Resurse Si Riscuri Bioclimatice Rm. Valcea [618557]

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE
DEPARTAMENTUL DE GEOGRAFIE

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific
Conf. univ. dr. Alina Ștefania Vlăduț

Absolvent: [anonimizat]
2020

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE
DEPARTAMENTUL DE GEOGRAFIE

RESURSE ȘI RISCURI BIOCLIMATICE
ÎN ORAȘUL RÂMNICU VÂLCEA

Coordonator știintific
Conf. univ. dr. Alina Ștefania Vlăduț

Absolvent: [anonimizat]
2020

2
CUPRINS
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 3
CAPITOLUL I ASPECTE GENERALE ………………………….. ………………………….. …….. 4
1.1 Lo calizarea orașului Râmnicu Vâlcea ………………………….. ………………………….. ………………………. 4
1.2 Caracteristici fizico -geografice ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 5
1.3 Date și metode ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 5
CAPITOLUL II CARACTERISTICILE CLIMEI ………………………….. …………………. 12
2.1 Temperatura aerului ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 12
2.2 Durata de strălucire a Soarelui ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 17
2.3 Nebulozitatea ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 18
2.4 Umezeală aerului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 21
2.4.1 Tensiunea vaporilor de apă ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 21
2.4.2 Umezeală relativă (r) ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 22
2.5 Precipitațiile atmosferice ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 24
2.6 Regimul eolian ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 26
CAPITOLUL III RESURSE ȘI RISCURI BIOCLIMATICE ………………………….. …. 28
3.1 Indicele termohigrometric (0C) (THI ) ………………………….. ………………………….. …………………….. 29
3.2 Indicele Scharlau hibernal (unități) ………………………….. ………………………….. ………………………… 30
3.3 Indicele de disconfort ARAKAWA – DI ARAKAWA (unități) ………………………….. …………….. 32
3.5 Stresul cutanat ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 35
3.6 Stresul pulmonar ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 36
3.7 Stresul bioclimatic total ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 38
CAPITOLUL IV INFLUENȚA FACTORILOR CLIMATICI ASUPRA
ACTIVITĂȚILOR UMANE ȘI STĂRII DE SĂNĂTATE ………………………….. ………………… 39
4.1 Influența condițiilor climatice asupra turismului ………………………….. ………………………….. …….. 39
4.2 Influența condițiilor climatice asupra stării de sănătate ………………………….. ……………………….. 41
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 44
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 47

3
INTRODUCERE

Lucrarea de față „ Resurse și riscuri bioclimatice în orașul Râmnicu Vâlcea ” reprezintă o
analiză detaliată, structurată în 3 capitole, ce încearc ă sa trateze conexiunile interactive dintre
condițiile mereu schimbătoare ale vremii și climei, dar și influența acestora asupra organismelor vii.
Capitolul I, intitulat „ Aspecte generale ” vizează prezentarea aspectelor generale, aici fiind
prezentate poziț ia geografică, relieful orașului Râmnicu Vâlcea și împrejurimilor sale, precum și
datele și metodele ce constau în factori bioclimatici, indici bioclimatici și date climatice.
Analiza acestor date nu ar fi fost posibilă f ără consultarea hărților care mi -au permis
redarea cât mai corectă a dispunerii în spațiu a componentelor bioclimatice principale, a
modific ărilor suferite în timp, mai exact efectele acestora asupra viețuitoarelor și în special asupra
locuitorilor orașului Râmnicu Vâlcea
Capitolul al doilea „ Caracteristicile climei ” al prezentei lucrări prezintă o sintetică și
expresivă analiză a caracteristicilor climatice proprii arealului cercetat. Acesta face referire la
principalii indicatori climatici: temperatura aerului, durata de strălucire a Soarelui, nebulozitatea,
umezeala aerului (tensiunea vaporilor de apă, umezeala relativă), precipitațiile atmosferice,
vânturile și presiunea atmosferică. Climatul acestei zone este temperat continental, datorită poziției
geografice care determină un anumit aport radiativ, la care se adaugă influența factorilor dinamici
și fizico -geografici .
Capitolul al treilea „ Resurse și riscuri bioclimatice ” analizează o serie de 7 indici specifici
bioclimatologiei, precum: indicele termohigrometric, indicele Scharlau hibernal, indicele de
disconfort ARAKAWA – DI ARAKAWA, indicele puterii de răcire a vântului, stresul cutanat,
stresul pulmonar, stresul bioclimatic total. Au fost calculate valorile medii ale acestor indici și
redat imp actul pe care condițiile climatice le au asupra organismului uman.
În esență, lucrarea „Resurse și riscuri bioclimatice în orașul Râmnicu Vâlcea” se remarcă
printr -o complexitate datorată analizei tematicii abordate în totalitate. Ea este în același timp,
detaliată și echilibrată, în sensul că adâncimea analizei și argumentările concrete și minuțioase sunt
prezente acolo unde procesele și fenomenele meteorologice au un impact major asupra sănătății
umane. Prezentarea, analiza și concluziile sunt orientate î n sensul evidențierii consecințelor reale
pe care le produc diversele elemente și fenomene meteorologice asupra sănătății umane. Materialul
grafic inclus în lucrare evidențiază eficient ideile textului și contribuie totodată la detalierea
acestuia. Rezulta tele cercetării întreprinse au o reală importanța teoretică și totodată, dar și
importanță practic – aplicativă.

4
CAPITOLUL I ASPECTE GENERALE

1.1 Localizarea orașului Râmnicu Vâlcea
Municipiul Râmnicu Vâlcea, reședința județului Vâlcea, este situat în zona centrală a
județului, la 195 km de București (DN 7, E 81), 118 km de Craiova (DN 64), 100 km de Sibiu
(DN 7, E 81), 130 km de Târgu Jiu (DN 67), 60 km de Pitești (DN 7, E 81), așezat în partea
de nord-est a Olteniei (Fig. nr. 1.1).
Municipiul Râmnicu Vâlcea se află în zona colinară a Subcarpaților Getici , la o altitudine
medie de 250 m, pe malul drept al râului Olt, la confluența acestuia cu râul Olănești și este traversat
de meridianul de 24°22'21" E și de paralela 45°07' N. Din punct de vedere administrativ, se
învecinează cu următoarele localități: la est comunele Budești și Blidari, la nord comunele
Bujoreni și Dăești, la vest comuna Vlădești și orașul Ocnele Mari, iar la sud orașul Băbeni.
Municipiul Râmnicu Vâlcea este si tuat la distanțe aproape egale (cca. 20 km) de trei
importante stațiuni balneo -climaterice, frecventate de turiști din țară și străinătate: Călimănești –
Căciulata -Cozia, Băile Olănești și Băile Govora. El se întinde pe o suprafață de 8.952 ha, din care
3.495,41 ha intravilan. Populația municipiului la data de 15.04.2015 era de 118.887 persoane
(http://www.primariavl.ro/localizare -geografica ).

Fig. nr. 1.1 Localizare orașul Râmnicu Vâlcea în cadrul județului și pe harta României
Sursa: http://www.primariavl.ro/localizare -geografica

5
1.2 Caracteristici fizico -geografice
Municipiul Râmnicu Vâlcea este situat în Subcarpații Vâlcii din cadrul Subcarpaților
Getici. Subcarpații Vâlcii sunt poziționați pe direcția central – sudică a României, fiind delimita ți
de afluenții Oltului, Topolog în partea vestică și Bistrița Vâlcii pe latura estică, remarcându -se prin
caracteristicile locale și regionale specifice. Astfel, depresiunile au altitudini mai reduse în partea
de vest față de Cerna Oltețului, iar Subcarpații Vâlcii și Subcarpații Gorjului sunt delimitați de
interfluviile Olteț și Gilort ce fac parte din cadrul b azinelor Oltului și Jiului. În partea de est ,
afluentul Oltului, râul Olănești, este cel care formează limita Subcarpaților Vâlcii (Ielenicz et al,
2003, p. 214).
Din punct de vedere geologic, teritoriul municipiului Râmnicu -Vâlcea se dispune în
avantfosa Carpaților Meridionali (sectorul Dâmbovița – Otăsău) a Depresiunii Getice și cuprinde
sedimente paleogene și predominant neogene. Fiind încadrat de Subcarpații Vâlcii, el se află într-
o arie de înălțare puternică a sedimentarului postorogen, fiind determin ată de înălțarea blocului
cristalin din nord și de relativa afundare de la Băbeni (Dinu, 1999, p. 34).
Constituția litologică include aproape toată succesiunea și varietatea depozitelor
sedimentare din Depresiunea Getică: conglomerate, gresii, marne, nisipuri, pietrișuri etc.
Sedimentele aparțin, în cea mai mare parte, erei neozoice; mai exact, perioadei neogene. Astfel,
burdigalianul apare la nord de Bujoreni, în dealul Poiana Limpede, și constă din conglomerate
poligenice, uneori slab cimentate de matric e argiloasă, nisipoasă, ce cuprinde elemente din cele
mai variate formațiuni (șisturi cristaline, calcare organogene, pietrișuri și nisipuri) ce includ dese
intercalații de marne cenușii (Enciclopedia județului Vâlcea, vol. II, 2012, p. 18) .
Din punct de vedere hidrografic , teritoriul orașului se desfășoar ă pe partea dreaptă a râului
Olt, care străbate municipiul de la nord la sud (Fig. nr. 1.2). De -a lungul acestuia au fost construite
hidrocentrale, astfel că în cuprinsul orașului sunt două lacuri de acum ulare care au modificat
peisajul natural. De asemenea, în perimetrul orașului, Oltul primește mai mulți afluenți.

1.3 Date și metode
Bioclimatul este un factor terapeutic natural, dependent de condițiile locale de relief,
altitudine, parametri climatici și vegetație, definit de suma caracteristicilor elementelor climaterice
ce aparțin unei zone (climatice), care prin parametri elementelor ei componente influențează
organismul uman.
Factorii bioclimatici (temperatura efectivă, puterea de răcire a aerului ș i confortul
bioclimatic) pot reprezenta mijloace utile pentru evaluarea efectelor terapeutice potențiale ale
climatului într -o arie dată. Aceste efecte nu sunt tipice, deoarece factorii acționează asupra

6
întregului corp uman, dar influența lor generală poa te fi considerabilă în recuperarea și tratarea
unor boli psihice (Ciulache, Ionac, 1998).

Sursa: http://www.rowater.ro/daolt/sgavalcea/default.aspx

Datele climatice utilizate fac referire la climatul specific direct influențat de pozi ționarea
orașului Râmnicu Vâlcea în zona colinară a Subcarpaților Getici . Aceste date provin de la stația
meteorologică Râmnicu Vâlcea și au fost preluate din Clima României.
Principalii parametrii meteorologici de interes pentru studierea efectelor climatului asupra
stării de sănătate sunt: temperatura aerului (medie multianuală, medie a maximelor ), umezeala
relativă, tensiunea vaporilor de apă, cantitatea de precipitații, viteza medie a vântului,
nebulozitatea, durata de strălucire a soarelui .
Indicii bioclimatici permit reliefarea trăsăturilor bioclimatice ale unui anume regim
climatic, stabilirea perioadelor favorabile și/sau nefavorabile activităților umane, determinarea
topoclimatelo r indicate pentru un anumit tip de cură, precum și evidențierea arealelor climatice și
a perioadelor care induc efecte negative sau pozitive asupra bilanțului termic uman
(https://ro.wikipedia.org ).

7
Pentru a ilustra cât mai precis modul în care climatul influențează toate aceste aspecte, au
fost calculați mai mulți astfel de indici, adecvați pentru întreaga perioadă a anului sau pentru
anotimpurile extreme.
Pentru prelucrarea datelor și generarea de diagrame climatice, am utilizat o serie de
programe informatice, precum Microsoft Excel.
Astfel pentru evidențierea resurselor si riscurilor bioclimatice specific e orașului Râmnicu
Vâlcea am utilizat o serie de indicatori precum indicele termohigrometric, I ndicele Scharlau
hibernal, Indicele de disco nfort ARAKAWA, Indicele puterii de răcire a vântului Windchill, stres
cutanat, stres pulmonar, stres bioclimatic total.
1. Indicele termohigrometric exprimat în șC se calculeaz ă după formula:
THI (șC) = Tusc – (0,55 – 0,0055 x UR) (Tusc – 14,5) (1), unde:
Tusc = temperatura aerului (șC) măsurată la termometrul uscat;
UR = umezeala relativă (%)
Pragurile de valori ale THI (exprimate în °C) corespunzătoare diferitelor tipuri de
bioclimate sunt redate în Tabelul nr . 1.1.

Tabelul nr. 1.1 Valorile indicelui THI și tipul de bioclimat corespunzător
Indice THI (°C) Tip de bioclimat
THI < – 40 Hiper -glacial
–40 < THI < –20 Glacial
–20 < THI ≤ –10 Frig excesiv
–10 < THI ≤ –1.8 Foarte frig
–1.8 < THI < 13 Frig
13 < THI < 15 Răcoare
15 < THI < 20 Confort
20 < THI < 26.5 Cald
26.5 < THI < 30 Foarte cald
THI > 30 Caniculă
Sursa: Kyle, 1994

2. Indicele Scharlau hibernal ( șC) se calculeaz ă numai pentru valori ale umezelii relative
mai mari de 40% și temperatura aerului (măsurată la termometrul uscat) cuprinsă între –5°C și
+6°C. În afara acestui interval, chiar dacă valorile umezelii relative se modifică, indicele ISH
dobândește numai valorile extreme ale clasificării valorice, cons iderându -se că temperaturile mai

8
mari de + 6°C descriu o relativă stare de confort bioclimatic, iar cele mai mici de – 5°C, creează o
stare de accentuat disconfort .
Pentru calcularea Indicelui SCHARLAU hibernal (ISH), trebuie calculată mai întâi
valoarea temperaturii critice (Tc) corespunzătoare, conform ecuației:
Tc = ( -0.0003 x UR2) + (0.1497 x UR) – 7.7133 (2), unde :
UR = umezeala relativă a aerului (%);
Tc = temperatura critică (°C)
Valoarea propriu -zisă a Indicelui SCHARLAU de iarnă (ISH) (exprimată în unități) este
dată de diferența dintre temperatura locală (temperatura aerului măsurată la termometrul uscat) (T
usc) și temperatura critică (Tc), conform relației (Ionac și Ciulache, 2007) :
ISH = T usc – Tc (3)
Această diferență (T) poate fi pozitivă, când temperatura locală este mai mare decât
temperatura critică, ceea ce nu produce disconfort , sau negativă, când temperatura locală este mai
mică decât temperatura critică, ceea ce produce disconfort prin răcire, a cărui intensitate
(mică/medie/mare) va depinde și de amplitudinea T.
Clasele de valori ale indicelui SCHARLAU hibernal ne ajuta la cl asificarea disconfortului
bioclimatic, conform Tabelului nr. 1.2 .

Tabelul nr. 1.2 Nivelul de disconfort bioclimatic variază în funcție de clasele de valori ale
ISH
Indice Scharlau – ISH (unități) Tip de disconfort
IS ≥ 0 Confort
-1 < IS < 0 Ușor disconfort
-3 < IS ≤ -1 Disconfort moderat
IS ≤ -3 Disconfort accentuat

3. Indicele de disconfort ARAKAWA ˗ DI ARAKAWA (unități)
Acest indice a fost utilizat de Mihalca & Alexe (2014 ) pentru Depresiunea Dornelor ,
Vlăduț (2016) pentru Câmpia Olteniei . Formula folosită pentru calcularea indicelui de disconfort
ARAKAWA este următoarea:
DI A = 0,81 T usc + [0,01 × UR (0,99 T usc + 14,3)] + 46,3 (4) în care:
Tusc = temperatura termometrului uscat (°C) ;
UR = umezeala relativă a aerului (%).

9
Conform acestui indice starea de disconfort resimțită de organismul uman este evidențiată
atât pentru temperaturi scăzute cât și pentru temperaturi ridicate (Tabelul nr. 1.3).

Tabel nr. 1.3 Disconfortul bioclimatic conform indicelui DI Arakawa
DI Arakawa (unități) Disconfort bioclimatic
DIA < 55 Bioclimat dificil de suportat din cauza frigului
DIA = 55-60 Disconfort prin răcire
DIA = 60-75 Confort bioclimatic
DIA = 75-80 Disconfort prin încălzire
DIA > 80 Bioclimat dificil de suportat din cauza căldurii

4. Indicele puterii de răcire a vântului (Windchill) Pr (W/m2)
Ecuația folosită pentru a calcula indicele puterii de răcire a vântului este următoarea:
Pr = (12,1452 + 11,6222 √𝒗 – 1,16222 v ) x 33 – Tusc (5) unde:
Tusc = temperatura aerului (șC);
v= viteza vântului (m/s).
Temperatura echivalentă a puterii de răcire a vântului (°C) reprezintă temperatura efectivă
pe care ar atinge -o aerul la anumite valori ale vitezei vântului (Tabelul nr. 1.4). Acest indice a fost
elaborat de Siple și Passel în 1945. Se calculează conform formulei:
T pr = (33 + (T usc – 33) x (0,474 + 0,454√v – 0,0454v)) (6), unde:
T usc = temperatura aerului (măsurată la term ometrul uscat) exprimată în °C
v = viteza vântului, exprimată în m/s.

5. Stresul cutanat
Formula care se aplică pentru a calcula stresul cutanat este următoarea:
P = (10√𝒗 + 10,45 – v) (33 -t) (7) unde:
P = puterea de răcire;
v= viteza vântului (m/s);
t= temperatura aerului (°C);
33-t= diferența dintre temperatura normală a corpului uman și temperatura aerului.
Corelația dintre puterea de răcire și tipul de stres este redată în Tabelul nr. 1.5.

10
Tabelul nr. 1.4 Corelația dintre puterea de răcire a vântului, temperatura echivalentă
puterii de răcire a vântului și efectele fiziologice
Puterea de răcire a
vântului – Pr (W/m 2) Temperatura echivalentă puterii
de răcire a vântului – Tpr (°C) Efecte fiziologice
Pr = 200 – 400 Tpr > +10 Nici un disconfort (Confort)
Pr = 400 – 600 +10 ≥ Tpr > -1 Ușor disconfort
Pr = 600 – 800 -1 ≥ Tpr > -10 Disconfort accentuat
Pr = 800 – 1000 -10 ≥ Tpr > -18 Foarte frig
Pr = 1000 – 1 200 -18 ≥ Tpr > -29 Stres hipocaloric
Pr = 1200 – 1 400 -29 ≥ Tpr > -50 Risc de degerături în condiții
de expunere prelungită
Pr > 1400 Tpr ≤ -50 Risc de degerături instantanee

Tabelul nr. 1.5 Corelația dintre puterea de răcire, valoarea indicelui și tipul de stres
Puterea de răcire Indice Tip de stres
0-149 (-2) hipotonic Stres prin declanșarea termolizei vara
150-299 (-1) hipotonic Stres prin declanșarea termolizei vara
300-599 0 relaxant Nu solicită termoreglarea
600-899 (+1) hipertonic Stres prin declanșarea termogenezei iarna
900-1199 (+2) hipertonic Stres prin declanșarea termogenezei iarna
1200 -1499 (+3) hipertonic Stres prin declanșarea termogenezei iarna
>1500 (+4) hipertonic Stres prin declanșarea termogenezei iarna
Sursa: Beçancenot, 1974, apud. Indici și metode cantitative utilizate în climatologie , 2003

6. Stresul pulmonar se calculează pe baza valorilor tensiunii vaporilor de apă, corelația
fiind redată în Tabelul nr. 1.6.
7. Stresul bioclimatic total
Indicele de stres bioclimatic total este calculat după formula:
STA = SCA + SPA (8)

11
Astfel, stresul bioclimatic total (STA) se obține prin însumarea valorilor stresului cutanat
(SCA) și cele ale stresului pulmonar (SPA) ( Besancenot , 1974; Teodoreanu, 2002) (Tabelul nr. 1.7).

Tabelul nr. 1.6 Corelația dintre tensiunea vaporilor de apă, valoarea indicelui și tipul de
stres
Tensiunea vaporilor de apă Indice Tip de stres
0-4,0 (+2) Deshidratant, iarna
4,1-7,4 (+1) Deshidratant, iarna
7,5-11,6 0 Echilibrat
11,7-15,9 (-1) Hidratant, vara
16-21,1 (-2) Hidratant, vara
22,2-26,5 (-3) Hidratant, vara
26,2-31,1 (-4) Hidratant, vara
Sursa: Beçancenot, 1974, apud. Indici și metode cantitative utilizate în climatologie , 2003

Tabelul nr. 1.7 Gradul de stimulare a climatului după valorile stresului bioclimatic
Suma stresurilor pozitive Grad de stimulare
< 5 0
5-10 1
10-15 2
15-20 3
20-25 4
>25 5

12
CAPITOLUL II CARACTERISTICILE CLIMEI

În ansamblul său, teritoriul județului Vâlcea aparține zonei temperat -continentale. Climatul
acestei zone este rezultatul interacțiunilor dintre factorii genetici -radiativi și dinamici – pe de o
parte, și factorii fizico -geografici și antropici, pe de altǎ parte. Climatul este determinat și de poziția
orașului, favorizată de adăpostul orografic al Carpaților Meridionali și efectul de fõhn dinspre
Munții Căpățânii și Făgăraș. La acestea, se adaugă și influența culoarului Oltului, care, uneori,
reprezintă o discontinuitate climatică între est și vest.
Expresia „climat de adăpost”, atribuită orașului Râmnicu Vâlcea este justificată de
fenomenele moderate specifice iernii.
Tot aici întâlnim formațiunil e barice care au un rol important asupra zonei, dintre care se
pot menționa: Anticiclonul Azorelor, Depresiunea barică islandeză, Anticiclonul Siberian și
Depresiunea mediteran eeană. Regimul precipitațiilor este determinat, în cea mai mare parte, de
intera cțiunea dintre aceste câmpuri barice. O influență deosebită, o au Carpații Meridionali, situați
în nordul regiunii, care constituie o barieră în calea maselor de aer provenit din zona bazinelor
oceanice.

2.1 Temperatura aerului
Din toate datele existente despre orașul Râmnicu Vâlcea, rezultă că temperatura medie
anuală este de 9° -10° C. În luna ianuarie, valorile medii ale temperaturii se situează sub 0°C, dar
în unele zile, se pot înregistra și valori pozitive, care însă nu depășesc decât foarte rar +2°C. Media
anuală a temperaturi i lunii ianuarie (calculată pentru intervalul 1961 -2018) , este de -1,1°C. În luna
iulie, temperatura medie este de 21, 7°C, având cea mai mare valoare din tot cursul anului.
Amplitudinea medie anuală a temperaturilor date de 22,8°C, demonstrează existența unui climat
cu caracter de tranziție (Fig. nr. 2.1) .
În cursul unui an, se înregistrează 199 zile cu temperaturi peste 10°C și 50 zile cu
temperaturi peste 20°C. Cea mai scăzută temperatură, de – 27,0°, s -a înregistrat la Râmnicu -Vâlcea

timpul verii au avut valori mai ridicate, pe seama încălzirii globa le, fiind asociate și cu secetă
(http://www.istorielocala.ro/index.php?option=com_k2&view=item&id=1285:r%C3%A2mnicu –
v%C3%A2lcea -clima&Itemid=203 ).
Temperatura aeru lui este determinată, pe de o parte, de intensitatea radiației solare, care
încălzește parțial aerul și mai ales solul, iar, pe de altă parte, de căldura emanată de sol. Acest fapt
face că aerul din straturile inferioare să fie mai cald. Temperatura aerulu i suferă variații zilnice și la 21.01.1963, iar cea mai ridicat ă, de 39,9° la 17.08.1952. În ultimii ani, temperaturile medii din

13
anuale. Aceste variații se datoresc variațiilor de intensitate a radiației so lare și căldurii emanate de
sol (www.sanatatea.com ).

Fig. nr. 2.1 Temperatura medie lunară a aerului la stația Râmnicu Vâlcea (1961 -2018)
Sursa datelor: Klein Tank et al. 2002 (Data and metadata available on line at http://www.ecad.eu )

Figura nr. 2.2 evidențiază atât temperaturile medii minime, cât și pe cele maxime
înregistrate la stația Râmnicu Vâlcea. Așa cum se poate observa, maximele nu depășesc vara 30°C,
iar pentru perioada rece nu sunt valori medii minime sub -2°C, ceea ce subliniază caracterul
moderat al climatului din arealul analizat. Pe perioada caldă a an ului, minimele sunt cuprinse între
14 și 16°C, în timp ce iarna, valorile maxime oscilează între 4 și 6°C.

Fig. nr. 2.2 Temperaturi medii minime și maxime la stația Râmnicu Vâlcea
Sursa: www.meteoblue.com

14
Temperaturile medii maxime sunt po zitive pe tot parcursul anului și cresc din luna ianuarie
până în luna august, după care descresc treptat până în luna decembrie. Astfel luna care
înregistrează cea mai mare valoare medie maximă este luna august, această î nregistrând 29°C, iar
luna care înregistrează cea mai mică maximă este luna ianuarie, cu 4 °C. După cum se poate
observ a (Fig. nr. 2.2) temperatura cea mai mare pe timpul iernii este de 6 °C înregistrată în luna
decembrie.
În ceea ce privește temperatura med ie minimă, cea mai mare valoare se remarcă în lunile
iulie și august, dar valoarea acesteia este aproape jumătat e din cea a maximelor, adică 16 °C, în

iar noapte sunt înregistrate valori de până la -10°C. Temperaturi negative apropiate, anume -1°C,
sunt înregistrate de asemenea în luna decembrie.
Importanța temperaturii aerului din punct de vedere bioclimatic este dată de faptul că
influențează în mod direc t procesul de termoreglare a organismului și favorizează un anumit tip
de morbiditate, astfel temperaturile scăzute generează afecțiuni respiratorii, iar cele crescute –
maladii digestive, infecțioa se și, în special, parazitare ( www.sanatatea.com ).
După cum putem observă în Fig. nr. 2.3 sunt evidențiate numărul de zile cu temperaturi
cuprinse între 30 °C și -5 °C înregistrate la stația Râmnicu Vâlcea.
Din luna noiembrie până în luna martie se înregistrează temperaturi negative. În februarie
este o medie de 1,3 zile cu valori sub -5 °C, astfel media lunii decembrie este de 0,6 zile și respe ctiv
a lunii ianuarie de 1 zi . Numărul de zile cu valori cuprinse între 0 și -5 °C este cel mai mare în
ianuarie 8.2 zile , această lună fiind urmată de februarie cu 5,9 zile și decembrie cu 5,7 zile.
Temperaturile negative sunt în general problematice atât pentru desfășurarea activităților
turistice cât și pentru starea de sănătate.
Temperaturile ridicate sunt la fel de prob lematice, făcând r eferire la valorile de peste 30 °C.
Cele mai problematice sunt lunile de vară, dar valori de peste 30 °C se înregistrează și în mai (0,2
zile cu temperaturi peste 30 °C) și în septembrie (0,6 zile cu temperaturi peste 30 °C). Numărul
cel m ai mare de zile cu valori peste 30 °C se înregistrează în luna august cu 6,4 zile, urmată de
luna iulie cu 5,8 zile. Comparativ cu regiunile mai joase din sud însă, zona Râmnicu Vâlcea nu
este foarte problematică din punct de vedere al temperaturilor ridic ate.
Lunile cu cele mai adecvate valori termice sunt aprilie, septembrie și octombrie, cu valori
predominant între 15 °C și 25 °C (Fig. nr. 2.3), favorabile desfășurării activităților turistice și fără
impact asupra stării de sănătate.
Valorile cuprinse între 10 și 15°C sunt caracteristice lunilor de primăvară – martie (8,7
zile) și aprilie (10 zile), respectiv lunilor de toamnă – octombrie (8,5 zile) și noiembrie (9,5 zile), timp ce valoarea cea mai mic ă este înregistrat ă în lunile ianuarie, februarie, -2°C pe timpul zilei,

15
în timp ce valorile cuprinse între 0 și 10°C se înregistrează cu precădere spre finalul toamnei, iarna
și la începutul primăverii.

Fig. nr. 2.3 Numărul de zile cu temperaturi peste anumite praguri la stația Râmnicu Vâlcea
Sursa: www.meteoblue.com

În urma analizei datelor statistice, reiese că temperatura aerului nu reprezintă un obstacol
marcant în desfășurarea activităților turistice.
În cadrul categoriilor de zile au fost analizate zilele de iarnă și zilele de vară, adică zile
cu temperatură maximă ≤ 0șC, respectiv ≥ 25ș C (Clima României, 2008), ambele categorii
influențând activitățile turistice. S -a constatat că luna cu cel mai mare număr al zilelor de iarnă
este ianuarie cu 6,65 zile, lunile martie și noiembrie având un număr egal de zile de iarnă de 0,95.
În ceea ce p rivește zilele de vară, acestea sunt caracteristice intervalului aprilie – octombrie,
numărul maxim corespunzând lunii iulie cu 25 de zile (Fig. nr. 2.4). Astfel, rezultă că regiunea
analizată este în general favorabilă desfășurării activităților turistice , chiar dacă pe perioada
estivală temperaturile pot fi destul de ridicate.
O problema întâlnită în ultimii ani este cea a creșterii temperaturii aerului pe fondul
încălzirii globale. Astfel, se constată că și la Râmnicu Vâlcea se remarcă aceeași tendință, valorile
medii lunare la nivelul anului 2019 fiind mai mari decât media ult imilor 30 de ani, în special în
lunile de vară. Corelând și cu numărul de zile cu temperaturi peste pragurile de 30 °C, se poate

16
concluziona că riscurile și impactul negativ induse de temperatur ă vor fi mai mari pe parcursul
semestrului cald, comparativ cu cel rece (Fig. nr. 2. 5).

Fig. nr. 2.4 Numărul mediu lunar al zilelor de iarnă și al celor de vară în Râmnicu Vâlcea
în perioada 1981 – 2000
Sursa: prelucrare date de la Stația Meteorologică Râmnicu Vâlcea

Fig. nr. 2. 5 Temperatura medie lunară în 2019 comparativ cu normal a la Râmnicu Vâlcea
Sursa: www.meteoblue.com
6.65
3.75 0.95
00 0 0 0 000.954.45
0 00291925
23
11
2
00
051015202530
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XIIzile
Zile de iarnă Zile de vară

17
2.2 Durata de strălucire a Soarelui
Aceasta reprezintă intervalul de timp, din cursul unei zile când soarele strălucește pe boltă
cerească și este exprimat în ore sau zecimi de ora (Ciulache, 2002 ). Exprimă o caracteristică
meteorologică și climatică importantă a fiecărei regiuni. Valorile ei prezintă atât importanță
teoretică pentru caracterizarea condițiilor climatice ale unei regiuni în calculul indirect al bilanțului
radiativ, cât și o mare valoare aplicativă în agronomie, balneologie, turism.
Durata mare de strălucire a soarelui la Râmnicu Vâlcea se datorează circulației maselor de
aer tropical și mediteranean. Curba descrisă în Fig. nr . 2.6 este similară cu cea a temperaturii
aerului . Valorile cresc începând cu luna ianuarie până în luna iulie când se înregistrează cel mai
mare număr de 285,1 ore și descresc din iulie până în decembrie, luna solstițiului de iarnă, când
soarele înregistrează un număr de 68 ,7 ore de strălucire, urmată de luna ianuarie cu 85.4 ore.
Diferența de strălucire a soarelui între lunile iulie și decembrie (lunile de maximă și
minimă) este de 216 ,4 ore.

Fig. nr. 2. 6 Durata medie lunară (ore) a strălucirii soarelui la stația Râmnicu Vâlcea

Astfel, din analiză repartiției sumelor anuale medii ale duratei strălucirii soarelui , rezultă
că orașul Râmnicu Vâlcea se caracterizează printr -o mare durată de strălucire a so arelui, cu valori
ce depășesc 2. 100 ore/an (Fig. nr. 2. 7).
Din Fig. nr. 2. 8 și 2.9, Râmnicu Vâlcea se caracterizează printr -o durată mare de strălucire
a soarelui în sezonul cald, cu valori de 1 .400 – 1.500 ore. În sezonul rece (octombrie – martie)
valorile medii ale duratei de strălucire a soarelui însumează 700 ore.

050100150200250300
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Series1 85.4 110.3 150.7 180.3 236.4 254.6 285.1 266.6 200.2 152.8 95.2 68.7ore

18

Fig. nr. 2. 7 Repartiția teritorială a duratei anuale medii de strălucire a soarelui

Fig. nr. 2. 8 Repartiția teritorială a duratei
medii de strălucire a soarelui în sezonul cald
(1961 -1990) Fig. nr. 2. 9 Repartiția teritorială a duratei
medii de strălucire a soarelui în sezonul
rece (1961 – 1990)
Sursa: http://documents.tips/documents/durata -de-stralucire -a-soarelui.html#

2.3 Nebulozitatea
Nebulozitatea este u n parametru climatic, dar și un factor cu rol însemnat în desfă șurarea
activităților turistice, aceasta fiind direct corelată cu durata de strălucire a Soarelui. Nebulozitatea
este influențată de mișcarea generală a maselor de aer și de relief, marcând regimul elementelor
climatice. Are un rol marcant pentru turism și în derularea activităților turistice atunci când se
produc precipitațiile, deoarece se reduce durata de strălucire a Soarelui, astfel încât se limitează
practicarea curei heliotermice și demararea excursiilor pe intervale mai lungi de timp. De
asemenea, nebulozitatea are un rol însemnat mai ales în sezonul estival, când fluxurile de turiști
sunt mai accentuate, aceștia venind în stațiunile balneoclimaterice în principal pentru curele
balneare și heliotermice.
Nebulozitatea medie multianuală are valori de 5 zecimi prezentând condiții foarte propice
practicării turismului în sezonul estival.

19
În Fig. nr. 2.10 se remarcă faptul că nebulozitatea medie lunară la Râmnicu Vâlcea variază
între 4 și 7 zecimi. Se observă că nebulozitatea este mai accentuată în sezonul rece datorită
proceselor termodinamice intensificate având loc o concentrar e a aerului răcit ce se produce
dinspre treptele înalte de relief spre cele joase, cauzându -se inversiunile de temperatură și ducând
la formarea norilor stratiformi și a cețurilor. Astfel, la Râmnicu Vâlcea nebulozitatea înregistrează
cea mai ridicată valoare de 6,7 zecimi în luna decembrie. Valori reduse ale nebulozității lunare
multianuale se înregistrează în anotimpul estival, cea mai scăzută valoare a nebulozității fiind
stabilită în luna august cu 4 zecimi datorită faptului că predomină regimul anticic lonic iar insolația
este mai puternică producând o evaporație în cadrul produselor de condensare, cerul fiind mai
senin.

Fig. nr. 2.10 Nebulozitatea medie lunară la Râmnicu Vâlcea

Legat de nebulozitate, importanță deosebită prezintă și zilele senine și zilele acoperite.
Numărul mediu lunar de zile senine întregesc regimul total de nebulozitate fiind invers
proporțional cu nebulozitatea totală.
Se observă că numărul cel mai ridicat de zile cu cer senin este înregistrat în perioada iulie
– octombrie având valori cuprinse între 7 și 10 zile, când se resimt advecțiile aerului uscat
continental, iar zilele cu cer acoperit sunt predominante în perioad a noiembrie – aprilie. Cea mai
ridicată valoare pentru zilele senine a fost indicată în luna august cu 10,05 zile, iar valoarea cea
mai scăzută a înregistrat un număr de 3 zile în luna mai. În cazul zilelor acoperite, valoarea maximă
a fost stabilită în lu na decembrie cu 14,05 zile, iar valoarea minimă de 3,4 zile a fost înregistrată
în luna august. Variația zilelor acoperite pe luni prezintă o similitudine relativă cu cea a
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
6.1
5.8
6.2
6.1
5.8
5.1
4.3
4
4.6
5.1
6.2
6.7zecimi

20
nebulozității, întrucât valorile mai scăzute sunt înregistrate în sezonul estival, iar valorile mai
ridicate predomină în sezonul rece (Fig. nr. 2.11).

Fig. nr. 2.11 Numărul mediu lunar de zile senine și zile acoperite la Râmnicu Vâlcea

După cum se poate observa (Fig. nr. 2. 12), numărul de zile cu Soare evoluează în sens
invers cu cele cu cer parțial acoperit și parțial înnorat, luna august remarcându -se ca lun a cu cel
mai mare număr de zile cu soare (12,3 zile) și cel mai mic zile cu precipitații (11,9 zile).
Luna decembrie reprezintă luna cu cel mai mare număr de zile cu cer acop erit și anume 13
zile, o valoare apropiată înregistrându -se și în luna ianuarie , această fiind de 12,6 zile. Cel mai
mare număr de zile cu cer parțial înnorat corespunde lunii mai – 18 zile în medie, fiind imediat
urmat de luna iunie cu 17 ,5 zile.
Lunile mai și iunie sunt și luni în care pe lângă activitatea frontală intensă se intensifică și
convecția frontală, ceea ce duce la creșterea numărului de zile cu cer parțial sau total acoperit.
5.05 4.95
4.45
3.05 33.97.610.05
7.557.2
4.45412
10.0511.4
9.55
7.65
5.05
3.753.45.457.611.114.05
0246810121416
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XIIzile
Numărul zilelor senine din nebulozitatea totală
Numărul de zile acoperite din nebulozitatea totală

21

Fig. nr. 2. 12 Numărul de zile cu cer senin, parțial acoperit și acoperit
la stația Râmnicu Vâlcea
Sursa: www.meteoblue.com

2.4 Umezeală aerului
Umezeală aerului sau umiditatea aerului este definită prin conținutul de vapori de apă
existenți la un moment dat în atmosferă. Este o însușire importantă a aerului atât din punct de
vedere meteorologic cât și bioclimatic.
Gradul de umiditate are o mare importanță din punct de vedre meteorologic, deoarece
vaporii de apă influențează bilanțul radiativ -caloric al aerului, prin absorbția radiațiilor de undă
lungă iar prin condensare generează norii, ceața, precipitațiile lichide și solide. Cantitatea de vapori
de apă din atmosferă se exprimă prin diferiți parametri sau mărimi fizice, pri ntre care tensiunea
vaporilor de apă și umezeală relativă (Ciulache, 1980).
Fenomenul de ceață este determinat de umezeală maximă din atmosfera, fenomen care are
un impact negativ asupra organismului uman și amplifică starea de disconfort al organismului
uman, în special al suferinzilor de astm bronșic.

2.4.1 Tensiunea vaporilor de apă
Tensiunea vaporilor de apă sau forța elastică reprezintă presiunea parțială ce revine
vaporilor de apă dintr -un volum de apă. Este exprimată în milimetri coloană de mercur sau în
milibari (Ciulache, 2002).

22
Tensiunea vaporilor de apă de la stația Râmnicu Vâlcea este crescătoare din luna ianuarie
până în luna iulie, apoi descrește ușor până în decembrie. Cea mai mică valoare a tensiunii se
înregistrează în luna ianuarie și est e de 4 ,9 mb, iar cea mai mare se regăsește în luna iulie, ea fiind
de 16.5 mb, urmată de luna august cu o valoare de 16 ,1 mb.
Diferența dintre luna de maxim și luna de minim (iulie și ianuarie) este de 11.6 mb (Fig.
nr. 2. 13).
La stația Râmnicu Vâlcea se înregistrează cca. 184 zile cu valori ale presiunii vaporilor de
apă mai mari de 10 mb și 183 zile cu valori sub 10 mb.
Din F ig. nr. 2.1 3 rezultă faptu l că anotimpul cu cele mai multe zile care înregistrează valori
sub 10 mb este iarn a și anotimpul care în registrează cele mai multe zile cu valori peste 10 mb este
anotimpul vara.

Fig. nr. 2.1 3 Tensiunea vaporilor de apă la stația Râmnicu Vâlcea

Regimul anual al tensiunii vaporilor de apă se corelează cu cel al temperaturii și umezelii
relative a aerului, temperaturile ridicate mărind viteză de evaporație și implicit capacitatea de
înmagazinare a vaporilor de apă în atmosferă (Tănasă, 2011).

2.4.2 Umezeală relativă (r)
Este mărimea care reprezintă cel mai bine gradul de saturație a aerului cu vapori de apă.
Ea indică în procente, cât din cantitatea vaporilor de apă necesară condensării există la un moment
dat în atmosferă, știind că pentru aerul săturat, are valoarea de 1 00%. În funcție de valoarea
umidității relative, aerul se caracterizează din punct de vedere higrometric astfel (Ciulache, 2002): 024681012141618
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XIImb

23
– ˃100% – suprasaturat, 100% – săturat, 91 – 99% – foarte umed, 81 – 90% – umed, 51 – 80% –
normal, 31 – 50% – uscat, ˂30% – foarte uscat.
În evoluția anuală se remarcă două maxime și două minime a umezelii relative, acestea
aflându -se în raport invers cu evoluția temperaturii (Fig. nr. 2.1 4). Maximul principal în perimetrul
studiat se înregistrează în luna decembrie (85.6%), lun a cea mai rece, urmat de luna ianuarie
(83.4%), când advecția aerului cald și mai umed de deasupra Mării Mediterane este mai
frecventă. Minimul principal este înregistrat în luna iulie (65.2%), luna cea mai caldă, urmată de
iunie, uneori august, că urmare a pătrunderii aerului tropical uscat de origine nord – africană
(Badea et al., 1983).
În sezonul rece umezeală relativă prezintă, la stația Râmnicu Vâlcea, cele mai mari valori,
peste media anuală a umezelii relative (75 – 90%), pe când în sezonul cald, um ezeală relativă
înregistrează valori sub media anuală (sub 75%).
Evoluția diurnă a umezelii relative evidențiază un maxim în timpul nopții și spre dimineață
și un minim la amiază. În timpul maximului nocturn, valorile anuale ale umezelii aerului se menț in
peste 86%, iar minimul diurn sub 60%, cu diferențieri între iarnă și vară. Astfel, iarnă, umezeală
relativă a aerului în timpul maximului nocturn depășește 90%, iar minimul diurn 80%. Vara, în
schimb, în timpul maximului nocturn umezeală relativă este de 7 8 – 80%, iar în timpul minimului
diurn de doar 45 – 47% (Badea et al., 1983).

Fig. nr. 2.1 4 Umezeala relativă la Râmnicu Vâlcea

cu probleme respiratorii să evite expunerea, iar în timpul verii, aerul cald și relativ uscat constituie
un element de disconfort (Ciulache, Ionac, 1998).
83.4
77.6
69.666.5 67.1 67.265.267.772.177.880.885.6
0102030405060708090
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII%
Deoarece aerul devine extrem de rece și umed în timpul iernii, se recomand ă ca persoanele

24
2.5 Precipitațiile atmosferice
Precipitațiile atmosferice sunt particule de apă, în stare lichidă sau solidă, care cad din nori
și ating suprafața terestră.
Cantitatea medie anuală de precipitații înregistrată între anii 1961 -2015 la stația
meteorologică Râmnicu Vâlcea redă o valoare de peste 708,1 mm/an.
Cele mai mici cantități anuale de precipitații s -au înregistrat în anii cu o cir culație
predominant anticiclonică, cu advecții ale aerului cald tropical sau continental (Badea et al., 1983).
Aceste cantități au fost înregistrate în anii 1961, 1985, 1994, 2000 când cantitățile medii
anuale de precipitații au avut valori sub 550 mm/an, cea mai mică valoare fiind de 350 ,2 mm în
anul 2000.
Cele mai mari cantități anuale de precipitații s -au înregistrat în anii cu predominare a
activității ciclonice și frontale, ce au determinat puternice invazii de aer umed (Badea et al., 1983).
La stația meteorologică Râmnicu Vâlcea, cantități medii anuale ridicate au fost înregistrate
în anii 1967, 1970, 1979 când valorile au depășit 800 mm/an. Cea mai mare cantitate de precipitații
medii anuale din intervalul analizat a atins valoarea de 1135 mm în anul 2014, aproape dublu
cantității medii anuale specifice regiunii (Fig. nr. 2.1 5).

Fig. nr. 2.1 5 Cantitățile medii anuale de precipitații la sta ția Râmnicu Vâlcea și tendința
lineară de evoluție ( 1961 -2015 )

Precipitațiile atmosferice cad, în cea mai mare parte a anului sub formă lichidă. În sezonul
cald al anului sunt specifice ploile torențiale sau aversele, care au durată scurtă și cantități mari de
apă, ceea ce explică maximele pluviometrice din timpul verii, cu toate că la Râmnicu Vâlcea, luna y = 0.7346x + 687.5
R² = 0.0056
0.0200.0400.0600.0800.01000.01200.0mm

25
iulie și august putând înregistra și secete prelungite, pe când în sezonul rece, precipitațiile sunt sub
formă de ninsoare, ce cad cu precădere în intervalul ianuarie – martie.
Repartiția anuală a precipitațiilor este neuniformă, c ele mai mari cantități de apă cad în
anotimpul de vară, sub formă de averse, luna cu cele mai mari cantități fiind iulie (87,4 mm) (Fig.
nr. 2.1 6), iar cele mai mici cantități sunt în luna cea mai secetoasă, februarie (35 ,3 mm).
Diferențierile sunt determi nate de poziția geografică și tipurile de influențe climatice.
Diferența de precipitații între lunile iulie, luna cu cele mai multe precipitații, și luna
februarie, luna cu cele mai puține precipitații, este de 52. ,1 mm.

Fig. nr. 2.1 6 Precipitațiile medii lunare înregistrate la stația meteorologică Râmnicu Vâlcea

În ceea ce privește numărul de zile cu precipitații, cel mai mare număr mediu revine zilelor
cu cantități < 2 mm (un maxim de 6,7 zile se regăsește în luna iulie și un minim de 3,1 zile în
octombrie), iar cel mai redus număr al zilelor cu cantități între 20 și 50 mm (0,9 zile înregistrate
în luna iulie).
La Râmnicu Vâlcea nu se înregistrează zile cu precipitații de peste 50 mm.
Un număr maxim de zile cu zăpadă este înregistrat în luna ianuar ie la 6,3 zile , urmată de
februarie cu 5,5 zile și decembrie cu 4,8 zile .
Zilele fără precipitații predomină clar, luna cu cel mai mare număr de astfel de zile fiind
octombrie – 22,6 zile (Fig. nr. 2.1 7). Doar în lunile mai și iunie numărul este ceva mai redus (14,
respectiv 13,6 zile).

0.010.020.030.040.050.060.070.080.090.0
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XIImm

26

Fig. nr. 2.1 7 Numărul de zile cu anumite cantități de precipitațiile înregistrate la stația
meteorologică Râmnicu Vâlcea
Sursa: www.meteoblue.com

2.6 Regimul eolian
Pentru turism, vânturile moderate și mișcările de aer reprezintă parametrii climatici
favorabili pentru stațiunile balneoclimaterice, pe când vânturile puternice și frecvente sunt
defavorabile pentru acestea. Prin viteză și direcție, vânturile pot avea un rol important în activitățile
turistice, care se pot desfășura în zona Defileului Oltului. De regimul eolian depinde circulația
generală a maselor de aer și particularitățile reliefului.
Datorită configurației reliefului, direcția vântului este predominant nord – sud, având o
viteză medie de 2,5 m/s din direcția nord, ceea ce conferă condiții favorabile practicării turismului
în zonă.
În Fig. nr. 2.18 se observă că viteza medie a vântului este cuprinsă între 1,7 și 2,5 m/s,
valoarea cea mai ridic ată a vitezei vântului este pe direcția nord cu 2,5 m/s, iar pe direcția sud – est
viteza medie a vântului este de 1,7 m/s reprezentând valoarea cea mai scăzută. Pe direcția sud –
vest s -a înregistrat o medie a vântului de 2,3 m/s. Viteza medie maximă înre gistrată a fost de 3,2
m/s în anul 1989 pe direcția nord – sud, iar viteza medie minimă de 0,7 m/s a fost stabilită în anul
1984 pe direcția est.

27

Fig. nr. 2.18 Viteza medie a vântului pe direcții la Râmnicu Vâlcea

2.5
2.1
1.8
1.7
2.22.31.92.1
0.00.51.01.52.02.53.0N
NE
E
SE
SSVVNV

28
CAPITOLUL III RESURSE ȘI RISCURI BIOCLIMATICE

Atmosfera este un domeniu inepuizabil de resurse, rezultat al calității și însușirilor sale,
care condiționează, influențează și contribuie material și energetic la existența omului ca ființă
biologică și a societății omenești. Se vorbește tot mai mult de "potențial climatic favorabil al unui
teritoriu", în care sunt incluse energia solară sub forma energiei radiante și a energiei calorice,
energia eoliană, inclusiv cea a brizelor, umezeala productivă a solului provenită din precipitații
(înglobând și rezer va de apă rezultată din stratul de zăpadă), electricitatea atmosferei etc. (Bogdan,
1974).
Bioclimatologia umană este o știință complexă care studiază influența climei asupra
organismului uman, o știință în care se interferează mai multe domenii: medicină , climatologie –
meteorologie, fizica atmosferei, biologie, ecologie. Aceasta cuprinde două aspecte contradictorii
și complementare și anume aspectul sanogen (elementele climei în păstrarea și recuperarea
sănătății) și aspectul patogen – depășirea unor limit e firești ale temperaturii, umezelii, presiunii
atmosferice, care determină îmbolnăvirea organismului sau, din contră, însănătoșirea acestuia, prin
dispariția unor simptome ale bolii (Teodoreanu, 2015).
Omul este o ființă sensibilă la aspectele meteorolog ice, reacționând diferit la elementele
climatice. Meteosensibilitatea se referă la sensibilitatea unui organism la modificările atmosferice,
prin declanșarea sau amplificarea unor disfuncții sau afecțiuni aflate în stare latentă.
Meteosensibilitatea caract erizează cu precădere populația marilor orașe unde poluarea, alimentele
chimice, stresul dar și sedentarismul sunt condiții favorizante ( http://greenly .ro/aer/influenta –
principalelor -elemente -climatice -aspra -organismului -uman ).
Sănătatea umană este legată de confortul climatic și cel bioclimatic, temperatura, umezeala,
precipitațiile, mișcările aerului, presiunea atmosferică și radiația solară influențâ nd în mod vizibil
organismul uman. Factorii climatici sunt considerați ca fiind cei mai agresivi dintre factorii
enviromentali de stres fiziologic. Populația percepe schimbarea de vreme prin intermediul
receptorilor nervoși periferici (termici, tactili și proprioceptivi) ai pielii, ai retinei sau ai aparatului
respirator, informația fiind transmisă la creier, unde este analizată, influențând glandele endocrine,
scoarța cerebrală și sistemul nervos (Martinescu, 2012). Fiecare individ reacționează diferit în
funcție de vârstă, de capacitatea de apărare sau adaptare și bineînțeles de boală sau afecțiune
(http://greenly.ro/aer/influenta -principalelor -elemente -climatice -aspra -organismului -uman ) .
Pentru a cuantifica aspectele climatice ale unui areal, dar și relația dintre climă și
organismul uman, au fost elaborați o serie de indici de măsurare a impactului elementelor
meteorologice asupra organismului uman, d enumiți indici bioclimatici. Aceștia reprezintă ecuații
matematice prin care se evaluează și evidențiază diferite situații psiho -fiziologice umane, chiar și

29
patologice. Există un număr mare de indici bioclimatici ce utilizează o gamă largă de elemente
climatice, în funcție de care se exprimă foarte diferit și stresul resimțit de organismul uman. Indicii
de stres bioclimatic scot în evidență limitele de oscilație ale principalelor elemente meteorologice,
între care organismul uman se află într -o stare de ech ilibru, depășirea parametrilor climatici
devenind stresanți sau stimulanți pentru funcționarea acestuia (Trif, 2010). Sănătatea umană este
legată în mod direct de confortul climatic și bioclimatic. Unele condiții bioclimatice pot fi
exploatate eficient în activitățile terapeutice care favorizează conservarea și refacerea potențialului
fiziologic uman (Ionac și Ciulache, 2004) .

3.1 Indicele termohigrometric (0C) (THI )
Acest indice permite clasificarea condițiilor și tipurilor de climă atât pentru perioadele
calde, cât și pentru cele reci. Indicele termohigrometric depinde de valoarea temperaturii, dar și de
valoarea umidității relative. Cu cât valoarea temperaturii este mai mare cu atât crește și starea de
confort , în condițiile în care aceasta nu depășește un anumit prag, iar valorile umezelii relative sunt
moderate . Conform valorilor indicelui termohigrometric (THI), confortul termic se înregistrează
între 15 și 20°C. Sub valoarea de 15°C apare o anumită stare de disconfort generată de frig, iar
peste valoarea de 20°C apare disconfortul determinat de căldură.
Diferența între luna de maximă și cea de minimă înregistrate la stația Râmnicu Vâlcea este
una considerabil ă, aceasta fiind de 20 șC. Creșterea valorilor indicelui termohigrometric este
resim țită din luna ianuarie până în luna iulie (Tabelul nr. 3.1, Fig. nr. 3.1), după care scade treptat
până în luna decembrie înregistrând o valoare de 1,79 șC.

Tabelul nr. 3.1 Valorile indicelui THI (°C) și tipul de bioclimat corespunzător la
Râmnicu Vâlcea
Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
THI 0.32 2.66 7.09 11.97 15.97 18.84 20.32 19.93 16.28 11.34 6.45 1.79
Tip Frig Frig Frig Frig Confort Confort Cald Confort Confort Frig Frig Frig

Potrivit valorilor THI calculat pentru Râmnicu Vâlcea (Tabelul nr. 3.1), observăm o stare
de confort termic înregistrat în patru luni ale anului (mai, iunie, august și septembrie) în condițiile
în care la Râmnicu Vâlcea, în aceste luni , temperaturile medii lunare prezintă valori de 16 – 22°C.
În restul anului, la Râmnicu Vâlcea se înregistrează o stare de disconfort termic, rezult ând o
favorabilitate mai redusă pentru desfășurarea activităților turistice.
Șapte luni pe an, la Râmnicu Vâlcea se instalează un disconfort bioclimatic prin răcire, o
luna prezentând disconfort bioclimatic prin încălzire.

30
Cel mai mare disconfort generat de frig (sub 2°C) se suprapune lunilor de iarnă
caracterizate prin valuri de ger, cu temperaturi negative și îngheț, luna ianuarie prezent ând cel mai
mare disconfort determinat de frig, când temperatura medie coboară sub 0°C, iar indicele termo –
higrometric are valoare a cea mai redusă , de 0.32 °C. Cel mai mare disconfort se produce noaptea,
când temperaturile sunt scăzute.
Expunerea prelungită a corpului la temperaturi scăzute reprezintă un factor de stres termic,
care poate afecta capacitatea de muncă și sănătatea indivizilor. Stresul termic determinat de frig
poate fi evitat prin termogeneză și izolarea termică a corpului (Povară, 2001).
Luna iulie, cea mai caldă lună corespunzătoare pentru Râmnicu Vâlcea, prezintă și cea mai
mare valoare a indicelui THI, de 20,31°C, fiind și singura lună din an cu disconfort prin încălzire,
urmată de august cu valori THI de 19.93°C.

Fig. nr. 3.1 Dinamica Indicelui termohigrometric la stația Râmnicu Vâlcea

Dinamica Indicelui termohigrometric reprezentată în Fig. nr. 3.1 oscilează de la o lună la
alta și astfel corpul uman trece prin diverse stări de confort și disconfort termic.

3.2 Indicele Scharlau hibernal (unit ăți)
Indicele Scharlau hibernal (unități) reflectă nivelul disconfortului uman cauzat de
expunerea la frig. Acest indice redă o stare de conf ort bioclimatic pentru valori mai mari de 0.
Temperatura critică asociată reprezintă valoare a corespunzătoare a temperaturii aerului sub care,
în funcție de valorile reale ale umidității aerului, corpul uman se simte disconfortabil din punct de 0.322.667.0911.9715.9718.8420.3219.93
16.28
11.34
6.45
1.79
0510152025
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII°C

31
vedere fiziologic datorită proceselor de răcire, în special atunci când temperaturile locale sunt mai
scăzute decât cele critice (Ionac, Ciulache, 2007).
Ținând cont de faptul că acest indice se calculează pentru valori ale umezelii relative mai
mari de 40% și temperaturi cuprinse între -5 și +6°C, se aplică doar intervalului rece al anului,
respectiv noiembrie – martie. Pe baza formulei inițiale se calculează temperatura critică, iar
indicele propriu -zis se obține ca diferență între temperatura locală (temperatura aerului măsurată
la termometrul uscat) (T usc) și temperatura critică (Tc).
Din punct de vedere al temperaturii critice, lunile de maxim și de minim sunt reprezentate
de luna decembrie (2.9 °C), respectiv luna iulie , când se înregistreaz ă 0.77°C, diferența dintre
valoarea maximă și minimă a tem peraturii critice este de 2.13 °C (Fig. nr. 3.2) .
Indicele Scharlau hibernal la stația Râmnicu Vâlcea înregistrează o creștere a unităților din
luna ianuarie și până în luna iulie, după care se observă o scădere treptată până în luna decembrie.
Luna de maxim este luna iulie, care înregistrează 20.93 unități , iar luna de minim este luna i anuarie,
care înregistrează -3.79 unități. Diferența între luna de maximă și cea de minimă este de 17.14
unități (Fig. nr. 3.3).

Fig. nr. 3. 2 Temperatura cristică la stația Râmnicu Vâlcea

După cum se poate observa în Tabelul nr . 3.2 și Fig. nr. 3. 3 tipul de bioclimat caracteristic
lunilor de iarnă este cel de disconfort accentuat in luna ianuarie, iar cel de disconfort moderat în
lunile decembrie și februarie. Pentru lunile de primăvară, vară și toamnă situația este ac eeași, ele
înregistrând același tip de bioclimat și anume cel de confort.
Așadar, dacă se ia în calcul exclusiv acest indice, cu excepția lunilor de iarnă, riscurile
bioclimatice, cu precădere din punct de vedere al stării de sănătate, sunt relativ reduse. Luna cea 2.69
2.1
1.25
0.920.98 0.99
0.771.051.522.122.422.9
00.511.522.533.5
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII°C

32
mai problematică este ianuarie, când stresul cauzat de expunerea la frig, poate provoca sau potența
anumite afecțiuni, mai ales în cazul persoanelor cu o stare de sănătate precară.

Fig. nr . 3.3 Dinamica indicelui Scharlau hibernal la stația Râmnicu Vâlcea

Tabelul nr. 3.2 Dinamica indicelui Scharlau hibernal la stația Râmnicu Vâlcea
Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Tc 2.69 2.1 1.25 0.92 0.98 0.99 0.77 1.05 1.52 2.12 2.42 2.9
ISH -3.79 -1.1 4.35 10.48 15.32 18.81 20.93 20.05 15.08 8.78 3.08 -2.2 Caracteristica
Disconfort
accentuat
Disconfort
moderat
Confort
Confort
Confort
Confort
Confort
Confort
Confort
Confort
Confort
Disconfort
moderat

3.3 Indicele de disconfort ARAKAWA – DI ARAKAWA (unități)
Indicele ARAKAWA – DI ARAKAWA de la stația R âmnicu V âlcea ne arată o diferență
semnificativă înregistrată între anotimpul de vară și cel de iarnă.
Valorile acestui indice cresc treptat din luna ianuarie (luna de minim), până în lunile iulie
și august (lunile de maxim), apoi des cresc treptat până în luna decembrie. -3.79-1.14.3510.4815.3218.8120.9320.05
15.08
8.78
3.08
-2.2
-10-50510152025
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XIIunitați

33
Lunile de maxim sunt luna iulie și luna august cu aceea și valoare a indicelui de 87,21
unități, iar luna de minim este luna ianuarie cu o valoare de 56,43 unități (Tabelul nr. 3.3).
Diferența între aceste luni este de 30,78 unități.

Tabelul nr. 3.3 Indicele de disconfort ARAKAWA -DI ARAKAWA
Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
DIA 56,43 58,98 64,65 72,55 79,93 85,12 87,21 87,21 81,91 74,65 66,71 59,7
Tip
Disconfort prin
răcire
Disconfort prin
răcire
Confort bioclimatic
Confort bioclimatic
Disconfort prin
încalzire
Bioclimat dificil de
suportat din cauza
căldurii
Bioclimat dificil de
suportat din cauza
căldurii
Bioclimat dificil de
suportat din cauza
căldurii
Bioclimat dificil de
suportat din cauza
căldurii
Confort bioclimatic
Confort bioclimatic
Disconfort prin
răcire

Tipul de bioclimat specific lunilor de iarnă este cel de disconfort prin răcire, iar pentru
anotimpul de vară este specific bioclimatul dificil de suportat din cauza căldurii. În lunile de
primăvară se înregistrează confort bioclimatic în lunile martie și aprilie, iar în luna mai se
înregistrează disconfort prin încălzire .
În lunile de toamnă se înregistrează doua tipuri de bioclimat și acestea sunt: bioclimat
dificil de suportat din cauza căldurii în luna septembrie si confort bioclimatic in lunile oct ombr ie
și noiembrie (Fig. nr. 3.4).
Lunile favorabile pentru desf ășurarea activit ăților turistice sunt lunile care înregistrează
confort bioclimatic si anume martie, aprilie, octombrie și noiembrie. În perioada iunie -septembrie
din cauza valorilor ridicate nu sunt recomandate activitățile turistice în special pentru persoanele
cu afecțiuni cardiace.

Fig. nr. 3.4 Dinamica indicelui ARAKAWA -DI ARAKAWA la stația R âmnicu V âlcea
56.4358.9864.6572.5579.9385.1287.2187.2181.9174.6566.7159.7
0 20 40 60 80 100IIIIIIIVVVIVIIVIIIIXXXIXII
unități

34
3.4 Indicele puterii de răcire a vântului (Windchill) Pr (W/m²)
La stația R âmnicu V âlcea se înregistrează o valoare maximă a indicelui puterii de răcire
a vântului de 966,19 W/m2 înregistrată în luna aprilie, dar și o valoare minimă a aceluiași indice
de 868,69 W/m2 înregistrată în luna septembrie (Tabelul nr. 3.4 , Fig. nr. 3. 5).
Se poate observa faptul că valorile puterii de răcire a vântului oscilează de la o lună la alta.
Dacă în lunile de iarnă , primăvară și parțial toamnă sunt înregistrate valori de peste 900 W/m2, în
lunile de vară avem valori ce nu depășesc 900 W/m2.

Tabelul nr. 3.4 Puterea de răcire a vântului și t emperatura echivalentă puterii de
răcire a vântului a vântului la stația Râmnicu Vâlcea și efectele sale
Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Pr 928,55 926,45 944,43 966,19 926,40 883,11 881,21 873,14 868,69 900,43 897,41 926,75
Tpr -4,42 -2,12 2,2 8,01 14,37 18,9 20,93 20,41 15,82 9,17 3.62 -2,45
Tip
Discomfort
accentuat
Discomfort
accentuat
Ușor
disconfort
Ușor
disconfort
Confort
Confort
Confort
Confort
Confort
Ușor
disconfort
Ușor
disconfort
Discomfort
accentuat

Fig. nr. 3.5 Dinamica indicelui puterii de răcire a vântului la stația R âmnicu V âlcea

Se înregistrează mai multe creșteri și descreșteri pe tot parcursul anului dup ă cum urmează:
► descreștere din luna ianuarie până în luna februarie ; -10.00-5.000.005.0010.0015.0020.0025.00
800.00820.00840.00860.00880.00900.00920.00940.00960.00980.00
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
°CW/m2
Pr Tpr

35
► creștere din luna februarie până în luna aprilie ;
► descreștere din luna aprilie până în luna septembrie ;
► creștere din luna septembrie până în luna noiembrie, iar în ultima fază o descreștere din
luna noiembrie până în luna decembrie.
În ceea ce privește temperatura echivalentă puterii de răcire vântului (Tpr), luna de maxim
este luna iulie cu o valoare de 20,93 °C, iar luna de minim este luna ianuarie cu o valoare de –
4,42°C. Diferența între cele două (luna de maxim și luna de minim) es te de 25,35 °C fiind o
diferență destul de semnificativă (Fig. nr. 3.5). În lunile de iarnă temperatura echivalentă puterii
de răcire a vântului este negativă, în timp ce vara se depășesc 20 °C doar în lunile iulie și august.
Evidențiat este faptul că din punct de vedere bioclimatic, în lunile de iarna se înregistrează
disconfort accentuat, în lunile martie, aprilie, octombrie și noiembrie se înregistrează ușor
disconfort, iar în lunile mai -septembrie se înregistreaz ă tipul de bioclimat confort (Tabelul nr . 3.4).
Astfel, se poate spune că Râmnicu Vâlcea prezintă un climat permisiv din punct de vedere al
desfășurării de activități în aer liber, cu excepția lunilor de iarnă.

3.5 Stresul cutanat
Organismul uman, prin părțile sale descoperite, în principal, pielea, vine în contact direct
cu atmosfera terestră și implicit cu parametrii climatici: temperatură, umiditate, vânt etc., care
limitează sau stimulează capacitatea de efort a organismului uman, în producerea de energie. Deși
are capacitate de termoregla re, organismul uman este sensibil la schimbările de temperatură,
declanșând astfel mecanismul de termogeneză în sezonul rece (pentru a preveni răcirea excesivă a
corpului, sub 24°C), respectiv termoliza în sezonul cald (pentru a preveni supraîncălzirea
organismului, peste valoarea de 40 -42°C). Indicele de stres cutanat implică senzațiile de căldură
și frig resimțite de organismul uman la nivelul pielii, în procesul de termoreglare. Reprezintă un
concept meteo -fiziologic care exprimă în termeni obiectivi acț iunea combinată a temperaturii
aerului și vitezei vântului asupra bilanțului caloric al organismului uman (Ionac și Ciulache, 2007).
Stresul cutanat evidențiat prin corelația dintre viteza vântului și temperatura aerului, redă
starea de confort și de disco nfort indusă de cei doi parametrii.
La Râmnicu Vâlcea, valoarea maximă a stresului cutanat exprimat prin puterea de răcire
este 824 ,6 înregistrată în luna ianuarie, iar valoarea de minimă este 266 înregistrată în luna iulie.
Cele mai mari valori ale stresu lui cutanat se înregistrează în lunile de iarnă, ca urmare a
faptului că temperatura este relativ scăzută și viteza vântului mare. În aceste luni este necesară
termoreglarea prin declanșarea termogenezei . Valoarea indicelui în aceste luni este +1, deoarece
valorile puterii de răcire se încadrează între 600 și 899, acesta fiind hipertonic. Diferența între luna
de maximă și cea de minimă este de 558,6 fi ind o diferență destul de mare (Tabelul nr. 3.5).

36
Tabelul nr. 3.5 Stresul cutanat la stația Râmnicu Vâlcea
Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
P 824.6 773.8 678.7 550.6 410.5 310,8 266.0 277.5 378.6 525.1 647.4 781.1
Indice +1 +1 +1 0 0 0 -1 -1 0 0 +1 +1
Tip
Stres prin declan șarea
termogenezei iarna
Stres prin declan șarea
termogenezei iarna
Stres prin declan șarea
termogenezei iarna
Nu solicită
termoreglarea
Nu solicită
termoreglarea
Nu solicită
termoreglarea
Stres prin declanșarea
termolizei vara
Stres prin declanșarea
termolizei vara
Nu solicită
termoreglarea
Nu solicită
termoreglarea
Stres prin declan șarea
termogenezei iarna
Stres prin declan șarea
termogenezei iarna

În lunile de vară iulie și august se înregistrează stres termic prin încălzire, ceea ce determină

resimte stres termic ș i nu se solicit ă termoreglarea , indicele fiind egal cu 0 (Fig. 3.6) . În cele două
luni cu stres termic, valoarea indicelui este egală cu -1, acesta fiind hipotonic. Așadar, acesta este

Fig. nr. 3.6 Stresul cutanat la stația Râmnicu Vâlcea

3.6 Stresul pulmonar
Stresul pulmonar se bazează pe schimburile respiratorii dintre organism și mediul exterior,
respectiv pe absorbția oxigenului și eliminarea dioxidului de carbon. Indicele de stres pulmonar
evidențiază presiunea pe care o exercită vaporii de apă asupra gaze lor și lichidelor din organism. I
II
III
IV
V
VI VIIVIIIIXXXIXIIStres prin declan șarea termolizei iarna
Nu solicită termoreglarea
Stres prin declanșarea termolizei varaI
II
III
IV
V
VI
VII
VIII
IX
X
XI
XIIdeclanșarea termolizei, în timp ce în intervalul aprilie – iunie și septembrie – octombrie, nu se
intervalul din an cel mai permis pentru desf ășurarea activit ăților fizice în aer liber.

37
Valoarea de disconfort deshidratant a indicelui de stres pulmonar se consideră a fi sub 7,4 mb
(Povară, 2001).
Valorile stresului pulmonar la stația R âmnicu V âlcea reprezintă tipul de stres
corespunzător fiecărei luni. Valoa rea maximă a acestui stres pulmonar este înregistrată în luna
iulie și este de 16,5 mb, iar valoarea minimă este de 4,9 mb și este înregistrată în luna ianuarie.
După cum se poate observa (Tabelul nr. 3.6, Fig. nr. 3.7) lunile de iarnă au valori mai
scăzut e în comparație cu cele de vară. Diferența între valorile de maximă și de minimă înregistrate
în cele două luni din anotimpuri diferite este de 11,6 mb.

Tabelul nr. 3.6 Stresul pulmonar la stația Râmnicu Vâlcea
Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
SPA 4,9 5,2 6,4 8,5 12,1 15,2 16,5 16,1 13,2 10,2 7,6 5,9
Indice (+1) (+1) (+1) 0 (-1) (-1) (-2) (-2) (-1) 0 0 (+1)
Tip
Deshidratant
Deshidratant
Deshidratant
Echilibrat
Hidratant
Hidratant
Hidratant
Hidratant
Hidratant
Echilibrat
Echilibrat
Deshidratant

Fig. nr. 3. 7 Dinamica stresului pulmonar la stația Râmnicu Vâlcea

Tipul de stres specific anotimpului de iarnă este cel deshidratant datorită atât valorilor
cuprinse între 4,9 -7,6, dar și a indicelui de +1 înregistrat în toate lunile de iarnă. În comparație cu
tipul de stres înregistrat în anotimpul iarna, anotimpul de vară înregistrează tipul de stres hidratant. I
II
III
IV
V
VI VIIVIIIIXXXIXII
Deshidratant
Echilibrat
HidratantI II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

38
Valoarea indicelui 0 reda stresul echilibrat specific in lunile aprilie, octombrie și noiembrie
(Tabelul nr. 3.6).
Dacă cele două anotimpuri înregistrează câte un tip de stres fiecare, anotimpul primăvara
înregistrează două tipuri de stres: deshidratant în luna martie și hidratant în luna mai. Anotimpul
toamna înregistrează un singur tip de stres – hidratant în luna s eptembrie , deoarece climatul este
echilibrat în lunile octombrie și noiembrie .

3.7 Stresul bioclimatic total
Stresul bioclimatic total este însumarea stresului cutanat și a celui pulmonar, și indică
solicitarea globală a climatului asupra organismului uma n, resimțit la nivelul pielii și al plămânilor.
Pentru a defini agresivitatea globală a climatului, Becancenot, 1974, a propus un indice de stres
bioclimatic total, ca rezultat al sumei stresului cutanat anual și al celui pulmonar anual (Trif, 2010).
Rezul tatul final obținut din adunarea indicilor pozitivi caracteristici fiecărui rezultat
folosind formula dată la stresul cutanat este 5, iar cel obținut în urma adunării indicilor
caracteristici stresului pulmonar este 4.
Stresul bioclimatic total este rezultatul sumei dintre stresul cunatat și stresul pulmonar, iar
acesta este de 9 unități , ceea ce corespunde unui grad de stimulare cu valoarea 1 (Tabelul nr. 3.7),
ceea ce corespunde unui climat favorabil dezvoltării activi tăților omenești (Vlăduț, 2015).

Tabelul nr. 3.7 Stresul bioclimatic total la stația Râmnicu Vâlcea
Stresul cutanat Stresul pulmonar Stresul bioclimatic
total Gradul de stimulare
5 4 9 1

39
CAPITOLUL IV INFLUENȚA FACTORILOR CLIMATICI ASUPRA
ACTIVITĂȚILOR UMANE ȘI STĂRII DE SĂNĂTATE

Climatul orașului Râmnicu Vâlcea este influențat în poziția geografică generală a județului
din care face parte, acesta situându -se pe paralela de 45ș latitudine nordică, poziție foarte
importantă pentru turism deoarece acest tip de climat se caracterizează prin succesiunea cu
regularitate, într-o echivalență temporală (3 luni) a celor patru anotimpuri, determinând o
permanentă schimbare a decorului în cursul anului. Izoterma anuală de 10°C, care este
caracteristic ă pentru cea mai mare parte a Câmpiei Române, se insinuează adânc pe culoarul
Oltului până la nord de Râmnicu -Vâlcea; pe menționatul culoar al Oltului, zilele cu cer senin sunt,
în medie, în număr de 40 pe an (Enciclopedia I, 2010, 724).
Condițiile climatice influențează modul de desfășurare a tuturor activităților umane dintr –
un areal, dar și starea generală de sănătate a populației. Pentru exemplificare, ținând cont de faptul
că orașul Râmnicu Vâlcea este localizat într -un areal cu activitate turis tică intensă, am ales să
analizez influența climei asupra turismului din zonă.

4.1 Influența condițiilor climatice asupra turismului
Termenul de turism a apărut încă din secolul 17, care provenea de la cuvântul englez și
francez tour,la rândul său derivâ nd din termenul ebraic torah, ce semnifica „învățare, examinare”
(Esen și Uyar, 2012 apud. Bahar, 2005).
Prima definiție a turismului a fost dată în anul 1905, de Guyer -Freuler: „turismul, în sensul
modern al cuvântului, este un fenomen al timpurilor noastre, bazat pe creșterea necesității de
refacere a sănătății și schimbarea mediului de viață, pe nașterea și dezvoltarea sentimentului de
receptivitate pentru frumusețile naturii”. O definiție mai complexă, este oferită de Ielenicz și
Comănescu (2006, p ag.7): „turismul exprimă o activitate complexă care presupune deplasarea,
staționarea de la câteva ore la mai multe zile și realizarea într -o localitate, pe un traseu sau într -o
regiune a unui scop precum recreerea, odihnă, tratamente balneare, instrucția specifică, manifestări
științifice sau de afaceri, excluzând prestarea de servicii și activități pe care turistul le desfășoară
cotidian prin meserie, calificare etc”.
Patrimoniul turistic reprezintă ,,ansamblul de elemente naturale, sociale, economice,
culturale, dar și totalitatea structurilor (căi de comunicație, bază de cazare, odihnă, tratament, masă,
amenajări pentru distracții și instrucție) destinate activităților turistice de pe un teritoriu (oraș,
județ, regiune, țară )” (Ielenicz și Comănescu, 20 13).

40
Orașul Râmnicu Vâlcea este foarte ofertant din punct de vedere turistic ținând cont de
aplasarea sa. Astfel, în zonă de pot practica mai multe forme de turism, în funcție de motivația de
consum pe care o pot avea turiștii: turism complex (holistic), t urism spiritual, turism cultural, turism
religios, turism de recreare, turism sportiv, turism de afaceri, agroturismul, turism curativ etc.
În ceea ce privește fluxurile turistice am evidențiat numărul sosirilor de turiști și numărul
înnoptărilor pentru Râmnicu Vâlcea folosind datele statistice preluate de la Institutul Național de
Statistică.
Privind fluxurile turistice la Râmnicu Vâlcea în perioada 2001 -2019 (Fig . nr. 4.1),
observăm că în primii 2 ani , numărul sosirilor prezintă creșteri de la 45512 la 47543, pe când
numărul înnoptărilor scade de la 67051 la 65922. În perioada următoare se înregistrează o scilații
de la un an la altul . Astfel, anul cu cel mai mic număr al sosirilor este 2006 cu 37564 turiști, iar
cel mai mare număr al sosirilor este reprezentat de anul 2019 și anume 72220 turiști.
În ultimii trei ani (2017, 2018, 2019) num ărul turiștilor a fost în continuă creștere în
comparaț ie cu anii 2008 -2011, când aici se înregistrau descreșteri, mai exact 48089 -40395,
diferența fiind de 7694 turiști, un număr reprezentativ pentru economia turismului.
Luând în considerare înnoptarile, minimul s -a realizat în anul 2003 cu un număr de 61501
de nopți, iar maximul în 2008 cu un număr de 123996 nopți.
Din anul 2017 până în 2019 la Râmnicu Vâlcea s -a înregistrat o creștere a numărului de
înnoptari și anume 108499 -120988 nopți.

Fig. nr. 4.1 Fluxuri turistice la Râmnicu Vâlcea 2001 -2019
Sursa: prelucrare date INS 020000400006000080000100000120000140000
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Sosiri Înnoptări

41
4.2 Influența condițiilor climatice asupra stării de sănătate
Apariția și evoluția majorității afecțiunilor este puternic condiționată factorii
epidemiologici, cărora li se adaugă însă o serie de factori care pot favoriza dereglarea
mecanismelor imunogene ale organismului. Printre acești factori se numără și factorii climatici,
clima fiind deci ca un factor natural al patogenezei.
Mediul climatic acționează prin factorii săi asupra pacienților cu afecțiuni cardiovasculare,
reumatice, respiratorii, nervoase . Schimbările climatice vor afecta sănătatea umană fie în mod
direct – în relație cu efectele fiziologice ale căldurii și frigului – fie în mod indirect, de exemplu,
modificarea comportamentelor umane (migrație forțată, mai mult timp petrecut în exterior),
creșterea transmisibilității bolilor cu transmitere prin alimente sau prin vectori sau alte efecte ale
schimbărilor climatice, precum inundațiile.
Sintetizând rezultatele obținute în urma calculării unor indici bioclimatici au rezult at
următoarele (Tabelul nr. 4.1):
 Pentru semestrul rece, cea mai problematică lună este ianuarie. Toți indicii aplicați au
indicat un grad mare de disconfort provocat de temperaturile scăzute;
 Lunile decembrie și februarie sunt tot o luni problematice, sin gurul indice cu un rezultat
diferit comparativ cu luna ianuarie fiind indicele Scharlau hibernal (ISH) – disconfort
moderat și nu accentuat;
 În cazul verii, situația este mai eterogenă. Singura lună cu aceleași rezultate în cazul tuturor
indicilor aplicați este iulie, când disconfortul provocat de încălzire este accentuat;

Tabelul nr. 4.1 Sinteza indicilor bioclimatici
l/In I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
THI 0,32 2,66 7,09 11,97 15,97 18,84 20,32 19,93 16,28 11,34 6,45 1,79
Frig Frig Frig Frig Confort Confort Cald Confort Confort Frig Frig Frig
ISH -3,79 -1,1 4,35 3,08 -2,2
Disc.
mare Disc.
moderat Confort
Confort
Disc.
moderat
DI A 56,43 58,98 64,65 72,55 79,93 85,12 87,21 87,21 81,91 74,65 66,71 59,7
Disc. –
răcire Disc. –
răcire Confort Confort Disc. –
încălzir
e Disc.
mare –
încălzir
e Disc.
mare –
încălzir
e Disc.
mare –
încălzir
e Disc.
mare –
încălzir
e Confort Confort Disc. –
răcire
Pr 928,55 926,45 944,43 966,19 926,40 883,11 881,21 873,14 868,69 900,43 897,41 926,75
T pr -4,42 -2,12 2,2 8,01 14,37 18,9 20,93 20,41 15,82 9,17 3.62 -2,45
Disc.
mare Disc.
mare Ușor
disc. Ușor
disc. Confort Confort Ușor
disc. Ușor
disc. Disc.
mare
SCA 824.6 773.8 678.7 550.6 410.5 310,8 266.0 277.5 378.6 525.1 647.4 781.1
Stres Stres Stres Confort Confort Confort Stres Stres Confort Confort Stres Stres
SPA (+1) (+1) (+1) 0 (-1) (-1) (-2) (-2) (-1) 0 0 (+1)
Deshidr
atant Deshidr
atant Deshidr
atant Echilibr
at Hidrata
nt Hidrata
nt Hidrata
nt Hidrata
nt Hidrata
nt Echilibr
at Echilibr
at Deshidr
atant

42
 Lunile iunie și august sunt luni caracterizate de confort termic pe baza indicelui
termohigrometric (THI) și a indicelui stresului cutanat (SCA), dar luni cu disconfort prin
încălzire conform indicelui de disconfort ARAKAWA ( DI A) și a indicelui stresului
pulmonar (SPA);
 Lunile cele mai permisive și propice pentru starea de sănătate, dar și pentru desfășurarea
diferitelor activități sunt aprilie și octombrie.
Legat de condițiile climatice, cele mai des întâlnite și facil de corelat cu condițiile climatice
sunt afecțiunile aparatului respirator (Tabelul nr. 4.2). I nfecțiile virale respiratorii (virozele
respiratorii) reprezintă cel mai răspândit tip de boli acute.

Tabelul 4.2 Variabilitatea meteorologică a bolilor pulmonare
Răceala
Dereglare :
-mecanism
termoreglare
– permeabilitatea de
membrană Activitatea frontală
(perioada foarte rece
urmată de încălzire
bruscă) Crește sept. – martie
Max. febr.-martie
Gripa și stările gripale
Dezvoltarea și
transmiterea virusului
gripal la nivelul căilor
respiratorii
Umezeala relativă
mai mică de 50%

V. vânt redusă Crește sept. – martie

Max. dec. – martie
Pneumonia
Dezvoltarea virusului
Pneumococcus Încălzire bruscă în
anotimpul rece
Max. dec.-febr.
Bronșita Puseuri acute
Ceață + poluare
Răcire atmosferică
bruscă Max. iarna
Min. vara
Astmul bronșic Crize Răcire bruscă asociată
cu scăderea presiunii
atmosferice și
creșterea vit. vântului Crește vara
Max. toamna
Tuberculoza Hemoptizie
Căldură opresivă
datorată fönului și
undelor de căldură
sau vreme rece și
umedă Max. mart-aprilie
Min. toamna
Sursa: Ionac, 1998, p. 44

Din analiza unor date puse la dispoziție de Direcția Publică de Sănătate Vâlcea, a rezultat
o creștere a incidenței anumitor afecțiuni virale, precum virozele respiratorii, laringita acută,
bronhopneumopatia cronic ă obstructiv ă (BPOC) . Se remarcă cu precăd ere anul 2017, când valorile
de temperatură, inclusiv în lunile de toamnă au fost ridicate, creându -se condiții propice dezvoltării
virusurilor ceea ce a determinat creșterea numărului cazurilor de îmbolnăviri.

43
De asemenea, afecțiunile reumatismale sunt in fluențate de condițiile climatice, pe lângă
temperatură, un rol important în intensificarea simptomelor avându -l și umezeala aerului și
presiunea atmosferică. Afecțiunile neurologice și psihice sunt înr -o oarecare măsură influențate de
climă, iar numărul a cestora a crescut constant la nivelul județului Vâlcea în ultimii ani.
O serie de boli exotice, precum b oala Lyme (Borelioza Lyme) , infecții cu virusul West –
Nile, malaria etc, chiar dacă nu apar în zona țării noastre, se pot manifesta mai acut în funcți e de
condițiile climatice la pacienții care au contactat boala în alte locații.
Astfel, p rintre factorii de risc ce influențează producerea afecțiunilor se numără: contraste
de temperatură, precipitații abundente și secetă, trecerea bruscă de la un sezon la altul urmată de
fenomene climatice de risc, ciclul climatic al vremii – vreme normal ă, caldă, caniculară, secetoasă,
ploioasă, rece, geroasă. În conte xtul schimbărilor climatice globale, este de așteptat ca impactul
climei asupra stării de sănătate să crească gradual.

44
CONCLUZII

În urma analizei principalilor indicatori climatici și bioclimatici specifici orașului Râmnicu
Vâlcea, se poate evidenția potențialul climatic și bioclimatic cât și a riscurilor existente din cauza
valorilor ori prea ridicate, ori prea scăzute ale principa lilor parametrii meteorologici.
În cadrul primului capitol, ce presupune „Aspecte generale” s -a realizat o prezentare cu
date referitoare la localizarea și poziția orașului Râmnicu Vâlcea, relief, datele și metodele ce
presupun indici bioclimatici. În cee a ce privește localizarea orașului Râmnicu Vâlcea, s -a remarcat
faptul că este situat în zona centrală a județului, la distanțe aproape egale (cca. 20 km) de trei
importante stațiuni balneo -climaterice: Călimănești -Căciulata -Cozia, Băile Olănești și Băile
Govora și ocupă o suprafață de 8.952 ha.
Municipiul Râmnicu Vâlcea este situat în Subcarpații Vâlcii din cadrul Subcarpaților
Getici. Teritoriul orașului se desfășoară pe partea dreaptă a râului Olt, prezentând doua lacuri de
acumulare, acestea modificând peisajul natural al orașului.
Sunt prezen ți, de asemenea , atât factorii bioclimatici care pot reprezenta mijloace utile
pentru evaluarea efectelor terapeutice potențiale ale climatului într -o arie dată , cât și indicii
bioclimatici care permit reliefarea tr ăsăturilor bioclimatice ale unui anume regim climatic,
stabilirea perioadelor favorabile și/sau nefavorabile activităților umane, determinarea
topoclimatelor indicate pentru un anumit tip de cură, precum și evidențierea arealelor climatice și
a perioadelor care induc efecte negative sau pozitive asupra bilanțului termic uman.
Informațiile cu privire la climă, temperatura aerului (temperatura medie), durata de
strălucire a soarelui, umezeala aerului, tensiunea vaporilor de apă, umezeala relativă, precipitați ile
atmosferice, regăsindu -se în capitolul 2, care redă studiul climatologic al orașului Râmnicu Vâlcea.
Făcând referire la climă, județul Râmnicu Vâlcea prezintă „climat de adăpost” datorat
fenomenelor moderate specifice iernii.
Formațiunile barice au un rol important asupra zonei, dintre care se pot menționa:
Anticiclonul Azorelor, Depresiunea barică islandeză, Anticiclonul Siberian și Depresiunea
mediteraneeană. Carpații Meridionali, situați în nordul regiunii constituie o barieră în calea
maselor de aer provenit din zona bazinelor oceanice.
Temperaturii aerului influențează capacitatea de termoreglare a organismului uman și,
astfel, reprezintă unul dintre parametrii climatici cu mare influență nu numai în ceea ce privește
turismul, dar și starea de sănăt ate – temperaturile scăzute generează afecțiuni respiratorii, iar cele
crescute – maladii digestive, infecțioase și, în special, parazitare.
Comparativ cu regiunile mai joase din sud însă, zona Râmnicu Vâlcea nu este foarte
problematică din punct de vedere al temperaturilor ridicate.

45
Lunile cu cele mai adecvate valori termice sunt aprilie , septembrie și octombrie, cu valori
predominant între 15 °C și 25 °C.
Despre durata de strălucire a soarelui observăm că reprezintă o caracteristică meteorologică
și climatică importantă a fiecărei regiuni. Valorile ei prezintă atât importanță teoretică pentru
caracterizarea condițiilor climatice ale unei regiuni în calculul indirect al bilanțului radiativ, cât și
o mare val oare aplicativă în agronomie, balneologie, turism. Durata mare de strălucire a soarelui
la Râmnicu Vâlcea se datorează circulației maselor de aer tropical și mediteranean.
Luna iulie înregistrează cel mai mare număr de ore de strălucire a soareluri și anu me 285,1
ore, iar luna decembrie prezintă cel mai mic număr de ore , 68,7.
În ceea ce privește umezeala aerului aceasta reprezintă o însușire importantă a aerului atât
din punct de vedere meteorologic cât și bioclimatic.
Fenomenul de ceață este determinat de umezeală maximă din atmosfera, fenomen care are
un impact negativ asupra organismului uman și amplifică starea de disconfort al organismului
uman, în special al suferinzilor de astm bronhic .
Din punct de vedere al prec ipitațiilor atmosferice putem spune că repartiția anuală este
neuniformă și cele mai multe cantități de apă cad în anotimpul de vară, sub formă de averse. Astfel,
la stația Râmnicu Vâlcea, se înregistrează o cantitate medie multianuală de 708.1 mm, ele osc ilând
de la o lună la alta. Cu toate acestea, ca urmare a faptului că nu avem cantități foarte mari de
precipitații în niciuna dintre lunile anului, se poate spune că zona Râmnicu Vâlcea este una dintre
cele mai favorabile din țară pentru turism dacă se fa ce referire strictă la acest parametru. Factorul
de risc din punct de vedere al precipitațiilor este seceta, cu precădere pentru agricultură.

pentru perioadele calde, cât și pentru cele reci, acesta prezentând pentru Râmnicu Vâlcea o stare
de disconfort termic, rezultând o favorabilitate redusă pentru desfășurarea activităților turistice.
– Indicele Scharlau hibernal prezintă , cu excepția lunilor de iarnă, riscurile bioclimatice,
din punct de vedere al stării de sănătate, fiind relativ reduse. Luna cea mai problematică este
ianuarie, când stresul cauzat de expunerea la frig, poate provoca sau potența anumite afecțiuni,
mai ales în cazul persoanelor cu o stare de sănătate precară.
– Indicele ARAKAWA – DI ARAKAWA de la stația Râmnicu Vâlcea ne arată o diferență
semnificativă înregistrată între anotimpul de vară si cel de iarnă. Lunile favorabile pentru Capitolul 3 are ca tem ă de studiu indicii bioclimatici care redau favorabilitatea sau
factorul de risc pe care climatul îl reprezint ă pe parcursul anului în zona Râmnicu Vâlcea.
Acest capitol trateaz ă diferiți indici bioclimatici caracteristici fiec ărui semestru al
anului. Ultimul capitol arat ă influența facturilor climatici asupra turismului.
– Indicele termohigrometric – permite clasificarea condi țiilor și tipurilor de clim ă atât

46
desfășurarea activităților turistice sunt lunile care înregistrează confort bioclimatic și anume
martie, aprilie, octombrie și noiembrie.
Valorile indicelui puterii de răcire a vântului (Windchill) oscilează de la o lună la alta,
valoarea maximă este de 1226,99 W/m2 înregistrată în luna aprilie, iar valoarea minimă este de
1037,44 W/m2 înregistrată în luna septembrie. Pe lângă acești indici în lucrare se mai găsesc:
– corelația dintre condițiile climatice și stresul bioclimatic care vizează stresul cutanat,

În concluzie, în această lucrare intitulată „Resurse și riscuri bioclimatice în orașul Râmnicu
Vâlcea” am arătat faptul că gradul de înțelegere al relațiilor dintre componentele sistemului
climatic și sănătatea umană, precum și precizia evaluării impactului schimbărilor atmosferice
asupra fiziologiei umane au crescut substanțial datorită dezvoltării unor metode cantitative de
analiză bioclimatică, reprezentate prin stabilirea mai multor tipuri de indici bioclimatici, care
permit elaborare a unor prognoze biometeo -climatice din ce în ce mai detaliate, pe perioade din ce
în ce mai lungi.

stresul pulmonar și stresul bioclimatic total.

47
BIBLIOGRAFIE

 Badea, L . et al. (1983), Geografia României , vol. I, Geografia Fizică , Editura Academiei
Republicii Socialiste Române, București;
 Besancenot, J.P. (1974), Premières données sur les stress bioclimatiques moyens en
France , Annales de Géographie, t. 83, n. 459, pp. 497 -530;
 Bogdan, Octavia (1974), Asupra noțiunii „Resurse climatice” . SCGGG Geogr. XXI, 1,
89-93
 Ciulache, S. (1980), Orașul și clima , Editura Științifică și Enciclopedică, București;
 Ciulache, S., Ionac, Nicoleta (1998), Climatologie comportamentală , Editura
Universității, București;
 Ciulache, S., (2002), Meteorologie și Climatologie, Editura Universitară, București
 Șaban, E., Uyar, H. (2010) , Examining the competitive structure of Turkish tourism
industry in comparison with diamond model , Procedia – Social and Behavioral Sciences ,
62, 620 – 627
 Ielenicz M., Pătru I., Ghincea M., (2003), Subcarpații României , Editura Universitară
București, București
 Ielenicz M., Comănescu Laura (2006), România. Potențial Turistic , Ed. Universitară,
București (p. 7)
 Ielenicz M., Comănescu Laura (2013), Turism. Teorie și metodologie , Ed. Universitară,
București (pp. 249)
 Ionac Nicoleta (1998), Clima și comportamentul uman , Editura Enciclopedică, București
 Ionac, Nicoleta, Ciulache, S. (2004), Principalele caracteristici bioclimatice ale Deltei
Dunării , Geographica Timisiensis, vol. 13, nr. 1, p. 5 -14;
 Ionac, Nicoleta, Ciulache, S. (2007), The bioclimatic stress in Dobrudja, Present
Environment and Sustainable Development , nr. 1, Iasi, p. 135 -142;
 Kyle, W.J . (1994), The human bioclimate of Hong Kong , Brazdil R, Kolář M. (eds.)
Procee dings of the Contemporary Climatology Conference, Brno. TISK LITERA, Brno,
pp. 345 -350
 Klein Tank A.M.G., Wijngaard J.B., Können G.P.K., Böhm R.B. Demarée G.,
Gocheva A., Mileta M., Pashiardis S., Hejkrlik L., Kern -Hansen C., Heino R.,
Bessemoulin P., Müll er-Westermeier G.M., Tzanakou M., Szalai S., Pálsdóttir T.P.,
Fitzgerald D., Rubin S., Capaldo M., Maugeri M., Leitass A., Bukantis A., Aberfeld
R., Van Engelen A.F.V., Forland E., Mietus M., Coelho F., Mares C., Razuvaev V.,

48
Nieplova E., Cegnar T., Antoni o López J.L., Dahlström B., Moberg A., Kirchhofer
W., Ceylan A., Pachaliuk O., Alexander L.V., Petrovic P. (2002) Daily dataset of 20th
century surface air temperature and precipitation series for the European Climate
Assessment . Int. J. Climatol. 22:1441 –1453 https://doi.org/10.1002/joc.773
 Martinescu, Gabriela (2012), Contribuții la monitorizarea, evaluarea și predicțiile stării
de sănătate a unui lot de pacienți în cadrul medicinei primare , Rezumat teză de doctorat,
disponibil online
http://www.umfiasi.ro/ScoalaDoctorala/TezeDoctorat/Teze%20Doctorat/Rezumat%20M
AR TINESCU%20GABRIELA.pdf
 Mihalca, Izabela Amalia, Alexe, M. (2014), Climate and Weather Influence over the
Tourist Sector in the Land of Dorn a, Aerul și Apa component ale mediului, Casa Cărții de
Știință, Cluj -Napoca, pp. 423 -429
 Povară, Rodica (2001), Biometeorologia și climatologia , Editions du Goeland, București.
 Siple, P.A., Passel, C.F. (1945), Measurements of dry atmospheric cooling in subfreezing
temperatures , Proc. Amer. Phill. Soc., 89: 177 – 199
 Tănasă, I. (2011), Clima Podișului Sucevei, fenomene de risc implicații în dezvoltarea
durabilă , Rezumat teză doctorat, disponibil on line
http://atlas.usv.ro/www/geografie/pagini/prima_pagina/Rez_teza_Tanasa.pdf
 Teodoreanu Elena (2002), Bioclimatologia umană , Ed. Academiei , București
 Trif, Olga (2010), Studiul condițiilor bioclimatice ale Dealurilor Crișene și Silvano –
Someșene și influența lor asupra organismului uman , Rezumat teză doctorat, disponibil on
line
http://arhivawww.uoradea.ro/attachment/791672704232e82e41d0a31a6bc16159/1370a38
28 263f18dfa322aa1e7e5efd3/Trif_Olga_Rezumat_teza_de_doctorat.pdf
 Vlăduț Alina (2016), Thermal Comfort within Oltenia Plain , Oltenia. Studii și comunicări.
Științele Naturii, Tom 32, nr. 1, pp. 115 -121
 *** (2003), Indici și metode cantitative utilizate în climatologie, Ed. Universității din
Oradea
 *** (2012), Enciclopedia județului Vâlcea , vol. II, p. 18 , disponibil online
https://www.bnr.ro/DocumentInformation.aspx?idInfoClass=13567&idDocument=19932
&directLink=1
Surse web:
 https://ro.wikipedia.org
 http://www.primariavl.ro/localizare -geografica

49
 http://www.rowater.ro/daolt/sgavalcea/default.aspx
 http://www.istorielocala.ro/index.php?option=com_k2&view=item& id=1285:r%C3%A2
mnicu -v%C3%A2lcea -clima&Itemid=203
 www.sanatatea.com
 https://www.meteoblue.com/en/weather/historyclimate/climatemodelled/valcea_romania
_66882
 http://documents.tips/documents/durata -de-stralucire -a-soarelui.html#
 http://www.ecad.eu
 http://gre enly.ro/aer/influenta -principalelor -elemente -climatice -aspra -organismului -uman