Resursele de sol ṣi utilizarea terenurilor în comuna Munteni [614171]

Universitatea” Alexandru Ioan Cuza” din Iași
Facultatea de Geografie și Geologie
Departamentul de Geografie

LUCRARE DE LICEN ṬĂ

Resursele de sol ṣi utilizarea terenurilor în comuna Munteni
(Jude ṭul Gala ṭi)

Coordonator :
conf. dr. Secu Cristian Vasilică

Absolvent: [anonimizat]ṣi
2018

2
CUPRINS

Capitolul I . INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. 3
1.1. Aṣezare a geografică ṣi limite ………………………….. ………………………….. …………………….. 4
1.2. Metode de lucru. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 5
1.3. Obiectivele lucrări ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 6
Capitolul II. FACTORII PEDOGENETICI ………………………….. ………………………….. ………. 7
2.1. Geologia și relieful ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 7
2.1.1. Geologia ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 7
2.1.2. Relieful ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 8
2.2. Clima și hidrografia ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 10
2.2.1. Clima ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 10
2.2.2. Hidrografia ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 12
2.3. Factorul antropic. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 13
Capitolul III. RESURSELE DE SOL ȘI UTILIZAREA TERENURILOR …………………… 15
3.1. Clase ṣi tipuri de sol ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 15
3.2. Utilizarea actuală a terenurilor ………………………….. ………………………….. …………………. 18
3.3. Factori favorabili ṣi limitativi pentru utilizarea solurilor în agricultură. …………………. 20
3.4. Factori limi tativi ai producției și culturil e caracteristice . ………………………….. …………. 30
Capitolul IV. CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 34
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 38

3
Capitolul I
INTRODUCERE
Lucrarea are ca scop prezentarea resurselor de sol ṣi utilizarea terenurilor în comuna
Munteni din județul Galați.
Conṭinutul lucrări prezintă factorii pedogenetici, resursele de sol ṣi modul de utilizare a
terenurilor.
În acest sens primul capitol abordează aspectele legate de a ṣezarea geografică la nivelul
judeṭului ṣi al României, limitele comunei, metodele de lucru pe care le -am utilizat în realizarea
acesteia ṣi obiectivele lucrări.
În capitolul al -II-lea este realizată o caracterizare a factorilor pedogenetici, respectiv:
geologia ṣi relieful, clima ṣi hidrografia ṣi factorul antropic.
Capitolul III est e intitulat ”Resursele de sol ṣi utilizarea terenurilor”, obiectivele
principale sunt:
a. actualizarea denumirii solurilor de la OSPA Galați la SRTS (2012).
b. corectarea limitelor hărții clasice pe baza tehnicilor mod erne (SIG, ortofotoplan, modelul
numeric a terenului).
c. elaborarea hărții utilizării terenurilor pe baza ortofotoplanului.
În ultimul capitol sunt prezentate concluziile.
În lucrarea de față a m încercat să subliniez ceea ce este important ṣi valoros, în special
solurile folosite în agricultur ă, care pentru lo cuitori reprezintă resursa de hrană dar ṣi un venit
lunar pentru a duce un trai decent.
Am abordat această tem ă deoarece comuna Munteni este situată în aproprierea localită ṭi
mele, dar în special datorită faptului că bunici mei au locuit în aceasta ṣi încă de mică copilă îmi
doream să o cercetez în amănunt.
Pe parcursul cercetări am observat că această comună nu este valorificată ṣi între ṭinută
aṣa cum ar trebui. Scopul locuitorilor este do ar pentru a duce un trai mai bun ṣi mai pu ṭin pentru
conservare și u tilizarea adecvată a resurselor (sol, apa etc.).

4
1.1. Aṣezare a geografică ṣi limite
a) Aṣezarea
Comuna Munteni este situată în partea nord -vestică a jude ṭului Gala ṭi, între coordonatele
45°56ʼ latitudine nordică și 27°26ʼ longitudine estică, iar la nivelul Român iei aceasta este
așezată în estul țări.
Comuna Munteni se învecinează la nord cu jude ṭul Vaslui și județul Bacău, la sud cu
judeṭul Tulcea și județul Brăila, la vest cu jude ṭul Vrancea, iar la est cu Republica Moldova.

Fig. 1. Așezarea geografică a comunei Munteni.

5
1.2. Metode de lucru
În elaborarea lucrări s -au utilizat metode clasice de cercetare a factorilor pedogenetici, a
resurselor de sol ṣi utilizarea terenurilor.
Metoda de bază în realizarea lucrări a fost st udierea surselor bibliografice: “Erozi unea eoliană a
solurilor din Câmpia Tecuciului ” Florean N. (1955 ), “Cîmpia Tecuciului ” Alexandru Obreja
(1965) , “Considerații geomorfologice asupra nisipurilor din Cîmpia Tecuciului” Obreja
Alexandru (1965 ), “Observații geografice asupra maniferelor din Câmpia Tecuciului ”
(Seminarul Geografic “D. Cantemir” Nr: 23-24/2004) Sorin Geacu , “Impactul riscurilor hidro –
climatice și pedo -geomorfologice asupra mediului în bazinul Bârladului” Constantin Rusu
(2006), “Monitoringul stării de calitate a solului din Rom ânia” (Institutul Național de
Cercetare -Dezvoltare pentru pedologie agrochimie și protecția mediului (ICPA București))
Mihail Dumitru, Sorina Dumitru, Veronica Tănasă, Mihaela Preda, Ion Rîșnoveanu, Victoria
Mocanu, Marius Eftene, Alexandrina Manea, Constantin Ciobanu, Nicoleta Vrînceanu, Irina
Calciu (2011) , “Geografia solurilor ” Traian Demeter ( 2009 ), “Raport anual privind starea
mediului în județul Galați (2012) , “Cartarea și bonitarea solurilor/terenurilor” (Note de curs)
Daniel Dorin Dicu, Dorin Țărău (2014 ) și “Clima și Hazardele Meteo -Climatice din Podișu l
Bârladului” (- rezumatul tezei de doctorat -) Mihăiță Cristinel Huștiu (2017) .
Am utilizat și date de la institutul: OFICIUL JUDEȚIAN DE S TUDII PEDOLOGICE ȘI
AGROCHIMICE GALAȚI (“Studiul pedologic p entru fundamentarea proiectelor de
sistematizare, organizare a teritoriului și dezvoltare a producției agricole, Comuna Munteni
(Județul Galați )” (1998) , “ ing. I. Murariu Maria și ing. Lucas Anica).
În unele situa ṭii pentru a compara realitatea din teren cu informațiile din documente am
folosit cartarea în teren, metode moderne (car tografierea solului cu ajutorul ArcGIS pe baza
ortofotoplanurilor ṣi a imaginilor Landsat 7) ṣi cuno ṣtinṭele mele căpătate de -a lungul acestor trei
ani de s tudiu, în legătură cu clima, hidrografia ṣi utilizarea terenurilor.
Am intrat în contact foarte mult cu locuitori comunei care au fost foarte deschiși la dialog
și m-au ajutat să descopăr schimbările care au avut loc și cauzele acestora.
Din dialogul cu aceștia am dedus că cele mai multe modificări au avut loc la nivelul
solului și aici a fost pus accentul foarte mult pe gradul de productivit ate a solului dar și pe ceia ce
a distrus omul, făcându -se referire la sistemele de irigație utilizate pe timpul co munismului.
Cu ajutorul programului ArcG is am realizat câteva hăr ṭi (harta a ṣezări geogr afice a
comunei Munteni , harta solurilor ṣi harta utilizări terenurilor ).

6
1.3. Obiectivele lucrări
Obiectivele acestei lucrări sunt: actualizarea informațiilor geografice pentru comuna
Munteni și evaluarea modului de utilizare a terenurilor. Făcându -se referire la dimensiunea
proprietă ṭilor agricole prin raportarea la un alt stat din Uniunea Europeană.
Scopul acestei lucrări este evaluarea calității pe baza notelor de bonitare în cadrul
comunei Munteni și gradul de degradare a terenurilor. Se va avea în vedere agricultura de
subzist ență dar și gradul de degradare a terenurilor.
Văzând cât de importante sunt terenurile pentru locuitori și cu câtă mândrie vorbesc
despre acestea, mi -am adus aminte de vorbele bunicul ui meu care î mi tot zicea că bogăția
României constă în pământurile noastre dar și în frumusețile oferite de natură.
Vorbele reamintite mi -a stâ rnit dorința de a cerceta comuna și de a valorifica terenurile
din zonă.
Lucrarea de față reprezintă pentru mine un semn de mulțumire pentru bunicul meu , care
pentru el pământurile reprezent au o parte din viața sa.

7
Capitolul II
FACTORI I PEDOGENETICI

2.1. Geologia și relieful
2.1.1. Geologia
Teritoriul comunei Munteni este plasat pe Lunca Bârladului , ocupând o parte din Câmpia
Tecuciului, subdiviziune a Câmpiei Române.
În cadrul comunei Munteni predomină materialul parental pe loe ss, solurile au orizont
carbonato acumulativ și prezintă o poro zitate bună.
Porozitatea varia ză spațial în cazul solurilor din luncă.
În zona de luncă ca material parental sunt aluviuni le, având în mare parte textura
argiloasă. Sunt însă și stratificații cu aluviuni medii și foarte puține porțiuni cu aluviuni c are
dețin la adâncimi de 0,20 -1,50 m aluviuni vechi.
Cea mai mare parte a teritoriului este acoperit de o manta de loess ce prezintă o g rosime
ce variază între circa 2-25 m. Sub manta urmează prundi ṣuri ṣi nisipuri cu intercala ṭii de argile ṣi
marne nisipoase, coborând mult sub nivelul actual al râurilor.
Sub aceste a se găsesc formațiuni mai vechi calcaroase de vârstă cretacică, jurasică și
triasică.
Solurile prezente pe terase s -au format pe material parental de tipul luturi loessoide, iar
pe fruntea terasei ṣi versan ṭi sunt prezente nisipurile romaniene.
Prezen ṭa depozitelor de solificare înfă ṭiṣează o mare omogenitate texturală, atât pe
verticală cât ṣi pe orizontală.
În Câmpia Tecuciului depozitele cu aternare sunt cele mai întinse ṣi reprezintă partea
superioară a cuverturi sedimentare.
Alternanța pe orizonturi nisipoase cu orizonturi argiloase dovedește originea fluvio –
lacustră a acestor sedimente. Depozitele loessoide sunt cele mai importante ca răsp ândire în
Câmpia Tecuciului și imprimă acesteia o notă caracteristică.

8
Pe acest teritoriu sunt prezente ṣi nisipuri care formează dune ce ocupă suprafe ṭe
reprezentative în Câmpia Tecuciului, acestea se înti nd de la Hanul Conache până în zona Matca
– Ungur eni, formând fâ ṣii de dune fixate, semifixate ṣi din când în când mobile.
Pe văile sub secvente , înguste ṣi la baza versantului materialul parental este reprezentat de
materialul coluvial adus de pe versan ṭi, torenți sau apele de ș iroire , cu textura lutoasă sau lut –
nisipoasă , în func ṭie de natura materialul ui care a fost erodat ṣi depus la baza versantului sau pe
văi.
2.1.2. Relieful
Teritoriul de față cuprinde două unități geomorfologice distincte:
– Câmpia propriu -zisă formată din terasele Bârladului .
– Lunca cursului inferior al râului Bârlad.
Relieful acestor două subunități este aproape plan.
Câmpia Tecuciului este strâns legată de activitatea râului Bârlad. Aceasta este o câmpie
de tranzi ṭie formată pe depozite acum ulative cuaternare de terasă (l oessuri ṣi dune de nisip) care
determină o fragmentare ṣi o energie medie de relief.
Energia reliefului de ṭine valorile cele mai ridicate în partea de nord fa ṭă de Lunca
Bârladului, valoarea oscilează între 100 -200 m în sectorul Ghidigeni, iar spre sud acea sta scade
succesiv până la 20 m în sectorul Tecuci -Rateṣ.
Energia medie a reliefului se înscrie în cuprinsul teraselor înalte cu valori cuprinse între
25-30 m și scade treptat spre sud, atingând valori între 10 -20 m.
Din punct de vedere morfologic Câmpia T ecuciului se individualizează prin pante reduse,
cele mai întinse pante au valori cuprinse între 2 -5%.
Lunca Bârladului oferă o priveliște cu înălțimi domoale cuprinse între 2 m în nord și 0,5 –
1 m în sud -est, are o lățime ce variază între 2 și 3 km și este străbătută de la nord la sud de râul
Bârlad.
În urma lucrărilor ce au avut loc pe întreaga luncă a Bârladului regimul hidric din sol a
suferit numeroase modificări. Adâncimea talverului era între 1-1,5 m fapt ce în timpul ploilor
torențiale sau topirea zăpezilor provoca inundații pe întinderi mari.
În urma acestor lucrări s -a extins ṣi adâncit albia râului , iar nivelul freaticului a scăzut
până la adâncimi ce variază între 1,50 -2,50 m.

9
În raport cu indicele de răspândire a formelor de relief ṣi cerin ṭe se disting în regiunea
studiată următoarele tipuri principale:
a. Relieful de acumulare fluvio -deluvial .
b. Relieful sculptural fluvio -deluvial.
a. Relieful de acumulare fluvio -deluvial cuprinde terasele c u depozitele loessoide ṣi nisipoase.
“Pe parcursul Câmpiei Tecuciului, Bârladul ṣi-a dezvoltat patru terase de vârstă ṣi
extindere diferită:
– terasa joasă Podoleni (T1) de 2 -4 m altitudine aproximativ, relieful ṣi șes ul de
vârstă holocen -superior.
– teras a Tecuci (T2) de 5 -8 m altitudine aproximativ, relieful de vârstă holocen –
inferioară.
– terasa Cernicari -Rateṣ (T3) de 18 -20 m altitudine aproximativ, relieful de vârstă
Wṻrm.
– terasa Ghidigeni (T4) de 60 -70 m altitudine aproximativ, relief de vârstă Min del –
Riss.”1
Ultimile două terase alcătuiesc majoritatea reliefului, ele fiind deformate tectonic.
Terasele de ṭin înăl ṭimi de 50 -100 m fa ṭă de lună, trecerea de la luncă la terasă se face
relativ brusc în majoritatea cazurilor.
b. Relieful sculptural fluvio -deluvial este rezultatul eroziuni complexului hidrografic din
cuprinsul Câmpiei Tecuciului și a procesului de denudație deluvială.
În această categorie de relief cei mai caracteristici sunt versanț ii cu lungimi ce variază
între 200-300 m.
Versantul stâng al văii Bârladului este mai mozaicat și se întâlnesc toate formele de
eroziune, de la excesivă la prăbușiri și forme de alunecări.
Versantul se prezintă sub forma unei ridicături de teren mai mici sau mai mari, cu
depresiuni între ele sau mici văi de colectare a apelor.
Cu cât înaintăm spre sud versantul este mai uniform.
Versan ṭii văii Bârladului sunt asimetrici ṣi prezintă grade de înclinare diferit e.
Versantul stâng pr ezintă valori cuprinse între 10 -30% ṣi este mai ab rupt fa ṭă de versantul
drept car e are valori cuprinse între 3 -5%, fiind mai puțin înclinat și cu panta lină.

1Obreja (1965).

10
Pe teritoriul comunei Munteni în valea Bârladului debutează câteva văi, și anume:
– Valea Blănesei străbate partea de nord a ter itoriului și este afluent de dreapta alături de
valea Ṣerboasa , valea Lungă ṣi valea Bordeiului.
– Valea Priboca este afluent de stânga a râului Bârlad .
Valea Blăne sei provine de pe teritoriul Cer ṭeṣti, are direc ṭia vest, sud-est pe o lungime de
cca. 4 km, având o formă sinuoasă spre sud.
Versanți acestor văi au diverse denivelări și înc linări, cu lungimi de cca. 50 -200 m.
În Comuna Munteni sunt prezente soluri neafectate de eroziune și soluri afectate de
eroziune, de la slab erodate la puternic erodate.
Versanți care afl orează principalele văi sunt afectați de intense procese de pantă,
eroziunea de suprafață și adâncime.
Ca forme de microrelief sunt prezente : rigolele, ogașele și ravenele.
Relieful este favorabil agriculturi , dar principala problemă o constituie aprovizi onarea cu
apă a culturilor.
Solurile din comuna Munteni sunt favorabile pentru culturile agricole, culturi de câmp,
culturi furajere și viță de vie.
2.2. Clima și hidrografia
2.2.1. Clima
În Câmpia Tecuciului clima se încadrează în sectorul de climă tempe rat-continentală, cu
influențe de ariditate.
Temperatur a medie multianuală este de 9,8 °C (1981 -2010), cu un maxim î nregistrat în
luna iulie (21,7°C) și un minim înregistrat în luna ianuarie (- 4°C) .
Temperat ura maximă absolută a fost de 40,4°C înregistrată în data de 07.08.2012, pe
când temperatura minimă absolut ă a fost de -22,5°C înregistrată în data de 02.02.2012.
Numărul mediu al zilelor cu temperaturi maxime mai mari de 30°C este de 32,1, iar cel al
zilelor cu temperaturi mai mari de 25°C este de 99,2.
Numărul mediu al zilelor de iarnă este de 35,8. În luna octombrie au fost înregistrate
frecvent temperaturi mai mici de 0°C.
Primul îngheț are loc pe 19 octombrie, iar ultimul îngheț are loc pe 14 aprilie, perio ada
fără îng heț este de 188 de zile.

11
Umidita tea relativă medie a aerului este de 77%, maxima fiind de 86% în luna decembrie
și minima de 69% în luna iulie.
Cantitatea medie anuală de precipita ṭii înregistrate este de 467mm.
Cantită ṭile cele mai mari de precipita ṭii cad în lunile mai ṣi iulie cu o me die de 64,4 mm,
iar lunile cele mai secetoase sunt: ianuarie, februarie, martie și august.
Cantită ṭile de precipita ṭii care cad pe teritoriul comunei Munteni pot fi considerate
suficiente pentru majoritatea culturilor, dar regimul precipita ṭiilor în timpul anului este deficitar.
Ploile de vară au caracter toren ṭial, fiind frecvente sub formă de averse ṣi înso ṭite de
grindină.
Teritoriul este supus contrastelor termice ṣi a fenomenelor de secetă meteorologică ṣi
pedologică, cu o frecven ṭă a ploilor toren ṭiale de 70% în lunile de vară .
Ploile de vară au o importan ṭă deosebită deoarece ele găsesc solul uscat, au un caracter
toren ṭial, îṣi pierde de multe ori din eficien ṭă, ele pierzându -se prin evapotranspira ṭie ṣi mai pu ṭin
prin scurgerea superficială. Te renul este foarte slab înclina, favorizând un drenaj extrem de lent –
moderat.
Indicele de ariditate de Martone prezintă o valoare anuală de 23,5 , aflându -se la limita
optimului de dezvoltare a plantelor.Valoarea indicelui de ariditate este 24, indică limita dintre
stepă ṣi silvostepă.
Pe teritoriul comunei Munteni cel mai frecvent vânt este vântul de nord, cu o frecven ṭă
de 25%, fiind prezent în anotimpul de iarnă ṣi aduce zăpezi. Vântul de nord bate ṣi toamna târziu
cât ṣi primăvara timpuriu.
Pe acest teritoriu bate și vântul de sud cu o frecvență de 11,7% și cu o intensitate de
3,1%, este prezent mai ales în anotimpul de vară , fiind un vânt usc at.
Vântul de nord -vest are o frecvență de 8,3% și este prezent în anotimpul de iarnă și
primăvară.
În anotimpul de vară bat vânturile de vest care sunt favorabile dezvoltări plantelor.
Pe teritoriul comunei Munteni cel mai dăunător vânt este cel din nord-nord est care aduce
toamna cât ṣi primăvara, temperaturile scad brusc, iar iarna bate puternic viscolind zăpada.
Brumele timpurii de primăvară cad în prima decadă a luni mai (dar statistic sunt foarte
rare) și sunt frecvente în prima parte a luni aprilie.

12
În anotimpul de toamnă brumele timpurii sunt frecvente în luna octombrie , dar uneori
apar ṣi în a doua jumătate a luni septembrie.
Numărul mediu al zilelor cu brumă este de 11,8 .
Media anuală a umidită ṭii este de 72% , zăpadă căzută în anotimpul de iarnă, atunci când
există are rol protector asupra semănăturilor de toamnă.
Numărul mediu al zilelor cu strat de zăpadă este de 44, iar al celor cu viscol de 6,5.
Diferențele topoclimatice din cadrul comunei Munteni sunt determinate de altitudine,
relief , dar ṣi datorită prezen ṭei în partea nordică a masivelor de pădure.
„Topoclimatul de câmpie este pus în eviden ṭă de indicele de ariditate ṣi climograma cu
contrastul dintre elementele de bază ce sprijină agricultura ṣi ecologia speciilor de plante ṣi
animale.”2
Așadar , comuna Munteni are un climat temperat -continental cu ierni friguroase, veri
călduroase ṣi secetoase cu un maxim de precipita ṭii la începutul anotimpului de vară.
2.2.2. Hidrografia
Reṭeaua hidrografică din cadrul teritoriului studiat este alcătuită din râul Bârlad și
afluenții Prisaca și Blăneasa, la care se adaugă rețeaua hidrografică cu scurgere temporară.
Râul Bârlad străbate teritoriul de la nord la sud, pătrunde pe la vest de satul Negrile ṣti,
părăse ṣte teritoriul comunal, străbate în că patru teritorii comunale ṣi se varsă în Siret în dreptul
satului Salcia din comuna Umbrăre ṣti.
În cadrul teritoriului studiat râul Bârlad are un curs lent foarte meandrat cu o albie minoră
care de ṭine o adâncime ce variază între 1 -1,50 m.
Râul Bârlad a suferit numeroase lucrări de adâncire a albiei minore, de îndiguire ṣi
construirea de canale noi, a ṣadar nivelul freatic din luncă a fost coborât sub 1,50 m.
În urma acestor lucrări au fost reduse inunda ṭiile care aveau un e fect distructiv asupra
solului ṣi a plantelor de cultură.
Pe Valea Lungă este prezentă o cantitate redusă de apă tot timpul anului, dar lipsită de
prea mare importan ṭă, fiind practic greu de utilizat apele pentru iriga ṭii chiar ṣi la nivelul unei
grădini de legume.
Apa râului Bârlad este puternic poluată de dejecțiile animalelor care sunt deversate în ea
pe întregul parcurs al râului.

2Obreja (1965).

13

Fig. 2. Râul Bârlad în cadrul satului Munteni.
2.3. Factorul antropic
Influența activității omului asupra unității administrative studiate îmbracă formele cele
mai diferite.
Activită ṭile omului asupra solificării sunt foarte diferite ṣi variate. Odată cu utilizarea
terenurilor omul înlătură vegeta ṭia naturală, fapt ce duce la înlocuirea vegetației forestiere cu cea
cultivată, ducând la dispariția ori zontului O și modifică regimul termic a solului în cazul
terenurilor cultivate dar și în sectoarele de luncă unde nivelul freatic a fost coborât.
Despădurirea sau des ṭelenirea paji ṣtilor pe versan ṭi ṣi utilizarea necorespunzător a
solurilor în cult ura pla ntelor duce la apari ṭia eroziuni intense, asa cum este cazul terenurilor
ocupate de culturile cerealelor de toamnă , care uneori degradează intens solul ne mai fiind
folosite în domeniul agricol.
Exploatarea agricolă a teritoriului include interven ṭia activ ă a omului ṣi utilizarea
diferitelor metode agrotehnice.
Lucrările agrotehnice duc la afânarea păr ṭi superioare a solului, la mineralizarea ṣi la
micṣorarea conținutului în humus.
Planta ṭiile viticole ṣi pomicole modifică în aceeaș măsură solul, întrucât acesta nu mai
seamănă cu cel natural.

14
O influență deosebită exercitată de om asupra solului este utilizarea măsurilor de
chimizare. Aplicarea sistematică a îngră ṣămintelor ṣi amendamentelor solului sărac în substan ṭe
nutritive ṣi cu reac ṭie necorespunzăto are duce la transformarea în soluri fertile.
Modificările esen ṭiale au loc prin punerea în practică a unor măsuri ameliorative, a ṣa cum
sunt: iriga ṭiile, îndiguirile, desecările etc.
Un bun exemplu este cel al desecări sau drenări, lucrări care duc la înl ăturarea excesului
de apă ṣi în aceia ṣi măsură pot fi îm bunătă ṭite condi ṭiile aero -hidrice, întrucât unele soluri
hidromorfe pot fi folosite în cultura plantelor.
Acela ṣ regim este folosit ṣi în cazul solurilor halomorfe care prin iriga ṭii de spălarea
sărurilor, a drenajului ṣi amendamentelor se pot îmbunătăți condițiile aero -hidrice și pot fi
utilizate în cultura plantelor.
Odată cu interven ṭia omului în natură mai ales prin folosirea terenurilor în agricultură ,
solul devine un produs nu numai a factorilor naturali ci ṣi al munci omene ṣti.
Solurile care au suferit modificări drastice ṣi nu mai seamănă cu cele naturale din care au
provenit sunt prevăzute separat în sistemul de clasificare.
Interven ṭia omului poate fi ṣi negativă ca urmare a exploatării nera ṭionale a fondului
funciar, cum ar fi: despăduririle, lucrările agrotehnice necorespunzătoare, iriga ṭii gre ṣite,
desṭeleniri nechibzuite etc.

15
Capitolul III
RESURSELE DE SOL ȘI UTILIZAREA TERENURILOR
3.1. Clase ṣi tipuri de sol

Fig. 3 . Harta solurilor .
Pe teritoriul comunei Munteni, tipurile de sol dominante sunt cele din clasa Cernisoluri ,
urmate de clasa Protisoluri , iar pe alocuri apar soluri din clasa Antrisoluri .

16
Astfel, Cernisolurile (CER) sunt soluri cu acum ulare de materie organică ce pot fi
relativ saturate în baze.
Acestea reprezintă un orizont molic și un orizont intermediar, precum Bv (orizont B
cambic) sau Bt (orizont B a rgic), având culori de orizont molic la partea superioară sau pe fețele
agregatelor structurale.
Cernisolurile sunt repreze ntate de cernoziomurile cambice (CZcb) care sunt răspândite pe
aproximativ întreaga suprafață a teritoriului comunei Munteni, cernoziomurile (CZ) și
cernoziomurile erodice (CZer) sunt răspândite pe porțiuni reduse, așa cum se poate observa și pe
harta solu rilor atașată.
Atât cernoziomurile, cernoziomuril cambice cât și cernoziomurile erodice sunt alcătuite
pe depozite loessoide, fiind cele mai fertile soluri utilizate în cultura cerealieră, a plantelor
tehnice, în viticultură și pomicultură.
Astfel , aceste a sunt foarte puternic degradate prin eroziunea în adâncime. Degradarea atât
de puternică a solului se datorează în principal arăturilor , dar și datorită drumurilor agricole.
Această degradare a solului este în principal in fluențată de activitatea omului, dorința acestora de
a obține în cantități mari produc tivitate și într -un timp scurt apelează la fertilitatea artificială.
În ceia ce privește textura acestor trei subtipuri de sol, ce rnoziomurile au o textură luto –
nisipoasă, cernoziomurile cambice prezint ă o textură luto -argiloasă, iar cernoziomurile erodice
prezintă o textură luto -nisipoasă.
Următoarea clasa de soluri de pe teritoriul studiat sunt Protisolurile (PRO) . Acestea sunt
soluri tinere în curs de formare cu profil încă incomplet diferențiat, lipsit de orizonturi
diagnostice și prezintă cel mult un orizont A ( bioacumulativ ) sau O (organic nehidromorf).
Protisolurile sunt reprezentate de : aluviosol entic (ASen), aluvioso l gleic (ASgc),
aluviosol molic (ASmo) și r egosol (RS).
Aluviosolurile entice (ASen) și a luviosolurile gleice (ASgc) sunt prezente în cadrul
satelor Munteni, Frunzeasca și Țigănești, dar ocupă și o porțiune redusă în Valea Troian și în
partea nordică a sat ului Munteni.
Aluviosolul molic (ASmo) ocupă o suprafață extrem de redusă în estul comunei Munteni,
aflându -se în albia minoră.
Aluviosolurile sunt puternic supus e procesului de eroziune datori tă prezenței canalelor de
drenaj, care în timpul ploilor toren țiale au loc in tense efecte erozive ale apei . Un rol important în
degradare a solului constă în textura acestora care prezintă o rezistență scăzută la eroziune.

17
Aluviosolurile (AS) sunt utilizate ca pajiști, păduri și mici porțiuni în agricultură.
Regosolurile (RS) sunt formate pe material parental neconsolidat, g radul de saturare în
baze este variabil de la slab la puternic saturat . Acest tip de sol se întâlnește la est de satul
Țigănești și în nord -vestul teritoriului, fiind utilizate în domeniul agricol.
Ultima clasă de soluri prezentă pe teritoriul comunei Munteni sunt Antrisolurile (ANT) .
Acestea prezintă un orizont antropedogenetic sau lipsa orizontului A (bioacumu lativ) și E
(eluvic), îndepărtate prin eroziune accelerată sau decopertare antropică, de regulă la suprafață
prezintă un oriz ont AP, provenit din orizont B sau C.
Antrisolurile sunt reprezentate de : antrosol aric (ATar) și a ntrosol erodic (ATer). Aceste
două subtipuri ocupă suprafețe extrem de reduse, fiind prezente în partea nord -vestică și nord –
estică a satului Munteni, așa cum se poate observa și pe hartă.
Antrosolurile sunt solurile cele mai puternic erodate de pe teritoriul comunei Munteni.
Acestea fiind supuse frecvent pr ocesului de eroziune de suprafaț ă, cât și eroziuni în adâncime,
datorate în principal influenței antropice cât și influenței factorilor exte rni (vântul și apa ). Omul a
degradat solul în principal prin utilizarea în exces a substanțe lor chimice, irigații și arături.
Antrosolurile sunt utilizate în domeniul agricol.
Așadar , comuna Munteni nu posedă o gamă largă de tipuri de sol, dar deține o fert ilitate
ridicată , fapt ce se observă ș i în gradul de utilizare a acestora, fiind cea mai ma re parte dintre ele
utilizate în domeniul agricol. Majoritatea solurilor de pe teritoriul studiat sunt supuse proceselor
de eroziune și influenței antropice mai mult sau mai puțin .

18
3.2. Utilizarea actuală a terenurilor

Fig. 4 . Harta utiliză ri terenurilor .
Pe teritorul comunei Munteni predomină terenurile agricole, urmate de pajiști în luncă,
păduri, culturi de viță de vie, albii minore, iar pe alocuri apar și terenuri degradate.
Terenurile agricole ocupă cea mai mare parte a teritoriului comu nei Munteni. Acestea
fac parte din clasa c ernisoluri (CER), protisoluri (PRO) și a ntrisoluri (ANT). Cea mai mare parte
a terenurilor agricole se dezvolt ă pe tipurile de sol din clasa cernisoluri (c ernoziomuri cambice
(CZcb) ), sunt soluri cu acumular e de ma terie organică, formate pe depozite loessoide, având
culori de or izont molic la partea superioară sau pe fețele agregatelor structural e, fiind cele mai
fertile soluri de pe teritoriul comunei Munteni.

19
Terenurile agricole sunt foarte puternic afectate de e roziunea în adâcime. Cauzele care au
dus la apariția eroziuni sunt: arăturile, drumurile agricole și influența antropică care constă în
tasarea terenurilor
Pe aceste terenuri se cultivă: cereale (porum b în principal, grâu etc.), plante tehnice
(floarea -soarelui, rapiță etc.) și legume (roșii, cartofi, varză, vânătă etc.).
Pajiștiile în luncă sunt prezente în cadrul satelor Munteni, Frunzeasca, Țigănești și
Ungureni .
Acestea sunt format e pe tipurile de sol din clasa p rotisoluri (aluviosol entic (ASen),
aluviosol gleic (A Sgc) și aluviosol molic (ASmo)) și cernisoluri (c ernoziomuri (CZ)) .
Pajiștile în luncă sunt puternic afectate de eroziune a eoliană și eroziunea apei , datorită
canalelor de drenaj , care sunt prezente în cadrul satului Țigănești, dar și datorită texturi care
prezintă o rezistență scăzută la intervenția apei.
Pe teritoriul comunei Munteni pajiștile sunt împărțite în: pajiști comunale utilizate în
comun și pajiști comunale utilizate i ndividual.
Pajiștile comunale utilizate în comun ocupă suprafețe re strânse în cadrul teritoriului,
predominând pajiștile comunale utilizate individual.
Acestea sunt utilizate pentru pășunatul animalelor.
Pădurile pe teritoriul comunei Munteni ocupă suprafețe restrâ nse. Acestea fiind prezente
în partea nord -vestică a satului Ungureni, în partea nordică a satului Munteni și în sud-estul
teritoriului.
În zona de pădure predomină s olurile din clasa cernisoluri (c ernoziom cambic (CZcb)) și
solurile din cl asa protisoluri (a luviosol entic (ASen) și a luviosol gleic (ASgc)).
Pe teritoriul comunei Munteni predomină pădurile de foioase și pădurile de salcâm.
Culturile de viță de vie ocupă suprafețe ex trem de reduse în nord -vestul teritoriului, așa
cum se poate o bserva și în harta atașată.
Acestea s e dezvoltă pe tipurile de sol din clasa c ernisoluri (cernoziom cambic (CZcb))
(CER), sunt soluri cu acumulare de materie organică, alcătuite pe depozite loessoide, fiind
solurile cele mai fertile de pe teritoriul comune i Munteni.
Pe terenurile unde se cultivă viță de vie solurile sunt slab erodate sau neafectate .
Pe teritoriul comunei Munteni albiile minore ocupă suprafețe extrem de reduse, fiind
prezente în parte a nord-vestică a satului Frunzeasca și în estul teritoriului.

20
Albiile minore se dezvoltă pe tipurile de sol din clasa p rotisoluri (aluviosol entic (ASen) ,
aluviosol gleic (ASgc) și aluviosol molic (ASmo )).
Acestea sunt supuse proceselor de eroziune datorită prezenței apei și datorită texturi care
prezintă o rezistență scăzută la eroziune.
Terenurile degradate ocupă suprafețe extrem de reduse în parte a nord-estică a satului
Ungureni și în partea estică a satului Țigănești.
Tipurile de sol pe care se dezvoltă terenurile degradate fac parte din clasa c ernisoluri
(cernoziom cambic (CZcb)) și protisoluri (r egosol (RS)).
Aceste terenuri sunt foarte puternic afectate de eroziune, ne mai fiind utilizate în
domeniul agricol.
Pe teritoriul comunei Munteni este prezent ă o singură cale ferată (9.1 Km) care
realizează legătura între București și Iași.
Comuna Munteni este traversată de la nord la sud de râul Bârlad . În cadrul satului
Țigănești sunt prezente canale de drenaj care ajută la evitarea inundațiilor.
Căile de com unicaț ie din interiorul comunei Munteni sunt modernizate și realizează
legăturile cu satele care aparțin comunei Munteni dar și cu vecini acesteia.
Așadar , cea mai mare parte a terenurilor din cadrul comunei Munteni sunt utilizate în
domeniul agricol, fapt ce acestea reprezintă sursa bănească a locuitorilor.
3.3. Factori favorabili ṣi limitativi pentru utilizarea solurilor în agricultură
Pe teritoriul comunei Munteni ponderea principală o deține terenurile agricole.
Așadar , factori favorabili și limitativi pentru utilizarea solurilor în agricultură depind în
principal de calitatea solului, condițiile natural ale teritoriului (relieful, cl ima și hidrografia), cât
și de acțiunile antropice, care determină nivelul de vulnerabil itate a terenului la procesele de
degradare.
Terenurile utilizate în domeniul agricol se dezvoltă în cea mai mare parte pe tipurile de
sol din clasa c ernisoluri (CER). Acestea sunt soluri cu acumulare de materie organică ce pot fi
relativ saturate în baze , sunt alcătuite pe depozite loessoide, fiind cele mai fertile soluri de pe
teritoriul comunei Munteni.
Cernisolurile (CER) cuprind: cernoziomurile (CZ) și cernoziomurile cambice (CZcb).
Cernoziomurile (CZ) sunt afânate și permeabile, cu o capacitate bună pentru aer, textura
este nediferențiată pe profil de obicei mijloci e adesea fiind lutoasă , așa cum este cazul

21
versantului lung de peste 200 m, prezent pe terasa Podoleni, la vest de satul Frunzeasc a, având
profilul de tipul : Am, AC, Cca 1, Cca 2 și Cca 3.
Orizontul Am este prezent la adâncimea de 0 -16 cm, este alcă tuit din: 7 ,9% nisip grosier,
44,7% nisip fin, 24,7% praf și 22,7% argilă.
Textura pentru orizontul Am este lut -nisipoasă, capacitatea de cedare maximă este de
14,62%, pH -ul în H₂O este 8,31 (slab alcalină), conținutul în carbonați fiind de 8,88%, 1,26%
humus, 0,066% N total, 7,78 ppm P mobil, iar 98 ppm K mobil.
Orizontul AC este prezent la adâncimea de 16 -27 cm, este alcătuit din: 7,1% nisip
grosier, 52,1% nisip fin, 19,9% praf și 26,9% argi lă. Prezintă o textură lut -nisipoasă, capacitatea
de cedare maximă este de 15,14%, pH -ul în H₂O este 8,40 (slab alcalină), carbonați de calciu
9.33%, humus 0,84%, N total 0,045%, P mobil 1,40 ppm și K mobil 84 ppm .
Orizontul Cca 1 este prezent la adâncimea de 27 -47 cm, este alcătuit din: 4,9% nisi p
grosier, 50,7% nisip fin, 23 % praf și 21,4% argilă. Textura pentru orizontul Cca 1 este lutoasă,
capacitatea de cedare maximă este de 14,95%, carbonați de calciu 9,47% și pH -ul în H₂O est e
8,52 (moderat alcalină).
Orizontul Cca 2 este prezent la adâncimea de 50 -70 cm, este alcătuit din: 9,6% nisip
grosier, 44,2% nisip fin, 23,4% praf și 12,8% argilă. Prezintă o textură lut -nisipoasă, capacitatea
de cedare maximă este de 17,07%, carbonați d e calciu 8,59% și pH -ul în H₂O este 8,60 (moderat
alcalină).
Orizontul Cca 3 este prezent la adâncimea de 90 -110 cm, este alcătuit din: 8,2% nisip
grosier, 51,8% nisip fin, 18,4% praf și 21,6% argilă. Prezintă o textură lutoasă, capacitatea de
cedare maximă este de 14,34%, carbonați de calciu 10,66% și pH -ul în H₂O este 8,65 (moderat
alcalină).
Așadar, cernoziomurile sunt soluri fertile cu un conținut în humus de 2,10%, procentajul
fiind mic în comparație cu alte tipuri de soluri, dar sunt de bună calitate, sunt saturate în baze, cu
reacția în stratul agrochimic slab alcalină sau moderat alcalină (8,31 -8,65), textura este
nediferențiată pe profil, de obicei lut -nisipoasă, ad esea fiind lutoasă, capacitatea de cedare
maximă este de 76,12%, iar structura fiind g lomerulară medie. Aprovizionarea este slabă cu azot
(0,111%), fosfor (9,18 ppm ) și bine aprovizionată cu potasiu (182 ppm), iar conținutul în
carbonați este redus (46,93%).

22
Pentru obținerea unei producții mar i este nevoie de aplicarea îngră șămintelor chim ice (cu
azot, fosfor și potasiu) și gunoi de grajd, ținându -se cont de cultură și însușirile agrochimice ale
solului.
Cernoziomurile sunt bune pentru toate folosințele și culturile agricole, culturi de câmp
(grâu, porumb, floarea -soarel ui etc), culturi fur ajere și viț ă de vie.
Pe teritoriul comunei Munteni sunt folosite mai ales pentru culturile de câmp (grâu,
porumb și floarea -soarelui).
Factori limitativi pentru cernoziomuri constau în gradul de eroziune a solului (soluri slab
erodate sau puternic erodate ) și adâncimea apei freatice.
Solurile care sunt slab erodate sau puternic erodate își pierd din substanțele nutritive și
totodată se înlătură și proprietățiile fizice ale solului, așa cum este cazul orizontului Am care este
slab erodat prin apă.
Eroziunea în adâncime duce la scăderea fertilități solului, îngreunează efectuarea
lucrărilor de arat, semănat, îngrijit, recoltat și la distrugerea drumurilor.
Pentru limitarea efectelor eroziuni se va ține cont de repartiția culturilor pe suprafața
erodată și se va utiliza măsuri agrotehnice (pentru pantele mici se pot face valuri de pământ,
pentru pantele mari se pot face terase cu platforma dreaptă).
Apele freatice sunt prezente la adâncimi mai mari de 10 m. Distribuția precipitațiilor de –
a lungul anului face c a rezervele de apă să varieze, iar precipitațiile însemnate distribuite în
perioada de vegetație duce la realizarea de producții mari.
Influența antropică constă în apariția fenomenului de tasare care are efecte negative
multiple, printre care cele mai imp ortante co nstau în: scăderea permeabilităț ii solului la apă și
aer, reducerea capacități de reținere a apei, înrăutățirea regimului aerohidric etc.
Cernoziomurile au fost încadrate în clasa II și IV de pretabilitate la arabil.
În clasa II de pretabilitate au fost încadrate solurile cu pretabilitate bună care au limitări
reduse, unele terenuri cu procese de degradare care prezintă limitări minime date de alcătuirea
granulometrică, terenurile cu pantă slabă. Procesele de degradare a solului pot fi înlăturate prin
tehnologii sau măsuri amel iorative.
În clasa IV au fost încadrate solurile cu pretabilitate slabă, terenurile cu soluri afectate de
degradare puternică și terenuri în pantă mare care sunt afectate de procese negative (eroziunea
slabă și eroziunea puternică), de intensitate mare. Pe aceste soluri se pot cultiva decât plante care
pot suporta și valorifica condițiile puțin prielnice.

23
Cernoziomurile sunt terenuri la limită din punct de vedere al folosinți ca arabil.
Cernoziomurile cambice (CZcb ) ocupă cea mai mare suprafață în cadrul teritoriulu i
comunei Munteni, sunt răspândi te pe terenuri orizontale sau slab fărâmițate, pe suprafețe netede
sau înclinate, textura este variabilă de la nisipo -lutoasă la argiloasă , așa cum se poate observa și
pe suprafața slab înclinată (cu înclinare predominant între 2 -5%), prezent ă în partea sud -vestică a
satului Frunzeasca , pe terasa Tecuci, se cultivă grâu de toamnă, având profilul de tipul: Ap, Am,
AB, BC, Cca 1 și Cca 2.
Orizontul Ap este prezent la adâncimea de 0 -15 cm, este alcătuit din: 2,6% nisip grosier,
23,8% nisip fin, 23,9% praf și 31,4% argilă.
Textura orizontului Ap este lutoasă, coeficientul de ofilire este de 11,04%, capacitatea de
apă utilă este de 12,12%, humus 2,46%, pH-ul în H₂O este 6,49 (slab acidă) , N total 0,125%, P
mobil 45,16 ppm și K mobil 192 ppm .
Orizontul Am este prezent la adâncimea de 15 -35 cm, este alcăt uit din 2,5% nisip grosier,
42% nisip fin, 23,1% praf și 32,4% argilă.
Textura pentru orizontul Am este lutoasă, coeficientul de ofi lire este de 11,04%,
capacitatea de apă utilă este de 12,12%, pH -ul în H₂O este 6,49 (slab acidă), humus 2,42% , N
total 0,125%, P mobil 21,28 ppm și K mobi l 154 ppm .
Orizontul AB este prezent la adâncimea de 34 -48 cm și este alcătuit din: 2,2% nisip
grosi er, 41,7% nisip fin, 25,1 % praf și 31% argiă. Textura este lutoasă cu coeficientul de ofilire
de 10,90%, capacitatea de apă utilă este de 12,24%, pH -ul în H₂O este 7,15 (neutru), humus
1,44%, N total 0,075%, P mobil 5,55 ppm și K mobil 140 ppm .
Orizontul BC este prezent la adâncimea de 48 -65 cm și este alcătuit din: 2,5% nisip
grosier, 49,1% nisip fin, 37,2% praf și 11,2% argilă. Textura este argiloasă cu un coeficient de
ofilire de 3,97%, capacitatea de apă utilă este de 11,38%, pH -ul în H₂O este 8,40 (sl ab alcalină)
și conținutul în carbonați este de 10,04%.
Orizontul Cca 1 este prezent la adâncimea de 65 -89 cm și este alcătuit din: 2,6% nisip
grosier, 43,6% nisip fin, 26,3% praf și 27,5% argilă. Textura este lutoasă , cu coeficientul de
ofilire de 9,68%, c apacitatea de apă utilă este de 13,24%, pH -ul în H₂O este 8,28 (slab alcalină),
iar conținutul în carbotați este de 10,79%.
Orizontul Cca ₂ este prezent la adâncimea de 105 -125 cm și este alcătuit din: 3 % nisip
grosier, 37,6% nisip fin, 31,1% praf și 10,3% argilă. Textura este argiloasă , cu un coeficient de

24
ofilire de 3,66%, capacitatea de apă utilă este de 10,68%, pH -ul în H₂O este 8,40 (slab alcalină),
iar conținutul în carbonați este de 12,95%.
După cum se poate observa cernoziomurile cambice se caracter izează printr -o acumulare
a humusului de 6,32%, procentajul fiind mic în comparație cu alte tipuri de soluri, dar levigarea
și alterarea sunt pronunțate.
În urma levigări, spălarea carbonaților de calciu ș i debazificarea complexului au fost
intense în cazu l orizonturilor de suprafață (Ap, Am și AB), fiind prezenți carbonați de calciu în
orizonturile de adâncime (BC, Cca 1 și Cca 2) în cantități reduse (33,78%).
Datorită alterări între orizontul A și C sa separat un orizont cambic caracteristic
orizontului Bv.
Ținând cont de grosimea orizontului și de adâncimea de apar iție a carbona ților de calciu,
cernoziomurile cambice sunt soluri decarbonatate
Cernoziomurile cambice au textura nisipo -lutoasă, lut -nisipoasă, lutoasă și chiar
argiloasă, prezintă structura glom erulară în orizontul Am și columnoid -prismatică în orizontul
Bv.
În ceea ce privește textura și struc tura proprietățiilor fizico -chimice, hidrofizice și de
aerație sunt favorabile, reacția solului este de la slab ac idă la slab alcalină (6,49 -8,40), iar
aprovizionarea este slabă cu azot (0,325%), de la foarte slabă la slabă cu fosfor (71,99 ppm) și
bună cu potasiu (486 ppm ).
Factori li mitativi constau în adâncimea apei freatice și în gradul de eroziune a solului.
Cernoziomurile cambice fac parte din categori a solurilor bune, dar principala problemă o
constituie deficitul de apă, având prezentă a pa freatică la adâncimi mai mari de 10 m, procentajul
coeficientului de ofilire este de 50,60%, fiind mare în comparație cu alte tipuri de soluri, dar
deficitul de ap ă este rezolvabil prin irigații, având capacitatea de apă utilă de 71,5%, dar și printr –
o agrotehnică adecvată. Acestea sunt afectate de eroziune slabă până la medie, în funcție de
formele de relief.
Pentru obținerea unei producții mari este necesară aplic area de îngră șăminte chimice cu
azot, fosfor, potasiu și gunoi de grajd.
Cernoziomurile cambice sunt bune pentru toate culturile, fiind folosite cel mai mult
pentru cultura plantelor de câmp , în care ponderea cea mai mare revine cultur ilor de grâu,
porumb și floarea -soarelui.

25
Aluviosolurile sunt formate pe aluviuni recente sau pe aluviuni vechi, au textura diferit ă
de la nisipo -lutoasă la argiloasă, așa cum se poate observa și în profilul cu numărul 28, prezent în
Valea Bârladului, având profilul de tipul: Ap, CGR 1, CGR 2, CGR 3 și CGox.
Orizontul Ap este prezent la adân cimea de 1 -21 cm, este alcătuit din: nisip grosier
(3,9%), nisip fin (26,1%), praf (27,4%) și argilă (42,4%). Prezintă o textură lut -argiloasă,
coeficientul de ofilire este de 14,9%, capacitate a de apă utilă este de 18,13%, pH în H ₂O este
8,35 (moderat alcalină), carbonați de calciu 8,95%, humus 6,36%, N to tal 0,320%, P total
87,286%, P mobil 34,04 ppm, K mobil 320 ppm, reziduri minerale 106 mg/100 g sol, Cl 0,4
me/100 g sol, SO 0,05 me/100 g so l, CH 3 H 1,05 me/100 g sol, Ca 0,35 me/100 g sol, Mg 0,20
me/100 g sol, Na 0,86 me/100 g sol, K 0,7 me/100 g sol și CO 3 8,95 me/100 g sol.
Orizontul CGR 1 este prezent la adâncimea de 30 -40 cm, este alcătuit din: nisip grosier
(24%), nisip fin (26,5%), praf (26,1%) și argilă (45%). Prezintă o textură lut -argiloasă,
coeficientul de ofilire este de 14,01%, capacitatea de apă utilă este de 18,04%, pH în H 2O este de
9,03 (puternic alcalină), carbonați de calciu 11,29%, humus 5,04%, N total 0,260%, P total
69,82%, P mobil 16,06 ppm, K mobil 2 31 ppm, reziduri minerale 149 mg /100 g sol, Cl 0,4
me/100 g sol, CO 3H 1,6 me/100 g sol, Ca 0,40 me/100 g sol, Mg 0,20 me/100 g sol, Na 1,37
me/100 g sol, K 0,07 me/100 g sol și CO 3 11,29 me/100 g sol.
Orizontul CGR 2 este prezent la adâncimea de 59 -79 cm, este alcătuit din: nisip grosier
(5,1%), nisip fin (43,8%), praf (35,2%) și argilă (15,9%). Prezintă o textură lut -nisipoasă,
coeficientul de ofilire este de 5,62%, capacitatea de apă utilă este de 19,81%, pH în H 2O este
9,65 (foarte puternic alcalină), carbonați de calciu 19,7%, humus 2,46%, N total 0,125%, P total
17,02%, P mobil 3,91 ppm, K mobil 1 54 ppm, reziduri minerale 209 mg /100 g sol, Cl 0,5
me/100 g sol, SO 4 0,05 me/100 g sol, CO 3H 2,25 me/100 g sol, CO 3 0,2 me/10 0 g sol, Ca 0,40
me/100 g sol, Mg 0,20 me/100 g so l, Na 2,34 me/100 g sol, K 0,04 me/100 g sol și CO 3 19,7
me/100 g sol.
Orizontul CGR 3 este prezent la adâncimea de 90 -130 cm, este alcătuit din: 5,7% nisip
grosier, 43,3% nisip fin, 34,7 % praf și 16,3% arg ilă. Prezintă o textură lut -nisipoasă, coeficientul
de ofilire este de 5,76%, capacitatea de apă utilă este de 19,19%, pH în H 2O este 9,67 (foarte
puternic alcalină), carbonați de calciu 21,56%, reziduri minerale 204 mg /100 g sol, Cl 0,5
me/100 g sol, SO 4 0,1 me/100 g sol, CO 3H 2,15 me/100 g sol, CO 3 0,2 me/100 g sol, Ca 0,40
me/100 g sol, Mg 0,30 me/100 g sol, Na 2,17 me/100 g sol, K 0,06 me/100 g sol și CO 3 21,56
me/100 g sol.

26
Orizontul CGox este prezent la adâncimea de 130 -150 cm, este alcătuit din: 19 ,1% nisip
grosier, 39,2% nisip fin, 27,5% praf și 14,2% argilă. Prezintă o textură lut -nisipoasă, coeficientul
de ofilire este de 5,02%, capacitatea de apă utilă este de 19,28%, pH în H 2O este 9,41 (foarte
puternic alcalină), carb onați de calciu 34,76%, re ziduri minerale 202 mg /100 g sol, Cl 0,65
me/100 g sol, SO 4 0,95 me/100 g sol, CO 3H 1,20 me/100 g sol, CO 3 0,1 me/100 g sol, Ca 0,40
me/100 g sol, Mg 0,30 me/100 g sol, Na 2,17 me/100 g sol, K 0,03 me/100 g sol și CO 3 34,76
me/100 g sol.
Așadar , în cadrul comunei Munteni se întâlnesc d ouă tipuri de soluri și anume:
aluviosolul entic (ASen) și aluviosolul gleic (ASgc) .
Acestea sunt soluri cu fertilitate ridicată cu un conț inut în humus de 13,86%, prezent în
orizonturile de suprafață (Ap, CGR 1 și CGR 2), proce ntajul fiind mic în comparație cu alte tipuri
de sol uri, au textura diferită de la lut -nisipoasă la lut -argiloasă, reacția solului este de la moderat
alcalină la foarte puternic alcalină (8,35 -9,67), coeficientul de ofilire este de 47,13%, fiind mare
în co mpara ție cu alte tipuri de soluri, dar capacitatea de apă utilă este de 94,45%, fiind suficientă
pentru dezvoltarea plantelor, conținutul în carbonați de calciu este de 96,26%, aprovizionarea cu
azot este de 0,705%, fiind foarte mică, cu fosfor este de 114 ,12 ppm, iar cu potasiu este de 705
ppm.
Conținutul în reziduri minerale este de 870 mg /100 g sol, Cl 2,45 me/100 g sol, SO 4 1,15
me/100 g sol, CO 3H 8,25 me/100 g, CO 3 0,5 me/100 g sol, Ca 1,95 me/100 g sol, Mg 1,2 me/100
g sol, Na 8,91 me/100 g sol , K 0,30 me/100 g sol și CO 3 96,26 me/100 g sol.
Pentru îmbunătățirea fertilită ții solului este necesară aplicarea în cantități foarte mari de
îngrășă minte orga no-minerale și gunoi de grajd. Apele freatice sunt prezente la adâncimi mai
mari de 1,5 m.
Factorul limitativ constă în salinizarea solului. Acestea sunt afectate de salinizare slabă
pe adâ ncimea de 20-50 cm, are loc salinizarea c lorurică și de natură sulfatică.
Împotriva salinizări sunt necesare luarea unor măsuri pentru acumularea sărurilor în sol,
se recomandă măsuri de hidroamelioranții ca: drenaj, spălări și măsuri de ameliorare cu
fosfogips. Pentru solurile afectate de salinizare slabă se recomandă specii de plante cultivate din
specii cu toleranță mare și mijlocie la salinizare ca: orezul, lucernă , ovăz etc.
Aluviosolurile au fost încadrate în clasa II, III și IV de pretabilitate la arabil.
În clasa II au fost încadrate terenurile cu limitări reduse, cele care prezintă în faza
incidentă slabă unele procese de degradare, care prezintă limitări minim e date de alcătuirea

27
granulome trică, terenurile cu pantă slabă. Procesele de degrad are a solului pot fi înlăturate prin
tehnologii sau măsuri ameliorative.
Clasa III cuprinde terenurile cu pretabilitate mijlocie, cu limitări moderate care reduc
gama cultur ilor agricole, cuprinde terenurile cu procese evidente de degradare, aceste terenuri
necesită măsuri agropedoameliorative și măsuri hidroameliorative simpl e. Această clasă asigură
producț ii mijlocii.
Clasa IV cuprinde terenurile cu pretabilitate slabă, ter enurile cu soluri afectate de procese
de degradare puternică și terenuri în pantă mare, afectate de procese actuale negative (salinizarea
slabă a solului) de intensitate mare. Pe aceste terenuri nu se poate cultiva decât plante care pot
suporta și valorifi ca condițiile puțin prielnice. Pentru a putea fi folosite ca arabil necesită măsuri
complexe de ameliorare.
Antri solurile (ANT) prezintă un orizont antropedoge netic sau lipsa orizontului A și E ,
îndepărtate prin er oziune accelerată sau decopertare antropic ă.
Antri solurile sunt reprezentate pe teritoriul comunei Munteni de: a ntrosolul erodic (ATer)
și antrosolul aric (ATar) .
Antrosolurile erodice (ATer) sunt soluri erodate sau decopertate, astfel în cât
orizonturile rămase nu permit încadrarea într -un anumi t tip de sol sau materialul parental este
adus la zi prin eroziune accelerată sau decopertare. Acestea sunt rezultatele manifestări intense a
proceselor de eroziune, așa cum este cazul versantului prezent pe terasa Ghidigeni, în partea
nord-estică a satulu i Ungureni, având profilul de tipul : Bv, BC și Cca.
Orizontul Bv este prezent la adâncimea de 0 -18 cm, este alcătuit din: 17,8% nisip grosier,
58,8% nisip fin, 7,7% praf și 15,7% argilă. Prezintă o textură lut -nisipoasă, coeficientul de ofilire
este de 5,5 5%, capacitatea de apă utilă este de 4,55%, pH în H 2O este 7,75 (slab alcalină),
carbonați de calciu 4,49%, humus 1,32%, N total 0,070%, P total 48,22%, P mobil 24,89 ppm și
K mobil 175 ppm.
Orizontul BC este prezent la adâncimea de 18 -38 cm, este alcătuit din: 13% nisip grosier,
62,2% nisip fin, 22,6% praf și 12,8% argilă. Textura pentru orizontul BC este lut -nisipoasă,
coeficientul de ofilire este de 4,32%, capacitatea de apă utilă este de 12,16%, pH în H 2O este
8,23 (slab alcalină), conținutul în carbonați de calciu este de 4,56%, humus 0,66%, N total
0,035%, P total 65,46%, P mobil 25,53 ppm și K mobil 70 ppm.
Orizontul Cca este prezent la adâncimea de 50 -70 cm, este alcăt uit din: 2% nisip grosier,
24,9% nisip fin, 50,9% praf și 22,2% argilă. Tex tura pentru orizontul Cca este lutoasă,

28
coeficientul de ofilire este de 7,83%, capacitatea de apă utilă este de 14,76%, iar pH în H 2O este
8,35 (slab alcalină).
Așadar , antrosolurile erodice sunt rezultatul manifestări intense a proceselo r de eroziune,
cu un conținut în humus de 1,98%, procentajul fiind foarte mic în comparație cu alte tipuri de
soluri, carbonați de ca lciu sunt în cantități mici (9, 05%), fiind prezenți doar în orizonturile Bv și
BC, sunt soluri formate pe depozite loessoide, cu textur a diferită de la lut -nisipoasă la lutoasă,
sunt slab aprovizionate cu substanț e nutritive (N total 0,105%, P mobil 50,42 ppm, P total
113,68% și K mobil 245 ppm), cu o activitate microbiologică redusă, iar apa freatică este
prezentă la adâncimi mai mari de 10 m.
Factorul limitativ pentru a ntrosolurile erodice constă în eroziunea puternică a solului.
Acest tip de sol este foarte puternic erodat prin acțiunea apei (orizontul A/C -20 cm și
orizontul Bv la suprafață) și a vântului.
Eroziunea prin apă se manifes tă pe terenurile înclinate ( versanții) unde o parte din apa
provenită din precipitaț ii se scurge de -a lungul pantei antrenând cu ea materialul de sol.
Eroziunea eoliană are loc pe terenurile plane, în zone uscate cu vânturi puternice,
antrenând materialul de sol, având loc prin spulberare. Cu cât eroziunea este mai intensă cu atât
stratul de sol îndepărtat este mai gros.
În v ederea regenerări și ameliorării eroziuni se r ecomandă: împăduriri, inierbări și
terasări.
Antrosolurile erodice au o calitate slabă, fiind incluse în clasa a IV a de pretabilitate la
arabil.
Clasa IV cuprinde terenurile cu pretabilitate slabă, terenurile cu soluri afectate de procese
de degradare pute rnică și terenuri în pantă mare afecta te de procese actuale negative (eroziunea
puterni că) de intensitate mare, sunt terenuri la limită din punct de vedere al folosirii ca arabil sau
improprii ca arabil. Pentru folosirea ca arabil ele necesită măsuri complexe de ameliorare.
Antrosolurile arice (ATar) prezintă un profil deranjat “în situ ” pe cel puțin 50 cm,
orizonturile de diagnostic apar intens deranjate și amestecate, nepermițând încadrarea într -un
anumit tip de sol, așa cum este cazul suprafeței slab înclinate (cu o înclinare predominant între 2 –
5%), prezentă pe terasa Podoleni, la nord de satul Munteni, având profilul de tipul: CD, CR, C 1,
C2 și C 3.
Orizontul CD este prezent la adâncimea de 2 -22 cm, este alcătuit din: 53,75 % nisip
grosier, 28,7% nisip fin, 6% praf și 11,6% argilă. Prezintă o textură argiloasă , coeficientul de

29
ofilire este de 4,11%, capacitatea de apă utilă este de 11,70%, pH în H 2O este 6,79 (slab acidă),
indicele de azot este 1,68%, N total 0,090%, P total 15,53%, P mobil 14,29 ppm și K mobil 130
ppm.
Orizontul CR este prezent la adâncimea de 24 -75 cm, este alcătuit din: 48,6% nisip
grosier, 27,9% nisip fin, 7,6% praf și 15,3% argilă. Prezintă o textură lut -nisipoasă, coeficientul
de ofilire este de 5,62%, capacitatea de apă utilă este de 15,4%, pH în H 2O este 6,48 (slab acidă),
indicele de azot este 1,14%, N total 0,060%, P total 8,73%, P mobil 8,38 ppm și K mobil 88
ppm.
Orizontul C 1 este prezent la adâncimea de 50 -70 cm, este alcătuit din: 52,2% nisip
grosier, 25,4% nisip fin, 7,2% praf și 15,2% argilă. Prezintă o textură lut -nisipoasă, coeficientul
de ofilire este de 5, 37%, capacitatea de apă utilă este de 14,50%, iar pH în H 2O este 6,59 (slab
acidă).
Orizontul C 2 este prezent la adânci mea de 80 -100 cm, este alcătuit din: 50,08% nisip
grosier, 26,6% nisip fin, 7,2% praf și 15,4% argilă. Prezintă o textură lut -nisipoasă, coeficientul
de ofilire este de 5,44%, capacitatea de apă utilă este de 14,65%, iar pH în H 2O este 6,60 (slab
acidă).
Orizontul C 3 este prezent la adâncimea de 120 -140 cm, este alcătuit din: 50,6% nisip
grosier, 27,9% nisip fin, 7,9% praf și 15,6% argilă. Prezintă o textură lut -nisipoasă, coeficientul
de ofilire este de 5,51%, capacitatea de apă utilă este de 14,82%, iar pH în H 2O este 6,30 (slab
acidă).
După cum se po ate observa antrosolurile arice au textura nisipoasă, conținutul în humus
este zero, ferti litatea acestor soluri este diferită în funcție de cea a solurilor de origine, după
înlăturarea orizontului de humus lucrează orizonturile inferioare, nestructurate mai compacte,
coeficientul de ofilire este de 26,05%, procen tajul fiind mare în comparație cu alte tipuri de
soluri, capacitatea de apă utilă este de 70,71%, având prezentă apa freatică la adâncimi mai mari
de 6 m, reacția solului este slab acidă (6,30 -6,79), iar apro vizionarea cu substanțe nutritiv e este
scăzută (N total 0,15%, P total 24,26%, P mobil 22,67 ppm și K mobil 218 ppm).
Factorul limitativ constă în eroziunea slabă a solului . După desfundare aceste soluri au
căpătat o porozitate și permeabilitate mai mare, au devenit mai active din punct de vedere
microbiologic, dar cu timpul efectel e desfundări se atenu ează.
Antrosolurile arice au fost încadrate în clasa I, II și IV de pretabilitate la arabil.

30
În clasa I au fost încadrate terenurile neafectate de eroziune, cu textura mijlocie, care
prezintă condiții foarte bune pentru creșterea și de zvoltarea plantelor și pentru mecanizarea
lucrărilor agricole.
În clasa II au fost incluse terenurile cu pretabilitate bună, cu limitări reduse, soluri care
prezintă în faza incidentă unele procese de de gradare și care prezintă limităr i minime date de
alcătuirea granulometrică. Procesele de degradare a solului pot fi înlăturate prin tehnologii
curente sau măsuri ameliorative.
Clasa IV cuprinde terenurile cu pretabilitate slabă, terenuri afectate de degradare
puternică și terenuri în pantă mare afectate de p rocese actuale nevative (eroziunea slabă) de
intensitate mare.
Pe aceste terenuri nu se pot cultiva decât plante care pot suporta și valorifica condițiile
puțin prielnice, sunt terenuri la limită din punct de vedere al folosiri ca arabil sau improprii ca
arabil.
Pentru a putea fi folosite ca arabil ele necesită măsuri complexe de ameliorare.
3.4. Factori limitativi ai pr oducției ș i culturile caracteristice
Procentajul producției agricole este legat în principal de sol, acesta fiind un mijloc de
producție natural, care este limitat de spațiul geografic respectiv, iar obținerea de producții în
cantități din ce în ce mai mari este limitată de trei factori principali: textura solului, panta
terenului și eroziunea solului.
Pe teritoriul comunei Munteni textura reprezintă una din însușirile cele mai importante și
stabil e ale solului, marea majoritate a plantelor de cu ltură se dezvoltă în condiții op time.
Unele culturi preferă sau valorifică mai bine textura grosieră, așa cum este cazul
culturilor de cartofi și sfeclă, care se dezvoltă pe solurile din clasa c ernisoluri (CER)
(cernoziomuri (CZ) și cernoziomuri cambice (CZcb) ) sau pe textura fină așa cum este cazul
culturilor de grâu.
Așadar, pe c ernoziomuri (CZ) se cultivă: grâu, po rumb, floarea -soarelui, sfeclă, lucernă,
mazăre și fasole, dar cele mai mari suprafețe sunt acoperite de culturi de grâu, porumb și floarea –
soarelui.
Pe cernoziomurile cambice (CZcb) se cultivă mai ales culturi de gr âu, porumb și floarea –
soarelui. Acest t ip de sol este deosebit de favorabil și pentru culturile de viță de vie și pomi.

31
Aluviosolurile entice (ASen) și aluviosolurile gleice (ASgc) sunt folosite ca arabil și
pășune.
Pe terenurile arabile se cultivă: legume (roșii, varză, vinete, c astraveți, co nopidă etc.) și
viță de vie pe o suprafață extrem de redusă. Solurile folosite ca arabil sunt afectate de salinizare
slabă, se recomandă plantele cu toleranță mare și mijlocie la salinizare, așa cum sunt culturile de:
sfeclă de zahăr, orezul, lucernă, orz ul și sorgul.
Terenurile folosite ca pășune sunt și ele afectate de salinizare, se întâlnesc plantele:
păiușul ( Festuca valesiacă ), pelin ( Artemisia absinthium ), firicea ( Poa bulbosa ), păpădie
(Taraxacum ), sulfina galbenă ( Melilotus sp. ), pir ( Agropyron repens ) etc., se recomandă plante
cu toleranță mare la salinizare, așa cum sunt: pirul gros, păiușul, obsiga, ghizdeiul, sulfina albă și
galbenă, iarba de sudan și golomățul.
Antrosolurile erodice (ATer) sunt afectate de eroziune puter nică și sunt ocupate de pășuni
de calitate slabă, fiind reprezentate de o vegetație slabă.
Antrosolurile arice (ATar) sunt ocupate în prezent de plante de câmp (porumb, lucernă,
grâu, muștar de câmp, floarea -soarelui etc.), fiind desființate arealele viticole și pomicole de
către proprietari de teren.
Pentru unele culturi textura poate constitui un factor restrictiv, așa cum este cazul
culturilor de viță de vie, porumb și cartofi pe textura argiloasă.
Un alt factor important constă în panta terenului, aceasta influențează cant itățiile de apă
ce ia parte la formarea și evoluția solului.
Pe suprafețele plane plantele primesc o cantitate de apă ce corespunde cuantumului de
precipitații din zonă, pe când pe versanți o parte din apa provenită din precipitații se scurge pe
pantă, iar plantele nu mai dispun de apa necesară dezvoltări.

32

Fig. 3. Terenuri în pantă cu eroziune slabă la partea mediană a versantului.
(Terasa Tecuci, a fost cultiv at porumb.)
Panta terenului este unul dintre condițiile cele mai importante care duc la diferențierea
capacități productive a terenului cât și la folosirea și lucrarea acestora. Pe terenurile în pantă are
loc spălarea subs tanțelor nutritive, fapt ce produc tivitatea culturilor scade.

Fig. 4. Terenuri în pantă
(Terasa Podoleni, a fost cultivat grâu )

33
Eroziunea solului are o importanță deosebită asupra sect oarelor agricole, deoarece prin
eroziune solul pierde din substanțele nutritive și se înrăutățește proprietățiile fizice ale solurilor.
Suprafețele care nu mai au în compoziție orizontul cu humus, așa cum este cazul solurilor
din clasa a ntrisoluri (antroso lul aric (ATar) ), are ca rezultat înrăutățirea condiții lor de viață a
plantelor și intensificarea în continuare a eroziuni, fapt ce pe parcurs solul nu va mai putea fi
folosit în domeniul agricol.
Clasele de bonitare pentru culturile de grâu, porumb, sfec lă de zahăr, cartofi, orzul și
floarea -soarelui din cadrul comunei Munteni sunt astfel:
Pentru culturile de grâu situația se prezintă astfel:
În clasa I și clasa II nu se încadrează nicio suprafață de teren, dar în clasa III se
încadrează cea mai mare parte din suprafața teritoriului (73,22%), cu nota de bonitare 41 -60
puncte.
În clasa IV se încadrează 24,37% din teritoriu , având nota de bonitare 21 -40 puncte, iar
în clasa V se încadrează doar 2,4% din teritoriu, cu nota de bo nitare 0 -20 puncte.
În cazul culturilor de porumb situația este astfel:
În clasa I și clasa II nu se încadrează nicio suprafață din cadrul teritoriului, dar în clasa III
se încadrează 70,59% din teritoriu, cu nota de bonitare 41 -60 puncte, în clasa IV se încadrează
14,32% din suprafața teritoriului , iar în clasa V se încadrează 15,09% din suprafața teritoriului,
cu nota de bonitare 0 -20 puncte.
Culturile de sfeclă de zahăr se încadrează în clasa A+, având nota de bonitare 300 puncte,
fiind urmată de culturile de cartofi , care se încadrează în clasa A+, cu nota de bonitare 250
puncte, culturile de orz se încadrează în clasa III, cu nota de bonitare 50 puncte, iar culturile de
floarea -soarelui se încadrează în clasa IV, cu nota de bonitare 25 puncte.
Pe teritoriul comunei Mun teni se cultivă pe suprafețe foart e mari culturile de grâu,
porumb și floare a-soarelui. Prezintă condiții op time de dezvoltare a plantelor, chiar dacă
cantitățiile de precipitații din timpul anului sunt deficitare, acestea sunt înlocuite cu sisteme de
irigații la nevoie.
Așadar , pe teritoriul comunei Munteni sunt prezente condiții favorabile din punct de
vedere al texturi și al eroziuni, fiind soluri puternic s -au slab afectate de eroziune, iar salinizarea
solului este slabă, fapt ce condițiile sunt favora bile pentru utilizarea solului în domeniul agricol.

34
Capitolul IV
CONCLUZII
Comuna Munteni este plasată pe Lunca Bârladului, în cadrul Câmpiei Tecuciului,
caracterizată prin prezența unor terase întinse având energia reliefului medie.
Teritoriul comunei Munteni este situat în partea nord -vestică a județului Galați și în
partea estică a României.
Acesta se învecinează la nord cu județul Vaslui și județul Bacău, la sud cu județul Tulcea
și județul Brăila, la vest cu județul Vrancea și la est cu Republica Moldova.
Valea Bârladului este cea mai importantă vale care străbate teritoriul comunei Munteni
de la nord la sud.
Sub aspect geologic , în cadrul teritoriului pre domină materialul parental pe l oess, iar
solurile au orizontul carbonatoacum ulativ.
În zona de luncă ca material parental sunt aluviunile, având în mare parte textura
argiloasă. Cea mai mare suprafață a teritoriului este acoperită de o manta de l oess, ce prezintă o
grosime ce variază între 2 -25 m, sub aceasta urmând prundișuri și nisipuri cu intercalații de
argile și marne nisipoase.
Solurile prezente pe terase s -au format pe materialul parental de tipul luturi loessoide, iar
pe fruntea terasei și pe versanți sunt prezente nisipurile romaniene.
Pe teritoriul comunei Munteni sunt prezente și nisipuri care formează dune, acestea se
întind de la Hanul Conache până în zona Matca -Ungureni, formând fâșii de dune fixate,
semifixate și din când în când mobile.
Pe văile sub secvente, înguste și la baza versantului materialul parental este r eprezentat de
materialul coluvial, cu textura lutoasă sau lut -nisipoasă.
Relieful: Comuna Munteni cuprinde două uni tăți geomorfologice distincte: c âmpia
propriu -zisă formată din terasele Bârladului și lunca cursului inferior al râului Bârlad.
Câmpia Tecuc iului este o câmpie de tranzi ṭie formată pe depozite acumulative
cuaternare de t erasă (l oessuri ṣi dune de nisip), are pante reduse, cele mai întinse pante au
valorile cuprinse între 2 și 5 %.
Lunca Bârladului este străbătută de la nord la sud de râul Bâr lad și deține înălțimi
domoale cuprinse între 2 m în nord și 0,5 -1 m în sud -est, cu o lățime ce variază între 2 și 3 Km.

35
Regimul hidric din sol a suferit numeroase modificări, adâncimea talverului era de 1 -1,5
m, în urma acestor lucrări nivelul freaticului a scăzut până la adâncimi ce variază între 1,5 și 2,5
m, fapt ce în timpul ploilor torențiale și topirea zăpezilor nu mai provoacă inundații.
În regiunea studiată se disting două tipuri principale de relief: relieful de acumulare
fluvio -deluvial care cu prinde terasele cu depozite loessoide și nisipoase și relieful sculptural
fluvio -deluvial care este rezultatul eroziuni complexului hidrografic din cuprinsul Câmpiei
Tecuciului și a proceselor de denudație deluvială.
Versanți văi i Bârladului sunt asimetric i, au grade de înclinare diferite, versantul drept
deține valori cuprinse între 3 -5%, pe când ver santul stâng deține valori cuprinse între 10 -30%.
În comuna Munteni sunt prezente soluri neafectate de eroziune și soluri afectate de
eroziune (de la slab erodate la puternic erodate). Ca forme de micro relief sunt prezente: rigolele,
ogașele și ravenele.
Clima se încadrează în sectorul de climat temperat -continental excesiv.
Temperat ura medie multianuală este de 9,8 °C (1998 -2010), cu un maxim înregistrat în
luna iulie (21,7°C) și un minim înregistrat în luna ianuarie ( -4°C).
Temperatura maximă absolută a fost de 40,4°C înregistrată în data de 07.08.2012, pe
când temperatura minimă absolută a fost de -22,5°C, înregistrată în data de 02.02.2012.
Primul îngheț are loc pe 19 octombrie, iar ultimul îngheț are loc pe 14 aprilie.
Cantitatea medie anuală de precipitații este de 467 mm. Ploile de vară au caracter
torențial, fiind sub formă de averse și însoțite de grindină.
Cel mai frecvent vânt de pe teritoriul com unei Munteni este vântul de nord, dar pe acest
teritoriu mai bate și vântul de sud, vântul de nord -vest, vântul de vest în anoti mpul de vară și
vântul de nord -nord est, care este cel mai dăunător.
Brumele timpurii de primăvară cad în prima decadă a luni m ai, dar statistic sunt foarte
rare, și sunt frecvente în prima parte a luni aprilie. Numărul mediu al zilelor cu strat de zăpadă
este de 44, iar cu viscol 6,5 zile.
Așadar , comuna Munteni are un climat temperat -continental cu ierni friguroase, veri
călduro ase și secetoase, cu un maxim de precipitații înregistrat la începutul anotimpului de vară.
Rețeaua hidrografică este alcătuită din râul Bârlad și afluenți Prisaca și Blăneasa, la
care se adaugă și rețeaua hidrografică cu scurgere temporară. Râul Bârlad ar e un curs lent, foarte
meandrat cu o albie minoră care deținea adâncimea de 1 -1,5 m, dar aceas ta a suf erit numeroase

36
lucrări de adâncire a albiei minore, iar nivelul freatic a coborât sub 1,50 m. Apa râului Bârlad
este puternic poluată cu dejecțiile ani malelor.
Influența antropică constă în lucrările agrotehnice necorespunzătoare, în despăduriri,
măsuri de chimizare, desțeleniri nechibzuite, irigații greșite etc.
Analizarea învelișului de sol , în cadrul teritoriului comunei Munteni s e găseșc trei clase
de soluri: cernisoluri, protisoluri și a ntrisoluri .
Cernisolurile (C ER) sunt reprezentate de c ernoziomuri (CZ) , cernoziomuri cambice
(CZcb) și cernoziomuri erodice (CZer) , protisolurile (PRO) sunt reprezentate de a luviosolul entic
(ASen) , aluviosolul gleic (ASgc) , aluviosolul molic (ASmo) și regosol (RS) , iar a ntrisolurile
(ANT) sunt reprezentate de antro solul aric (ATar) și antro solul erodic (ATer) .
Cernoziomurile cambice (CZcb) sunt răspândite pe aproximativ într eaga suprafață a
teritoriului, pe când cer noziomu rile (CZ) și cernoziomurile erodice (CZer) sunt răspândite pe
porțiuni reduse, alcătuite pe depozite loessoide, sunt cele mai fertile soluri utilizate în domeniul
agricol și sunt foarte puternic degradate prin eroziunea în adâncime.
Aluvio solurile s unt prezente în centru l comunei Munteni și ocupă o suprafață restrânsă și
în nord -vestul teritoriului, sunt puternic supuse procesului de eroziune. Acestea sunt utilizate ca
pajiști, păduri ș i mici porț iuni în domeniul agricol.
Regosolurile (RS) se întâlne sc la est de satul Țigănești și în nord -vestul teritoriului, sunt
utilizate în domeniul agricol.
Antrosolurile arice (ATar) și antrosolurile erodice (ATer) ocupă suprafețe extrem de
reduse, sunt solurile cele mai puternic erodate de pe teritoriu. Acestea s unt utilizate în domeniul
agricol.
Pe teritoriul comunei Munteni predomină terenurile agricole, fiind urmate de pajiști în
luncă, păduri, culturi de viță de vie, albii minore, iar pe alocuri apar și terenuri degradate.
Comuna Munteni este traversată de la nord la sud de râul Bârlad, este prezentă o singură
cale ferată, iar căile de comunicații sunt moderne și realizează legăturile cu satele ce aparțin
comunei Munteni, dar și cu vecini acestea.
Factori favorabili și limitativi pentru utilizarea solurilor în agricultură depind în principal
de calitatea solului , de acordul teritoriului, cât ș i de acțiunile antropice.
Procentajul producției agricole este legat în principal de sol, iar obținerea de producții în
cantități din ce în ce mai mari este limitată de tr ei factori principali: textura solului, panta
terenului și eroziunea solului.

37
Clasele de bonitare pentru culturile de grâu, porumb, sfeclă de zahăr, cartofi, orzul și
floarea -soarelui sunt diferite.
În clasele de bonitare I și II nu se încadrează nicio su prafață din cadrul teritoriului, cele
mai multe suprafețe se încadrează în clasele de bonitare III, IV și V.
Pe teritoriul comunei Munteni sunt prezente condiții favorabie din punct de vedere al
texturi și eroziuni, fiind soluri puternic s -au slab afectate de eroziune, iar salinizarea solului este
slabă, fapt ce condițiile sunt favorabile pentru utilizarea solurilor în domeniul agricol.

38
BIBLIOGRAFIE
CALCIU IRINA, CIOBANU CONSTANTIN, DUMITRU MIHAIL, DUMITRU
SORINA, EFTENE MARIUS, MANEA ALEXANDRINA, MOCANU VICTORIA, PREDA
MIHAELA, RÎȘNOVEANU ION, TĂNASĂ VERONICA ,VRÎNCEANU NICOLETA ,
Monitoringul stării de calitate a solului din România, Institutul Național de Cercetare –
Dezvoltare pentru pedologie agrochimie și protecția mediului, ICPA București, Ed. Sitech,
Craiova, 2011.
DANIEL DORIN DICU, DORIN ȚĂRĂ U, Cartarea și bonitarea solurilor/ terenurilor
(Note de curs), Ed. Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului “ Regele
Mihai I . al României” din Timișoara Facultat ea de agricultură, Timi șoara, 2014.
FLOREA N., Eroziunea eoliană a solurilor din Câmpia Tecuciului , Revista Universității
C. I. Parhon și a Politehnicii București, nr: 8, 1955.
GEACU SORIN, Observații geografice asupra maniferelo r din Câmpia Tecuciului ,
Lucr. Semin. geodr. “D. Cantemir”, nr: 23 -24, 2004.
GHEORGHE ROMANESCU, Geografie fizică de la A la Z: Discționar ilustrat , Ed.
Didactică și Pedagogic, R.A., București, 2010.
HUȘTIU CRISTINEL MIHĂIȚĂ, Clima și Hazardele Meteo -Climatice din Podișul
Bârladului , Rezumatul tezei d e doctorat, Ed. Academia Română , Institutul de Geografie,
București, 2017.
LUCAS ANICA, MURARIU MARIA , Studiul pedologic pentru fundamentarea
proiectelor de sistematizare, organizare a teritoriului și dezvoltare a producției agricole ,
Teritoriul comunei Munteni ( Județul Galați ), Oficiul Județian de Studii Pedologice și
Agrochimice Galați, 1998.
OBREJA ALEXANDRU, Câmpia Tecuciului, Studiu de geografie fizică, Ed. Univ
“Babeș – Bolyia”, Facultat ea de Biologie -Geografie, Cluj -Napo ca, 1965.
OBREJA ALEXANDRU , Considerații geomorfologice asupra nisipurilor din Cîmpia
Tecuciului, București, 1965 .
RUSU CONSTANTIN, Impactul Riscurilor Hidro -Climatice și Pedo -Geomorfologice
asupra m ediului în Bazinul Bârladului , Ed. Un iv. “Al. I. Cuza” Iași, 2008 .
Raport anual privind starea mediului în județul Galați , Agenția pentru protecția mediului
Galați, 2012.

39
TRAIAN DEMETER, Geografia solurilor, Ed. Universitatea din București , București,
2009, http://www.unibuc.ro/prof/ene_m/docs/2016/oct/29_12_12_3512_Geografia_solurilor.pdf .
Webografie
https://www.icpa.ro/documente/coduri/Cum_poate_fi_lucrat_solul.pdf
https://www.researchgate.net/profile/Maria_Radoane/publication/266342638_Morfologia
_albiei_raului_Barlad_si_variabilitatea_depozitelor_actuale/links/5729de0808 ae057b0a076a9e/
Morfologia -albiei -raului -Barlad -si-variabilitatea -depozitelor -actuale.pdf
http://www.tecuci.eu/wp -content/uploads/Cadrul_geografic_1.pdf
http://www.prefecturagalati.ro/portal/Stiri.nsf/0/521C68A34D373075C2257789005204F
E/$FILE/1.MEMORIU.pdf