Resursele Energiei Regenerabile

“Posibilitatea de utilizare a surselor alternative de energie sunt din ce în ce mai mari. În același timp, din ce în ce mai mulți oameni înțeleg difernta dintre tehnologiile care distrug mediul inconjuratoir, prezintă riscuri mari și nu au niciun viitor și alternativele la acestea. Și oamenii simpli au ajuns să înțeleagă (mai ales după catastrofa de la Cernobîl) că este greșit să ignorăm informațiile de care dispunem și concluziile care reies din acestea".

Premizele sunt favorabile utilizării surselor regenerabile de enerige; avem suficiente cunoștințe despre natură și dispunem de suficiente materiale pentru a ne pune ideile în practică. Și politicienii susțin tehnologiile curate mai indrajit ca niciodată. Până la urmă, toată lumea este conștientă de faptul că energiile regenerabile sunt singurele disponibile pe termen lung.

În cadrul Conferinței pentru mediu și dezvoltare desfășurată în 1992 la Rio de Janeiro s-a redectat un plan privind viața din secolul al XXI-lea, numit și "Agenda 21". Măsurile cuprinse în acest plan de acțiune nu se îndreaptă doar către țările aflate în curs de dezvoltare și cele recent industrializate, ci și către cetățenii țărilor industrializate.

Scopul măsurilor nu este doar amortizarea distrugerii continue a mediului înconjurător, ci și repararea treptată a acestuia și utilizarea resurselor naturale în mod durabil. Se incearcă, printre altele, ca nevoile generației curente să fie satisfăcute fără a încălca drepturile generațiilor viitoare. În urma aplicării acestui set de măsuri toți cetățenii statelor industrializate vor trebui să iși regândescă și să iși schimbe obiceiurile de viată. În același timp trebuie asigurate șanse de dezvoltare a națiunilor mai slabe și să fie create relații de parteneriat cu acestea.

Posibilitatea folosirii forței soarelui a fascinat omenirea încă din cele mai vechi timpuri. Nemții au fost primii care au intuit că forța soarelui poate fi folosită pentru a produce energie electrică.

Primele celule solare au fost confecționate în Europa în anul 1893și produceau electricitate.

 În 1904 fizicianul german Philipp Lenard a descoperit că lumina incidentă pe anumite suprafețe metalice eliberează electroni din suprafața acestuia și astfel a oferit prima explicație referitoare la efectul fotoelectric. Totuși el nu știa încă de ce și la care metale se produce acest efect. Cu toate acesta pentru această descoperire el a obținut premiul Nobel pentru fizică în anul 1905. Rezolvarea problemei a venit de la Albert Einstein în 1905 când cu ajutorul teoriei cuantice a explicat dualitate luminii ea fiind prezentă în același timp și ca particulă și ca undă. Până atunci se credea că lumina este doar energie cu diferite lungimi de undă.

La rândul ei Uniunea Europeană a inițiat măsuri pentru cantități de energie electrică obținută din energia solară.

Capitolul 1. Obiectivele, suportul insituțional si cadrul de reglementare a valorificării resurselor regenerabile

1.1 Introducere în „lumea” energiior regenerabile

Spre deosebire de combustibilii fosili, sursele regenerabile de energie sunt abundente, distribuite pe mari suprafețe și disponibile la nivel local. Acestea provin direct sau indirect de la soare și cuprind lumina, căldură, și vântul, biomasă. Energia cinetică a apelor curgătoare, energia valurilor și mareelor se încadrează de asemenea în categoria surselor regenerabile.

Căldura constituie cca. 40% din nevoile energetice ale locuinței, atât pentru încălzirea spațiului cât și pentru producerea apei calde de consum. Sursele de energie regenerabilă pot fi folosite pentru a produce căldură direct, fără a mai fi nevoie de vreun proces de conversie, de exemplu incălzirea solară a apei. De asemenea, este posibil să se folosească astfel de surse pentru a produce electricitate, cel mai bun exemplu consituindu-l celulele fotovoltaice care convertesc lumina solară în electricitate.

Folosirea surselor regenerabile presupune emisii de gaze reduse sau egale cu zero. Introducerea surselor de energie regenerabilă poate asigura o soluție de termen lung și durabilă de a satisface cererea de energie, care va lăsa generatiilor următoare o lume mai puțin poluată și cu mai multe surse.

Generarea căldurii sau a electricității din surse locale regenerabile evită pierderile asociate transmiterii și distribuției care pot fi de până la 25%. Un alt câștig bazat pe eficientă poate fi realizat prin utilizarea directă a căldurii fără a mai fi nevoie de convertirea energiei dintr-o formă în alta, cum ar fi utilizarea căldurii solare pentru încălzirea apei.

Caracteristicile energiei regenerabile sunt prezentate mai jos:

Resursele estimate de energie regenerabilă în România

România dispune de suficiente resurse de energie regenarabila pentru a satisface pe deplin cererea, atât pentru industrie cât și pentru sectorul rezidențial.

Avantajele si dezvantajele surselor de energie regenerabilă

Avantaje:

Lipsa emisiilor de CO2 sau emisii foarte reduse;

Energia solară și energia eoliană sunt din ce in ce mai des folosite în tările dezvoltate și în curs de dezvoltare;

Energie curată;

În aplicații specifice ele sunt mult mai competitive dâcat sursele de energie convențională;

Au un mare potențial pentru consumatoriicasnici.

Dezavantaje:

Costuri ridicate;

Nevoia de suprafețe mari de teren pentru amplasamentul lor;

În cazul utilizării energiei hidro la scară mare (hidrocentrale cu lac de acumulare), aceasta modifică peisajul, constribuie la distrugerea biodiversității și afectează grav comunitățile umane, atunci când acestea trebuie relocate pentru a inunda văile râului.

Poluare fonică și vizuală cauzată în special de turbinele eoliene.

1.2. Suportul instituțional și cadrul de reglementare a surselor regenerabile de energie

Această secțiune are scopul de a face un inventar instituțiilor locale, naționale și regionale, înființate la inițiativa Guvernului / autorităților publice, pentru a îndeplini sarcinile privind coordonarea politicilor pentru cercetare și inovare / eficiență energetică și energii regenerabile.

Instituțiile Naționale implicate în coordonarea sctorului eficienței energetice și energiilor regenerabile:

Ministerul Economiei, prin intermediul Unității Energiei, Petrolului și Gazului, este autoritatea națională responsabilă pentru elaborare politiciilor în domeniul energiei. Ministerul coordonează de asemenea Organismul Intermediar pentru Energie – care implementează și monitorizează Programul Operațional.

„Creșterea Completivitații Economice” – Axa IV: „Creșterea eficienței energetice și securitatea furnizării energiei în condițiile schimbărilor climaterice.”

Autoritatea de Reglementare în domeniul Energiei este coordonată de Guvernul Român și are misiunea de a aplica cadrul legal pentru piața energiei într-o manieră transparentă și protectoare a consumatorilor.

Agenția Română pentru Conservarea Energiei este organismul național specializat în domeniul eficienței energetice, responsabil pentru elaborarea politicii eficienței energetice. Acest organism are autonomie funcțională, financiară și organizațională dar este de asemenea subordonat Ministerului Economiei. Agenția Română pentru Coservarea Energiei are 3 subunități regionale în Regiunea Centru, acoperind județele: Sibiu, Alba, Mureș, Harghita, Brașov și Covasna.

Instituțiile locale și regionale implicate în managementul eficienței energetice.

La nivel local, majoritatea autorităților publice au infiinat agenții pentru energie finanțate în special prin programele Energie Inteligentă pentru Europa și SAVE. În prezent Regiunea Centru are 4 agenții care acționează în acest domeniu: Agenția Locală a Energiei Alba, Agenția pentru Managementul Energiei și Protecția Mediului Brașov, Serviciul Public pentru Managementul Energiei Harghita și Agenția pentru Managementul Energiei Sighișoara.

Un bun exemplu de parteneriat la nivel local, în domeniul energiilor regenerabile, îl reprezintă Asociația Energia Verde, care grupează 11 autorități locale în Județul Covasna. Unul dintre obictivele acestei asocitatii este de a promova utilizarea rațională a biomasei, în special din lemn.

Cercetarea și educația sunt esențiale pentru dezvoltarea progresului tehnologic în acest domeniu. Specialiști în sisteme de energii regenerabile sunt pregătiți și intruiti în 4 dintre univesitatile din Regiunea Centru: Universitatea Transilvania din Brașov, Universitatea 1 Decembrie 1918 Alba Iulia, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, și Universitatea Petru Maior din Târgu-Mureș.

Insitutiile implicate în managementul sectorului de cercetare și inovare:

La nivel național, Autoritatea Națională pentru Cercetare științifică (ANCS) este principala instituție care acționează în domeniul cercetării și inovării. Misiunea acesteia este de a acționa în scopul creșterii sprijinului public pentru CDL, conform strategiei de la Lisabona. Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică este responsabilă de coordonarea Planului Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2007-2013. ANCS are dreptu să elaboreze și să actualizeze preiodic strategiile și politicile în aceste domenii, în scopul de a promova dezvoltarea societății bazată pe cunoaștere.

Infrastructura națională de instruire și cercetare include:

263 de instituții care oferă facilități pentru cercetare și dezvoltare, inclusiv: facilități de cercetare și inovare de interes național: 45 de institute natonale de cercetare și inovare (INCD), 56 de universități publice acreditate, 66 de intitute și centre de cercetare ale Academiei Române (52 intitute, 14 centre de cercetare), 96 de insitute, centre de cercetare și dezvoltare organizate că instituții publice;

32 de universități particulare acreditate ;

O rețea de instituții specializate în transfer tehnologic și inovare, în procesul de dezvoltare, care în 2007 includea 46 de entități specifice (centre de transfer tehnologic, centre de informații tehnologice, incubatoare tehnologice și de afaceri) și de asemenea 4 parcuri științifice și tehnologice situate în diferite regiuni ale țării.

1.3 Contextul european, național și regional al politicilor de cercetare și inovare în domeniul energiilor regenerabile și eficienței energetice

Primul capitol al acestei analize prezintă principalele politici, măsuri și programe Europene și naționale, care sprijină domeniile cercetării/inovării și energiilor regenerabile/eficienței energetice. Pentru a facilita înțelegerea și identificarea acestor inițiative, ele vor fi abordate în mod individual pentru fiecare nivel de aplicare și pentru fiecare domeniu tematic.

1.3.1 POLITICILE EUROPENE

Politicile Europene pentru cercetare și inovare

Uniunea Europeană încerca să creeze o Zonă Europeană de Cercetare Unică, menită să încurajeze transferul de cunoaștere prin intermediul rețelelor europene de cercetători. În scopul realizării acestui obiectiv Uniunea Europeană a adoptat o serie de strategii și programe, urmărind să stimuleze interesul pentru ezvoltarea cercetării și inovării. Antreprenorii și companiile mici sunt actorii cheie în procesul de inovare, astfel că, eforturile Comisiei Europene se concentrează în două direcții:

Imbunătățirea gradului de conștientizare în ceea ce privește nevoia de inovare și beneficiile acesteia, prin finanțarea unei serii de inițiative care să demnonstreze importanța inovării la nivel European.

Incurajarea autorităților publice centrale din statele membre în sensul creării unui cadru legal permisiv, unde inovația este binevenită, sprijinită și menținută. Autoritățile ar trebui să permită companiilor și insitutelor de cercetare să interacționeze, să împărtășească idei și informații, și să reducă cheltuielile administrative și financiare.

Cel mai important program al Comisiei Europene, din domeniul cercetării-inovării, este Programul Cadru pentru Cercetare a€“ PC7, care are un buget de 50,5 miliarde euro. PC7 grupează toate inițiativele de cercetare ale Uniunii Europene, deținând un rol crucial în atingerea obiectivelor de creștere, competitivitate și ocupare a forței de muncă. Schemele de finanțare includ: proiecte integrate la scară largă, proiecte de colaborare, acțiuni de coordonare, acțiuni de sprijin și proiecte de cercetare la scară mică sau medie. Multe cereri de proiecte au fost deja lansate pentru 2008 și 2009. Programele sunt destinate în special solicitanților provenind din statele membre UE, țărilor asociate și candidate la Uniunea Europeană, dar pot implica și țări terțe, cum ar fi Rusia.

Politicile Europene pentru energie regenerabilă și eficiență energetică

În scopul de a proteja mediul, de a asigura securitatea furnizării energiei și promovarea utilizării resurselor regenerabile de energie și eficienței energetice, Comisia Europeană a elaborat un set de documente, programe, și măsuri legislative, cele mai importante fiind:

Cartea Verde Europeană privind Energia

În 1990, la Dublin, Consiliul Europei a lansat ideea că revenirea economică în fostul spațiu comunist poate fi realizată printr-o colaborare în domeniul energiei. Această idee a dus la realizarea Cărții Verzi Europene privind Energia, care în decembrie 1991 a fost semnată de 51 de state. Cadrul legal pentru implementarea acestui acord a fost stabilit prin Tratatul privind Energia.

Cartea Verde privind Securitatea Alimentării cu Energie

Prima încercare de a defini o politică comună energetică a fost realizată în 1995 sub numele de „Cartea Verde pentru Politica Energetică a Uniunii Europene”. Acest document a fost urmat în același an de „Cartea Albă – O politică energetică pentru Uniunea Europeana”, și de câteva comunicări în perioadă 1996-1997:”Cartea Verde pentru o strategie comunitară – Enerigia pentru Viitor: Surse regenerabile de Energie” și „Cartea Albă: Energia pentru Viitor – Resursele Regenerabile de Energie”.

Aceste documente rerezinta punctele de lucru comune ale politicii Europene și ale legislației în domeniul energiei. Astfel, transportul, producția și consumul de energie, au devenit mai complexe datorită confruntării cu provocările încălzirii globale și epuizarea resurselor tradiționale. Pe lângă aceste provocări Uniunea Europeană se confruntă cu o altă mare problemă reprezentată de dependența de resursele energetice importante.

Cartea Verde pentru Securitatea Alimentării cu Energie este primul studiu European în domeniul Energiei și stabilește bazele pentru Strategia Europeană a Energiei. Scopul acestui studiu nu a fost de a prezenta soluții ci de a avertiza comunicarea despre consecințele ne-sustenabile ale producției de energie și a consumului practicat în momentul respectiv.

Directiva pentru Promovarea Energiei Regenerabile

Directiva pentru Promovarea Energiei Regenerabile a fost adoptată de CE în noiembrie 2000 și reprezintă primul pas important realizat de CE în domeniul energiilor regenerabile. Documentul făcea trimiteri la programele naționale care sprijină producătorii din domeniul energiei regenerabile în diferite moduri.

O Politică Energetică pentru Europa

Bazele pentru Politică Energetică în UE au fost stabilite în 2007, când Comisia a comunicat documentul „O Politică Energetică pentru Europa”. Obiectivele strategice ale acestui document sunt cunoscute sub acronimul „202020 până în 2020”.

Obiectivul ambițios al Comisiei Europene a fost de la limită încălzirea globală la 2 grade până în 2020. Aceste obiective sunt de asemenea sprijinite prin:

Planul de Acțiune pentru Eficiența Energetică, care cuprinde măsuri pentru reducerea consumului de energie primară cu 20% până în 2020;

Harta de Parcurs a Energiei Regenerabile, care stabilește strategia Europeană pentru producția energiei regenerabile. Scopul acestui document a fost de a asigură securtatea furnizării energiei și scăderea nivelului emisiilor de gaze cu efect de seră.

Harta rutieră prevede o accelerare a dezvoltării domeniului regenerabilelor, precum și o contribuție de 20% a energiei regenerabile în mixul energetic European până în 2020.

Discuțiile au continuat în 2008, când CE a propus Parlamentului European realizarea unui plan strategic pentru dezvoltarea tehnologiilor energetice. Acest plan vizează să sprijine activitățile de cercetare în acest domeniu, prin optimizarea tehnologiilor existența, din punct de vedere al performanțelor, eficienței energetice și reducerii impactului asupra mediului.

Politica integrată pentru energie și schimbări climatice

În Decembrie 2008, Consiliul Europei a adoptat politica inegrala pentru energie și schimbări climatice, incluzând obiective menite să asigure un viitor durabil pentru Europa. Principalele obiective ale politicii itegrate au fost:

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20% (comparativ cu nivelul din 1990)

Reducerea consumului de energie cu 20% prin creșterea eficienței energetice

Asigurarea de 20% din totalul consumului de energie din resursele regenerabile

1.3.2 POLITICILE NAȚIONALE

Politicile Naționale pentru Cercetare și Inovare

Pentru a încuraja realizarea de investiții în domeniul Cercetare – Dezvoltare – Inovare, Guvernul României, a adoptat o serie de măsuri, strategii și programe, cele mai importante inițiative fiind:

Strategie Natțonala CDI pentru perioada 2007-2013, aprobată prin H.G. nr.217/2007;

Planul Național pentru Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2007-2013, denumit generic Al doilea Plan Național – PN II, aprobat prin H.G. nr.475/2007, care reprezintă intrumentul principal pentru punerea în aplicație a Strategiei Naționale.

Strategia națională CDI și Planul pentru 2007-2013, stabilesc obiective strategice și direcții prioritare pe termen lung, definind perspectiva dezvoltării sistemului CDI. În același timp aceste programe susțin nevoie investițiilor publice astfel încât cercetarea, să se concentreze pe un domeniu științific și tehnic complex.

În acest context, cele două documente susțin nevoia creșterii continue a capacității comunității științifice și nevoia ca mediul economic din România să se alinieze priorităților și obiectivelor specifice științei și tehnologiei la nivel interntional și dinamicii evoluției lor alerte.

În ciuda punerii în aplicare a PN II, declinul cercetării, sistemului de dezvoltare și inftrastructurii, împreună cu scăderea numărului cercetărilor, au determinat autoritățile naționale să ia măsuri suplimentare. Prin urmare, cu sprijinul Fondului European de Dezvoltare Regională, autoritățile române, reprezentate de Ministerul Cercetării și Educației, Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației și Ministerul Economiei și Comerțului, au elaborat Programul Operațional „Cresterea completivității Economice” care include Axa prioritară 2 – „Cercatare, Dezvoltare Tehnologică și Inovare pentru Completivitate”.

Politici Naționale pentru energie regenerabilă și eficiența energetică

Prin adoptarea Cartei Verzi, România a fost de acrod să interprinda măsurile necesare pentru atingerea obiectivelor Europene în domeniul eficienței energetice, implementării soluțiilor energiei regenerabile și reducerii emeisilor de CO2. Aceste obiective sunt incluse și pot fi regăsite în măsurile legislative naționale.

Câteva din cele mai importane măsuri întreprinse de Guvernul Român, în scopul de a obține liberalizarea prietei energiei și de a sprijini producția enrgiei regenerabile, sunt menționate mai jos:

Legea nr.199/2000 republicată în Monitorul Oficial nr. 954/27.11.2006, privind folosirea eficientă a energiei. Această lege a creat cadrul legislativ pentru punerea în aplicare a politicii naționale în domeniul energiei, în conformitate cu Tratatul Cartei Verzi și Protocolul Cartei Verzi.

Hotărârea nr 941/29 august 2002 privind organizarea și funcționarea Agenției Române pentru Conservarea Energiei (ARCE). Acest organism specializat în eficiență energetică este subordonat Ministerului Industriei și Resurselor, și are autonomie funcțională, financiară și organizațională.

Hotărârea nr. 443 din 10 aprilie 2003 privind promovarea producției de energie electrică din surse regenerabile de energie, publicată în Monitorul Oficial nr. 288 din 24 aprilie 2003. Aceasta implementează în legislația română Directiva 2001/77/EC privind promovarea producerii de energie electrică din surse regenerabile de energie și stabilește cadrul legal necesar promovării programului de creștere a contrubutiei surselor regenerabile de energie la producția de energie electrică.

Hotărârea nr. 1892/04.11.2004 privind crearea sistemelor de producție a energiilor regenerabile.

Directiva UE 2003/30/CE (mai 2003) privind promovarea și folosirea în transporturi a biocombustibililor și a altor combustibili regenerabili. România a adoptat Directiva UE prin HG 1844 din 2005, asumându-și obiectivul ca până în 2007 să înregistreze o cotă de consum de biocarburanti de 2% din totalul combustibililor consumați la nivel național, cota urmând să crească gradual până la 5,75% pentru 2010 și până la 20% pentru 2020.

Pentru susținerea producerii energiei regenerabile, Guvernul Român a stabilit din anul 2005 un mecanism de promovare bazat pe certificate verzi. Au fost stabilite următoarele cote obligatorii, ca valori procentuale anuale din consumul brut de energie electrică: pentru anul 2006- 2,2%, pentru anul 2007- 3,74%, pentru anul 2008- 6,26%, pentru anul 2009- 6,78% și încăpând cu anul 2010- 8,3%.

Strategia Națională în domeniul Energetic 2007-2020 a fost elaborată de Ministerul Economiei și Finanțelor în 2007, și aprobată de Guvern în același an. Principalul obiectiv al acestei strategii a fost de a asigura acoperirea integrală a consumului intern de energie electrică și termică, în condiții de creștere a securității energetice naționale și de dezvoltare durabilă. Strategia își propune ca până în anul 2010, consumul intern brut de energie să fie asigurat în pondere de 11% din surse regenerabile.

Primul program pilot care susține politica națională în domeniul energie a fost programul „Casa Verde”, coordonat de Ministerul Mediului.

Un alt program, care sprijinムutilizarea energiilor regenerabile a fost aprobat prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile nr. 1339/2008. Obiectivul acestui Ordin a fost finanțarea din Fond a înlocuirii și suplimentării sistemelor de încălzire clasice cu sisteme care utilizează energie solară, geotermală și eoliană. Beneficiarii programului sunt: operatorii economici, insitutiile, asociațiile de locatari, organizațiile neguvernamentale și simpli consumatori.

1.3.3 Cadrul de reglementare

Expansiunea producției de energie din resurse regenerabile constituie unul dintre obiectivele Uniunii Europene de aproape 10 ani, în scopul reducerii dependenței de importul combustibililor fosili și diminuării emisiilor de CO2. Impulsul politic dat dezvoltării pieței energiei din surse regenerabile ține însă de un interes economic, adică de stimularea cercetării în noi tehnologii, a investițiilor productive, la care se adaugă o posibilă întărire a coeziunii sociale. Cea din urmă este însă vizibilă în țări cu potențial industrial și în mică măsură în țările care importă tehnologii, cum este România. Intervenția industrială însă produce schimbări în mediu, cu riscuri ce se cuantifică diferit în funcție de modalitatea de realizare a ei.

Ținând cont de considerentele de mai sus, Consiliul European a emis Directiva 2001/77/CE privind promvarea electricității produse din surse de energie regenerabilă pe piața internă a electricității.

Directiva 2001/77/CE este rezultatul unui proces de politici al Comisiei Europene care a fost inițiat în anul 1997, la care se adaugă Rezoluția Parlamentului European din 17 iunie 1998 privind electricitatea produsă din surse de energie regenerabilă. Convenția -€“ Cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, adoptată la New York la 9 mai 1992 și Protocolul de la Kyoto (1997).

Directiva 2001/77/CE a construit punctul de pornire ce a permis statelor membre UE să-și construiască o piață locală a energie din resurse regenerabile, precum și o piață comună europeană care să faciliteze comerțul cu „energie verde”, în baza unor certificate de origine. De asemenea s-a fixat o țintă a energiei verzi consumate în consumul total brut de energie care trebuia atinsă în anul 2010.

România și-a adaptat legislația internă încă din anul 2003, iar o piață a certificatelor verzi s-a format în anul următor (HG nr. 1892/2004). Legislația națională a evoluat prin adoparea Legii nr.220/2008 care reglementează mecanisme de intervenție directă pentru promovarea energiei produse din surse regenerabile.

Urmărind consolidarea pieței europene a energiei verzi și protecția mediului, Consiliul European a aprobat Directiva 28 în anul 2009 (2009/28/CE) care se axează pe intrumente directe și indirecte de intervenție, astfel încât în fiecare țară membră să se ajungă la o pondere a energiei din surse regenerabile în medie de 20% din consumul final brut total de energie în anul 2020. Această țintă a fost fixată în Comunicarea Comisiei din 19 octombrie 2006 intitulată „Un plan de acțiune privind eficiența energetică: realizarea potentialului”, aprobată de Consiliul European din martie 2007 și de Parlamentul European prin rezoluția să din 31 ianuarie 2008 privind planul de acțiune al comisiei. Ținta de 20% deși pare ambițioasă se află sub valorile pe care le întâlnim în SUA în 29 de state care au acceptat piața certificatelor de energie regenerabilă (Renewable Energy Certificates).

Implactul utilizării energiei regenerabile asupra mediului nu a fost cuantificat. Există studii econometrice care se concentrează asupra măsurării efectelor utilizării unor intrumente financiare directe pentru stimularea pieței energiei din surse regenerabile.

Prin modificare HG nr. 443/2003 privind promovarea producției de energie electrică din surse regenerabile de energie și a HG nr. 1892/2004 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie, s-au creat premise favorabile realizării investițiilor în domeniul energie eoliene.

Prezentul proiect se va realiza în baza:

Legea Energiei Electrice nr. 13 din 09.01.2007;

H.G. 443/2003 promovarea producției din surse regenerabile de energie;

H.G. 1892/2004 pentru stabilirea sistemului de promovare a productiei din surse regenerabile de energie;

Ordin nr. 22 din 18 octombire 2006 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a pieței de certificate verzi;

Ordin ANRE nr. 33/2005 – Regulament de organizare și funcționare a pieței de certificate, verzi-cote obligatorii pentru distribuitori.

Din punct de vedere al impactului asupra mediului legislația în baza căruia a fost realizată este următoarea:

Ordinului 860 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului și de emitere a acordului de mediu;

Ordinul MAPM nr. 863/26 septembrie 2002, privind aprobarea ghidurilor meteorologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului.

Legii 137/1995 modificată și completată și înlocuită cu Ordonanța de Urgență nr. 195/2005 aprobată de Legea 265/2006 pentru protecția mediului;

HG nr. 1213/2006 privind stabilitatea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului și pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse acestei proceduri, publicat în M. Of. nr. 802 sin 25.09.2006;

Ordinul nr. 756/1997 al M.A.P.P.M. pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluarii mediului;

1.4 Obiectivele resurselor regenerabile de energie

„În urma Cărții albe privind sursele regenerabile de energie publicate în 1997, UE-15 și-a stabilit obiectivul de a produce, până în 2010, 12% din consumul intern brut de energie și 22,1% din consumul de electricitate din surse regenerabile. Pentru a-și atinge acest obiectiv, Directiva 2001/77/CE privind promovarea electricității produse din surse de energie regenerabile (SER) pe piața internă a electricității a stabilit valori de referință naționale privind proporția consumului de electricitate din surse de energie regenerabile. Această directivă a constituit un element esențial al pachetului de măsuri necesar pentru respectarea angajamentelor asumate de UE în cadrul Protocolului de la Kyoto privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Odată cu extinderea din 2004, valorile de referință naționale stabilite în tratatele de aderare pentru proporția de electricitate din SER (SER-E) în fiecare stat membru nou au condus un obiectiv global de 21% pentru UE-25. În ciuda acestor măsuri, proporția de energie provenită din surse regenerabile din consumul intern brut de energie la nivelul UE-27 în anul 2006 a reprezentat 7,1% (din care: 66,1% din biomasă,20,5% din energie hidroelectrică, 5,5% din energia eoliană, 4,3% din energia geotermală și 0,8% din energie solară), în timp ce consumul brut de electricitate din surse regenerabile a reprezentat 14%. Această absență a progreselor înregistrate în ceea ce privește obiectivele pentru 2010 a pus în lumină necesitatea unui cadru legislativ mai cuprinzător.”

Pentru a intensifica promovarea și utilizarea energie din surse regenerabile și pentru a facilita realizarea dublului obiectiv de creștere a securității aprovizionării cu energie și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, în ianuarie 2007 Comisia a lansat o Foaie de parcurs pentru energia regenerabilă a€“ Sursele de energie regenerabilă în secolul XXI: construirea unui viitor durabil (COM(2006) 848). Foaia de parcurs propunea o strategie pe termen lung pentru energie regenerabilă în UE până în 2020, inclusiv stabilirea unui obiectiv obligatoriu de 20% pentru proporția de energie regenerabilă în consumul de enerige, stabilirea unui obiectiv obligatoriu minim de 10% pentru biocombustibili și crearea unui nou cadru legislativ. La Consiliul European din primăvară anului 2007, UE a convenit să crească până în anul 2020 proporția de energie din surse regenerabile la 20% din consumul total de energie al UE, iar proporția de combustibil la cel puțin 10% din consumul total de benzină și motorină pentru transport.

Directiva privind energia regenerabilă

Noua directivă privind energie din surse regenerabile adoptată prin codecizie în primăvară anului 2009 (Directiva 2009/28/CE, care a abrogat Directivele 2001/77/CE și 2003/30/CE) a stabilit obiective obligatorii globale, precum și un obiectiv național obligatoriu pentru proporția totală a energiei provenite din surse regenerabile din consumul final brut de energie, ținând seamă de diferitele puncte de plecare ale diferitelor țări. În plus, toate statele membre trebuie să atince cel puțin un procent de 10% pentru energia din surse regenerabile la sectorul transporturilor. Mai mult, directiva a definit ceritnele din punctul de vedere al diferitelor mecanisme pe care le pot aplica statele membre pentru a-și realiza obiectivele: sisteme de sprijin, garanții de origine, proiecte comune, măsuri de cooperare între statele membre și țările terțe, precum și criterii de durabilitate pentru biocombustibili și biolichide. În conformitate cu cerințele directivei, în 2010 statele membre au adoptat planuri naționale de acțiune în domeniul energiei regenerabile. Potrivit Comunicării Comisiei COM(2011) 31, se estimează că doar șapte state membre (Danemarca, Germania, Irlanda, Lituania, Polonia, Portugalia și Ungaria) și-au atins obiectivele stabilite pentru anul 2010 cu privire la energia regenerabla în generarea de electricitate. Totuși, examniarea planurilor de acțiune ale statelor membre în domeniul energiei regenerabile arată că energia regenerabilă se va dezvolta într-un ritm mai rapid până în anul 2020 decât s-a întâmplat în trecut. Prin urmare, „Comisia conchide că nouă abordare a avut succes în ceea ce privește promovarea ezvoltarii energiei din surse regenerabile și contribuie la realizarea obiectivelor ambițioase ale UE în materie de clima. Dacă statele membre își vor implementa pe deplin planurile de acțiune naționale în domeniul energiei din surse regenerabile, în 2020 procentul global al energiei din surse regenerabile din UE va fi depășit obiectivul de 20%. În plus, de subliniază că pentru a se asigura de dezvoltarea unei noi generații de tehnologii de energie din surse regenerabile, este nevoie de o finanțare suplimentară din partea sectorului privat. În prezent, investițiile de capital în energiile din surse regenerabile în UE se ridică în media la 35 de miliarde de euro pe an, în timp ce Comisia estimează că pentru realizarea obiectivelor UE în materie de clima ar fi nevoie de o sumă dublă.”

Capitolul 2. Dimensiunea tehnică a valorificării resurselor fotovoltaice

2.1 Componente și tipuri de sisteme fotovoltaice

SISTEME FOTOVOLTAICE

Sistemele fotovoltaice sunt destinate producerii energiei electrice casnice și industriale prin conversia luminii (energiei solare) în energie electrică. Sistemele fotovoltaice pot fi utilizate că sisteme autonome pentru alimentarea cu energie electrică a unor consumatori aflați la distanță mare de sistemul național de alimentare cu energie electrică sau conectați la SEN (Sistemul Energetic Național). Sistemele fotovoltaice se mai numesc și centrale fotoelectrice, parcuri fotovoltaice sau ferme fotovoltaice și au puteri instalate de la cîteva sute de wați pînă ordinul zecilor și sutelor de MW.

Pentru a încuraja investițiile în sisteme fotovoltaice conectate la rețea, Uniunea Europeană acordă finanțări atît pentru achiziția echipamentelor cît și pentru subvenționarea prețului de achiziție a energiei furnizate în SEN. Durata normală de viață a unui sistem fotovoltaic, pentru o putere de ieșire mai mare de 80 % din valoarea inițială, este de 25 de ani.

SISTEME FOTOVOLTAICE CONECTATE LA REȚEA

Sistemele fotovoltaice conectate la rețea reprezintă cea mai la îndemînă și cea mai oportună investiție a momentului în România, avînd o rată de profitabilitate foarte mare și o durata de amortizare de aproximativ 5 ani. Țară noastră oferă cele mai favorabile condiții din Europa pentru aceste investiții. Pentru energia electrică produsă în centrale fotoelectrice se acordă pentru fiecare MWh livrat în rețea 6 vertificate verzi avînd valoarea nominală de 40 Euro care se tranzacționează pe piață la o valoare medie de 52 Euro.

PANOURI FOTOVOLTAICE

Generarea energiei electrice cu panouri solare fotovoltaice este o soluție viabilă în toate regiunile din România atât pentru sisteme fotovoltaice independente cît și pentru realizarea unor centrale fotoelectrice conectate la sistemul energetic național. Țară noastră este privilegiată din punct de vedere al nivelului energiei solare, nivelul iradiantei solare fiind mai mare decât în țările din Europa de Vest cu tradiție în utilizarea acestor sisteme.

Beneficiile și tipurile sistemelor fotovoltaice:

Diferența cea mai mare constă în eficiență. 

2.2 Căi de valorificare a surselor regenerabile de energie

Valorificarea surselor regenerabile de energie reprezintă un obiectiv major în cadrul politicii Uniunii Europene, în vederea asigurării unui mediu curat prin reducerea de gaze cu efect de seră, promovarea dezvoltării regionale și a creșterii siguranței în alimentarea cu energie.

Principalele opțiuni pe termen mediu și lung:

Transferul de tehnologii neconvenționale de la firme cu tradiție și experiență în domeniu;

Elaborarea și implementarea cadrului legislativ adecvat;

Atragerea sectorului privat și public la finanțarea tenologiilor energetice moderne;

Stimularea de constituire a societăților specializate în valorificarea surselor regenerabile de energie;

Programe de cercetare orientate în direcția integrării surselor regenerabile de energie în sistemul energetic național.

Principalele elemente avute în vedere la acorarea de asitenta tehnică de specialitate sunt:

Impliacrea beneficiarului la elaborarea documentației solicitate de banca creditoare;

Pregătirea profesională a partenerilor și specialiștilor din România pentru urmărirea și controlul investiției;

Sprijinul acordat de beneficiar pe perioadă finanțării externe ;

Recomandări în favoarea beneficiarului la negocierile cu băncile comerciale finanțatoare din România.

Măsuri instituționale:

Asigurarea cadrului organizatoric și funcțional adecvat pentru realizarea investițiilor;

Identificarea surselor de finanțare;

Promovarea surselor regenerabile de energie;

Respectarea normelor și standardelor tehnice de construcții-montaj, obținerea atestatului de certificare și a managementului calității;

Dezvoltarea de programe de cooperare internațională, transfer de tehnologii, schimb de experiență și cooperare bilaterală pentru asigurarea protecției mediului (reducerea emisiilor de noxe, oxizi de carbon, s.a.) în producerea energiei din surse regenerabile .

Energia Solară:

Realizarea de instalatii solare de puteri relativ reduse (500W până la 5000W), iar pe baza rezultatelor obținute se vor realiza proiecte de electrificare rurală.

Implamentare de proiecte pilot

Microhidrologie:

Programe de implementare și realizarea a unor unități de mică putere,

Acordarea de facilități pentru construirea de micro-hidrocentrale .

Implemntare de proiecte pilot

Biomasa:

Înlocuirea combustibilului lichid și gaz natural în 110 localități din zone montane cu combustibil pe bază de lemn,

Implementarea de tehnologii de gazeificare a biomasei,

Amenajarea de bazine ecologice pentru valorificarea gazului din fermentare și producerea de energie electrică în turbine cu gaz .

Implementare de proiecte pilot.

Geotermala:

Reevaluarea economică a potenitalului geotermal.

Instalații pilot pentru asigurarea necesarului de căldură la consumatori individuali din mediul rural .

2.3 Potențialul fotovoltaic în România

România dispune de un nivel al radiației solare care este în mare parte constant, indiferent de regiune.

România este localizată într-o zonă cu potențial solar bun, beneficiind de 210 zile însorite pe an și un flux anual de energie solară cuprins între 1000 kWh/mp/an și 1300kWh/mp/an. Din această cantitate doar 600-800 kWh/mp/an sunt utilizabili din punct de vedere tehnic. Potențialul energetic solar s-a reflectat în ultimii ani în creșterea investițiilor în centrale solare: în 2007 centralele solare din România aveau o capacitate de producție de 0.30 MW, crescând în 2011 la 2.9 MW și ajungând la 5 MW în 2012. Conform raportului Country Attractiveness Indices, lansat în noiembrie 2011 de Ernst & Young, România se află pe locul 13 între cele mai attractive țari din lume în ceea ce privește investițiile în acest domeniu.

Pornind de la datele disponibile s-a alcătuit o hartă ce schematizează distribuția radiației solare pe teritoriul României. Harta a fost realizată prin analizarea si prelucrarea datelor furnizate de către ANM, Nasa, JRC si Meteotest. Datele sunt exprimate în kWh/mp/an, în plan orizontal, această valoare fiind utilizată de obicei în aplicațiile energetice fotovoltaice si termice.

In hartă există 3 zone de interes:

-primul areal: include suprafețele cu cel mai ridicat potențial și acoperă Dobrogea și o mare parte din Câmpia Română

-al doilea areal: include nordul Câmpiei Române, Podișul Getic, Subcarpații Olteniei  și Munteniei o bună parte din Lunca Dunării,  sudul  și centrul  Podișului Moldovenesc  și Câmpia  și Dealurile Vestice  și vestul Podișului Transilvaniei, unde radiația solară pe suprafață orizontală se situează între 1300 și 1400 MJ / m2 

-al treilea areal: dispune de mai puțin de 1300 MJ/m2și acoperă cea mai mare parte a Podișului Transilvaniei, nordul Podișului Moldovenesc și Rama Carpatică

Zona de interes deosebit pentru aplicațiile electroenergetice ale energiei solare in țara noastră este cea ce acoperă Dobrogea și o mare parte din Câmpia Română.

În concluzie nivelul de radiații din România este foarte bun comparativ cu cel al altor țări cu climat temperat, iar diferențele, in funcție de zona geografică, sunt foarte mici.Din acest motiv țara noastră se situează în zona europeană B de însorire, ceea ce ofera avantaje reale pentru exploatarea energiei solare. Din păcate în Romania nu s-au făcut incă investiții majore din cauza lipsei de sprijin din partea statului și a unei politici mai clare în această privință. Drept consecință la momentul actual se folosește doar 2% din potențialul energetic solar al țării (1,2 TWh producție anuală).

2.4 Probleme tehnice întâlnite

Lipsa sau limitarea dotărilor necesare operațiilor de construcții-montaj specifice intalațiilor eoliene de puteri mari, în speța macarale, trolii, etc.

Lipsa unor servicii calificate de întreținere și reparații în exploatare, care poate determina diminuarea disponibilității și compromiterea succesului investițiilor. Partea electronică a erogeneratoarelor este deosbit de complexă, iar asigurarea pieselor de schimb pentru un număr redus de unități se poate face doar de la uzina mamă, rezervarea fiecare piese în-situ fiind prohibitivă.

2.4.1 Probleme administrative și de practică comună

Lipsa de informare a potențialilor parteneri locali asupra posibilităților și oportunităților de valorificare a resurselor regenerabile de energie.

– Prețuri neadecvate și nerealiste cerute pentru lucrările de construcții-montaj.

– Lipsă de cooperare și uneori dezinteresul unor autorități locale cu atribuții de autorizare în realizarea proiectului.

– Greutăți în procurarea informațiilor utile (de exemplu hărțile de detaliu ale teritoriului și a celor de cadastru imobiliar). Informațiile și autorizațiile trebuie obținute din mai multe surse, dispersate și necorelate.

– Lipsa unei singure autorități pentru primirea și prelucrarea avizelor (biroul unic)

– Coordonarea între responsabilități care dau avize, de exemplu: organul coordonator de avize (primăria/prefectură, consiliul județean/local) ar trebui să ceară avizele de la celelalte organe (pompieri, mediu, sanitar, etc.)

– Nespecificarea unei liste concrete a avizelor necesare, unică pe țara (număr de avize, de la ce autorități trebuie să provină, pe baza căror documente se face eliberarea, etc.)

– Nu se cunosc costurile necesare pentru eliberarea acestor avize.

– Termen nespecificat în care avizele trebuie date (nefuncționarea legii aprobării tacite).

– Nu există un registru centralizat al zonelor în care nu este permisă construcția obiectivelor energetice (rezervații naturale, zone de atracție turistică, zone de protecție sanitară, etc.)

– Imedimentul de a construi pe teren extravilan (pe care nu este permisă construirea).

– Taxele de schimbare a destinației terenului din teren agricol sunt diferite de la zonă la zonă și, în unele cazuri, sunt necunoscute.

– Lipsa normelor care să precizele distanța față de alte clădiri la care se pot construi instalațiile eoliene.

2.4.2 Racordarea la rețea

Problema construirii conexiunii de legatură cu sistemul energetic național.

Problema punctului de racordare (proprietatea asupra acestuia, obligația exploatării și întreținerii acestuia).

2.4.3 Cadrul de reglementare

– Lipsa unor norme care să prevadă obligația autorităților competențe și a antreprenorilor implicați de a încheia contracte pe o perioadă lungă de timp, timp de 20 ani.

– Inexistența obligativității operatorului de rețea de a achiziționa întreaga cantitate provenită din surse regenerabile, nu numai a cantității reglementate.

– Clarificarea/ armonizarea ordinului ANRE 37/2002, cu privire la aprobarea Metodologiei pentru stabilirea prețurilor/ tarifelor de achiziție a energiei de la producători independenți și autoproducatori.

– Intrarea în vigoare a unor norme și armonizarea normelor existente în privința accesului și a racordării în rețea a producătorului independent.

La realizarea proiectelor de investiții în construcția de centrale energetice eoliene pot apărea următoarele riscuri, care ar diminua efectul economic prognozat, în mod general, instituțiile financiare examinează patru tipuri de riscuri: politice, valutare, de creditare și riscurile realizării proiectului.

– Riscul politic corespunde grupului de riscuri controlat de conducerea țării. Un astfel de risc poate apărea, de exemplu, la modificarea legislației în vigoare a țării, a tipului de proprietate etc.

– Riscul valutar ar putea deriva din cel politic și din factori economici, în urma devalorizării mondei naționale etc .

Riscul de credit

Survine ca urmare a incapacității cumpărătorului de a plăti pentru marfa procurata, sau a diminuării cererii, în cazul dat, la energie electrică.

– Riscul realizării proiectului survine în urma unor evenimente sau cauze care ar împiedică executarea proiectului, inclusiv a cazurilor de forță majoră. Primele trei tipuri de risc vor fi minime în cazul unei stabilitai politice în țară, având în vedere interesul deosebit manifestat de factorii de condurere, reflectat în legistalita în vigoare, referitor la implementarea surselor de energie regenerabilă. Riscul realizării proiectului trebuie examinat în detaliu, făcând comparație cu proiectele analoge desfășurate în energetică tradițională (de exemplu, construcția unei centrale termoelectrice).

Pe lângă riscurile de bază, ar putea surveni și alte riscuri, precum ar fi:

– Riscul ecologic care presupune creșterea cheluielilor legate de protecția mediului. Acest risc este exclus, dat fiind faptul că centrala eoliană este o sursă de energie „curata” în regim reglementat, precum și în caz de avarie.

– Riscul social. În acest caz, centrala electrică eoliană este examinată că sursă potențială de accidente în producție. La centrală electrică eoliană există foarte puține locuri de contact al personalului cu elementele rotitoare, elctrice, cu temperatură înaltă sau altele care a putea cauza traumatisme. Urmând regulile prescrise de protecție, riscul accidentării la centrala electrică eoliană se reduce la minim, fiind de zeci de ori mai mic în comparație cu cel existent la centralele termolectrice.

Riscul tehnologic și riscul de transport este examinat ca risc al reducerii producției de energie din cauza lipsei de combustibil, apă și altor consumabile. Acest risc este minim în comparație cu el de la CTE-uri, fiindcă la centralele electrice eoliene nu există consum de combustibili sau apă tehnologică. Nu apare nici riscul transportului în lipsă căruia centrala nu ar fi asigurată cu combustibil.

– Riscul de producție este legat de reducerea volumului produs finit (energie electrică) din cauza ieșirii din funcție a agregatelor sau a infrastructurii electrice. Agregatele eolienei fabricate actualmente au depășit de regulă toate situațiile de rodaj specifice prototipurilor. Firmele producătoare de agregate eoliene dau garanții pentru productialor, identice cu cele ale utilajului pentru termocentrale.

– Riscul energetic eolian, în cazul centralei electrice eoliene are cea mai mare pondere. O reducere substanțială a producerii de energie este posibilă la aprecierea incorectă a vitezei medii a vantuui sau a repartizării acestuia pe gradații. Reducerile pot fi cauzate și de schimbările considerabile ale condițiilor de vânt care au loc în unele perioade de timp. Acest risc poate fi redus punând la bază calculelor energetice date sigure multianuale despre viteză și roza vânturilor, inclusiv date obtinnute prin măsurători de lungă durată pe locul de amplasare a centralei.

– Riscul de forță majoră poate apărea în cazul unor circumstanțe neobișnuite de tipul înghețurilor cu lapoviță, dar care pot cauza deteriorarea rețelelor electrice.

Concluzia finală este că, în România există interes și disponibilități foarte mari pentru investiții în proiecte energetice din resure regenerabile, dar, totodată, dacă se doresc aceste investiții, trebuie că autoritățile să definească, simplifica și pregătească cadrul și procedurile administrative și de reglementare.

Capitolul3. Implementarea proiectului privind realizarea parcului fotovoltaic Izvoarele 50 MW

3.1 Descrierea generală a prooiectului

DENUMIREA OBIECTIVULUI DE INVESTIȚII:

Centrala electrică fotovoltaică Izvoarele 50 MW și instalațiile de conectare la SEN.

AMPLASAMENTUL OBIECTIVULUI:

Amplasamentul obiectivului se află în județul Giurgiu în apropierea localității Izvoarele, pe teritoriul administrativ al acesteia.

TITULARUL INVESTIȚIEI:

S.C. LJG GREEN SOURCE ENERGY GAMMA S.R.L.

BENEFICIARUL INVESTIȚIEI:

S.C. LJG GREEN SOURCE ENERGY GAMMA S.R.L.

DOCUMENTE DE REFERINȚĂ:

Avizul tehnic de racordare ENEL Nr. 38 din 03.12.2012.

Întregul studiu are în vedere realizarea centralei fotovoltaice Izvoarele 50 MW și a instalațiilor necesare pentru conectarea la SEN din investiția S.C. LJG GREEN SOURCE ENERGY GAMMA S.R.L.

Parc fotovoltaic – faza studiu de fezabilitate cu rolul de a prezenta soluțiile tehnice și evaluarea financiară necesare pentru realizarea Centralei electrice fotovoltaice Izvoarele 50 MW și a instalațiilor de conectare la SEN aferente acesteia. Acestea vor fi finanțate din surse proprii de către investitorul S.C. LJG GREEN SOURCE ENERGY GAMMA S.R.L.

Întregul studiu are în vedere realizarea centralei fotovoltaice Izvoarele 50 MW și a instalațiilor necesare pentru conectarea la SEN din investiția S.C. LJG GREEN SOURCE ENERGY GAMMA S.R.L.

În cele ce urmează prezentăm succint lucrările incluse în prezentul studiu de fezabilitate:

STAȚIA 20/110 KV IZVOARELE 2

Pentru realizarea stației 110/20 kV Izvoarele 2 sunt necesare în principal următoarele:

– Procurare și montare celulă 110 kV de transformator echipată cu întreruptor, separator,

transformatoare de măsură și descărcătoare;

– Procurare și montare transformator 110/20 kV, 50/63 MVA;

– Procurare și montare celule 20 kV (6 celule feeder, o celulă transformator, o celulă baterie de condensatoare, o celulă de măsură și o celulă de TSI);

– Procurare și montare TSI 20/0,4 kV, 160 kVA;

– Procurare și montare grup DIESEL;

– Realizare construcții necesare montării noilor echipamente,

– Realizarea sistemului de comandă, control, protecții pentru celula de transformator 110 kV;

– Realizarea serviciilor interne de curent continuu și curent alternativ pentru stația 110/20 kV Izvoarele 2;

– Procurarea și montarea unei cutii de contorizare de decontare și analizor de calitate complet echipată pentru celula 110 kV transformator;

– Realizarea instalației de legare la pământ unitare din platbandă de oțel zincat, pentru întregul obiectiv.

Astfel, se va racorda instalația de legare la pământ a stației 110/20 kV Izvoarele 2 cu instalațiile de legare la pământ aferente stația 110 kV Izvoarele Intrare – Ieșire (Enel) și stației 110/20 kV Izvoarele 1;

– Realizarea instalației de protecție împotriva supratensiunilor atmosferice;

– Realizarea drumului de circulație interioară și de acces;

– Realizarea clădirii tehnologice, care cuprinde: cameră conexiuni 20 kV, cameră comandă, cameră TSI și cameră contoare;

– Realizarea suporților metalici zincați și fundații din beton armat;

– Realizarea împrejmuirii stației cu gard din plasă de sârmă și poartă acces utilaje;

– Realizarea instalației de evacuare ape pluviale din cuva de retenție a transformatorului. Aceasta va fi prevăzută cu separator de ulei;

– Realizarea sistemului de iluminat interior, exterior și perimetral;

– Realizarea sistemului antiefracție, supraveghere acces și incendiu.

La alegerea soluțiilor de realizare a noii stații 110/20 kV Izvoarele 2 s-au avut în vedere principalele soluții tehnice agreate de comun acord cu Investitorul.

CENTRALA FOTOVOLTAICĂ IZVOARELE 50 MW

Pentru realizarea centralei electrice fotovoltaice Izvoarele 50 MW sunt necesare următoarele:

– Procurarea și montarea modulelor fotovoltaice;

– Procurarea și montarea invertoarelor;

– Procurarea și montarea posturilor de transformare 20/0,4 kV;

– Realizarea legăturilor electrice cu ajutorul cablurilor, cutiilor de conectare și conectorilor între modulele fotovoltaice și invertoare;

– Realizarea instalației de legare la pământ;

– Realizarea instalației de paratrăsnete;

– Realizarea racordului în cablu 20 kV de la posturile de transformare la celulele de 20 kV din stația 110/20 kV Izvoarele 2;

– Realizarea sistemului de monitorizare, comandă și control;

– Realizarea drumurilor de circulație interioară;

– Realizarea împrejmuire din panouri de plasă metalică;

– Realizarea sistemului de securitate.

Energia electrică va fi produsă prin utilizarea unor module policristaline de înaltă eficiență, achiziționate de la producători certificați. Aceste module vor fi cablate si conectate la invertoare c.c. – c.a. prefabricate, care vor transforma curentul continuu produs în curent alternativ trifazat, la o tensiune de 400 V. Invertoarele se vor conecta câte două în paralel la un transformator 0,4/20 kV cu înfășurări divizate pe partea de 0,4 kV. Posturile de transformare cuprind un transformator de medie tensiune de 0,4/20 kV și celulele de medie tensiune necesare pentru conectarea acestora la stația de 110/20 kV Izvoarele 2 prin intermediul unei rețele de cabluri de 20 kV.

3.1.1 Descrierea tehnica a proiectului – localizarea proiectului

Centrala electrică fotovoltaică Izvoarele 50 MW este amplasată în județul Giurgiu în apropierea localității Izvoarele, pe teritoriul administrativ al acesteia.

Lucrările de realizarea a centralei electrice fotovoltaice Izvoarele 50 MW, a stației electrice 110/20 kV Izvoarele 2 aferente acesteia se vor realiza pe un teren aparținând S.C. LJG GREEN SOURCE ENERGY GAMMA S.R.L.

Pe lângă aceste lucrări se vor realiza și următoarele lucrări pe tarif de racordare pentru conectarea parcului fotovoltaic la SEN:

– Realizarea stației 110 kV Izvoarele intrare-ieșire;

– Realizarea racordului la LEA 110 kV d.c. Ghizdaru – Videle, care va face legătura dintre stația 110 kV Izvoarele intrare – ieșire și LEA 110 kV Ghizdaru – Videle;

– Realizarea lucrărilor în stațiile de capăt Ghizdaru și Videle;

– Montare fibră optică pe LEA 110 kV Ghizdaru – Videle.

Toate aceste lucrări realizate pe tarif de racordare din fonduri S.C. LJG GREEN SOURCE ENERGY BETA S.R.L. nu fac obiectul prezentului proiect.

3.1.2 Tehnologii necesare, masuri, operatiuni sau actiuni ce trebuieimplementate pentru proiect

În cele ce urmează, este prezentată descrierea funcțională și tehnologică pentru investiția aferentă prezentului proiect.

STAȚIA 20/110 kV IZVOARELE 2

CIRCUITE PRIMARE

Stația de 110/20 kV Izvoarele 2 va fi echipată conform plan D3E-002 – Schemă electrică monofilară, iar amplasarea echipamentelor se va realiza conform cu planul D3E-003 – Vedere in plan stația 110/20 kV Izvoarele 2.

Conform plan D3E-003, stația 110/20 kV Izvoarele 2 va conține:

– stație 20 kV interioară;

– stație 110 kV exterioară;

– un transformator T2, 110/20 kV, 50/63 MVA;

– TSI, 20/0,4 kV, 160 kVA;

Stația 20 kV

Stația de 20 kV va fi de tip interior și va conține 10 celule și spațiu rezervat pentru încă o celulă de 20 kV. Cele 10 celule vor avea următoarea destinație:

– 1 celulă de alimentare transformator de servicii interne,

– 1 celulă de măsură tensiune pe bare.

– 1 celulă de transformator,

– 6 celule pentru conectare aferente Centralei electrice fotovoltaice,

– 1 celulă de baterii condensatoare.

Stația 110 kV

Stația de 110 kV va fi de tip exterior și va conține 1 celulă de transformator, echipată cu:

– 1 buc. întreruptor trifazat,

– 1 buc. separator tripolar cu un cuțit de legare la pământ,

– 3 buc. transformator de măsură curent,

– 3 buc. transformator de măsură tensiune tip capacitiv,

– 3 buc. transformator de măsură tensiune tip inductiv,

– 3 buc. descărcătoare.

Întregul echipament se va lega la instalația de legare la pământ a stației.

Transformator forță

În stația electrică 110/20 kV Izvoarele 2 se va monta un transformator de forță T2 110/20 kV, 50/63 MVA, care va realiza legătura între cele două nivele de tensiune.

Transformatorul de forță va fi amplasat pe o cuvă de retenție special amenajată care va reține integral cantitatea de ulei. Aceasta va fi prevăzută cu separator de hidrocarburi.

La bornele transformatorului de forță T2, atât la partea de înaltă tensiune cât și la joasă tensiune se vor monta descărcătoare cu ZnO pentru protecția împotriva supratensiunilor atmosferice.

Tratarea neutrului de 110 kV a transformatorului de forță T2 se va realiza prin montarea pe nulul acestuia a unui separator cu cuțit de legare la pământ și a unui descărcător cu ZnO.

Întregul echipament se va lega la instalația de legare la pământ a stației.

Amplasarea transformatorului va fi conform planului D3E-003.

Transformator de servicii interne

Pentru asigurarea alimentării receptoarelor de curent alternativ se va utiliza un transformator de servicii interne 160 kVA – 20/0,4 kV, de tip uscat, care se va monta în clădire.

Racordul transformatorului de servicii interne la celula de 20 kV aferentă și dulapurile de 0,4 kV se realizează prin intermediul cablurilor de 20 kV și respectiv 0,4 kV.

Instalația de legare la pământ

Pentru protecția personalului de exploatare, în noua stație se va realiza o instalație de legare la pământ complexă, în conformitate cu normativele și standardele în vigoare. Această instalație trebuie să permit realizarea valorilor admisibile pentru tensiunile de atingere și de pas.

Instalația de legare la pământ a stației 110/20 kV Izvoarele 2, se va compune din:

Prize naturale,

Priza artificială,

instalația de dirijare a potențialelor,

conductoare de legare la pământ (de ramificație).

Întreaga instalație de legare la pământ se va executa din platbandă de oțel zincat (electrozi orizontali) și țevi de oțel zincat (electrozi verticali). Priza artificială se va introduce în bentonită pentru reducerea rezistenței de dispersie și atingerea valorilor admisibile ale tensiunilor de atingere și de pas.

La instalația de legare la pământ a stației se vor racorda noile echipamente, precum și toate elementele conductoare care nu fac parte din circuitele curenților de lucru, dar care în mod accidental ar putea intra sub tensiune printr-un contact direct, prin defect de izolație sau prin intermediul unui arc electric.

Instalația de legare la pământ a noii stații 110/20 kV Izvoarele 2 se va racorda cu instalația de legare la pământ a stației 110/20 kV Izvoarele 1 și cu instalația de legare la pământ a Stației 110 kV Izvoarele intrare – ieșire.

Instalația de protecție împotriva loviturilor directe de trăsnet

Protecția echipamentului stației 110/20 kV Izvoarele 2 împotriva loviturilor directe de trăsnet se va realiza printr-o instalație de paratrăsnete verticale montate pe stâlpi independenți.

Instalația de protecție împotriva supratensiunilor atmosferice și de comutație

Pentru protecția echipamentului împotriva supratensiunilor atmosferice și de comutație se vor monta descărcătoare cu rezistență variabilă pe bază de oxizi metalici la bornele de înaltă, medie și nul aferente transformatorului.

CIRCUITE SECUNDARE

În stația 110/20 kV Izvoarele 2 se vor monta în clădirea tehnologică, următoarele dulapuri complet echipate pentru sistemul de comandă, control, protecții, sistemul de contorizare și sistemul de monitorizare a calității energiei electrice:

– Dulap protecție transformator;

– Dulap comunicații;

– Dulap SCADA;

– Cutie contor decontare și analizor calitate;

– Cutie contorizare SI.

Sistemul SCADA ce se va realiza va satisface cerințele Investitorului în vederea monitorizării și controlului de la distanță a stației 110/20 kV Izvoarele 2. Comunicațiile cu centrul de telecontrol se va realiza prin intermediul echipamentelor de comunicații din stație și utilizând ca suport fibra optică.

În exteriorul stației, cablurile de circuite secundare și fibră optică se vor poza în țevi de PVC. În punctele de ramificație se vor realiza cămine de tragere.

Contorizarea de decontare și monitorizarea calității energiei electrice ce se va realiza în stația 110/20 kV Izvoarele 2, se va monta in camera de contoare echipamente proprii Investitorului și echipamente ce vor deveni proprietatea operatorului de măsurare pe tarif de racordare.

Pentru contorizarea alimentării serviciilor interne din stația 110 kV Izvoarele Intrare – ieșire se va monta în camera de contoare un contor cu comunicație GSM.

SERVICII INTERNE

În clădirea tehnologică, în camera de comandă, în rând cu dulapurile de circuite secundare se vor monta echipamentele aparținând serviciilor interne (SI), astfel:

– Dulap baterie 220 Vc.c.;

– Redresor;

– Dulap distribuție curent continuu;

– Dulap distribuție curent alternativ;

Alimentarea serviciilor interne de curent continuu va fi asigurată de o baterie de acumulatori de 220 Vc.c.

Alimentarea serviciilor interne de curent alternativ va fi asigurată din transformatorul de servicii interne (TSI) ca sursă de bază și din grupul Diesel ce se monta in apropierea clădirii corpului de comandă, ca sursă de rezervă. Grupul va fi dotat cu instalație AAR.

SISTEM ANTIINCENDIU, ANTIEFRACȚIE ȘI SUPRAVEGHERE ACCES

Stația 110/20 kV Izvoarele 2 va fi prevăzută cu sistem de semnalizare incendiu, ce va emite un semnal ce va fi preluat în sistemul SCADA și transmis la centrul de teleconducere al stației.

De asemenea se va prevedea un sistem antiefracție și supraveghere acces ce va monitoriza permanent perimetrul stației și va transmite semnalele către personalul operativ de la centrul de teleconducere.

AMENAJARE TEREN

Lucrările pentru realizarea stației 110/20 kV Izvoarele 2, prevăd și lucrări de sistematizare verticală a incintei, astfel încât să fie evitate stagnările de ape pluviale și să asigure condiții de execuție optime pentru lucrările de construcții ale fundațiilor aferente echipamentelor din stație.

Prin lucrările de sistematizare verticală ale platformei stației se vor asigura pantele de scurgere ale apelor pluviale căzute pe amplasamentul stației.

La finalul lucrărilor de construcții-montaj se va proceda la reacoperirea cu pământ vegetal a întregii platforme a stației, însoțită de lucrări de nivelare, semănare și udare a gazonului.

Lucrarea are ca scop atât fixarea solului cât si ameliorarea impactului vizual asupra obiectivului economic.

DRUMURI INTERIOARE

Pentru asigurarea circulației utilajelor în incinta stației de transformare s-a prevăzut un tronson de drum interior cu îmbrăcăminte din beton.

Drumul se va executa la nivelul terenului amenajat, având aceleași pante cu acesta. Soluția de realizare a fost adoptată pentru a nu fi împiedicată curgerea apelor din precipitații pe platforma stației către exteriorul incintei.

CONSTRUCȚII

Pentru realizarea stației 110/20 kV Izvoarele 2, se vor realiza elemente de construcții care vor susține echipamentele electrice ce se vor monta.

Astfel, pentru montarea noilor echipamente, se vor executa structuri metalice zincate. Acestea vor fi realizate din europrofile. Suporții independenți vor avea înălțimi diferite, în funcție de tipul echipamentului și de amplasarea în schema tehnologică.

În vederea protecției la suprasarcini atmosferice, în stație se va amplasa un stâlp independent zăbrelit, confecționat din profile laminate zincate pe care se va amplasa o tijă de paratrăsnet.

Atât suporții independenți, precum și stâlpul de paratrăsnet, se va fixa pe fundații noi din beton armat, prin intermediul buloanelor de ancoraj, înglobate în fundații. Fundațiile independente sunt de tip talpă și cuzinet.

Pentru montarea transformatorului de forță T2, se va executa o fundație de beton armat alcătuită din două longrine, legate la partea inferioară cu o talpă comună. Adiacent, se va executa o cuvă de suprafață, conectată la un canal colector, ce se va racorda la un separator de ulei. Canalul colector și zona dintre longrinele fundației se vor acoperi cu grătare metalice. Peste acestea și în interiorul cuvei de suprafață se va așterne un strat de piatră neporoasă.

Grupul Diesel (de tip exterior) se va monta pe o fundație de beton armat.

În stația de 110/20 kV Izvoarele 2 se va executa o clădire tehnologică cu următoarele funcțiuni: cameră de comandă, cameră de conexiuni 20 kV, cameră TSI și cameră contorizare. Această clădire va avea regim de înălțime parter și va avea structura de rezistență din cadre metalice. Închiderile exterioare, inclusiv învelitoarea se vor realiza din panouri tip sandwich. Compartimentările interioare se vor executa din plăci ușoare (tip Aquapanel) incombustibile. Sub camera de conexiuni de 20 kV se va prevedea un subsol pentru circuitele de cabluri, iar la camera de contorizare și cea de comandă se va prevedea pardoseală tehnologică.

Împrejmuirea stației se va realiza din panouri bordurate, fixate pe stâlpi zincați termic din țeavă rectangulară și având la partea superioară trei rânduri de sârmă ghimpată. Stâlpii se vor fixa în fundații din beton simplu. Pentru accesul în stație se va monta o poartă metalică.

INSTALAȚII ELECTRICE

Stația 110/20 kV Izvoarele 2 va fi prevăzută cu iluminat exterior și perimetral, iar în clădirea tehnologică aferentă stației vor fi prevăzute instalații de iluminat interior, încălzire și climatizare.

A. ILUMINAT EXTERIOR ȘI PERIMETRAL

Pentru stația 110/20 kV Izvoarele 2 vor fi prevăzute sisteme de iluminatul exterior și perimetral.

Sistemul de iluminat exterior va fi realizat cu corpuri de iluminat de tip proiector și ambiental, complet echipate, pe stâlpi independenți și pe clădirea tehnologică.

Sistemul de iluminatul perimetral se va realiza cu corpuri de iluminat ambiental, complet echipate, amplasate pe stâlpi metalici proprii.

Alimentarea cu energie electrică a instalațiilor sus menționate, se face dintr-un tablou electric exterior.

B. ILUMINAT INTERIOR

Pentru clădirea tehnologică a stației se va prevedea iluminat general și iluminat de siguranță.

În vederea asigurării nivelului de iluminat stabilit de normativele în vigoare, pentru iluminatul general al clădirii tehnologice s-au prevăzut corpuri de iluminat complet echipate cu lămpi tubulare fluorescente.

Iluminatul general se va alimenta din tabloul electric general al clădirii.

Iluminatului de siguranță sa fie alimentat dintr-un tablou independent.

INSTALAȚII DE VENTILARE SI CLIMATIZARE

În clădirea stației 110/20 kV Izvoarele 2 se va realiza o instalație de ventilare care va realiza un număr de 6 schimburi orare pentru camera de conexiuni. Instalația va fi formată din două ventilatoare axiale amplasate în sistem sus-jos și un termostat care va comanda pornirea si oprirea acestora. Ambele ventilatoare vor fi prevăzute cu jaluzele gravitaționale.

În camera TSI vor fi montate grile de ventilație atât pe ușile de acces cât si pe peretele opus.

În camera de comanda se va monta un aparat mono-split de aer condiționat cu inverter care va asigura pe perioada de vara funcționarea echipamentelor în marjă de temperaturi specificate de producător.

INSTALAȚIA DE ÎNCĂLZIRE

Pentru realizarea unui microclimat corespunzător pe perioada anotimpului rece, în încăperi sunt prevăzute convectoare electrice cu termostatare și ventilație naturală Acestea vor asigura următoarele temperature minime:

– Camera de conexiuni 20 kV 5º C

– Camera de comanda 20º C

– Camera de contoare 10º C

Pentru alimentarea radiatoarelor se vor folosi circuite monofazate.

Alimentarea cu energie electrică a circuitelor de încălzire și climatizare, se va face din tabloul de iluminat normal și de forță TL. Alimentarea tabloului electric TL se face din dulapurile de servicii interne current alternativ.

INSTALAȚIA DE CANALIZARE A APELOR PLUVIALE

În incinta stației se va asigura colectarea apelor pluviale de pe suprafața cuvei de transformator și trecerea acestora printr-un separator de ulei care va separa apa rezultată din precipitații de eventualele scurgeri de ulei din transformator. Separatorul va fi din beton armat, design monolit și va fi prevăzut cu strat de protecție hidroizolator, cu element de coalescență demontabil și sistem de protecție la supraîncărcare.

CENTRALA ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ IZVOARELE 50 MW

MODULE FOTOVOLTAICE

Principalele elemente ale fiecărei centrale electrice fotovoltaice sunt modulele fotovoltaice.

Producția de energie electrică va rezulta din utilizarea unor module policristaline de înaltă eficiență, fiabile și sigure. Modulele policristaline sunt formate din celule solare din siliciu policristalin, geam cu o rată ridicată de transmisie a luminii și acoperit cu un strat anti-reflexiv, rama care permite montarea panourilor și cutia de joncțiune.

INVERTOARE

Invertoarele sunt un element cheie într-o centrală fotovoltaică, acestea asigurând controlul managementului întregii rețele și eficiență maximă, ele transformând curentul continuu produs în current alternativ trifazat, la o tensiune de 400 V.

Echipamentele vor fi livrate ca stații modulare, care vor cuprinde invertorul și tablourile de current continuu și alternativ. Acestea vor fi amplasate la marginea drumurilor din interiorul parcului fotovoltaic pe un strat de beton de egalizare.

POSTURI DE TRANSFORMARE

Posturile de transformare cuprind un transformator de medie tensiune de 0,35/20 kV și celulele de medie tensiune necesare pentru conectarea acestora la stația de 110/20 kV prin intermediul rețelei de cabluri 20 kV.

Transformatoarele care se vor utiliza vor fi cu înfășurări divizate pe partea de joasă tensiune, cu următoarele caracteristici 0,35/0,35/20 kV, 1600 kVA, conexiune Dyy.

SISTEMUL DE MONTAJ

Sistemul de montaj va permite o instalare rapidă, cu un impact minim asupra mediului înconjurător.

Instalare panourilor fotovoltaice se va realiza pe suporți înșurubați sau bătuți în pământ, fără fundații din beton. Suporți vor permite susținerea în condiții de încărcări datorate vântului, încărcări datorate zăpezii și vor avea o durată mare de viață.

CUTII DE CONECTARE “STRING-URI”, CABLURI SI CONECTORI

Modulele fotovoltaice sunt echipate din fabrică cu doze de conexiune, inclusiv cabluri și conectori speciali pentru sisteme fotovoltaice. De la acestea, modulele vor fi cablate cu cabluri solare speciale (rezistente la scurtcircuit, la ultraviolete, dublă izolație, flexibilitate mare, etc.) și conectate cu conectori speciali (complet izolați, pentru 1000 V curent continuu) în mai multe șiruri în cutiile de conectare „string-uri”. De la fiecare cutie, cablurile principale de curent continuu vor fi pozate în șanțuri până la invertoare.

REȚEAUA DE CABLURI 20 kV

Posturile de transformare vor fi conectate la stația de 110/20 kV Izvoarele 2 printr-o rețea de conectare în buclă de medie tensiune.

Cablurile de medie tensiune vor fi dimensionate corespunzător pentru puterile fiecărei bucle, acestea se vor poza direct în pământ într-un strat de nisip. La intersecții cu alte cabluri sau subtraversări de drumuri cablurile vor fi pozate în țevi PVC. Alături de cablurile de 20 kV se va poza și o platbandă de oțel zincat pentru egalizarea potențialelor și fibra optică aferentă sistemului de monitorizare, comandă și control.

ÎMPĂMÂNTARE, PARATRĂSNET ȘI PROTECȚIE LA SUPRATENSIUNI

Centrala electrică fotovoltaică va fi protejată cu un sistem adecvat de legare la pământ, ținând cont de specificațiile tehnice ale modulelor fotovoltaice (legarea la pământ a polului c.c. minus, dacă va fi necesar), un sistem de protecție la loviturile directe de trăsnet și un sistem special de protecție la supratensiune, instalat de obicei direct în cutiile de conectare “string-uri”, respectiv în stațiile de transformare, pentru protecția modulelor și a invertoarelor împotriva vârfurilor de tensiune provenite în urma loviturilor de trăsnet.

SISTEMUL DE MONITORIZARE

Centrala electrică fotovoltaică va fi echipată cu un sistem de monitorizare complex, care va măsura și monitoriza curenții de linie (direct în cutiile de conexiune “string-uri”), starea descărcătoarelor de supratensiune, a invertoarelor, a senzorilor de radiații solare, temperatura exterioară, temperature modulelor, inclusiv o analiză completă a producției de energie electrică și un sistem complet de management al rețelei.

DRUMURI

Pentru realizarea circulației utilajelor se vor realiza drumuri de macadam, care vor avea razele de curbură și lățimea corespunzătoare cu tipul utilajelor care vor circula.

SISTEMUL DE SUPRAVEGHERE ȘI SECURITATE

Pentru protecția Centralei electrice fotovoltaice va fi realizat un gard înalt de cel puțin 2 m. Adițional se va instala un sistem de securitate de ultimă generație, ce va include instalarea de senzori de prezență perimetrali, sistem de televiziune cu circuit închis (TVCI), precum și pază umană.

3.1.3 Explicarea modului de reducerere a emisiilor antropogenice

Centrala electrică fotovoltaică Izvoarele 50 MW și instalațiile de conectare a acesteia la SEN, se vor realize cu echipamente moderne și fiabile, având un impact redus asupra mediului înconjurător.

Centrala electrică fotovoltaică Izvoarele 50 MW va fi amplasată pe teritoriul administrativ al localității Izvoarele, județul Giurgiu. Ea va fi alcătuită în principal din module policristaline de siliciu instalate pe suporți înșurubați sau bătuți în pământ, fără fundații de beton. Centrala fotovoltaică va mai cuprinde invertoarele necesare transformării c.c. în c.a. precum și posturile de transformare necesare conectării modulelor policristaline la stația 110/20 kV Izvoarele 2. Atât invertoarele cât și posturile de transformare vor fi prefabricate și se vor monta pe un beton de egalizare.

Instalațiile de conectare a Centralei electrice fotovoltaice Izvoarele 50 MW la SEN cuprind următoarele categorii de lucrări:

– Realizarea stației 110/20 kV Izvoarele 2;

Evaluarea impactului asupra mediului înconjurător trebuie analizată în acord cu regulile și normele impuse în România și cu normele și recomandările europene referitoare la protecția mediului (vezi Anexa 9.1), atât pentru perioada de execuție cât și pentru perioada funcționării centralei electrice fotovoltaice și a stației.

În cele ce urmează s-au analizat măsurile de protecție ale mediului, necesare a se aplica pentru realizarea centralei electrice fotovoltaice Izvoarele 50 MW și instalațiilor de conectare a acesteia la SEN.

Pe baza considerațiilor de mai sus, scopul prezentului capitol este:

a) să prezinte pe scurt cadrul legal specific problemelor de mediu din România (vezi Anexa 9.1),

b) să arate pe scurt aranjamentele instituționale pentru monitorizarea impactului asupra mediului,

c) să identifice și să recomande căi pentru reducerea eventualului impact nociv asupra mediului cauzat de proiect.

MĂSURI DE PROTECȚIE ASOCIATE PROIECTULUI

Măsurile de protecție a mediului necesar a fi aplicate pe perioada implementării proiectului și pe perioada exploatării instalațiilor proiectate, se referă la:

 protecția calității aerului și climei,

 managementul apelor uzate,

 managementul deșeurilor,

 protecția solului și a apelor subterane,

 protecția împotriva zgomotului și a vibrațiilor,

 protecția resurselor naturale și conservarea biodiversității – reconstrucție ecologică,

 protecția împotriva radiațiilor ionizate,

 cercetare și dezvoltare,

 alte activități de protecția mediului.

PROTECȚIA CALITĂȚII AERULUI

Protecția aerului trebuie asigurată în conformitate cu Legea nr.104/2011 privind calitatea aerului înconjurător.

Pe perioada execuției, sunt de așteptat emisii poluante ale aerului care apar în urma executării părții de construcții, transportului noilor echipamente și sudurilor. Investitorul va impune Contractantului să ia măsuri speciale pentru limitarea poluării aerului.

MANAGEMENTUL APELOR UZATE

Protecția calității apelor trebuie asigurată în conformitate cu Normele NTPA 001/2002 și NTPA 002/2002 (HG 188/2002).

Nu este cazul să se ia măsuri pentru prevenirea calității apelor evacuate în sursele de apă.

MANAGEMENTUL DEȘEURILOR

Agenții economici care generează deșeuri au obligația să țină o evidență a gestiunii acestora pentru fiecare tip de deșeu.

Deșeurile din construcții care nu se încadrează în categoria deșeurilor toxice și periculoase, inclusive pământul excavat, sunt încadrate în lista de categorii de deșeuri sunt următoarele:

 beton fără conținut de substanțe periculoase,

 pământ, pietre fără conținut de substanțe periculoase,

Deșeurile reciclabile vor fi valorificate de către contractant/executant în numele Investitorului.

Având în vedere că Centrala fotovoltaică Izvoarele 50 MW și instalațiile aferente conectării acesteia la SEN, se realizează pe un amplasament nou, nu vor exista deșeuri în urma demolărilor. Vor apărea deșeuri din ambalajele echipamentelor.

Investitorul va cere Furnizorilor de echipamente din import să treacă în Packig-list în afară de greutatea netă și brută și cantitățile de ambalaje pe tipuri de materiale (lemn, hârtie, metal, plastic); aceste cantități sunt necesare pentru întocmirea declarațiilor lunare către Administrația Fondului pentru Mediu și plata taxei aferente ambalajelor/deșeurilor de ambalaje ale echipamentelor.

PROTECȚIA SOLULUI ȘI APELOR SUBTERANE

Pentru protecția solului și a apelor subterane sunt recomandate o serie de măsuri pentru asigurarea unei protecții corespunzătoare pe perioada funcționării instalațiilor electrice.

În exploatarea normală a centralei electrice fotovoltaice Izvoarele 50 MW și instalațiilor aferente conectării acesteia la SEN, nu se vor evacua pe/în sol nici un fel de poluanți.

Măsuri de protecție

Preluarea apelor pluviale de pe suprafața aferentă cuvei transformatorului de putere din stația 110/20 kV Izvoarele 2 se va face prin intermediul unui separator de ulei. Acesta va separa și va colecta eventualele reziduuri de ulei ajunse în mod accidental în cuve. Va fi utilizat un cămin de vizitare.

PROTECȚIA ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI ȘI VIBRAȚIILOR

Măsuri de protecție pe perioada execuției

Pe perioada execuției nu se întrevăd situații în care să apără niveluri de zgomot în afara normelor. Se va avea grijă ca majoritatea activităților să se desfășoare în timpul zilei și ele trebuie să fie în acord cu normele și regulamentele specifice.

Atât în perioada realizării proiectului cât și în funcționarea uzuală, nivelul de zgomot la limita incintei va respecta valoarea maximă de 65 dB(A), prevăzută de STAS 10009/1998-Acustică Urbană.

Muncitorii vor fi dotați cu echipament de protecție pentru auz, ori de câte ori este necesar.

Măsuri de protecție pe perioada funcționării

Prin achiziția serviciilor de monitorizare a zgomotului, pe perioada funcționării, se va urmări respectarea nivelului de zgomot stabilit prin normativele în vigoare.

LUCRĂRI DE RECONSTRUCȚIE ECOLOGICĂ

Lucrările de refacere a cadrului natural prevăd remedierea suprafețelor degradate în timpul lucrărilor de construcții montaj. Operațiile prevăd reacoperirea cu pământ vegetal, nivelare, semănare cu gazonului și udare a acestuia, lucrarea va fi făcută ca o operație finală în cadrul lucrărilor de construcții-montaj.

Lucrările au atât rolul de a ameliora impactul vizual asupra obiectivului energetic cât și rolul de a fixa solul împotriva eroziunilor pluviale sau eoliene.

PROTECȚIA ÎMPOTRIVA RADIAȚIILOR

Echipamentele aferente centralei electrice fotovoltaice Izvoarele 50 MW și instalațiilor necesare conectării acesteia la SEN vor fi dimensionate astfel încât să se respecte normativele în vigoare în ceea ce privește ionizarea datorită descărcării corona și a câmpului electromagnetic.

Echipamentele și materialele de circuite primare propuse asigură un nivel de redus de pierderi corona, datorită formelor geometrice specifice pentru înaltă tensiune.

La realizarea lucrărilor Contractantul, pe baza documentației tehnice a furnizorului și prin instrucțiunile specifice proprii, privind executarea lucrărilor, va indica măsurile concrete de activitate în câmpul electromagnetic creat de instalațiile proiectate pentru a fi respectate normele de lucru specifice.

Conform Ordinului Ministrului Sănătății și Familiei, valorile maxime admisibile pentru expunerea populației la câmpuri electromagnetice cu frecvența de 50 Hz sunt: 5 kV/m (pentru E) și 100 μT (pentru B)..

3.2 Metodologia de baza a proiectului

Prezentul studiu are rolul de a prezenta soluțiile tehnice și evaluarea financiară necesare pentru realizarea centralei electrice fotoelectrice Izvoarele 50 MW și a instalațiilor de conectare la SEN aferente acesteia, realizate din surse proprii de către investitorul S.C. LJG GREEN SOURCE ENERGY GAMMA S.R.L.

Investiția se desfășura pe perioada a 5 luni calendaristice, în perioada 01.07.2013 -30.11.2013.

Obiectivele care vor realiza și vor rămâne în proprietatea investitorului sunt:

– Stația 110/20 kV Izvoarele 2, aferentă Centralei electrice fotovoltaice Izvoarele 50 MW;

– Centrala electrică fotovoltaică Izvoarele 50 MW.

Pe lângă aceste lucrări se vor realiza și următoarele lucrări pe tarif de racordare pentru conectarea parcului fotovoltaic la SEN:

– Realizarea stației 110 kV Izvoarele intrare-ieșire;

– Realizarea racordului la LEA 110 kV d.c. Ghizdaru – Videle, care va face legătura dintre stația 110 kV Izvoarele intrare – ieșire și LEA 110 kV Ghizdaru – Videle;

– Realizarea lucrărilor în stațiile de capăt Ghizdaru și Videle;

– Montare fibră optică pe LEA 110 kV Ghizdaru – Videle.

Toate aceste lucrări realizate pe tarif de racordare din fonduri S.C. LJG GREEN SOURCE ENERGY BETA S.R.L. nu fac obiectul prezentului proiect.

Lucrările de realizarea a centralei electrice fotovoltaice Izvoarele 50 MW, a stației electrice 110/20 kV Izvoarele 2 aferente acesteia se vor realiza pe un teren aparținând S.C. LJG GREEN SOURCE ENERGY GAMMA S.R.L.

În prezentul Studiu de fezabilitate s-au prezentat soluțiile tehnice și s-a realizat evaluarea economic pentru următoarele lucrări:

– Realizarea stației 110/20 kV Izvoarele 2;

– Realizarea Centralei electrice fotovoltaice Izvoarele 50 MW.

Lucrările pe tarif de racordare au fost incluse în evaluarea economică a unei documentații distincte.

3.2.1 Aplicabilitatea proiectului

În anexa 2.1 este prezentat graficul de realizare al investiției.

3.3 Analiza cost-beneficiu

ANALIZA OPȚIUNILOR

Analiza opțiunilor prezintă rezumatul studiilor de identificare a oportunităților, selectarea alternativelor pe baza analizei de fezabilitate și alegerea opțiunii optime.

OPȚIUNEA 1 – VARIANTA FĂRĂ INVESTIȚIE

Varianta fără investiție nu necesită evaluarea costurilor prezentate în acest capitol, acestea fiind considerate 0 și implicit veniturile sunt considerate egale cu 0.

OPȚIUNEA 2 – VARIANTA CU INVESTIȚIE

Ca variantă cu investiție se analizează realizarea Centralei electrice fotovoltaice Izvoarele 50 MW și a instalațiilor de racordare la SEN, cu costurile și beneficiile prezentate în cadrul acestui capitol.

3.3.1 Introducere

Centrala electrică fotovoltaică Izvoarele 50 MW și instalațiile de conectare a acesteia la SEN, se vor realize cu echipamente moderne și fiabile, având un impact redus asupra mediului înconjurător.

Centrala electrică fotovoltaică Izvoarele 50 MW va fi amplasată pe teritoriul administrativ al localității Izvoarele, județul Giurgiu. Ea va fi alcătuită în principal din module policristaline de siliciu instalate pe suporți înșurubați sau bătuți în pământ, fără fundații de beton. Centrala fotovoltaică va mai cuprinde invertoarele necesare transformării c.c. în c.a. precum și posturile de transformare necesare conectării modulelor policristaline la stația 110/20 kV Izvoarele 2. Atât invertoarele cât și posturile de transformare vor fi prefabricate și se vor monta pe un beton de egalizare.

3.3.2 Costurile si veniturile estimate ale proiectului

COSTURILE ȘI VENITURILE PROIECTULUI

Costurile și veniturile se obțin prin implementarea prezentului proiect, față de situația actuală.

Beneficiile și cheltuielile menționate se obțin integral după realizarea completă a investiției. Dacă se consideră că realizarea investiției începe în anul de referință notat 1, atunci veniturile obținute datorită producerii energiei electrice vor apărea în proporție de 100% în anul 2.

Pentru cazul în care nu s-ar realiza investiția, s-a considerat lipsa tuturor veniturilor și costurilor.

Toate aceste diferențe între situația actuală și cea obținută în urma implementării investiției analizate în acest capitol s-au estimat, pentru ușurință, ca venituri și costuri.

COSTUL INVESTIȚIEI

Valoarea investiției din fonduri proprii LJG GREEN SOURCE ENERGY GAMMA este cea rezultată din estimarea Devizului General și sintetizată în Capitolul 7.

COSTUL DE OPERARE ȘI MENTENANȚĂ

Pentru evaluarea costurilor de operare și mentenanță ce vor apărea după implementarea proiectului, beneficiarul a contactat furnizorii de echipamente de la care a obținut un cost mediu anual pentru operare și mentenanță.

Considerând ca an de începere a lucrărilor anul 1, valoarea acestor costuri ajunge la 1,472 mil. EURO/an, la nivelul anului 2.

VENITURI OBȚINUTE DATORITĂ ENERGIEI PRODUSE

Pentru calcularea acestor venituri au fost considerate următoarele valori:

– Timpul mediu de producere al puterii maxime: 1196 h/an;

– Puterea maximă: 50 MW;

– Prețul mediu de facturare energie: 42 Euro/MWh.

Pentru scenariul de bază, s-a considerat o creștere anuală a prețului mediu de facturare a energie cu un nivel considerat între 3-5% față de anul precedent.

Considerând ca an de începere a lucrărilor anul 1, valoarea acestui venit ajunge la 2,1 mil. EURO/an, la nivelul anului 2.

VENITURI OBȚINUTE DATORITĂ CERTIFICATELOR VERZI

Pentru calcularea acestor venituri au fost considerate următoarele valori:

– Timpul mediu de producere al puterii maxime: 1196 h/an;

– Puterea maximă: 50 MW;

– Numărul certificatelor verzi pe MWh: 3 CV/MWh;

– Valoarea medie a certificatelor verzi: 50 Euro/CV.

Pentru scenariul de bază, s-a considerat o creștere anuală a prețului certificatelor verzi un nivel considerat între 2% față de anul precedent.

Considerând ca an de începere a lucrărilor anul 1, valoarea acestui venit ajunge la 7,72 mil. EURO/an, lanivelul anului 2.
3.3.3 Analiza economico-financiara

Finanțarea lucrărilor menționate mai sus, se va realiza din surse proprii LJG GREEN SOURCE ENERGY GAMMA.

Investiția propusă în cadrul acestui studiu de fezabilitate reprezintă obiectul unui proiect care are ca scop realizarea Centralei electrice fotovoltaice Izvoarele 50 MW și a instalațiilor de racordare la SEN, ce va avea punerea în funcțiune la începutul lunii decembrie 2013. Pentru a evalua performanțele economice ale acestui proiect, în acord cu prevederile legislative în vigoare, am realizat analiza economică uzuală, în condițiile precizate mai jos.

Menționăm că analiza economică a fost realizată pe baza evidențierii elementelor de cost și de venituri în cazul realizării Centralei electrice fotovoltaice Izvoarele 50 MW și a instalațiilor de racordare la SEN obținută prin implementarea proiectului analizat în cadrul prezentului studiu de fezabilitate.

Principalele ipoteze și particularități pentru calculul criteriilor de eficiență economică pentru această investiție sunt precizate mai jos.

A. Conturul de analiză

Pentru a avea o imagine de ansamblu asupra impactului pe care realizarea investiției îl are la nivelul activității societății, s-a considerat ca și contur de analiză un contur situat la nivelul obiectivelor vizate de proiect și prezentate în cadrul acestui proiect.

B. Date de intrare

S-au considerat următoarele date de intrare: puterea instalată a centralei, tariful de facturare al energiei electrice, timpul mediu anual de funcționare al centralei la capacitatea instalată, numărul de certificate verzi/MWh, costurile de operare și mentenanță, etc.

S-au folosit următoarele date economice cu caracter general:

Puterea instalată a centralei: 50 MW

Timpul mediu anual de funcționare la puterea maximă: 1196 h/an

Tariful mediu de facturare al energiei: 42 Euro/MWh

Numărul de certificate verzi : 3 CV/MWh

Tarif mediu certificate verzi: 50 Euro/CV

rata de actualizare – 5%/an

durata de studiu – 20 ani

moneda – EURO

valorile considerate nu conțin TVA

sursele de finanțare – 100% surse proprii.

În acord cu practica actuală pentru evaluarea eficienței economice a investițiilor, s-au utilizat criteriile VNA, RIR, Ip și DRA.

Venitul net actualizat (VNA)

unde:

Vt – beneficiul anual obținut în urma realizării investiției

It – investiția anuală

Ct – cheltuieli anuale de exploatare

D – durata de studiu

a – rata de actualizare.

VNA reprezintă într-o formă sintetică eficiența intrinsecă a investiției analizate, pentru o perioadă de studiu considerată și o rată de actualizare aleasă.

Condiția pentru ca investiția să fie fezabilă este VNA > 0.

b. Rata internă de rentabilitate (RIR)

Reprezintă rata de actualizare pentru care, pe durata de studiu considerată, venitul net actualizat este nul (VNA = 0).

unde Vt, It, Ct și D au semnificațiile de mai sus.

Rata internă de rentabilitate (RIR) indică în ce măsură investiția este profitabilă față de rate mai mari de actualizare decât rata aleasă în calcul.

Condiția pentru ca investiția să fie fezabilă este RIR > a= 5 %/an.

c. Indicele de profitabilitate (Ip)

Reprezintă raportul dintre suma beneficiilor și suma tuturor cheltuielilor, actualizate pe durata de studiu.

unde: Vt, It, Ct și a au semnificațiile de mai sus.

Condiția pentru ca investiția să fie fezabilă este ca Ip > 1.

d. Durata de recuperare actualizată (DRA)

Reprezintă durata pentru care, cu rata de actualizare aleasă, venitul net actualizat are valoarea zero

unde: Vt, It, Ct și a au semnificațiile de mai sus.

Durata de recuperare actualizată (DRA) exprimă capacitatea obiectivului de a restitui capitalul investit pentru realizarea sa din beneficiile obținute prin exploatare, cu considerarea valorii în timp a banilor (actualizării), respectiv numărul de ani în care acestea egalează valoarea investiției.

Condiția pentru ca investiția să fie fezabilă este ca DRA < 20 ani.

3.3.4 Comentarii pe costuri individuale si pe elemenete de beneficii

REZULTATE OBȚINUTE

În Tabelul 3.3.4 de mai jos este prezentată analiza economică, pe perioada de analiză, cu considerarea elementelor descrise anterior. Pentru scenariul de bază, s-au obținut următoarele valori ale indicatorilor din criteriile precizate mai sus:

Pentru eficiența economică:

 VNA: 16,53 mil. EURO;

 RIR: 6,85 %/an;

 Ip: 1,2;

 DRA: 16,8 ani.

În Figura 3.3.4 este prezentat fluxul de numerar.

Figura 3.3.4 Fluxuri de numerar

CONCLUZII

După cum se poate remarca din valorile de mai sus, investiția este fezabilă din punct de vedere economic.

În contextul actual, caracterizat de creșterea alarmantă a poluării cauzate de producerea energiei din arderea combustibililor fosili, devine din ce in ce mai importantă reducerea dependenței de acești combustibili.

Energia solară s-a dovedit deja a fi o soluție foarte bună la problema energetică globală.

Principalul avantaj al energiei solare este emisia zero de substanțe poluante și gaze cu efect de seră, datorită faptului că nu ard combustibili.

Nu se produc deșeuri. Producerea de energie fotovoltaică nu implică producerea nici unui fel de deșeuri.

Costuri reduse pe unitate de energie produsă.