Resurse și destinații turistice în județul [309300]

Resurse și destinații turistice în județul

REFERAT

ELEV: [anonimizat]: Resurse și destinații turistice în România

FACULTATE: [anonimizat]: Nicolae Neacșu

INTRODUCERE

Turismul a devenit in zilele noastre o [anonimizat].

[anonimizat] – [anonimizat].

[anonimizat], [anonimizat] o tara facinanta prin tot ce reprezinta ea.

Brasov reprezinta unul dintre cele mai importante orase culturale si istorice din Romania. [anonimizat],[anonimizat], muntii Carpati sau zona cetatilor dacice din Tara Hategului. Cea mai buna vedere asupra orasului se poate obtine din varful muntelui Tampa (960m), unde se poate ajunge cu telecabina sau pe jos.

Atestat documentar in 1235, Brasovul s-a bucurat de-a [anonimizat]. [anonimizat] a [anonimizat], bastioane, turnuri de supraveghere si de paza. Astazi, [anonimizat] (intre 1,5 si 5 lei).

Desi a fost supus de-a [anonimizat], ce a pastrat din arhitectura si farmecul vremurilor trecute. [anonimizat]: [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], Poiana Brasov (la aprox. 12 km).

CAP. 1 – Prezentare generala a județului

Asezare geografica a judetului

Poziție: Județul Brașov este situat în partea centrală a României, la îmbinarea a două mari lanțuri muntoase: Carpații Orientali și Carpații Meridionali.

Conform Legii 315/2004 [anonimizat] 7 Centru, [anonimizat], Harghita, Covasna și Alba.

Jud. Brașov se învecinează cu 8 județe:

Argeș – [anonimizat], pe o distanță de 72 km,

Dâmbovița – [anonimizat] o distanță de 15 km,

Prahova – [anonimizat], pe o distanță de 73 km,

Buzău – [anonimizat], pe o distanță de 2 km,

Covasna – [anonimizat] o distanță de 144 km,

Harghita – [anonimizat] o distanță de 35 km,

Mureș – [anonimizat], pe o distanță de 28 km,

Sibiu – [anonimizat] o distanță de 88km. Coordonate geografice: – Paralela 46° latitudine nordică trece prin localitățile Jibert și Ormeniș; – Meridianul 25°longitudine estică traversează mun. Făgăraș.

[anonimizat] (62 km/1000 km²). Județul este străbătut de șoselele internaționale E60 și E68 și 848 km drumuri județene.

Rutiere -DN1 (E68) Bucuresti – Ploiesti – Brasov – Sibiu – Cluj – Oradea; DN1A Brasov – Pasul Bratocea 1272m -Cheia – Ploiesti; DN13 (E60) Brasov – Sighisoara – Targu Mures…Alba – Iulia; DN73 (E574) Brasov – Pitesti; DN10 Brasov – (Pasul Predelus ) – Intorsura Buzaului (cV) – Buzau
Linia ferata – linia 200 Brasov – Sibiu – Arad; linia 300 Bucuresti – Brasov – Sighisoara – Teius – cluj – Oradea; Brasov – Intorsura Buzaului (cV)
Aeroport  – Nu

Scurt istoric

Brașov (în germană Kronstadt, în maghiară Brassó, în latină Corona; de asemenea pe hărțile vechi trecut Cron∫tadt sau Braßov, în dialectul săsesc Kruhnen, Krűnen, Krînen) este reședința și cel mai mare municipiu al județului Brașov, România.

Brașovul a fost un important centru economic, politic și comercial încă din perioada medievală. Statutul său se datorează pe de-o parte așezării geografice, iar pe de altă parte conviețuirii dintre maghiari, sași și români.

Atestat pentru prima dată în anul 1235 sub denumirea de „Corona”, orașul era una dintre cele mai puternice cetăți din Voievodatul Transilvaniei. Aceasta avea ziduri înalte și groase de apărare și era înconjurată de o rețea de șanțuri cu apă menite să țină pericolul la distanță

Brașov (1666), H. Jacob Schollenberger

După invazia tătarilor din 1241, Brașovul devine centru politico-administrativ al Țării Bârsei și primește tot mai multe privilegii din partea regalității maghiare. De exemplu, orașul avea dreptul de a ține târg anual și de a depozita mărfuri, ceea ce contribuie la o dezvoltare comercială și

culturală înfloritoare.Traseele comerciale deschid noi porți culturale pentru orașul Coroanei, dovadă fiind cele optsprezece bresle menționate în secolul al XVI-lea.

Brașovul vechi și Fortăreața Brașov (1864), L. Rohbock & J. Poppel

Astfel, în anul 1489, Brașovul devine cea mai populată așezare din Transilvania – aproximativ 2000 de locuitori, dintre care foarte mulți erau meșteșugari. În afara zidurilor sale se aflau trei suburbii, fiecare dintre acestea fiind locuite de români, sași și maghiari. Spre est (cartierul Blumăna) locuiau secuii, iar spre vest (cartierul Schei) se afla cartierul românesc concentrat în jurul Bisericii Sfântul Nicolae. Suburbiile aveau trăsături preponderent rurale, prezente mai ales în stilul arhitectural al clădirilor.

Fiind un important punct defensiv în lupta antiotomană, Brașovul era puternic susținut de regalitatea magiară. Acesta avea un sistem de apărare alcătuit din palisade, șanțuri adânci cu apă și valuri de pământ, fiind pregătit oricărui asediu. În anul 1646, cetatea era prevăzută cu 8 bastioane, 27 sau 28 de turnuri de apărare, ziduri puternice și multe alte sisteme defensive

Brașov pe râul Olt în Transilvania (1688), Jacobus Harrewjn

Tot în Evul Mediu, orașul de la poalele Tâmpei a cunoscut o amplă dezvoltare artistică. Pietrari, pictori, sticlari, tâmplari, sculptori și alți meșteri străini sau locali erau atrași pentru a contribui la înfrumusețarea bisericilor și clădirilor reprezentative la acea vreme. Totodată, aceștia își foloseau talentul și îndemânarea pentru fortificarea zidurilor cetății. Astăzi mai putem admira câteva picturi murale din sec. XIV în capela sudică a Bisercii Sfântul Bartolomeu și în partea nordică a Bisericii Negre.

Potențialul economic al regiunii și populația

Locuitori: 595758
Municipii: 4
Orase: 6
Comune: 49
Resedinta judet: Brasov
Suprafața județului este de 5.363 km², cu o densitate a populației de 111 loc/km², peste media pe țară de 90 loc/km², ocupând astfel poziția a șaptea pe țară la acest indicator.

CAP. 2 – Prezentarea și evaluarea resurselorși destinațiilor turistice ale județului Buzău

Resurse turistice natural

Relieful

Suprafața județului Brașov se suprapune pe două mari unități morfostructurale: Carpații și Podișul Transilvaniei. Areale și trasee turistice cu valoare peisagistică deosebită, parcurile naționale sau naturale, rezervații și monumente ale naturii, rețeaua hidrografică compun cadrul natural al județului. Relieful este variat prezentând o mare complexitate morfologică și morfogenetică. Se disting trei trepte majore de relief:

treapta munților înalți, cu poziție periferică, ce trece de 1.700 m altitudine înregistrată în Făgăraș, Piatra Craiului, Bucegi, Bârsei (Postăvarul, Piatra Mare) și Ciucaș

treapta munților scunzi, între 800 și 1.700 m, formată în principal de “clăbucetele” Întorsurii Buzăului, Dârstelor, Codlei și Perșani; tot în această grupă se mai încadrează munții Tâmpa, Poiana Brașovului

treapta depresiunilor și a dealurilor de podiș, situate între 450 și 700 m altitudine;

Câmpiile apar desfășurate în depresiuni intramontane și submontane interne. În configurația generală a acestei trepte se disting: Câmpia Bârsei cu golfurile depresionare Zărnești – Tohan, Vlădeni și Culoarul Măieruș, apoi Câmpia Făgărașului; la această treaptă se adaugă Depresiunile Brașovului, Homoroadelor, Făgărașului și culmile deluroase ale laturii sud-estice a Bazinului Transilvaniei (Colinele Târnavelor, Podișului Hârtibaciului).

Munții și dealurile reprezintă aproape jumătate din suprafața județului. Această resursă extraordinară oferă una dintre cele mai intacte biodiversități din Europa, precum și o serie de pachete turistice bazate pe o natură atractivă prin diversitatea sa excepțională. Peisajul montan este în marea sa majoritate acoperit de păduri ceea ce restricționează accesul dar protejează flora și fauna diversă, pe alocuri, endemică. Aerul de munte curat reprezintă și el o atracție pentru numărul tot mai mare de turiști care caută o vacanță sănătoasă într-un mediu curat.

Turiștii veniți în județul Brașov pot practica activități sportiv-recreative în toate anotimpurile anului. De asemenea, combinația de pădure și agricultură oferă un mozaic pastoral atractiv care poate atrage cicliști, excursioniști, fotografi amatori și ecoturiști.

Valorificarea elementelor cadrului natural: povârnișuri dramatice, vârfuri și chei spectaculoase s-a făcut diferențiat, în funcție de apropierea și posibilitățile de acces față de centrele de interes turistic.

Masivele muntoase ale județului, integrate în circuitul turistic intern și internațional cu spații de cazare, agrement și practicare a sporturilor specifice sunt:

Masivul Piatra Mare, cu trasee turistice montane ușor accesibile oferă obiective turistice naturale deosebite și posibilități de lansare cu parapanta,

Masivului Bucegilor, Parc Natural de interes național, prezintă peisaje atractive cu spectaculoase văi glaciare și cabane de creastă, oferă posibilități de practicare a drumețiilor montane, alpinismului, snowboardului și a schiului de fond și alpin.

Masivul Piatra Craiului, declarat Parc Național, este unic în Carpații Românești, prin relieful impunător al crestei calcaroase în lungime de 25 de kilometri. Aici se găsesc specii rare de floră și faună. Sunt oferite turiștilor servicii de cazare în cabane și refugii montane, precum și în moderne pensiuni din localitățile limitrofe.

Munții Ciucaș, zonă aflată în prezent în curs de legiferare ca parc natural, prezintă spectaculoase forme de refief megalitice. Este puțin amenajată, cu structuri turistice, prezentând oferte de tip agroturistic doar în localitățile de la baza masivului.

Munții Perșani, mult mai scunzi, cuprind oferte turistice în zona nord – vestică a județului constând în arii protejate și monumente ale naturii, obiective istorice, culturale și monumente de arhitectură.

Munții Făgăraș reprezintă o zonă aflată în prezent în curs de legiferare ca parc național, sunt cei mai înalți și spectaculoși munți din România.

Principalele rezervații și monumente ale naturii ce reprezintă atracții turistice sunt:

Coloanele de bazalt de la Racoș, din defileul Oltului, săpat în Munții Perșani

Piatra Craiului (rezervație de faună și floră) – adăpostește o plantă unică în lume: garofița Pietrii Craiului

Tâmpa – parcul de recreere al brașovenilor, reprezintă nu numai un punct de atracție pentru turiști, ci și un “laborator” pentru oamenii de știință

Punctul fosilier vama Strunga – situat pe versantul vestic al Bucegilor, este cunoscut de geologi de mai bine de un secol, prin fauna fosilieră cu peste 150 de specii de amoniți

Dealurile Cetății (Lempeș) și Sânpetrului; pajiștile precum și zona împădurită din jurul lor dezvoltă o serie de specii de silvostepă

Mlaștinile eutrofe de la Hărman și Prejmer rezervație ce adăpostește floră și faună rară cu numeroase relicte glaciare

Pădurea Bogății – rezervație forestieră situată în Munții Perșani, între Hoghiz și Măieruș, pe o distanță de 17 km. Este formată în special din făgete și adăpostește o faună bogată fiind teren de vânătoare cu regim de rezervație

Complexele carstice de la Șirnea, Peștera, Măgura și Fundata, situate parțial pe masivele calcaroase, oferă o lume misterioasă a peșterilor, cheilor și dolinelor, elemente de certă polarizare a fluxului turistic

Rezervația de zimbri de la Vama Buzăului Valea Zimbrilor și rezervația de urși de la Zărnești – Libearty.

Protecția resurselor: Pe teritoriul județului Brașov se găsesc 2 zone protejate:

Parcul Național Piatra Craiului

Rezervația Națională Bucegi

(se preconizează înființarea celei de-al treilea Parc Național în Munții Ciucaș.)

Aceste trei zone protejate pot contribui și la dezvoltarea pieței ecoturismului, turismului naturii și turismului de aventură ușoară. Practicarea turismului necontrolat în aceste zone protejate, construcțiile de case de vacanță, managementul neadecvat al deșeurilor și lipsa canalizărilor contribuie la degradarea continuă a unora dintre cele mai importante resurse de mediu și turism ale României.

Sursa: Planul de Amenajare a Teritoriului Național, Secțiunea a VI-a, Zone turistice, 2009

Clima

Clima județului este temperat-continentală, mai precis caracterizată de nota de tranziție între clima temperată de tip oceanic și cea temperată de tip continental; mai umedă și răcoroasă în zonele montane, cu precipitații relativ reduse și temperaturi ușor scăzute în zonele mai joase.

Pe vârful Omul se înregistrează cea mai joasă temperatură medie anuală (-2,6 oC) și cea mai ridicată medie de precipitații anuale din țară (1.346 mm).

Temperatura medie anuală în județ este de 8 oC.

Temperatura minimă absolută pe țară a fost înregistrată la 25 ianuarie 1942 în localitatea Bod (-38,5 oC).

Vânturile nu prea străbat depresiunile, dar pe culmile munților ajung chiar și la 25-30 m/s.

În Brașov, vara durează aproximativ 50 de zile, iar iarna durează circa 90 de zile.

Temperatura obișnuită de vară se situează în intervalul 22 °C – 27 °C, iar cea de iarnă între -18 °C și -2 °C.

Deseori iarna, temperatura în Poiana Brașov ajunge la +15 °C (la soare), în această stațiune putând fi practicate aproape toate sporturile de iarnă. Stratul de zăpadă prielnic pentru schiat durează aproximativ 71 de zile la Brașov.

Umiditatea aerului are valori medii anuale de 75%.

Brasovul este prin definitie un oras de munte, ideal de vizitat in anotimpul rece, pentru a te putea bucura de sporturile de iarna.

Cu toate acestea, orasul este frumos si pe timpul verii, pentru ca asa vei putea vedea centrul istoric, cu aspect medieval si te vei putea plimba prin fosta Cetatuie, ascunsa pana de curand vederii de o padure de brazi defrisata special pentru a o expune in toata splendoarea sa.

Rețeaua hidrografică

Cel mai important râu este Oltul, care străbate județul pe o distanță de 210 km.

Pe parcurs primește: Baraoltul, Vârghișul, Aita, Homorodul Vechi, Valea Mare, Râul Negru, Timișul, Bârsa, Ghimbășelul, Șinca, Sâmbăta, Vulcănița, Sebeșul, Berivoiul, Breaza, Viștea și Rodbavul.

În categoria apelor stătătoare se înscriu lacurile glaciare din Munții Făgăraș (Urlea, Podragul) și cele antropice pentru alimentarea cu apă potabilă a localităților.

Prin municipiul Brașov trec râurile Șcheiu (numit și râul Graft),Valea Tei,Valea Răcădău,Valea Plopilor cu Valea Scurtă,Valea Florilor, Gorganu, Râul Timiș și Canalul Timiș.

Rețele de apă și canalizare

Dezvoltarea investițiilor și a locuințelor în zonele periurbane și limitrofe municipiului Brașov impune extinderea rețelelor aducțiune de apă și de canalizare. Compania Apa funcționează ca operator unic regional, asigurând serviciul de distribuție a apei potabile și serviciul de canalizare în localitățile Ghimbav, Hălchiu, Hărman și Sânpetru. Compania asigură, de asemenea, furnizarea apei potabile în localitățile Săcele și Tărlungeni și prelucrarea apelor uzate din Cristian și Râșnov. În localitățile Codlea,Predeal, Bod și Prejmer serviciile de alimentare cu apă potabilă și prelucrarea apei uzate sunt asigurate de firme private.

Pentru serviciile de distribuție și furnizare a apei potabile și de prelucrarea a apei uzate există master-planul elaborat de SEGA, în colaborare cu Agenția Județeană de Protecție a Mediului, care a fost aprobat la nivel județean.

Flora

În partea sudică a județului, pe culmile muntoase, predomină flora alpină și subalpină, dezvoltându-se mai ales o vegetație ierboasă și, în mai mică măsură, cea lemnoasă.

De asemenea, aici se regăsesc cele mai rare flori de munte din întreaga lume.

Astfel, pe pajiștile și padinile crestei Piatra Craiului crește

garofița Pietrei Craiului (monument al naturii – plantă care nu se mai găsește în altă parte pe glob),

nemțișorul,

bujori de munte,

vinetele de stâncă,

gentiene,

viorele alpine

floarea de colț .

Fauna

Fauna este foarte variată, grație multitudinii biotipurilor întâlnite din Valea Oltului până pe crestele muntoase.

Dacă în mlaștinile eutrofe ale Țării Bârsei se întâlnesc numeroase specii interesante, unele relicte glaciare, ecosistemele xerofite de pe Tâmpa sau Dealul Cetății sunt populate de numeroase specii de ichneumonide, etc.

Apele de munte și de șes sunt populate de specii diferite de pești (păstrăvi, lipan, mreană, etc.) iar în sistemele cu exces de umezeală, ca și în păduri, abundă specii de

Amfibieni

Reptile

Păsări (șorecarul comun, șorecarul încălțat, barza albă, barza neagră, vânturei, hereți, potârnichi, acvile, cocoșul de munte, prundărișul de piatră)

Mamifere (capra neagră, ursul, căpriorul, mistrețul, râsul, etc) .

Resurse turistice antropice

Sursa: Planul de Amenajare a Teritoriului Național, Secțiunea a VI-a, Zone turistice.

Resursele culturale, comunitare și de patrimoniu oferă o combinație deosebită de arhitectură, clădiri de patrimoniu, monumente și evenimente comunitare, un trecut istoric bazat pe o multitudine culturală și o îmbinare a stilului de viață modern cu cel tradițional agrar și medieval. Fortărețe impresionante, castele, case istorice și biserici saxone, unice în lume, oferă un potențial în dezvoltarea turismului cultural.

Din păcate, multe clădiri istorice, biserici și castele nu sunt incluse în circuitul turistic din cauza slabei promovări sau ignoranței vizitatorilor, stării fizice a construcțiilor și datorită netransformării lor în atracții turistice moderne și competitive.

Pe de altă parte, dezvoltarea rapidă și necontrolată a turismului poate duce la efecte negative asupra societății cât și asupra culturii regionale pe termen mediu și lung.

De o importanță deosebită este municipiul Brașov, unul din cele mai bine păstrate orașe medievale, unde centrul istoric arhitectural este conservat într-o stare bună (Biserica Neagră, cartierul Schei, Piața Sfatului, zidurile de apărare ale vechii cetăți împreună cu turnurile și bastioanele).

În județ se oferă posibilitatea vizitării de

cetăți medievale – Codlea, Făgăraș, Hoghiz, Prejmer, Râșnov, Rupea

Cetățile țărănești reprezintă o contribuție pe care arhitectura medievală de zid a Transilvaniei a înscris-o în patrimoniul artistic european. Din această categorie fac parte

cetățile țărănești cu biserici de incintă (Bod, Cincșor, Codlea, Cristian, Ghimbav, Hălmeag, Măieruș, Prejmer, Rotbav, Sânpetru), ridicate de sașii și românii locuitori ai satelor respective în secolele XIII-XVI.

Cetatea Feldioarei (cetatea Marienburg) – ridicată de cavalerii teutoni între 1211-1225 și apoi transformată în 1457 în cetate țărănească (azi ruine). Sub zidurile cetății a avut loc lupta dintre oștile moldovene ale lui Petru Rareș și cele ale lui Ferdinand I de Habsburg, terminată cu victoria moldovenilor (1529).

Bisericile cetăți care se găsesc într-un număr însemnat de sate (Beia, Bunești, Cața, Cincu, Drăușeni, Fișer, Homorod, Merchiașa, Meșendorf, Prejmer, Roadeș, Șoarș, Viscri).

Cele mai bine păstrate se găsesc în localitățile Hărman – cetate țărănească ridicată în anul 1500 în jurul bisericii romanice (1280), Biserica Luterană Feldioara (sec. XII-XV), Hălchiu etc. Bisericile cetăți/fortificate de la Prejmer și Viscri au fost recunoscute ca parte a patrimoniului UNESCO.

Alte vestigii istorice:

Castrul roman Pons Vetus (Hoghiz, ruine)

Castelul Haller (Hoghiz, 1553)

Castelul feudal de la Racoș (1625)

Castelul de la Sâmbăta de Sus, la 20 km sud-vest de Făgăraș, ridicat de domnitorul Țării Românești, Constantin Brâncoveanu, 1688-1714 (astăzi ruine)

Castelul de la Sâmbăta de Jos, construit în 1770 de către baronul Brukenthal, guvernator al Transilvaniei, etc.,

Prezintă și ele importanță turistică atât prin arhitectură, cât și prin peisajul natural în care sunt încadrate. Promovarea acestor resurse nu se ridică însă la nivelul potențialului pe care îl pot oferi.

Cel mai important punct de atracție turistică, recunoscut pe plan internațional este Castelul Bran prin legenda lui Dracula.

Clădiri civile urbane ale Municipiului Brașov:

Casa Sfatului

Casa Hirscher

Școala Românească din Schei

Hotel "Aro"

Ansamblul urban fortificat

Biserici și ansambluri mănăstirești

Biserica Neagră

Biserica Sfântul Bartolomeu

Biserica Sfântul Nicolae din Schei

Biserica ortodoxă Sfântul Nicolae (Orașul Râșnov)

Biserica mănăstirii brâncovenești (Comuna Sâmbăta de Sus)

Fortificații dacice

Fortificație dacică, zona sanctuarelor (Comuna Ormeniș, satul Augustin)

Arta populară și manifestări etnofolclorice

Balul portului popular, manifestare etnofolclorica – Rupea – februarie

Balul placintelor, manifestare traditionala a mocanilor saceleni – Sacele – martie

Junii Brasovului, sarbatoarea cetelor de feciori din Scheii Brasovului (ceremonial de innoire a timpului), ce incepe odata cu echinoctiul de primavara – Blagovesteni (Buna

Vestire – martie ), continua de Florii ( aprilie ), apoi de Pasti ( aprilie ) si se sfarseste in Saptamana Luminata (Duminica Tomii – mai ) – Brasov

Kronenfest, sarbatoare populara germana – Fichev, Viscri – iunie

Destinatiile turistice din Județul Brașov

Brașov este destinația de vacanță preferată de mii de turiști anual datorită obiectivelor turistice pe care orașul le pune la dispoziție. Este, fără îndoială, unul dintre cele mai frumoase orașe din România, între multe alte destinații turistice importante aici , gasim și :

Piața Sfatului – cel mai vizitat loc din Brașov Dacă ajungi în Brașov nu ai cum să ratezi o plimbare în Piața Sfatului. Este unul dintre cele mai vizitate obiective turistice și datorită faptului că aici sunt organizate foarte des evenimente artistice, culturale, concerte în aer liber, târguri, etc.

În Piața Sfatului din Brașov are loc în fiecare an și spectacolul “Cerbul de Aur”. Situată chiar în centrul orașului, Piața Sfatului este și o zonă pietonală unde te poți plimba, relaxa la terase ori face cumpărături.

Casa Negustorilor – cunoscută și sub numele de Casa Hirscher Cu o arhitectură excepțională, Casa Negustorilor datează de la mijlocul secolului al XVI-lea, pe vremuri, acolo era locul unde negustorii se strângeau și își vindeau mărfurile. Ulterior, Casa Negustorilor a devenit un complex turistic, iar acum este unul dintre obiectivele turistice importante ale orașului Brașov des vizitat de turiștii din toată lumea. Clădirea este spectaculoasă deoarece are o lungime de peste 65 de metri și este alcătuită din două pavilioane separate și o curte interioară. Obiectivul turistic din Brașov ocupă primul loc între construcțiile civile ale orașului din secolul XVI.

Biserica Neagră – simbolul orașului Brașov Biserica Neagră poartă această denumire deoarece în anul 1689 în urma unui incendiu care a cuprins tot orașul, o mare parte din biserică a luat foc. La început lăcașul a purtat denumirea de hramul Sfintei Maria, dar ulterior a fost acceptată această nouă denumire. Reprezintă unul dintre obiectivele turistice reprezentative ale orașului deoarece este cea mai mare construcție sacrală din România și posedă cea mai mare colecție de covoare orientale din Europa. De asemenea, în turnul Bisericii Negre se regăsește cel mai mare clopot din România, cu o greutate de aproximativ 6.000 kg

Strada Sforii – cea mai îngustă stradă din Europa Strada Sforii a devenit în ultimii ani unul dintre cele mai vizitate obiective turistice ale orașului Brașov. Este recunoscută pe plan mondial drept cea mai îngustă stradă din Europa și are o vechime de câteva secole. Strada Sforii a fost folosită mulți ani drept o cale de legătură între strada Porta Schei și Cerbului, pe aici treceau pompierii pentru a ajunge mai repede în cazul unui incendiu în Schei.

Strada Sforii din Brașov are o lungime de 80 de metri și o lățime care variază între 111 cm și 135 cm.

Poiana Brașov – cea mai renumită stațiune montană din România În ultimii ani, Poiana Brașov a devenit cel mai important obiectiv turistic din apropierea orașului Brașov. Stațiunea montană este renumită la nivel internațional ca și o atracție turistică deoarece aici se găsește cel mai mare domeniu schiabil din țară, lungimea pârtiilor este de aproximativ 25 de km. De asemenea, tot în aceeași zonă se regăsesc și o mulțime de alte obiective turistice renumite precum: Castelul lui Dracula sau Cetatea Râșnov.

Satul Viscri – satul prințului Charles. În apropiere de Brașov vei regăsi și un obiectiv turistic foarte vizitat de turiști devenit faimos de când Prințul Charles și-a cumpărat aici o proprietate. Satul este listat în Patrimoniul Mondial UNESCO și oferă o imagine curată și plină de arhitectură a caselor tradiționale săsești. Aici vei vedea aproape la toate casele obloane din lemn vopsite în culori aprinse.

Castelul Bran – Brașov Castelul Bran – cunoscut și drept Castelul lui Dracula La 30 de km de Brașov vei putea vizita unul dintre cele mai spectaculoase obiective turistice. Castelul Bran are în spate o mulțime de mistere fascinante și o istorie foarte interesantă. A fost construit inițial în scop militar, însă pe parcurs structura acestuia s-a tot schimbat. Foarte mulți turiști aleg să îl viziteze datorită poveștii despre Dracula.

Templul Ursitelor – locul unde dorințele se împlinesc Situat la 45 de km de Brașov, Templul Ursitelor de la Șinca Veche are o poveste fascinantă. A devenit unul dintre cele mai vizitate obiective turistice deoarece oamenii care au fost acolo au susținut că acesta este locul unde dorințele devin realitate. Specialiștii în radiestezie (fenomenul prin care un sistem viu recepționează extrasenzorial un anume semnal infoenergetic de interes, necunoscut) au susținut că locul, Templul Ursitelor, emană o energie curată și rar întâlnită.

Prima Școală Românească – cel mai frumos muzeu din Brașov În interiorul curții Bisericii Sfântul Nicolae din cartierul istoric Scheii Brașovului vei regăsi Prima Școală Românească. Clădirea este un obiectiv turistic deoarece aici au avut loc primele cursuri de limba română, în anul 1583 și tot aici s-au tipărit primele cărți de limba română. Tot aici se regăsește și Muzeul Prima Școală Românească, locul de unde poți afla povestea școlii, dar și povestea primilor elevi care au învățat aici.

Cetatea Râșnov – Brașov Cetatea Râșnov – cea mai veche cetate din orașul Râșnov. Un obiectiv turistic în care vei vedea una dintre cele mai bine păstrate cetăți din Transilvania. Cetatea Râșnov este denumită și Cetatea Țărănească pentru că aici, prima și principala ocupația a constructorilor a fost agricultura. Datează din anul 1335 și are un stil arhitectonic simplu care se aseamănă cu cel al caselor obișnuite, însă își păstrează aerul medieval chiar și după 500 de ani de existență.

Parc Aventura – locul plin de adrenalină Aici vei găsi cel mai mare parc de aventură din Europa de Est. Tot mai cunoscut și vizitat în ultimii ani, parcul de aventură este un obiectiv turistic important al orașului deoarece deține 15 trasee de dificultate progresivă, jocuri, tiroliană, dar și o mulțime alte activități ce pot fi făcute atât de începători, cât și de avansați. Cel mai mare traseu din parc are o înălțime de aproape 20 de metri.

CAP.3 – Dinamica activitatilor turistice la nivelul Județului Brașov în perioada 2012-2020

Baza turistică tehnico-materiala

STRUCTURILE DE PRIMIRE TURISTICĂ CU FUNCȚIUNI DE CAZARE TURISTICĂ, LA 31 IULIE

CAPACITATEA DE CAZARE TURISTICĂ EXISTENTĂ, LA 31 IULIE

Unități de cazare – total /

CAPACITATEA DE CAZARE TURISTICĂ ÎN FUNCȚIUNE

Unități de cazare – total /

Circulația turistică

Forme de turism specifice regiunii

Complexă și diversificată, oferta turistică a județului asigură condiții pentru practicarea a numeroase forme de turism:

Turismul montan este favorizat de existența masivelor muntoase, a suprafeței mari acoperite cu păduri, a existenței traseelor marcate, a cabanelor montane și bazelor de cazare din localitățile limitrofe, precum și a promovării acestor zone pe plan național și internațional; propice pentru practicarea drumeției, a sporturilor de iarnă, alpinismului, speoturismului;

Locații cum ar fi Predeal și Poiana Brașov care sunt centrate pe sezonul de schi dar, datorită frumuseții peisajului au un potențial ridicat pentru dezvoltarea turismului și în afara sezonului rece.

Poiana Brașov ocupă locul întâi între stațiunile de schi din țară, oferind schiorilor 10 pârtii cu grade diferite de dificultate, cu o lungime totală de 17 kilometri și dotate cu instalații de transport pe cablu.

Orașul Predeal dispune de 7 pârtii de schi omologate internațional cu o lungime totală de aproximativ 8 km amenajați.

În municipiul Brașov funcționează de la începutul anului 2010 un patinoar olimpic.

În județul Brașov există o rețea bună de transport pe cablu. Sunt două telecabine care fac legăura între poalele muntelui Tâmpa și vârful acestuia, în municipiul Brașov și alte două telecabine în Poiana Brașov din Kanzel și cea de la Capra Neagră, care urcă pe muntele Postăvarul. Pe lângă acestea au fost puse în funcțiune și telegondole și 6 tele-schi-uri în Poiana Brașov și în Predeal.

Turismul cultural-istoric este favorizat de existența a numeroase monumente istorice și de arhitectură pe întreg teritoriul județului, de multitudinea de obiceiuri, tradiții, evenimente culturale cu caracter periodic. Mare parte dintre evenimente sunt organizate/sprijinite de autoritățile publice locale și mai nou sunt organizate și de către Clubul Economic German în parteneriat cu Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului din județul Brașov.

Turismul religios este practicat mai ales la Mânăstirea de la Sâmbăta de Sus unde au loc, în timpul marilor sărbători creștine, slujbe religioase ce atrag un aflux mare de credincioși. Mai mult, pe teritoriul județului se găsesc șapte complexe monahale și numeroase biserici cu valoare istorică și arhitecturală deosebită.

Turismul sportiv de tip alpinism, schi alpin, schi fond, echitație, mountainbike, deltaplanorism și planorism, vânătoare și pescuit sportiv în zonele colinare și montane ale județului, „vânătoarea de imagini” tip safari ale unor specii precum lupul, ursul și râsul, în județul Brașov trăind 30% din populația de mari carnivore a Europei, precum și birdwatching la Dumbrăvița denumită "Delta Brașovului" sau “Delta dintre munți” unde au fost identificate peste 200 specii de păsări.

Turismul științific tematic pe secțiuni de biodiversitate, speologie, geologie, paleontologie în rezervațiile naturale ale județului.

Turismul rural reprezintă una dintre cele mai eficiente soluții de armonizare a cerințelor turismului cu exigențele protejării mediului și dezvoltării durabile. Frumusețea zonei rurale și conservarea culturii face ca acest segment să fie foarte atractiv atât pentru turismul intern cât și pentru turismul extern. În ultimii ani turismul rural s-a dezvoltat într-un ritm spectaculos.

Ecoturismul este o formă de turism în care principala motivație a turistului este observarea și aprecierea naturii și a tradițiilor locale legate de natură și care trebuie să îndeplinească următoarele condiții (definiția consacrată a Organizației Mondiale a Turismului):

conservarea și protejarea naturii;

folosirea resurselor umane locale;

să aibă un caracter educativ, respect pentru natură

să realizeze conștientizarea turiștilor și a comunităților locale;

să aibă un impact negativ minim asupra mediului natural și socio-cultural.

Turismul de afaceri și conferințe, din perspectiva căruia județul Brașov se bucură de un interes în creștere favorizat de dotările oferite de multe dintre hotelurile și pensiunile din județ (săli de conferință utilate corespunzător)

Turismul de recreere: stațiunile Poiana Brașov, Predeal, Bran – Moieciu – Fundata;

Turismul de circulație, practicat în ambele forme de tranzit și itinerant/ de circuit

Turismul de sfârșit de săptămână, practicabil în zonele montane și subcarpatice;

Turismul balnear/ de tratament este nevalorificat încă la adevărata valoare deși există potențial – zona Homorod, Predeal, Perșani.

În județ există pensiuni eco-certificate precum și tururi eco-certificate oferite de operatori brașoveni.

zona Zărnești – acest tip de turism este dezvoltat în stadiul cel mai avansat din România, favorizat atât de cadrul natural excepțional (Parcul Național Piatra Craiului), cât și de activitatea de organizare și promovare a acestui tip de turism de către Administrația Parcului Național Piatra Craiului,

zona Vama Buzăului, poartă de intrare în Masivul Ciucaș, unde funcționează, în prezent, Centrul Educațional de Ecologie și Ecoturism

zona Bunești-Viscri, zonă incipientă în practicarea ecoturismului dar cu un potențial deosebit pentru o dezvoltare ulterioară în această direcție

zona Făgăraș, favorizată de cadrul natural, în care se practică un turism incipient de tip ecoturism, dar fără o strategie coerentă și unitară în acest sens

Evoluția numărului de turiști, numărului de înnoptări

Sursa datelor: INSSE Brașov:

Numărul turiștilor care s-au cazat în anul 2018 a crescut cu 9,5% față de anul 2017, județul Brașov situându-se pe locul al 2-lea după Municipiul București.

Județul Brașov a ocupat în 2018 locul 1 ca număr de structuri de primire turistică între județele țării. Numărul structurilor de cazare turistică este cu 28,1% mai mare față de anul 2013.

Brașovul își păstrează locul al 3 – lea privind numărul locurilor de cazare.

Numărul de înnoptări a crescut în anul 2018 față de anul 2017 cu 7,0%.

Numărul vizitatorilor străini este în creștere, fiind cu 3,1% mai mare decât în anul 2017. Cei mai mulți vizitatori străini au venit din Israel și Germania.

Cu toate acestea, proporția turiștilor străini a fost în 2018 de 15,3%, iar în 2017 de 17,1%. Indicele de utilizare netă a capacității de cazare a crescut la 27,0% în 2018, față de 25,5% în 2017

EVOLUȚIA CAPACITĂȚII DE CAZARE TURISTICĂ ÎN FUNCȚIUNE

TURIȘTII CAZAȚI ÎN STRUCTURILE DE PRIMIRE TURISTICĂ, PE 15.G2 CATEGORII DE CONFORT, ÎN ANUL 2018

Turiști români Turiști străini

TURIȘTII CAZAȚI, DUPĂ TIPUL DE UNITĂȚI DE CAZARE

2017

2018

Alte tipuri de unități de cazare: Hoteluri apartament, Campinguri, Bungalouri, Sate de vacanța, Popasuri turistice, Casuțe turistice, Tabere de elevi și preșcolari

Servicii de informare turistică

În ultimii ani au fost înființate centre de informare turistică în județ.

La nivel de județ activitatea de promovare/marketing turistic nu reprezintă încă un sprijin real în ceea ce privește punerea în valoarea a potențialului de care dispune județul.

Județul dispune de zece Centre de Informare turistică:

(CIT) Piața Sfatului din municipiul Brașov, Făgăraș, Râșnov (coordonat de Primărie),

Centrul de Informare de Patrimoniu UNESCO din incinta Cetății Râșnov, Săcele, Sâmbăta de Sus, Șinca Nouă, Predeal,

Centrul de Informare Turistică de la Liceul Sportiv (lângă Baza Sportivă Olimpia),

Punctul de Informare Turistică din fața Gării CFR Călători Brașov.

Misiunea acestor centre este de a oferi turiștilor informații privind potențialul turistic, locația obiectivelor, programul de vizitare a obiectivelor de interes turistic, mijloace de acces, detalii privind infrastructura de cazare.

Din diverse motive numai 6 dintre CIT- uri sunt funcționale.

Brandul turistic

În anul 2009 a fost lansat cu ocazia participării la Târgul Internațional de Turism de la Berlin. brandul turistic “Brașov, Be.Live it”. Brandul este vital pentru poziționarea internațională a județului.

Brandul turistic al Brașovului este dezvoltat și coordonat de către Asociația de Promovare și Dezvoltare a Turismului din Județul Brașov – APDT, în cooperare cu Consiliul Județean Brașov și Agenția de Dezvoltare Durabilă a Județului Brașov.

CAP. 4 Propneri și strategii privind dezvoltarea turistică a Județului Buzău – orizont 2035

Strategii de valorificare superioară a potentialului turistic al județului Brașov

Obiective si măsuri:

Dezvoltarea, reabilitarea și modernizarea infrastructurii de transport

Construcția aeroportului internațional Brașov – Ghimbav.

Constructia autostrăzii Brașov – Borș și a autostrăzii Brașov – București

Construirea centrului logistic integrat in proximitatea aeroportului Brașov

Fluidizarea circulației pe drumurile naționale si europene

Modernizarea si reabilitarea căilor de circulației locale (județene și comunale) cu mare impact turistic.

Construcția de drumuri turistice noi inter-județene

Valorificarea potențialului turistic montan

Reabilitarea / modernizarea căilor de acces spre obiectivele turistice

Conservarea, restaurarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural și arhitectual al comunităților locale

Reabilitarea infrastructurii culturale

Punerea în valoarea a potențialului natural nefolosit până în prezent

Modernizarea structurilor de primire turistică precum și modernizarea și diversificarea serviciilor pe care acestea le oferă

Îmbunătățirea/ modernizarea/ reabilitarea infrastructurii bazelor sportive și de agrement, dezvoltarea de noi baze/ reabiligtarea celor prezente, construirea unui hipodrom la Brașov

Promovarea activităților / evenimentelor ce pot atrage turiștii

Valorificarea tradiției istorice și etnografice

Formarea și instruirea personalului implicat în serviciile de turism

Extinderea transportului public de călători spre zonele rurale și în interiorul acestora care sp asigure curse regulate către localități

Realizare a spațiilor de parcare

Modernizarea sistemului de transport căi ferate pentru călători/marfă

Îmbunătățirea infrastructurii tehnico-edilitare

Introducerea, extinderea, reabilitarea și modernizarea rețelelor de apă și canalizare din județ și zonele rurale

Actualizarea Planurilor Urbanistice Generale ale lovcalităților din județ

Implementarea strategiei de management integrat al dețeurilor

Rezultate așteptate:

Îmbunătățirea infrastructurii de transport va duce la crearea de legături directe și rapide cu coridoarele pan-europene cu efect direct direct asupra îmbunătățirii mediului de afaceri, a turismului

Îmbunătățirea infrastructurii de transport va duce la creșterea gradului de mobilitate a populației și în consecință a accesului la muncă și a educației

Fluidizarea circulației prin introducerea de trasee alternative va conduce la creșterea siguranței în trafic

Asigararea unui standard de viață ăn domeniul calității apei potabilea tratării apelor menajare și în gestionarea deșeurilor

Scăderea timpului necesar deplasării persoanelor, bunurilor și asigurarii serviciilor

Creșterea calității serviciilor turistice practicate

Creșterea gradului de ocupare în unitățile de cazare din județ pe întreaga perioada a anului atât în mediul rural cât și în cel urban

Menținerea locurilor de muncă existente și crearea de noi locuri de munca

Valorificarea resurselor naturale și culturale

Analiza S.W.O.T a dezvoltării turistic al județului Buzău

Puncte tari

potențial turistic complex – natural și antropic, cu posibilități de utilizare în toate anotimpurile

tradiția județului în domeniul turistic

capacitate mare de cazare în diverse structuri de primire a turiștilor, inclusiv pensiuni rurale, ce poate fi utilizată pe tot parcursul anului

turismul rural, dezvoltat ca ramură economică, practicat în special în zona Bran – Moieciu

practicarea turismului de afaceri

domeniul schiabil relativ bine dezvoltat, posibilități pentru practicarea schiului, a sporturilor de iarnă (Poiana Brașov, Predeal) și a sporturilor extreme

ponderea mare a turiștilor străini din totalul turiștilor care vizitează anual județul

ofertă universitară bine dezvoltată în domeniile management turism servicii

existența unor obiective turistice ultra-mediatizate pe plan mondial – castelul Dracula

păstrarea tradițiilor culturale și gastronomice cu specificități locale

Puncte slabe

accesibilitatea turiștilor în județul Brașov este mult îngreunată de lipsa aeroportului și/sau a unei autostrăzi

valorificarea necorespunzătoare a resurselor turistice

ofertă scăzută a posibilităților de agrement în zonele în care se practică turism rural

insuficiența materialelor de promovare turistică,

lipsa unei baze de date accesibilă privind derularea evenimentelor culturale

numărul redus al programelor de instruire pentru turism și neadaptarea celor existente la nișele de piață

nerespectarea normelor de construcție în unele zone turistice, în special în perimetrul parcurilor și ariilor protejate

lipsa serviciilor de intervenție de urgență: pompieri, ambulanță, în zonele de risc (la baza pârtiilor, trasee turistice)

slaba dimensionare sau lipsa sistemelor de canalizare și de alimentare cu apă în stațiunile turistice Poiana Brașov, Bran-Moieciu

lipsa parcărilor și a grupurilor sanitare în numeroase obiective turistice

insuficienta utilizare a mijloacelor informatice și a internetului pentru informare, marketing și rezervare

în cazul stațiunilor ce oferă facilități pentru practicarea sporturilor de iarnă se înregistrează un raport negativ calitate-preț în comparație cu destinații similare din Europa

slaba valorificare a apelor minerale sau curative/balneare din județ – zona Homorod

promovare slabă și lipsită de profesionalism a turismului brașovean

nerespectarea standardelor de calitate în turism pe tot teritoriul județului

Oportunități

dezvoltarea domeniului schiabil în special în Bucegi și în masivul Făgăraș

dezvoltarea ecoturismului, în special, în zona masivului Ciucaș

dezvoltarea turismului cultural includerea în circuitul Sibiu – Brașov – Sighișoara

dezvoltarea turismului rural și a agroturismului cu respectarea principiilor dezvoltării durabile și a regulamentelor urbanistice care permit conservarea identității și specificității ruralului brașovean

dezvoltarea infrastructurii turistice și sportive,

promovarea turismului brașovean pe piața estică

crearea/dezvoltarea infrastructurii de acces în zonele turistice

dezvoltarea unui sistem de promovare turistică și promovarea unor trasee tematice

dezvoltarea turismului rural și a agroturismului

promovarea unitară și profesionistă a turismului brașovean pe piețele internaționale

diversificare formelor de turism funcție de cerințe de nișă în domeniu (turism religios, birdwatching, vânătoare și pescuit, sport extrem etc.)

susținerea evenimentelor culturale cu caracter de unicitate și periodice

dezvoltarea și îmbunătățirea infrastructurii de transport pentru facilitarea accesului spre zonele turistice

extinderea și îmbunătățirea rețelei de informare turistică, astfel încât să răspundă nevoilor turiștilor

atragerea operatorilor de turism din județul Brașov la târgurile naționale și internaționale

o mai mare implicare a administrațiilor locale în promovarea activităților turistice

Riscuri

lipsa aeroportului și absența autostrăzii pot genera în timp efecte negative asupra dezvoltării turismului;

neadaptarea raportului calitate – preț funcție de piața europeană poate duce la pierderea graduală a turiștilor de pe piața occidentală;

lipsa utilităților sau distanța mare față de rețelele de utilități mărește costurile de dezvoltare a domeniului schiabil în Făgăraș;

lipsa resurselor financiare periclitează dezvoltarea serviciilor de salvamont și menținerea traseelor și popasurilor montane;

supraaglomerarea zonelor turistice prin construcții fără autorizații sau care nu respectă mediul înconjurător și identitatea locală;

promovarea unor servicii de turism neadecvate și slabe calitativ;

lipsa forței de muncă specializate în servicii turistice

concurența internațională, precum și cea din partea județelor înconjurătoare

promovarea unor servicii de turism neadecvate și slabe calitativ

încălzirea climatică globală riscă să efectueze derularea activităților turistice de iarnă

CONCLUZII:

Strategia de dezvoltare durabilă a turismului în municipiul Brașov este corelată cu planul de dezvoltare urbană pentru polul de creștere, în condițiile în care se dorește ca Brașovul să devină cel mai important centru urban din regiunea Centru. Strategia privind turismul este unacomplexă, axată pe mai multe direcții, vizând atât partea de menținere, reamenajare, reabilitare aobiectivelor culturale, cât și partea de diversificare a activităților de agrement.

Cel mai important obiectiv din acest plan este cel de a readuce cu adevărat spiritul medieval întrezidurile Cetății Brașovului. Acțiunile pe care municipalitatea și-a propus să le aplice pentru a realiza acest deziderat sunt de reabilitare a clădirilor, piațetelor, turnurilor, bastioanelor, tunelurilor și a pavimentului, de restricționare a traficului auto în Cetate, pentru a o reda cetățenilor și de impunere aunor reguli clare și a unor restricții în ceea ce privește amenajarea fațadelor clădirilor din centrul istoric.

În cadrul acestui obiectiv a apărut și ideea organizării de festivaluri și târguri cu caracter medieval, care să poată crea acea atmosferă de burg vechi. O direcție la fel de importantă în cadrul strategiei de dezvoltare durabilă a turismului vizează stațiunea Poiana Brașov, din punct de vedere aldiversificării activităților de agrement și a dezvoltării bazei deja existente. Cel mai important obiectiveste legat de crearea de noi modalități de transport pe cablu, de crearea unor noi pârtii de diferite dificultăți, în scopul creșterii suprafeței domeniului schiabil și bineînțeles de diversificarea activităților de agrement, în special a celor disponibile în afara sezonului de schi.

BIBLIOGRAFIE:

Manual Universitar ” Resurse si destinatii turistice in Romania” , autori : Nicolae Neacsu, Andreea Baltaretu, Monica Neacsu, Marcela Draghila.

https://www.unitbv.ro/documente/cercetare/rezultatele-cercetarii/rapoarte/3_Raport_Populatia_judetului_Brasov_2019.pdf

https://brasov.insse.ro/

http://www.brasovtourism.eu/upload/files/strategia_de_dezvoltare_a_judetului_brasov-turism-2013-2020-2030.pdf

https://biblioteca.regielive.ro/referate/turism/analiza-zonei-turistice-brasov-din-romania-255202.html

https://site.judbrasov.ro/page_Stategia-de-dezvoltare-durabil-a-jude-ului-Bra-ov_57.html

https://ghidlocal.com/brasov/articole/istoria-orasului-de-la-poalele-tampei-brasovul-evul-mediu/

https://site.judbrasov.ro/page_Jude-ul-Bra-ov_54.html

https://site.judbrasov.ro/upload/files/8_Turism+SWOT.pdf

https://addjb.ro/uploads/proiecte/SDJBV/Documente/ADDJB_Strategia.pdf