Resurse Naturale Epuizabile

I. Resurse. Definiție și clasificare

,,Resursele naturale pot fi definite ca elemente materiale, energetice și informaționale, existente în mediu și în afara activității umane, succeptibile a fi utilizate într-un fel sau altul de către sistemele biologice.”

Resursele naturale epuizabile sunt resursele existente în mediu, ce nu se regenerează.

II. Petrolul

,,Petrolul este un amestec de hidrocarburi, în stare fizică lichidă, cu un complex și îndelungat proces de formare, de cel puțin 1 milion de ani, la baza căruia stă un nămol gras organic,sapropelul. Pentru a deveni petrol, marile acumulări de nămol organic trebuie să fie supuse la presiuni mari și temperaturi ridicate care să nu depășească C. Petrolul când se colectează prima oară este denumit țiței, și poate fi de culoare verde sau negru. Petrolul în forma cea mai groasă și negru este denumit bitum.

Componentele principale ale petrolului sunt carbonul și hidrogenul, cu ponderi foarte diferite, între 38 – 87% carbon și 11 – 14 % hidogen, mai poate conține și sulf, azot,oxigen.” De-a lungul timpului au existat 2 teorii cu privire la originea petrolului, și anume:

Teoria lui Mihail Lomonosov care susține că petrolu provine din organisme moarte și alge ce sunt îngropate sub rocă sedimentară și supuse la căldură și presiune intensă.

Teoria lui Dimitri Mendeleev care afirmă că petrolul are origine abiotică conform căreia petrolul provine din depozite de carbon profunde, prezente de la formarea Pămâtului, ce erup constant la surafața Pământului.

Industria petrolului a fost prima industrie a lumii, și include procesele globale de exploatare, rafinare, extracție, transpor, precum și produse petroliere de marketing. Cela mai mari cantități de producție obținută, sunt reprezentate de produsele: benzină, motorină și păcură.

Insitutul American de Petrol împarte industria petrolieră în cinci sectoare:

amonte reprezent de exploatare, dezvoltare și producție de petrol brut;

aval reprezentat de rafinăriile, distribuitori și consumatorii de petrol;

conducte;

marin;

de bunuri și servicii.

Petrolul este o marfă valoroasă, comercializată în întreaga lume, în același mod ca aurul și diamantele. Petrolul este utilizat în multe domenii, deși majoritatea oamenilor cred că petrolul este utilizat doar pentru a alimenta motoarele cu ardere internă, este adevărat aceasta este principala utilizare, însă are și alte utilizări, cum ar fi:

bitumul este utilizat la constucția șoselelor;

petrolul este o parte componentă chimică a multor materiale plastice și sintetice;

petrolul este utilizat și în alimente alimentare cum ar fi berea, și în medicamente ca aspirina;

detergenți, în compoziția detergenților de spălat haine există glicerină petrochimică;

păcura este folosită la cuptorele de combustil sau cazane;

petrolul este folosit la producerea cauciucului sintetic, anvelope și tălpi de cauciuc pentru pantofi ( cererea de cauciuc sintetic este de patru ori mai mare decât cererea pentru cauciuc natural);

fibre sintetice, nailon, polistiren și altele toate sunt derivate din produse petrochimice și sunt utilizate pentru perdele, covoare, frânghii și chiar hainele noastre de zi cu zi;

lumânările, ceara este formată din petrol brut.

III. Cărbune

Cărbunele este o rocă sedimentară de culoare negră-maroniu, având în compoziția carbon ( cca.75%) și altele elemte precum hidrogen, sulf, oxigen, azot.

Schema nr1. Principalele forme ale cărbunelui

Cărbunele este utilizat:

pentru producția de energie electrică și termică prin ardere intrenă;

în obținerea producției de oțel;

în fabricarea cimentului;

în industria farmaceutică ( aspirina), chimică (naftalină), producătorii de hârtie, rafinăriile de aluminiu.

Grafic nr4. Primele 10 țări cu rezerva cea mai mare de cărbune

VI. Gaze naturale

Gazul natural este un combustibil fosil, care se formează atunci când plante și animale sunt îngropate fiind supuse presiunii și căldurii intense de-a lungul a mii de ani. Gazul natural are în compoziția sa un amestec de hidrocarburi gazoase, în principal metan și uneori mici cantități de dioxid de carbon azot și/sau hidrogen sulfurat.

Gazul natural poate ]mbr[ca urm[toarele forme:

gaz de șist;

gaz de cărbune;

biogazul;

gaz metan;

gaz etanș.

Gazul naturalare mai multe utilizări printre care amintim:

încălzirea locuințelor;

energie electrică;

combustibil pentru vehicule;

materie primă pentru fabricarea materialelor plastice și a altor produse chimice.

Grafic nr.5 Primele 10 state cu rezervele cele mai mari de gaze naturale

IV. Minereuri

Minereul este un material solid ( rocă) din care se poate extrage un metal valoros în mod profitabil. Minereurile sunt reprezentate de:

aur;

platină;

argint

fier;

uraniu, cupru, plumb, zinc;

nisipuri minerale.

Utilizări:

aur și platina utilizate laconfecționarea bijuteriilor, stomatologie, medicină, medalioane, monede;

argintul utilizat la confecționarea bijuteriilor, veselă, distilarea apei, stomatologie;

cupru este conducător de electricitate fiind utilizat ca , cablu electric, este utilizat deasemenea și în materiale sanitare, echipamente de transport,acoperișuri;

fierul este folosit la obținerea oțelului și în construcții;

uraniu este utilizat pentru medicina nucleară, alimentare submarine nucleare.

Grafic nr.6 Pprimele 10 state cu rezervele cele mai mari de uraniu

V. Studiu de caz : Accidentul de pe platforma petrolieră Deepwater Horizon situată în Golful Mexic

Acidentul de pe platforma de foraj petrolieră Deepwater Horizon ce aparține companiei British Petroleum a avut pe data de 20 aprilie 2010, când au avut loc o serie de explozii catastrofale. Acets accident este considerat cea mai mare deversare de petrol din istoria industrie petroliere aproximativ 4,9 milioane de barili de petrol, în urma acestui accident 11 persoane nu au fost găsite, 17 au fost răniți grav, iar 98 răniți ușor.

Platforma Deepwater Horizon era o platformă ce aparținea companiei Transocean fiind închiraiată din 2008 de compania British Petroleum, această platformă funcționa de 9 ani, mobilă, plutitoare, ce conținea instalații de foraj care puteau funcționa pâna la o adâncime de 10000 de picioare, aproximativ 3000 de metri. În data de 20 aprilie la 9:57 PM a explodat puțul de petrol care perfora platforma, după ce a ars mai mult de o zi pe data de 22 aprilie aceasta s-a scufundat în flăcări. În după- amiaza de 22 aprilie s-a descoperit o scurgere de petrol,s-a aproximat că debitul a fost de 62000 barili de petrol pe zi. Potrivit companiei British Petroleum accidentul a fost unul imprevizibil, însă mass-media susține alt lucru, și anume că: ,, Pe data de 20 aprilie când a avut loc procesul de forjare s-ar fi coborât la o adâncime cu trei mile sub fundul Oceanului, însă potrivit exerților era necasar un anumit dispozitiv, dispozitiv ce a ajuns la platformă însă mai târziu. O altă cauză ce a dus la producerea catastrofei, o constituie faptul că platforma fusese tuburată de izbucniri frecvente și puternice a gazelor naturale. Potrivit unui lucrător gazul a fost ,,obligat” să urmeze un anumit traseu, deși Guvernul a avertizat compania să evite acumularea de gaze. Un alt muncitor susține că în cursul mai multor săptămâni, atât de mult gaz a ieșit la suprafață încât li s-a interzis folosirea focului ( fumatul, gătitul) pentru a evita producerea exploziilor.” Alte cauze sunt reprezentate de: cimentul de la talpa sondei nu a creat un sigiliu corespunzător iar petrolul și gazele au început să se scrugă la suprafață, interpretarea greșită a rezultatelor testelor de presune efectuate de echipaj, nefuncționarea corespunzătoare a dispozitivului numit prevenitorul de erupție ( cu aproximativ 8 minute înaintea exploziei podeaua platformei a fost acoperită de un amestec de noroi și gaze iar muncitori au aplicat imediat acest dispozitiv, care nu a funcționat corect), eșuarea sistemului de detectare a gazelor, care ar fi sunat alarma și ar fi declanșat închiderea ventilatoarelor pentru a preveni ajungerea gazului la cauzele de aprindere.

Potrivit imaginilor din satelit scurgerea de petrol a avut un impact direct asupra unei zone de aproximativ 180.000, zonă ce adăpostea 8332 de specii de animale, din care 1270 specii de pești, 218 specii de păsări, 1456 specii de moluște, 1503 specii de crustacee, 4 specii de țestoase mari și 29 specii de manifere marine, animalele care au fost găsite în viață au fost transportate la centre de reabilitare și după ce au fost curățate au fst evaluate medical, fiind apoi eliberate în zone nepoluate de petrol. Între lunile mai și iunie 2010 apele deversate conțineau de 40 de ori mai multe hidrocarburi aromatice policiclice ( PAH), hidrocarburi ce conțin agenți canceriigeni și substanțe chimice, care sunt periculoase pentru sănătatea oamenilor și viața marină. În 2013 s-a raportat că delfinii și alte viețuitoare marine au continuat să moară în număr record, și deasemenea s-a descoperit că unele specii au dezvoltat deformări ale inimii și a altor organe.

Petrolul deversat a afectat multe industrii de care locuitorii din apropiere depindeau, mai mult de o treime din apele Golfului au fost afectate astfel încât activitatea de pescuit nu a mai putut fi practicată, s-a estimat că un număr de 8000- 12000 de oameni au rămas temporar șomeri, a fost afectat și turismul deoarece puțini turiști erau pregătiți să se confrunte cu plajele pline de nămol. După cererile președintelui Barack Obama, compania British Petroleum a constituit un fond de compensare de 20 miliarde dolari pentru cei afectați de deversare.

Măsurile ce au fst luate pentru a opri scurgerea petrolui și colectarea celui scrus au fost următoarele:

compania British Petroleum a realizat un plan prin care urma a se activa un dispozitiv ce avea drept efect oprirea scrurgerii;

pentru eliminarea manuală a nămolului de pe mlaștini și plaje s-au constitut echipe speciale;

s-au folosit roboți mari pentru a izola scurgerile de petrol, metodă ce nu a fost nicodată folosită înainte la o astfel de adâncime;

în Golful Mexic au fost aduse de către compania British Petroleum trei cupole uriașe de izolare concepute pentru a colecta o mare parte din petrolul revărsat.

După aplicarea tututror măsurilor pe data de 17 mai 2010, activitatea de pescuit este redeschisă, iar la începutul lunii iulie se reușește stoparea scurgerii de petrol. Accidentul de pe platforma petrolieră Deepwater Horizon este cel mai grav din industria petrolieră, în urma căruia s-a pierdut o cantitate uriașă de petrol, acesta fiind o resursă epuizabilă. Deasemenea acesta a provocat o serie de efecte negative asupra mediului unele din ele se simt și astăzi, compania British Petroleum a pierdut circa 15 miliarde de lire sterline, pllus alte cheltuile efectuate pentru a stopa scrugerea și pentru colectarea petrolului, diversele studii ce au fost efectuate.

Concluzii