge printr-o conducta la utilizare la baza de agrement din statiunea Boghis. In prezent statia de pompare este deteriorata, apa din sonda reversandu-se intr-un sant cu scurgere in raul Barcau.

Masuratorile efectuate in timp au indicat o descrestere a debitului la curgere libera a sondei de la 7.50 l/s la 6 l/s in anii 1998-1999, temperatura apei este de +42 C. Presiunea statica masurata in anul 1998 indica o valoare de 3.10 at. Debitul masurat cu aceeasi ocazie, pentru verificare, cu vana complet deschisa, a avut valoarea de 6.0 l/s.

Capacitate de productie si structura aferenta

La stabilirea capacitatii de productie a sectiei de exploatare a resurselor de ape termominerale din zacamantul Boghis s-au avut in vedere urmatoarele elemente:

-cantitatea resurselor/rezervelor geologice care pot face obiectl exploatarii;

-debitele medii multianuale ale surselor de ape termominerale;

-dotarea tehnica si capacitatea nominala a principalelor utilaje angrenate in fluxul tehnologic de exploatare si transport;

-situatia pietei de desfacere pentru apa termominerala.

Apele termominerale, bicarbonate sodice, iodurate, cu mineralizatie totala de 1016.2 – 1432.8 mg/l si temperatura la gura sobei de 40 C-42 C, sunt indicate in cura externa pentru tratarea unor afectiuni ale aparatului locomotor, ale sistemului nervos periferic si ginecologice si agrement.Bazinul acoperit si vanele din pavilionul central sunt alimentate constant din sonda 4066 care produce in regim artezian cu un debit de 11 l/s apa cu temperatura de +41 C.Bazinele descoperite de la strand, folosite pentru agrement vara, au fost alimentate cu apa din sondele 1851A si 4073.

Chimismul apelor termominerale variaza in functie de natura rocilor prin care circula apa de viteza de circulatie si de intensitatea alimentarii de la suprafata ( infiltratia ). Mineralizatia apelor creste in functie de timpul de contact al apelor cu rocile prin care circula si pe seama carora se imbogatesc in saruri.Apa este bicarbonata sodica, iodurata cu mineralizatia totala de 1016.20 mg/litru ( sonda 4066 Boghis ), respectiv 1432.80 mg/litru (sondele 4073 si 1851A Boghis).

Terminalitatea apelor zacamantului Nusfalau-Boghis este un parametru constant. Se constata totusi o crestere de 1°C la 1851A Boghis. Temperatura relativ ridicata comparativ cu adancimea formatiunii care constituie colectorul explicat prin valoarea gradientului geometric de cca. 4.5 °C/100m, determinate de anomalia geometrica care afecteaza Depresiunea Panonica si zonele adiacente cuprinzand si bazinul Simleului.Calitatea termala a apelor este confirmata si de faptul ca apa care ajunge in bazinele de agrement nu e tratata prin raciri si incalziri sucesive, mentinandu-si astfel proprietatile initiale.Apele termominerale din zona Nusfalau – Boghis se utilizeaza pentru balneoterapie si agrement.

Din punct de vedere al compozitiei chimice apele termominerale din zona Boghis au urmatoarele caracteristici:

-sonda 4066, apa bicarbonata sodica, cu mineralizatie total de 1042.5 mg/l, temperatura de 41°C si presiunea statica de 3.5 at.

-Sonda 4073, apa bicarbonata sodica cu o mineralizatie totala de 1016.2 mg/l, temperatura de 40-41°C, iar presiunea statica de 2.8 at;

-Sonda 1851A, apa bicarbonata sodica, iodurata cu o mineralizatie totala de 1432.8 mg/l, temperatura fiind de 42° C si presiunea statica de 3.1 at.

Considerand caracteristicile calitative si posibilitatea de valorificare testate prin activitatea de exploatare experimentala in scopuri balneoterapeutice, rezervele exploatabile s-au omologat in intregime in grupa de REZERVE DE BILANT.

Pentru reevaluarea rezervelor au fost luate in considerare evolutia caracteristicilor surselor in perioada 1981 – 1998 ( debite medii si minime exploatate, presiuni de zacamant, temperaturi ).

Utilizarile acestor resurse minerale in cura externa sunt multiple:

-afectiuni reumatismale degenerative – spondiloza cervicala, dorsala si lombara, artroze, poliartroze;

-afectiuni reumatismale abarticulare – tendomioze, periartrita scapulohumerala;

-afectiuni neurologice periferice – pareze usoare si sechele minore dupa poliomelita;

-afectiuni post traumatice – redori articulare post traumatice, stari dupa operatii pe muschi, articulatii si oase, stari dupa entorse, luxatii si fracturi.

-Afectiuni ginecologice – insuficienta ovariana, cervicite cronice.

Prin incadrarea acestei statiuni in circuitul balneoclimateric si turistic de interes local, au fost create conditii pentru diversificarea tipurilor de tratamente cum ar fi:

-dus subacvatic;

-impachetari cu namol si impachetari cu parafina, toate acestea fiind posibile in cadrul bazei de tratament din incinta statiunii deschisa in luna iulie 2009.” (www.rasfoiesc.com)

V. INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT

„1.Statiunea este strabatuta de drumul judetean modernizat,Nusfalau-Valcau de Jos – Sag-Crasna -Varsolt, care se ramifica la Nusfalau din Drumurile Nationale 1H Alesd – Simleu Silvaniei -Zalau-Jibou si Sacuieni-Marghita-Nusfalau astfel:

-accesul dinspre Zalau, Simleu-Silvaniei, se poate face pe DN 1H Zalau-Simleu Silvaniei pana la ramificatia din Nusfalau cu drumul judetean Nusfalau- Valacau de Jos -Sig.

-Accesul dinspre Satu-Mare se poate face pe DN 19 pana la Carei urmand traseul de DN 1F Carei-Tasnad pana la Sarmasagin continuare pe DJ Sarmasag-Maeriste-Simleu Silvaniei, din acest punct se continua pe DN 1H pana la ramificatia din Nusfalau cu DJ Nusfalau -Valacau de Jos -Sag.

-Accesul dinspre Oradea se poate face pe doua trasee si anume:

a)de la Oradea pe DN 19 spre Satu Mare pana la bifurcatia din Biharia cu DJ131C Biharia -Salard-Chiribis, de unde de la ramificatie se trece pe traseul DN 19B pana la ramificatia din Nusfalau -Valcau de Jos-Sig.

b)De la oradea pe DN19 spre Cluj pana la bifurcatia din Alesd cu DN1H pana la ramificatia din Nusfalau si DJ-Valacau de Jos -Sig.

2.Accesul in statiune , din Nusfalau gara, este posibil cu mijloace auto (autobuze si minibuze),care urmeaza traseul Nusfalau-Boghis-Valcau de Jos-Sig

Din Municipiul Zalau accesul este posibil prin mijloace de transport in comun ale firmelor: Gal Trans, Express Trans , Tur Cento,Magura Transport urmand traseul mentionat anterior, avand curse regulate de la orele 7,00; 10,30 si 14,00.

Accesul feroviar in statiune se realizeaza pe traseul Sacuieni-Bihor-Sarmasag gara Nusfalau, de unde se pot uzita mijloace auto,distanta fata de statiune fiind foarte mica,4km.

Pe cale aeriana este facilitat de existenta a 4 aeroporturi situate in relativa apropiere a statiunii si anume:

-aeroport cu trafic intern-international Oradea

-aeroport cu trafic intern Baia-Mare

-aeroport cu trafic intern Satu-Mare

-aeroport cu trafic intern-international Cluj -Napoca

Din aceste localitati accesul se realizeaza cu mijloace de transport terestre.

Un aspect important pentru accesul auto in statiune este si constructia aflata in derulare a autostrazii Bors-Brasov care va fi realizata la o distanta de 3 km de statiune cu posibilitate de acces la 5km in raza comunei Nusfalau, aspect care faciliteaza oportunitatile de promovare si dezvoltare a turismului balnear in zona.

In prezent Statiunea Baile Boghis are surse proprii de alimentare cu apa potabila iar localitatea Boghis are finalizat si implementat proiectul de alimentare centralizat a apei potabile.Referitor la alimentarea cu gaz ,localitatea Boghis nu dispune inca de o retea centralizata dar se are in vedere implementarea acestuia printr-o eventuala racordare la viitoarea magistrala comuna Marghita -Simleu Silvaniei -Zalau.

Structura de drum din localitatea a fost reconditionata pe o distanta de 7 km, accesul neintampinand impedimente majore. Fiind localitate rurala, comuna Boghis are in componenta sa locuitori cu nivel mediu de pregatire ,principala activitate constand in practicarea agriculturii.

Dintr-un total de 1892 de persoane, 1463 au varste cuprinse intre 20-65 ani si peste.Se constata in cadrul comunei ca ponderea cea mai mare o au tinerii cu varste cuprinse intre 20-44 ani,urmati de cei cu varste de pana la 19 ani ceea ce indica un ridicat potential de dezvoltare al comunei. Datele au fost furnizate de primaria Boghis,iar situatia este actualizata.

In perspectiva dezvoltarii potentialului turistic al Bailor Boghis se preconizeaza o revenire in localitate a persoanelor care se incadreaza in aceasta categorie. Oferta de munca ar putea fi tentanta si pentru tinerii absolventi care prefera sa vina acasa.”(www.rasfoiesc.com)

Harta 2 – Cai de acces rutier Boghis Bai (sursa, Judetul Salaj, T. Morariu, V. Sorocovschi, Bucuresti, 1972)

VI. INFRASTRUCTURA DE CAZARE SI ALIMENTATIE PUBLICA

1.Baile Boghis sunt dotate cu constructii care deservesc activitatea, iar cladirile si spatiile de cazare ( hotel + casute ) sunt constructii executate din zidarie de caramida consolidate cu stalpi din beton armat ( parter, respectiv P+1).Suprafata construita pe amplasament este de 10061 mp, echivalentul a 13.81% din suprafata totala a amplasamentului de 72,835 mp.

In suprafata construita sunt incluse: hoteluri, restaurante, teren, gospodarii anexe, casute, spatii de parcare, alei betonate si asfalsate.

Pe amplasmentul statiunii se gasesc urmatoarele obiective in proprietetea SC Vidalis Impex SRL:

-hotel cazare cu 18 camere care sunt in gestiunea SC Vidalis Impex SRL, dar in proprietatea CARP Zalau- Hotel Trifoias***

– hotel Boghis* cu 15 camere

-28 casute denumite “Flori de tei”*** cu 56 locuri;

-restaurant cu o suprafata de 230 mp cu o capacitate de 180 locuri;

-o terasa cu o suprafata de 208 mp pentru sezonul cald;

-gospodarie anexa care cuprinde si centrala termica;

-bazin cu podea din gresie si faianta, acoperit cu o suprafata de 200 mp;

-13 cabine cu dusuri;

-baza de tratament cu sali de masaj cu dus, cabinate medicale, sala de gimnastica, sala pentru dus subacvatic;

-3 bazine exterioare modernizate;

-vestiare;

-2 terase descoperite;

-baza de tratament cu dotarile corespunzatoare.

-magazin cu diverse produse alimentare si de sezon;

-spatii de parcare si alei betonate respectiv asfaltate;

-doua blocuri in regim S+P+4E a cate 120 de locuri in curs de constructie.

Foto 3- Imagine de ansamblu a casutelor de cazare “Flori de tei” (Sursa,autor)

Foto 4- Terase proprii ale casutelor de cazare (Sursa, autorul)

Foto 5- Interior casuta de cazare (sursa, autorul)

2. In cadrul complexului Baile Boghis se ofera urmatorul pachet de servicii si produse:

– servicii de cazare in cadrul hotelurilor cu o capacitate maxima de 104 locuri

– servicii de cazare in cadrul casutelor cu o capacitate de 56 locuri

– servicii de alimentatie publica in cadrul restaurantului din hotel, a teraselor si snack-barului existente;

– servicii de cazare in cadrul statiunii;

– servicii de tratament balnear, cazare, masa si agrement pentru turisti;

– spatii de joaca pentru copii;

– teren de agrement de tennis;

– bazine in aer liber si bazin acoperit;

– drum recent asfaltat in incinta statiunii;

– acces media;

– punct farmaceutic / de acordare a primului ajutor;

– oportunitati de achizitionare de diverse produse vestimentare de sezon sau cosmetice de la vanzatorii itineranti.

Activitatile noi sunt bazate pe valorificarea potentialului turistic si balnear al apelor termominerale. Produsele realizate de SC VIDALIS IMPEX SRL prin exploatarea resurselor de ape termominerale din zona Boghis sunt valorificate in cadrul bazei proprii balneoterapeutice si turistice.

Produsul rezultat din exploatare este apa minerala avand doua varietati calitative si anume: apa termominerala bicarbonate, clorurata, sodica cu temperatura de 40-41° C.Apa termominerala este utilizata in cadrul bazei turistice proprii, neexistand contracte pentru livrarea apelor termominerale altor societati sau unor persoane particulare.

Baza de tratament:

Incepand cu data de 31.07.2009 in baza autorizatiei nr .482 si 483 s-au autorizat doua locatii pentru baza de tratament care sunt compuse din:

-sala de așteptare cu receptie

-trei cabinete medicale cu sali pentru kinetoterapie,fizioterapie si masaj reflexogen

-o sala cu un bazin de balneatie

-o sala cu bazin de hidrokinetoterapie

-o sala cu doua vani pentru hidroterapie

-un punct de asistenta medicala si prim ajutor

-vestiare si grupuri sociale.

Procedurile care se realizeaza aici sunt;

-electroterapie

-terapie cu ultrasunete

-terapie cu laser

-bai de namol si impachetari cu namol

-bai de plante

-bai cu apa termominerala

-dus subacval

-hidromasaj

-impachetari cu parafina

-sauna

-asistenta medicala/prim ajutor cu administrare intravenoasa de medicamente

Persoanelor care sufera de boli venerice, SIDA sau rani deschise le este interzis accesul in bazine!

Foto 6 – Avertisment bazine de tratament (sursa, autorul)

3. Clientii care frecventeaza statiunea se incadreaza in urmatoarele categorii:

– clienti ocazionali;

– salariati la diferite firme din constructii si care au afaceri in zona;

– grupuri de tineri care practica inotul;

– grupuri de varstinici care vin pentru anumite afectiuni;

– grupuri de sportivi;

– turisti in delegatie;

– turisti pentru agrementul de week-end.

-turisti pentru tratament ( www.rasfoiesc.com)

Foto 7- Bazin interior de tratament (Sursa, autorul)

RENOVAREA BAILOR BOGHIS

Anul 2014 a adus mult asteptate renovari ale Bailor Boghis. Asocierea dintre SC VIDALIS IMPEX SRL,condusa de Lia Stanca si un cunoscut om politic, mai precis, Elena Udrea s-a dovedit a fi benefica in promovarea statiunii.

Investitia privata a celor doua asociate se ridica pana la aproximativ 1.000.000 de euro, iar pe viitor, pentru alte renovari ce se preconizeaza, se spera si la finantarea prin fonduri UE sau sponsori. Modificarile aduse sunt radicale si s-au bucurat de aprecierea unui nr mare de turisti.

Renovarea Bailor Boghis a durat 4 luni, iar deschiderea oficiala a avut loc pe data de 7 august 2014. Succesul a fost unul neasteptat, inregistrandu-se un nr mare de turisti care au venit pt tratament, relaxare dar si din curiozitatea de a vedea noile modificari. In primele zece zile de functionare s-a constatat o crestere considerabila a nr de turisti sositi fata de anii precedenti la aceesi perioada, varful atingadu-se in data de 03 august 2014, cand s-au inregistrat apox 3500 de turisti.

Imbunatatirile s-au putut observa atat asupra bazinelor cat si a unitatilor de cazare, mai precis asupra casutelor de cazare. Cele doua asociate doresc ca pe viitor sa faca si alte investitii, mai precis in ceea ce priveste baziunul interior, hotelul si baza de tratament.

Aceasta modernizare a adus un card de identitate pt Baile Boghis. La constructia logo-ului statiunii s-au folosit elemente reprezentative pt acest loc. Mierla neagra emblematica pt zona Bailor Boghis si elementul de baza, picatura de apa. Contopind aceste doua elemente, a iesit o mierla neagra sub forma literii “b”(Boghis), pastrand ca element de culoare ciocul galben al mierlei.

Foto 8- Card de identitate Boghis Bai

(Sursa, www.facebook.com)

Tarifele de cazare:

Casute :

-110 lei/noapte/2 pers+mic dejun

-130 lei/noapte/2 pers+mic dejun

-150 lei/noapte/2 pers+mic dejun

Pachet casute:

-917 lei/7 nopti/ 2 pers/demipensiune

Camere hotel Boghis* :

-25 lei/noapte/oferta pt pensionari

-70 lei/noapte/camera cu 2 paturi

-105 lei/noapte/camera cu 3 paturi

-140 lei/noapte/camera cu 4 paturi

Accesul în bazinul interior este gratuit.

Pensionarii cu venituri sub 1000 lei beneficiaza de accesul gratuit la strand.

Pentru zilele de sărbătoare Baile Boghis ofera pachete promotionale pt turiști.

Tarife strand:

Adulți – 15 ron
Copii 3-12 ani – 8 ron

Acces gratuit la bazinul interior!

Persoanele cazate în incinta statiunii au acces gratuit la strand și la bazinul interior.

ACCESUL IN STRAND

Intrarea la strand se face folosind o brățara electronica și în contul careia turistii trebuie sa depună o suma aproximativa pe care doresc sa o cheltuiasca pe parcursul zilei. În cazul în care turistul nu a cheltuit toată suma depusa, se restituie banii și se emite o chitanta cu suma cheltuita și cu cea rămasa, în incinta strandului nefiind nevoie de utilizarea banilor cash. Dezavantajul acestui sistem este însa ca odată ce clientul dorește sa părăsească strandul, spre exemplu pt a servi masa de prânz în alta parte, brățara se dezactiveaza fiind astfel nevoiți sa achite dinou taxa de intrare.

Foto 9- Accesul in statiunea Boghis Bai

(sursa, autorul)

La intrarea in statiune, turistii sunt intampinati deun panou, foarte util, din care pot afla care sunt indicatiile terapeutice ale apelor termale care alimenteaza strandul.

Foto 10- Indicatiile terapeutice ale apelor termale din cadrul statiunii (Sursa, autorul)

In urma investitiilor aduse, bazinele exterioare au fost complet renovate, astfel ca acum gasim 4 bazine, impartite in 3 categorii:

– Piscina K1: bazin pt hidromasaj

Foto 11- Panou informativ Piscina K1

(sursa, autorul)

-Piscina K2 : bazin terapeutic

Foto 11- Panou informativ Piscina K2

(sursa, autorul)

– Piscina K3 : bazin pentru inot

Foto 12-Panou informativ Piscina K3

(sursa, autorul)

Foto 13- Piscina K1

(sursa, autorul)

Foto 14- Imagine de ansamblu a piscinelor K1, K2, K3 (sursa, autorul)

ALIMENTATIA PUBLICA

Odata cu modernizarea unitatilor de cazare, mai precis a casutelor de cazare si a bazinelor exterioare, unul dintre restaurantele statiunii a beneficiat de renovare. Capacitatea acestuia este de 80-100 locuri, in care se organizeaza si diferite evenimente precum botezuri, petreceri, banchete. Principale preparate servite sunt cele traditionale.

Foto 15- Restaurant Boghis Bai

(sursa, www.facebook.com)

In restaurant turistii beneficiaza si de o oferta foarte avantajoasa si anume meniul zilei, avand pretul de 12 lei si incluzand 2 feluri de mancare. Una dintre ofertele pentru meniul zilei este urmatoarea:

In cadrul statiunii putem gasi si terase, unde principale preparate servite sunt cele de tip fast-food, sucuri, inghetata si bere, dar care spre nemultumirea mai multor turisti au preturi destul de mari.( spre exemplu snitel din piept de pui- 50 lei, fara garnitura sau salata)

Foto16 – Terasa de vara

(sursa, www.facebook.com)

Analiza privind structura populatiei si posibilitatea dezvoltarii Bailor Boghis

Pe baza ultimului recensamant din anul 2011 observam ca rata persoanelor tinere, cu forta de munca este in crestere in defavoarea celor varstnici. Acest lucru nu poate fi decat imbucurator deoarce forta de munca ar putea fi suplimentata cu succes in zona Bailor Boghis pentru urmatorii ani si pentru urmatoarele investitii ce se anunta.

Fig. 1 – Structura populatiei comunei Boghis pe grupe de varsta

(sursa datelor, www.salaj.insse.ro ; ilustrare date, autorul)

VII. Analiza SWOT

Puncte tari:

– Centralitatea judetului în spatiul economico – geografic al Regiunii de Nord-Vest

– Accesibilitatea în creștere la coridoarele de transport moderne către pietele europene.

– E81 – Cluj – Zalău – Satu-Mare (Vama Petea) modernizat după standarde europene.

– AUTOSTRADA Brașov – Borș (în constructie): traversează judetul pe o lungime de 84 km permitând dezvoltarea a cel putin 3 poli de creștere: Municipiul Zalău, Zimbor ,Nușfalău ( in vecinatatea Bailor Boghis)

– Servicii de transport aerian accesibile la o distantă între 80 și 120 km: Aeroportul Cluj-Napoca, Aeroportul Oradea, Aeroportul Baia-Mare , Aeroportul Satu-Mare

– Avantajele naturale insuficient puse în valoare pot constitui un semnificativ potential de dezvoltare economică: Resurse naturale generale , Resurse minerale-materiale de constructie , Arii protejate , Potential ridicat pentru un turism diversificat

– Proximitatea pietei europene ( 90-130 km de trei puncte de frontieră)

– Forta de muncă are în medie un nivel educational ridicat, rata populatiei active este mare, un avantaj ce oferă încă competitivitate, dat fiind pretul scăzut al fortei de muncă. Femeile au un rol activ – deja traditional – pe piata muncii

Puncte slabe:

– Infrastructura rutieră judeteană (drumuri judetene) și cea rurală (drumuri comunale) neadecvată creșterii economice și dezvoltării rurale

– Riscul accentuării fenomenului sărăciei și marginalizării sociale în mediul rural

– Infrastructură rutieră și feroviară neadecvată dezvoltării durabile în mediul urban și rural

– Infrastructură deficitară de transport (parcări, parcuri de mașini uzate)

– Absenta structurii organizationale antreprenoriale și de afaceri

– Ponderea nesemnificativă a turismului în PIB (1,15%)

– Potentialul turistic este nevalorificat datorita lipsei investitiilor si promovarii deficitare

Oportunitati:

– Valorificarea Autostrăzii ca traseu și vector al creșterii economice

– Valorificarea mediului natural nepoluat, a habitatului rural bine conservat, în activităti economice inovative, ecologice și de nișă

– Centralitatea spatială în Regiunea Nord-Vest și accesibilitatea la culoarele europene

– Definirea turismului ca sector economic prioritar, (atât la nivel judetean, cât și regional) poate antrena creșterea capacitătii de cazare și a fluxului de turiști

– Procentajul mare al segmentului vârstnic în ansamblul populatiei va determina creșterea interesului pentru turismul balnear

Amenintari:

– Promavarea insuficienta

– Infrastructura de transport deficitara

– Creșterea predictibilă a fluxurilor de migratie externă a fortei de muncă calificate

– Numarul redus de investitori si lipsa concurentei

VIII. Concluzii

In urma celor prezentate si analizate in paginile anterioare, observam ca, desi fiind o statiune de interes local, Baile Boghis prezinta o adevarata comoara benefica in primul rand refacerii si tratarii diferitelor afectiuni dar si relaxarii si odihnei. Baile Boghis au nevoie de o intensa promovare, fiind una din principalele atractii turistice ale judetului Salaj dar descoperita de putini turisti.

Amplasarea in cadrul geografic este una extrem de favorabila odihnei si relaxarii turistilor, in statiune predominand zona de padure, creeand un peisaj cu adevarat adecvat odihnei si refacerii sanatatii. Investitiile preconizate prevad extinderea statiunii si costruirea unei baze de tratament si de cazare la standarde de 4 stele, care vor atrage si turistii amatori ai statiunilor de lux, lucru benefic atat pentru creearea unor noi locuri de munca cat, pentru economia judeteana cat si pentru promovarea turismului si indeosebi turismului balnear.

Trebuie sa invatam sa folosim util resursele pe care natura ni le pune la dispozitie, sa ne tratam intai folosind darul naturii si pe urma cel procesat de om. Apa termala este sursa vindecarii nenumaratelor afectiuni, interne cat si externe, trebuie doar sa ne bucuram de beneficiile pe care ni le poate aduce si sa o valorificam cu adevarat.

IX. Bibliografie

1. www.constientizarerurala.ro

2. www.viitorplus.ro

4. ajmsj.anpm.ro

5. dexonline.ro

6. www.uamsibiu.com

7. www.cjsj.ro

8. www.rasfoiesc.com

9. www.facebook.com

10. www.salaj.insse.ro

11. Turismul balneoclimateric- Gaceu O.,Teodoreanu Elena, 2013

12. Judetul Salaj, T. Morariu, V. Sorocovschi, Ed. Academiei Republicii Socialiste Romania, Bucuresti, 1972

13. ( Univ.”Spiru Haret” Bucuresti, Program De Masterat-Turism si Integrare Regionala, anul I, disciplina – Turismul si dezvoltarea durabila; prof. Glavan Vasile)

14. Making Tourism More Sustainable- A Guide for Policy Makers- UNEP;WTO

15.Ape minerale terapeutice – Constantin Munteanu, Ed. Balneara, 2013 (bioclima.ro)

Bibliografie

1. www.constientizarerurala.ro

2. www.viitorplus.ro

4. ajmsj.anpm.ro

5. dexonline.ro

6. www.uamsibiu.com

7. www.cjsj.ro

8. www.rasfoiesc.com

9. www.facebook.com

10. www.salaj.insse.ro

11. Turismul balneoclimateric- Gaceu O.,Teodoreanu Elena, 2013

12. Judetul Salaj, T. Morariu, V. Sorocovschi, Ed. Academiei Republicii Socialiste Romania, Bucuresti, 1972

13. ( Univ.”Spiru Haret” Bucuresti, Program De Masterat-Turism si Integrare Regionala, anul I, disciplina – Turismul si dezvoltarea durabila; prof. Glavan Vasile)

14. Making Tourism More Sustainable- A Guide for Policy Makers- UNEP;WTO

15.Ape minerale terapeutice – Constantin Munteanu, Ed. Balneara, 2013 (bioclima.ro)